studiu de evaluare adecvatӑ - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

Studiu de evaluare adecvatӑ

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA pentru proiectul

“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, propus a se realiza ȋn

extravilan Comuna Movileni, județul Galați, ȋn vederea obținerii Acordului de mediu

Titular : SC BIOCENTER SRL Tecuci Proiectant: SC COMINSANT PROIECT SRL Buzӑu

Autori: Dr. Glavan – Caranghel Teodor Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, EA, poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru potecţia mediului: RM, RIM, BM, RS, poziţia nr. 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro;

Februarie 2013

SC BIOCENTER SRL 1

http://www.mmediu.ro/


Prezentul Studiu de Evaluare Adecvatӑ s-a realizat în conformitate cu Ghidul Metodologic privind Evaluarea Adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin

Ordinul nr.19/13.01.2010 și pe aria de studiu bazatӑ exclusiv pe documentaţia primită de la investitor

CUPRINS

1. Informaţii privind proiectul 4 1.1. Informații generale privind proiectul 5 1.1.1. Denumirea proiectului 5 1.1.2. Descrierea generală a proiectului 5 1.1.3. Obiectivele proiectului 6 1.1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza 6 1.1.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate 7 1.2. Localizare geografică şi administrativă 8 1.3. Modificările fizice ce decurg din proiect 8 1.3.1. Modificӑri fizice ȋn etapa de deschidere 8 1.3.2. Modificӑri fizice ȋn etapa de exploatare 9 1.3.3. Modificӑri fizice ȋn etapa de ȋnchidere a exploatӑrii 9 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului 10 1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului 11

1.6. Emisii şi deșeuri generate de obiectivul de investiție şi modalitatea de eliminare a acestora 11

1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului 18 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 18 1.9. Durata construcţiei, funcţionӑrii, dezafectării proiectului 19 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 19 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 19 1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul 22

1.13. Alte informaţii relevante 22 2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 22

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 24

2.1.1. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior 24 2.1.2. Situl de importanțӑ comunitarӑ ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior 27 2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului 30

2.2.1. Pӑsӑri 30 2.2.1.1. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu planul

30

2.2.2. Tipuri de habitate și specii de fauna desemnate pentru situl de importanțӑ comunitarӑ ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior 38

2.2.3. Flora 43 2.2.3.1. Starea actualӑ a florei, vegetației și habitatelor din perimetrul studiat 43 2.2.4. Fauna 51

SC BIOCENTER SRL 2


2.2.4.1. Starea actualӑ a faunei din perimetrul studiat și vecinӑtӑți 51 2.2.4.2. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente ȋn perimetrul proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, Comuna Movileni, Judeţul Galaţi”

60

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu aria naturalӑ protejatӑ de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

60

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar 64 2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 64 2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar 65

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 67 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar 67 2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar 68

2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturalӑ protejata de interes comunitar 69 3. Identificarea şi evaluarea impactului 69 3.1. Evaluarea impactului 69 3.1.1. Impactul direct și indirect 75 3.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 77 3.1.3. Impactul ȋn faza de construcție 80 3.1.4. Impactul ȋn faza de operare 81 3.1.5. Impactul ȋn faza de ȋnchidere 82 3.1.6. Impactul rezidual 82 3.1.7. Impactul cumulativ 83 3.2. Evaluarea semnificației impactului 90 3.3. Mӑsuri de reducere a impactului 92 4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate 105

4.1. Materiale şi metode 105 4.2. Echipa de elaborare a studiului 108 Bibliografie 109 CV Glӑvan-Caranghel Teodor 111 Anexe 117

SC BIOCENTER SRL 3


1. Informaţii privind proiectul Titularul proiectului: SC BIOCENTER SRL Municipiul Tecuci, Str. 1 Decembrie 1918, Nr. 91A, Bloc AG5, Scara 3, Ap. 56, judeţul Galaţi; Nr. de înregistrare la ORC Galaţi: J 17/1307/2005 din data de 04.07.2005; CUI: RO 17749460 din data de 05.07.2005; Telefon: - ; fax: 0236.820.093; mobil: 0764.706.659; 0735.629.695; Persoana de contact: Cristina Ulerencu; mobil 0764.682.027; 1.1. Informaţii generale privind proiectul Prezentul Studiu de evaluare adecvatӑ, solicitat de APM Galați prin Adresa nr. 2162 din 31.01.2013 a fost întocmit la solicitarea SC BIOCENTER SRL Tecuci, pentru proiectul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, Comuna Movileni, judeţul Galaţi” în vederea obţinerii acordului de mediu. Studiul de Evaluare adecvatӑ face parte din documentaţia procedurii de obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de APM Galaţi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului Metodologic privind Evaluarea adecvatӑ a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar și a fost realizat pe aria de studiu bazatӑ exclusiv pe documentația primitӑ de la investitor. Proiectul intră sub incidenţa: HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind încadrat în Anexa nr. 2 la pct. 2, lit. c) extracţia mineralelor prin dragare fluvială sau marină; art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011. Studiul de evaluare adecvatӑ va identifica: prezența, localizarea și populația speciilor și/sau habitatelor naturale prezente pe suprafața sau ȋn vecinӑtatea amplasamentului propus; statutul de conservare a speciilor și habitatelor; dacӑ proiectul afecteazӑ ȋn mod direct sau indirect zonele de hrӑnire/reproducere/migrație; efectul cumulativ al proiectului cu alte planuri de urbanism și proiecte aflate ȋn diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaționa; tipuri de impact: direct și indirect; pe termen scurt și termen lung ȋn faza de construire, operare și dezafectare, rezidual, cumulativ; cӑile posibile de acumulare impactului; mӑsurile de reducere a impactului și persoana fizicӑ sau juridicӑ responsabilӑ de implementarea și monitorizarea mӑsurilor de reducere a impactului. Contractul încheiat pentru această documentaţie a precizat că SC BIOCENTER SRL Tecuci, răspunde pentru relevanţa, corectitudinea informaţiilor puse la dispoziţia elaboratorilor şi implicit autorităţii competente pentru protecţia mediului, iar elaboratorii pentru corectitudinea lucrărilor şi a interpretării informaţiilor prezentate de beneficiar, în conformitate cu art. 21, alin. (4) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu art. 11, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatӑ prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Aliniatul 2) al aceleiaşi ordonanţe precizează că pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea un impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului.

SC BIOCENTER SRL 4


1.1.1. Denumirea proiectului „Lucrări de decolmatare, reprofilare a albiei minore a râului Siret şi regularizare a scurgerii prin exploatare de nisip şi pietriş, Perimetrul Movileni 04” propus a se realiza pe amplasamentul aflat în extravilan, comuna Movileni, judeţul Galaţi.

1.1.2. Descrierea generalӑ a proiectului Perimetrul de exploatare agregate minerale se aflӑ ȋn plaja formată pe malul stâng, albia minoră a râului Siret, la cca 1,5km aval faţă de barajul acumulării cu rol hidroenergetic Movileni de pe râul Siret şi la cca 3km amonte faţă de staţia de pompare Bilieşti, din administrarea ANIF RA – Sucursala Teritorială Moldova de Sud – UA Vrancea. Din punct de vedere administrativ, perimetrul de exploatare Movileni 04 face parte din comuna Movileni, judeţul Galaţi, albia minoră a râului Siret, între bornele 83 şi 84. Aval la cca 3 km faţă de perimetrul de exploatare propus, pe malul drept al râului Siret există lucrări de îndiguire executate din material locale, respectiv îndiguirea Bilieşti – Pod CF Suraia – Condrea, cu lungimea de 4,8km, pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţii Bilieşti şi a terenurilor agricole învecinate, judeţul Vrancea.

Fig. 1. Localizarea Perimetrului Movileni 04 – SC BIOCENTER SRL

Suprafața este în cuprinsă în categoria teren neproductiv fiind de fapt o plaja și grinduri inundabile la ape mari, având o mobilitate continuă. Exploatarea nisipului și pietrișului din zăcământul Movileni 04 se va face ținând cont de: caracteristica zăcământului - faptul că fracțiunile cu diametrul 0 - 3 mm au o prezențӑ însemnată, celelalte fracții având o prezență aproximativ egală; zăcământul are nivelul hidrostatic situat în jurul adâncimii de 0,4 – 0,7 m, în unele situații se extrage nisip și pietriș din zone acoperite cu apă; mărimea pilierilor de siguranțӑ – minim 300 m față de limita terasei joase a râului Siret.

SC BIOCENTER SRL

SC BIOCENTER SRL 5


Fig. 2. Plan de situație a obiectivului de investiții

Beneficiarul a încheiat Contractul nr. 6392/1911/OM/16.05.2012 (valabil până la data de 09.05.2014) privind închirierea unei suprafeţe de 49.800mp albie minoră a râului Siret, perimetrul Movileni 04, bun imobil, proprietatea publică a statului, aflat în administrarea AN Apele Române – ABA Prut- Bârlad, conform Ordinului MMDD nr. 1222/2008. Astfel, în cadrul perimetrului, înainte de începerea exploatării propriu-zise se va stabili panoul din care se va extrage. Etapa următoare constă în împărţirea fiecărui sector în fâşii longitudinale paralele cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu ţăruşi sau fanioane. Lungimea acestor fâşii longitudinale va fi de 204m, iar lăţimea de 5m, în funcţie de raza de acţiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâşii longitudinale se vor trasa felii transversale. 1.1.3. Obiectivele proiectului Realizarea obiectivului de investiții presupune exploatarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a infrastructurii de drumuri, etc.), recalibrarea și adaptarea albiei minore pentru tranzitarea debitelor mari, precum și protecția terenurilor riverane. 1.1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza Produse obţinute urmare a dezvoltӑrii investiției: produs brut – balast: - material de îmbunătăţire a terenurilor de fundare, metoda ploturilor şi a pernelor de balast; - materie primă pentru betoanele inferioare de clasa Bc 3,5 – Bc 7,5; - balast pentru straturi de fundare la drumuri; - balast stabilizat cu lianţi minerali pentru straturi rutiere;

SC BIOCENTER SRL 6


sorturi: - materie primă pentru betoane clasa Bc 3,5 – Bc 7,5, ca adaos la mortarele de tencuială şi zidărie sau pentru prepararea betoanelor de clasă superioară; - amestecuri optimale pentru straturi de fundaţie – lucrări de drumuri; nisip, sortul 0 – 7 mm stabilizat cu ciment sau lianţi puzzolamici pentru straturi rutiere; pietriş, sortul 7 – 31 mm, poate fi utilizat pentru:

- straturi rutiere de agregate naturale stabilizate cu ciment; - straturi de fundaţie pentru sisteme rutiere nerigide şi rigide, indiferent de clasa de trafic; - strat de bază din mixturi bituminoase executate la cald;

sortul > 31 mm, poate fi utilizat ca pernӑ de balast pentru drumuri pietruite sau poate fi concasat şi folosit ca pietriş concasat pentru tratamente bituminoase; Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Movileni 04 se vor valorifica fie în stare brută cu furnizare directă la beneficiari sau după ce au fost prelucrate în stația de sortare a societății comerciale situată la cca 600 m. Compoziția granulometrică a zăcământului: · nisip (0,05 - 3,0 mm) 23 %; · pietriș (3,0 - 20,0 mm) 37 %; · bolovăniș (> 20,0 mm) 35 %; · parți levigabile (<0,05 mm) 5 %. Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat. 1.1.5. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate În perioada de extracţie a agregatelor minerale se va utiliza motorină, substanţă încadrată în categoria substanţelor inflamabile şi periculoase pentru mediul înconjurător. În cazul unor poluӑri accidentale, motorina poate determina impurificarea factorilor de mediu sol şi apă. Cantităţile de carburanţi din rezervoarele utilajelor sunt reduse şi nu pot produce poluări majore ale mediului înconjurător.

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală/existentă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a preparatelor chimice

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate conform HG nr. 1408/2008,

art. 2, al. 2 Fraze de risc conform HG nr.

1408/2008

Nisip şi pietriş 147.907mc N - -

Motorină

50 t/an; Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.e – inflamabilă; lit.h – nocivă; lit.k – sensibilizantă; lit.o – periculoasă pentru mediul ȋnconjurător

R10 - inflamabil; R11 - foarte inflamabil; R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56 - toxic pentru faună, floră, organisme din sol;

Uleiuri minerale

12 litri/an; Nu se depozitează pe amplasament

P

lit.h – nociv; lit.k – sensibilizant; lit.o – periculos pentru mediul ȋnconjurător

R22 - nociv prin înghiţire; R43 - poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R54/55/56 - toxic pentru faună, floră, organisme din sol

SC BIOCENTER SRL 7


1.2. Localizare geografică şi administrativă Perimetrul de exploatare Movileni 04 propus este situat în albia minoră a râului Siret, în plaja formată înspre malul stâng, aval de barajul care s-a dat în folosințӑ pe râul Siret, în secțiunea Movileni (peste 1,5 Km). Suprafața perimetrului propus este delimitată de puncte ale căror coordonate în sistem STEREO 70 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Punctul Coordonate Stereo 70

X Y 1 477140 682938 2 477064 683268 3 476996 683265 4 476978 683253 5 476951 683200 6 476923 683123 7 477038 682885

Fig. 5 Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judetul Galati (sursa Google Earth Pro)

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul balastierei se aflӑ pe teritoriul comunei Movileni, judeţul Galați, în albia minoră a râului Siret, între bornele C.S.A 83 și 84. Din punct de vedere fizico-geografic, zona de amplasament se află situată în marea unitate geomorfologică Câmpia Română, într-o zonă de subzistență accentuată, Câmpia Siretului Inferior, la contactul cu partea sudică a Culoarului Siretului, altitudinea medie în zonă fiind de cca 32 – 33 mdM. 1.3. Modificările fizice ce decurg din proiect Implementarea proiectului va determina o serie de modificări fizice la nivelul albiei minore a malului stâng al râului Siret. Acestea se vor detalia ȋn continuare pe fiecare etapă a procesului tehnologic. 1.3.1.Modificӑri fizice ȋn etapa de deschidere Accesul rutier în perimetrul de exploatare se face din DN 25 Tecuci – Galați până în localitatea Barcea, și pe drumul județean DJ 252 care asigură legătura între localitățile Barcea, Movileni și Furceni. Din localitatea Movileni se mai parcurg cca. 600m până la perimetrul de extracție, pe un drum de exploatare. Pentru implementarea proiectului nu vor fi realizate noi căi de acces şi nici nu vor fi modificate cele deja existente. Având ȋn vedere cele menționate mai sus, ȋn timpul realizării lucrărilor de deschidere nu se vor produce modificări fizice la nivelul ecosistemelor din lunca râului Siret. Suprafaţa perimetrului Movilenii 04 nu prezintă copertă, astfel încât nu sunt necesare lucrări de decopertare și deschidere.

SC BIOCENTER SRL 8


1.3.2. Modificări fizice în etapa lucrărilor de exploatare Proiectul determină modificări fizice la nivelul albiei minore a râului Siret prin aplicarea tehnologiei de exploatare care se concretizează în final cu exploatarea unui volum de 147.907 mc. Metoda de exploatare este extracţia nisipului şi pietrişului în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, ȋn fâșii succesive, paralele cu malul, de la firul apei spre malul stâng, prin retragere succesivă, în fâşii longitudinale. Etapa următoare consta în împărțirea fiecărui sector în fâșii longitudinale paralele cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu țăruși sau fanioane. Lungimea acestor fâșii longitudinale va fi de 204 m, iar lățimea de 5 m, în funcție de raza de acțiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasa felii transversale. Dupӑ cum s-a menționat anterior ȋn studiul de fațӑ, ȋn cadrul perimetrului de exploatare se va stabili panoul din care se va extrage. Dimensiunile panoului vor fi alese ținând cont de volumul preconizat a fi extras și adâncimea medie de extracție. Colțurile panoului se vor borna. Direcția de avansare va fi din aval spre amonte și de la firul apei spre malul stâng, în acest mod realizându-se un nou curs al apei cu caracteristici hidraulice corelate cu panta și debitul râului, în aval și amonte de perimetru. Excavatorul va înainta prin retragere succesivӑ dinspre aval spre amonte, deplasându-se pe mijlocul fâșiilor transversale. Prin retragere succesivă în fâșii paralele cu râul se favorizează depunerea de material solid și regenerarea resursei în cazul producerii unor viituri. Între feliile transversale este recomandabil a se lăsa praguri de colmatare pentru a se diminua procesul de eroziune regresivă și a se stimula procesul de depunere. Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.

Fig. 3. Plan de execuție. Profil longitudinal

SC BIOCENTER SRL 9


Fig. 4. Plan de execuție. Profil transversal Din punct de vedere al gospodăririi apelor, extracţia se încadrează în Schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic al râului Siret. Lucrările de excavare se încadrează în prevederile Legii nr. 112 din 2006 de modificare şi completare a Legii apelor nr. 107/1996, art. 33, alin. 2: „dreptul de exploatare al agregatelor minerale din albiile râurilor sau malurilor cursurilor de apă, cuvetelor lacurilor, bălţilor prin exploatări organizate se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai în zonele ce necesită decolmatarea, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii”. Pentru autorizarea acestor activităţi, pe apele naţionale navigabile, precum şi pe celelalte cursuri de apă în amonte cu 1 km şi în aval cu 2 km faţă de lucrările de artă sau dacă au în lungul lor infrastructura aflată în administrarea instituţiilor publice/societăţilor naţionale/ companiilor naţionale/societăţilor comerciale/regiilor autonome din domeniul transporturilor, construcţiilor şi turismului, la o distanţă mai mică decât cea prevăzută în actele normative în vigoare, faţă de zona de protecţie, este obligatorie şi obţinerea avizului acestora.” 1.3.3. Modificări fizice în etapa de închidere a exploatării După finalizarea exploatării, în etapa de închidere a balastierei nu se vor produce modificări suplimentare ale terenului supus exploatării. Principala modificare fizică constă în regularizarea albiei râului Siret cu atragerea cursului râului către malul stâng şi reducerea eroziunii malului drept. La finalizarea exploatării S.C. BIOCENTER S.R.L. va nivela malurile aducându-le la un aspect cât mai apropiat de cel natural. 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Resursele energetice necesare extracţiei agregatelor sunt reprezentate de combustibilii necesari la alimentarea utilajelor. Pe amplasament nu vor exista rezervoare de depozitare combustibili. Alimentarea cu combustibili se va realiza din staţiile de distribuţie carburanţi autorizate.

SC BIOCENTER SRL 10


Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei Denumirea Cantitatea anuală Denumirea Cantitate anuală Furizor

Nisip şi pietriş 147.907mc Motorină 50 tone

Staţie de distribuţie carburanţi autorizată

Ulei hidraulic 10 litri Furnizor autorizat

Vaselină 12 kg S.C. BIOCENTER S.R.L. va extrage agregatele minerale exploatate din perimetrul Movileni 04 pe care la va valorifica în stare brută sau sortate. În perioada 2013 – 2014 se propune exploatarea unui volum de 147.907mc agregate minerale din perimetrul menţionat, adâncimea maximă de executare a săpăturilor va fi de 3,2m. Pentru anul 2013 se prelimină a se extrage 70.000mc, astfel:

Total an Trimestrul Trim. I 2013 Trim. II 2013 Trim. III 2013 Trim. IV 2013

70.000mc 5.000mc 25.000mc 25.000mc 15.000mc Perioada de extracţie: 1 martie – 1 decembrie (8 luni). 1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului Volumul de agregate minerale propus spre exploatare este de 147.907 mc. Materialul necoeziv (agregate minerale) se poate valorifica ca material de construcţii în infrastructura de drumuri sau ca agregate pentru diferite materiale de construcţii ( BCA, betoane, etc.) 1.6. Emisii și deșeuri generate de obiectivul de investiție și modalitatea de eliminare a acestora 1.6.1. Emisii generate de implementarea proiectului 1.6.1.1. Emisii ȋn aer Surse de emisii atmosferice · excavarea, ȋncӑrcarea şi transportul agregatelor de balastieră; · traficul generat de lucrările desfăşurate. Emisiile conţin în principal următorii poluanţi: · pulberi în concentraţii nesemnificative; · gaze de combustie rezultate din arderea combustibililor de la utilajele ce deservesc exploatarea. Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. Cantitatea de emisie de praf pe un segment de drum nepavat variază liniar cu volumul traficului. Investigaţiile de teren au demonstrat că emisia depinde şi de parametrii de corecţie (viteza medie, greutatea medie, numărul mediu de roţi al vehiculului, textura suprafeţei drumului, respectiv umiditatea acestuia). Pentru evaluarea emisiilor s-a folosit metodologia US- EPA/AP-42.

SC BIOCENTER SRL 11


Pentru drumuri nepavate, emisiile (kg/km drum parcurs) se apreciază după următoarea relaţie:

E – factor de emisie, exprimat în kg/km de drum parcurs; K – coeficient/factor de multiplicare pentru dimensiunea particulelor (adimensional); K = 0,095, pentru particule cu d < 2,5 µm s – conţinutul de praf al materialului de pe suprafaţa drumului (s = 12 %); S – viteza medie a autovehiculelor (S = 21 km/h); W – greutatea vehiculului (W = 10 Mg); w – nr. de roţi al vehiculului (w = 6); p – nr. zilelor uscate/an cu cantităţi de precipitaţii de cel puţin 0,254 mm (p = 218); kdp – km de drum parcurs; E = 0,0862 kg/km de drum parcurs Conform evaluărilor din traficul mediu zilnic în perioada de extracţie având ȋn vedere distanța parcursӑ și nr. de autovehicule grele/an, factorul de emisie va avea următoarea valoare: E = 288kg/an Aceste valori sunt considerate valori maxime realizate în perioadele lipsite de precipitaţii, pe drumuri neamenajate, din pământ fără stropirea drumului. În amplasament, pentru reducerea emisiilor de praf în aer, pe drumuri se aşterne balast şi se practică udarea drumurilor de acces. Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Utilaje echipate cu motoare Diesel

Consum orar de motorină, litri/oră

Nr. ore funcționare Consum zilnic (l/zi)

Excavator 15 4 60 Buldozer 15 4 60 Incărcător frontal 15 4 60 Autobasculantă 2 x 9 = 18 5 90

Total litri 270l/zi Datorită faptului că specificul lucrărilor de exploatare determină funcţionarea intermitentă a utilajelor şi mijloacelor de transport auto, se poate considera un consum real zilnic de motorină de cca. 270l (232,74 kg). Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor Diesel conform metodologiei Corinair sunt următorii: 5,73 g/kg puberi; 10,0g/kg SOX ; 15,8 g/kg CO; 0,17g/kg CH4; 48,8g/kg NOx. Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţin întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc, seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

( ) kdpkgpxwxWxSxsxKE /,365

36547.24812

7,15,07,0

−

⋅=

SC BIOCENTER SRL 12


În incinta perimetrului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanţe reduse, în zona frontului de lucru. Poluanţii şi debitele masice rezultate din funcţionarea autobasculantelor şi utilajelor (buldozer, excavator, încărcător) acţionate de motoare Diesel, cu un consum mediu de motorină de 270l/zi, sunt prezentate în tabelul următor:

Poluant Debit masic (g/h)

Debit masic conform Ordin MAPPM nr. 462/1993

(g/h) Pulberi 133,36 500

SOx 232.74 5000 CO 367.7 - CH4 4 - NOx 1135.77 5000

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că pulberile în suspensie au o valoare de 0,08mg/mc (în condiţii de mediu umed la 280C, umiditate relativă de 71%, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc. Zona de emisie a poluanţilor în atmosferă este suprafaţa perimetrului de exploatare. Surse de emisii: - surse la sol sau în apropierea solului, cu înălţimi efective de emisie de până la 4m faţă de nivelul solului; - surse deschise, reprezentate de operaţiile executate (excavare, depozitare, ȋncӑrcare, transport agregate minerale de râu); - surse mobile reprezentate de utilaje şi mijloacelor de transport care deservesc perimetrul de exploatare a agregatelor minerale şi staţia de sortare. În etapa de exploatare a agregatelor minerale, utilajele şi mijloacele de transport acţionează pe perioade scurte de timp şi în număr redus, maxim 2 pe amplasament simultan. Acestea sunt echipate cu motoare cu ardere internă obişnuite, la care emisiile de noxe în atmosferă se încadrează în prevederile normelor de funcţionare. Modalitatea de eliminare a emisiilor ȋn aer - desfăşurarea activităţilor cu afectarea unei suprafeţe cât mai restrânse; - amenajarea şi întreţinerea căilor de acces, inclusiv stropirea căilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii, astfel încât să se reducă la minim cantitatea de emisii de pulberi în atmosferă; - evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s; - deplasarea autobasculantelor pe drumurile de exploatare de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h; - utilizarea de echipamente, utilaje şi mijloace de transport performante, care să nu producă un impact semnificativ de mediu prin noxele emise în atmosferă şi nivelul de zgomot realizat; - exploatarea raţională a resurselor naturale; - gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate, colectarea selectivă a deşeurilor, depozitarea temporară controlată, verificarea şi eliminarea finală a deşeurilor cu firme autorizate; Referitor la emisiile de la mijloacele de transport: parametrii la care vor funcţiona mijloacele de transport auto vor asigura respectarea Normelor RAR. Valorile limită pentru indicatorii de calitate (CO, indice de opacitate), vor fi specificaţi în Anexa la Certificatul de înmatriculare auto la efectuarea Inspecţiei tehnice.

SC BIOCENTER SRL 13


1.6.1.2. Emisii ȋn apӑ Sursele tehnologice cu impact potenţial asupra mediului, se referă la utilajele/mijloacele de transport folosite în procesul de extracţie a agregatelor: - buldozer tip S 1501 echipat cu lamă, pentru nivelări, execuţie pat de înaintare şi excavare propriu-zisă, întreţinerea drumului de acces; - draglină cu cupă tip Progresul; - încărcător frontal tip Wolla; încărcător frontal Castor; - autobasculante Roman Diesel cu capacitatea de 16 t (2 buc);

Utilajele/mijloacele de transport funcţionează cu motorină şi în situaţii accidentale pot avea impact asupra mediului prin contaminarea apei, emisiile în aer de la funcţionarea motoarelor şi prin zgomotul produs de acestea. Pe amplasament poluările accidentale pot surveni ca urmare a introducerii accidentale în mediu de hidrocarburi şi uleiuri minerale. Pentru a preveni scurgerile de combustibil şi uleiuri în mediu, administratorul societăţii va menţine utilajele/mijloacele de transport în stare de funcţionare, având inspecţiile tehnice periodice efectuate. Personalul care deserveşte utilajele de pe amplasament va fi instruit să supravegheze funcţionarea acestora şi să ia măsurile necesare pentru a evita poluarea mediului înconjurător. Precizăm faptul că eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorului de mediu apӑ, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse. În perioada de excavare a fâşiilor situate în vecinătatea cursului apei râului Siret se vor produce creşterii ale turbidităţii apei, dar acestea vor fi locale și se vor manifesta pe o suprafațӑ de 1.020mp, ȋn zona de exploatare. Modalitatea de eliminare a emisiilor ȋn aer - Amplasarea unei toalete ecologice vidanjabile; vidanjarea periodică a acesteia de operatori autorizaţi; - În perimetru nu se vor depozita carburanţi. Alimentarea cu carburanţi a utilajelor/mijloacelor de transport se va face din staţii de distribuţie carburanţi autorizate; - Mijloacele de transport la terminarea lucrului vor fi garate/parcate exclusiv ȋn afara albiei minore; - Lucrӑrile de ȋntreținere și reparaţii ale utilajelor și mijloacelor de transport se vor efectua ȋn afara albiei minore a râului Siret, în unităţi service autorizate; - Utilajele și mijloacele de transport nu se vor spӑla ȋn zona de exploatare; - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra apelor subterane. Personalul va fi instruit sӑ anunțe orice poluare a râului Siret și/sau acvifeului freatic, indiferent de cauzele producerii acesteia; va fi anunțatӑ imediat ABA Prut- Bârlad, SGA Galați; - Deşeurile menajere se vor colecta ȋn pubele și se vor elimina prin agenți economici autorizați. 1.6.1.3. Emisii ȋn sol Pe suprafaţa perimetrului de exploatare Movileni 04 nu s-a dezvoltat sol vegetal datorită fenomenelor de levigare cauzate de submersia periodică a plajei. Prin exploatarea agregatelor de nisip şi pietriş nu se produce poluarea solului, atât pe amplasament, cât şi în vecinătăţi. Accidental solul adiacent căilor de acces poate fi afectat prin scurgeri de produse petroliere (uleiuri, motorină) de la utilajele de exploatare şi de la mijloacele de transport. Eventuale poluări accidentale de pe amplasament nu produc impurificări majore ale factorului de mediu sol, deoarece cantităţile stocate în rezervoarele şi mecanismele utilajelor sunt reduse.

SC BIOCENTER SRL 14


Modalitatea de eliminare a emisiilor în sol Mӑsuri pentru eliminarea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol: - Lucrӑrile de ȋntreținere și reparaţii ale utilajelor și mijloacelor de transport se vor efectua ȋn unităţi service autorizate; - În cazul poluărilor accidentale se vor lua imediat măsuri de remediere a poluării în scopul eliminării efectelor negative asupra solului. Personalul va anunța imediat conducerea societӑții despre defecțiunile utilajelor/mijloacelor de transport; - Utilajele/mijloacele de transport la terminarea lucrului vor fi garate/parcate exclusiv ȋn afara albiei minore; Mӑsuri pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol: - vor fi respectate ȋntocmai condițiile impuse de Comuna Movileni ȋn Acordul nr. 2440/29.06.2012 ȋn ceea ce privește circulația pe drumurile comunale și sӑtești, precum și orarul de transport; - exploatarea agregatelor minerale va fi limitatӑ strict la conturul zonei solicitate; - ȋn zona de exploatare nu se admit depozite de balast; se va putea realiza un singur depozit intermediar (tehnologic) ȋn limitele capacitӑții de transport pentru 1 (una) zi; - interzicerea depozitӑrii deşeurilor pe suprafeţe situate la nivelul luncii râului Siret. 1.6.2. Deșeuri generate de implementarea proiectului Din activitatea de decolmatare, reprofilare a albiei minore a râului Siret și regularizarea scurgerii prin exploatare nisip și pietriș în perimetrul Mpvileni 04, pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri tehnologice provenite din activitatea de exploatare; deşeuri municipale amestecate provenite de la personalul implicat în proiect; deşeuri de ambalaje (PET-uri). Deşeuri tehnologice uleiuri uzate – 10 l/an; anvelope uzate – 4 bucăţi; deşeu inert rezultat de la îndepărtarea stratului de aluviuni argiloase şi din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone. Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipale amestecate care rezultă de la personalul care asigură exploatarea şi transportul agregatelor minerale: 10 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 80 kg/an. Deşeuri de ambalaje PET-uri: 2,5 kg/lună x 8 luni/an de lucru efectiv = 20 kg. Pentru gestionarea corespunzătoare a tuturor categoriilor de deşeuri generate, titularul proiectului are următoarele obligaţii: să respecte prevederile legale în domeniu, cu scopul evitării daunelor aduse mediului, biodiversităţii şi oamenilor; să ţină evidenţa tuturor categoriilor de deşeuri generate şi a modului de eliminare a acestora; să instruiască angajaţii care vor deservi perimetrul de exploatare, în vederea gestionării în mod corespunzător a tuturor categoriilor de deşeuri generate. Deşeuri tehnologice Uleiuri uzate - fac parte din categoria deşeurilor periculoase - cod - 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere. Schimburile periodice de ulei se vor realiza în unitӑți service autorizate, iar în cazul apariţiei unei defecţiuni care necesită intervenție imediată scurgerile vor fi captate într-un recipient etanș și utilajul/mijlocul de transport va fi transportat la o

SC BIOCENTER SRL 15


unitate service pentru remedierea defecțiunii. Uleiul/carburantul colectat în urma defecțiunii va fi predat la unitatea care va realiza reparațiile. Schimburile de ulei la mijloacele auto se vor face în unitӑți service autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a uleiurilor uzate este reglementat de HG nr. 235/2007. Anvelope uzate – cod 16 01 03, fac parte din categoria de deşeuri reciclabile, rezultate ca urmare a schimbării anvelopelor uzate la mijloacele auto şi vor fi predate o dată cu achiziţionarea celor noi; în caz contrar, anvelopele uzate vor fi colectate pe o suprafaţă impermeabilizată în incinta sediului beneficiarului proiectului şi vor fi predate unui operator economic autorizat din punct din vedere al protecţiei mediului să achiziţioneze acest tip de deşeu. Modul de gestionare a anvelopelor uzate este reglementat de: · OUG nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, actualizată şi republicată, şi care este în vigoare începând cu data de 21 ianuarie 2007; · HG nr. 170 din 12 februarie 2004 privind gestionarea anvelopelor uzate. Deşeuri din decopertare şi excavare Deşeul inert rezultat din materialul levigabil, bolovani care pot fi interceptaţi în anumite zone, va fi transportat şi depozitat cu mijloacele beneficiarului proiectului, în locul stabilit de către Primăria Comunei Movileni. Deşeul inert (care poate rezulta ca urmare a interceptării unor zone care nu pot fi folosite, ca de exemplu depuneri de mâl, material levigabil, bolovani mari, etc.) este definit ca fiind deşeul care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu arde ori nu reacţionează în nici un fel, fizic sau chimic, nu este biodegradabil şi nu afectează materialele cu care vine în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătăţii omului. Modul de gestionare al deşeurilor rezultate din excavare şi/sau decopertare este reglementat de HG nr. 856 din 13 august 2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive, act normativ care reglementează gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea de prospecţiune, explorare, extracţie din subteran sau de exploatare a carierelor, tratare şi stocare a resurselor minerale, denumite în continuare deşeuri extractive. Deşeuri municipale amestecate Deşeurile municipal amestecate rezultate de la personalul care deserveşte amplasamentul analizat vor fi colectate într-un recipient (europubelă) etanş (fără scurgere în mediu), acoperit, pus la dispoziţia personalului de către beneficiar şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să preia şi să elimine această categorie de deşeuri. Europubelele pentru colectarea deșeurilor vor fi amplasate la stația de sortare, fiecare angajat având obligația să depoziteze în acest loc deșeurile menajere pe care le produce în timpul orelor de program. Nu este necesară și nici oportună dotarea amplasamentului cu containere de preluare a acestor deşeuri. Deşeuri de ambalaje PET-urile vor fi colectate în saci de polietilenă, puşi la dispoziţie de către beneficiarul proiectului şi eliminate prin preluarea lor de către un operator economic autorizat să preia şi să elimine această categorie de deşeuri.

SC BIOCENTER SRL 16


V- valorificare; E – eliminare; R – rămas în stoc; Notă: Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, reviziile tehnice ale utilajelor şi mijloacelor de transport utilizate în perioada de construire (schimburile de ulei de motor, transmisie şi de ungere – cod 13 02 04*; 13 02 05*; 13 02 06*; 13 02 07*, înlocuirea filtrelor de ulei – cod 16 01 07*; acumulatorilor uzaţi – cod 16 06 01; 16 06 05, înlocuirea anvelopelor scoase din uz – cod 16 01 03, lichide de frână – cod 16 01 13*, fluide antigel – cod 16 01 14*; 16 01 15* ) se vor executa în ateliere service autorizate. Materialul pӑmântos rezultat din excavare va fi colectat la limita amplasamentului și va fi valorificat integral pentru consolidare taluze. Nu se preconizează un impact direct şi semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect, prin eliminarea deşeurilor menajere de către firma specializată în salubrizare, prin depozitarea definitivă şi firmele specializate autorizate în valorificarea celorlalte deşeuri. Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase În timpul executării lucrărilor se vor utiliza substanţe şi preparate chimice periculoase : - substanţe şi preparate inflamabile (combustibil: motorina); - substanţe şi preparate periculoase pentru mediu – substanţe care utilizate în mediu ar putea prezenta risc pentru unul sau mai multe componente de mediu (ulei, etc.). Pentru asigurarea unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediu, utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse în stare normală de funcţionare, având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei în unităţi service autorizate. Aceeaşi procedură se va aplica şi pentru operaţiile de întreţinere şi încărcare acumulatori auto. În perioada de funcţionare, pe amplasament nu se vor depozita substanțe chimice periculoase.

Denumirea deşeului Cantitate

Starea S - solid, L - lichid,

Sl – semilichid

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Cod privind principala proprietate

periculoasă*)

Colectare

Managementul deşeurilor Kg/an

V E R

Material pӑmântos rezultat din excavare

Nedeter-minatӑ S 01 03 01 -

La limita perimetrului de exploatare

Integral - -

Deşeuri de ambalaje 20kg/an S 20 01 01

20 01 39 -

Containere pentru colectare selectivă

Integral - -

Anvelope uzate 4 buc./an S 16 01 03 -

Magazia de materiale la sediul societăţii

Integral - -

Ulei uzat 10l/an L 13 02 05* H3B. Inflamabil; H14. Ecotoxic Se colectează

de firme specializate

Integral - - Acumulatori uzați 4buc/an S 16 06 01

16 06 05 H14. Ecotoxic;

Deşeuri municipale amestecate

80kg/an Sl 20 03 01 - Europubele - Integral -

SC BIOCENTER SRL 17


1.7. Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului Pentru realizarea investiției, SC BIOCENTER SRL a solicitat și obţinut Certificatul de urbanism nr. 168/4083 din 23.07.2012 emis de Consiliul Judeţean Galaţi, care specifică: la regimul juridic: terenul este situat în extravilanul localităţii, aparţine domeniului public de interes naţional, aflat în administrarea AN Apele Române – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad şi închiriat de SC BIOCENTER SRL, conform Contractului de închiriere nr. 15/25.05.2012. la regimul economic: - folosinţa actuală a terenului: albia minoră a râului Siret; - destinaţia propusă: “Lucrări de decolmatare, reprofilare a albiei minore a râului Siret şi regularizare a scurgerii prin exploatare de nisip, perimetrul Movileni 04, în comuna Movileni, judeţul Galaţi. la regimul tehnic: suprafaţa de teren: 49.800mp. Perimetrul noii balastiere nu intră în planul de amenajare teritorială a comunei Movileni. Nu există un plan de amenajare rurală pentru zona respectivă, terenul fiind neproductiv. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Nu sunt necesare servicii suplimentare pentru implementarea proiectului. Nu este necesară racordarea la reţelele de utilităţi din zonă. A. Alimentarea cu apă Pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi realizate reţele de alimentare cu apă în perioada de excavaţie a agregatelor minerale. În procesul tehnologic de extracţie a agregatelor minerale nu este necesară alimentarea cu apă. Apa necesară personalului va fi asigurată de S.C. BIOCENTER S.R.L. Tecuci prin aprovizionarea angajaţilor care deservesc utilajele de pe amplasament cu apă plată îmbuteliată în P.E.T.-uri. Recipienţii goliţi vor fi reutilizaţi în acelaşi scop, iar ulterior vor fi colectaţi şi predaţi unui operator economic autorizat din punct de vedere al protecţiei mediului să preia acest tip de deşeu. B. Evacuarea apelor uzate În etapa excavării agregatelor minerale, pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi amenajate reţele de canalizare deoarece din procesul tehnologic nu vor rezulta ape uzate. Pe suprafața perimetrului proiectului nu vor rezulta ape menajere uzate. Apa menajeră uzată rezultată în urma satisfacerii necesităților minime de igienă ale personalului implicat în lucrările de reprofilare a albiei va fi eliminată prin dotările stației de sortare amplasată la o distanță de cca 600m față de perimetrul propus pentru implementarea proiectului. Apele pluviale care vor cădea pe suprafaţa perimetrului Movileni 04 se infiltrează datorită permeabilităţii mari a substratului fără a modifica proprietăţile fizico-chimice ale apei freatice. C. Alimentarea cu energie electrică Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu energie electrică. În perioada excavării agregatelor minerale nu se vor realiza reţele de alimentare cu energie a amplasamentului. D. Alimentarea cu gaz metan Pe suprafaţa amplasamentului nu există reţele de alimentare cu gaz metan. În perioada excavării agregatelor minerale nu se vor realiza reţele de alimentare cu gaz metan a amplasamentului. E. Alimentarea cu combustibil Combustibilul necesar funcționӑrii utilajelor va fi asigurat din staţii de distribuţie carburanţi autorizate. Pe amplasament nu se vor depozita combustibili (motorină, benzină).

SC BIOCENTER SRL 18


1.9. Durata construcţiei, funcţionӑrii, dezafectării proiectului Lucrările de exploatare ale agregatelor minerale din cadrul Movileni 04 sunt următoarele: · bornarea perimetrului de extracţie; · delimitarea fâşiilor de exploatare; · îndepărtarea copertei; · excavarea agregatelor minerale într-o singură treaptă până la adâncimea maximă de 3,2 m; · încărcarea şi transportul nisipului şi pietrişului. Lucrările de recalibrare și decolmatare se vor desfășura în perioada 2013- 2014. În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări: · nivelarea perimetrului de exploatare; · îndepărtarea utilajelor de pe amplasament. 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Activitatea principală generată ca rezultat al proiectului este aceea de exploatarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a infrastructurii de drumuri, etc.), recalibrarea și adaptarea albiei minore pentru tranzitarea debitelor mari, precum și protecția terenurilor riverane. 1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului S.C. BIOCENTER S.R.L. va realiza excavaţii pe o adâncime maximă de 3,2 m fără a coborî sub cota actuală a talvegului râului Siret. Activitatea de exploatare a agregatelor minerale din perimetrul Movileni 04 se va desfăşura în următoarele etape: a) lucrări de deschidere; b) lucrări de exploatare; c) lucrări de prelucrare; d) protecţia zăcământului; e) lucrări de închidere. a) Lucrările de deschidere şi pregătire sunt minore şi se referă la accesul la zăcământ şi crearea frontului de lucru, cu respectarea pe durata exploatării a limitelor topografice impuse şi a tehnologiei de derocare mecanică, încărcare şi transport. Lucrările de deschidere pentru exploatarea agregatelor de pe amplasamentul Movileni 04 sunt: căile de acces sunt amenajate; bornarea perimetrului de exploatare; suprafaţa perimetrului nu este acoperită de vegetaţie; nu sunt necesare lucrări de îndepărtare a covorului vegetal sau de decopertare. în zonele în care apare o copertă, apreciată ca având o grosime maximă de 0,20m, aceasta va fi tratată ca intercalaţie ce va fi îndepărtată în procesul de spălare – sortare. b) Lucrări de exploatare În cadrul perimetrului se va stabili panoul din care se va extrage, ale cӑrui dimensiuni vor fi ȋn funcție de volumul preconizat a fi extras și de adâncimea medie de extracție. Colțurile panoului se vor borna.

SC BIOCENTER SRL 19


Etapa următoare constă în împărțirea fiecărui sector în fâșii longitudinale paralele cu sensul de curgere al apei, care vor fi marcate cu țăruși sau fanioane. Lungimea acestor fâșii longitudinale va fi de 204 m, iar lățimea de 5 m, în funcție de raza de acțiune a excavatorului, iar în cadrul acestor fâșii longitudinale se vor trasa felii transversale. Direcția de avansare va fi din aval spre amonte și de la firul apei spre malul stâng, în acest mod realizându-se un nou curs al apei cu caracteristici hidraulice corelate cu panta și debitul râului, în aval și amonte de perimetru. Excavatorul va înainta prin retragere succesivӑ dinspre aval spre amonte, deplasându-se pe mijlocul fâșiilor transversale. Prin retragere succesivă în fâșii paralele cu râul se favorizează depunerea de material solid și regenerarea resursei în cazul producerii unor viituri. Între feliile transversale se recomandӑ a se lăsa praguri de colmatare pentru a se diminua procesul de eroziune regresivă și a se stimula procesul de depunere. Activitatea de extracţie nisipului şi pietrişului se va desfăşura după următoarea tehnologie de exploatare: trasarea fâșiilor de exploatare, conform planului de situație și materializarea lor în teren; deplasarea prin autopropulsie și fixarea excavatorului în prima fâșie de exploatare; excavarea în cadrul fâșiilor cu ajutorul excavatorului, din aval către amonte și dinspre firul apei spre malul stâng și depozitarea temporară a materialului lateral (2-3 ore); încărcarea materialului depozitat în autobasculante de 16 t; nivelarea cu buldozerul S 1200 în anumite situații când se impune aceasta operație; transportul nisipului și pietrișului direct la beneficiari sau la lucrările firmei. Observații: în perimetru nu este autorizată realizarea de depozite intermediare în albie; numărul fâșiilor longitudinale și lungimea acestora se va stabili în funcție de volumul ce se va extrage în fiecare trimestru, luând în calcul și adâncimea de excavație stabilită prin autorizația de gospodărire a apelor. c) Lucrări de prelucrare Agregatele de balastieră extrase din perimetrul Movileni 04 se valorifică fie în stare brută cu furnizare directă la beneficiari sau după ce au fost prelucrate în stația de sortare situată la cca 600m. Compoziţia granulometrică a zăcământului este: nisip (0,05 – 3,0mm) – 23%; pietriş (3,0 – 20,0mm) – 37%; bolovăniş (> 20,0mm) – 35%; părţi levigabile (< 0,05mm) – 5%; Compoziţia mineralogică a elementelor de pietriş şi bolovăniş este alcătuită din cuarţ, cuarţite, gresii şi calcare cu un grad de rotunjire avansat. d) Protecţia zăcământului Pentru implementarea proiectului menţionat, ţinând cont de volumul rezervei de agregate minerale estimat pentru perimetrul Movileni 04, volumul solicitat a se exploata este de 147.907mc. În ceea ce priveşte protecţia zăcământului, exploatarea stratului de balast se va efectua numai din aval spre amonte, în fâşii longitudinale paralele, pe toată suprafaţa zonei de exploatare, fără a se afecta talvegul albiei prin crearea de concavităţi sau depozite, astfel încât, zona să nu fie dezechilibrată din punct de vedere al eroziunii. Prin dirijarea corectă a exploatării se va realiza decolmatarea, reprofilarea şi regularizarea cursului râului Siret, în acest sector al albiei minore.

SC BIOCENTER SRL 20


Pentru a evita poluarea zăcămintelor de pe suprafaţă şi din zonă cu uleiuri şi hidrocarburi rezultate din funcţionarea defectuoasă a utilajelor sau autocamioanelor vor fi luate următoarele măsuri: vor fi utilizate numai utilaje terasiere şi autocamioane cu inspecţiile tehnice efectuate la zi; personalul care deserveşte utilajele va verifica buna funcţionare a acestora şi va anunţa imediat eventualele defecţiuni; utilajele defecte vor fi îndepărtate de pe suprafaţa amplasamentului; nu se vor realiza intervenţii de întreţinere şi reparare a utilajelor şi autocamioanelor pe suprafaţa amplasamentului. e) Lucrări de închidere În momentul închiderii lucrărilor de reprofilare a albiei, secţiunea de scurgere a râului Siret pe acest tronson va fi eliberată de aluviunile acumulate. La finalizarea exploatării, beneficiarul va executa următoarele lucrări: nivelarea perimetrului de exploatare; îndepărtarea utilajelor de pe amplasament.

Fig. 5. Plan de situație. Schița de drum

SC BIOCENTER SRL 21


1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul În zona propusă pentru implementarea proiectului mai există în desfăşurare şi alte proiecte de exploatare a agregatelor minerale din albie: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct Serv S.R.L. Managementul deşeurilor se va supune sistemului de colectare selectivă, a spaţiului de depozitare temporară şi transportului deşeurilor. Prognozarea impactului asupra factorilor de mediu Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. S.C. BIOCENTER S.R.L. are ca profil de activitate exploatarea de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi, situat în ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Societatea a solicitat și obținut Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 109/27 iulie 2012 emis de Administraţia Naţională „Apele Române” – Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad pentru exploatarea controlată a agregatelor naturale de râu din albia minoră a râului Siret, ȋn plaja formatӑ pe malul stâng. Datorită cerinţelor mari ale pieţii de agregate minerale, precum şi a existenţei în zonă a unor rezerve însemnate de nisip şi pietriş, amplasarea punctului de extracţie în perimetrul de exploatare propus poziționat ȋn zona bornelor CSA 83 și 84 este necesară şi oportună în scopul utilizӑrii agregatelor minerale de râu ȋn executarea lucrӑrilor de construcții. 1.13. Alte informaţii relevante In conformitate cu prevederile STAS 4273-2/1983 şi STAS 4068/1987 privind probabilitatea de calcul ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii normale şi speciale de exploatare, lucrările de amenajare propuse au următoarele încadrări:

- în funcţie de importanţa social-economică a obiectivului – importanţă locală – categoria IV; - în funcţie de durata de exploatare – 1 an; - pe suprafața amplasamentului nu se va realiza nici un tip de construcție;

Obiectivul se încadrează în clasa a-IV-a de importanţă social-economicӑ, ceea ce implică dimensionarea conform STAS 4068/2-1987 pentru un debit maxim de depăşire cu probabilitate de 5%. 2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului Natura 2000 este o reţea de arii naturale protejate creată la nivelul Uniunii Europene în vederea implementării Directivelor Habitate (Directiva CE 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice) şi Păsări (Directiva CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice). Astfel, această reţea protejează habitatele naturale şi speciile de plante şi animale sălbatice periclitate la nivel european. In ceea ce priveste ariile naturale protejate, in România, acestea sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone, precum si alte acte normative, dupa cum urmeaza: OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008 are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă;

SC BIOCENTER SRL 22


HG nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, prezintă ariile de protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit; Ordinul MMDD 2387/2011 pentru modificarea și completarea Ordinului MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului; Proiectul propus intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011.

Fig. 6. Zona analizata (marcator culoare rosie) in raport cu siturile Natura 2000: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

(sursa: prelucrare ArcMap 9.3 Desktop) Astfel, zona cercetata se suprapune peste doua arii naturale protejate, incluse ȋn rețeaua Natura 2000: ● ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior – sit de importanțӑ comunitarӑ, care conservӑ sapte tipuri de habitate si numeroase specii de interes comunitar, in special specii de pesti; ● ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior – arie de protecție specialӑ avifaunisticӑ, care constituie habitat optim de viețuire pentru ornitofauna; protejeazӑ și conservӑ numeroase specii acvatice. Justificare legatӑ de suprafata studiatӑ Pentru aprecierea eficienta a elementelor de biodiversitate dintr-o zona luata in studiu, prin evaluarea de mediu, realizata pe diverse planuri/proiecte, de regula, sunt luate in calcul suprafate mai mari fata de perimetrul obiectivului de investitie.

SC BIOCENTER SRL 23


Având ȋn vedere suprafața perimetrului de exploatare (4.98 ha), structura terenului studiat, etc. s-a stabilit ca perimetrul in care au fost realizate observatiile asupra componentelor de flora si fauna, ce a stat la baza realizarii studiului de evaluare adecvata, sa acopere suprafata de 25 ha. O suprafata de studiu mai mare avantajeaza cercetatorul in ceea ce priveste calitatea studiilor realizate. In cadrul unor astfel de cercetari in teren se pot identifica: - o diversitate biologica mai mare a speciilor de biodiversitate ; - ȋnregistrarea unui numar mai mare de specii de flora si fauna; - identificarea mai precisa a habitatelor existente pe suprafata studiata; - aprecierea cu mai mare precizie a efectivelor si a distributiei speciilor si a populatiilor, etc. Din punct de vedere metodologic, realizarea unor cercetari mai detaliate si elaborate asupra florei si faunei zonei studiate prevede: - inventarierea speciilor de flora si vegetatie din zona de amplasament si vecinatati; - colectarea de material vegetal pentru identificare; - stabilirea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice etc. - identificarea in teren a speciilor de fauna de nevertebrate si vertebrate (entomofauna, herpetofauna, avifauna, mamofauna etc.) in diferite aspecte fenologice; - inregistrarea efectivelor numerice a acestora, a localizarii si distributiei lor, etc. 2.1.Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea proiectului 2.1.1. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000).

In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%). Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)

SC BIOCENTER SRL 24


In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE:

Specii de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D A056 Anas clypeata 30-60 i D A052 Anas crecca 50-80 i D A050 Anas penelope 170-230 i D A053 Anas platyrtynchos 10-20 p 350-500 i D A055 Anas querquedula 1-3 p D A051 Anas sterepera 3-5 p 50-80 i D A043 Anser anser 350-500 i D A059 Aythya ferina 10-20 p 100-150 i D A061 Aythya fuligula 6-12 p B B C C A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus 5-12 p B B C B

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C A096 Falco tinnunculus 10-15 p D A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i C B C B A459 Lanus cachinnans 18-25 p 200-250 i D A156 Limosa limosa 600-1000 i D A230 Merops apiaster 30-50 p D A017 Phalacrocorax carbo 50-120 i D A005 Podiceps cristatus 30-45 p D A048 Tadoma tadoma 2p D A161 Tringa erythropus 150-200 i D A162 Tringa totanus D A142 Vanellus vanellus 30-45 p 500-700 i D A179 Lanus ridbundus 25-35 p 80-180 i D

SC BIOCENTER SRL 25


Notă: "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentată la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2 % din populaţia la nivel naţional; "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media, la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

SC BIOCENTER SRL 26


Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Tabel 2

Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Tabel 3

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani (ACDB Focșani), în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie. 2.1.2. Situl de importanta comunitara ROSCI0162- Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila

SC BIOCENTER SRL 27


Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion

20 B C C B

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 0.2 C C B C

91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra P C B C B

1335 Spermophilus citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1220 Emys orbicularis P C B C B

1166 Triturus cristatus P C B C B

1188 Bombina bombina P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1130 Aspius aspius P C B C B 1149 Cobitis taenia P C B C B 2511 Gobio kessleri P B B C B 1124 Gobio albipinnatus P C B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer P C B B B

1145 Misgurnus fossilis P C B C B 2522 Pelecus cultratus P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

1146 Sabanejewia aurata P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B 1159 Zingel zingel P C B C B

SC BIOCENTER SRL 28


Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1083 Lucanus cervus P C B C C

1014 Vertigo angustior P?

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri). Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice.

SC BIOCENTER SRL 29


Vulnerabilitate Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniului construibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice.

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentam date referitoare la localizarea, populatia si ecologia speciilor si a habitatelor de interes comunitrar prezente pe suprafata sau in imediata vecinatate a proiectului. 2.2.1. Pӑsӑri 2.2.1.1. Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior şi relaţia acestora cu proiectul Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi impactul estimat urmare a realizarii proiectului • Pescăraş albastru - Alcedo atthis. În România este o specie migratoare parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peşte în întreaga ţară. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. Cuibăreşte în perechi solitare, de regulă, în maluri abrupte, unde îşi sapă un tunel. În situl Lunca Siretului Inferior - Alcedo

SC BIOCENTER SRL 30


atthis este o specie clocitoare. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasamentul studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, Comuna Movileni, Judeţul Galaţi”. • Stârc roşu - Ardea purpurea. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul studiat, cat si vecinatati specia nu s-a identificat. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Stârc galben - Ardeola ralloides. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Ardeola ralloides este o specie clocitoare. Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Raţa roşie - Aythya nyroca. Populaţia globală estimată la 163.000-257.000 indivizi (Wetlands International 2002). Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi. În situl Lunca Siretului Inferior raţă roşie - Aythya nyroca este întâlnită rar în pasaj şi la cuibărit. Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Chirighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus. În România este o specie oaspete de vară. Numeroasă şi larg răpândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunării. In expansiune teritorială şi numerică. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona perimetrului studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Chirighiţă neagra - Chlidonias niger. Specie oaspete de vară. Frecventa si larg raspandita in estul tarii, sporadica in rest. Efectiv: 3.000 – 6.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, pe ape putin adanci cu vegetatie plutitoare. În situl Lunca Siretului Inferior chirighiţă neagra - Chlidonias niger este o specie de pasaj. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona perimetrului studiat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Barza albă - Ciconia ciconia. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj. Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul analizat. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

SC BIOCENTER SRL 31


• Erete de stuf - Circus aeruginosus. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna. Răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în stufărişuri întinse. Abundenţa maximă în Delta Dunării. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Siretului Inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare. Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice. În perimetrul studiat, cat si vecinatati specia nu s-a identificat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Lebădă de iarnă - Cygnus cygnus. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl Lunca Siretului Inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă. Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” • Egreta mare - Egretta alba. Specia este prezentă cu o populaţie de 24.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în principal doar în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectivul în România: 300-400 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Egretta alba este o specie rar clocitoare. Impact estimat. In perimetrul stidiat specia nu a fost identificata. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Egreta mică - Egretta garzetta. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Siretului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului studiat nu este prezentă. Identificata in zbor in zonele invecinate. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Pescăriţă râzătoare - Gelochelidon nilotica. Populaţia globală a speciei este estimată la 79.000-310.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 22.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu s-a identificat pe amplasamentul analizat. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Ciovlică ruginie - Glareola pratincola. Populaţia globală a speciei este estimată la 170.000–600.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 18.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândită în estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciovlica ruginie - Glareola pratincola este o specie rar întâlnită în pasaj. Impact estimat. Specia nu s-a identificat in perimetrul studiat. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investiție “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

SC BIOCENTER SRL 32


• Stârc pitic - Ixobrychus minutus. În România este o specie oaspete de vară. Frecvent şi larg răspândit, oriunde există stufărişuri dese. Efectiv: 10.000 – 20.000 perechi. Cuibăreşte în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. De regulă, cuibul este izolat construit pe trestie veche căzută la pământ, pe sol cu vegetaţie bogată. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul pitic este o specie cuibăritoare întâlnită în majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese. Impact estimat. Specia nu a fost inregistrata pe amplasament si vecinatati. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Sfrâncioc roşiatic - Lanius collurio. În România este o specie oaspete de vară. Larg răspândit. Abundenţa maximă se înregistrează la deal şi câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfrânciocul roşiatic aparţine tipului de faună european. Este o specie migratoare ce populează margini de păduri, hăţişuri, poieni cu mult subarboret, etc. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul roşiatic este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament, din lipsa vegetatiei arbustive si arboricole. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor. În România este o specie oaspete de vară. Specie larg râspândită şi relativ numeroasă în zona de câmpie a ţării. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolaţi şi tufişuri. În situl Lunca Siretului Inferior sfrânciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comună la cuibărit. Impact estimat. În perimetrul de realizare a obiectivului de investiţie specia nu este prezentă din lipsa vegetatiei arbustive si arboricole. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Pescăruş mic – Larus minutus. Cuibăreşte relativ rar în sud-estul Deltei Dunării şi pe lacurile din lungul litoralului. Apare mai frecvent din nordul arealului în perioadele de pasaj şi iarna. În situl Lunca Siretului Inferior - Larus minutus este o specie identificată în timpul migraţiei. Impact estimat. Specia nu s-a observat in zona de amplasament si vecinatati. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax. Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul ţării. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instalează în sălcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Siretului Inferior stârcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasăre clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu s-a inregistrat. Exemplare singulare observate in zbor in zonele invecinate. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Pelican comun - Pelecanus onocrotalus. Specia este prezentă cu o populaţie de 6.700 – 11.000 în regiunea Palearctică. În România are statut de oaspete de vară. Tipic pentru Delta Dunării unde se află cea mai mare colonie din Europa, datorită protecţiei de care beneficiază această specie. Efectivul în România: 3.000-3.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior pelicanul comun - Pelecanus onocrotalus este întâlnit în pasaj şi în timpul migraţiilor de hrănire a păsărilor. Impact estimat. Specia nu a fost observata pe amplasamentul studiat. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și

SC BIOCENTER SRL 33


regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Lopătar - Platalea leucorodia. Specia este prezentă cu o populaţie de 8 900 - 15 000 în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1.100-1.500 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior Platalea leucorodia este o specie cuibăritoare. Impact estimat. Specia nu a fost inregistrata pe perimetrul studiat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Ciocîntors - Recurvirostra avosetta. Populaţia globală a speciei este estimată la 210.000–460.000 indivizi (Wetlands International 2002). Populaţia europeană este de cca 57.000 perechi. În România este o specie oaspete de vară. Răspândit în Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior ciocîntorsul - Recurvirostra avosetta este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului analizat specia nu s-a identificat. Populează habitate acvatice cu balti si lacuri intinse. Nu se estimeaza un impact semnificativ in populatia speciei urmare a realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Chiră de baltă - Sterna hirundo. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv: 4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Siretului Inferior - Sterna hirundo este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului nu a fost observata. Identificata in zbor in zonele invecinate. Nu anticipăm un impact semnificativ in populatia speciei cauzat de dezvoltarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Referitor la speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, cat si a speciilor de păsări cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, incluse în ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, şi eventualul impact asupra lor, cauzate de realizarea proiectului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, menţionăm următoarele: speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi silvice, nu au fost identificate pe amplasamentul proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”; habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie; speciile de păsări enumerate nu vor fi afectate de realizarea activitatilor planificate in proiect - exploatare de agregate minerale de rau - deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii la cuibărit sau în migraţie. Mentionam ca urmare a studiilor efectuate in teren asupra speciilor de avifauna (pasari), in ceea ce priveste speciile acvatice, ce au stat la baza desemnarii acestei arii protejate, in majoritate, nu s-au identificat in perimetrul studiat si vecinatati, doar unele dintre acestea (Egretta garzetta, Sterna hirundo) au fost observate in trecere (zbor) peste aria obiectivului de investitie in cautare de locuri prielnice pentru popas, hranire si cuibarit.

SC BIOCENTER SRL 34


In ceea ce priveste migratia pasarilor, zona de est a României se caracterizează prin importante căi de migraţie la nivel national, cât şi european. Acestea sunt orientate din direcţia nord-vest, vest-nord şi nord-est în front larg sau îngust, concentrându-se ca o pâlnie uriaşă în Delta Dunării, de unde, pe deasupra Dobrogei şi de-a lungul ţărmului Mării Negre, se continuă spre Bosfor, răspândindu-se apoi din nou spre Asia şi Africa. Menționӑm faptul cӑ cercetari cu privire la migraţia păsărilor în Romania, în general, şi pe teritoriul judeţului Galați, în special, sunt puţine. Pentru zona studiata, perimetrul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare a albiei minore și regularizare a scurgerii râului Siret prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judetul Galati”, se recunoaşte existenţa unui culoar de migraţie pe cursul râului Siret, frecventat, in special, de specii de păsări acvatice. Observatiile efectuate in zona de studiu au arătat că speciile oaspeţi de vară sosesc în zonă în cursul lunii aprilie – mai, se reproduc, după care în intervalul septembrie – octombrie părăsesc zona şi se îndreaptă spre cartierele de iernat. Speciile oaspeţi de vară în pasaj sunt păsări migratoare care doar tranziteaza zona luată în studiu, ele necuibărind în acest areal, teritoriul de cuibărit fiind localizat în alte regiuni din ţară. Speciile oaspeţi de iarnă în pasaj sunt acele păsări migratoare care sosesc în ţara noastră toamna (octombrie – noiembrie) şi care în căutarea unor locuri de iernat (adăpost şi hrană) trec şi prin zona luată în studiu. Migraţia de toamnă a păsărilor prin sudul Moldovei, Muntenia si Dobrogea se face pe mai multe căi, acestea vizând şi zona studiata.

Migraţia de primăvară prin zonele amintite si Delta Dunării se schimbă în sensul că drumul sarmatic se concentrează mai mult spre ţărmul Mării Negre şi peste Marea Neagră, celelalte drumuri de migraţie fiind în general identice cu cele de toamnă.

Fig. 7. Căile de migraţie de toamnă a pasarilor din România: 1 – ramura nordică a drumului est-elbic, frecventat şi de berze; 1a – ramura nordică a acestui drum; 2 – drumul pariosio-bulgar; 2a – drumul berzelor prin Transilvania; 3 – drumul trecătorii Oltului, frecventat şi de berze; 4 –drumul pontic; 5 – drumul carpatic; 6 – drumul sarmatic; 7 – drumul prepeliţelor şi turturelelor; 8 – drumul sitarilor (Rudescu 1958). Cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense pe amplasamentul obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, de asemenea nici pe suprafeţele învecinate.

SC BIOCENTER SRL 35


S-au inregistrat putine specii cu statut fenologic de migratori partiali si oaspeti de vara, la fel si efectivele au fost reduse numeric. Migratia propriuzisa a speciilor de pasari, in special, acvatice, se desfasoara pe suprafete extinse ale bazinului hidrografic al raului Siret si a afluentilor acestuia. Se considera, că speciile migratoare semnalate în zona de studiu se găsesc în formă de dispersie. Aria proiectului reprezinta o zona mai putin atractiva pentru avifauna, diversitatea redusa a habitatelor, conditiile mai putin prielnice, ce nu ofera pasarilor conditii favorabile pentru popas, odihna si hranire. La aceste aspecte se adauga pasunatul practicat in zona, deranjul din partea populatiei locale, etc. Prin realizarea obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraţie a păsărilor. In Tab.1 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu. Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 15 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu alte zone umede din Lunca Siretului Inferior, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa. Este evident ca suprafata redusӑ a perimetrului de exploatare (4,89ha), inconjurata de terenuri pasunate, si in general, zona puternic antropizata, din vecinatatea obiectivului de investitie, nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. In consecinta, nu sunt conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie. Astfel, nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a proiectului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu exista o migratie intensa a avifaunei. Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris, Larus ridibundus s.a. s-au intalnit prin efective, relativ, reduse, aflandu-se in zona în căutare de hrană. Remarcăm, de asemenea, numărul redus de păsări răpitoare de zi, cat si acvatice, identificate in aceasta perioada. De obicei pasarile rapitoare vânează solitare peste suprafetele de pasune din zonă. Astfel, urmare a observatiilor realizate speciile Accipiter gentilis, Falco tinnunculus, doar, tranziteaza amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona. La fel si speciile acvatice Egretta garzetta, Ardea cinerea, Chlidonias hybridus, Vanellus vanellus, Larus ridibundus, Larus cachinnans s.a. s-au identificat in zbor peste perimetrul studiat, fara a se opri pentru popas sau hranire. Având în vedere aceste date putem preciza că prin realizarea acestui proiect, speciile migratoare de păsări, semnalate în zona de studiu, vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie, nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

SC BIOCENTER SRL 36


Specii de pasari identificate in perioada migratiei Tabel 1 Nr. Crt. Nume ştiinţific Denumire

popularӑ Data observării Număr exemplare Fenologie Observatii

1. Phalacrocorax carbo Cormoran mare 06.IV.2012, 12.IV. 2012, 20.IV. 2012, 23.IX.

2012, 12. X. 2012 15ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 15-20 m; directia de zbor: S-V, N.

2. Egretta garzetta Egreta mică 12.IV. 2012, 21.IV. 2012, 18.IX. 2011 3 ex. OV exemplare singulare în zbor; inaltimea de

zbor 10-15 m; directia de zbor: S-V,E.

3. Ardea cinerea Starc cenusiu 14.IV. 2012, 28.IV. 2012, 12. V. 2012, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011 2 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N.

4. Falco tinnunculus Vanturel rosu 21.IV. 2012, 19.IX. 2012, 26.IX,.2012, 12.X

2012 3 ex. MP exemplare singulare în zbor; inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-E,N.

5. Vanellus vanellus Nagat 19.IV. 2012, 05.V. 2012, 19.IX. 2012, 26.IX.

2012 7 ex. OV exemplare singulare grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 10-15 m; directia de zbor: S-N-V.

6. Tringa nebularia

Fluierar cu picioare verzi 23. X. 2012, 09.11.2012 9 ex. P

grupuri de păsări/exemplare singulare în zbor (5-6 ex.); inaltimea de zbor 10-12 m; directia de zbor: S-NE, N-SW.

7. Larus ridibundus

Pescarus razator

10.IV.2012, 21.IV. 2012, 18.IX. 2012, 12. X. 2012 14 ex. MP

grupuri de păsări/exemplare singulare în zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 20-35 m; directia de zbor: S-V,E.

8. Chlidonias hybridus

Chirighita cu aobraji albi

14.IV. 2012, 28.IV. 2012, 12. V. 2012, 19.IX. 2011, 26.IX. 2011 5 ex. OV

exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 25-30 m; directia de zbor: S-V,N.

9. Merops apiaster Prigorie 21.IV. 2012, 28.IV. 2012, 05.V. 2012, 12.

V. 2012, 19.IX. 2012 5ex. OV exemplare singulare/grupuri de păsări în zbor; inaltimea de zbor 30-40 m; directia de zbor: S-V,N.

10. Upupa epops Pupăză 14. IV. 2012, 19.VIII. 2012, 26.VIII. 2012 2 ex. OV exemplare singulare grupuri de pasari in zbor; inaltimea de zbor 8-10 m; directia de zbor: S-N-V.

11. Hirundo rustica Rândunică 12.V. 2012, 21. V. 2011, 19.IX. 2012, 26.IX. 2012 32 ex. OV

grupuri de păsări/ exemplare singulare în zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 10-25 m; directia de zbor: S-N-V.

12. Riparia riparia Lastun de mal 12.V. 2012, 21. V. 2012, 19.IX. 2012, 26.IX. 2012 17 ex. OV

grupuri de păsări/ exemplare singulare în zbor (3-5 ex.); inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-V,E.

13. Motacilla alba Codobatură albă

28.III.2012, 5.IV.2012, 12. IX. 2012, 06.X.2012 5 ex. OV exemplare singulare; inaltimea de zbor 8-10

m; directia de zbor: S-V, N.

14. Sturnus vulgaris Graur 25.III.2012, 4.IV. 2012, 23.IV.2012, 19.IX.

2012, 14.X 2012 35 ex. MP grupuri de păsări; inaltimea de zbor 25-30 m; >150 m, directia de zbor: S-N-V

15. Fringilla coelebs Cinteză 5.IV.2012, 14.IV. 2012, 21.IV. 2012,

18.IX. 2012, 05.X. 2012, 12. X. 2012 25 ex. MP grupuri de păsări/ exemplare singulare (3-5 ex.); inaltimea de zbor 20-30 m; directia de zbor: S-V,E.

Abrevieri: OV–specie oaspete de vară; MP–migrator parţial; P – specie de pasaj.

SC BIOCENTER SRL 37


2.2.2. Tipuri de habitate si specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior

Tipuri de habitate prezente in sit si specii de fauna enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CCE din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si relatia acestora cu proiectul In conformitate cu Formularul Standard al sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior tipurile de habitate desemnate pentru aceasta arie protejata au fost urmatoarele: 3260 Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion,; 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii; 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; 91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae).

Tipurile de habitate mentionate nu au fost identificate pe perimetrul obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca

Siretului Inferior şi efectele anticipate ale implementarii proiectului Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Vidra (Lutra lutra). Habitat. Nu are preferinte pentru anumite tipuri de habitat, traind pe malurile apelor putin poluate, in imediata vecinatate a luciului de apa. Distributie. Vidra traieste pe malurile apelor curgatoare si statatoare, prezenta ei fiind un indicator al apelor curate, specia fiind sensibila la poluare. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Popandău comun (Spermophilus citellus). Habitat. Specie tipica zonei de stepa si silvostepa. Intalnita pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri, marginea drumurilor, nedepasind altitudinea de 300 m. Distributie. Deosebit de numeros in Dobrogea, sudul Olteniei, Muntenia si Moldova. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Specile de mamifere Lutra lutra si Spermophilus citellus nu s-au identificat in aria de studiu al proiectului.

SC BIOCENTER SRL 38


Specii de amfibieni/reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE • Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis). Habitat. Traieste in ape dulci, lin curgatoare si statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetatie. Distributie. Este comuna in aproape toata Europa (cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic). In unele parti ale Europei populatiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Triton cu creastă (Triturus cristatus). Habitat. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Distributie. Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este intalnit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării, unde este înlocuit de Triturus dobrogicus. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina). Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Speciile de herpetofauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu s-au identificat in aria proiectului. Analizand aspectele biologice si ecologice ale speciilor mentionate se constata faptul ca specia Emys orbicularis populeaza ape dulci, lin curgatoare si statatoare (iazuri, lacuri ), cu malurile acoperite de vegetatie. Triturus cristatus, specie predominat acvatică, prefera ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră, cat si bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri), iar specia Bombina bombina, populează ochiurile de apă, baltile permanente sau temporare. In ceea ce priveste zona studiata - perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi – aceasta nu reprezinta un habitat optim existentei speciilor protejate de amfibieni si reptile amintite mai sus. Astfel, se remarca lipsa vegetatiei tipice de mal, a vagetatiei palustre si plutitoare, la fel si prezenta in structura vegetatiei, predominant, a speciilor terestre, ce nu creaza conditii propice de viata pentru speciile de amfibieni si reptile amintite. Pe perimetrul studiat, cat si vecinatati nu se afla bazine statatoare de apa (iazuri, lacuri), prielnice pentru speciile respective de herpetofauna.

SC BIOCENTER SRL 39


Zona analizata este supusa unui intens proces de ruderalizare a vegetatiei; la aceasta se adauga speciile alohtone invazive, mai ales in cadrul unui ecosistem caracterizat printr-un grad ridicat de naturalitate. Dintre speciile cu impact negativ mentionam: Xanthium italicum extins in zona nisipoasa a malurilor, precum si in albia minora, Conyza canadensis, Erigeron annuus, Ambrosia artemisiifolia, Datura stramonium. Legat de relevanţa sitului de importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior pentru speciile protejate de herpetofauna, in formularul Natura 2000 populaţiile speciilor respective sunt notate cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Cu referire la impactul estimat al obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” asupra speciilor protejate de herpetofauna, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populatiilor speciilor respective, tinand cont de faptul ca aceastea nu s-au identificat pe suprafetele studiate.

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE • Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia a fost identificata in zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia a fost identificata in zona perimetrului studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Porcusorul de nisip (Gobio kessleri). Habitat. Traieste in cursul mijlociu al raurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana in zona crapului; in unele rauri mici de ses traieste in zona cleanului. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ raspandita pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Porcusorul de ses (Gobio albipinnatus). Habitat. Traieste in Dunare si in cursul inferior al raurilor de ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adanca si curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund malos. Distributie. Porcusorul de ses are o raspandire sub media speciilor de pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În

SC BIOCENTER SRL 40


formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Raspar (Gymnocephalus schraetser). Habitat. Traieste excusiv in ape curgatoare cu o viteza moderata a apei, in zone cu substrat de nisip, ocazional de pietris. Distributie. Rasparul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Tiparul (Misgurnus fossilis). Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspandita in balti pana in zona de coline mai rara in raurile de ses. In rauri se localizeaza in portiunile maloase si in bratele laterale. Prefera substratul malos si cu vegetatie. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Sabita (Pelecus cultratus). Habitat. Traieste in fluvii si rauri de ses, precum si in multe lacuri mari interioare; frecvent si in limanurile si lacurile litorale, precum si in partile indulcite ale marilor. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei, in comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Boarta (Rhodeus sericeus amarus). Habitat. Traieste exclusiv in ape dulci. Prefera apele statatoare sau incete, de aceea in rauri se intalneste mai ales in bratele laterale, dar este destul de frecvent si in plin curent, pana aproape de zona montana a raurilor. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Dunarita (Sabanejewia aurata). Habitat. Traieste in ape dulci curgatoare din zona montana pana la ses. Prefera substratul de pietris cu nisip dar se intalneste si in portiunile exclusiv nisipoase. Distributie. Boarta are o raspandire foarte mare pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

SC BIOCENTER SRL 41


(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Fusar (Zingel streber). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de deal si ses, exclusiv in locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Fusar mare (Zingel zingel). Habitat. Traieste in Dunare si in raurile mari si relativ adanci, pe fund de nisip, pietris sau argila. In baltile Dunarii ajunge rar. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Dupa cum se poate observa, din speciile protejate de pesti, incluse in situl de importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, in zona studiata s-au identificat speciile Aspius aspius (avat) si Cobitus taenia (zvarluga). Frecventa si stocurile numeric si gravimetric ale populatiilor speciilor de ihtiofauna protejate In ceea ce priveste evaluarea frecventei si a stocurilor numeric si gravimetric ale populatiilor speciei Aspius aspius (avat), aceasta inregistreaza o frecventa de 50%, fiind identificata in 4 statii de prelevare de probe din cele 8 statii de pe tronsonul investigat (Ureche D., 2012). Valoarea stocului gravimetric al speciei Aspius aspius in punctele de colectare variaza de la 4,03 la 27,91 g/100 mp. Specia Cobitus taenia (zvarluga), inregistreaza o frecventa de 12,5%, fiind, indentificata, doar, intr-un singur punct de prelevare de probe, inregistrand valori mici ale stocurilor numeric si gravimetric (se poate afirma ca sunt nesemnificative). Astfel, specia este slab reprezentata in zona investigata deoarece conditiile de habitat nu sunt optime pentru aceasta specie. Posibilele amenintari asupra speciilor de pesti din zona studiata regularizarea cursurilor de apa; taierea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; depozitarea de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; exploatarea agregatelor minerale in albia raului; existenta pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc. Statutul de conservare a speciilor de ihtiofauna protejate In aspect general, speciile identificate pe tronsonul de rau Movileni, judetul Galati (Ureche D., 2012) Alburnus alburnus (oblete), Barbus barbus (mreana), Vimba vimba (morunas), Squalis cephalus (clean), Neogobitus fluviatilis (guvid de balta) - inregistreaza un statut de conservare favorabil. Referitor la speciile protejate de ihtiofauna specificam urmatoarele aspecte. Asadar, dupa cum s-a mentionat anterior, din speciile desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSPA0162

SC BIOCENTER SRL 42


Lunca Siretului Inferior, identificate in zona studiata, fac parte speciile Aspius aspius si Cobitus taenia. Specia Aspius aspius are o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Nu exista studii populationale pe regiuni, suprafete intinse din tara, astfel sa fie posibila o analiza statistica relevanta a dimensiunilor populatiei acestei specii. Specia demonstreaza un grad de toleranta medie spre mare fata de modificarea calitatii mediului pe care il populeaza. Din care considerente este calificata ca o specie cu vulnerabilitate scazuta. Statutul prezent de conservare al speciei la nivelul tronsonului de rau studiat este favorabil. Reducerea numerica a populatiei speciei Aspius aspius este cauzatӑ de degradarea habitatelor, locurilor de depunere a icrelor, dificultati in migratia de reproducere, etc. Specia Cobitus taenia se caracterizeaza printr-o distributie larga pe teritoriul Romaniei, populatiile careia se afla intr-o stare buna de conservare. Frecventa si abundenta ridicata a speciei demonstreaza un grad de toleranta mediu spre mare fata de modificarea habitatelor ce le populeaza, astfel cӑ putem afirma ca specia inregistreaza o vulnerabilitate scazuta. Statutul prezent de conservare al speciei lin zona studiata este favorabil. Declinul populatiei speciei poate fi determinat de extinderea si intensitatea impactului antropic din zona studiata.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

• Radasca (Lucanus cervus). Habitat. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie. Europa si Asia exceptand nordul insulelor britanice si al tarilor nordice. Specia comuna in Romania, se intalneste in taote zonele cu paduri de stejar sau gorun. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Vertigo angustior. Habitat. Specie higrofila, apropae palustra; traieste in locuri umede, sub pietre, printer muschi, sub busteni, la marginea apelor sub detritus, in campile umede si mlastinoase, printre crapaturile arborilor batrani etc. In Romanaia este o specie de campie, dar poate ajunge pana la altitudini de 1000 m. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei nu are calificativ. Specia nu a fost identificata in perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Speciile de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE nu s-au identificat in zona de studiu.

2.2.3. Flora 2.2.3.1. Starea actuala a florei, vegetatiei si habitatelor din perimetrul studiat Zona cercetata se afla situata in albia majora a Siretului inferior (malul stang al acestuia), pe teritoriul administrativ al localitatii Movileni, judetul Galati. Din punct de vedere al asezarii geografice si tipului de relief, teritoriul analizat apartine zonei de campie, respectiv Campia Siretului Inferior – Campia Tecuciului, dar poate fi asimilata Luncii Siretului Inferior. Campia, alcatuita din sesul aluvial, cuprinde altitudini de 8-13 m si reprezinta cea mai coborata treapta de relief din judet, in cuprinsul ei gasindu-de numeroase brate si meandre parasite, cursuri secundare, garle sau balti.

SC BIOCENTER SRL 43


Fig. 8. Pozitionarea zonei analiza conform punctelor de coordonate Stereo 70

(marcator culoare rosie) (prelucrare ArcMap 9.3 Desktop) Relieful luncii Siretului este plan, tanar, format din depuneri aluviale. Climatul specific zonei analizate este cel temperat-continental cu caracter de ariditate. Caracteristice sunt verile foarte calde si uscate si iernile geroase cu viscole puternice, intrerupte frecvent de advectiile de aer cald si umed din sud si sud-vest. Vegetatia de lunca are o raspandire larga printre tipurile de vegetatie azonale. Spre deosebire de stepe si de paduri, acest tip de vegetatie nu constituie o zona naturala, ci se intercaleaza in cadrul altor zone de-a lungul luncilor raurilor. Se formeaza pe terenurile cu umiditate ridicata, cu soluri aluviale, deseori inundate si cu apele freatice aproape de suprafata, de aceea covorul vegetal este bogat. Acest tip de vegetatie este reprezentant de pajisti de lunca si paduri de lunca. Padurile de lunca, numite si zavoaie, cresc in conditii de umiditate excesiva, fiind deseori inundate. Principalele specii de arbori ale zavoaielor sunt salcia, rachita, plopul alb si negru, la care se pot adauga stejarul, ulmul, artarul tataresc s.a. Dintre arbusti se intalnesc sangerul, salba moale, socul s.a, iar invelisul ierbos este cel caracteristic pajistilor de lunca. O raspandire larga o au plantele agatatoare: murul, hameiul, vita de padure. In ceea ce priveste habitatele de interes comunitar mentionate in Formularul standard Natura 2000, acestea nu au fost identificate in amplasament. Referitor la vegetatia teritoriului analizat, aceasta corespunde tipului vegetatiei de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Insa nu se poate vorbi despre vegetatia de lunca tipica, prezenta invelisului vegetal este destul de saraca, atat din punct de vedere al speciilor, cat si al numarului de indivizi, acoperirea terenului fiind de pana la 10 %. Probabil conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice care il spala si inlatura si putinii taxoni care reusesc sa se fixeze. De altfel, cu putine exceptii, speciile erbacee identificate sunt specii cu ciclu de viata scurt (terofite – specii anuale), care necesita in fiecare an conditii sigure de vegetare, respectiv lipsa stratului permanent de apa. Speciile forestiere (plopul euramerican – Populus x canadensis) formeaza

SC BIOCENTER SRL 44


monoculturi destul de extinse pe malul drept al Siretului, insa fara valoare conservativa sau peisagistica, iar speciile de salcie (Salix spp.) apar si pe prundis, insa intinderea acestora este limitata.

Tabel nr. 2 Lista taxonilor inventariati

Nr. crt. Denumirea specie Observati

1 Agrimonia eupatoria specie comuna

2 Agropyron repens specie comuna

3 Agrostis stolonifera specie comuna

4 Amaranthus sp. specie alohtona

5 Aremisia annua specie alohtona

6 Artemisia austriaca specie comuna

7 Artemisia vulgaris specie comuna

8 Atriplex tatarica specie comuna

9 Bassia sieversiana specie comuna

10 Bidens sp. specie comuna

11 Carduus acanthoides specie comuna

12 Centaurea scabiosa specie comuna

13 Chenopodium album specie comuna

14 Cichorium intybus specie comuna

15 Cirsium arvense specie comuna

16 Conium maculatum specie comuna

17 Convolvulus arvensis specie comuna

18 Conyza canadensis specie alohtona invaziva

19 Crepis foetida specie comuna

20 Cyperus flavescens specie comuna

21 Linaria genistifolia specie comuna

22 Lolium perenne specie comuna

23 Marrubium vulgare specie comuna

24 Mentha pullegium specie comuna

25 Plantago lanceolata specie comuna

26 Plantago media specie comuna

27 Poa annua specie comuna

28 Polygonum aviculare specie comuna

29 Polygonum lapathyfolium specie comuna

30 Populus x canadensis specie alohtona

31 Portulaca oleracea specie alohtona

32 Potentilla argentea specie comuna

33 Rumex hydrolapathum specie comuna

34 Rumex sp. specie comuna

SC BIOCENTER SRL 45


35 Salix alba specie comuna

36 Salix spp. specie comuna

37 Senecio vernalis specie comuna

38 Setaria sp. specie comuna

39 Solanum nigrum specie comuna

40 Sonchus oleraceus specie comuna

41 Stellaria media specie comuna

42 Taraxacum officinale specie comuna

43 Typha sp. specie comuna

44 Verbascum phlomoides specie comuna

45 Verbascum speciosum specie comuna

46 Xanthium italicum specie alohtona invaziva

Plantele identificate (a se vedea Tab. 2, 46 de specii si subspecii) sunt comune, majoritatea spontane, fara importanta conservativa. De altfel, nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive – al caror efect predominant se poate cu usurinta identifica, respectiv inlaturarea speciilor native prin capacitatea exacerbata de a patrunde in habitate noi pe care le invadeaza, favorizate de conditiile climatice: Amaranthus spp., Conyza canadensis, Xanthium italicum. Aceste specii sunt asociate aproape exclusiv cu factorul uman, prin actiunile sale acesta fiind principalul vector de dispersie. Conform sistemului de clasificare Corine Land Cover 2006 clasele de functionare a terenurilor cercetate si imprejurimilor acestora sunt urmatoarele: zone de tranzitie padure – pasune (324) (in vest); paduri de foioase (311) (in vest si est), cursuri de apa (511) (zona de exploatare); fanate naturale (321) ((in sud); pasuni (231) (in nord-est); terenuri arabile neirigate (211) (in est).

SC BIOCENTER SRL 46


Fig. 9. Clasificarea habitatelor conform sistemului Corine Land cover 2006 Zona vizata este localizata in albia majora – lunca Siretului (marcator culoare rosie)

(sursa: prelucrare ArcMap 9.3 Desktop) Amplasamentul prezinta un impact antropizat excesiv, datorita caruia aspectul general este cel al unui biotop degradat. Habitatele forestiere lipsesc sau se limiteaza la monoculturi cu plop euroamerican (Populus x canadensis), care au inlocuit in trecut zavoiaele de salcie alba (Salix alba) si plop alb (Populus alba).

Fig. 10. Aspect din amplasament – vegetatie cu Salix sp. in albia majora a Siretului

SC BIOCENTER SRL 47


Fig. 11. Specii vegetale sporadice in zona propusa spere exploatare (Verbascum phlomoides, Artemisia annua, Conyza canadensis etc.)

Fig. 12. Monoculturi cu Populus x canadensis pe malul drept al Siretului

SC BIOCENTER SRL 48


Fig. 13. Vegetatie ruderala de-a lungul albiei majore a Siretului specii comune, sinantrope, fara valoare conservativa

Fig. 14. Aspect general din amplasament – in plan indepartat malul drept al raului Siret

SC BIOCENTER SRL 49


Fig. 15. Strat vegetal superficial pe substrat de prundis, format din plante anuale, specii alohtone invazive (Xanthium italicum) si plante tinere de Populus x canadensis si Salix spp.

Fig. 16. Canale cu strat de apa temporar, influentat de prezenta si periodicitatea inundatiilor In ochiurile de apa formate apar alge precum matasea broastei (Spirogyra sp.) si specii palustre

(Rumex hydrolapathum), dar si plante tinere de plop euramerican

SC BIOCENTER SRL 50


2.2.4 Fauna 2.2.4.1 Starea actuala a faunei din perimetrul studiat si vecinatati Fauna din zona perimetrului de exploatare si vecinatati, specifică habitatelor din zona Siretului inferior, este caracteristică zonelor de luncă cu influenţe antropice. Fauna de nevertebrate a zonei este caracterizată de o abundenţă redusă, dar o diversitate taxonomică ridicată: viermi, moluste, iar dintre artropode: arahnide, crustacee, miriapode şi insecte. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Zoocenoza sectoarelor deschise cu vegetaţie redusă are un efectiv numeric şi specific al organismelor de sol mai redus, aici fiind prezente indeosebi specii de insecte. Fauna de nevertebrate din sol este reprezentată de specii aparţinând clasei Miriapoda, Crustacea (ordinul Isopoda) şi Insecta (ordinele Coleoptera, Diptera şi Lepidoptera). Zoocenoza plajelor de nisip şi prundiş are o structură foarte redusă a componenţilor biotici edafici. Structura comunitatilor piscicole din zona de studiu Referitor la speciile de pesti, ce populeaza ecosistemul acvatic al Siretului inferior din zona perimetrului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati amintim de: Alburnus alburnus (oblete), Aspius aspius (avat), Barbus barbus (mreana), Esox lucius (stiuca), Chondrostoma nasus (scobar), Squalis cephalus (clean), Neogobitus fluviatilis (guvid de balta), Romanogobio kesslerii (porcusor de nisip), Vimba vimba (morunas), Cobitus taenia (zvarluga), specii identificate pe tronsonul de rau Sendreni-Movileni, judetul Galati (Ureche D., 2012). Din speciile protejate de pesti, incluse in situl de importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, in zona studiata s-au identificat speciile Aspius aspius (avat) si Cobitus taenia (zvarluga). • Avatul (Aspius aspius). Habitat. Traieste in Dunare si raurile de ses pana in zona colinara, cat si in balti mari si lacuri dulci sau salmastre, mai rar in partile indulcite ale marii. Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia a fost identificata in zona de studiu. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. • Zvarluga (Cobitis taenia). Habitat. Traieste in ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat si in ape statatoare, evitand insa in general pe cele cu mult mal; in balti se intalneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos. Distributie. Zvarluga are o raspandire larga pe teritoriul Romaniei. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul standard Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia a fost identificata in zona perimetrului studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei urmare a realizarii investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Dupa cum s-a mentionat anterior in studiu de fata speciile Aspius aspius (avat) si Cobitus taenia (zvarluga) inregistreaza un grad de toleranta medie spre mare fata de modificarea calitatii mediului pe care il populeaza. Din care considerente sunt calificate ca si specii cu vulnerabilitate scazuta. Statutul prezent de conservare al acestor specii la nivelul tronsonului de rau studiat este favorabil.

SC BIOCENTER SRL 51


Amfibieni şi reptile Sunt reprezentate de Rana esculenta, Natrix natrix, Lacerta agilis si Lacerta viridis, care populează atât luciul apei, cât şi malul râului. Rana esculenta (broasca mică de lac). Specie ce poate fi găsită în aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Se hrăneşte cu moluşte, insecte, viermi, larve şi icre fiind dăunătoare faunei piscicole. Nu este inclusă in anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Lacerta agilis (soparla cenusie). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare ale acestei specii s-au identificat în perimetrul studiat. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera pajisti, tufisuri, coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Impactul estimat: Impactul asupra populaţiei speciei urmare a executiei proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” va fi nesemnificativ. Lacerta viridis (guşter). Relevanţa sitului pentru specie: exemplare izolate observate in vecinatatea amplasamentului. Habitatul preferat în zona de studiu: Specia prefera tufisuri, terenuri cu vegetatie spontana. Impactul estimat: Nu se anticipeaza un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de realizarea obiectivului de investitie. Natrix natrix (şarpele de casă). Specie comună ce populează locurile din preajma bălţilor, lacurilor, a apelor curgătoare, păduri, câmpii sau zonele lipsite de vegetaţie, ducând o viaţă atât acvatică, cât şi terestră. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectată nesemnificativ de realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Speciile de herpetofauna (Rana esculenta, Natrix natrix), ce nu reprezinta specii de interes comunitar, identificate in zona perimetrului de exploatare, cat si speciile Lacerta agilis si Lacerta viridis, specii incluse în Anexa 4, Directiva Habitate intalnite in afara amplasamentului prin efective reduse, vor fi afectate nesemnificativ de activitatea de exploatare de agregate minerale de rau din albia minora in perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, județul Galați”, datorate modului activ de viata, a mobilitatii sporute si capacitatii adaptive a speciilor la noile conditii de mediu. Asadar, datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere cerinţele ecologice ale acestora, obiectivele reduse observate, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ de lucrarile planificate a fi realizate in perimetrul studiat. Mamifere Arvicola terrestris (sobolan de apă). Specie răspândită în Europa. În toată ţara, pînă la 200 m altitudine. Sobolanul de apă este activ ziua şi noaptea. Sapă galerii complicate în solul afinat şi umed de la marginea lacurilor şi rîurilor de şes cu multă vegetaţie, ori în lunci, fâneţe, păşuni, livezi etc. Identificat în afara amplasamentului. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei.

SC BIOCENTER SRL 52


Mustela nivalis (nevastuica). Specie raspândită în toată Europa. La noi, destul de comună, vara prin pajişti, poieni, iar iarna pe lânga aşezări omeneşti. Semnalată în zona limotrofă obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Vulpes vulpes (vulpe). Specie comună. Se hrăneşte cu şoareci de câmp, iepuri, păsări, insecte, melci, fructe şi diferite seminţe. Pe perimetrul amplasamentului proiectului s-au identificat exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Lepus europaeus (iepure de cîmp). Specie comună, răspândită în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare singulare observate în terenurile limitrofe perimetrului obiectivului de investiţie. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională (Directiva Habitate) şi nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. In ceea ce priveste speciile de mamifere, in zona studiata nu s-au inregistrat specii protejate. Speciile identificate au inregistrat efective reduse, fiind semnalate prin exemplare izolate in afara perimetrului de exploate sau in trecere peste zona studata, aflandu-se in cautare de hrana. Păsări In aria amplasamentului proiectului si vecinatati s-au identificat 32 specii de păsări, în majoritate specii comune, care nu necesită măsuri speciale de conservare. In cele ce urmează prezentăm o caracterizare succintă a speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului şi relaţia acestora cu obiectivul de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

Fig. 17. Fenologia speciilor de pasari identificate

37%

19%

41%

3%

Sedentare

Parţial migratoare

Oaspeţi de vară

Specii de pasaj

SC BIOCENTER SRL 53

http://www.animalpedia.ro/nevastuica/


Lista speciilor de pasari observate in zona studiata Tabel 3

Nr. crt. Denumire ştiinţifică Denumire populară Familia Ordinul Tip fenologic Nr.ex. observate Observaţii

1. Phalacrocorax carbo cormoran mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes OV/RI 15 ex. în zbor 2. Egretta garzetta egreta mică Ardeidae Ciconiiformes OV 2 x. în zbor 3. Ardea cinerea stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes OV 2 ex. în zbor 4. Cygnus olor legada de vara Anatidae Anseriformes MP 10 ex. în zbor 5. Anas platyrhynchos rata mare Anatidae Anseriformes MP 34 ex. în zbor 6. Accipiter gentilis uliu porumbar Accipitridae Falconiformes S 1 ex. în zbor 7. Falco tinnunculus vânturel roşu Falconidae Falconiformes MP 3 ex. în zbor 8. Tringa nebularia fluierar cu picioare verzi Charadriidae Charadriiformes P 9 ex. în zbor/pe sol 9. Vanellus vanellus nagâţ Charadriidae Charadriiformes OV 7 ex. în zbor 10. Larus ridibundus pescăruş râzător Laridae Charadriiformes MP 14 ex. în zbor 11. Larus cachinnans pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes S 28 ex. în zbor 12. Chlidonias hybridus chirighita cu obraz alb Sternidae Charadriiformes OV 5 ex. în zbor 13. Sterna hirundo chira de balta Sternidae Charadriiformes OV 1 ex. în zbor 14. Columba livia domestcia porumbel domestic Columbidae Columbidae S 14 ex. în zbor 15. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV 3 ex. în zbor 16. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV 5 ex. în zbor 17. Upupa epops pupaza Upupidae Coraciiformes OV 2 ex. în zbor 18. Galerida cristata ciocarlan Alaudidae Passeriformes S 3 ex. în zbor/pe sol 19. Sterna hirundo chira de baltă Sternidae Charadriiformes OV 1 ex. în zbor 20. Hirundo rustica rândunică Hirundinidae Passeriformes OV 32 ex. în zbor 21. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriformes OV 17 ex. în zbor 22. Motacilla alba codobatură albă Motacillidae Passeriformes OV 5 ex. în zbor/pe sol 23. Parus coeruleus piţigoi albastru Paridae Passeriformes S 6 ex. în zbor 24. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriformes S 10 ex. în zbor 25. Pica pica coţofană Corvidae Passeriformes S 8 ex. în zbor 26. Corvus frugilegus cioara de semănătură Corvidae Passeriformes S 57ex. în zbor 27. Corvus corone cornix cioara grivă Corvidae Passeriformes S 18 ex. în zbor/pe sol 28. Oriolus oriolus grangur Oriolidae Passeriformes OV 3 ex. în zbor 29. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP 35 ex. în zbor/pe sol 30. Passer montanus vrabia de câmp Passeridae Passeriformes S 9 ex. în zbor/ tufarisuri 31. Fringilla coelebs cinteză Fringillidae Passeriformes MP 25 ex. în zbor 32. Carduelis carduelis sticlete Fringillidae Passeriformes S 7 ex. în zbor 33. Emberiza citrinella presură galbenă Emberizidae Passeriformes S/OI 6 ex. în zbor/ tufarisuri

SC BIOCENTER SRL 54


Prezentăm în continuare caracteristicile speciilor de păsări observate în zona de amplasament a proiectului“Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. (Tabel 4): Phalacrocorax carbo (cormoran mare). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost semnalatӑ în zbor traversând perimetrul proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă lacurile şi râurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Egretta garzetta (egreta mică). Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mică a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnită în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Ardea cinerea (stârc cenuşiu). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în zona perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în perimetrul studiat. Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Anas platyrhynchos (rata mare). Specie migrator partial, oaspete de iarna. Intalnita pe rauri, iazuri, lacuri de campie etc. Cuibareste in vegetatie deasa. Larg raspandita in Romania, rara in Carpati. Este inclusa in Directiva Pasari, Anexa II/1, Legea 462/2001, Anexa 4, OUG 57/2007, Anexa 5c. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Specia s-a identificat in zbor in zonele limitrofe obiectivului de investitie. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraji albi). În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasă şi larg răspândită mai ales în Câmpia Română şi Delta Dunarii. În expansiune teritorială şi numerică. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul pe suprafata apelor puţin adânci, fixându-l de vegetaţia vegetaţia emergentă din apă sau pe plauri. În situl Lunca Siretului Inferior chrighiţă cu obraz alb - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Impactul estimat: Se estimeaza un impact nesemnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sterna hirundo (chira de baltă). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificată în zbor în afara perimetrului proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Preferă regiunile de coastă şi ţărmurile lacurilor continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Larus ridibundus (pescăruş râzător). Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Observată în zbor peste perimetrul proiectului prin exemplare izolate. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Larus cachinnans (pescăruş argintiu). Specie identificata în zbor în afara perimetrului studiat. Habitatul preferat în perimetrul studiat: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intâlnit de-a lungul coastelor mârii, pe lacuri continentale, în oraşe. IImpactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Columba livia domestica (porumbel domestic). Specie sedentara. Observata în zbor deasupra perimetrului studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.

SC BIOCENTER SRL 55


Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Cuculus canorus (cuc). Specie oaspete de vara. Identificata peste amplasamentul balastierei. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit in localitati (orase, sate), unde si cuibareste. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Merops apiaster (prigorie). Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în arealul studiat. A fost observată în perioada postreproductivă (migraţia de toamnă), în zbor. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Upupa epops (pupăză). Specie oaspete de vară. Nu cuibăreşte în zona studiata. A fost intalnita in cautare de hrana la marginea localitatilor, pe pasune. Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa II. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Galerida cristata (ciocârlan). Specie sedentară. Nu cuibăreşte in aria proiectului. A fost semnalată în zbor, dar şi pe sol, în efective mici. Statut european: specie în declin. Categoria SPEC: 3. Inclusă în Convenţia de la Berna, Anexa III. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Accipiter nisus (uliu pasarar). Sedentar, oaspete de iarna. Specie larg raspndita, comuna in paduri dese cu terenuri deschise. Identificat in zbor, prin exemplare singulare, in afara perimetrului studiat. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Falco tinnunculus (vânturel roşu). Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Pe amplasament observată doar în tranzit/zbor. Pentru cuibărit preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu necesită măsuri speciale de conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Tringa nebularia (fluierar cu picioare verzi). Specie de pasaj. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnita in migratie pe lacuri, bazine de acumulare, mlastini etc. Impactul estimat: Datorita mobilitatii speciei, a numarului mic de exemplare observate in afara perimetrului studia, preponderent in zbor, nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Riparia riparia (lӑstun de mal). Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observată în zbor în perimetrul studiat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Cuibăreşte în maluri abrupte şi în surpături de teren. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Hirundo rustica (rândunică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate în perimetrul studiat au fost în căutare de hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibăreşte în localităţi. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Motacilla alba (codobatură albă). Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis, adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibăreşte pe

SC BIOCENTER SRL 56


amplasamentul proiectului. Observată în număr mai mare în timpul migraţiilor. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Sylvia curruca (silvie mică). Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arbustivă din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Parus coeruleus (piţigoi albastru). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului proiectului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Parus major (piţigoi mare). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibăreşte în vegetaţia arboricolă din afara amplasamentului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Pica pica (coţofană). Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Corvus monedula (stăncuţă). Specie sedentară. L: 33 cm. Pasăre comună în întreaga ţară, în pădurile bătrâne, în parcuri, grădini. Cuibăreşte în scorburile copacilor, în hornurile caselor. Este o specie frecventă în localităţi. Uşor de recunoscut după ceafa şi umerii de culoare gri. restul corpului este negru. Trăieşte în colonii. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Corvus frugilegus (cioară de semănătură). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Intâlnită în stoluri mai mari în perioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Corvus corone cornix (cioară grivă). Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei.

SC BIOCENTER SRL 57


Sturnus vulgaris (graur). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au un statut nefavorabil). Nu cuibăreşte în perimetrul studiat. Stoluri ale speciei observate spre sfârşitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. Passer montanus (vrabie de câmp). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Fringilla coelebs (cinteză). Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Observată îndeosebi în timpul migraţiei. Specie cu mobilitate sporită, nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Carduelis carduelis (sticlete). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investitiei. Emberiza citrinella (presură galbenă). Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele deschise, cu multe tufişuri sau subarboret. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibăreşte pe amplasament. Preferă vegetaţia arboricolă din zonă. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ în populaţia speciei cauzat de dezvoltarea investiţiei. In corespundere cu legislaţia în vigoare privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene NATURA 2000 în România, s-au evidenţiat şi analizat aspectele legate de distanţele şi efectele acestora asupra: a) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mari; Nu au fost semnalate colonii de păsări de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani, stârci, cormorani) pe amplasamentul proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Speciile respective cuibăresc pe suprafeţe întinse de bălţi şi lacuri cu stufăriş şi vegetaţie arboricolă, în special de-a lungul cursului Dunării şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. b) zonelor de cuibărire (situate în afara localităţilor) ale speciilor de păsări de dimensiuni mari, necoloniale; Zonele de cuibărit ale unor specii răpitoare (şorecari, ulii, şoimi), precum şi alte specii necoloniale de dimensiuni mari (barza albă) nu se regăsesc în arealul amplasamentului proiectului analizat.

SC BIOCENTER SRL 58


Pentru speciile răpitoare din zonă, locurile de cuibărit se află în pădurile/plantaţiile forestiere, la o distanţă mai mare de 2-3 km. Cuiburi de barză albă se întâlnesc în localităţile învecinate obiectivului de investiţie (Movileni). c) coloniilor speciilor de păsări de dimensiuni mici; Pentru speciile de dimensiuni mici (lăstun de mal, prigoria, graur, vrabia de câmp) nu au fost semnalate colonii pe perimetrul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. d) locurilor de hrănire cunoscute ale păsărilor coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari; Perimetrul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu reprezintă loc de hrănire pentru păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari (pelicani, stârci). e) traseelor locale cunoscute pe care păsările coloniale aparţinând speciilor de dimensiuni mari se deplasează obişnuit între zona coloniilor de cubărit şi zona de hrănire; Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale păsărilor coloniale de dimensiuni mari, între zona coloniilor de cuibărit şi locul de hrănire, ce ar viza arealul planului studiat şi zona învecinată. f) traseelor locale cunoscute pe care păsările cuibăriloare necoloniale se deplasează obişnuit între zona de cuibărit şi zona de hrănire; Pentru speciile necoloniale perimetrul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” şi împrejurimile pot constitui trasee de deplasare între locurile de cuibărire şi cele de hrănire. Dintre speciile semnalate în zonă cele mai comune sunt speciile de paseriforme (vrăbii, grauri, sticleţi, etc.). g) zonelor în care păsările se aglomerează în perioada de iernat pentru a înnopta sau pentru a se hrăni; Pe perioada sezonului rece nu s-au semnalat aglomerări de păsări în perimetrul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Speciile de paseriforme (pasarele) s-au identificat, în special în zonele de ecoton, între suprafeţele din preajma malului râului Siret, localităţi şi amplasament. h) traseelor locale cunoscute pe care păsările care iernează se deplasează obişnuit între zona de odihnă (înnoptare) şi zona de hrănire. Deplasările păsărilor ce iernează în zonă în căutarea de noi locuri de hrănire sau odihnă nu se suprapun peste suprafaţa perimetrului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. In concluzie, urmare a studiilor realizate în zona de amplasament a proiectului, în majoritate, s-au identificat specii comune de faună, doar unele dintre acestea având statut de protecţie. Menţionăm că fauna de nevertebrate şi vertebrate va fi afectată nesemnificativ prin realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

SC BIOCENTER SRL 59


2.2.4.2. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectul ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”

În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului Movileni 04 mentionam următoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentul proiectului nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; plantele identificate sunt comune, fara importanta conservativa. Nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi; tipurile de habitate mentionate in situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasamentul obiectivului de invstitie; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Păsări CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, nu au fost identificate în perimetrul studiat; referitor la evaluarea impactului, avand in vedere caracterul degradat al zonei, apreciem un impact nesemnificativ din punct de vedere al afectarii unor habitate sau specii de flora, vegetatie si fauna de interes comunitar. 2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate şi relaţia acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Suprafata amplasamentului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, prevazut realizarii obiectivelor specifice proiectului, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a menționat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse. Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este incadrata in grupa terenurilor agricole si peisaje artificiale, comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele speciilor sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie.

SC BIOCENTER SRL 60


Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului Mărimea impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Alcedo atthis 0 - - - Specia nu a fost identificată ȋn timpul deplasărilor în teren. Preferă ţărmurile cu vegetaţie bogată.

Ardea purpurea 0 - - -

Stârcul roşu preferă zonele cu stuf şi vegetaţie abundentă. La deplasările în teren nu au fost observate exemplare în vecinătatea perimetrului.

Ardeola ralloides 0 - - - Specia nu a fost identificată ȋn timpul deplasărilor în teren. Preferă zonele cu stuf.

Aythya nyroca 0 - - - Specia preferă bălţile înconjurate de vegetaţie palustră, precum și zonele situate ȋn coada lacurilor de acumulare.

Chlidonias hybridus impact negativ nesemnificativ perioada de

funcţionare a utilajelor pe amplasament

Reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observatӑ ȋn zbor .

Chlidonias niger 0 - - - Specie prezentă în zone mlăstinoase.

Ciconia ciconia 0 - - - Activităţile propuse prin proiect nu reduc habitatele utilizate de această specie.

Circus aeruginosus 0 - - -

Specia este oaspete de vară, prădătoare, acoperă areale întinse pentru a-şi asigura hrana. Specia nu a fost identificată la deplasările în teren.

Cygnus cygnus 0 - - - Specia este oaspete de iarnă perioadă în care exploatarea de balast şi staţia de sortare nu funcţionează.

Egretta alba 0 - - - Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Egretta garzetta impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor.

Gelochelidon nilotica 0 - - - -

Glareola pratincola 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, dar nu a fost observată în zonă.

SC BIOCENTER SRL 61


Habitat/specie Tipul impactului Mărimea impactului Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Ixobrychus minutus 0 - - - Activităţile rezultate din implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA 0071.

Lanius collurio 0 - - - Specia nu a fost observata in zona de studiu Lanius minor 0 - - - Specia nu a fost observata in zona de studiu

Larus minutus 0 - - - Specia utilizează ocazional plajele de prundiş; nu a fost observată în zonă.

Nycticorax nycticorax 0 - - - Activităţile rezultate din implementarea proiectului nu afectează habitatele utilizate de această specii la nivelul ROSPA 0071.

Pelecanus onocrotalus 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă. Platalea leucorodia 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă. Recurvirostra avosetta 0 - - - Specia nu a fost identificată în zonă.

Sterna hirundo impact negativ nesemnificativ exploatarea de balast reversibil Specia utilizează ocazional plajele de prundiş, observata in zbor.

Evaluarea potenţialelor efecte ale implementării proiectului asupra habitatelor si speciilor citate în formularul NATURA 2000 pentru ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior

Habitat/specie Tipul impactului

Mărimea impactului

Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

0 0 0 0

Habitatele de interes comunitar care constituie obiective de protectie ale ROSCI 0162 nu vor fi influentate de implementarea proiectului.

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0 0 0 0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

0 0 0 0

Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0 0 0 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

0 0 0 0

SC BIOCENTER SRL 62


Habitat/specie Tipul impactului

Mărimea impactului

Durata impactului Reversibilitatea Observaţii

Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.

0 0 0 0

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0 0 0 0

Lutra lutra 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Spermophilus citellus 0 0 0 0 Specia preferă alte habitate

Emys orbicularis 0 0 0 0 Specia nu a fost identificată în zona de implementare a proiectului.

Triturus cristatus 0 0 0 0 Specia preferă habitate umede, preferă apele stagnante mari, cu vegetaţie bogată.

Bombina bombina 0 0 0 0 Exploatarea nu afectează ochiurile de apă, bălţile care reprezintă habitatul acestor specii.

Aspius aspius 0 0 0 0

Nu va avea un impact semnificativ asupra mediului lotic din râul Siret.

Cobitis taenia 0 0 0 0 Gobio kessleri 0 0 0 0 Gobio albipinnatus 0 0 0 0 Gymnocephalus schraetzer 0 0 0 0 Misgurnus fossilis 0 0 0 0 Pelecus cultratus 0 0 0 0 Rhodeus sericeus amarus 0 0 0 0 Sabanejewia aurata 0 0 0 0 Zingel streber 0 0 0 0 Zingel zingel 0 0 0 0

Lucanus cervus 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului

Vertigo angustior 0 0 0 0 Specia nu va fi afectata de implementarea proiectului

SC BIOCENTER SRL 63


2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar Menționӑm, ca în perimetrul destinat realizarii proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu exista specii si habitate de interes comunitar. Astfel nu este cazul prezentarii statutului de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar pe perimetrul studiat. Cu toate acestea, prezenta habitatelor si a speciilor in terenurile învecinate obliga la prevederea si respectarea masurilor de protectie si conservare a lor, zona fiind inclusa in ariile protejate cu statut de conservare: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, datorita rolului important in protectia si conservarea speciilor de pasari acvatice din lunca Siretului inferior. Relevanţa sitului pentru tipurile de habitate. În formularul Natura 2000, habitatele desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt notate cu „B” ce reprezinta parametrii habitatelor cu valori „normale“, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului), sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut. Relevanţa sitului pentru speciile de pasari identificate in aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. În formularul standard Natura 2000, populaţiile speciilor identificate pentru sit sunt notate cu „B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există populatii mai mari decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate Realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu va afecta semnificativ tipurile de habitate, efectivele si structura a nici uneia dintre populatiile vegetale si faunistice identificate pe amplasament si vecinatati. Acestea sunt suficient de mari si de stabile pentru a asigura mentinerea tuturor speciilor prezente pe termen lung, realizarea investiției nepericlitând în vreun fel existenta speciilor de flora sau de fauna. Tipurile de habitate specificate pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate pe amplasament si vecinatati, biodiversitatea din zona proiectului fiind formata, in principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie. Speciile semnalate pe amplasament nu sunt incluse în nici o listă de protecţie la nivel european sau naţional. Flora si vegetatia din zona perimetrului proiectului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” prin specii comune, majoritatea spontane, fara importanta conservativa. Nu s-au identificat specii de interes comunitar sau national si nici specii rare, atat in amplasament cat si in imprejurimi. Se remarca prezenta speciilor cu impact negativ – speciile alohtone invazive. In ceea ce priveste fauna de pe amplasament si vecinatati, in majoritate, s-au identificat specii comune, doar unele dintre acestea avand statut de protectie. Impactul asupra biodiversitatii zonei studiate, urmare a realizarii proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” este nesemnificativ.

SC BIOCENTER SRL 64


2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Date asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Menționӑm unele aspecte ale relatiei structurale si functionale in ceea ce priveste aceste situri, si anume: relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi speciile de fauna. In ecosistemele acvatice din ariile naturale protejate ale Luncii Siretului Inferior, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele specii de moluşte, hidracarieni, insecte şi peşti fitofagi, amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări acvatice (raţe). In grupul consumatorilor intră unele specii de copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor, ploşniţele de apă), peştii zoofagi, amfibienii, şerpi, păsările acvatice zoofage etc. De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) s.a. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a apelor de suprafata şi, în special, a aportului ridicat de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), acoperă în sezonul cald majoritatea suprafeţelor lacustre diminuand efectivele speciile de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare. In ecosistemele terestre nivelul consumatorilor cuprinde diverse specii detritofage din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc, ce repun în circuit, alături de bacterii, numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. In etajul superior găsim speciile fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide) etc. Efective ȋnsemnate inregistreaza si categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabide, buburuze, libelule, viespi s.a.). Speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte. Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani). Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, nevăstuică), şerpii (şarpele de casă), păsările rapitoare (vânturelul rosu). Dupa cum s-a mentionat anterior obiectivul de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”este situat in ariile protejate: situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

SC BIOCENTER SRL 65


Consumatori terţiari Consumatori secundari Consumatori primari Producători

Detritus

Fitoplancton Fitobentos Macrofite acvatice

Cladocera Chironomidae Oligochaeta

Cladocera

Copepoda

Chironomidae

Trichoptera

Odonata Cyprinidae

Efemeroptere

Cyprinidae

Tipulidae

Efemeroptere

Detritus

Tipulidae Colembola

Izopode

Noctuidae

Elaterida

Geometridae

Melolontidae Sciuridae

Cricetidae

Sylvidae

Accipitridae

Paridae

Oriolidae

Alcedinidae

Sittidae

Leporidae

Carabidae

Specii de plante ierboase si arbustive

Lumbricidae

Fig. 18. Reţele trofice care se stabilesc la nivelul ecosistemelor din lunca Siretului inferior

Reţea trofică din mediul acvatic

Reţea trofică din mediul terestru

SC BIOCENTER SRL 66


Obiectivul de investitie propus a se realiza nu va genera fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul sitului si nu va periclita integritatea acestuia. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Activitatea prognozata în proiectul analizat – extragerea de agregate minerale de râu ȋn scopul decolmatӑrii și reprofilӑrii albiei minore, va afecta nesemnificativ integritatea si stabilitatea ariilor protejate: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. 2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Obiectivele de conservare ale sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior sunt orientate in special pentru protejarea tipurilor de habitate identificate in sit: cursuri de apa in zonele de campie cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachtion; pajisti aluviale din Cnidion dubii; păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior etc.; rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention; zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae). Situl este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber si Zingel zingel. La fel printre obiectivele de conservare se numara si protejarea speciilor de nevertebrate: Lucanus cervus, Vertigo angustior; herpetofauna: Emys orbicularis, Bombina bombina, Triturus cristatus; mamifere: Lutra lutra, Spermophilus citellus, Felis silvestris. Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior reprezintă una din zonele de hrănire si odihnă pentru principalele populatii de păsări acvatice, care urmăresc extremitatea estică a arcului carpatic si se concentrează pe valea si lunca Siretului, în drumul lor spre băltile Dunării (toamna), sau spre teritoriile de cuibărit din nord (primăvara). In conformitate cu formularul standard Natura 2000 situl prezinta importanta pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE, dintre care 19 specii sunt dependente strict de habitate acvatice şi/sau palustre. Lunca Siretului inferior este o zona aflată în calea migratiei speciilor protejate de pasari acvatice, cum sunt: egreta mica - Egretta garzetta, egreta mare - Egreta alba, starc rosu - Ardea purpurea, tiganus - Plegadis falcinellus, lopatar - Platalea leucorodia, gasca de vara - Anser anser, rata lingurar - Anas clypeata, rata cu cap castaniu - Aythya ferina, rata rosie - Aythya nyroca, piciorong - Himantopus himantopus, ciocintors - Recurvirostra avosetta, chira de balta - Sterna hirundo, chirighita cu obraz alb - Chlidonias hybridus s.a. 2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar Ariile protejate din zona de amplasament a obiectivului de investitie ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, inregistreza suprafete considerabile, de aceea si aprecierea starii de conservare este dificila.

SC BIOCENTER SRL 67


Astfel, situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este repartizat pe suprafata a 4 judete (Bacau, Vrancea, Galati si Braila), avand 25.081 ha, iar aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior se întinde pe teritoriul a 3 judeţe (Galati, Braila si Vrancea), având suprafata de 36.492 ha. Starea de consevare a acestor arii protejate este diferită, în funcţie de condiţiile naturale concrete, de frecventele revărsări râului Siret şi de intervenţiile antropice (practicarea agriculturii, păşunat, extragerea de balast din albia raului, constructia de drumuri, poluarea apei, vânătoarea, pescuit neautorizat s.a.). In ceea ce priveste conservarea habitatelor si a speciilor de fauna pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior s-au semnalat urmatoarele efecte negative: uscarea arboretelor de varsta inaintata, urmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora a raului Siret; practicarea taierilor ilegale de padure; extinderea arboretelor de salcam, plop euroamerican si alte specii forestiere alohtone; pasunatul in padure; extinderea constructiilor in zona de lunca s.a. La fel, si construirea lacurilor de acumulare (necesare în vederea producerii de energie electrică, asigurării unor surse de apă pentru consumul urban, pentru irigaţii, agrement, pescuit sportiv şi industrial), exploatarea agregatelor minerale, abandonarea diferitelor categorii de deşeuri s.a. a dus la modificarea condiţiilor de viaţă din mediul acvatic, pe unele segmente ale râului Siret, prin schimbarea vitezei de curgere a apei, a adâncimii, a sedimentării şi altor parametric fizico-chimici ai apei. Referitor la speciile de pasari desemnate pentru aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, acestea sunt bine conservate. În formularul standard Natura 2000 populaţile speciilor sunt notate cu „B”, ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Activităţile antropice cu impact negativ asupra habitatelor si a speciilor de avifauna identificate pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt: practicarea pasunatului in aria protejata ; extragerea de nisip şi pietriş, poluarea apei ; pescuitul neautorizat ; vânătoarea si braconajul asupra speciilor de pasari, in special in perioada migratiei; deranjul pasarilor in timpul cuibaritului (distrugerea cuiburilor, a puilor, colectarea oualor etc.). Asadar, cu privire la starea de conservare a habitatelor si a speciilor din ariile protejate, sunt zone în care conservarea acestora este favorabilă şi zone în care malurile şi lunca râului Siret sunt puternic afectate, astfel că, deteriorarea habitatelor de interes pentru speciile de fauna are consecinţe şi asupra stării de conservare a acestora. 2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes comunitar pentru proiectul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” menționӑm: Notificare (Conform Anexei nr. 1 din Ordinul nr. 135/ 2010); Decizia Etapei de ȋncadrare nr. 50 din 24.01.2013 eliberatӑ de APM Galați; Certificat de urbanism nr. 168/4083 din 23.07.2012 eliberat de Consiliul Județean Galați;

SC BIOCENTER SRL 68


Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 109 din 27 iulie 2012 pentru proiectul ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” eliberat de AN Apele Române-ABA Prut-Bârlad; Acordul Primӑriei Movileni nr. 2440/29.06.2012 privind accesul cu utillaje și mijloace de transport care transporta agregate de balastiera din perimetrul de exploatare pe teritoriul comunei Movileni. 2.10. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar Siturile protejate ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior sunt administrate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani, pe baza Contractului de Custodie incheiat cu Ministerul Mediului si Padurilor (MMP), nr. 0046/23.02.2010, conform Ordinului MMDD nr.1533/2008. Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice Focsani a intocmit pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior un Regulament al acestei arii protejate (2010). Pana in prezent nu exista planuri de management aprobate ale acestor situri Natura 2000. 3. Identificarea şi evaluarea impactului 3.1. Evaluarea impactului Biodiversitatea amplasamentului proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate in proiectul “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările extragerii de agregate naturale de râu (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot, etc.). Cu toate acestea, avand in vedere ca situl ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior a fost desemnat pentru protejarea si conservarea speciilor de avifauna, s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor de pasari protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a investitiei “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” (3 specii din Directiva Pasari, Anexa I, si 7 specii din Anexa II). Dintre speciile de fauna identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Păsări, Anexa I si II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Pasari - Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi): Anexa I, Directiva Pasari - Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Pasari - Falco tinnunculus (vanturel rosu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Larus cachinnans (pescarus argintiu): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Pica pica (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus monedula (stancuta): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Sturnus vulgaris (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

SC BIOCENTER SRL 69


Menţionăm ca pentru speciile de pasari din Anexa I a Directivei Pasari: egreta mica - Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo inregistrate în zbor, nu se impun măsuri speciale de reducere a impactului. Pentru restul speciilor de pasari identificate (Anexa II din Directiva Păsări), este necesara respectarea masurilor de protecţie înaintate. Metode folosite ȋn evaluarea impactului Menționӑm ca speciile de păsări protejate, incluse in Anexa I a Directivei Pasari, de ex. Egretta garzetta (egreta mica), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Sterna hirundo (chira de balta), au areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe amplasament si în vecinatatea acestuia accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spre bazinele acvatice din vecinatate. În aprecierea impactului asupra speciilor de pasari din Anexa I a Directivei Pasari a fost utilizata scara a impactului in conformitate cu literatura de specialitate (Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu pentru dezvoltare durabila, 2010):

Notă de bonitate Caracterizarea impactului Încadrarea impactului

0 Specia/habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect

Nu se aplică

1 Specia/habitatul este interceptat de proiect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/habitatul este interceptat de proiect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat

3 Specia/habitatul este interceptat de proiect. Între 10 şi 50% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat spre semnificativ

4 Specia/ habitatul este interceptat de proiect. Între 50 şi 100% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact semnificativ

Specie Distribuţie pe

amplasament si/sau vecinatate

Distribuţie pe sit % posibil afectat de proiect*

Incadrare impact

Egretta garzetta (egreta mica ) 2 ind.

Pasaj: 80-180 indivizi 1,1 1

Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi) 5 ind.

Pasaj: 380-450 indivizi 1,1 1

Sterna hirundo (chira de balta) 1 ind.

Pasaj: 30-50 indivizi 2 1

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, speciile de pasari protejate din Anexa I a Directivei Pasari identificate in zona de studiu sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.

SC BIOCENTER SRL 70


Impactul asupra avifaunei Speciile de avifauna din zona de amplasament si vecinatati s-au observat, in cadrul studiilor realizate, in toate aspectele fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), acestea inregistrand un anumit statut fenologic: specii sedentate, oaspeti de iarna, oaspeci de vara, specii de pasaj. In majoritate pasarile s-au identificat in zbor deasupra amplasamentului obiectivului de investitie ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc. (Tab. 3).

Speciile Hirundo rustica, Merops apiaster, Sturnus vulgaris s-au inregistrat in zbor, aflandu-se în căutare de hrană (aspectele prevernal, vernal), inregistrand efective importante in perioada de toamna (aspectul autumnal), pregatindu-se pentru migratie.

Alte specii, precum sunt speciile de paseriforme: Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella s.a., intalnite pe sol sau vegetatia arbustiva s-au observat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal).

Păsările răpitoare de zi Falco tinnunculus, Accipiter gentilis, cat si cele acvatice (Egretta garzetta, Larus ridibundus, Larus cachinnans etc. s-au identificat in majoritatea aspectelor fenologice (hiemal, prevernal, vernal si autumnal), cu precadere in timpul migratiei de primavara (aspect prevernal) si toamna (aspect autumnal).

De regula pasarile rapitoare s-au inregistrat solitar in zbor deasupra zonei de amplasament si vecinatati, celelalte specii s-au identificat atat solitar, cat si in stoluri.

Monitorizarea realizata a relevat faptul ca speciile Falco tinnunculus, Accipiter gentilis au tranzitat amplasamentul studiat si implicit terenurile invecinate, fara a stationa sau a se hrani in zona studiata o perioada indelungata de timp.

Speciile acvatice Egretta garzetta, Motacilla alba, Larus ridibundus s.a., s-au identificat doar in zbor, fara a stationa pentru popas sau hranire. Impactul realizarii obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” asupra grupurilor de pasari mentionate (rapitoare, specii acvatice, paseriforme etc.), este redus, deoarece acestea, doar tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere.

Având în vedere cele mentionate specificam că speciile de păsări protejate (ex. specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo), semnalate în zona de studiu vor fi afectate nesemnificativ, cu atât mai mult cu cât prezenţa lor în zonă este una tranzitorie (de pasaj), nici una dintre ele nefiind cuibăritoare pe amplasamentul studiat.

Impactul asupra avifaunei la momentul in care au fost observate speciile de pasari pe amplasamentul studiat, precum si modul in care aceste specii folosesc habitatul pentru hranire, cuibarire si odihna Observaţii ale păsărilor care utilizează zona ca loc de hrănire Scop: Realizarea de observaţii cu privire la utilizarea zonei proiectului ca loc de hrănire al speciilor de avifauna (acvatice, rapitoare, paseriforme). Teren şi metode: In zona studiata observaţiile ornitologice s-au realizat in aspect sezonier (hiemal, prevernal, vernal si autumnal). Rezultate: In majoritatea aspectelor fenologice speciile de avifauna nu au fost identificate hranindu-se pe perimetrul studiat. Majoritatea speciilor intalnite (ex. pasari rapitoare - Falco tinnunculus; Accipiter gentilis, pasari acvatice - Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Vanellus vanellus, Larus ridibundus s.a., s-au observat in zbor deasupra amplasamentului,

SC BIOCENTER SRL 71


fara a se opri sau a se hrani in zona analizata. Speciile de paseriforme, identificate prin efective reduse, au folosit ca locuri de odihna, hranire si reproducere biotopurile invecinate obiectivului de investitie. Concluzii: Amplasamentul analizat nu este unul propice pentru hranirea păsărilor răpitoare, fiind identificate putine pasari in cautare de hrana; la fel si speciile acvatice nu au stationat pe perimetrul studiat zburand spre alte habitate mai favorabile pentru odihna, hranire si reproducere. Alte specii, cum sunt paseriformele: Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella s.a. nu au fost observate hranindu-se in perimetrul studiat. Observaţii ale păsărilor care utilizează zona ca loc de cuibărit Scop: Identificarea speciilor de pasari in perioada cuibaritului, a perechilor nidicole, a cuiburilor pasarilor s.a. Teren şi metode: Observaţiile s-au realizat in perioada aprilie-iunie 2012, in aspectele prevernal si vernal, acoperind zona de studiu a proiectului. Rezultate: Pe perimetrul obiectivului de investitie nu s-au identificat perechi cuibaritoare, de asemenea cuiburi a speciilor de pasari observate in zona de studiu. Concluzii: Speciile de pasari inregistrate nu utilizeaza amplasamentul obiectivului de investitie ca loc de cuibarit. Pe perimetrul studiat nu s-au identificat cuiburi de păsări răpitoare (Accipiter gentilis, Falco tinnunculus), acvatice (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Sterna hirundo, Vanellus vanellus, Larus ridibundus) si paseriforme (Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella). Observaţii privind păsările migratoare Scop: Identificarea şi cuantificarea efectivelor de păsări migratoare care traversează zona propusă pentru obiectivului de investitie ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. S-au urmărit în special păsările cuprinse în fişa sitului ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Teren şi metode: Observaţiile s-au realizat din puncte fixe din perimetrul studiat în intervalul de timp-aprilie-mai/septembrie-octombrie 2011-2012. Perioada de observaţie a cuprins perioadele migraţiei de primavara si toamnă a păsărilor. Rezultate: S-a inregistrat un numar de 14 specii de păsări. Efectivele acestora au fost reduse, comparativ cu avifauna altor biotopuri invecinate, cum sunt: padurea sau zonele umede. Diversitatea specifică a perimetrului studiat a fost redusa. Concluzii: Datorita lipsei arbustilor, a arborilor si a vegetatiei naturale, ce ar crea conditii prielnice de odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie, zona studiata nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. Astfel, speciile de pasari migratoare nu folosesc perimetrul studiat ca locuri pentru popas, odihna si hranire. Prin realizarea obiectivului de investitie “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu se vor modifica habitatele favorabile de hrănire, odihna sau cuibărit a speciilor de avifauna din zona, a rutelor de migraţie a păsărilor. In Tab.2 sunt prezentate speciile de pasari cu statut de migratori partiali/oaspeti de vara identificate in timpul migratiei in zona de studiu. Asadar, in timpul iesirilor in teren au fost observate un număr de 14 specii de păsări. Este un număr mic de specii, comparativ cu terenurile impadurite sau cu zonele umede, ceea ce ne determină să afirmăm că diversitatea specifică a acestei arii este una redusa. Este evident ca suprafetele descoperite acoperite cu pietris si nisip, zona puternic antropizata etc., nu reprezinta un habitat favorabil păsărilor în perioada de migratie. La acestea se adauga si lipsa tufisurilor, a arborilor si a

SC BIOCENTER SRL 72


vegetatiei naturale, ce ar crea conditii prielnice de popas, odihna si hranire pentru pasarile aflate in migratie. Nu s-au inregistrat păsări în migratie în număr mare, ceea ce ne duce la concluzia că in zona de amplasament a proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu exista un coridor important pentru migratia păsărilor. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii: Din numarul total de 33 de specii de pasari observate, 3 specii sunt incluse şi în Formularul Standard al ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (Anexa I, Directiva Păsări); Majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor (Tab. 3), ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului. Pentru speciile care sunt incluse în Anexa I si II din Directiva Păsări, facem următoarele precizări: Egreta mică (Egretta garzetta) a fost observată în zbor, de obicei în exemplare singulare, inregistrand efective reduse. Pentru perimetrul studiat si vecinatati nu se poate preciza o anumită arie de odihnă sau căutare a hranei, fiind o specie destul de mobilă şi activă. Nu are o prezenţă constantă pe parcursul unui an, având fluctuaţii foarte mari de la un an la altul. Un număr mai mare de exemplare apare pe perioada migraţiei de toamnă. Impactul poate fi considerat nesemnificativ, raportat la aria de distribuţie şi numărul de exemplare observat. Nu se impun măsuri de protecţie. Chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus). În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile prevazute a fi realizate in cadrul investitiei ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie. Chira de balta (Sterna hirundo). În zona amplasamentului si vecinatati a fost identificata doar în zbor. Specia nu va fi afectată de activitatile prevazute a fi realizate in cadrul investitiei ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” şi nu există nici un impact în acest caz. Nu se impun măsuri de protecţie. Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de proiect. Nu se impun măsuri de protectie. Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursul raului Siret. Specia nu este afectată de activitatea realizarii investitiei ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Nu se impun măsuri de protecţie. Pescarus argintiu (Larus cachinnans). Specie Identificata în zbor in zona de amplasament si vecinatati. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Intalnit de-a lungul Siretului inferior. Nu s-a inregistrat la cuibarire in zona de studiu. Impactul activitatii propuse prin proiect asupra speciei este nesemnificativ. Nu se impun masuri de protectie. Coţofană (Pica pica). Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.

SC BIOCENTER SRL 73


Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Pentru speciile respective au fost prevazute recomandari de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor specifice proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Menţiunile făcute la rubrica “recomandari de reducere a impactului” pentru speciile de pasari incluse in Directiva Pasari, Anexa I si II, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate. Recomandari pentru reducerea impactului asupra speciilor de avifauna: realizarea lucrărilor doar pe amplasamentul stabilit prin proiectul tehnic, fără a afecta habitatele si speciile de fauna (pasari); respectarea graficului de lucrări în sensul respectarii traseelor si programului de lucru pentru a limita impactul asupra avifaunei specifice zonei; respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări; reducerea emisiilor de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje), emisii ce ar putea perturba speciile de avifauna, reducere prin utilizarea echipamentelor de lucru conforme CE, ce au efectuat la termen reviziile tehnice; inspectarea periodică a amplasamentului in eventualitatea depistarii exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; circulatia pe drumuri se va face cu viteza redusa in vederea limitarii emisiilor de praf; colectarea deseurilor municipale aestecate prin inlaturarea acestora de pe amplasament pentru a nu atrage speciile de fauna, inclusiv efectivele de păsări aflate în zonă (ex. pescarusi, ciori etc.); se vor folosi utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul datorat lucrarilor planificate, care poate deranja speciile de animale si păsări, precum si echiparea cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor în atmosferă. Recomandam ca toata perioada de implementare a proiectului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” sa fie asistata de o persoana/firma/institutie specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului și Schimbarilor Climatice, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin PP (plan/proiect). Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea proiectului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influenţa calitatea factorilor de mediu implementarea proiectului. Se foloseşte o scală cu 5 niveluri: peste + 3 = impact pozitiv semnificativ + 1 - + 3 = impact pozitiv 0 = nici un impact (neutru) - 1 - 3 = impact negativ nesemnificativ sub - 3 = impact negativ semnificativ

SC BIOCENTER SRL 74


În cele ce urmează vor fi analizate următoarele tipuri de impact: direct; indirect; pe termen scurt; pe termen lung; în faza de construcţie; rezidual; cumulativ. De asemenea, pe lângă evaluarea impactului general asupra florei şi faunei vom prezenta şi o evaluare a tipurilor de impact asupra speciilor citate în Formularul standard Natura 2000. 3.1.1. Impactul direct și indirect. Impactul direct se va manifesta asupra terenului in suprafata de 49800 mp (inchiriat de beneficiar in baza contractului nr. 6392/1911/OM/16.05.2012 incheiat cu A.B.A. Prut Barlad), albie minora a raului Siret, perimetru Movileni, bun imobil proprietatea publica a statului, aflat in administrarea A.N., Apele Romane – A.B.A. Prut Barlad, conform Ordinului M.M.D.D. nr. 1222/2008 pentru care Primӑria Movileni și-a dat Acordul nr. 2440/29.09.2012 privind accesul cu utilaje si mijloace de transport ale S.C. BIOCENTER S.R.L. Tecuci pe teritoriul comunei Movileni, pe care se va desfasura proiectul ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

Evaluarea impactului direct

Nr. crt.

Indicatori cheie pentru evaluarea semnificaţiei

impactului Cuantificare Nivel

impact Justificarea nivelului de impact acordat

1

Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

2

Procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

ROSPA 0071: - 0,0134% din S sitului - 0,67% din S clasei de habitate “plaje de nisip” ROSCI 0162 - 0,0195% din S sitului - 0,487% din Sclasei de habitate “plaje de nisip”

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3

Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

0%

0

Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Movileni 04 nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4

Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0 0 Nu este cazul; implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar

8luni/an -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0

Suprafata perimetrului Movileni 04 este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7 Schimbări în densitatea populaţiilor

Pe suprafețele aferente proiectului: ROSPA 0071: - 0,0134% din S sitului - 0,67% din S clasei de habitate “plaje de nisip”

-1

Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densitătii populatiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Pentru speciile avifaunei cuprinse în formularul Natura 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se vor înregistra modificări ale distributiei a 3 specii Egretta garzetta, Chlidonias

SC BIOCENTER SRL 75


ROSCI 0162 - 0,0195% din S sitului - 0,487% din S clasei de habitate “plaje de nisip”

hybridus si Sterna hirundo. Modificările în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si vecinătăți, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a utilajelor si personalului care le deserveșe.

8 Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0% 0 Implementarea proiectului nu va avea ca rezultat reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9

Perioada de timp necesară pentru refacerea populaţiilor speciilor afectate de implementarea proiectului

- 0 Nu este cazul, deoarece zona este antropizată.

10

Perioada de timp necesară pentru refacerea habitatelor afectate de implementarea proiectelor

0 0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar, astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11

Modificӑri ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ANPIC

pe o lungime de 300m a râului Siret 0

Prin exploatarea agregatelor minerale în zona analizată se va reduce intensitatea eroziunii active a malului drept şi riscul apariţiei viiturilor frecvente cauzate de revărsarea apelor râului Siret; se crează condiţii pentru menţinerea suprafeţei de pădure de luncă existentă, conservându-se astfel condiţiile de habitat pentru speciile de faună din zonă care preferă acest tip de habitat.

12

Modificarea altor factori (resurse naturale) care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ANPIC

0% 0 Nu este cazul.

Total -2 Impact negativ nesemnificativ

Nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate. Pe terenul analizat nu au fost identificate habitate de interes comunitar si nici specii de flora cu importanta conservativa (specii de interes comunitar/ specii rare). Vegetatia teritoriului analizat corespunde tipului vegetatiei de lunca (vegetatie carcateristica zonelor umede, rezistenta la inundatii si stagnari temporare ale apelor). Insa nu se poate vorbi despre vegetatia de lunca tipica, prezenta invelisului vegetal este destul de sarac, atat din punct de vedere al speciilor, cat si al numarului de indivizi, acoperirea terenului fiind de pana la 10 %. Conditiile stationale genereaza imposibilitatea fixarii unui strat vegetal datorita substratului format din prundis, precum si a inundatiilor si viiturilor periodice care il spala si inlatura speciile de plante care reusesc sa se fixeze.

Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: pesti, reptile, pasari, mamifere vor evita perimetrul obiectivului de investitie). Acestea vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din plan, gasindu-si spatiu suficient de habitare in terenurile invecinate din lunca Siretului inferior.

Evaluarea impactului indirect

Nr. crt.


impactului Cuanti- ficare

Nivel impact Justificarea nivelului de impact acordat

1 Procentul din suprafaţa habitatului

de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0

Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra habitatelor importanţă comunitară din ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

2


pe o lungime de 300 m a râului Siret

-1

Implementarea proiectului propus nu va avea nici un impact indirect asupra habitatelor utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile de interes comunitar.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0 Nu este cazul; habitatele de interes comunitar nu vor fi

fragmentate de implementarea proiectului.

SC BIOCENTER SRL 76


4



5

Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar 8luni/an -1

Perturbările determinate de prezenta utilajelor si a muncitorilor pe suprafata amplasamentului vor persista până la sfârsitul perioadei de exploatare. Deranjul va fi minim deoarece se va produce într-o arie supusă presiuni antropice.

6 Amplasamentul proiectului

(distanţa faţă de ANPIC) 0 0 Suprafata perimetrului Movileni 04 este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7 Schimbări în densitatea populaţiilor necuantificabil 0

Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele ariilor naturale protejate, un deranj care se manifestă, în special pentru speciile de păsări si mamifere prin modificări ale distributiei în zonă.

8

Reducerea numărului exemplarelor speciilor de interes comunitar

0 -1 Implementarea proiectului nu va avea impact indirect asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar.

9


30 zile 0 După finalizarea lucrărilor suprafata va fi utilizată de speciile din zonă.

10


0

0

Implementarea proiectului nu va afecta habitate de interes comunitar din ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior.

11 Modificӑri ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ANPIC

0 1 Nu existӑ impact indirect.

12


0%

1 Nu există impact indirect.

Total -1 Impact negativ nesemnificativ 3.1.2. Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” prin excavarea nisipului şi pietrişului ȋn scopul decolmatӑrii, reprofilӑrii și regularizӑrii râului Siret, agregatele minerale de râu fiind valorificate în construcţii, în lucrările de refacere a infrastructurii de drumuri, etc., activitati specificate ȋn necesitatea și oportunitatea investitiei. Astfel, un exemplu de impact pe termen scurt il poate servi deranjul, in general, al speciillor de avifauna, cauzat de executia lucrarilor de excavatie din perimetrul balastierei (ex. zgomotul provenit de la utilajele folosite etc.). Din speciile de avifauna identificate in zona de studiu, intalnite pe sol sau pe vegetatia arbustiva, ce pot fi afectate de un astfel tip de impact, amintim de passeriforme, cum sunt: Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella s.a. Astfel, zgomotul si deranjul provocat de activitatile de extragere a agregatelor de rau, nu vor distruge habitatele specifice acestora, la fel nu vor deteriora baza trofica, nu vor schimba modul de viata, cat si comportamentul lor, deoarece speciile respective se caracterizeaza printr-o mobilitate sporita, deplasandu-se cu usurinta in diverse biotopuri din zona pentru procurarea haranii, odihna si reproducere. Dupa cum s-a mentionat anterior in studiul prezentat, speciile de avifauna amintite nu cuibaresc in perimetrul studiat, aria de distributie a acestora inregistrand o suprafata mult mai mare.

SC BIOCENTER SRL 77


Impactul asupra altor specii de pasari, cum sunt cele acvatice (Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Ardea cinerea, Vanellus vanellus, Larus cachinnans, Larus ridibundus s.a.) este, la fel, redus, deoarece acestea, doar, tranziteaza zona de studiu in cautare de hrana, fara a stationa pe amplasamant pentru hranire, odihna sau reproducere.

Evaluarea impactului pe termen scurt

Nr. crt.




1


0% 0 Implementarea proiectului nu va afecta habitatele de importanţă comunitară de la nivelul ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior.

2


ROSPA 0071: - 0,0134% din S sitului - 0,67 % din S clasei de habitate “plaje de nisip”; ROSCI 0162 - 0,0195% din S sitului - 0,487 % din S clasei de habitate “plaje de nisip

0

Prin implementarea proiectului nu vor fi pierdute habitate folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar care constituie obiectivele de conservare ale celor două arii naturale protejate.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0

Extragerea agregatelor minerale din perimetrul Movileni 04 nu va determina fragmentarea habitatelor de importanţă comunitară din zonă.

4



5


8luni/an -1

Implementarea proiectului va avea un efect nesemnificativ asupra speciilor de importantă comunitară, taxonii nefiind identificati pe suprafata amplasamentului sau în zonele adiacente.

6

Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0

Suprafata perimetrului Movileni 04 este cuprinsă în ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

7

Schimbări în densitatea populaţiilor

Pe suprafețele aferente proiectului. ROSPA0071: - 0,0134% din Suprafața sitului - 0,67 % din Suprafața clasei de habitate “plaje de nisip” ROSCI0162 - 0,0195% din Suprafața sitului - 0,487% din Suprafața clasei de habitate “plaje de nisip”;

-1

Prin implementarea proiectului nu vor avea loc schimbări ale densității populațiilor speciilor de interes comunitar la nivelul ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Lucrările de decolmatare vor determina o modificare a turbiditӑții; aceasta se va manifesta local, populația de pești va suferi numai modificări temporare ale distribuției fără a fi afectată abundența indivizilor în cadrul sitului. Pentru speciile avifaunei cuprinse în formularul Natura 2000 pentru ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, se vor înregistra modificări ale distributiei a 3 specii Egretta garzetta, Chlidonias hybridus si Sterna hirundo. Modificările în densitate vor fi mici si limitate la amplasament si vecinătăti, fiind determinate de deranjul cauzat de prezenta în zonă a utilajelor și personalului muncitor.

8


0% 0 Implementarea proiectului nu va avea ca rezultat reducerea numărului de exemplare al speciilor de interes comunitar.

9


- 0 Nu este cazul, deoarece zona este antropizată.

SC BIOCENTER SRL 78


10


0

0

Amplasamentul proiectului propus nu afectează habitate de interes comunitar astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade pentru refacerea acestora.

11.


pe o lungime de 300m a râului Siret 0

Extracţia agregatelor minerale are efect pozitiv asupra regularizării râului Siret prin : - secţiune transversală mai mare care va permite tranzitarea aceluiaşi debit la viteze mai mici, reducându-se nivelul energiei specifice în secţiunea vie; - reducere a intensităţii eroziunii active a malurilor şi menţinerea habitatului pădure de luncă, habitat de interes deosebit pentru multe specii de faună din zonă. Aspectele prezentate contribuie la menţinerea stării de conservare a siturilor. .

12


0%

0 Nu este cazul.


Evaluarea impactului pe termen lung

Nr. crt.




1


0% 0 Nu este cazul.

2


ROSPA0071 0,013% din S sitului - 0,65% din Supra-fața clasei de habitate “plaje de nisip” ROSCI 0162; - 0,019% din Suprafața sitului - 0,47 % din Supra-fața clasei de habitate “plaje de nisip”

0

Amplasamentul proiectului ocupă suprafața de 4,89ha, din suprafaţa clasei de habitate “plaje de nisip”, pe perioada extragerii agregatelor minerale de 6-8luni de lucru efectiv. Nu există impact pe termen lung. Ca urmare a implementării proiectului nu vor fi pierdute, pe termen lung suprafeţe din habitatele utilizate pentru necesităţi de hrană, odihnă şi reproducere.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0 Nu este cazul.

4


0 0

Nu este cazul; implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar, astfel încât nu este necesară estimarea duratei sau persistenţei.

5


0 0

După finalizarea proiectului, pe termen lung, nu va exista nici un impact asupra speciilor de importanţă comunitară din ROSCI0162 si ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior.

6 Amplasamentul proiectului (distanţa faţă de ANPIC) - 0

Suprafata perimetrului Movileni 04 este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7

Schimbări în densitatea populaţiilor

0 %

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, modificări ale

SC BIOCENTER SRL 79


densităţii populaţiilor speciilor de interes comunitar.

8


0%

0

Lucrările propuse în cadrul proiectului nu vor determina, pe termen lung, reducerea numărului speciilor de interes comunitar.

9


- 0 Nu este cazul evaluării pe termen lung

10


0 0 Nu este cazul.

11


0 +1

Pe termen lung, lucrările de decolmatare, regularizare și reprofilare a scurgerii au impact pozitiv, prin ȋndepărtarea excesului de aluviuni , reducerea eroziunii malului drept și conservarea ecosistemului forestier stabilit la nivelul acestuia.

12


0%

0

Nu au loc modificări pe termen lung ale resurselor naturale care determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate.

Total +1 Impact pozitiv Impactul pe termen scurt in faza de constructie, cat si ȋn faza de exploatare a obiectivului de investitie va influenta nesemnificativ speciile flora si fauna din zona de amplasament deoarece, dupa cum s-a mentionat anterior, pe suprafata studiata nu au fost semnalate specii si habiate de importanta conservativa. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.3. Impactul in faza de constructie Impactul direct. Acest impact se va regăsi in realizarea lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris), motivate de atragerea în circuitul economic a unor suprafeţe de teren neproductiv, proprietate inchiriata, cu rezerve de nisip şi pietriş ce pot fi exploatate în limitele prevăzute de lege. In faza de constructie unele specii de fauna (pasari, mamifere etc.), ce nu reprezinta specii prioritare si nu necesita masuri speciale de conservare, vor fi afectate direct de activitatile realizate prin proiect. Amintim aici de Galerida cristata, Motacilla alba, Corvus corone cornix, Sturnus vulgaris, Passer montanus, Emberiza citrinella s.a., intalnite pe sol sau vegetatia arbustiva. Acestea se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului de investie, unde vor gasi conditii similare de mediu cu cele din perimetrul studiat. Referitor la alte specii de pasari care s-au identificat, doar, in zbor, fara a se opri pentru hranire, odihna sau reproducere pe suprafata perimetrului studiat, impactul inregistrat este nesemnificativ, fara a fi afectate conditiile de mediu si modul de viata al acestora. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului, suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului proiectului “Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si a zonei invecinate. Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de execuție a lucrӑrilor proiectate. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrarilor de excavare a agregatelor minerale din rau (nisip, pietris) il

SC BIOCENTER SRL 80


poate avea zgomotul provenit de la instalatiile si utilajele folosite (ex: buldozer, excavator, autobasculante). Astfel, speciile de fauna (nevertebrate, vertebrate) se vor deplasa în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este temporar, deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (pesti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masuri de reducere a acestuia. 3.1.4. Impactul in faza de operare Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii, deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Zgomotul şi vibraţiile Sursele principale de zgomot sunt reprezentate de activitatea de extracţie a agregatelor minerale şi de transportul agregatelor cu mijloacele auto. Vibraţiile au ca sursă circulaţia autobasculantelor pe caile de acces dintre perimetrul de exploatare şi beneficiari. Pentru a se aprecia impactul zgomotului produs în afara amplasamentului, s-au luat în considerare: nivelul de zgomot la sursă: cca. 75 dB(A) si nivelul de zgomot la limita incintei: cca. 45 dB(A). Conform STAS 10009/86, valorile maxim admise ale nivelul de zgomot sunt: 65 dB(A) la limita incintei si 50 dB(A) la limita receptorilor protejaţi. In concluzie, nu se produc vibraţii care să afecteze negativ factorii de mediu, în timpul procesului de producţie. Astfel, activitatile planificate a fi realizate nu vor influenţa negativ factorii de mediu, implicit biodiversitatea privind nivelul de zgomot şi vibraţii. Emisiile în aer şi în apă Sursele de poluare a atmosferei, caracteristice activitatatii de extracţie a agregatelor minerale vor fi reprezentate de funcţionarea utilajelor şi autovehiculelor, care vor transporta agregatele minerale din perimetrul de extracţie la beneficiari (gaze de eşapament de la motoarele utilajelor). Mijloacele de transport vor fi încărcate fără a se depăşi valoarea maximă admisă. Pe drumul de exploatare viteza de circulaţie va fi redusă pentru a se evita antrenarea prafului existent şi formarea norilor de praf. În zonă nu există surse care să producă poluări semnificative ale aerului atmosferic şi datorită condiţiilor de relief de largă deschidere cu o rapidă disipare a eventualelor noxe provenite din activitatea de extracţie sau de la mijloacele de transport. In ceea ce priveste alimentarea cu apă, pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi realizate reţele de alimentare cu apă în perioada de excavaţie a agregatelor minerale. În procesul tehnologic de extracţie a agregatelor minerale nu este necesară alimentarea cu apă. Apa necesară personalului va fi asigurată de S.C. BIOCENTER S.R.L. Tecuci prin aprovizionarea angajaţilor care deservesc utilajele de pe amplasament cu apă plată îmbuteliată în P.E.T.-uri. Referitor la evacuarea apelor uzate in etapa excavării agregatelor minerale, pe suprafaţa amplasamentului nu există şi nu vor fi amenajate reţele de canalizare deoarece din procesul tehnologic nu vor rezulta ape uzate. Pe suprafața perimetrului proiectului nu vor rezulta ape uzate menajere. Apa uzatӑ menajeră rezultată în urma satisfacerii necesităților minime de igienă ale personalului implicat în lucrările de reprofilare a albiei va fi eliminată prin dotările stației de sortare amplasată la o distanță de cca 600m față de perimetrul propus pentru implementarea proiectului.

SC BIOCENTER SRL 81


3.1.5. Impactul in faza de inchidere În faza de inchidere, nu se va semnala impact negativ, deoarece nu vor fi necesare lucrari de dezafectare. 3.1.6. Impactul rezidual Studiul de fata inainteaza masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si imediata vecinatate. Prin respectarea legislatiei de mediu, a recomandarilor propuse de reducere a impactului, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”.

Evaluarea semnificaţiei impactului rezidual

Nr. crt.




1 Procentul din suprafaţa habitatului de importanţă comunitară care va fi pierdut

0% 0 Habitatele de interes comunitar de la nivelul ariilor naturale protejate nu vor fi afectate de implementarea proiectului.

2


0% 0

Nu există impact rezidual care să exprime procentul de habitate folosite de speciile de importanţă comunitară pierdut definitiv prin implementarea proiectului.

3 Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 0% 0 Implementarea proiectului nu produce fragmentarea

habitatelor de importanţă comunitară.

4 Durata sau persistenţa fragmentării habitatelor de interes comunitar

0

0

Nu este cazul; implementarea proiectului propus nu va determina fragmentarea habitatelor de interes comunitar.

5 Durata sau persistenţa perturbării

speciilor de interes comunitar 8luni/an -1 Prin implementarea măsurilor de reducere a impactului propuse prin prezentul studiu scade impactul asupra speciilor de interes comunitar.

6 Amplasamentul proiectului

(distanţa faţă de ANPIC) - -1 Suprafata perimetrului Movileni 04 este cuprinsă în ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.

7 Schimbări în densitatea

populaţiilor necuantificabil 0 Proiectul va produce, în mod indirect, prin prezenta utilajelor pe suprafetele sitului modificări ale distributiei populatiilor speciilor.

8


- 0 Implementarea proiectului nu va avea un impact rezidual asupra speciilor care constituie obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate.

9


- 0

Numărul exemplarelor speciilor de interes comunitar nu se va reduce astfel încât nu este necesară estimarea unei perioade de timp pentru refacerea populaţiilor.

10


30 zile

0

După finalizarea lucrărilor suprafata va fi ocupată de specii caracteristice zonei.

11 Modificӑri ale dinamicii relațiilor care definesc structura și/sau funcția ANPIC

0 0 Nu există impact rezidual asupra factorilor care definesc structura şi funcţia ANPIC

12


0%

0

Nu au loc modificări ale resurselor naturale care determină modifice starea favorabilă de conservare a ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior și ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior.


In concluzie, implementarea proiectului va avea un impact negativ redus pe termen scurt; Impactul pe termen lung este pozitiv.

SC BIOCENTER SRL 82


3.1.7. Impactul cumulativ. Efectele cumulative Justificarea alegerii perimetrului in care s-au analizat efectele cumulative Așa cum s-a mentionat in Studiul de evaluare adecvatӑ, in zona propusă pentru implementarea proiectului au fost fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare cu care proiectul ar putea relaţiona: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct Serv S.R.L. Pentru a evalua efectul cumulativ al activităţii de exploatare a agregatelor minerale din albia râului Siret s-a cuantificat impactul prognozat pentru perimetrul SC BIOCENTER SRL in raport cu celelalte balastiere, mentionate mai sus, care exploatează in zona. Astfel s-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. In consecinta, in alegerea perimetrului in care s-au analizat efectele cumulative, s-a tinut cont de anumite limite spatiale, apreciate la cca 5-6 km. Asadar, in aprecierea limitelor in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona (cca 5-6 km), s-a tinut cont de:

- localizarea geografica a amplasamentelor; - limitele perimetrelor; - distantele intre ele; - infrastructura de drumuri de acces in lunca Siretului inferior, ce pot fi utilizate in comun; - impactul inregistrat de acestea asupra habitatelor si a speciilor de biodiversitate din zona,

inclusiv in ceea ce priveste zgomotul si vibratiile etc. Dupa cum s-a specificat in studiul prezentat efectele cumulative asupra zgomotului si vibratiilor se cumuleaza cu zgomotele produse de alte balastiere, ce exploateaza agregate de rau (nisip, pietris), perimetrele carora ce se afla in vecinatate. Asadar, aprecierea/cuantificrea impacturilor cumulate a balastierelor din zona asupra habitatelor din lunca Siretului inferior si excavarea agregatelor minerale s-a luat in calcul urmatoarele aspecte:

- tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatarii si vecinatati; - specii de flora si fauna protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatati, inclusiv

cele care au stat la baza desemnarii siturilor ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior;

- activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia s.a.

- limitele în interiorul cărora s-a facut analiza efectelor cumulative; Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi si vecinatati, doar pe perioada de realizare a proiectului. A fost luat in calcul efectul cumulat al investitiei, propuse a fi realizata, cu celelalte activitati si/sau investitii existente in zona amplasamentului studiat. Balastierele menţionate vor funcţiona temporar pe o perioadă de maxim 1 an, cu perioade de exploatare ce nu se suprapun. S.C. BIOCENTER S.R.L. are ca profil de activitate extracţia agregatelor minerale (nisip şi pietriş) din albia minoră a râului Siret, perimetru de exploatare Movileni 04, situat în ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior şi ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Limitele in interiorul carora s-a facut analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona a fost de cca 5-6 km. - scara de timp pentru care au fost luate în considerare efectele cumulative; Efectele cumulative intre proiectul ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”,

SC BIOCENTER SRL 83


al cӑrui titular este SC BIOCENTER SRL si alte investitii din zona: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău, S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct Serv S.R.L., au fost analizate, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului, maxim 1 an.

- identificarea căilor posibile de cumulare a impacturilor; Din cele specificate anterior in studiul prezentat, prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii. Fata de alte investitii, activitatile specificate in proiect: exploatare de nisip si pietris, au un impact de scurta durata, cu intensitate nesemnificativa. S-a analizat cumularea impactelor potenţiale (noxe emise, zgomot si vibratii, extractia de balast). Impactul cumulat asupra factorului de mediu aer Din punct de vedere al noxelor emise, efectele se cumuleaza (distanta relativ mici dintre obiective: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct S.R.L., atat la nivelul de gaze emise prin arderea combustibililor (ex. pentru realizarera obiectivului se vor executa lucrări de excavaţii, transportul agregatelor de rau, a utilajelor, etc. care implică utilizarea mijloacelor de transport grele: excavator, autobasculantă etc., poluanţii pentru aer în timpul execuţiei sunt: praful, gazele de eşapament etc. In acest sens, precizam, de asemenea, ca prin realizarea obiectivelor de investitii din zona amplasamentului proiectului ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati, se va folosi in comun un drum amenajat pentru circulatia transportului auto. Consumurile medii de motorină/utilaj determinate la timpul mediu de lucru şi la distanţele parcurse, pentru fiecare utilaj (consumurile specifice de carburanţi ale utilajelor care vor asigura desfăşurarea activităţii) sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Utilaje echipate cu motoare Diesel

Consum orar de motorină, litri/oră

Nr. Ore funcționare

Consum zilnic (l/zi)

Excavator 15 4 60 Buldozer 15 4 60 Incărcător frontal 15 4 60 Autobasculantă 2 x 9 = 18 5 90 Total litri 270l/zi

Datorită faptului că specificul lucrărilor de exploatare determină funcţionarea intermitentă a utilajelor şi mijloacelor de transport auto, se poate considera un consum real zilnic de motorină de cca. 270l (232,74 kg). Factorii de emisie pentru gazele de eşapament ale motoarelor Diesel conform metodologiei Corinair sunt următorii: 5,73 g/kg puberi; 10,0g/kg SOX ; 15,8 g/kg CO; 0,17g/kg CH4; 48,8g/kg NOx. Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă conţin întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (cadmiu, crom, zinc, seleniu, nichel), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). În incinta perimetrului şi în lungul culoarului de transport, repartizarea poluanţilor se consideră uniformă. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse liniare de poluare. Utilajele se deplasează pe distanţe reduse, în zona frontului de lucru. Poluanţii şi debitele masice rezultate din funcţionarea

SC BIOCENTER SRL 84


autobasculantelor şi utilajelor (buldozer, excavator, încărcător) acţionate de motoare Diesel, cu un consum mediu de motorină de 270l/zi, sunt prezentate în tabelul următor:

Poluant Debit masic (g/h)

Debit masic conform Ordin MAPPM nr. 462/1993

(g/h) Pulberi 133,36 500

SOx 232.74 5000 CO 367.7 - CH4 4 - NOx 1135.77 5000

Din măsurătorile efectuate în alte locaţii asupra surselor de poluare a aerului rezultă că pulberile în suspensie au o valoare de 0,08mg/mc (în condiţii de mediu umed la 280C, umiditate relativă de 71%, calm atmosferic), valoare sub limita admisă de 0,15 mg/mc.

Pentru evitarea antrenării unei cantităţi mari de pulberi în perioadele secetoase a fost propusă ca măsură de reducere a impactului stropirea drumurilor de exploatare. Impactul cumulat asupra factorului de mediu apӑ Executarea lucrărilor de decolmatare nu determină modificarea parametrilor fizico - chimici ai apei râului în condiţiile funcţionării normale a utilajelor. Excavarea agregatelor poate determina o creștere a turbiditӑții apei, dar aceasta se va manifesta numai ȋn zona de excavare. Conform Studiului tehnic zonal privind influenţa exploatării agregatelor minerale din albia minoră a râului Siret în perimetrul de exploatare Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi, valoarea turbidităţii este cuprinsӑ ȋntre 1 - 2.500g/mc în funcţie de scurgerea specifică solidă. Excavarea se va face în câmp continuu, dinspre aval spre amonte, în fâşii succesive de maxim 204m lungime, paralele cu malul, de la firul apei spre mal stâng şi lăţimea fâşiilor de 5m. Suprafaţa pe care se va manifesta turbiditatea va fi de 1.020mp, ceea ce reprezintă cca 2% din perimetrul de exploatare. Valoarea calculatӑ a turbidităţii este de 0,9485g/mc și se încadrează sub limita inferioară a turbidităţii medii a râului Siret, care oscilează între 1 – 2.500g/mc. Conform Avizului de gospodărire a apelor nr. 109 din 27 iulie 2012 eliberat de AN Apele Române - ABA Prut - Bârlad, exploatarea agregatelor minerale se va face cu respectarea pilierilor de siguranţă: faţă de limita terasei joase a râului Siret, mal stâng se va asigura un pilier de siguranţă de minim 300m. Ca urmare a funcţionării defectuoase a utilajelor pot să apară poluări accidentale cu hidrocarburi sau uleiuri minerale ale apei râului, situaţie în care trebuie luate următoarele măsuri: · intervenţia imediată cu substanţe absorbante; · remedierea imediată a defecţiunii la operatori economici specializaţi. In concluzie, realizarea lucrărilor de decolmatare nu va avea nici un impact asupra factorului de mediu apă subterană. Impactul cumulat asupra factorului de mediu sol și subsol În procesul de exploatare a utilajelor folosite în perimetru de exploatare pot apare scurgeri accidentale de motorină sau lubrifianţi datorate unor accidente tehnice, dar acestea se apreciază că vor fi în cantităţi mici. Pentru limitarea infiltrării în sol a carburanţilor şi lubrifianţilor se vor folosi materiale absorbante (nisip, rumeguş), iar solul contaminat va fi imediat îndepărtat.

SC BIOCENTER SRL 85


Apele pluviale vor fi încărcate exclusiv cu suspensii de substanţe minerale, care prin compoziţia lor chimică şi prin măsurile de reţinere a lor, nu vor constitui un factor de poluare pentru sol şi subsol. Solul de pe suprafeţele din exteriorul perimetrului va fi influenţat într-o mică măsură prin emisiile de praf, care, vor fi transportate şi depuse de vânt. Aceste depuneri vor fi tot natură minerală şi deci, se poate admite că nu constituie un factor poluant pentru sol. Subsolul va fi afectat pe întreaga suprafaţă a balastierei prin extragerea substanţei minerale utile.

În concluzie, activităţile de deschidere, pregătire şi exploatare a nisipului şi pietrişului din perimetru va avea un impact negativ major asupra solului şi mai ales a subsolului pe o adâncime maximă de 2-3 m, acestea urmând a fi îndepărtate temporar sau definitiv. Impactul cumulat asupra factorului de mediu zgomot și vibrații Datorita distantelor relativ mici, efectele de zgomot produse in cadrul proiectul ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” se cumuleaza cu zgomotele inregistrate la balastierele din zona: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct Serv S.R.L. Intre proiectul SC BIOCENTER SRL ce prevede extracţia de agregate minerale în plaja de pe malul stâng a râului Siret, în perimetrul Movileni 04, în vederea regularizӑrii scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, efectul cumulat va exista in raport cu balastiera SC Vertical Construct Serv SRL din Perimetrul Movileni 03, in ceea ce privesc activitatile de extracţie de materie prima – agregate minerale brute, nu si in cazul altor genuri de activitati. Activitatile, atat in faza de constructie, cat si ȋn faza de functionare se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite. Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se află în cadrul perimetrului, este prezentată în tabelul următor:

Utilajul/Sursa de zgomot Timp maxim de

funcţionare (ore/zi )

Nivelul de zgomot la sursă - dB (A)

Distanţa faţă de sursa

generatoare Încărcător frontal 4 80 1 m de sursӑ Autobasculantă încărcată (la 20 km/h) 8 60 - 70 1 m de sursӑ Excavator 6 80 1 m de sursӑ

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica formula: L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 ) unde : L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m); L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă; r2 = 1000 m, distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară. L2 = L1 + 20 lg r1/r2 = L1 – 20lg r2 (r1 = 1m)

Utilajul/Sursa de zgomot Timp de

funcţionare (ore/zi)

Nivelul de zgomot la

sursă - dB (A)

Distanţa faţă de sursa

generatoare (m)

Nivelul de zgomot la cel mai apropiat

receptor - dB (A) Încărcător frontal 4 80 1000 20 Autobasculantă încărcată (la 20km/h) 8 60 - 70 1000 10 Excavator 6 80 1000 20

SC BIOCENTER SRL 86


Din calculul de mai sus se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot la cel mai apropiat receptor 65 dB(A) conform STAS 10009/1988) nu este depăşit. Datorită nivelului scăzut de zgomot şi vibraţii pe care teoretic l-ar crea, în limita perimetrului şi la cei mai apropiaţi receptori protejaţi (Movileni - situat la cca.1,5km), utilajele şi activităţile proiectate a se desfăşura în perimetru, se poate afirma că acestea se vor încadra în limitele admise.

În concluzie, activitatea proiectată a se desfăşura în balastieră va produce un impact redus din punct de vedere al zgomotelor şi vibraţiilor. Impactul cumulat asupra așezӑrior umane Localităţile din apropierea perimetrului pot fi afectate de activităţile desfăşurate în perimetru, prin:

- emisiile de poluanţi gazoşi; - nivelul zgomotelor şi vibraţiilor; - transportul agregatelor minerale (nisip și pietriș);

Emisiile de pulberi în suspensie în aer, au areal de dispersie locală, neafectând zonele locuite, perimetrul de exploatare Movileni 04 fiind situat într-o zonă nelocuită. Distanţa minimă a limitelor perimetrului faţă de zonele locuite este de aproximativ 1,5km. Nivelul zgomotelor la receptor (zone de locuit), situat la o distanțӑ de cca. 1,5 km poate fi considerat redus din considerentele menționate mai sus. Zgomotul va avea influenţă doar asupra personalului muncitor din raza de funcţionare a utilajelor, unde, atât nivelul zgomotelor, cât şi concentraţia de praf vor fi sesizabile. Zgomotul produs de autobasculantele cu care vor fi transportate agregatele minerale de râu se înscrie în nivelul de zgomot produs de traficul rutier din localităţile prin care acestea se deplasează. Menționӑm cӑ SC BIOCENTER SRL deține Acordul nr. 2440/29.06.2012 emis de Primӑria comunei Movileni, județul Galați privind accesul cu utilaje și mijloace de transport pe teritoriul comunei.

Ȋn concluzie, activitatea propusӑ nu va avea efecte deosebite asupra stării de sănătate a populaţiei şi nu va constitui un risc pentru siguranţa locuitorilor şi altor obiective din zonă. Incadrarea în procedura de evaluare: - limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. Dupa cum s-a mentionat in studiul de evaluare adecvata prezentat, planul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai desfasoara si alte investitii: S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct S.R.L. Limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat a investitiilor din zona a fost de 5-6 km, ce au inclus obiectivele de investitie amintite. Durata existentei efectelor cumulative pentru proiectul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” a fost apreciata pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei, 1 an de zile.

Evaluarea impactului: - evaluarea impactului cumulativ Evaluarea impactului cumulativ, pe perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi si vecinatati, s-a realizat, doar, pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a proiectului. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se afla si alte investitii, care realizeaza activitati de exploatare, productie sau sunt planificate a fi realizate in vecinatatea proiectului si care pot inregistra impact cumulativ. S-a evaluat impactul cumulativ in fazele de executie si operare a proiectului si a altor investitii din zona. Astfel, in conformitate cu cele specificate anterior, activitatile realizate in cadrul investitiilor amintite si a obiectivelor proiectului ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii

SC BIOCENTER SRL 87


prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unui impact cumulat în faza de execuţie. In ceea ce priveste faza de operare poate fi inregistrat un impact cumulat intre obiectivul de investitie si balastierele din zonă, pe portiunile de drum folosite in comun.

- limitele între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, durată, căi de cumulare a impactului. In aprecierea limitelor între care s-a evaluat posibilitatea existenţei unui impact cumulat, a duratei si a căilor de cumulare a acestuia s-a tinut cont de acei factori cumulativi, care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative intre obiectivele de investitie existente si/sau cele ce sunt planificate a fi realizate in zona de amplasament a proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati, pe suprafata de cca 5-6 km. Durata unei evaluari a efectelor cumulative s-a apreciat pe perioada de realizare a obiectivelor specificate a investitiei. S-au evaluat caile posibile de cumulare a impactelor potenţiale: cumularea de noxe emise, efecte cumulative asupra zgomotului si vibratiilor s.a. Specificam, ca in eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. In ceea ce priveste analiza impactului existent, fara a tine cont de masurile de reducere a acestuia, cat si impactul rezidual, ce ramane in urma implementarii masurilor de reducere a impactului, respectiv cuantumul financiar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate, specificam urmatoarele: - evaluarea impactului cumulativ, fără a lua în considerare măsurile de reducere. In lucrarea de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat cu celelalte activitati si/sau investitii din zona propusă pentru implementarea proiectului ce se rezuma la: balastiere, statii de sortare, stații de betoane etc. Astfel, activitatile enumerate produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cativa km. Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al proiectului cu alte obiective de investitie se poate aprecia efectul pe care acestea il pot avea asupra perimetrului studiat. Neaplicarea masurilor de reducere a impactului poate duce la inrautatirea in timp, a starii speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La randul sau efectul cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii investitiei.

- evaluarea impactului cumulativ rezidual, după implementarea măsurilor de reducere. Proiectul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” are drept scop exploatarea nisipului şi pietrişului pentru valorificare (în construcţii, în lucrările de refacere a infrastructurii de drumuri etc.), recalibrarea și adaptarea albiei minore pentru tranzitarea debitelor mari, precum și protecția terenurilor riverane (Memoriu de prezentare, 2012). Pe timpul realizarii, proiectul propus nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Astfel, Studiul de evaluare adecvata specifica urmatoarele informatii in ceea ce priveste evaluarea impactului asupra factorilor de mediu (a se vedea și Memoriul de prezentare, 2012): Impactului proiectului propus asupra calităţii şi regimului cantitativ al apei Extracţia şi transportul agregatelor minerale nu generează emisii de ape uzate industriale sau menajare. Apa din depozitele de agregate care se elimină sub formă de levigat, din agregatele excavate în condiţii submerse, pe suprafaţa plajei de exploatare, provine din râul Siret, fiind considerată nepoluantă pentru mediu. Pe suprafaţa amplasamentului se pot produce doar poluări accidentale ale factorului de mediu apă prin scurgerea în mediu a uleiurilor minerale şi/sau combustibililor de la mijloacele de transport şi/sau utilajele folosite în procesul tehnologic.

SC BIOCENTER SRL 88


Poluările accidentale nu generează impurificări semnificative al factorului de mediu apă, deoarece cantitățile de carburanți și lubrefianți din mecanismele și rezervoarele utilajelor, mijloacelor de transport sunt mici. Impactului proiectului propus asupra calităţii aerului din zonă În zona implementării proiectului nu există surse care să producă impurificarea semnificativă a aerului atmosferic. Noxele provenite de la utilajele şi mijloacele de transport folosite, datorită specificului reliefului de largă deschidere, vor fi dispersate, reducându-se astfel impactul asupra atmosferei. În concluzie, putem afirma că emisiile de poluaţi atmosferici rezultaţi prin excavarea agregatelor minerale de pe suprafaţa perimetrului şi transportul acestora se încadrează în limitele STAS- ului 1257/87. Impactului proiectului propus prin zgomotele şi vibraţiile produse Extracţia agregatelor minerale şi transportul acestora sunt activităţii generatoare de zgomot şi vibraţii, prin funcţionarea motoarelor utilajelor şi mijloacelor de transport folosite. Amplasamentul proiectului supus analizei este în afara zonei locuite (în extravilanul localității Movileni) la cca 1,5 km distanță de cel mai apropiat receptor sensibil. În absenţa măsurătorilor, prin analogie cu obiective similare, nivelul de zgomot este de cca. 75db (A) în imediata apropiere a utilajelor care realizează activitatea de extracţie. Exploatarea agregatelor nu va genera vibraţii care să determine un disconfort la nivelul zonei de locuit. Vibraţiile rezultate sunt cele produse de funcţionarea motoarelor. Datorită distanţei de peste 1,5 km până la zona locuită şi ţinând cont de direcţia N-S a curenţilor de aer pe culoarul râului Siret, rezultă că intensitatea zgomotului produs de utilaje nu va depăşi valoarea de 50 dB (A) măsurată la cel mai apropiat receptor sensibil şi nu va polua fonic localităţile, emisiile de zgomot încadrându-se în limitele admise de STAS 10009/1998. Transportul agregatelor minerale către stația de sortare și transportul sorturilor către beneficiari nu se face pe drumuri de exploatare care tranzitează localitățile, astfel încât nu vor crea disconfort la nivelul comunităților locale. Menționӑm cӑ studiile realizate in perimetrul comunei Movileni, judetul Galati au demonstrat ca investitia “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”propusa a fi realizata, nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000, respectiv a ariei de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si a sitului de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. S-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. Prin respectarea legislatiei de mediu, a masurilor propuse, nu va exista un impact rezidual urmare a realizarii obiectivelor proiectului. Nu se preconizeaza existenta vreunui impact cumulativ rezidual, urmare a respectarii masurilor propuse. - evidenţierea cuantumului financiar necesar prin care măsurile de reducere pot fi asigurate pe termen scurt, mediu şi lung Cuantumul financiar necesar pentru implementarea tuturor masurilor de reducere recomandate este de aproximativ 2% din valoarea totala a investitiei.

SC BIOCENTER SRL 89


3.2. Evaluarea semnificatiei impactului procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Pe termen lung nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Zona în care va fi implementat proiectul nu are copertă, astfel încât pe amplasament nu s-au dezvoltat asociaţii vegetale. Deoarece aceste habitate nu se regăsesc în formularele standard Natura 2000 pentru desemnarea ariilor de protecţie nu se supun obligativităţii menţinerii funcţiilor şi suprafeţei ca un criteriu al statutului de conservare. Transportul agregatelor minerale se va face pe căi de acces existente, utilizate către locuitorii din zonă şi turiştii care practică pescuitul sportiv. Implementarea proiectului propus de S.C. BIOCENTER SRL nu va determina reducerea suprafeţelor ocupate de habitatele de importanţă comunitară menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. In ceea ce priveste evaluarea impactului cumulativ, dupa cum s-a menționat anterior, S.C. Hidroconstrucția S.A. Bacău și S.C. Mistral S.R.L. Tecuci, S.C. Rolena Impex SRL Brăila, S.C. Vertical Construct Serv S.R.L. vor funcţiona temporar pe o perioadă limitata de timp, cu perioade de exploatare, ce nu se suprapun cu lucrarile de executie a obiectivului de investitie ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Asadar, impactul asupra ecosistemelor luncii Siretului inferior, exprimat, doar, pe suprafetele perimetrelor amintite, va fi resimtit temporar, in intervale diferite de timp, ce va atenua mult presiunea antropica execitata asupra habitatelor si a speciilor de fauna din zonele mentionate. Astfel, realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, desi, urmare a lucrarilor planificate, habitatul prezent in zona de amplasament se va reduce din suprafata. Speciile de fauna isi vor mentine baza trofica existenta, gasindu-si suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: pesti, reptile, pasari, mamifere s.a.), intalnind conditii similare in zonele invecinate. Prin urmare nu se vor pierde ireversibil suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei se vor reface, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar; Perimetrul de exploatare are suprafata de 4,98ha. Proiectul ocupă suprafaţa de 0,0134% din suprafaţa totală a ROSPA0071 şi 0,67% din suprafaţa clasei de habitate „plaje de nisip”. Speciile de fauna s-au identificat, doar, in zbor tranzitand perimetrul balastierei fara a se opri pentru hranire, odihna si reproducere (ex. specii de pasari incluse in Anexa I (Egretta garzetta - egreta mica, Chlidonias hibridus - chirighita cu obraji albi, Sterna hirundo – chira de balta) si Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur). In acelasi context, mentionam ca suprafetele invecinate proiectului sunt suficiente ca sa compenseze necesitatile legate de activitatile vitale ale speciilor, cum sunt: procurarea hranei, gasirea locurilor de odihna si innoptat, a habitatelor prielnice pentru reproducere, etc. Implementarea proiectului nu va determina pierderea de suprafeţe utilizate pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere de către speciile menţionate în formularul standard Natura 2000 pentru ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. Proiectul ocupӑ suprafaţa de 0,0195% din suprafaţa totală a ROSCI0162 şi 0,487% din suprafaţa clasei de habitate „plaje de nisip”. Lungimea perimetrului de eploatare propus la cursul de apӑ este de 204m, iar lӑțimea este de 352m. Rezultӑ cӑ nu toată

SC BIOCENTER SRL 90


lungimea acumulării de balast la limita cu mediul lotic va fi afectată în același timp de lucrările de decolmatare. Implementarea proiectului va determina impact negativ nesemnificativ și temporar asupra unui tronson de râu cu lungimea maximă de 204m.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea obiectivului de nu va avea loc fragmentarea nici unui habitat de interes comunitar, deoarece pe perimetrul studiat nu s-au semnalat habitate de interes comunitar desemnate pentru ariile protejate din Lunca Siretului Inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior). Referitor la habitatele terestre de pe amplasament, acestea au fost reprezentate prin vegetaţie fara importanta conservativa. Realizarea obiectivului de investitie nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zonele de conservare a habitatelor si zonele de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului proiectului si a vecinatatilor. Astfel, nu se vor produce fragmentari ale habitatelor in fazele de executie si operare. Nu vor aparea zone izolate total de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

durata sau persistenta fragmentarii; In aspect ecologic fragmentarea unui habitat/ecosistem natural presupune afectarea acestuia într-o masura în care nu mai poate susţine speciile prezente. Atunci cand vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Interventiile umane duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile de mediu. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta populatiile existente. Legat nemijlocit de realizarea proiectului, afirmam ca odata ce pe amplasamentul obiectivului de investitie si vecinatati nu s-au identificat habitate de interes comunitar, nu poate fi pusa problema fragmentarii si implicit a duratei si a persistentei fragmentarii acestora. durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar; Perturbarea speciilor de fauna (ex. specii de pasari incluse in Anexa I (Egretta garzetta - egreta mica, Chlidonias hybridus – chirighita cu abraji albi, Sterna hirundo – chira de balta) si Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vanturel rosu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur) se va mentine pe perioada de executie si operare a proiectului. Durata si persistenta perturbarii speciilor de fauna amintite va fi redusӑ, atat in faza de executie, cat si de operare. Pasarile vor continua sa se hraneasca atat in zona de amplasament, cat si vecinatati. Impactul se va manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate, altele se vor adapta la conditiile de stres mentinandu-se in aria de executie a proiectului. Perturbarea speciilor de avifauna va fi minima, temporara, doar, pe durata executiei si operarii obiectivului de investitie.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Prin densitatea populatiei se intelege efectivul/numarul de exemplare a unei specii raportat la unitatea de spatiu (unitatea de spatiu poate fi o unitate de suprafata sau o unitate de volum). Astfel, densitatea reprezinta capacitatea biotopului de a suporta o anumita biomasa. Spre exemplu in cazul suprafetelor terestre efectivul unei populatii se raporteaza de obicei la m.p. (ind/m.p.) sau la ha (ind/ha). Se stie ca densitatea unei populatii variaza intre doua limite, superioara, care corespunde cu densitatea maxima de supravietuire a speciei si un prag inferior, care corespunde densitatii minime de supravietuire. Intre aceste doua praguri se afla zona de densitate optima la care specia are sanse maxime de supravietuire.

SC BIOCENTER SRL 91


In ceea ce priveste ecosistemul natural al luncii Siretului inferior acesta se caracterizeaza printr-o biodiversitate statiala si specifica ridicata, alcatuita din diverse populatii de organisme. Astfel, habitatele acvatice includ flora microalgală şi macrofitică, specii de protozoare, viermi rotiferi, specii de moluşte, insecte, peşti fitofagi, amfibieni, păsări acvatice s.a.; habitatele terestre cuprind specii din grupul viermilor edafici nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., specii fitofage, insecte: cosaşi şi lăcuste, fluturi, specii de broaşte şi şopârle, pasari, mamifere s.a. Echilibrul ecologic al tuturor componentelor structurale ale siturilor protejate desemnate pentru lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) este mentinut de diversitatea de habitate determinata de o mare varietate stationala. Facand referire la densitatea populatiilor din zona de amplasament a proiectului ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati, aceasta vor suferi modificari neansemnate, datorate deplasarii indivizilor speciilor spre alte zone limitrofe perimetrului studiat cu conditii de mediu similare, favorabile supravietuirii si perpetuarii speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP; Studiile realizate in zona de amplasament si vecinatati a proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu au identificat prezenta tipurilor de habitate, a speciilor de flora si fauna de importanta comunitarea desemnate pentru siturile Natura 2000 din lunca Siretului inferior. Speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa. Speciile de pasari identificate in zona de amplasament a obiectivului de investitie, in majoritate, au fost reprezentate prin specii comune, ce tranzitau zona studiata fara a stationa pentru hranire, odihna si reproducere. Habitatele si speciile mentionate nu vor fi afectate semnificativ de implementarea proiectului, nefiind pusa problema unei scari de timp in ceea ce priveste inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar; Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata, obiectivul de investitie planificat a fi desfasurat, nu genereaza fragmentarea de habitate, nu distruge relatiile structurale sau functionale din cadrul siturilor naturale din lunca Siretului inferior (ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior) si nu pericliteaza integritatea acestora. Prin realizarea proiectului “Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”, nu se vor produce modificӑri ale functiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale. 3.3. Măsuri de reducere a impactului Măsurile de reducere a impactului asupra speciilor de ihtiofauna Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior este important pentru protejarea speciilor de pesti reofili, dintre care amintim de: Aspius aspius, Cobitis taenia, Gobio kessleri, Gobio albipinnatus, Gymnocephalus schraetzer, Misgurnus fossilis, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Zingel streber si Zingel zingel. In conformitate cu lucrarea “Inventarierea ihtiofaunei pe tronsonul Movileni de pe raul Siret” (Ureche, D., 2012), din speciile protejate de pesti, incluse in situl de importanta comunitara ROSPA0162 Lunca Siretului Inferior, in zona studiata s-au identificat speciile Aspius aspius (avat) si Cobitus

SC BIOCENTER SRL 92


taenia (zvarluga). Referitor la speciile de ihtiofauna Aspius aspius si Cobitus taenia, specificam urmatoarele: speciile respective demonstreaza un grad de toleranta medie spre mare fata de modificarea calitatii mediului pe care il populeaza. Din care considerente sunt calificate ca specii cu vulnerabilitate scazuta. Realizarea obiectivului de investitii nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective. Măsurile de reducere a impactului propuse asupra acestor specii se referă în principal la perioadele de deschidere si exploatare, si constau în: mentinerea cursurilor de apa existente; pastrarea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; interzicerea depozitarii de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc.; reducerea extinderii si intensitatii impactului antropic din zona studiata; management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor de construcție, ape uzate, substanțe periculoase etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor; pastrarea habitatelor speciilor de pesti si a locurilor de depunere a icrelor; evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibiția; desfăsurarea lucrărilor în concordanță cu ordinele de prohibitie în vigoare; calendar al operatiunilor, lucrarilor, aplicarea tehnologiilor performante de exploatare/manipulare/transport materii, materiale, deseuri etc. care sa diminueze gradul de risc asupra ecosistemului; desfasurarea activitatilor de exploatare a agregagtelor de rau pentru fiecare proiect in parte, astfel incit sa nu fie afectata semnificativ capacitatea ecosistemului de refacere/autoepurare; monitorizarea acustică a amplasamentului si adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; managementul corespunzător al materialelor, deseurilor, surselor de poluanți, controlul emisiilor, căile de evacuare a apelor uzate si reziduale astfel încât acestea să nu fie deversate în rau; prevederea situațiilor de risc si a măsurilor de prevenire a impactelor asupra mediului acvatic. Măsurile de reducere a impactului asupra speciilor de herpetofauna Pe perimetrul studiat şi în vecinatatea acestuia s-au identificat specii de reptile protejate incluse în Anexa IV a Directivei Habitate: Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis – gusterul. Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv in zonele periferice ale amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ în faza de executie a obiectivului de investitie şi nici în faza de operare. Desi, speciile de reptile inregistrate sunt protejate prin legislatia de mediu, acestea s-au intalnit in zonele invecinate amplasamentului, prin efective reduse. Realizarea obiectivului de investitii nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective, nu se va inregistra fragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in distributia lor.

SC BIOCENTER SRL 93


Măsurile de reducere a impactului propuse asupra acestor specii se referă în principal la perioada de deschidere si operare şi constau în: verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice ale proiectului; mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona; reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: autobasculante, betoniere, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc. Dupa cum s-a mentionat anterior in studiul de fata, cu referire la valorile cresterii nivelului de zgomot in zona, de la care ar putea exista un impact negativ asupra speciilor salbatice, specificam ca in legislatia nationala nu se regasesc prevederi explicite privind valorile cresterii nivelului de zgomot si vibratii, ce ar integistra un impact negativ semnificativ asupra speciilor de fauna salbatica (ex. nevertebrate; vertebrate: pesti, amfibieni, reptile, mamifere etc.). In ceea ce priveşte impactul nivelului de zgomot produs de utilaje în timpul extracţiei şi încărcării agregatelor naturale de râu asupra speciilor de fauna, implicit asupra speciilor de herpetofauna, se apreciază că acesta va fi mult mai redus decât cel produs de circulaţia autovehiculelor pe căile publice aferente amplasamentului. Zgomotul produs de utilaje, camioane etc., deranjul asupra speciilor de herpetofauna, urmare a realizarii activitatilor specificate in proiectul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” nu vor afecta semnificativ speciile de reptile, deoarece acestea nu folosesc pentru hrănire, odihna si reproducere amplasamentul balastierei. Suprafaţa perimetrului studiat nu reprezinta locuri favorabile pentru habitarea acestora, ele fiind inregistrate in zonele limitrofe, pe margini de drumuri, sectoare cu vegetatie ruderala etc. Ca si in cazul speciilor de avifauna, se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort nesemnificativ, având în vedere faptul că lucrările de extractie se vor desfăşura pe o perioadă limitata de timp. Nivelul zgomotului produs de sursele mobile, reprezentate de autovehiculele care vor transporta materialele excavate se va înscrie în nivelul de zgomot datorat traficului rutier, crescând însă frecvenţa de apariţie a acestuia, datorită creşterii intensităţii traficului.

SC BIOCENTER SRL 94


Masuri de reducere a impactului Tabel 4

Etapa Grup de fauna posibil afectat Masuri propuse de reducere a impactului Perioada

Faza de executie

Ihtiofauna. Aspius aspius – avat, Cobitus taenia - zvarluga

- management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor utilizate, ape uzate, etc. cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor; - evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depletia de oxigen dizolvat. Calendarul de lucrări trebuie să tină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibitia; - desfăsurarea lucrărilor în concordanță cu ordinele de prohibitie în vigoare; - calendar al operatiunilor, lucrarilor, aplicarea tehnologiilor performante de exploatare/manipulare/transport materii, materiale, deseuri, etc. care sa diminueze gradul de risc asupra ecosistemului; - monitorizarea acustică a amplasamentului și adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; - managementul corespunzător al materialelor, deseurilor, surselor de poluanti, controlul emisiilor (aer, apӑ), astfel încât acestea să nu fie deversate în rau; - interzicerea depozitarii de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; - inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc.; - pastrarea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; - pastrarea habitatelor speciilor de pesti si a locurilor de depunere a icrelor;

Pe toata durata fazei de executie

Herpetofauna Lacerta agilis - soparla cenusie Lacerta viridis – guster

- verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice ale proiectului; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de

Pe toata durata fazei de executie

SC BIOCENTER SRL 95


zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: Egretta garzetta(egreta mică), Chlidonias hybridus (chirighita cu obraji albi), Sterna hirundo (chira de balta) Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

- desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante ; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona;

Pe toata durata fazei de executie: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de operare


- interzicerea depozitarii de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; - management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor utilizate, ape uzate etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor; - evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibiția; - desfăsurarea lucrărilor în concordanță cu ordinele de prohibitie în vigoare; - calendar al operatiunilor, lucrarilor, aplicarea tehnologiilor performante de exploatare/manipulare/transport materii, materiale, deseuri, substante periculoase etc care sa diminueze gradul de risc asupra ecosistemului; - desfasoara activitatilor de exploatare a agregagtelor de rau pe fiecare proiect astfel incit sa nu fie afectata semnificativ capacitatea ecosistemului de refacere/autoepurare; - monitorizarea acustică a amplasamentului și adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; - managementul corespunzător al materialelor, deseurilor, surselor de poluanți, controlul emisiilor, căile de evacuare a apelor uzate și reziduale astfel încât acestea să nu fie deversate în rau; - prevederea situațiilor de risc și a măsurilor de prevenire a impactelor asupra mediului acvatic;

Pe toata durata fazei de operare

SC BIOCENTER SRL 96



- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Pe toata durata fazei de operare


- reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante; - reducerea perturbării speciilor protejate de păsări prin emisii de zgomot şi vibraţii ( zgomotul provenit de la utilaje (ex: autovehicule, excavator); - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări protejate de către personalul obiectivului de investiţie; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări protejate identificate în zona; - desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de păsări protejate; - respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Pe toata durata fazei de operare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Faza de dezafectare


- mentinerea cursurilor de apa existente; - pastrarea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; - inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc.; reducerea extinderii si intensitatii impactului antropic din zona studiata; - pastrarea habitatelor speciilor de pesti si a locurilor de depunere a icrelor; - prevederea situațiilor de risc și a măsurilor de prevenire a impactelor asupra mediului acvatic.

Pe toata durata fazei de dezafectare

SC BIOCENTER SRL 97



- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de herptofauna.

Pe toata durata fazei de dezafectare


- reducerea perturbării speciilor protejate de păsări, urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie. - reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari protejate.

Pe toata perioada fazei de dezafectare: perioada migratiei de primavara: martie-mai; perioada de cuibarit: iunie-august; perioada migratiei de toamna: septembrie-octombrie; peirioada de iarna: decembrie-februarie

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel 5

Etapa Grup de fauna posibil afectat Perioada de

implementare a masurilor/ Responsabil

Control/ Monitorizare Masuri propuse de reducere a impactului

Ihtiofauna Aspius aspius – avat, Cobitus taenia - zvarluga

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

Contract de lucrări/ Raport monitorizare

- management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor utilizate, ape uzate etc. cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor; - evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depletia de oxigen dizolvat. Calendarul de lucrări trebuie să tină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibitia; -desfăsurarea lucrărilor în concordanță cu ordinele de prohibitie în vigoare; - calendar al operatiunilor, lucrarilor, aplicarea tehnologiilor performante de exploatare/manipulare/transport materii, materiale, deseuri etc care sa diminueze gradul de risc asupra ecosistemului; - monitorizarea acustică a amplasamentului și adoptarea

SC BIOCENTER SRL 98


măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; - managementul corespunzător al materialelor, deseurilor, surselor de poluanti, controlul emisiilor, căile de evacuare a apelor uzate și reziduale astfel încât acestea să nu fie deversate în rau; -interzicerea depozitarii de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; -inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc.; -pastrarea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; -pastrarea habitatelor speciilor de pesti si a locurilor de depunere a icrelor;

Faza de executie

Specii de herpetofauna: Lacerta viridis, Lacerta agilis,



- Verificarea terenului înainte de realizarea obiectivelor specifice obiectivului de investitie; - Mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - Pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă; - Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare;

SC BIOCENTER SRL 99


Avifauna Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo). Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)



- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Ihtiofauna Aspius aspius – avat, Cobitus taenia - zvarluga



- interzicerea depozitarii de deseuri menajere si chimice in albia minora si majora a luncii raului Siret; - management riguros al lucrărilor, gestionarea corespunzătoare a materialelor utilizate, ape uzate etc cu impact asupra apei, patului albiei și biocenozelor; - evitarea scurgerilor de reziduuri petroliere sau alte substanțe organice care pot conduce la depleția de oxigen dizolvat. Calendarul de lucrări trebuie să țină cont de perioada de reproducere a speciilor respectiv de reglementările privind prohibiția; - desfăsurarea lucrărilor în concordanță cu ordinele de prohibitie în vigoare; - calendar al operatiunilor, lucrarilor, aplicarea tehnologiilor performante de exploatare/manipulare/transport materii, materiale, deseuri, substante periculoase etc care sa diminueze gradul de risc asupra ecosistemului; - desfasoara activitatilor de exploatare a agregagtelor de rau pe fiecare proiect astfel incit sa nu fie afectata semnificativ capacitatea ecosistemului de refacere/autoepurare; - monitorizarea acustică a amplasamentului și adoptarea măsurilor adecvate de reducere a impactului acustic, dacă este cazul; - managementul corespunzător al materialelor, deseurilor, surselor de poluanți, controlul emisiilor, căile de evacuare a apelor uzate și reziduale astfel încât acestea să nu fie

SC BIOCENTER SRL 100


deversate în rau; - prevederea situațiilor de risc și a măsurilor de prevenire a impactelor asupra mediului acvatic;

Faza de operare




- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona; - mutarea speciilor cu mobilitate redusa sau a celor cu cerinte stricte de habitat (ex. reptile) aparute în zona de lucru în timpul operatiunilor. Se recomanda translocarea tuturor indivizilor de reptile intalnite in perioada lucrarilor, indiferent de specie; - reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri; - reducerea emisiilor de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de lucru (ex: autobasculante, excavatoare) pentru protejarea speciilor de reptile; - limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; -desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; -respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); -reparaţia utilajelor în service-uri specializate pentru evitarea scurgerilor de carburani, uleiuri etc.

Avifauna Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo). Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus



- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.



cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)

Faza de dezafectare


Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


- mentinerea cursurilor de apa existente; - pastrarea vegetatiei ripariene de-a lungul malurilor; - inlaturarea pragurilor/a obstacolelor in cursul raului ce impiedica deplasarea/migrarea pestilor, ce pot fragmenta populatiile speciilor de ihtiofauna etc.; reducerea extinderii si intensitatii impactului antropic din zona studiata; - pastrarea habitatelor speciilor de pesti si a locurilor de depunere a icrelor; - prevederea situațiilor de risc și a măsurilor de prevenire a impactelor asupra mediului acvatic.




- pastrarea în zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de management al habitatelor; - reducerea perturbării speciilor protejate de herpetofauna urmare a lucrarilor de dezafectare a obiectivului de investitie; - reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri, ezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de herptofauna.

Avifauna. Specii de pasari incluse în Anexa I a Directivei Păsări: egreta mică (Egretta garzetta), chirighita cu obraji albi (Chlidonias hybridus), chira de balta (Sterna hirundo). Specii de păsări incluse in Anexa II a Directivei Pasari: Falco tinnunculus (vânturel roşu), Larus ridibundus (pescăruş râzător), Larus cachinnans (pescarus argintiu), Pica pica (coţofană), Corvus monedula (stancuta), Corvus frugilegus (cioară de semănătură), Sturnus vulgaris (graur)



- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilor de dezafectare.



Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu – apa (Memoriu de prezentare, 2012) · Deoarece singurele emisii pentru factorul de mediu apă sunt cele poluӑrile accidentale, pentru a preveni aceste situaţii, beneficiarul va menţine utilajele şi mijloacele de transport în stare corespunzătoare de funcţionare, orice defecţiune va fi semnalată de personalul care le deserveşte şi remediată în cadrul unităţilor de service specializate. · S.C. BIOCENTER S.R.L va îndepărta utilajele de pe amplasament când există riscul producerii de viituri, în momentul emiterii atenţionării privind depăşirea cotei de atenţie. Cantităţile de hidrocarburi şi uleiuri minerale care pot ajunge în mod accidental în apă provenind de la utilajele de pe amplasament sunt reduse, astfel încât nu vor provoca impurificări semnificative ale factorilor de mediu. · Ca măsură operaţională de eliminare a poluărilor accidentale cu hidrocarburi şi/sau uleiuri toate activităţile necesare pentru întreţinere şi eventualele reparaţii ale utilajelor folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate în cadrul unor societăţi comerciale specializate în prestarea unor astfel de servicii. Masuri de reducere a impactului asupra factorului de mediu – aer Măsurile pentru controlul emisiilor de particule rezultate ca urmare a antrenării pulberilor de către mijloacele de transport sunt măsuri de tip operaţional specifice acestui tip de surse. S.C. BIOCENTER S.R.L va lua următoarele măsuri pentru reducerea emisiilor în atmosferă: · stropirea drumului de exploatare pentru a împiedica antrenarea unei cantităţi mari de pulberi în aer, în sezonul cald cu precipitaţii reduse; · deplasarea mijloacelor de transport pe drumul de exploatare să se facă cu viteza de maxim 30km/h; · asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a se evita depăşirile LMA; · achiziţionarea carburanţilor corespunzători din punct de vedere calitativ; · efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele de transport şi la utilaje pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile legislative. Emisiile generate de utilajele terasiere şi de mijloacele de transport nu pot fi eliminate, ele provin din arderea combustibililor în motoare şi se evacuează sub formă de gaze de eşapament. Pentru a reduce impactul asupra factorului de mediu aer, mijloacele de transport şi utilajele terasiere evaluate odată cu inspecţia tehnică, trebuie să respecte prevederile legale în vigoare. Poluanţii generaţi sunt din surse punctuale şi surse difuze: · emisiile punctuale sunt gazele de ardere de la utilajele tehnologice: CO2, CO, SO2, NOx, particule; · emisiile difuze sunt gazele de eşapament (hidrocarburi, CO2, CO, SO2, NOx, particule) de la mijloacele de transport. Monitorizarea privind emisiile în aerul atmosferic nu este necesară. Masuri de reducere a impactului asupra zgomotului şi vibraţiilor Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei, beneficiarul proiectului va trebui să ia următoarele măsuri: · deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile de pământ sau balastate să se facă cu viteze de maxim 30 km/h; · asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport pentru a se evita depăşirile LMA; · efectuarea regulată a reviziilor tehnice la mijloacele auto şi la utilaje pentru ca emisiile să se încadreze în prevederile legislative. Circulaţia utilajelor și a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de drum.



Masuri de reducere a impactului asupra radiaţiilor Activitatea desfăşurată pe amplasament nu este generatoare de radiaţii. Nu sunt necesare măsuri de protecţie împotriva radiaţiilor. Masuri de reducere a impactului asupra solului şi subsolului Pentru prevenirea poluărilor accidentale care pot să afecteze factorul de mediu sol, beneficiarul proiectului va lua următoarele măsuri operaţionale: · activităţile care implică întreţinere şi eventuale reparaţii ale utilajelor şi mijloacelor auto folosite pe amplasamentul studiat vor fi executate de către operatori economici specializaţi; · personalul care deserveşte utilajele şi mijloacele auto va verifica funcţionarea acestora şi va anunţa administratorul societăţii asupra oricărei defecţiuni apărute; · utilajele care s-au defectat în timpul etapelor de implementare ale proiectului vor fi îndepărtate de pe amplasament; · pe amplasament nu vor fi stocaţi carburanţi, lubrifianţi sau deşeuri (anvelope uzate, uleiuri uzate, baterii auto, etc.); · nu vor fi amplasate depozite de sorturi sau agregate minerale pe terenurile adiacente situate la nivelul terasei şi luncii râului Siret şi care nu fac obiectul prezentului proiect; · gestionarea corespunzătoare a deşeurilor generate. Masuri de reducere a impactului asupra ecosistemelor terestre şi acvatice Pentru a reduce impactul asupra ariilor naturale protejate (ROSCI 0162 Lunca Siretului Inferior și ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior) S.C. BIOCENTER S.R.L va avea în vedere următoarele aspecte: · realizarea excavaţiilor numai din perimetrul aprobat, fără a depăşi limitele acestuia; · deplasarea utilajelor şi a autocamioanelor numai pe căile de acces existente; · nu se vor depozita agregate minerale sau deșeuri la nivelul teraselor din vecinătatea perimetrului de exploatare, · realizarea excavațiilor în afara perioadei de depunere a pontei de speciile de pești de importanță comunitară (mai-iunie). Pe suprafaţa amplasamentului nu se află zonă împădurite. Prin excavarea agregatelor minerale din perimetrul propus nu se vor realiza defrişări. Pentru speciile de plante şi animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, cu excepţia speciilor de păsări, inclusiv cele prevăzute în anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) şi 4 B (specii de interes naţional) din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată, modificată şi completată de Legea nr. 49 din 2011, precum şi speciile incluse în Lista Roşie Naţională, şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise: · orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic; · perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de migraţie; · deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihnă; Pentru toate speciile de păsări sunt interzise: · uciderea sau capturarea intenţionată, indiferent de metoda utilizată; · deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură; · culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale; · perturbarea intenţionată, în special în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie; · deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea;



· comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării acestora în stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse provenite de la acestea, uşor de identificat. 4. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate 4.1. MATERIALE ŞI METODE Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind speciile de flora si fauna din perimetrul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi”. Metode folosite pentru studiul speciilor de flora, metodologie, aparatura folosita, vizite in teren etc.

Studii asupra florei si vegetatie zonei studiate s-au realizat in perioada mai-august 2012. Activitatea de cercetare a habitatelor si speciilor de flora a constat in deplasari periodice in care s-a urmarit cunoasterea cat mai buna a suprafetelor acoperite cu vegetatie, inventarierea speciilor de plante, mai ales a celor grupate in fitocenoze care pot edifica habitate de interes comunitar.

Zona vizata a fost strabatuta in totalitate, astfel incat, sa fie observate si determinate toate aspectele necesare stabilirii corecte a identitatii speciilor de plante si a comunitatilor vegetale.

Activitatile propuse au constat in: - documentare asupra zonei analizata (date existente, situatia actuala etc.); - stabilirea zonelor de cercetat; - efectuarea vizitelor de teren; - notarea datelor observate in fisele de lucru; - identificarea speciilor de plante prezente; - stabilirea statutului sozologic si a starii de conservare a speciilor de plante inventariate; - identificarea tipurilor de habitate sau a comunitatilor vegetale din zona analizata; - stabilirea starii de conservare a habitatelor identificate; - identificarea unor posibile elemente de interes conservativ (habitate de interes comunitar,

specii de plante de interes comunitar sau specii rare); - identificarea presiunilor si amenintarilor asupra vegetatiei din zona vizata; - realizarea fotografiilor.

Materialele necesare utilizate au constat in ruleta, determinator (ghid de identificare a

speciilor de flora), literatura de specialitate, lupa, microscop, harti, soft-uri electronice de tip GIS, harti, aparat de fotografiat, fise de lucru pe suport de hartie, instrumente de scis, recipiente de plastic pentru colectarea materialului vegetal, hartie de ziar pentru conservarea materialului vegetal, coli de ierbar.

Metodele de studiu a florei si vegetatiei Metodele utilizate au avut un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de

vegetatie, a speciilor din zona de interes si au constat in: - inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi; - colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren; - realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate; - identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice; - determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea listei

de plante. Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-au realizat pe transecte itinerante astfel

încât să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare si s-au efectuat periodic, astfel încât să fie surprinse



toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. Urmare a vizitelor in teren s-a intocmit inventarul florei, de asemenea s-au inregistrat date privind fenologia plantelor. Metodele si perioadele in care s-au realizat studiile asupra speciilor de flora si fauna observate pe perimetrul studait si vecinatati In ceea ce priveşte studiul faunei acesta s-a realizat in perioada martie–octombrie 2012. S-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei, precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Observatii vizuale directe si colectari de probe S-au realizat observatii directe asupra florei si faunei din perimetrul ”Lucrari de decolmatare, reprofilare albie minora si regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip si pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” si vecinatati, inregistrandu-se aspectele fenologice a speciilor de plante si asociatii vegetale, a speciilor de fauna (nevertebrate si vertebrate). Identificarea speciilor s-a realizat stabilindu-se anumite puncte/suprafete de observatii, pe perioada de vegetatie a speciilor de flora, in perioadele de cuibarit si migratie de primavara a avifaunei, notandu-se locatia si efectul inregistrat. S-au efectuat prelevari de probe (exemplare de plante), realizarea de fotografii, cu scopul de a le determina ulterior incadrarea taxonomica. Observatii (aparate optice) si inregistrari foto Realizarea observatiilor in teren prin utilizarea de binocluri: DEKAREM 10x50, CARL ZEISS JENA, aparate foto: CANON EOS 30D. Corelarea cu datele bibliografice existente S-au analizat date generale cu privire la biodiversitatea locala/regionala (utilizarea literaturii de specialitate); au fost folosite determinatoare si alte surse bibliografice pentru identificarea in teren a speciilor de plante si animale (nevertebrate si vertebrate): Determinator ilustrat al plantelor vasculare”, vol. I şi II (Beldie, 1979); determinare pentru speciile de pesti: Bănărescu P., 1964 - Fauna R.P.R.. Pisces-Osteichthyes, vol XIII: 229-244; determinator pentru păsări: “Guide des Oiseaux d’Europe” (Peterson et. al., 1989); determinare pentru speciile de reptile: Reptilia. Fauna RPR, vol. XIV, Fasc. 2 (Fuhn şi colab. 1961); determinare pentru speciile mamifere: Cartea Rosie a Vertebratelor din România. Mamifere (Botnariuc, Tatole, 2005). Metode de studiu a faunei In ceea ce priveşte fauna, s-a intocmit un plan de monitorizare, astfel incat să se poată asigura o continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel s-au evidenţiat toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de perioada in care acestea sunt prezente. Aprecierea componentei specifice a ihtiofaunei din raul Siret (tronsonul Sendreni-Movileni, judetul Galati), s-a facut in baza studiilor realizate de Ureche D., 2012. Inventarierea ihtiofaunei pe tronsonul Movileni de pe raul Siret), realizata in luna august 2012. La fel s-au luat in calcul si informatiile asupra capturilor realizate in cadrul observatiilor in teren, cat si a informatiilor obtinute de la pescarii sportivi din zona.



Metodologia utilizata in studiul respectiv a fost urmatoarea: stabilirea punctelor de colectare semnificative pentru tronsonul de rau investigat (ex. alegerea statiilor de prelevare a probelor s-a ales in functie de suprafata habitatului optim pentru speciile studiate, cat si impactul potential asupra acestora); date asupra locatiei stabilite (ex. incadrarea in bazinul hidrografic Siret, descrierea locatiilor de prelevare a probelor etc.); informatii despre habitatul din zona studiata (ex. descrierea tipului de curs al apei, adancimea apei, latime tronsonului, prezenta vegetatiei, compozitia substratului etc.); apreciarea impactului asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor de ihtiofauna in zona investigata; prelevarea de probe biologice calitative (ex. colectarea de probe din fiecare statie cu ajutorul aparatului de pescuit FEG 5000, determinarea speciilor de pesti capturati, prelucrarea biometrica); prelevarea de probe biologice cantitative (ex. colectarea materialului ihtiologic din fiecare statie de prelevare stabilita, prelucrarea probelor si eliberarea indivizilor in locul de colectare). Studiul de teren a herpetofaunei a cuprins perioada de primavara-vara 2012, lunile martie-iunie. S-au efectuat cate 2-4 vizite in zona perimetrului de exploatare si imediata vecinatate a amplasamentului. Studiul s-a efectuat folosind metoda transectelor (Cogalniceanu, 1997). Animalele au fost identificate in mare majoritate prin observatii directe, acolo unde a fost nevoie s-au capturat pentru o identificare mai precisa. Toate animalele au fost eliberate in habitatul de origine dupa identificare. Un rol important in stabilirea distributiei amfibienilor si reptilelor in zona l-a jucat si animalele ucise de traficul rutier sau de catre localnici. Hibrizii (indivizii de Rana kl. esculenta) au fost determinati dupa indicii cromatici si morfologici descrisi in literatura de specialitate (Berger 1966, 1973, Cogălniceanu et al 2000, Csata, 1998, Fuhn, 1960). In baza observatiilor realizate s-a facut descrierea speciilor de herpetofauna intalnite in zona studita. Observarea speciilor de mamifere in perioada de vara (iunie-august) în staţii din zona de interes, dar şi în zonele invecinate. Metodele utilizate în studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte. Inregistrarea avifaunei in diferite aspecte sezoniere - perioada de cuibarit (mai-iunie). Identificarea speciilor, aprecierea efectivelor, a distributiei lor etc.; observarea speciilor de pasari in perioada migratiei de primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie). Metode de studiu a avifaunei Metoda punctelor fixe şi a transectelor. Această metodă implică deplasarea într-un anumit loc (punct) şi înregistrarea păsărilor observate din acel loc pe o anumită perioadă de timp. Distanţa dintre punctele fixe diferă în funcţie de speciile de păsări. Astfel, pentru păsările mici distanţa poate fi până în 150 m, iar pentru speciile mai mari, mai mobile şi în special pentru studiul în ecosisteme deschise, distanţele variază între 350-400 m. Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor şi înregistrarea păsărilor pe ambele laturi ale transectului. Poziţionarea transectelor nu se face în funcţie de anumite repere sau după preferinţa observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de râu etc., care se pare că ar avea multe păsări), acestea fiind poziţionate fără legătură cu distribuţia păsărilor. Astfel, datele observaţiilor pot fi extrapolate şi pentru alte sectoare ale aceluiaşi ecosistem. Lungimea transectelor depinde în mare măsură de timpul necesar de estimare a unui eşantion, cât şi de numărul ecosistemelor cercetate. Cel mai lung traseu parcurs de observator într-o zi nu trebuie să depăşească 10 km. Pentru evaluări mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km. Numărarea în cadrul sau lângă aglomerări de păsări. Numărarea păsărilor în locurile de odihnă sau colonii implică de obicei numărarea tututror păsărilor prezente, a celor care vin şi pleacă din



adăpost. Distanţa de la observator la adăpost va varia de asemenea: în general cu cât e mai mare adăpostul, cu atât trebuie să stea observatorii mai departe pentru a nu fi copleşiţi de păsările pe care le vor număra. Se poate acoperi întrega circumferinţă a cercului sau doar o porţiune din ea. Trebuie cunoscută proporţia din întreaga circumferinţă care e acoperită. Numărarea/căutarea cuiburilor. Un studiu ornitologic se poate concentra şi asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea acestora poate limita mărimea populaţiei şi apoi cuiburile sunt caracteristice speciei şi relativ uşor de găsit. Comportamentul tipic al păsărilor (întoarcerea la cuib, jocurile nupţiale şi cântecul) poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zonă. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii Pentru prognozarea impactului produs de obiectivul de investitie ”Lucrӑri de decolmatare, reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietris, perimetrul Movileni 04, comuna Movileni, judeţul Galaţi” au fost luate în calcul speciile de avifauna, care au stat la baza desemnarii ariei de protecție speciale avifaunistice ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, precum şi habitate si specii de faună întâlnite in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie. Aprecierea/cuantificarea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii: tipuri de habitate întâlnite în perimetrul exploatarii si vecinatati; calitatea ecosistemelor prezente pe perimetrul studiat şi imediata vecinatate; numarul de specii de pasari protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatati, inclusiv cele are au stat la baza desemnarii ariei de protecție speciale avifaunistice ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul exploatarii si vecinatea acesteia, raportata la populaţiile inventariate în ariile naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior si ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior ecologia altor specii de fauna identificate în zona investigata; alte specii de fauna (ihtiofauna, herpetofauna, mamofauna) semnalate in zona analizata; activităţi antropice desfasurate în perimetrul exploatarii şi vecinatatea acesteia; impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele disponibile). 4.2. Echipa de elaborare a studiului Dr. Glavan – Caranghel Teodor; Municipiul Galaţi, Str. Roşiori, Nr. 27, Bloc B1, Scara 6, Etaj 1, Ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761; Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro; Ing. Bojoi Silvia, Galaţi, Municipiul Galați, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A13B, Scara 5, Ap. 98, telefon/fax. 0336.409.180; mobil: 0751.024.651; Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 31 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; www.mmediu.ro;





Bibliografie tehnicӑ Certificat de urbanism nr. 168/4083 din 23.07.2012 emis de Consiliul Judeţean Galaţi; Studiu tehnic zonal privind influența „Lucrӑrilor de decolmatare a albiei minore a râului Siret prin exploatare agregate minerale de râu, Perimetrul Movileni 04, județul Galați; Memoriu de prezentare pentru proiectul „Lucrӑri de decolmatare reprofilare albie minorӑ și regularizarea scurgerii prin exploatare de nisip și pietriș, Perimetrul Movileni 04, Comuna Movileni, judeţul Galaţi” întocmit în conformitate cu Anexa 5 din Ordinul nr. 135/2010 de Elaborator Dr. Biolog Zaharia Lӑcrӑmioara Gabriela, poz. nr. 321 ȋn Registrul Național al Elaboratorilor (www.mmediu.ro); Decizia Etapei de ȋncadrare nr. 50 din data de 24.01.2013, eliberatӑ de A.P.M. Galați; Avizul de gospodӑrire a apelor nr. 109 din 27 iulie 2012 emis de AN Apele Române; Acordul nr. 2440/29.06.2012 emis de Primӑriei Comunei Movileni privind accesul cu utilaje și mijloace de transport pentru transport agregate minerale de râu ale SC BIOCENTER SRL Tecuci pe teritoriul comunei Movileni, județul Galați; Planşe: Planul de încadrare în zonă; Planul de situaţie; Planul topografic; Fisa de localizare a perimetrului de exploatare; Bibliografie biodiversitate ANASTASIU P. & NEGREAN G. 2007. Neophytes in Romania. Neobiota din Romania (coord. Racosy L.). Cluj-Napoca: Edit. Presa Universitara; CIOCARLAN et al. 2004. Flora segetala a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; CIOCARLAN V. 2009. Flora ilustrata a Romaniei. Bucuresti: Edit. Ceres; DIHORU G., NEGREAN G. 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania. Bucuresti: Edit. Academiei Romane; DONITA N., PAUCA-COMANESCU M., POPESCU A., MIHAILESCU S., BIRIS I. A. 2005. Habitatele din Romania. Bucuresti: Edit. Tehnica Silvica; GRECU S. 2004. Observatii zoogeografice asupra mamiferelor din Campia Tecuciului. Seminarul Geografic “D. Cantemir”, nr. 23-24; MOUNTFORD et al. 2008. Natura 2000 in Romania. Habitat Fact Sheets. EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania. EU Phare EuropeAid/12/12160/D/SV/RO; OLTEAN et al. 1994. Studii, sinteze, documentatii de ecologie. Lista Rosie a plantelor superioare din Romania. Bucuresti: Academia Romana-Institutul de Biologie; SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi; SAVULESCU T. (ed.). 1952-1976. Flora Republicii Populare Romane. Vol. I-XIII. Bucuresti; Arnold, N., 2004. A Field Guide to the Reptiles and Amphibians of Britain and Europe. HarperCollins Publishers, London ASHER J., WARREN M., FOX R., HARDING P., JEFFCOATE G. & JEFFCOATE S. 2001. The Millenium Atlas of Butterflies in Britain and Ireland. Oxford University Press ASKEW R.R. 2004. The Dragonflies of Europe (second ed.). Harley Books, Colchester, England Baker K. (1993) - Identification Guide to European Non-Passerines, Ed. The British Trust for Ornithology, Thetford; BENSE U. 1995. Longhorn Beetle. Illustrated Key to the Cerambycidae and Vesperidae of Europe. Margraf Tropical Scientifical Books, Germany Bergen F., 2001. Untersuchungen yum Einfluss der Errichtung und des Betriebs von Windenergieanlagen auf Vogel im Binnenland. PhD Thesis BUNALSKI M. 1999. Die Blatthornkäfer Mitteleuropas. Coleoptera, Scarabaeoidea. Bestimmung – Verbreitung - Ökologie. Bratislava Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti Ciochia V., 1984 Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti Cirdei F., Bulimar Felicia, 1965, - Insecta. Odonata, Fauna R.P.R., Vol VII, Fasc 5, Ed. Acad. Române, Buc., 274



Carolien M., B., Nicholas P., and Hagemeijer E. J. M. 2000. European bird populations: estimates şi trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK. DIETZ, CH., HELVERSEN, O. VON & D. NILL 2007. Handbuch der Fledermäuse Europas und Nordwestafrikas. Franckh-Kosmos Verlags GmbH & Co.KG, Stuttgart Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected Areas Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucureşti Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucureşti Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca GIBBONS B. 1995. Field Guide to Insects of Britain and Northern Europa. The Crowood Press, Wiltshire Gilbert G. et al 1998. Bird Monitoring Methods, RSPB Lafranchis T. 2004. Butterflies of Europe, New Field Guide and Key. Diatheo, Paris Mullarney, K., L. Svensson, et al. 1999, The complete guide to the birds of Europe. HarperCollins Publishers, London Munteanu, D. (2002) - Atlasul păsărilor clocitoare din România, Ed. Societăţii Ornitologice Române, Cluj Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti Popescu, A. şi Murariu, D. 2001, Fauna României, vol XVI, fascicula Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică, Bucuresti RUICĂNESCU A. 2002. Lista roşie a buprestidelor (Coleoptera: Buprestoidea) din România. Bul.inf. Soc. Lepid. Rom, 13 (1-4): 125-136 SANDA V., OLLERER K., BURESCU P. 2008. Fitocenozele din Romania. Bucuresti: Edit. Ars Docendi; Săvulescu, Tr. (coord.), 1952-1976, Flora Republicii Populare Române/Flora Republicii Socialiste România, I-XIII, edit. Acad. Bucureşti Schneider, Erika, Drăgulescu, C., 2005, Habitate şi situri de interes comunitar, Edit. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu Treweek, J., 1999, Ecological impact assessment, Blackwell Science, 351 pages. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation strategy for the wider envronment. Cambridge, U.K.: BirdLife International Ureche, D., 2011. Studiul privind ihtiofauna de interes comunitar pe tronsonul Pod CFR Vadu Paşii – Scurteşti de pe râul Buzău. Universitatea Bacau, Facultatea de Biologie. Ureche, D., 2012. Inventarierea ihtiofaunei pe tronsonul Movileni de pe raul Siret. Universitatea Bacau, Facultatea de Biologie. *** OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a *** HG nr. 971 /2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; *** Ordinul nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România; www.wikipedia.ro; Google Earth Pro; http://www.biodiversity.ro/n2000/; http://natura2000.eea.europa.eu/#


http://freelex.juridic.ro/00109493.htm

http://www.wikipedia.ro/

http://www.biodiversity.ro/n2000/

http://natura2000.eea.europa.eu/


Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume GLAVAN – CARANGHEL TEODOR Adresă(e) str. Rosiori, nr. 27, Bl. B1, Ap. 53, judetul Galati, România

Telefon(oane) Mobil: 0755073761 Fax(uri) -

E-mail(uri) [email protected], [email protected] Naţionalitate(-tăţi) română

Data naşterii 05.09.1961 Sex masculin

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Elaborator de studii pentru protectia mediului

Experienţa profesională

Perioada 2008-2013 Funcţia sau postul ocupat Evaluator de Mediu (Certificat atestare – EIM-05-57/25.06.2008), pozitia nr. 355

din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului (Certificat de inregistrare din 17.02.2011 emis de Ministerul Mediului si Padurilor Romania)

Activităţi şi responsabilităţi principale

Elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului - pe componenta biodiversitate

Numele şi adresa angajatorului

GLĂVAN – CARANGHEL TEODOR PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATA (P.F.A.), Galaţi, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea Biodiversităţii; Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie – 7219 (CAEN)

Perioada 2005-2010

Funcţia sau postul ocupat Coordonator SOR Proiect LIFE05NAT/RO/000155 „Reconstrucţia ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior” , judeţul Galaţi, România


Coordonare activităţi de inventarierea, monitorizarea, protecţia/conservarea avifaunei Prutului Inferior


Societatea Ornitologică Română (SOR), România


Biodiversitate

Perioada 2005-2007 Funcţia sau postul ocupat consilier


Protecţia naturii, conservare, biodiversitate


mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



Agentia pentru Protecţia Mediului Galaţi, România


Compartiment Protecţia Naturii, Protecţia Solului şi Subsolului

Perioada 1997-2005 Funcţia sau postul ocupat Muzeograf - ornitolog


Cercetare muzeografica, conservare colecţii ornitologice


Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România


Muzeografie, Secţia Muzeu a C.M.Ş.N. Galaţi

Perioada 1991-1997 Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Inventariere, Monitoring faună vertebrate


Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii” Republica Moldova


Fauna vertebrate, Secţia Cercetare, Rezervaţia ştiinţifică ”Codrii”, Republica Moldova

Perioada 1989 -1991 Funcţia sau postul ocupat Specialist ornitolog


Cercetare, Monitoring avifaună Republica Moldova


Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova


Laboratorul de Ornitologie, Institutul de Zoologie al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova

Perioada 1984 -1989 Funcţia sau postul ocupat Cercetător


Cercetare, conservare colecţii ornitologice


Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova


Muzeografie, Secţia Ştiinţele Naturii, Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Chişinău, Republica Moldova

Educaţie şi formare

Perioada 1978 -1984 Calificarea / diploma

obţinută Diplomă de Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe

profesionale dobândite

Biologie, Geografie Profesor de Biologie şi Geografie



Numele şi tipul instituţiei de învăţământ /

furnizorului de formare

Universitatea din Tiraspol, Facultatea de Geografie şi Biologie, Republica Moldova

Perioada 1997-2003 Calificarea / diploma

obţinută Diplomă de Doctor în Biologie



Biologie/Zoologia Vertebratelor/Ornitologie Doctorat în Biologie



Universitatea ”Al. I. Cuza” Iaşi, România

Perioada 2000 Calificarea / diploma

obţinută Certificat „Bird surveys and monitoring”



Ornitologie, Monitoring avifaună

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

BirdLife International


obţinută Certificat „Managementul proiectelor”



Management proiecte

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Centrul pentru Implementare Managementului Performant Bucureşti, România


obţinută Diplomă ”Bazele Muzeologiei”, specialitatea ”Ştiinţele Naturii”



Muzeologie Muzeograf grad I A



Ministerul Culturii şi Cultelor România, Centrul de Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

(rubrică facultativă, vezi instrucţiunile)


obţinută Atestat de expert în ornitologie, bunuri de importanţă ştiinţifică



Muzeologie, Colecţii muzeale, Patrimoniu cultural





Ministerul Culturii şi Cultelor România


obţinută Certificat „Cercetare – dezvoltare în alte ştiinţe şi inginerie"



Persoană Fizică Autorizată



Ministerul Justiţiei România, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Galaţi


obţinută Certificat de atestare pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului



Expert Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Comisia de Atestare a Persoanelor Fizice şi Juridice care elaborează Studii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi Bilanţuri de Mediu


obţinută Certificat de inregistrare din Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului, pozitia nr. 355, din 17.02.2011



Evaluator de Mediu



Ministerul Mediului si Padurilor din Romania, Comisia de inregistrare

Limba(i) străină(e)

cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleza B2 Utilizator experimentat B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent B1 Utilizator

independent B1 Utilizator independent

Franceza C1 Utilizator experimentat B2 Utilizator

experimentat C1 Utilizator experimentat B2 Utilizator

independent B1 Utilizator independent

Rusa C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C2 Utilizator experimentat C2 Utilizator

experimentat C1 Utilizator experimentat

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine



Competenţe şi abilităţi sociale

Abilitaţi de comunicare, colaborare, integrare cu succes în entităţi, grupuri sociale, echipe de lucru

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Competenţe organizatorice în activităţi de management pe probleme de mediu, biodiversitate, conservare şi protecţie a speciilor şi a habitatelor

Competenţe şi aptitudini tehnice

Studii (inventariere, monitoring), cercetare ştiinţifică, aplicaţii în teren faună de vertebrate (ornitologie);

Expertiză impact de mediu (biodiversitate); Consultanţă pe probleme de mediu; Experienţă în diseminare informatii de mediu, educaţie ecologică

Competenţe şi aptitudini

de utilizare a calculatorului

Operare P.I. (Word, Excel, PowerPoint, Adobe Photoshop, Corel Draw, Office)

Competenţe şi aptitudini artistice

Organizare şi participare la desfăşurarea activităţilor culturale (festivaluri etnografice, teatrale, ale ONG-urilor)

Alte competenţe şi aptitudini

Realizare de observaţii/cercetări ornitologice/monitoring păsări; imagini video/foto

Permis(e) de conducere Permis de conducere auto (Categorie B) Informaţii suplimentare Carti: 3, Articole stiintifice 32

Referinţe favorabile: Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală Republica Moldova Chişinău,

Republica Moldova; Rezervaţia ştiinţifică „Codrii” Republica Moldova; Institulul de Zoologei a Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova; Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Facultaţea de Biologie; Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi (C.M.Ş.N. Galaţi), România; Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi România; Grupul de Lucru al Proiectului LIFE05NAT/RO/000155;

Societatea Ornitologică Română (SOR);

Asociatia Terranostra Galati;

Blom Romania

Membru în asociaţii profesionale:

Societatea Ornitologică Română (SOR), membru din 1994, coordonator al Sucursalei SOR Galaţi, România;

Societatea Ornitologică din Republica Moldova (S. O. M.), fondator şi membru din 1989;

Societatea Ornitologică din Ucraina (U. T. O. P.), membru din 1995


studiu de evaluare adecvatӑ - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si...

Documents