studiu de evaluare adecvată - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Restabilirea potenţialului bălţii Zătun EVALUARE ADECVATĂ

P.F.A Georgescu P. Lucian 1

Studiu de Evaluare Adecvată

RESTABILIREA POTENŢIALULUI BĂLŢII ZĂTUN PENTRU SPECIILE

PISCICOLE DE INTERES COMERCIAL

Beneficiar: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi

Elaborator: P.F.A Georgescu P. Lucian

2014



1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTULUI PROPUS

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea proiectului: „Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru speciile piscicole

de interes comercial„ localizat pe teritoriul administrativ a municipiul Galaţi, judeţul Galaţi.

Titularul planului: Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi,

adresa poştala; localitatea Galaţi, str. Traian, nr. 454A, judeţul Galați, cod poștal 800179,

tel./fax 0236/317827, e-mail: [email protected]

Elaborator: Studiul de evaluare adecvată, a fost elaborat de P.F.A Georgescu P. Lucian,

înscris în Registrul National al Elaboratorilor de Studii Pentru Protecţia Mediului.

Descrierea proiectului:

Prin prezentul proiect, se doreşte restabilirea potențialului de producție al speciilor

piscicole de interes comercial balta Zătun dorește să creeze dezvoltarea durabilă a zonelor

pescărești pentru a minimiza declinul sectorului pescăresc şi pentru a sprijini reconversia

zonelor afectate de schimbările din acest sector.

Restabilirea bălţii Zătun care face parte din zona pescăreasca lunca Prutului inferior -

Dunărea inferioară, este necesară şi oportună deoarece din punctul de vedere al intervenţiei

propuse, proiectul face parte din categoria proiectelor axate pe dezvoltarea durabilă a zonei,

cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare, cu mici investiţii care va dezvolta baza de

producţie a speciilor piscicole de interes comercial ce va avea capacitatea de a atenua efectele,

degradării continui a zonei bălţii Zătun. Principalele activități propuse prin prezentul proiect

vor consta în activităţi de tăiere a stufului şi lucrări de decolmatare.

Pentru atingerea obiectivelor propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii

Zătun pentru speciile piscicole de interes comercial, se va avea în vedere următoarele obiective

specifice:

dezvoltarea durabilă a zonei, şi promovarea acestuia, atât la nivel local, cât şi naţional;

conservarea patrimoniului local de mediu prin consolidarea şi reabilitarea digului

bălţii Zătun;

gestionarea durabilă a patrimoniului local de mediu prin decolmatarea si curăţarea

stufărişului din balta Zătun



implicarea locuitorilor din zonă în acţiunile de conservare şi gestionare durabilă a

patrimoniului local de mediu prin menţinerea a 9 locuri de muncă permanente şi

crearea a cel puţin 10 locuri de muncă temporare, în perioada de derulare proiectului.

În mod indirect, ca efect secundar benefic al implementării proiectului beneficiarul, va

ajunge la un mediu favorabil şi pentru persoanele care se ocupă cu pescuitul sportiv (şi nu

numai) şi de agrement din zona municipiului Galați şi din alte zone în perioadele

optime/favorabile de pescuit.

Disfuncţionalităţi

Balta Zătun se afla pe teritoriul municipiului Galați, în zona de est la confluenta râului

Prut cu fluviul Dunărea. Suprafaţa bălții este de 33,18 ha din care 30,18 ha luciu de apă şi 3 ha

taluzuri.

În trecut balta a fost structurata în 4 eleșteie, în anul 2003 fiind realizate lucrări de

reabilitare a bălţii urmărindu-se mărirea luciului de apă prin desființarea digurilor de

separație dintre cele 4 eleșteie şi crearea unor condiții de mediu îmbunătățite pentru

creșterea şi dezvoltarea peștilor în amestec de specii, precum şi înlesnirea accesului pentru

practicarea activităților de agrement specifice bălții cum ar fi pescuitul sportiv, plimbări cu

ambarcațiuni, etc.. Suprafața amenajată piscicol, are forma alungită de la nord la sud, cu

dimensiuni de cca. 1600 x1 90 m. Lățimea maximă este de 240 m şi se află la aproximativ 300

m limita nordica a bălţii, iar lățimea minima este de 170 m, fiind localizată în dreptul limitei

de nord a zonei de agrement.

Adâncimea medie a bălții este de 1,5 m variind intre 1,9 şi 0,7 m. Partea de sud a bălții,

aproximativ 5 ha este acoperita în proporție de 70 % cu stuf, adâncimea apei fiind de 0,7 m.

Datorită colmatării acestei zone, activităţile piscicole, atât de întreţinere cât şi de agrement

(pescuitul sportiv) este impracticabil.

Tot în aceasta zonă o treime din fundul bălții, este ocupată de cioate şi resturi vegetale

de dimensiuni mari provenite de la sălciile crescute în zonă. În partea de est a bălţii, la cca. 20

m de mal se află o făşie de stuf cu lăţimea de 2,5-3 m.

Datorită colmatării avansate a bălţii Zătun, pentru buna desfăşurare a activităţilor din

cadrul complexului, anual se completează cu o cantitate de 25.000-30.000 mc nivelul apei din

baltă cu ajutorul staţiei de pompare echipată cu electropompe şi sistem de distribuție format

dintr-o rețea de conducte de oţel-azbociment prevăzută cu vane amplasate în cămine speciale.

De jur - împrejurul bălţii se află un dig din pământ lat de aproximativ 3 – 3,5 m, acesta

având scopul de a delimita balta întrucât nivelul apei se afla la nivelul solului. În unele zone,



acest dig trebuie consolidat şi înălţat, datorită degradării în timp a acestuia. În perioada 2005-

2006 balta a fost populată cu peşte din speciile cosaş de talie mare, caras, crap de dimensiuni

mari, larve de știuca, novac, sânger în vederea combaterii biologice a vegetației.

Lucrări propuse

Având în vedere disfuncţionalităţile bălţii Zătun, prin prezentul proiect, se vor propune

măsuri de consolidarea a malurilor, precum şi decolmatarea zonelor afectate, după cum

urmează:

a) localizarea organizării de şantier – aceasta va fi amplasată pe platforma betonată

existentă în partea de nord a zonei de agrement având suprafaţa de cca. 475 mp.;

- se va amplasa un container pentru muncitori;

- datorita faptului ca șantierul se află la limita municipiului Galați, personalul muncitor

va putea fi transportat zilnic în oraş fără a fi necesara cazarea acestuia;

- depozitarea temporară a materialelor se va face într-un container special amenajat,

amplasat pe platforma betonată;

- apa potabilă va fi asigurată prin recipiente închise, apă nepotabilă necesara pentru alte

lucrări va fi asigurată din rețeaua existentă;

- racordarea la curentul electric va fi asigurata printr-o firida de la panoul existent;

- în zonă se vor amplasa: WC ecologic, pubele pentru depozitarea selectiva a gunoiului

menajer, pichet de incendiu;

- la bordul fiecărui utilaj şi la containerele amplasate vor exista truse de prim ajutor şi

minimul de medicamente necesar pentru cazurile ce ar putea interveni pe parcursul execuției

lucrărilor;

- amplasarea panoului de identificare al şantierului conform prevederilor legale în

vigoare;

- curățenia în şantier va fi asigurată de firma prestatoare a lucrărilor. Pe întreaga

perioadă de derulare a lucrării vor fi respectate prevederile legale pentru acest gen de lucrări.

La terminarea lucrărilor cadrul natural trebuie să rămână ca la începutul lucrărilor;

- zona unde urmează să se execute lucrarea va fi asigurată cu pază permanentă de către

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi.



b) asigurarea punctelor si traseelor de acces, a zonelor de depozitare a deșeurilor

rezultate, a locului unde vor fi parcate utilajele:

Căile de acces pentru organizarea de șantier:

- accesul în zonă se va realiza pe șoseaua Galați-Giurgiulești până la ferma S.C. Zătun S.A.

şi în continuare pe traseul amenajat pe digul de apărare al incintei Bădălan sau pe drumurile

de exploatare agricola existente.

- intrarea utilajului amfibie în baltă se va face pe drumul de acces de la limita de nord a

zonei de agrement unde este prevăzută o rampă de acces specială către baltă;

- materialul rezultat din activităţile de dragare, se va încărca în mijloace de transport

specifice şi se vor transporta/depozita în partea de sud, la capătul bălţi în locul fostei ratării.

Terenul aparține zonei Zătun, urmând să fie curățat de resturi vegetale şi pregătit pentru

depozitarea materialului scos din baltă. Traseul utilajelor de la baltă către locul de depozitare

se va face pe poarta principală a bazei, apoi lateral pe lângă livada din apropierea bălţii, pe un

drum existent;

- parcarea utilajelor şi a mijloacelor de transport (1 utilaj amfibie – draglină şi 2-3

camioane) se va face pe platforma betonata existentă.

c) lucrări de consolidare şi restabilire a digului bălţii Zătun – lucrările de

consolidare şi restabilizarea a digului din zona bălţii Zătun se va realiza pe o lungime de cca.

1900.00 ml., ele constând în:

desțelenirea suprafeţei digului;

grăpatul resturilor vegetale;

transportul pământului necesar pentru completarea şi aducerea la cota a digului

de protecție, inclusiv compactarea pământului şi protecția digului prin

însămânțare cu ierburi perene.

Lucrările care se vor realiza la consolidarea digului, vor consta în restabilirea formei

geometrice a digului prin lucrări de adăugare a pământului şi taluzarea acestuia în partea

superioară a digului pe porţiunile afectate/degradate.



Figura nr. 1 Lucrări propuse în cadrul proiectului analizat

d) decolmatare şi curăţarea stufărişului bălţii Zătun – lucrările de decolmatare a

bălţii Zătun, se vor realiza pe toată suprafaţa acesteia însă cu precădere în zona colmatată din

partea de sud a bălţii Zătun, asigurându-se adâncimea optimă de aproximativ 1,5 – 2,5 m, ea

variind dinspre mal (1,5 m) spre zona centrală a bălţii (2,5 m).

Având în vedere gradul de colmatare ridicat al zonei analizate, s-a estimat o cantitate de

aproximativ 117.336,00 mc. Dragarea bălţii Zătun se va realiza cu ajutorul unei dragline

amfibie de mici dimensiuni, iar materialul dragat, va fi transvazat cu ajutorul unui buldozer,

încărcat în autocamioane şi direcţionat la aproximativ 2 km de baltă, în partea de sud, la

capătul bălţii în locul fostei rățării.

În ceea ce priveşte activităţile de curăţare/îndepărtare a stufului în special în zona de

sud a bălții, unde aproximativ 5 ha este acoperit în proporție de 70 % cu stuf, diminuând

luciul de apă, automat crescând şi gradul de colmatare a zonei, activităţile piscicole în această

zonă sunt imposibil de realizat. Curățarea stufărișului existent se va realiza pe o suprafaţa de



cca. 84700.00 mp cu mijloace mecanice. Curățirea bălţii se va face din centru spre marginile

acesteia, apoi materialul rezultat se va încărca în mijloace de transport specifice.

Fig. nr. 2 – Activități de dragare

Aceste activităţi se vor realiza doar în perioada rece a anului, când activitatea

avifaunistică este scăzută, iar luciul de apă este îngheţat.

Toate activităţile propuse prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru

speciile piscicole de interes comercial, se vor realiza în anotimpul rece a anului (octombrie -

martie).

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70

Balta Zătun se află pe teritoriul administrativ a municipiului Galați T 252, P1151, 1149 şi

1147, fiind situată în zona de est, la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea.

Din punct de vedere al statutul juridic a terenului, balta Zătun se află în proprietatea

domeniului public al Judeţului Galaţi, aflându-se în administrarea Serviciului Public Judeţean

de Administrare a Domeniului Public si Privat Galaţi, prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi

nr. 468/2007. Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă

30,18 ha.



Figura nr. 3 - Localizarea proiectului propus

Tabel nr. 1 Coordonate STEREO 70 ale proiectului analizat

Coordonate STEREO 70

Punct X Y Punct X Y

1 748198,0589 442590,1735 35 748604,6127 440947,9275

2 748276,0309 442588,3603 36 748526,3243 440907,4017

3 748326,5443 442580,5889 37 748441,1277 440886,6783

4 748332,7613 442578,7757 38 748425,9305 440881,6125

5 748334,8337 442575,9261 39 748368,3655 441042,3345

6 748339,2373 442567,1187 40 748321,8529 441168,9777

7 748341,5527 442553,9965 41 748305,2741 441212,1747

8 748344,5033 442544,2703 42 748283,1691 441306,1209

9 748346,7983 442533,3419 43 748281,9409 441325,8641

10 748352,4809 442503,0047 44 748281,5525 441355,9777

11 748355,2131 442488,7979 45 748280,3867 441365,8861

12 748360,0215 442463,6843 46 748274,7525 441396,5827

13 748364,2837 442441,6091 47 748270,6725 441421,1789

14 748373,1357 442394,7919 48 748270,8669 441451,0983

15 748382,0969 442347,7123 49 748267,5641 441466,4467

16 748387,9983 442318,3587 50 748254,9357 441532,7359

17 748400,5659 442259,6733 51 748251,8271 441563,9765

18 748400,5981 442164,3211 52 748244,2503 441608,0785



Coordonate STEREO 70

Punct X Y Punct X Y

19 748395,1583 442102,4099 53 748239,7817 441631,3925

20 748392,3089 442023,7125 54 748232,1051 441660,7781

21 748393,6041 442021,8993 55 748200,2429 441753,2565

22 748393,3451 441994,4407 56 748192,4715 441775,3789

23 748396,9717 441869,4783 57 748179,0013 441880,5505

24 748398,1421 441785,5275 58 748162,9407 442037,8415

25 748399,5975 441712,7539 59 748160,0911 442112,6531

26 748408,9457 441632,3645 60 748156,2055 442158,2447

27 748433,0431 441453,6719 61 748148,6933 442245,0759

28 748442,5093 441389,5673 62 748145,3257 442307,1427

29 748449,8777 441340,2915 63 748158,7959 442394,0775

30 748470,1407 441266,1477 64 748183,9231 442529,6089

31 748491,7851 441190,1617 65 748190,6583 442571,8329

32 748497,7719 441169,9909 66 748190,9173 442571,5739

33 748557,1791 441040,1239 67 748198,0589 442590,1735

34 748557,6397 441035,9791

1.3. Modificări fizice ce decurg din proiectul propus (din excavare, consolidare, dragare

etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului

a) Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de implementare a obiectivelor

prevăzute prin prezentul proiect

În cadrul proiectului propus, se vor propune atât lucrări de întreţinere/consolidare a

malurilor bălţii Zătun, cât şi lucrări cu nave tehnice specializate (dragă), prevăzute cu toate

dotările necesare de utilităţi pentru personalul ce le vor exploata. Pe lângă cele două activităţi,

se vor realiza şi activităţi de destufizare.

Operațiunile de decolmatare, curățarea stratului vegetal acvatic şi subacvatic,

îndepărtarea resturilor plutitoare de pe suprafeţele apelor, au şi o însemnătate economică

importantă.

b. Modificările fizice în perioada de exploatare a bălţii Zătun

În perioada de exploatare a bălţii Zătun, nu vor apărea alte modificări fizice în afara

celor prevăzute în etapa de implementare a obiectivelor propuse (consolidare, dragare,

destufizare).

c. Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare

Nu este cazul.



1.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului

Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă. Singurele lucrări prevăzute sunt de

consolidare, dragare şi destufizare. Materialul dragat, se va folosi la consolidarea malurilor,

iar surplusul va fi depozitat în partea de sud, la capătul bălţii în locul fostei rățării.

Pentru implementarea prevederilor proiectului Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial, cu excepția ihtiofaunei care va fi valorificată, nu

se vor utiliza alte resurse naturale.

1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Prin dezvoltarea proiectului analizat, nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul

ariilor naturale protejate.

1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Singurele emisii vor fi provocate de utilajele care vor deservi la implementarea

obiectivelor de consolidare, dragare, destufizare, precum şi transvazarea acestora în zonele de

depozitare.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului analizat implică

utilizarea unui număr restrâns de utilaje, pe o perioadă scurtă de timp, precum şi o

concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi pot constitui surse potenţiale de

poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere a bălţii Zătun pot exista

surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării motoarelor cu

ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor propuse prin prezentul proiect,

însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă restrânsă

de timp, mai exact pe perioada lucrărilor propuse.

De asemenea songurile deşeuri generate de implementarea proiectului este pământul

dragat şi stuful rezultat în urma operaţiilor de destufizare a zonelor propuse. De asemenea în

perioada de implementare a obiectivelor, în cadrul organizării de şantier se vor genera

deşeuri menajere, provenite de la personalul angrenat.



Managementul deşeurilor

Tipurile şi cantităţile de deşeuri rezultate din activitatea analizată:

deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,05 tone/an – provenite de la lucrătorii

angrenaţi în implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul proiect;

deşeuri de ambalaje (15 01 02 - ambalaje de materiale plastice) – 0,02 tone/an –

PET-uri provenite de la apă îmbuteliată pentru personalul angrenat;

pământ excavat/dragat (17.05.04 - pământ şi pietre, altele decât cele specificate la

17 05 03) – în urma operaţiilor de dragare se estimează o cantitate de aproximativ

117.336,00 mc. O parte din materialul dragat, va fi folosit la consolidarea malurilor,

restul fiind transportat în partea sudică a bălţii Zătun, la capătul acesteia în locul

fostei ratarii;

resturi vegetatele (stuf/papură) - 02 01 03 – rezultate în urma operaţiilor de

destufizare a bălţii Zătun. Se estimează o cantitate de aproximativ 10 t. Resturile

vegetale vor fi depozitate într-o zona special amenajată din incinta fermei, acesta

fiind reutilizate/valorificate.



Tabel nr. 2 – Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generată

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform

HG nr. 856/2002

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Managementul deşeurilor

kg/an

V E R

Municipale 0,05 t SL 20 03 01 - - D1 -

Ambalaje 0,02 t S 15 01 02 - R5 - -

Pământ excavat/dragat

117.336,00 mc

SL 17 05 03 - Utilizat la

consolidarea malurilor

- -

resturi vegetatele

(stuf/papură) 10 t S 02 01 03 - R5 - -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri vor fi

respectate următoarele prevederi legislative:

H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare

de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă

de depozit de deşeuri;

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor deşeuri.

1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului

(categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice,

ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc.)

Suprafața bălţii Zătun este de 33,18 ha, din care taluzuri 3 ha şi luciul de apă 30,18 ha.

Implementarea prevederilor propus prin proiectul Restabilirea potențialului bălţii Zătun

pentru speciile piscicole de interes comercial se va realiza fără modificări ale suprafețelor

destinate diferitelor categorii de folosință actuale, incluse în siturile Natura 2000.

Prin prezentul proiect nu se vor efectua lucrări de construcţii sau fundaţii şi nu vor fi

create elemente structurale noi faţă de situaţia existentă.



1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru proiectul supus avizării nu s-au propus servicii suplimentare de construcţii de

drumuri şi construcţii noi, dezafectare/reamplasarea de linii de înaltă tensiune, etc.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei

de implementare a proiectului

Perioada de realizare a investiţiei (timpul efectiv necesar derulării lucrărilor) este de 4 –

5 luni calendaristice.

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

Implementarea prevederilor propuse prin prezentul proiect generează următoarele

activități:

consolidarea malurilor;

dragarea bălţii Zătun;

destufizare a zonelor ţintă din cadrul bălţii Zătun.

Lucrările ce se vor executa asigură restabilirea potenţialului de producţie a speciilor de

interes comercial, prin acţiuni de conservare şi gestionare durabilă a patrimoniului local de

mediu, pentru balta Zătun susţinând dezvoltarea sectorului pescăresc a bălţii Zătun precum şi,

în mod indirect, crearea unui mediu ambiant pentru turiştii din diverse zone ale României şi

ale Europei.

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală

protejată de interes comunitar/avifaunistic

Activităţile principale identificate în zona de amplasament ce ar putea genera un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

Activități agricole mecanizate desfășurate în zona proiectului – terenuri agricole;

Având în vedere natura proiectului, limitele evaluării în ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilită o raza de cca.

15 km in jurul proiectului, suprafața pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont şi

de:



natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) şi zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul municipiului Galaţi, unde până în

prezent activitățile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de piscicultură,

agricultura, şi creşterea animalelor.

În cadrul zonei analizate, beneficiarul (Serviciul Public de Administrare a Domeniului

Public şi Privat Galaţi), doreşte a implementa proiectul „Amenajare bază de agrement cu

specific pescăresc la Balta Zătun, municipiul Galaţi”.

12 Alte informaţii solicitate de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului

Nu este cazul.

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR

AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Caracterizarea biodiversităţii zonei

Proiectul propus ,,Restabilirea potențialului bălţii Zătun pentru specii piscicole de interes

comercial” se suprapune parţial peste Ariile naturale protejate de interes comunitar ROSCI -

0105 Lunca joasă a Prutului şi aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul

Brateş.

Ariile naturale protejate din zona proiectului au fost instituite conform normelor

legislative:

ROSCI 0105 Lunca joasă a Prutului - arie de protecție specială avifaunistică

declarata sit NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

ROSPA0121 Lacul Brateș - arie de protecție specială avifaunistică declarata sit

NATURA 2000 prin HG 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007

privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei

ecologice europene Natura 2000 în România.



Figura nr. 4 Localizarea proiectului propus faţă de siturile NATURA 2000

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

proiectului etc.

a) Descrierea sitului de interes comunitar ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (conform

Formularului Standard Natura 2000)

Situl de importanţă comunitară Lunca Joasă a Prutului, are o suprafaţă totală de 5.852 ha,

fiind situată la o altitudine maximă de 31,00 m, situându-se în regiunea stepică. Situl se

întinde pe o singură regiuni administrativă, respectiv judeţul Galaţi (100%), având ca şi

localizare următoarele coordonate geografice: latitudine N 45ş 45' 55'' şi longitudine E 28ş 8'

54''.

Conform Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011 pentru modificarea

Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, habitatele şi speciile care au stat la baza

includerii ariei pe lista siturilor de importanţă comunitară, sunt:



Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață

relativă Stare de

conservare Evaluare globală

6510 - Pajiști de altitudine joasă 1.00 B C B B

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion

sau Hydrocharition 40.00 B B B B

3160 - Lacuri distrofe și iazuri 15.00 C B C C 92A0 - Zavoaie cu Salix alba şi

Populus alba 15.00 A B B B

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau

Isoeto-Nanojuncetea

0.20 B C B B

3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de

Chenopodion rubri şi Bidention 1.00 B C B B

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor

râuri

5.00 A C B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la

nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin

0.10 B C B B

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă, Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă, Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

În ceea ce reprezintă corespondenţa habitatelor Natura 2000 conform sistemul de

clasificare românesc (Doniţă et al., 2005), este evidenţiată în tabelul de mai jos:

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu

vegetaţie de Chenopodion rubric şi Bidention

R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita,

Echinochloa crusgalli şi Polygonum hydropiper

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi alpin

R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor

(Rumex alpinus)

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

R4404 Păduri danubian-panonice mixte cu stejar

pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu Festuca gigantea

6510 Pajişti de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis

R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius



Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor

Cod Denumire Cod Denumire

3150 Lacuri eutrofe natural cu

vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

R2202 Comunită ti danubiene cu Lemna minor, L. trisulca,

Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza

R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea

quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides

R2204 Comunităţăti danubiene cu Riccia fluitans şi

Ricciocarpus natans

R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris

R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton

perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina

3160 Lacuri distrofice şi iazuri R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus

alba) cu Rubus caesius

R4407 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu

Rubus caesius

R4408 Păduri danubiene de salcie alba (Salix alba) cu

Lycopus exaltatus

3130

Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetatie din

Littoretea uniflorae si/sau Isoeto-Nanojuncetea

R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C.

flavescens

R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus

lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens

R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi

Littorella uniflora

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare globală Reproducere Iernat Pasaj

2021 Sicista subtilis

P - - - B B A B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume




1188 Bombina bombina

P - - - C B C B

1166 Triturus cristatus

P? - - - C B B B



1220 Emys

orbicularis P? - - - C B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume Populație Evaluarea sitului

Rezidentă Migratoare Populație

Conservare

Izolare

Evaluare globală Reproducer

e Iernat Pasaj

1130 Aspius aspius RC - - - C A C A

1145 Misgurnus fossilis RC - - - B B C B

1149 Cobitis taenia RC - - - C B C B

2522 Pelecus cultratus P - - - C B C B 1134 Rhodeus sericeus

amarus RC - - - C B C B

1160 Zingel streber P - - - C B C B 1159 Zingel zingel P - - - C B C B

2511 Gobio kessleri P - - - B B C B

1157 Gymnocephalus schraetzer

P - - P C C C


Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod Nume




1078 Callimorpha

quadripunctaria R - - - B B C B


Alte specii importante de floră şi faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc.), D - Alte motive

Cat Denumire științifică Populație

P Hippuris vulgaris V D

I Hyponephele lycaon P C



P Orchis laxiflora ssp. elegans V D

P Salvinia natans R C P Stratiotes aloides V D

I Tomares nogelii P C

P Trapa natans R C P Vallisneria spiralis V D

Descrierea sitului

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare)

42.00

N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării

13.00

N09 - Pajiști uscate, stepe 4.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

5.00

N14 - Pajiști ameliorate 5.00

N16 - Păduri caducifoliate 31.00

Alte caracteristici ale sitului - bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul

judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,

subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la

rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au

separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca joasă a Prutului se

caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea

sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud.

Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est).

Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat

de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi mlaştini). În

cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din

texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul

fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.

Geologic: în profunzime - formațiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura

ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian

superior - romanian (pliocen).



Calitate şi importantă - vegetația luncii Prutului este reprezentata prin formațiuni

vegetale naturale de pajiști şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces

de umiditate freatică. Pajiștile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate

prin graminee.

Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este

compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum

arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlneşte: Lemna trisulca, Hydrocharis

morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia

natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma

gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum

demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze

silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o

zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de păsări

acvatice în timpul migratiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta

alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser

anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,

Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide

(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Vulnerabilitate - impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior

este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc.

Desemnarea sitului - prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind

instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului

Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti

până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut.

Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000,

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secțiunea a III - a zone

protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi

Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală

protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).



Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române,

Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), 2.

Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi juridice).

Clasificare la nivel naţional şi regional

Cod Pondere %

BR - Rezervație a biosferei 1.21 RO05 - Parc natural 84.68

RO04 - Rezervație naturală 21.66

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel național sau regional

Cod Tip Suprapunere % Numele sitului

BR - Rezervație a biosferei * 1.21 A-Delta Dunării

RO05 - Parc natural * 84.68 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior RO04 - Relevație naturală + 0.68 2.410.-Ostrovul Prut

RO04 - Rezervație naturală * 19.19 2.414.-Lunca joasă a Prutului

RO04 - Rezervație naturală + 1.08 2.415.-Lacul Pochina

RO04 - Rezervație naturală + 0.70 2.416.-Lacul Vlăşcuţa

Activitățile antropice si efectele lor în sit si în jurul acestuia

Activități antropice, consecințele lor generale si suprafața din sit afectată

Activități si consecințe în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influenţă

801 - Adăugarea de sol şi rocă pentru a mări suprafaţa terestră

A -

910 - Înnămolirea A -

952 - Eutrofizare A - Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Activități si consecințe în jurul sitului

Cod Intensitate % din sit Influenţă

511 - Linii electrice B 0

690 - Activităţi de petrecerea timpului liber şi de turism

A 0

870 - Îndiguirea, consolidarea malurilor, plaje artificiale

A 0

Intensitatea influentei: A – mare, B - medie, C - scăzută Influentă: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

- negativă



Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior este Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi. APM

Galaţi a derulat în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul

LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului

Inferior”.

Planuri de management al sitului - în prezent pentru situl propus s-a depus la Ministerul

Mediului şi Schimbărilor Climatice planul de management, în conformitate cu prevederile

proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a

Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, acesta urmând a fi aprobat prin Hotărâre de

Guvern.

b) Descrierea sitului de protecţie speciala avifaunistică ROSPA 0121 – Lacul Brateș

(conform Formularului Standard Natura 2000)

Situl se încadrează în regiunea biogeografica stepică. La sud este mărginit de Dunăre, la

sud-vest de municipiul Galați, la nord de SPA-ul Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa iar la est

de râul Prut. Cuprinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaștini şi păduri de luncă. Actualul

lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş, care a fost în cea mai mare parte desecat.

Calitate şi importanță

Situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons – C3, Branta ruficollis – C1,

Chlidonias hybridus – C2, C6, Chlidonias niger – C6, Falco vespertinus – C1, C6, Pelecanus

onocrotalus – C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul C4 pentru aglomerările de

păsări acvatice din timpul migraţiei.

Vulnerabilitate

Gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea

industriala precum şi de folosirea pesticidelor în zonele agricole limitrofe.

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere în %

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 18.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)

76.00

N16 - Păduri caducifoliate 6.00

TOTAL SUPRAFATA HABITAT



Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populație Rezidenta

Reproducere

Iernat Pasaj Sit

Pop. Conser

v Izolar

e Globa

l

A019 Pelecanus

onocrotalus - - -

280-320i

C C B C

A097 Falco vespertinus 10-15 p C B C C

A196 Chlidonias hybridus

200-320 p

1500-3000 i

B B C B

A197 Chlidonias niger 35-50 p B B C C

A396 Branta ruficollis 0-500i C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare

(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare

(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)

izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o

arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C – considerabila

Specii de păsări cu migrație regulata nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului

79/409/CEE

Cod Specie Populație Rezidenta

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv Izolare Global

A-41 Anser albiforms 2000-3000 i

8000- 18000 i

B C C C

A052 Anas crecca - - 2000- 2500i

C B C C

A050 Anas penelope - - - 100-150 i C B C B

A053 Anas

platyrhynchos - - -

1000-1300i

C B C C

A125 Fulica atra - - - 8000 - 10000i

C B C C

A459 Larus

cachinnans - - -

3000-4000i

C B C C

A179 Larus

ridibundus - - -

1000-1200i

C B C C

Populație: C – specie comuna, R - specie rara, V - foarte rara, P - specia este prezenta Evaluare

(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativa Evaluare

(conservare): A - excelenta, B - buna, C - medie sau redusa Evaluare (izolare): A - (aproape)

izolata, B - populație ne-izolata, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolata cu o

arie de răspândire extinsa Evaluare (globala): A - excelenta, B - buna, C - considerabila



Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

1. Activități și consecințe în interiorul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență

100 - Cultivarea A 0.00 +

160 - Managementul silvic C 0.00 - 110 - Folosirea pesticidelor B 0.00 -

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

- negativă

2. Activități și consecințe în jurul sitului

Cod Intensitate % din sit Influență

400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare

B 0.00 -

410 - Zone industriale sau comerciale A 0.00 - Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-)

– negativă

2.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea proiectului, menţionate

în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

În acest subcapitol sunt furnizează următoarele informaţii:

Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura 2000.

Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.

Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere concisă şi se

prezintă relaţia acestora cu proiectul:

Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului

Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată specia/habitatul

respectiv pe amplasamentul planului.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi relaţia

acestora cu proiectul propus.

Ecologia speciilor de fauna prezente în aria de interes comunitar ROSCI 0105 –

Lunca Joasă a Prutului

Lutra lutra (vidra de apă dulce)

Habitat: Răspândita din Europa până în Asia centrala si nordul Africii. Habitatelor lor

sunt râurile, lacurile si zonele mlăștinoase. Vidra are nevoie de vegetația bogata a malurilor,



precum si găuri abandonate de vulpi sau bursuci pe care le pot folosi. La noi, localizata în delta

si pe lângă râurile de munte bogate în păstrăvi, dar nu exista informații relevante pentru

determinarea celor mai importante zone de conservare. Trăiește în apa si pe uscat, având

vizuina cu doua intrări.

Răspândirea vidrei în Europa cât si la noi depinde de posibilitatea procurării hranei ei

de baza: peştele. Tocmai de aceea biotopul vidrei îl constituie țărmurile împădurite ale apelor

curgătoare şi stătătoare, fie ele de munte sau de șes.

Populație: Vidra este una dintre speciile prioritare pentru siturile Natura 2000. Nu

exista date privind numărul de vidre în România, nici distribuția lor sau compoziția dietei lor.

Cunoștințele despre distribuirea vidrei (Lutra lutra) în România, sunt limitate la câteva

observații insulare. Dar totuși este cunoscut faptul ca vidra este încă larg răspândită, fiind

prezenta de-a lungul râuri, Dunăre şi Delta Dunării, dar nu exista informații relevante pentru

determinarea celor mai importante zone de conservare.

Ecologie: Vidrele pot trai uneori până la 10-12 ani, dar vârsta medie a acestora este mai

scurta. În captivitate, au ajuns la 22 de ani. Fiecare vidra are un teritoriu de-a lungul unui curs

de apa sau a țărmului. Teritoriile lor de vânătoare se pot suprapune într-o anumită măsură:

zona unui mascul poate conține adesea zonele mai multor femele. Vidrele marchează

teritoriile lor, până la diferite repere sau locuri proeminente (pietre care se ridica din apa,

buturugi, poduri si punctele de intersecție ale râurile). Deși vidrele sunt animale teritoriale,

conflictele sunt rare - preferând evitarea reciproca. Dimensiunea teritoriilor lor de vânătoare

de-a lungul unui râu este de 7 km pentru femele si poate ajunge la 15 km pentru masculi.

Dimensiunea teritoriilor este determinata de disponibilitatea de hrana. Vidrele prin modul lor

de viață activ necesita multa energie, deci si o hrănire corespunzătoare. O vidra adulta are

nevoie de a consuma o cantitate de hrana, care reprezintă 15% din greutatea sa, asta

înseamnă 1,0 - 2,5 kg de peste pe zi. Vidrele sunt cele mai active în timpul serii şi dimineața

devreme, atunci când vânează. Ele se pot deplasa până la 10 km în timpul unei nopți. Se

hrănesc cu: insecte, pești, broaște, raci si mamifere mici acvatice. Hrana de baza o constituie

pestele şi deși sunt capabile de a prinde peste mare, prefera peștii de 20-30 cm si cel mai

adesea ele consuma cele mai mici exemplare, care sunt mai ușor de prins. Din timp în timp, o

mare parte din hrană o constituie amfibienii (broaștele, în primul rând). Ocazional, ele

consuma păsări, mamifere mai mici, raci, melci, crustacee, etc.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Anterior, vidra a fost vânata în România, mai

ales pe teritoriul Deltei Dunării. În 1993, România a aderat la Acordul de la Berna. În

conformitate cu respectivul acord si cu Legea 103/1996 privind vânătoarea (completata prin



Legea nr 654/2001) vidra este o specie protejata. Vânătoarea sa este interzisa prin lege.

Deoarece vidrele nu mai pot fi vânate, interesul fata de ele a scăzut.

Sicista subtilis (Şoarecele săritor de stepă)

Habitat: Specia are un habitat foarte specific, anume cel de stepa, cu vegetație ierboasa

joasa si foarte joasa (pășuni si suprafețe cu sol bine drenat), unde-si face galeriile.

Populație: Destul de rar în perechi şi niciodată nu formează colonii. Îşi sapă galerii, dar

mai mult stă la rădăcina ierburilor. Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu

omizi, larve, miriapode, păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-

mai până în septembrie.

Ecologie: Se hrăneşte atât cu plante (mai ales păpădie), cât şi cu omizi, larve, miriapode,

păianjeni, insecte. Crepuscular şi nocturn. Reproducerea din aprilie-mai până în septembrie.

Femela naşte o singură dată pe an, cam prin mai-iunie, 4-5 pui, care sa maturizează peste 1 an.

Măsuri luate şi necesare pentru ocrotire: Specia este amenințată pe tot arealul din

cauza desțelenirii pășunilor stepice pentru culturi agricole. În plus, în România populaţiile de

sunt afectate de scăderea numărului turmelor de oi şi invadarea păşunilor de către vegetația

ierboasa înalta, improprie pentru aceasta specie

Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Emys orbicularis (broasca țestoasa de apă)

Habitat: Trăiește în ape dulci, lin curgătoare şi stătătoare, mai ales iazuri, lacuri, cu

malurile acoperite de vegetație; selectează habitatele însorite, cu sol nisipos necesar

depunerii pontei. Altitudinal ajunge până la aproximativ 700 m.

Populație: Specia a fost mult mai comuna în trecut, având o distribuție mult mai larga

decât în zilele noastre. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o distribuție

în mozaic a acestei specii, cu populații mici, izolate, amenințate cu dispariția.

Ecologie: Hrana consta din nevertebrate, pești, amfibieni. Se hrănește doar în apa. În

timpul iernii, precum si vara, în perioadele de seceta, indivizii se refugiază în mal, unde

metabolismul se reduce, până la reapariția condițiilor optime. Este ovipara, femela se

deplasează uneori destul de departe de apa pentru a depune cele 3-16 oua într-o groapa pe

care o sapa cu membrele posterioare. Puii apar după 90-100 zile de incubație. Uneori,

embrionii pot hiberna în ou, ecluzând doar în primăvara următoare. Sexul puilor este



dependent de temperatura: din ouăle ținute la temperaturi mai scăzute (până la 25°C) vor ieși

masculi, iar din ouăle ținute la peste 30°C vor ieși doar femele.

Hibernarea:

Activitatea anuală a speciei diferă în diferitele regiuni al distribuţiei ei. În sudul Europei

perioada activă a speciei poate fi chiar continuă între ani, mai ales în perioadele când

populaţiile trec prin ierni uşoare cu zile însorite. În astfel de condiţii ele nu hibernează, însă

pot trece printr-un fel de toropeală de iarnă. Aici continuitatea poate fi întreruptă de perioada

fierbinte a anului, când corpurile de apă dispar şi ţestoasele sunt forţate la inactivitate. În

acest caz ţestoasele se îngroapă în sol, în nămol şi intră într-un fel de” hibernare de vară”: în

estivare. Spre nord perioada activă a speciei se scurtează, creşte perioada hibernării ca

răspuns la lungimea crescândă a iernilor reci. La limita nordică a distribuţiei specia

hibernează până în 6-7 luni. Hibernarea are loc pe fundul lacurilor, îngropate în mâl, dar au

fost observate şi exemplare care hibernează pe uscat. Acestea din urmă se îngroapă în sol, în

cavităţi naturale, de-a lungul rădăcinilor copacilor, etc.

Începutul sezonului de după hibernare depinde de creşterea temperaturii aerului şi a

apei, dar şi de lungimea perioadelor cu ore însorite. Conform literaturii de specialitatea,

activitatea ţestoaselor a fost observată şi la temperaturi ale apei de 4-5°C.

În România ţestoasa de apă europeană intră în hibernare în general la sfârşitul lui

octombrie, şi apare în a doua parte a lunii martie sau la începutul lunii aprilie. În anii cu ierni

blânde ţestoasele pot fi observate în orice lună din an, mai ales în zona de câmpie, deci în

zonele de mici altitudini din ţară. Ele deseori sunt observate în locurile de însorire.

În prima perioadă de activitate, în lunile martie-mai, au loc şi activităţile nupţiale şi

acuplarea. Femelele depun ouăle în luniile mai-august. Juvenilii eclozează în lunile august-

septembrie. Juvenilii care eclozează târziu rămân în cuib până anul viitor (mai ales în zonele

mai reci ale distribuţiei).

CICLUL DIURNAL DE ACTIVITATE

Primăvara ţestoasele părăsesc apa pentru termoreglare doar după ce temperatura apei

atinge un anume grad de temperatură. Vara ele pot părăsi apa chiar la apariţia primelor raze

de soare. În această perioadă temperatura corpurilor de apă este constant mai ridicată decât a

aerului.

Pentru a accelera creşterea temperaturii corpului ţestoasele îşi poziţionează corpul

perpendicular cu direcţia razelor soarelui. Astfel suprafaţa de contact este maximă. Pentru

acelaşi scop de a mări suprafaţa de contact îşi întind gâtul şi membrele la lungimea maximă.



În orele cele mai calde a zilelor de vară ţestoasele se refugiază în umbra vegetaţiei sau în

zone de apă mai reci, umbrite. În această perioadă însorirea directă poate lipsi în totalitate,

fiind de ajuns doar contactul cu curenţii mai calzi a apelor sau plutirea pasivă la suprafaţa

apei.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este inclusa în Anexa 2 a Convenției CITES.

Este inclusa în Lista Roșie a UICN ca amenințată, şi în lista roșie a vertebratelor la nivel

Naţional (Botnariuc şi Tatole, 2005). Este inclusa în Anexa 3 a OUG 57/2007 ca specie a cărei

protecție necesita desemnarea ariilor speciale de conservare, precum si în Anexa 4A a

aceluiași act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict protejate.

Până în prezent nu a fost luata nici o măsura practica de conservare. Este necesara

identificarea celor mai importante populații de țestoase de apa si luarea de masuri de refacere

si conservare a habitatelor naturale care adăpostesc aceste populații.

Triturus cristatus (tritonul cu creasta)

Habitat: Este o specie predominant acvatica, preferând ape stagnante mari si adânci, cu

vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnita în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri,

piscine). În perioada de viața terestra prefera pajiștile umede. Datorita dimensiunilor mari nu

se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri si lacuri, mai ales daca exista

vegetație acvatică în care sa se poate ascunde.

Populație: Populațiile sunt într-un declin accentuat pretutindeni în Europa în special

datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pești. Nu exista studii populaționale la nivel

național si puține la nivel european.

Ecologie: Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apa până în mai-iunie.

Fecundarea este interna iar transferul spermatoforului se realizează în urma unei parade

sexuale complexe, fără amplex (partenerii nu se ating). Deși depune numeroase oua (peste

100), multe nu se dezvolta datorita unor frecvente mutații cromozomiale. Ouăle sunt mari, de

2-4 mm, de culoare alba. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se atât cu mormoloci cât si

cu tritoni mai mici sau larve. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida

dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât si în cel terestru.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Conform listelor roșii, specia este

considerata vulnerabila la nivel național, în anumite zone chiar periclitata, în special datorita

degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor

terestre adiacente. Menținerea habitatelor acvatice existente, precum si crearea de noi

habitate acvatice acolo unde acestea au fost distruse si asigurarea de coridoare de dispersie,



va permite menținerea unor populații viabile. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror

conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Bombina bombina (buhaiul de balta cu burta roșie)

Habitat: Nu este o specie pretențioasa, trăiește în orice ochi de apa, temporar sau

permanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezenta în lacurile din lunca şi Delta Dunării, pe

maluri sau în zonele cu vegetație, cel mai adesea fiind găsita în bălțile temporare.

Populație: Populațiile existente sunt variabile ca mărime, în funcție de habitatele

disponibile. Poate forma populații foarte mari în lunca şi Delta Dunării.

Ecologie: Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Intra în apa

primăvara devreme, în martie şi se retrage pentru hibernare în octombrie. Iernează pe uscat,

în ascunzișuri. Reproducerea începe din aprilie-mai si poate dura până în august, cu depuneri

repetate. Fecundarea este externa, cu amplex. Masculul apucând femela cu membrele

anterioare, eliminarea ouălor şi a spermei având loc simultan. Ouăle (între 10-100 la o

depunere) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de obicei de plante. Oul are 2 mm

diametru, iar capsula gelatinoasa ce îl învelește între 7-8 mm, este brun închis la un pol şi alb-

gălbui la celalalt. O femela poate depune mai multe ponte pe an.

Masuri luate si necesare pentru ocrotire: Este o specie cu un areal vast dar afectata

de activitățile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor

acvatice cât si a celor terestre) îi periclitează supraviețuirea. Menținerea habitatelor existente

si crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populații viabile. Este

mult mai vulnerabila comparativ cu B. variegata deoarece este mai acvatica, prefera ochiuri de

apa mai mari iar arealul sau este în zone de șes cu activităţi antropice multiple si o densitate a

populației umane mare. Este inclusa în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesita

desemnarea ariilor speciale de conservare precum si în anexa 3 printre speciile de interes

comunitar. Conform listelor roșii specia este considerata potențial amenințata la nivel

național si neamenințata pe întregul areal.

Tabel nr. 3 Evaluarea prezentei speciilor de interes comunitar in zona proiectului

Nr. crt.

Specia Relevanta speciei pentru sit

1. 1355 Lutra lutra

Specie nu este semnalată în aria proiectului, Nu au fost identificate

zone cuibărire sau adăpost pe malurile .

2. 2021

Sicista subtilis

Habitatele specifice speciei nu fac parte integranta din arealul proiectului. Zonele de dezvoltare a speciei nu se suprapun zonele de

dezvoltare a proiectului.



3.

1220 Emys orbicularis

(broasca testoasa de apa)

Habitatele specifice speciei sunt prezente in zona bălţii Zătun. Zonele de distribuție a speciei se regăsesc pe toata zona băltii astfel

stabilindu-se şi zona de acțiune a masurilor de diminuare a impactului potențial produs de dezvoltarea proiectului.

4. 1166 Triturus

cristatus Specie nesemnalata în zona cercetata si implicit in zona proiectului.

Habitatele specifice speciei nu sunt prezente in zona bălţii Zătun.

5. 1188 Bombina

bombina Specie semnalată în zona analizată



Descrierea funcțiilor ecologice a speciilor de interes comunitar din aria de protecție speciala ROSPA 0121 – Lacul Brateş

Nr. crt.

Specia Date bio-cenologice Ecologia speciei Efective ale speciei in

sit

Efective ale speciei in

arealul analizat

1. A396 - Branta

Ruficollis

Descriere: (54 - 60 cm) Din familia gâştelor prezente la noi are penajul cel mai frumos colorat, fiind si singura specie ce prezintă culoarea roșie in penaj. Gatul, pieptul si părțile laterale ale capului au culoarea cărămiziu aprins, iar restul penajului de culoare închisa cu dungi albe. Ciocul este scurt si gatul relativ gros. Picioarele sunt de culoare cenușie iar coada este ce culoare neagra. Se hrănește in special cu iarba dar si cu semințe de cereale (grâu, orz, porumb), insecte. Reproducerea: Cuibărește in Rusia Siberiana, in peninsulele Gydan, Taymir si Yamal. Masculul si femela fac cuplu pe viața. Femela depune in a doua jumătate a lunii iunie intre 3 si 7 oua de culoare verde. Incubația durează între 23-25 de zile. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș gâsca cu gât roșu - Branta ruficollis este o specie oaspete de iarna.

Specie dependent de terenurile agricole si umede. Prefera terenurile întinse cu deschidere si vizibilitate buna pentru a se putea feri de vânători. Principalul sit pentru migrație si pentru iernat a peste un milion de pasări din nordul Europei îl constituie Dobrogea. Distribuția majora a populației de Branta ruficollis este întâlnita pe teritoriul județelor Constanta si Tulcea modificându-se frecvent pe parcursul iernii, sub acțiunea unui complex de factori naturali si antropici, care influențează puternic alegerea teritoriilor de înnoptare si de hrănire. Durata medie a iernatului este de 71 zile (>1000 păsări) si 42 zile (>10.000 păsări) cu variații anuale intre 27-85 zile (>1000 păsări) si intre 15-89 zile (>10.000 păsări).

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in pasaj pana la 00 indivizi

Nu au fost semnalați indivizi în arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

2. A196 -

Chlidonias Descriere: (28 cm) Corp atletic cu penaj diferit in funcție de sezon.

În Romania este o specie oaspete de vara. Numeroasa si

La nivelul sitului exista o populație cu densitate

Nu au fost semnalați



Nr. crt.


sit


arealul analizat hybridus Vara adultul este gri deschis pe

aripi, coada si pe spate, pe burta este de gri închis spre negru creștetul este negru si obrazul alb. Ciocul si picioarele sunt de culoare roșiatica. Iarna penajul devine albicios cu excepția unei zone negricioase pe ceafa. Ciocul si picioarele sunt de culoare neagra. Reproducerea: femela depune pana la 3 oua in cuiburi făcute in vegetația din apropierea bălților. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. Hrana: consta din insecte sau pești mici. Habitat: oaspete de vara ce se regăsește in preajma oricărui luciu de apa care ii poate oferi hrana.

larg răspândita mai ales in Câmpia Romana si Delta Dunării. In expansiune teritoriala si numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibărește in colonii, construindu-si cuibul pe suprafața apelor puțin adânci, fixându-l de vegetația plutitoare. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra - Chlidonias hybridus este o specie clocitoare. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din câmpiile inundabile, în special daca regiunile învecinate sunt pășunate de vite sau cabaline. Cuibărește pe vegetație emergenta din apa sau pe plauri.

buna fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – B (valoare buna). Efective ale speciei in sit: 200-320perechi; 1500-3000 i in pasaj.

indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

3. A197 -

Chlidonias niger

În Romania este o specie oaspete de vara. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri. In afara perioadei de cuibărit întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Efectiv: 3.000 –

Habitat. Specia utilizează o varietate mare de habitate ale zonelor umede dar prefera mlaștinile apelor curgătoare si ochiurile de apa din zonele

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un



Nr. crt.


sit


arealul analizat 6.000 perechi. Frecventa si larg răspândita in estul tarii, sporadica in rest. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș chirighița neagra – Chlidonias niger este o specie clocitoare.

inundabile. În afara perioadei de cuibărit este întâlnita mai ales de-a lungul coastelor. Cuibărește colonial pe mlaștini si lacuri.

conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective ale speciei in sit: 35-50 p.

impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului.

4. A097 – Falco

vespertinus

Descrierea speciei Specia se aseamănă cu vinderelul roșu (Falco tinnunculus) are însa coada mai scurta; penajul masculului este dominat de culoarea albastra - cenușie, abdomenul si penele subcodale brun roșcate, inelul periorbital, culmen, mandibulele si picioarele rosii. Femela se aseamănă cu femele de vânturel roșu, poate fi ușor confundata cu aceasta; caracterul departajat este desenul pieptului lipsit sau aproape lipsit de macule. Juvenilii sunt de obicei mai deschiși la culoare Reproducere Pasările sosesc în teritoriu la jumătatea – sfârșitul lui aprilie cu toate ca am identificat în sit si sosiri mai timpurii. Ouăle sunt depuse în luna mai între al doilea si ultimul

Specie migratoare. Tipurile de habitate preferate: pajiști naturale, ținuturi de câmpie necultivate cu caracter stepic dar si, chiar daca mai rar, lunci înierbate, terenuri mlăștinoase în apropierea bălților, cursurilor de ape. Ca habitat secundar având scop de sursa trofica pot fi luate în considerație culturile agricole. În timpul migrației formează asocieri de mai multe exemplare care poate fi observat de regula în amurg în zbor dar si poposind pe sârmele de telegraf, plopii mai înalți; alteori apar aglomerări importante si în arboretele cu aspect de brâuri la margine de culturi agricole recoltate sau în curs de recoltare.

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa fata de populația la nivel național, aflata într-o stare de conservare medie (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire redusa(C) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit 10-15 p.

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. Nu au fost semnalate cuiburi ale specie in zona analizata.



Nr. crt.


sit


arealul analizat pătrar. Vindereii – de - seara folosesc drept vetre de așezare a pontei cuburile vechi de cioara-de-semanatura (Corvus frugilegus), rar cioara griva (C. cornix) sau cotofana (Pica pica). Falco vespertinus este specie coloniala, la care densitatea perechilor cuibăritoare este data de densitatea cuiburilor de cioara neocupate sau părăsite. Au fost găsite si cuiburi izolate de Falco vespertinus. Ouăle depuse de femele sunt în număr de 4 (3-5), de culoarea lemnului de stejar, brun – roșcate, cu macule mai închise si mai deschise ca nuanța pe întreaga suprafața. Forma: scurt – ovala. Incubația durează 22-23 (27) de zile. Specie diurna. În căutare de prada executa zboruri la mica înălțime după tipicul genului pe care îl reprezintă.

Efectivul speciei în România: 600-1.200 perechi. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș vânturelul de seara - Falco vespertinus este o specie rara la cuibărit si pasaj.

5.

A019 – Pelecanus

ornocrotalus

Generalităţi: Specie rara, aflata sub protecția legii, a cărei număr este in continua scădere, din cauza combaterii făcute de către om. In Europa mai sunt probabil sub 3.500 de perechi clocitoare.

Este oaspete de vara, cuibărind in stufărișuri si mlaștini sau pe plauri, in colonii. Prefera zonele unde întinse, bălți si lacuri cu apa dulce, regiunile mlăștinoase,

La nivelul sitului exista o populație cu densitate redusa faţă de populația la nivel național, aflata într-o stare de

Nu au fost semnalați indivizi in arealul cercetat Nu anticipam un impact



Nr. crt.


sit


arealul analizat Descriere: (140 -178 cm) : Pelicanul comun imatur este de o culoare vizibil mai închisa deasupra si are un sac guler galben. Pe frunte prezintă un penaj de o forma ascuțit - triunghiulara spre cioc, iar picioarele sunt roz¬maronii.. Puii sunt maro - cenușiu deasupra si de un alb-murdar dedesubt, primind haina alba a adulților abia după 3 - 4 ani. Penajul adulților este alb-roz. Sunt greoi pe sol, dar zboară cu multa ușurința, cu bătăi de aripi încete, urmate de planari. Se pot ridica la mari înălțimi, zborul fiind de obicei linear, dar, se rotesc deseori in formație si in stoluri. Când înoată, corpul lor se scufunda puțin în apă. Reproducerea : Clocește in colonii in Delta Dunării, pe formațiunile de plaur din zonele greu accesibile, sosind încă de la începutul lunii martie. Cuiburile sunt foarte apropiate intre ele. Ouăle, de culoare alba, cu aspect cretos, de regula in număr de doua, fiind depuse in cursul lunii mai. Incubația durează peste o luna , intre 32 de zile si 34 de zile, fiind asigurata de ambii parteneri, cu schimbul.

cu suprafețe mari de stufăriș. Populația europeana este de aproximativ 4100 de perechi si constituie mai puțin de un sfert din populația globală. Nu colonizează terenurile agricole sau cursurile de apa : pârâuri, canale de irigații. Prefera întinderile de apa bogata in hrana (peste).

conservare redusa (B), populație ne-izolata, cu o arie de răspândire mare (B) si evaluare globala – C (valoare considerabila). Efective in sit cf fisa : 280-320i.

semnificativ asupra populației speciei ca urmare a realizării proiectului. În situl ROSPA0121 Lacul Brateș Pelecanus onocrotalus apare foarte rar.



Nr. crt.


sit


arealul analizat Habitat: Vara pot fi găsiți in regiunile lacustre din sud-estul Europei, in special in Delta Dunării. Toamna părăsește ținuturile noastre, plecând sa ierneze in Delta Nilului, Regiunea Golfului. Iarna pot fi găsiți şi în zona de coasta din sudul Asiei si golfuri.



2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile

naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Funcțiile ecologice se referă la relaţiile dintre organisme şi mediul lor de viaţă, alcătuit

din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi structura, funcţia şi

productivitatea sistemelor biologice supraindividuale (populații, biocenoze) şi a sistemelor

mixte (ecosisteme).

Pentru definirea funcțiilor ecologice se studiază în principal:

relaţiile dintre vieţuitoare (plante şi animale) cu mediul lor;

raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător;

relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi.

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

proiectului şi în zona învecinată a acestuia, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea

lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă

şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia

modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util,

pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi dinamica

ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au

realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o

etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale

(planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă standardizată,

astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite să fie

comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale



factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale.

Tabel nr. 4 - Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversităţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.

Flora

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

2.3.1 Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat

HABITATE, FLORĂ, VEGETAŢIE ŞI FAUNĂ

Descrierea habitatelor din zona proiectului (balta Zătun)

Zona destinată realizării activităţilor specifice proiectului Restabilirea potențialului bălţii

Zătun pentru specii piscicole de interes comercial este caracteristică următoarele tipuri de

ecosisteme:

Ecosistemele întâlnite în zona bălții Zătun este caracterizată de vegetaţia palustră şi

acvatică, formată din comunităţi vegetale precum:

a) Phragmition communis Koch 1926 - această asociaţie face parte din clasa ce reuneşte

fitocenoze răspândite de la câmpie până în zona montană, pe soluri hidromorfe neevoluate şi



cu exces de umiditate. La câmpie şi în zona colinară, fitocenozele sunt frecvente în luncile

inundabile ale râurilor, în microdepresiuni cu ape stagnante sau în râuri şi pâraie cu ape line,

iar în zona montană aceste fitocenoze se dezvoltă în depresiunile intramontane. Speciile

caracteristice clasei sunt comune cu cele ale ordinului Phragmitetalia.

În ceea ce priveşte asociaţia Phragmition communis Koch 1926, în cadrul bălţii Zătun,

aceasta se dezvoltă pe malurile bălţii, cantonate la marginea bazinului acvatic, ocupând ape cu

adâncime mică (0.5 – 0.8 m), preponderentă în zona sud-estică a bălţii. Ca şi specii dominante

în cadrul acestei asociaţii speciile dominante caracteristice în cadrul bălţii Zătun sunt trestia

(Phragmites australis) şi papura (Typha latifolia şi Typha angustifolia).

b) Typhetum angus

studiu de evaluare adecvată - anpmapmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents