studiu de caz privind leasingul ca sursa de...

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind leasingul ca sursa de finantare

INTRODUCERE

Literatura de specialitate în domeniu şi practica din ultimii 20 de ani au evidenţiat că

sistemul bancar se găseşte într-o schimbare continuă în încercarea de a se adapta

transformărilor majore care au loc pe plan mondial.

Schimbările din sistemul bancar au loc sub influenţa anumitor factori, cei mai

importanţi fiind:

- aplicarea extrem de rapidă a noilor tehnologii în cele mai multe zone ale finanţelor;

- concurenţa din ce în ce mai acută;

-descentralizarea, ce determină dereglementări în cadrul organismelor financiar-

bancare, dar şi concertarea unor acţiuni ale instituţiilor financiar-bancare naţionale şi

intemaţionale in vederea instituirii unor norme şi proceduri universale.

-adaptarea umană la schimbările tehnice, comerciale, la noile

reglementări.

Ansamblul mutaţiilor economice şi politice apărute în ultimile decenii au determinat

creşterea fară precedent a rolului creditului international in desfaşurarea schimburilor

economice intemaţionale, precum şi diversificarea permanentă a tehnicilor financiar-bancare

destinate să asigure utilizarea cât mai suplă a creditului corespunzător cerinţelor

participanţilor la aceste schimburi.

Treptat, termenul de "creditare", utilizat în operaţiunile de comerţ exterior, este

înlocuit cu noţiunea de "finanţare", destinată să surprindă multiple activităti adiacente

creditării, dar fară de care utilizarea creditului ca suport al derulării schimburilor economice

nu mai este posibilă.

Uneori, din anumite motive, un client nu poate sa obţină un împrumut tradiţional.

Afacerile mai mici, în mod deosebit, au dificultăţi în procurarea finanţelor pentru perioade

îndelungate, iar numărul persoanelor care doresc să furnizeze fonduri într-un astfel de orizont

Pagina 1 din 91


de timp este limitat în perioadele de restrângere a creditelor bancare. Acestea sunt situaţii în

care unităţile bancare manifestă prudenţă în a asigura fondurile necesare, altele decât cele pe

termen scurt.

Dacă un produs oferit de bancă nu poate satisface în întregime necesităţile clientului,

îşi fac apariţia forme şi instrumente complementare care pot asigura acestuia un nou serviciu,

îndreptându-l spre alte metode de finanţare pe termen mediu şi lung. Astfel, iau naştere surse

alternative de finanţare care, în general urmează principiile de creditare şi facilitează relaţiile

comerciale internaţionale. În cadrul acestor surse alternative de finanţare, în fapt modalităţi

neconvenţionale de finanţare, precum factoring-ul, forfetarea, franchising-ul, achiziţionarea

pe bază de închiriere (hire-purchase), se înscrie şi leasing-ul, care face obiectul prezentului

proiect.

Insuficienta supleţe a procedeelor tradiţionale de finanţare în comertul internaţional,

condiţiile complicate de acordare a creditelor, cât mai ales viteza schimbărilor tehnologice -

progresul acestora datorat revoluţiei tehnico-ştiinţifice - au contribuit la găsirea unor noi

metode şi procedee de legături economice externe, printre care o poziţie aparte ocupă leasing-

ul.

Tehnică originală de finanţare, leasing-ul reprezintă, într-o accepţiune largă, o

operaţiune de finanţare cu termen practicată de o societate financiară şi ea are ca suport

juridic un contract de închiriere de bunuri.

Originile leasing-ului se regăsesc la mijlocul secolului trecut când s-a realizat prima

operaţiune de acest fel din lume.

Forme apropiate operaţiunilor de leasing sunt semnalate înca din antichitate. Astfel,

prin anii 210 î.e.n., în oraşul samaritean Ur, proprietarii de unelte agricole le închiriau

fermierilor, consemnând aceste operaţiuni pe plăci de argilă.

Reglementări referitoare la proprietatea personală arendată apar evidenţiate în codul

de legi al regelui babilonian Hammurabi în anul 1750 î.e.n., iar operaţiunea de arendă a

bunurilor aflate în proprietatea personală a cunoscut o largă răspândire la greci şi la romani.

Leasing-ul, ca tehnică de afaceri economice, a apărut dintr-o nevoie stringentă de a

soluţiona problema finanţarii, producţiei şi consumului.

Astfel, în anul 1950, americanul D.P. Bootle, care era managerul unei fabrici de

produse alimentare, s-a confruntat cu o problemă neîntâlnită de el până atunci şi anume: a

primit o comandă foarte profitabilă de produse alimentare pentru care nu dispunea de utilajele

necesare şi nici de banii necesari pentru a le achiziţiona. Dorind să nu piardă comanda, s-a

decis să împrumute utilajele necesare.

Pagina 2 din 91


Această soluţie de o simplitate dezarmantă a fost "scânteia" care a declanşat o întreagă

industrie în lume: industria operaţiunilor de leasing.

Ideea aceasta, experimentată pe firma lui, l-a determinat pe Bootle să-şi înfiinţeze în

anul 1952 o firmă specializată de închirieri numită United States Leasing Corporation,

reuşind în 2 ani de la înfiinţare, cu numai 20.000 de dolari americani, cât reprezenta capitalul

social, să finanţeze diferite echipamente în valoare de 3 milioane de dolari.

În acelaşi timp, apar tot mai multe societăţi de leasing, iar guvemul S.U.A. le sprijină

în vederea promovării exportului de produse americane.

În Europa, leasing-ul a pătruns mai târziu - prin Anglia - răspândindu-se cu deosebire

în ţările occidentale (Germania, Franţa, Olanda, Belgia, ş.a.). Aici apar reglementări juridice

specifice fiecărei ţări, iar terminologia cunoaşte anumite nuanţări (spre exemplu, în Franţa

apare sub denumirea de "credit-bail").

În 1973 a fost iniţiată o colaborare în domeniul operaţiunilor de leasing între Anglia şi

unele ţari cu economie planificată, prin participarea firmei de leasing engleze Morgan

Grenfell şi băncile Bank of Scotland şi Moscow Narodny Bank. Obiectivele finanţării au avut

în vedere: finanţarea exportului din Anglia în ţările socialiste, oferirea de credite pentru

export de către Departamentul pentru garantarea creditelor de export din Anglia, acordarea de

asistenţă exportatorilor din ţările socialiste, înainte de 1989. În acest scop au fost derulate

operaţiuni între Anglia şi fostele ţări socialiste: U.R.S.S., Ungaria şi R.D.G.

Ca rezultat al avantajelor ce le prezintă leasing-ul, dupa anii '60 firmele de leasing

internaţional s-au dezvoltat continuu, în acest proces fiind antrenate tot mai puternic şi

băncile comerciale. Astfel, unele bănci comerciale şi-au deschis sucursale proprii profilate pe

operaţiuni de leasing.

Tot în acest scop s-au creat cluburi intemaţionale ale societăţilor de leasing: "Lease

Club Credit Union", "Equipment Leasing Association", ş.a., care reunesc producători pentru

export profilaţi în vânzarea prin leasing, bănci comerciale şi societăţi de leasing, în scopul

armonizării politicilor şi condiţiilor de promovare a produselor finanţate prin leasing.

În anul 1972 se înfiinţează Federaţia Europeană a Societăţilor de Leasing, denumită

LEASEEUROPE şi care controlează circa 80% din industria leasing-ului european. Aceasta,

după 8 ani, la un activ de 25 miliarde dolari americani, finanţa un sistem al tranzacţiilor de 3

ori mai mare.

Leasing-ul reprezintă, deci, atât o formă de comerţ, cât şi una de finanţare a

investiţiilor.

Pagina 3 din 91


Capitolul I. FINANŢELE ÎN ECONOMIA DE TRANZIŢIE

Repartizarea unei importante părţi din produsul intern brut, prin intermediul finanţelor

publice generează anumite efecte utile pentru întreaga societate, pentru unele grupuri sociale

sau pentru anumite persoane luate în mod individual. Prin transferul de putere de cumpărare

de la persoanele fizice şi juridice la fondurile publice şi de la acestea către diverşi beneficiari

are loc o modificare a raporturilor sociale, care influenţează procesul reproducţiei sociale,

potenţialul economic al întreprinderilor, veniturile şi averea cetăţenilor, nivelul de trai al

populaţiei, calitatea vieţii în Alpha.

Redistribuirea mijlocită de finanţe are un impact favorabil asupra economiei numai în

măsura în care acţiunile publice se fac cu luarea în considerare a priorităţilor din fiecare

etapă, asigură efecte economice, sociale sau de altă natură corespunzător efortului financiar

cerut de realizarea lor, îmbină armonios avantajele imediate cu cele de perspectivă.

Impactul finanţelor publice asupra economiei nu se manifestă numai sub forma

utilităţilor puse la dispoziţia membrilor societăţii care influenţează mărimea şi structura

acumulării de capital a consumului total, privat şi public, individual şi social. Acesta se

manifestă şi sub forma redistribuirii veniturilor şi averii în rândurile populaţiei, ca şi ale

întreprinzătorilor. Aşadar, finanţele sunt utilizate în scopul realizarii unei dezvoltări

economice şi sociale a ţării pe cât posibil într-un cadru echilibrat.

Conţinutul finanţelor

Pentru satisfacerea nevoilor Alphae ale societăţii este necesară constituirea unor

importante fonduri băneşti la dispoziţia autorităţilor publice, fonduri ce se formează pe seama

unei părţi din produsul intern brut şi sunt utilizate pentru finanţarea nevoilor sociale atât de

interes naţional, cât şi local.

Aceste fonduri se constituie pe seama transferului de valoare, de putere de cumpărare

de la diverse persoane fizice şi juridice la dispoziţia organelor administraţiei de stat, centrale

şi locale. Mai departe au loc transferuri de putere de cumpărare către diverşi beneficiari,

astfel având loc fluxuri de resurse băneşti în dublu sens, ceea ce generează anumite relaţii

sociale între participanţii la acest proces. Aceste relaţii sociale apărute în procesul contituirii

Pagina 4 din 91


şi dirijării fondurilor de resurse băneşti din economie sunt, prin natura lor, relaţii economice,

legate indisolubil de repartiţia produsului intern brut.

Relaţile economice, exprimate valoric, care apar în procesul repartiţiei produsului

intern brut în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii, constituie relaţii

financiare sau, pe scurt, finanţe.

Trebuie precizat că nu toate relaţiile băneşti care apar în procesul repartiţiei şi

circulaţiei produsului intern brut sunt, în acelaşi timp, relaţii financiare. Sfera finanţelor, mai

îngustă decât aceea a relaţiilor băneşti, cuprinde numai relaţiile băneşti care exprimă un

transfer de valoare, nu şi pe cele care reflectă o schimbare a formelor valorii.

Apariţia relaţiilor financiare este determinată de transferul, în formă bănească, de

valoare de la persoane juridice sau persoane fizice la fondurile ce se constituie în economie

sau de la aceste fonduri la dispoziţia persoanelor juridice sau fizice beneficiare. Transferul de

valoare are de la bun început caracterul unui transfer de putere de cumpărare. În cazul în care

transferul se face în natură, acesta exprimă relaţii de repartiţie, dar nu dă naştere la relaţii

financiare. Numai după valorificarea produselor respective, contra bani, poate avea loc

transferul de valoare la fondul de resurse financiare.

Transferul de valoare la fondurile ce se constituie în economie se efectuează, de

regulă, fără contraprestaţie directă. În acelaşi timp transferul de valoare la şi de la aceste

fonduri se realizează, parţial, în condiţii de rambursabilitate.

Întregul proces de contituire şi repartizare a fondurilor publice este subordonat

satisfacerii nevoilor generale ale societăţii, dar se realizează cu instrumente diferite în funcţie

de provenienţa sau de destinaţia resurselor. Acest lucru face ca relaţiile financiare să se

diferenţieze datorită condiţiilor specifice în care apar. Avem astfel:

-relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu titlu

rambursabil;

-relaţii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă de timp

determinată, pentru care se percepe o dobândă;

-relaţii care exprimă, după caz, un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse

băneşti, în schimbul unei contraprestaţii care depinde de producerea unui fenomen aleatoriu;

-relaţii care apar în procesul formării şi repartizării fondurilor băneşti la dispoziţia

întreprinderilor în vederea desfăşurării activităţii economice şi a dezvoltării acestora, pe

seama veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vânzării de acţiuni, a emiterii de

obligaţiuni sau pe alte căi.

Toate aceste tipuri de relaţii reprezintă, în sens larg, noţiunea de finanţe, în sens

Pagina 5 din 91


restrâns ea cuprinzînd numai relaţiile financiare având la bază principiile prelevării fără

contraprestaţie la fondurile de resurse băneşti şi al alocării acestora cu titlu nerambursabil

către diverşi beneficiari, adică finanţele publice. În această din urmă interpretare, creditul,

asigurarile şi finanţele întreprinderii sunt considerate ca fiind de sine stătătoare.

Verigile sistemului financiar

Fiecare componentă a finanţelor privite în sens larg, pe de o parte, are o existenţă de

sine stătătoare, iar pe de alta, reprezintă o parte dintr-un întreg. Între aceste părţi există

raporturi strânse, se influenţează reciproc, formînd un sistem coerent.

Finanţele ca sistem pot fi privite dintr-un împătrit punct de vedere, şi anume:

-sistem de relaţii economice, în expresie bănească, ce exprimă un transfer de resurse

financiare, ce se produc în anumite condiţii;

-sistem de fonduri de resurse financiare ce se constituie în economie la anumite

eşaloane şi se utilizează în scopuri precis determinate;

-sistem de planuri financiare, care reflectă anumite procese prevăzute a se produce în

economie, în cursul unei perioade de timp determinate;

-sistem de instituţii şi organe, care participă la organizarea relaţiilor, la constituirea şi

distribuirea fondurilor, precum şi la elaborarea, executarea şi controlul planurilor financiare.

Sistemul financiar are două componente:

-sistemul financiar public format din:

-relaţiile care se reflectă în bugetul de stat şi în bugetele locale;

-relaţiile care se reflectă în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetul asigurărilor

de sănătate şi în bugetele altor acţiuni ce ţin de domeniul asigurărilor sociale;

-relaţiile generate de constituirea şi repartizarea fondurilor speciale extrabugetare;

-sistemul financiar privat format din:

-relaţii de credit bancar;

-relaţii de asigurări şi reasigurări de bunuri, persoane şi răspundere civilă;

-relaţii generate de constituirea fondurilor la dispoziţia întreprinderilor.

În bugetele de stat şi bugetele locale îşi găsesc reflectarea relaţiile de repartizare a

unei importante părţi a produsului intern brut, în scopul satisfacerii nevoilor sociale. Este

vorba, pe de o parte, de prelevări de venituri, de la persoane fizice şi juridice, la dispoziţia

autorităţilor centrale de stat, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, prin mijloace de

Pagina 6 din 91


constrângere – impozite, taxe, penalizări, amenzi etc – şi pe baze contractuale – chirii, arenzi,

dividende, redevenţe etc.-, iar pe de alta, de distribuirea resurselor astfel colectate, în favoarea

unor instituţii, întreprinderi, persoane fizice etc., sub forma alocaţiilor bugetare (pentru

achiziţii de bunuri şi prestări de servicii, plata salariilor şi a altor drepturi de personal,

transferuri, subvenţii, dobânzi).

Prin intermediul bugetului de stat şi al bugetelor locale se realizează un proces de

largă distribuire şi redistribuire de resurse financiare între sfera materială şi cea nematerială,

între ramuri ale economiei, între sectoarele sociale, grupuri sociale ca şi între membrii

societăţii luaţi în mod individual.

Prin sistemul prelevării de la buget şi cel al alocaţiilor bugetare, statul influenţează

mărimea şi destinaţia fondului de consum, precum şi mărimea şi structura formării brute de

capital.

Asigurările sociale de stat – prestaţiile de asigurari sociale îmbracă forme multiple:

pensii (pentru muncă depusă şi limită de vârstă, pentru pierderea capacităţii de muncă, de

urmaş şi suplimentară); indemnizaţii (pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea

sănătăţii în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă, de maternitate, de naştere şi

pentru creşterea copilului); ajutoare (de şomaj, de integrare profesională, de sprijin şi de

deces); suportarea – parţială sau integrală – a costului medicamentelor achiziţionate din

farmacii, a cheltuielilor de spitalizare, a trimiterilor la tratament balneoclimateric şi la odihnă

etc.

Resursele financiare necesare finanţării acestor prestaţii se procură de către stat pe

seama contribuţiilor achitate de agenţii economici, de instituţiile publice, de alte persoane

care angajează, precum şi a celor suportate de asiguraţi, în proporţii diferite.

Fondurile speciale extrabugetare. Pe lângă nevoile sociale finanţate pe seama

resurselor prevăzute în bugetul de stat, în bugetele locale şi în bugetele vizând asigurările

sociale, mai există anumite necesităţi de ordin economic şi social care se finanţează din

fondurile speciale. Aceste fonduri se alimentează din taxe, contribuţii şi alte vărsăminte

stabilite în sarcina persoanelor juridice şi/sau fizice şi se pot utiliza exclusiv pentru finanţarea

obiectivelor aprobate prin legea de instituire a acestora. Pentru fiecare fond special se

întocmeşte câte un buget propriu, care se aprobă în fiecare an de către Parlament.

Pagina 7 din 91


Creditul. Dimensiunile producţiei, ale repartiţiei, schimbului şi consumului ce au loc

în economia naţională, la un moment dat, depind de mărimea factorilor de producţie.

Lărgirea activităţii economice presupune dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de

producţie, retehnologizarea, sporirea stocurilor de valori materiale, creşterea efectivelor de

salariaţi sau ridicarea nivelului profesional al acestora etc., care, toate, se traduc print-un efort

financiar suplimentar. În cazul unor dezvoltări de mai mare amploare, capitalul social şi

fondurile de rezervă ale întreprinderilor în funcţiune devin insuficiente şi atunci acestea sunt

silite să apeleze la credite bancare, vânzare de acţiuni, emisiune de obligaţiuni sau alte soluţii.

Creditul bancar exprimă relaţii de redistribuire a resurselor financiare între posesorii

şi nonposesorii de asemenea resurse. Pe de o parte, băncile mijlocesc atragerea resurselor

băneşti temporar libere de pe piaţă, iar pe de alta, ele le dirijează către solicitanţii de

asemenea resurse. Creditele bancare se acordă pentru obiective precise, pe termene limitate,

pe bază de garanţii materiale şi sunt purtătoare de dobânzi.

Creditul public este acela prin intermediul căruia autorităţile publice centrale şi

unităţile administrativ teritoriale îşi procură resurse financiare în completarea resurselor

bugetare ordinare de care dispun. Autorităţile centrale şi locale de stat pot contracta

împrumuturi pe piaţa internă sau pe cea externă, pentru obiective precise, în limitele aprobate

de organele abilitate, rambursabile la termenele şi din sursele stabilite, cu plata de dobânzi.

Asigurările de bunuri, persoane şi răspundere civilă au luat o tot mai mare amploare şi

în ţara noastră datorită apariţiei, din ce în ce mai mult, a factorilor perturbatori, calamităţilor

naturale, accidentelor etc.

Societăţile de asigurări şi reasigurări încheie contracte de asigurare (reasigurare),

perfectează asigurări obligatorii, încasează prime de asigurare şi achită indemnizaţii de

asigurare celor îndreptăţiţi. Aşadar, relaţiile economice care apar în procesul constituirii şi

utilizării fondului de asigurare sunt relaţii de redistribuire intervenite între membrii

comunităţii de risc, pe de o parte, şi acei dintre asiguraţi care au suferit daune de pe urma

producerii riscului asigurat, pe de altă parte.

Aşadar, impactul asigurării asupra economiei nationale constă în aceea că ea oferă

posibilitatea reluării grabnice a procesului reproducţiei sociale vremelnic întrerupt, cu preţul

unui efort financiar individual relativ redus.

Finanţele întreprinderii. Pentru a putea funcţiona în condiţii concurenţiale,

întrepriderile au nevoie de capital fix şi circulant într-un volum corespunzător programului de

Pagina 8 din 91


activitate pe care şi-au propus să-l realizeze în cursul perioadei considerate. Pentru procurarea

resurselor financiare suplimentare de care au nevoie, întreprinderile apelează la beneficiile

proprii realizate, la fondul de amortizare şi la fondurile de rezervă anterior constituite, la

credite bancare, la împrumuturi obligatare sau la emiterea de noi acţiuni.

Aşadar, constituirea fondurilor de resurse financiare necesare întreprinderilor

generează relaţii de distribuire a valorii adăugate brute create în cadrul acestora, precum şi

relaţii de redistribuire a disponibilităţilor băneşti temporar libere pe piaţă între deţinătorii şi

nondeţinătorii de asemenea resurse.

Trebuie precizat că întreprinderile, înainte de a fi ‘’consumatoare’’ de resurse

financiare atrase de pe piaţa de capital, ele sunt importante ‘’furnizoare’’ de impozite şi taxe,

bugetului de stat şi bugetelor locale, de contribuţii la bugetele asigurărilor sociale de stat şi

asigurărilor sociale de sănătate, de taxe şi alte vărsăminte fondurilor speciale, de prime de

asigurare societăţilor de asigurări şi reasigurări, de disponibilităţi băneşti băncilor comerciale

la care îşi au deschise conturi, de dividende acţionarilor şi de dobânzi creditorilor.

Capitolul II. FINANŢELE ÎNTREPRINDERII VERIGĂ DE BAZĂ A SISTEMULUI

FINANCIAR AL ROMÂNIEI

Finanţele întreprinderii reprezintă veriga primară, de bază, a întregului sistem

financiar şi de credit, această afirmaţie bazându-se pe faptul că majoritatea fondurilor băneşti,

ce se formează la diferite niveluri, îşi au izvorul în veniturile create în celulele de bază ale

economiei naţionale. De trăinicia acestor finanţe depinde în cea mai mare măsură soliditatea

celorlalte subsisteme financiare.

Tinând cont de stadiul actual de dezvoltare a ţării noastre se impune a se lua măsuri de

perfecţionare a finanţelor întreprinderii, între care:

continuarea înlăturării caracterului centralizat al finanţelor, instituirea de noi pârghii

financiare şi renunţarea la unele vechi;

îmbunătăţirea mecanismelor de formare şi gestionare a capitalurilor, a metodelor de

previziune şi prognoză financiară şi accelerarea circuitului fondurilor;

folosirea unor metodologii adecvate şi realiste de stabilire a necesarului de fonduri, a

rezultatelor de analiză financiară;

stimularea sau îngrădirea de către stat prin politica de impozite, taxe şi subvenţii a

Pagina 9 din 91


unor activităţi şi reorientarea altora;

îmbunătăţirea modului de acordare, garantare şi restituire a creditelor şi creşterea

rolului acestora şi al dobânzilor în derularea activităţii economice;

aplicarea unor metode de amortizare în raport cu cerinţele progresului tehnic;

înlăturarea blocajelor financiare între întreprinderi, îmbunătăţirea şi simplificarea

decontărilor şi instituirea unor forme rapide de plată a mărfurilor şi serviciilor etc.

Alături de celelalte subsisteme financiare, finanţele întreprinderii trebuie să-şi aducă

contribuţia la dezvoltarea proprietăţii private, la buna administrare şi gestionare a

patrimoniului, la asigurarea unui circuit normal şi eficient al capitalului, la armonizarea

diferitelor categorii de interese printr-o raţională repartizare a profitului, la retehnologizarea

şi promovarea progresului tehnic şi ştiinţific, la sporirea nivelului calitativ al produselor şi

creşterea eficienţei spre a ne putea încadra în circuitul mondial al bunurilor, a deveni

competitivi pe piaţa externă.

2.1 Conţinutul finanţelor firmei

Totalitatea raporturilor generate de formarea, repartizarea şi utilizarea fondurilor

băneşti necesare realizării variatelor activităţi economice, sociale, culturale etc. la nivel de

întreprindere reprezintă esenţa finanţelor acesteia. Finanţele întreprinderii, deşi îşi găsesc

mediul în sfera repartiţiei, au o puternică influenţă asupra producţiei, circulaţiei şi

consumului.

Între întreprindere, pe de o parte, şi diferitele persoane fizice şi juridice, pe de altă

parte, se nasc variate raporturi, care vizează cumpărări şi vânzări de mărfuri şi servicii,

angajări şi plata drepturilor de personal, formarea capitalurilor proprii şi împrumutate. De

asemenea întreprinderea are raporturi cu diferite organe statale, concretizate în plata

impozitelor şi taxelor sau primirea de subvenţii şi alocaţii de la bugetul statului, societăţi de

asigurare şi organe de asigurări sociale.

În plan suprastructural, finanţele întreprinderii se prezintă ca o ramură a ştiinţei

financiare, care analizează mecanismele şi metodele de procurare şi gestionare a resurselor

financiare, izvoarele şi destinaţia acestor resurse, în vederea satisfacerii diferitelor nevoi şi

obţinerea unor profituri cât mai mari.

Într-o întreprindere se pot crea numeroase fonduri, între care: fondul pentru investiţii

în active fixe, fondul de rulment, fondul de rezervă, fondul de cercetare ştiinţifică, fonduri

Pagina 10 din 91


pentru acţiuni sociale, culturale şi sportive, fonduri pentru recalificarea, premierea şi

participarea salariaţilor la profit etc. Izvoarele acestor fonduri pot să difere de la caz la caz,

pentru unele activităţi întreprinderea putând apela la resurse împrumutate.

Principalele metode utilizate în colectarea fondurilor:aportul asociaţilor sau

acţionarilor, autofinanţarea bugetară. Aceste metode şi izvoare de constituire a fondurilor

variază într-o anumită măsură în funcţie de formele pe care le îmbracă întreprinderile şi

proprietatea asupra lor.

2.2 Funcţia financiară a firmei

Scopul funcţiunii financiare este de a apăra şi consolida patrimoniul şi autonomia

financiară a întreprinderii. Cea mai eficientă cale de atingere a acestui scop presupune o

diviziune a muncii între diversele compartimente ale activităţii financiare aşa încât o singură

persoană să nu deţină controlul complet şi exclusiv asupra nici unei tranzacţii.

Funcţiunea financiară are ca obiectiv punerea în aplicare a unui sistem de metode şi

tehnici de gestiune financiară care să determine creşterea valorii întreprinderii, respesctiv

creşterea valorii de piaţă a acţiunilor la întreprinderile mari cotate la bursă, sau asigurarea

independenţei financiare şi a rentabilităţii în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Gradul de

autonomie sau de independenţă a întreprinderii faţă de terţi, depinde de modul în care se

asigură echilibrul fluxurilor financiare. Asigurarea lichidităţii reprezintă scopul esenţial al

funcţiunii financiare. Menţinerea lichidităţii întreprinderii depinde şi de rentabilitatea

activităţii acesteia, ştiut fiind faptul că lipsa rentabilităţii sau o rentabilitate insuficientă pune

în pericol lichiditatea şi menţinerea independenţei financiare. Lichiditatea şi rentabilitatea, ca

obiective ale funcţiunii financiare, sunt elemente care intervin în definirea politicii Alphae a

unei întreprinderi.

Funcţiunea financiară are rolul de a asigura în mod curent şi la cele mai mici costuri

fondurile întreprinderii şi de a controla buna utilizare a fondurilor precum şi rentabilitatea

operaţiunilor cărora le sunt afectate resursele financiare. Formarea acestor resurse are loc prin

atragerea de capital financiar de la asociaţi, de la creditori sau din finanţare internă.

Funcţiunea financiară este în mod necesar guvernată de obiectivele stabilite prin

politica Alphaă a întreprinderii, fiind adesea asimilată cu conducerea Alphaă a acesteia.

Pagina 11 din 91


Principalele decizii care definesc politica financiară a întreprinderii aparţin conducerii

Alphae, dar modalităţile de execuţie revin întrutotul funcţiunii financiare pentru alegerea

mijloacelor de realizare, pentru controlul realizării acestor decizii şi pentru analiza

consecinţelor lor.

Funcţiunea financiară are un domeniu operaţional pentru gestiunea fluxurilor

financiare şi un domeniu funcţional responsabil de prelucrarea şi difuzarea datelor financiare

în mediul intern şi extern al întreprinderii, cât şi relaţiile cu mediul financiar extern.

Domeniul operaţional implică luarea unor decizii, în special, de colectarea a

capitalurilor şi cuprinde activităţi cu efecte directe asupra resurselor financiare (emiterea de

acţiuni şi obligaţiuni, contractare de credite şi rambursarea lor, operaţiuni de încasări şi plăţi

etc.).

Domeniul funcţional cuprinde activităţi cu efecte indirecte asupra capitalului, care au

însă un rol important în conducerea Alphaă a întreprinderii, alături de alte domenii

funcţionale complementare: contabilitatea financiară şi de gestiune, controlul financiar,

informatica de gestiune etc.

Această delimitare a categoriilor de activităţi impune existenţa unor resorturi

financiare distincte (trezorerie, analiza financiară şi compartimente de execuţie), structurare

ce se poate realiza în întreprinderile mai mari, unde se justifică existenţa lor sub aspectul

eficienţei.

2.3 Maximizarea valorii firmei

Finanţele private fac obiectul unei practici de întreprindere, deci implicit şi explicit,

obiectul unei acţiuni spre atingerea unui obiectiv fundamental: maximizarea valorii

întreprinderii, respectiv creşterea averii proprietarilor săi. Maximizarea valorii şi a averii

apare ca un element integrator al finanţelor moderne şi presupune trei implicaţii majore care

definesc foarte clar şi rolul gestiunii financiare:

angajarea patrimoniului în proiecte de investiţii care îl valorifică la o rentabilitate

sperată superioară, gestiunea financiară trebuind să asigure calitatea şi nivelul performanţelor

ce trebuie realizate de întreprindere în diferitele proiecte şi activităţi;

maximizarea valorii implică protecţia şi conservarea sa, gestiunea financiară având

rolul de a asigura menţinerea solvabilităţii sau a echilibrului financiar al întreprinderii;

întreprinderea fiind expusă riscurilor legate de instabilitatea mediului financiar,

Pagina 12 din 91


gestiunii financiare îi revine sarcina de a pune în aplicare instrumentele de acoperire

corespunzătoare pentru asigurarea protecţiei adecvate contra riscuri.

Valoarea întreprinderii nu poate fi apreciată doar în raport cu patrimoniul net sau

bogăţia prezentă acumulată de întreprindere, ci trebuie analizată şi în raport cu proiectele şi

activităţile viitoare în care patrimoniul va fi angajat. De aceea, trebuie avute în vedere

rezultatele aşteptate în viitor, ca urmare a valorificării patrimoniului acumulat. Valoarea este

o valoare anticipată care corespunde valorii actuale pe care o putem ataşa veniturilor viitoare

scontate, aşteptate a se realiza de către întreprinderea respectivă.

Valoarea unei întreprinderi trebuie apreciată şi în raport cu alte aspecte cum ar fi:

valoarea întreprinderii este o valoare actuală, adică echivalentul prezent al rezultatelor

viitoare aşteptate. Această valoare financiară se determină pe baza speranţelor de câştig pe

care le va aduce întreprinderea, cu patrimoniul său acumulat până în prezent;

valoarea este o mărime dinamică inseparabilă procesului de utilizare a patrimoniului;

evaluarea este sensibilă la toate riscurile succeptibile de a afecta nivelul şi stabilitatea

viitoare a rezultatelor aşteptate. Riscurile pot fi legate, fie de caracteristicile proprii

întreprinderii, fie de evoluţia mediului extern, agravarea riscului traducându-se printr-o

depreciere a valorii întreprinderii, iar ameliorarea riscurilor printr-o creştere a acesteia.

Maximizarea valorii întreprinderii apare tributară nivelului performanţelor asigurate

de activitatea întreprinderii şi de stăpânirea riscurilor de faliment şi a riscului financiar, în

general.

Capitolul III. LEASING-UL ALTERNATIVĂ LA CREDITAREA BANCARĂ

3.1. Conceptul de leasing: definire, obiect, participanţi, tipul organizaţiilor,

caracteristici

3.1.1. Definirea operaţiunii de leasing

Leasing-ul este acea formă de închiriere de către societăţi financiare a unor maşini,

utilaje, mijloace de transport şi a altor bunuri din categoria mijloacelor fixe, întreprinderilor

care nu dispun de suficiente fonduri proprii ori împrumutate pentru a le cumpăra. Leasing-ul

este, deci, o formă de comerţ şi de finanţare prin locaţie de către societăţi financiare

specializate în aceste operaţiuni, de instituţii financiare sau direct de către producătorii de

bunuri mijloace fixe, beneficiarilor ce doresc să recurgă la această tehnică de comerţ.

În demersul pe care l-am facut consultând o serie de autori şi materiale care tratează

Pagina 13 din 91


problematica de leasing, m-am oprit asupra definiţiei date de către Roberto Rouzi

considerând că răspunde cel mai bine tematicii alese.

Astfel, în opinia autorului italian Roberto Rouzi, "leasing-ul este o operaţiune de

finanţare pe termen mediu şi lung ce are la bază un contract de locaţie de bunuri mobile şi

imobile. Aceasta se realizează printr-un intermediar financiar, care intervine între firma

producătoare a bunului ce constituie obiectul contractului şi firma care solicită folosinţa lui,

cumpărând de la prima bunul în cauză şi dându-l în locaţie celei de-a doua, care se obligă să

plătească intermediarului, într-un număr determinat de rate, o chirie a cărei valoare să

depăşească costul bunului respectiv, care la sfârşitul contractului poate trece, cu titlu oneros,

din proprietatea finanţatorului-locator în proprietatea utilizatorului-locatar, la iniţiativa celui

din urmă"1.

Pe perioada închirierii, obiectele luate în sistem leasing rămân în proprietatea celui ce

dă în leasing (locatorul), acesta încasând şi ratele convenite prin contract. La sfârşit, există

posibilitatea celor trei opţiuni: de a prelungi contractul de leasing, de a-l rezilia sau de a

cumpăra bunul la valoarea reziduală (după scăderea amortizării).

Ca tehnică originală de finanţare, ceea ce este de fapt, "leasing"-ul reprezintă, într-o

accepţiune largă, o operaţie de finanţare cu termen, practicata de o societate financiară şi ea

are drept suport juridic un contract de închiriere de bunuri.

3.1.2. Obiectul operaţiunii de leasing

Obiectul operaţiunii de leasing şi implicit, al contractului de leasing îl formează:

1. Bunuri de investiţii mobile care pot fi:

- din sfera producţiei: utilaje şi maşini (maşini electronice de

calcul, maşini-unelte, maşini agricole, aparate, instrumente de măsură, mijloace de transport,

etc.).

- din sfera bunurilor tehnice de consum de folosinţă îndelungată.

2. Bunuri din sectorul imobiliar care se adreseaza atât persoanelor juridice in cazul

închirierii unor spaţii de producţie, de comercializare, cât şi persoanelor fizice sub forma

închirierii imobilelor (locuinţe).

3. Servicii - dintre acestea, ponderea cea mai mare o reprezintă ramura turismului.

Dintre aceste obiecte ale operaţiunii de leasing, cea mai mare

importanţă o reprezinta maşinile şi utilajele pentru echipamentul productiv, plata facându-se

sub formă de chirie, în acelaşi timp realizându-se anumite beneficii pe care aceasta le aduce

1 Puiu Alexandru-"Managementul afacerilor intemationale", Ed. Didactica si Pedegogica, Bucuresti, 1996

Pagina 14 din 91


utilizatorului pe timpul folosirii ei. Termenul depinde de durata optimă de exploatare a

utilajelor.

Leasing-ul se dovedeşte o formă accesibilă de privatizare a

întreprinderilor de stat, fiind adeseori o primă treaptă în acest proces

complex, cu numeroase consecinţe social-economice.

3.1.3. Participanţii la operaţiunea de leasing

Aşa cum reiese din definirea operaţiunii de leasing, aceasta este, de regulă, o

operaţiune triunghiulară care implică trei parteneri cu interese complementare, câştigul

urmărit de una din părti depinzând şi de comportamentul celorlalte, de nevoile lor economice:

1. Furnizorul bunului aflat în proprietatea sa (poate fi un simplu vânzător sau chiar

producătorul) are interesul să-şi vândă bunul. În acest sens, încheie un contract de vânzare-

cumpărare cu finanţatorul operaţiunii de leasing, asumându-şi pe lânga obligaţiile tipice ale

unui vânzător şi anumite obligaţii caracteristice:

- livrarea şi instalarea echipamentului comandat la data şi locul

convenite;

- garanţia ca echipamentul livrat este conform cu ceea ce s-a specificat (deci,

garantează buna desfăşurare a activităţii utilizatorului).

2. Finanţatorul (locator, cumpărător) este, de regulă, o societate financiară sau o bancă

specializată în plasarea capitalului în investitii pe durată medie sau lungă, in condiţii optime

de rentabilitate.

3. Utilizatorul (locatar, beneficiar) are interesul de a folosi un bun fară a investi în

achiziţionarea lui foarte mult. Aceasta îi permite fie sa-şi dirijeze fondurile proprii în alte

direcţii, fie să achiziţioneze echipament ce depăşeşte, ca valoare, posibilităţile sale de

autofinanţare.

Utilizatorul este, în realitate, personajul central al întregii operaţiuni, de capacitatea sa

managerială depinzând, în mare măsura, rentabilitatea întregii operaţiuni.

În această primă operaţiune, de achiziţionare a bunului, utilizatorul acţionează ca un

veritabil reprezentant al finanţatorului. Utilizatorul îşi asumă, în cadrul raporturilor de locaţie,

anumite obligaţii specifice ce decurg din caracterul irevocabil şi intuitu personae al acestui

contract. El nu poate pune capăt contractului nici pentru o cauză de forţă majoră. De

asemenea, el nu poate transmite acest contract unei alte persoane, iar subînchirierea are loc

numai cu acordul expres al finanţatorului.

Deci, utilizatorul are iniţiativa afacerii, furnizorul o permite,

finanţatorul o facilitează şi toţi trei au un scop comun: o afacere cât mai rentabilă.

Pagina 15 din 91


3.1.4. Tipul organizaţiilor de leasing

Se disting următoarele tipuri de organizaţii de leasing:

a) Societăţi generale de leasing - sunt firme independente sau sucursale ale unor

societăţi financiare, care operează cu o gamă largă de produse, achiziţionând echipamente de

la diverşi producători pe baza specificaţiilor beneficiarilor.

b) Societăţi de leasing de intermediere - desfăşoară o activitate de mijlocire.

Proprietatea asupra bunurilor închiriate aparţine celor care au furnizat fondurile de investiţii

(societăţi şi bănci cu un capital foarte mare) care urmăresc, de fapt, pe această cale,

plasamente rentabile.

c) Societăţi de leasing integrate - aparţin marilor unităţi

producătoare, fiind înfiinţate de către acestea. Unităţile producătoare îşi constituie societăţi de

leasing proprii pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezultă din aceste tranzacţii.

Principalele întreprinderi producătoare care îşi constituie propriile societăţi de leasing fac

parte din domeniul calculatoarelor electronice şi din industria aeronautică, companiile

telefonice, etc.

d) Bănci şi societăţi financiare - sunt angrenate în operaţiuni de leasing prin furnizarea

de fonduri societăţilor de leasing, încheierea de aranjamente cu marii producători care

înfiinţează societăţi integrate de leasing, participarea la împrumuturile făcute de terţe

persoane pentru finanţarea unor operaţiuni de leasing.

e) Societăţi de asigurare - procedează în mod similar băncilor sub rezerva unor

restricţii ce le sunt impuse de legislaţiile diverselor ţări cu privire la efectuarea de investiţii.

Ca şi în cazul factoring-ului, băncile din ţările cu economie putemic dezvoltată tind să

înfiinţeze societăţi care să desfăşoare activităţi de leasing, al căror capital social îl deţin în

majoritate, dar care sunt, totuşi, independente. Astfel de societăţi necesită o finanţare

substanţială, care, de obicei, este satisfacută relativ ieftin din resursele proprii ale societăţii

bancare-mamă.

3.1.5. Caracteristici ale leasing-ului

Ca principale caracteristici ale operaţiunii de leasing se disting:

- Disocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune;

- Riscul nu priveşte riscul de producţie, ci el este un risc de proprietate de bunuri şi

anume: proprietarul s-a asigurat înainte de a cumpăra echipamentele că are cui să le

închirieze pe o durată destul de lungă care să-i asigure nu numai acoperirea cheltuielilor

înregistrate, cât şi o anumită rentabilitate;

- Chiriaşii potenţiali au dreptul de a alege echipamentele şi furnizorii ce şi le doresc.

Pagina 16 din 91


Cu toate acestea, societatea de leasing are o puternică influenţă asupra celorlalţi participanţi

la operaţiunea de leasing şi asupra bunurilor ce fac obiectul operaţiunii;

- Societatea de leasing este direct interesată de activitatea locatarului (utilizatorului)

cu privire la întreţinerea, reparaţiile şi service-ul echipamentelor pentru că şi ea, la fel ca

ceilalţi participanţi, are interesul unei bune desfăşurări a operaţiunii din care să reiasă o

rentabilitate satisfăcătoare;

- Societăţile de leasing exercită o influenţă importantă asupra pieţei mai ales când sunt

specializate pe anumite sortimente de bunuri sau pe un anumit segment de piaţă, ceea ce

conduce la organizarea de către înşişi producătorii a unor sectoare proprii de leasing;

- Promovarea echipamentelor în sistem leasing dezvoltă operaţiuni auxiliare cum ar fi

cele de întreţinere, reparaţii, service, etc.;

- Pe timpul utilizării echipamentelor, utilizatorul plăteşte chirie (rate de leasing) în

care, de regulă, este inclusă şi dobânda;

- Durata de închiriere depinde de durata optimă de exploatare a

utilajelor, de regulă 3-5 ani, dar se poate ajunge până la 10-15 ani, în funcţie de valoarea

echipamentelor şi de puterea de rambursare a beneficiarului;

- Beneficiarul, la sfârşitul perioadei de închiriere, poate opta:

a) să rezilieze contractul, restituie echipamentul;

b) să reînnoiască perioada de închiriere;

c) să cumpere bunul la un preţ care să aibă în vedere amortizarea acestuia, respectiv la

valoarea rămasa (reziduală), corelată cu valoarea de utilitate (preţul pieţei).

Leasing-ul este o operaţie diferită de alte tehnici de afaceri. Astfel, leasing-ul se

delimitează de închirierea tradiţională. Prima diferenţă este faptul că o închiriere tradiţională

se referă la bunuri care îşi păstrează integral caracteristicile iniţiale, iar în calculul chiriei nu

intră fenomenul de uzură, pe când leasing-ul are ca obiect bunuri care prezintă o uzură morală

şi odată cu aceasta înregistrează o scădere a valorii lor.

În al doilea rând, plata unei închirieri tradiţionale reprezintă

contravaloarea dreptului de folosinţă, iar chiria unei operaţiuni de leasing reprezintă cote-

părţi din însăşi valoarea echipamentului uzitat, reflectând procesul de descreştere a utilităţii

lui.

În al treilea rând, utilizatorul echipamentelor luate în sistem leasing, după o anumită

perioadă de timp (de obicei, la încheierea perioadei de închiriere) poate deveni proprietarul

bunului închiriat, fară a i se cere acestuia să plătească valoarea iniţială a bunului, el trebuind

Pagina 17 din 91


să plătească doar valoarea reziduală a acestuia. Acest lucru nu este valabil în cazul unei

închirieri tradiţionale.

În acelaşi timp, putem remarca şi unele asemănări între operaţiunea de leasing şi

operaţiunea de vânzare-cumparare.

Asemănarea se circumscrie finalităţii, obiectul operaţiunii constituindu-l un bun care

este schimbat ca marfă, obţinându-se contravaloarea în bani. În leasing, accentul cade pe

cesiunea dreptului de folosinţă contra cost.

În unele ţări, leasing-ul este considerat ca formă de vânzare în rate. Prin conţinutul

său, leasing-ul este un credit, de formă specială, în care operaţiunea de restituire, inclusiv a

dobânzilor, se face prin achitarea de rate.

Leasing-ul reprezintă, deci, o formă modernă de comerţ exterior, de import-export, un

sistem original de finanţare, sub forma închirierii unor mijloace de producţie.

3.2. Tipuri de leasing: mecanismul şi etapele derulării operaţiunii de leasing, forme de

leasing

3.2.1. Mecanismul şi etapele derulării operaţiunii de leasing

Leasing-ul constituie o activitate complexă care presupune existenţa a numeroase

operaţiuni şi documente prin care se reglementează condiţiile economico-juridice în care se

desfaşoară şi parcurgerea unor etape succesive.

Anterior iniţierii operaţiunii de leasing este foarte importantă

cercetarea pieţelor externe şi desfăşurarea unei activităţi promoţionale prin forme adecvate.

Operaţiunea de leasing se deosebeşte de alte tehnici comerciale, iar domeniile de

aplicare sunt relativ restrânse faţă de volumul total al pieţei mondiale. În acest context,

promovarea leasing-ului presupune o atentă cercetare a pieţei prin programe de marketing

promoţional, precum şi o reclamă comercială adecvată care să informeze potenţialii clienţi

despre avantajele ce le conferă această tehnică comercială. Această etapă preliminară

încheierii operaţiunii de leasing va fi tratată mai pe larg în capitolul 4, subcapitolul 4.4.3.

De asemenea, este necesar ca înaintea iniţierii operaţiunii clientul să fie cercetat cu

atenţie cu privire la capacitatea sa tehnică, probitatea morală pentru că acestuia i se dau în

folosinţă bunuri de valori ridicate care rămân in proprietatea şi pe riscul furnizorului (sau a

societăţii de leasing).

Pagina 18 din 91


Ulterior cercetării pieţelor externe are loc negocierea şi contactarea partenerilor.

Contactarea partenerilor şi declanşarea negocierilor se realizează fie ca urmare a

iniţiativei societaţii de leasing care lansează oferta de mărfuri spre închiriere, fie din iniţiativa

beneficiarului care întocmeşte o cerere de obţinere a unor bunuri in sistem leasing.

Cererea de ofertă prin leasing cuprinde o serie de date precum

identitatea societăţii, marfa dorită, furnizorii preferaţi, preţul echipamentelor (fără taxe),

durata de amortizare, etc. Societatea de leasing examinează cererea clientului şi dacă este de

acord cu operaţiunea comercială respectivă remite acestuia un contract prealabil care

cuprinde angajamentul societăţii de leasing de a "utiliza în folosul..." sau operaţiunea

unilaterală acordată de furnizor chiriaşului cu privire la utilajul ales şi promisiunea de a da cu

chirie bunul respectiv.

Are loc, apoi, încheierea contractului de leasing şi livrarea bunurilor.

O etapă importantă ce nu poate fi omisă de către participanţi înaintea încheierii

contractului de leasing este analiza eficienţei operaţiunii de leasing. în acest sens, participanţii

la operaţiunea de leasing (în primul rând utilizatorul echipamentelor) trebuie să facă o analiză

comparată a costurilor operaţiunii de leasing cu sursele tradiţionale de finanţare.

O operaţiune tipică de leasing are, de regulă, următoarele etape de derulare:

1. Se încheie o convenţie între furnizor şi beneficiar, prin care se stabileşte că

societatea de leasing preia finanţarea operaţiunii;

2. Încheierea contractului de leasing între beneficiar şi societatea de leasing în calitate

de finanţator;

3. După finalizarea operaţiunilor de încheiere şi aprobare a contractului de leasing,

societatea de leasing va face comanda obiectului de leasing la furnizor;

4. Livrarea bunului de investiţii ce constituie obiectul leasing-ului;

5. Întocmirea protocolului de preluare-recepţie în care se consemnează că

maşinile/utilajele sunt pregătite pentru punerea în funcţiune;

6. Începutul derulării contractului: se consideră data încheierii

protocolului de preluare-recepţie. Pentru efectuarea plăţii de către societatea de leasing către

fumizor se va avea în vedere aceeaşi dată;

7. Plăţile ratelor de leasing se pot efectua astfel: rate anuale, semestriale, trimestriale,

toate acestea achitate înăuntrul termenului scadent. Plătibil înăuntrul termenelor înseamnă că

prima rată de leasing devine scadentă în momentul recepţiei echipamentului, iar restul ratelor

se vor plăti la intervale egale de timp (trimestru, semestru, an), calculate din momentul

protocolului de recepţie;

Pagina 19 din 91


8. La sfârşitul contractului, utilizatorul poate opta pentru reînnoirea contractului,

cumpărarea echipamentului sau înapoierea lui ca urmare a expirării contractului.

Valoarea contractelor de leasing se stabileşte, de regulă, în valuta ţării finanţatorului

de leasing.

În continuare, va fi prezentat schematic mecanismul tranzacţiei de leasing

Cazul existenţei a trei participanţi la operatiunea de leasing.

1.-Beneficiarul iniţiază operaţiunea şi se adresează societăţii de leasing cu o cerere de

ofertă;

2.-Societatea de leasing acceptă cererea de ofertă, care devine comandă;

3.-Stabilirea contractului dintre producător şi beneficiar (participarea beneficiarului la

operaţiunea de vânzare-cumparare);

4.-Încheierea contractului de leasing dintre finanţator şi beneficiar;

5.-Cumpărarea bunului de către societatea de leasing;

6.-Punerea bunului la dispoziţia beneficiarului;

7.-Beneficiarul plăteşte societăţii de leasing costul sub formă de rate eşalonate pe

perioada de valabilitate a contractului

B. Cazul existenţei a mai mult de trei participanţi la operaţiunea de leasing.

1.-Lansarea cererii de ofertă pentru închirierea unui echipament;

2.-Contractarea producătorului în vederea achiziţionării bunului;

3.-Transmiterea ofertei comerciale şi tehnice beneficiarului;

4,5.-Concomitent are loc vânzarea echipamentului de către producător şi încheierea

contractului de leasing între societatea de leasing şi beneficiar;

6.-Transmiterea echipamentului;

7.-Finanţarea operaţiunii de către producător, societatea de leasing sau bancă

(mobilizarea creditului prin cambii sau bilete la ordin);

8.-Beneficiarul solicită băncii sale garantarea operaţiunii de leasing prin avalizarea

Pagina 20 din 91


cambiilor sau biletelor la ordin.

9.-Transmiterea titlurilor de credit avalizate.

3.2.2. Formele de leasing. Leasing mobiliar şi imobiliar

3.2.2.1. Forme de leasing

Formele de leasing diferă în funcţie de modul de contractare şi

acordurile de leasing. Fiecare formă are caracteristici proprii care determină conţinutul

contractual.

Finanţarea prin leasing s-a dezvoltat ca o formă importanta de creditare după 1970. Pe

măsura extinderii operaţiunilor de leasing, suntem martorii unei diversificări a acestora prin

conturarea unor forme specifice de organizare, comercializare şi finanţare, forme ce permit

constituirea unui set de criterii bine definit, în funcţie de care se poate efectua o clasificare a

operaţiunilor de leasing.

Din punct de vedere al rezidenţei partenerilor de contract, întâlnim leasing naţional

(numai cu partenerii din ţară) şi leasing extem (cu parteneri din ţări diferite). Fiecare din cele

două forme de leasing, la rândul ei se clasifică:

1. Din punct de vedere al poziţiei furnizorului în contractul de leasing, se disting

următoarele forme:

a) Leasing direct - contractul este încheiat între producătorul

exportator şi utilizatorul bunului, primul având rol de finanţator, neexistând o terţă persoană

cu rol de intermediar.

b) Leasing indirect - presupune existenţa societăţii de leasing care preia şi funcţia de

finanţator al operaţiunii (cumpără de la fumizor echipamente şi le închiriază beneficiarului).

De asemenea, societatea de leasing preia funcţia de prestare de servicii şi îşi asumă toate

riscurile ce decurg din operaţiunea de leasing.

2. Din punct de vedere al raportului rată de leasing -preţ de export, se întâlnesc

următoarele tipuri de operaţiuni de leasing:

a) Leasing financiar - presupune ca în perioada de bază (prima închiriere, care, de

regulă, este mai mică decât durata de folosinţă a bunului) să se realizeze întregul preţ de

export al obiectului contractat, inclusiv costurile auxiliare, precum şi un beneficiu.

La rândul lui, leasing-ul financiar poate fi:

- cu plată integrală: ratele sunt astfel calculate încât după încheierea perioadei de baza

Pagina 21 din 91


întreprinzătorul să-şi poată acoperii cheltuielile efectuate (de producţie şi comerciale),

cheltuielile suplimentare, să-şi încaseze dobânda, plus un anumit beneficiu.

- cu plată parţială - la sfârşitul perioadei de închiriere se determină valoarea reziduală

a bunului folosit, iar utilizatorul va plăti diferenţa dintre preţul de achiziţie, valoarea reziduală

şi dobânda aferentă.

Clauzele cuprinse întotdeauna în contractele de leasing financiar sunt următoarele:

- modul în care bunul trebuie păstrat, acesta trebuind să fie asigurat, firma de leasing

având posibilitatea să verifice oricând starea bunului.

- contractul de leasing se încheie pentru perioada de bază care, de regulă, este mai

scurtă decât durata de folosinţă a obiectului închiriat.

- riscurile economico-financiare se transferă asupra clientului, iar societatea de leasing

îşi păstrează în continuare dreptul de a dispune de bun, în cazul în care nu sunt plătite ratele

de către utilizator.

Bunurile care fac obiectul leasing-ului financiar sunt, de regulă, nave, avioane,

calculatoare, electronice, containere, automobile, etc.

Este un sistem de închiriere avantajos şi pentru producători şi pentru importatori, un

exemplu concludent fiind firma XEROX care preferă să ofere produsele sale prin leasing.

b) Leasing funcţional (operaţional) - se caracterizează prin faptul că în perioada de

bază se realizează doar o parte din preţul de export al obiectului contractului, ratele sunt mai

mari, termenul este mai scurt decât în cazul leasing-ului financiar, iar riscul creşte odată cu

creşterea uzurii morale a echipamentelor, risc asumat de societatea de leasing.

Accentul cade pe serviciile furnizate de societatea de leasing,

neexistând, de regulă, o legătură directă între preţul achiziţionării obiectului (preţul de export)

şi chirie. Societatea de leasing răspunde de furnizarea pieselor de schimb, de efectuarea

reparaţiilor, de asigurarea echipamentului şi de plata diverselor taxe şi impozite.

Este practicat pentru bunuri ce acţionează independent şi nu într-un ansamblu de

producţie.

Leasing-ul funcţional este reziliabil la cererea beneficiarului, formulată în avans faţă

de data expirării contractului. Ambele părţi au dreptul ca după expirarea perioadei de bază să

prelungească perioada de închiriere, lucru ce se realizează, de regulă, în mod tacit.

Leasing-ul funcţional este folosit de societăţile de leasing sau de către producătorii

care dispun de mărfuri foarte căutate pe piaţa mondială şi la care deţin poziţii cheie.

Atât literatura de specialitate, cât şi practica face distincţie între

Pagina 22 din 91


leasing-ul operaţional şi cel financiar.

Leasing-ul operaţional este, în Alpha, închirierea pe termen scurt, fiind indicat a se

folosi pentru o gamă de bunuri unde proprietatea nu este dorită sau nu este un avantaj

deţinerea ei. Astfel de închirieri sunt, de obicei, scumpe, dar ele pot fi anulate şi capitalul

circulant disponibil poate fi utilizat în alte direcţii. Ele pot elibera alte resurse (de exemplu,

munca) întrucât echipamentul, adesea, necesită un contract de întreţinere. Astfel, ele oferă o

mai mare flexibilitate întreprinderii.

Aceasta este valabilă şi pentru leasing-ul financiar. Acesta poate fi privit ca o

substituire directă pentru împrumutul pe termen lung deoarece nu este reziliabil, iar

utilizatorul (locatarul) este, în mod normal, responsabil pentru întreţinere.

Leasing-urile financiare sunt cunoscute ca închirieri integral achitate deoarece

vânzătorul se aşteaptă să-şi recupereze costul echipamentului de la utilizator şi mai mult

decât atât, să realizeze şi un profit. Perioada în care se realizează acest lucru este cunoscută ca

perioadă primară a închirierii. După încheierea acestei perioade, utilizatorul poare să

închirieze echipamentul la un preţ mai scăzut pentru o perioadă nedefinită. Durata acestei

perioade va fi, evident, în funcţie de viaţa economică a echipamentului, ca şi de negocierea

dintre cele două părţi. Sursa finanţării este situată între societăţile financiare şi companiile

subsidiare specializate în leasing-ul financiar sau asociate, din cadrul sectorului financiar-

bancar.

3. Din punct de vedere al conţinutului ratelor de leasing, acesta poate fi:

a) Leasing brut - presupune includerea în chirie, pe lângă preţul de vânzare al mărfii

(în totalitate sau parţial) şi cheltuielile de întretinere, reparaţii şi service. În cadrul acestei

forme de leasing, uneori furnizorii asigură şi instruirea şi specializarea personalului

utilizatorului în vederea bunei utilizări a echipamentului.

b) Leasing net - rata de leasing conţine numai preţul de export al echipamentului

închiriat.

4. Din punct de vedere al duratei de închiriere, întâlnim:

a) Pe termen lung - circa 8 ani, putându-se ajunge până la 15 ani;

b) Pe termen mediu - sub 8 ani;

c) Pe termen scurt - bazat pe contracte succesive.

Pagina 23 din 91


5. Din punct de vedere al rezidenţei participanţilor la operaţiune, acesta poate fi:

a) national – finanţatorul şi utilizatorul sunt rezidenţi ai aceluiaşi stat;

b) internaţional – partenerii sunt rezidenţi a două state diferite;

6. În categoria formelor speciale de leasing, care se disting mai ales prin unele

particularităţi ale tehnicii de realizare, intră următoarele operaţiuni:

a) Lease-back - sunt operaţiuni prin care proprietarul, care are nevoie urgentă de

fonduri băneşti, îşi vinde întreprinderea (bunurile) unei societăţi de leasing, de la care o

închiriază apoi printr-un contract obişnuit. După expirarea perioadei primare, în timpul căreia

societatea de leasing reintră în posesia fondurilor investite, proprietarul iniţial are dreptul să

răscumpere întreprinderea la un preţ dinainte stabilit, în Alpha la un nivel destul de scăzut.

De regulă, obiectul operaţiunilor de lease-back îl constituie bunurile imobiliare, dar uneori şi

cele mobile.

Aceste operaţiuni de lease-back permit o finanţare pe termen lung în condiţii mai

simple decât prin procedeele tradiţionale, cum ar fi emisiunile de valori mobiliare sau

împrumuturi ipotecare.

b) Time-sharing - este utilizat pentru bunurile sau serviciile foarte scumpe sau

caracterizate printr-o uzură foarte rapidă. Această operaţiune presupune sistemul închirierilor

de timpi partajaţi, simultan mai multor beneficiari, pe perioade distincte, în scopul folosirii

integrale a capacităţii lor.

Obiectul acestei operaţiuni îl constituie, de regulă, echipamente

electronice de calcul, avioane moderne de transport, etc. După unele

aprecieri, prin time-sharing un computer de mare capacitate ar putea fi folosit concomitent de

peste 300-400 de întreprinderi astfel încât taxa lunară plătită de fiecare beneficiar ajunge să

fie de 3-4 ori mai redusă decât cea percepută prin leasing-ul obişnuit.

Sistemul time-sharing a fost lansat abia în 1965 de către firma Alpha Electronic, iar în

circa două decenii s-a extins în peste 100.000 de întreprinderi. După unele date statistice,

peste 80% din parcul mondial de mari computere sunt exploatate prin acest sistem.

c) Master leasing - este forma specială practicată pentru închirierea containerelor. La

această forma de leasing recurg expeditorii de mărfuri şi carăuşii pentru care închirierea

containerelor este mai avantajoasă decât achiziţionarea lor, ceea ce ar duce la mari investiţii

şi organizarea unei exploatări eficiente a utilajelor, a întreţinerii şi reparării lor, a pregătirii

unui personal calificat.

Pagina 24 din 91


Aceasta formă de leasing apare în două variante: term leasing

(închirierea pe un termen dat) şi trip leasing (închirierea pe timpul călătoriei).

Acest tip de contract a fost pus în practică pentru prima dată de

compania C.T.I. din S.U.A. în anii '60.

Celui căruia i se dau în chirie containerele i se acordă dreptul să lase containerele

goale, iar aducerea lor în punctele unei noi încărcări se face de către compania proprietară.

Cel care ia în arendă containerele trebuie să plătească o anumită taxă care este mai mică decât

cheltuielile suportate de cărăuşi pentru transportul propriilor containere goale deoarece unele

companii de navigaţie nu dispun de reţele largi, de puncte de colectare a containerelor

dispersate pe tot globul, pe când companiile de leasing, da.

d) Leasing experimental (de probă, de garanţie) - este utilizat în scopul promovării

exporturilor sau a unor produse noi închiriate în vederea testării pe perioade scurte, de câteva

luni. După expirarea perioadei de testare, beneficiarul poate opta fie pentru achiziţionarea

echipamentelor, dacă sunt corespunzătoare cerinţelor, fie pentru restituirea acestora, dacă

prezintă unele neajunsuri.

e) Operatiuni hire, renting - sunt operaţiuni de leasing pe termen scurt sau foarte scurt

şi cuprind închirierile cu ora (renting) sau cu ziua (hire) în special a mijloacelor de transport

sau a unor utilaje de construcţie: macarale, escavatoare, etc.

Având în vedere perioada foarte scurtă de închiriere şi simplitatea acestei operaţiuni,

unii specialişti le consideră ca fiind forme de trecere de la închirierea obişnuită la leasing.

f) Leasing acţionar - reprezintă o tehnica financiară pusă la punct de Groupement

Francais D'Entreprises şi definită credit-bail d'actions, care a fost inventată pentru a răspunde

exigenţelor tot mai mari ale întreprinderilor mici şi mijlocii în ceea ce priveşte atragerea de

fonduri.

O societate pe acţiuni de dimensiuni mici sau mijlocii îşi majorează sau poate chiar

să-şi constituie capitalul propriu prin emiterea de noi acţiuni care sunt subscrise de un fond de

investiţii. Acest fond cedează în locaţie acţiuni societăţii emitente care varsă, în schimb,

periodic, o chirie în baza unui contract de locaţie. La încheierea contractului, societatea

emitentă are posibilitatea de a răscumpăra propriile acţiuni la un preţ convenit între părti,

ţinând cont şi de vărsămintele efectuate prin plata chiriilor.

Operaţiunea practicată în această manieră este oarecum asemănătoare cu "sale and

lease-back"-ul folosit pentru bunurile mobile sau imobile în S.U.A.

Această operaţiune se mai poate desfăşura şi prin cedarea în locaţie a titlurilor către

Pagina 25 din 91


un alt întreprinzător decât societatea emitentă, care la sfârşitul contractului poate deveni

proprietar al acţiunilor.

3.2.2.2 Leasing-ul mobiliar şi imobiliar

În cadrul leasing-ului mobiliar clientul se adresează băncii sau unei întreprinderi

specializate exprimându-şi dorinţa de a obţine un echipament pe care nu îl poate cumpăra.

Societatea de leasing cumpără materialul şi îl închiriază clientului.

Contractul de leasing este stipulat pe termen lung, în raport de

importanţa bunului şi de durata amortizării fiscale.

Chiria este determinată printr-un cuantum anual fix sau descrescător.

Clientul-utilizator este obligat să întreţină bunul şi să-l asigure, fiindu-i interzisă

subînchirierea.

Convenţia părţilor cuprinde şi o promisiune unilaterală de vânzare a bunului în

favoarea locatarului, pe care acesta o poate accepta sau nu pe parcursul locaţiunii sau la

expirarea acesteia când el are opţiunea între: încetarea contractului, continuarea lui pentru o

nouă perioadă de timp sau cumpărarea bunului la un preţ prestabilit la încheierea convenţiei,

ţinându-se seama şi de plăţile cu titlu de chirie.

Creditul consimţit prin acest instrument este garantat de dreptul de proprietate asupra

bunului.

Leasing-ul imobiliar prezintă unele caracteristici specifice:

- Convenţia se încheie pe o durată îndelungată (10-15 ani) şi chiria este indexată în

raport cu preţul construcţiilor.

- Leasing-ul imobiliar se poate realiza în trei posibilităţi:

a) După formula leasing-ului mobiliar

b) Prin constituirea unei societăţi civile imobiliare-societăţile de leasing şi utilizatorul

se asociază şi constituie o societate civilă imobiliară cu personalitate juridică. Societatea

cumpără terenul şi execută construcţia, după care le închiriază utilizatorului, administrarea

societăţii fiind asigurată de celălalt asociat. La expirarea duratei locaţiunii, locatarul exercită

opţiunea de cumpărare ca şi în cazul leasing-ului mobiliar, dobândind astfel părţile sociale

care aparţinuseră societăţii de leasing în societatea civilă imobiliară.

c) După formula lease-back - utilizatorul, proprietar al unui teren cu sau fară

construcţii, îl vinde societăţii de leasing care îl închiriază imediat vânzătorului, cu

promisiunea de vânzare ca şi în cazul leasing-ului mobiliar. Utilizatorul îşi procură, astfel, un

credit garantat cu imobilul.

Pagina 26 din 91


3.3 Leasingul alternativă la creditarea bancară

Dezvoltarea operaţiunilor de leasing pe plan internaţional a fost

impulsionată de avantajele pe care acestea le oferă părţilor implicate în operaţiune:

Avantajele beneficiarului (utilizator, locatar) sunt următoarele:

- Leasing-ul asigură finanţarea în proporţie de până la 100%. Linia de credit se

disponibilizează, nefiind nevoie la început de nici o cotă de participare cu fonduri proprii.

Deci, chiria, în comparaţie cu preţul de cumpărare al produsului, nu necesită capital propriu,

acesta putând fi investit mai rentabil în alte sectoare. De asemenea, costurile totale sunt mai

reduse în comparaţie cu alte variante de finanţare;

- Plata unui avans sau în avans a chiriei nu este obligatorie;

- Bunurile achiziţionate în sistem leasing nu sunt evidenţiate în bilanţ ca fonduri fixe

decât în momentul transferului proprietăţii. Chiria poate fi considerată ca o cheltuială a

societăţii;

- Mărimea constantă a chiriei facilitează planificarea mai riguroasă a cheltuielilor;

- Durata perioadei de închiriere poate fi stabilită astfel încât

întreprinderea să fie dotată permanent cu maşinile necesare activităţii ei cele mai moderne şi

cu cel mai bun randament;

- Costurile şi veniturile din investiţii se desfăşoară în paralel;

- Achiziţionarea pe credit a unor utilaje de înaltă tehnicitate;

- Dezvoltarea capacităţii proprii de producţie;

- Costul mic suportat pentru echipamente, prin plata chiriei eşalonată în timp în locul

unei plăţi globale;

- Accesul la anumite utilaje care, în mod normal, sunt supuse

restricţiilor tarifare şi netarifare şi sunt scutite de plata taxelor vamale;

- Tripla opţiune la încheierea perioadei de închiriere;

- Economia importantă care se realizează în perioada relativ scurtă de utilizare a

maşinilor şi pentru care nu s-ar justifica cumpărarea;

- Asistenţa tehnică asigurată de firma de leasing, cât şi asistenţa tehnicii-contabile (în

unele cazuri);

- Furnizorii de leasing permit folosirea în continuare, după încheierea perioadei de

închiriere a echipamentelor, solicitând chirii mai reduse;

- Prestarea de servicii din partea societăţii de leasing care facilitează beneficiarului nu

Pagina 27 din 91


numai obţinerea unui preţ mai avantajos, ci şi condiţii de plată foarte avantajoase.

Avantajele societăţii de leasing sunt:

- Obţinerea de venituri in urma operaţiunii: chiria pentru utilizarea bunului în perioada

dării în folosinţă, dobânda pentru finanţarea pe termen mijlociu/lung, costul serviciilor oferite

de societatea de leasing beneficiarului, prima pentru utilizare intensivă, prima de risc, etc.;

- Acoperirea tuturor costurilor prin preţul de export;

- Stimularea unor ramuri prin finanţare;

- Leasing-ul reprezintă pentru societatea de leasing o modalitate de plasament

profitabilă a fondurilor de care dispune;

- Reducerea riscurilor investiţiei prin păstrarea dreptului de proprietate asupra

bunurilor date utilizatorului.

Avantajele de care beneficiază furnizorul în cadrul acestei modalităţi de finanţare sunt

următoarele:

- Promovarea şi creşterea exporturilor, precum şi creşterea debuşeelor pentru

produsele sale;

- Încasarea, de regulă, imediată şi sigură, fără riscuri, a preţului

produselor;

- Lărgirea zonei geografice de desfacere şi lărgirea cercului de clienţi. Leasing-ul are

posibilitatea să ofere clienţilor, pe lângă vânzarea cash şi vânzarea pe credit. În cazul

vânzărilor pe credit se atrag noi beneficiari care nu pot plăti întregul preţ. Câştigarea de noi

clienţi se realizează, de asemenea, prin faptul că un anumit echipament este mai întâi închiriat

pentru a-l convinge pe client de randamentul său, iar în cazul unui rezultat pozitiv, acesta va

achiziţiona echipamentul;

- Accesul rapid la surse de finanţare;

- Obţinerea unor câştiguri suplimentare prin revânzarea sau

reînchirierea maşinilor şi utilajelor care au fost returnate după expirarea perioadei de

închiriere de bază;

- Transferul unor riscuri de export (leasing indirect) noului proprietar;

- Bilanţul furnizorului nu este afectat de datorii, în ciuda refinanţării, deoarece

vânzarea creanţelor nu presupune o cerere de credit, ci reprezintă realizarea unor câştiguri de

închiriere, câştiguri care nu au ajuns la scadenţă;

- Rata profitului este, de regulă, mai ridicată în cazul leasing-ului decât în cazul

vânzărilor tradiţionale.

Pagina 28 din 91


Leasing-ul ca forma de evaluare în vederea privatizării prezintă

avantaje atât pentru stat, deoarece se conservă temporar proprietatea asupra unităţilor

economice, ele putând fi definitiv privatizate după ce clientul şi-a dovedit calităţile

manageriale şi întreprinderea are şanse reale de progres, cât şi pentru clienţii respectivi,

putând astfel să fie atraşi în această operaţiune de mare complexitate social-economică

manageri capabili care neavând capital nu ar fi putut spera la asemenea afaceri economice.

Aceste operaţiuni de leasing prezintă şi unele dezavantaje concretizate în anumite

limite şi riscuri, atât pentru client, cât şi pentru furnizor.

Limitele si riscurile pe care leasing-ul le prezintă pentru utilizator sunt:

- Sistemul este valabil numai în condiţiile în care se poate exploata obiectul

contractului de leasing în toată perioada de închiriere;

- Înaintea încheierii contractului de leasing este necesară examinarea posibilităţii de a

obţine un credit în vederea plăţii cash, ceea ce ar putea fi mai avantajoasă decât operaţiunea

de leasing;

- Unele operaţiuni sunt posibile numai prin societăţi specializate în leasing financiar.

În acest caz, contractele de leasing sunt relativ costisitoare, iar opţiunea pentru o astfel de

operaţiune se justifică numai dacă sumele eliberate pot fi investite în alte domenii rentabile;

- Neplata impozitului este valabilă numai pentru contractele de leasing de scurtă

durată;

- Pentru importator, leasing-ul poate fi, uneori, o formă destul de costisitoare, taxa de

leasing fiind mult mai ridicată decât amortizarea;

- Operaţiunea devine cu adevarat rentabilă în situaţii limitate ca număr (în special în

cazul leasing-ului financiar). Aceasta înseamnă că leasing-ul are limite în ceea ce priveşte

posibilităţile de a oferi importatorului avantaje economice certe.

Pentru furnizor (exportator) leasing-ul comportă următoarele riscuri si limite:

- Bunurile furnizorului pot fi deteriorate prin utilizarea

necorespunzătoare a maşinilor de către beneficiar;

- După prima închiriere este posibil ca utilajul să nu-şi mai găsească noi utilizatori.

În cazul în care apare societatea de leasing ca intermediar şi cumpără echipamentele,

devenind, astfel, proprietara lor, aceasta preia riscurile furnizorului mai sus menţionate.

Decizia asupra folosirii leasing-lui trebuie luată abia după studierea posibilităţii

obţinerii unui credit bancar.

Pagina 29 din 91


Creditele pe termen lung şi mediu au la bază criteriul duratei. Din punct de vedere al

obiectului creditării, ele sunt credite pentru investiţii şi pentru cunoaşterea lor trebuie să

pornim de la activul imobilizat al bilanţului agentului economic ce solicită creditul.

Pentru a acorda credite pentru investiţii banca are în vedre structura financiară a

firmei, deci echilibrele importante ale bilanţului. Cu cât durata creditului este mai mare, cu

atât asocierea băncii cu agentul economic va fi mai lungă şi mai dificilă.

Creditele pentru investiţii presupun studiul autofinanţării, banca anlizând cifra de

afaceri a agentului economic, costurile, profiturile, toate în evoluţia lor viitoare. Este de

asemenea necesară cunoaşterea elementelor de autofinanţare şi anume: amortizarea,

rezervele, provizioanele şi profitul net după impozitare.

În mod obişnuit, acordarea creditelor pe termen mediu şi lung are în vedere limita de

60% din necesarul total de investiţii, diferenţa de 40% fiind acoperită din fonduri proprii.

Ponderea creditelor poate merge însă până la 80 – 90%.

Aprobarea sau respingerea cererii de creditare se face după efectuarea analizei

îndeplinirii condiţiilor de creditare şi bancile ţin seama şi de bonitatea agentului economic şi

garanţiile asiguratorii. Documentaţia de creditare este mai riguros întocmită, întrucât

angajează banca şi agentul economic pe o perioadă mai lungă şi deci pot interveni mai multe

perturbări ale procesului micro şi macro economic. Documentaţia de creditare este compusă

din:

Cerere de credite;

Ultimul bilanţ contabil;

Balanţa de verificare pe luna precedentă;

Bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs;

Situaţia împrumuturilor şi disponibilităţilor la alte bănci sau alţi creditori şi debitori;

Hotărârea A.G.A. de împuternicire a reprezentanţilor societăţii pentru contractarea de

credite;

Copie după statutul societăţii şi certificatul unic de înregistrare de la Registrul

Comerţului;

Studiul de fezabilitate

Fişa de date (completată de bancă), pentru cunoaşterea în timp a activităţii şi

rezultatelor agentului economic;

Contractul de credite.

Începând cu anul 1991 agenţii economici pot contracta şi credite externe pentru

investiţii. Acestea nu s-au acordat iniţial direct agenţilor economici, ci prin intermediul

Pagina 30 din 91


băncilor comerciale române şi cu acordul statului român.

Pentru agentul economic creditarea comportă următoarele riscuri şi limite:

- nu asigură finanţarea în proporţie 100%, agentul economic fiind nevoit să participe

cu fonduri proprii;

- bunurile achiziţionate în urma unui credit bancar sunt evidenţiate în bilanţ ca fonduri

fixe;

- posibilitatea neobţinerii creditului în timp util (procedura de aprobare a dosarului

poate fi greoaie);

- neacordarea împrumutului de către bancă determinată de garantarea incertă a

rambursării;

Pentru bancă creditarea comportă următoarele riscuri şi limite:

- riscul de creditare, denumit şi risc de insolvabilitate a debitorilor, risc de

nerambursare sau risc al deteriorării calităţii activelor bancare, care exprimă probabilitatea

neîncasării efective, la scadenţă a fluxului de venituri anticipat la încheierea contractului de

credit;

- riscul de lichiditate sau riscul de finanţare, ce exprimă probabilitatea finanţării

efective a operaţiunilor bancare, posibilitatea de a nu le realiza;

- riscul de piaţă sau de variaţie a valorii activelor financiare apare ca risc de variaţie a

ratei dobânzii, risc valutar şi risc de variaţie a cursului activelor financiare. Exprimă

probabilitatea ca o modificare a condiţiilor de piaţă să afecteze negativ profitul bancar;

- riscul de faliment, riscul de capital sau riscul de îndatorare ce exprimă probabilitatea

ca fondurile proprii ale băncii să fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din

activitatea curentă.

Selecţia surselor de finanţare a investiţiilor este complexă, întrucât pe lângă criteriul

principal costul procurării capitalurilor acţionează o serie de restricţii privind accesul la piaţa

capitalurilor, legislaţia greoaie, decizia instituţiilor abilitate a aproba utilizarea acestor surse

de finanţare, situaţia financiară a întrepriderii.

Chiar dacă este cea mai oneroasă sursă de finanţare, leasing-ul este de multe ori

preferat, ca urmare a simplicităţii sale şi a efectelor în timp ce le provoacă asupra trezoreriei

companiei. În Alpha, societatea de leasing beneficiază de garanţii şi asigurări suficiente

pentru a acoperi, faţă de bancă, riscul de faliment al beneficiarului. Dimpotrivă, banca nu

Pagina 31 din 91


acordă împrumut decât în condiţiile garantării certe a rambursării.

Aşadar, companiile se pot finanţa, teoretic, alegând dintre următoarele instrumente:

autofinanţare, împrumut bancar obişnuit, leasing-ul, vânzare de active, vânzare de titluri prin

bursă (cele care sunt cotate la bursă) sau împrumuturile obligatare (accesul la acestea îl au un

număr redus de companii, respectiv cele care oferă o garanţie suficientă pentru un astfel de

angajament) pe cele mai convenabile din punct de vedere al costurilor, rapidităţii, eficienţei

lor, însă de cele mai multe ori, în practică, ele nu au posibilitatea de a opta, fie din pricina

situaţiei societăţii, fie a birocraţiei foarte mari, a lipsei de timp pentru parcurgerea tuturor

etapelor solicitate de finanţator, etc.

Capitolul 4. STUDIU DE CAZ PRIVIND UTILIZAREA

LEASING-ULUI CA ALTERNATIVĂ LA CREDITAREA BANCARĂ DE CĂTRE

FIRMA

Alpha LEASING S.A.

4.1. Scurtă prezentare a firmei Alpha LEASING S.A.

I. Prezentarea generala a firmei şi a mediului de lucru

Alpha Leasing S.A. a fost înfiinţată şi funcţionează începând cu 18 octombrie 1993, în

baza Legii 31/1990 şi a legislaţiei româneşti actualmente în vigoare. Capitalul social iniţial la

înfiinţare a reprezentat valoarea de 81 milioane lei (100.000 USD la cursul ROL/USD din

data respectivă). Ulterior, prin intermediul unor majorări succesive, capitalul social al firmei

a ajuns la 15.428,7 milioane lei (500.000 USD la cursul ROL/USD valabil la momentul

finalizării) împărţit în 25.000 acţiuni cu o valoare nominală individuală de 617.148 lei.

Capitalurile proprii ale societăţii la 31.12.2004 se ridicau la cca 71,3 miliarde lei.

Acţionariatul societăţii a fost reprezentat iniţial de o persoană juridică străină – Stoll

Maschinenfabrik Gmbh – ce deţinea 20% din capitalul total şi 7(şapte) persoane fizice

române ce deţineau cumulat diferenţa de 80% din valoarea capitalului existent. Actualmente

capitalul social este deţinut 100% de cei 7 (şapte) acţionari români.

Obiectul de activitate al societăţii este reprezentat în principal de desfăşurarea pe piaţa

internă a unor operaţiuni de leasing cu diferite echipamente agricole de mare capacitate şi

randament, importate de la furnizori renumiţi (John Deer, New Holland, Bauer, Kvernerland)

Pagina 32 din 91


şi oferite producătorilor din domeniu pe perioade cuprinse între 3 si 5 ani.

Având în vedere complexitatea mediului de lucru şi particularităţile existente în

sectorul agricol, firma a dezvoltat încă de la început o schemă de finanţare care să ţină seama

de caracterul sezonier al veniturilor obţinute de unităţile din domeniu.

De asemenea pentru a răspunde dificultăţilor întâmpinate de marea majoritate a

contractanţilor de echipamente la valorificarea produselor şi implicit la asigurarea resurselor

de achitare a obligaţiilor asumate, s-a acceptat ca plata să se poată realiza şi prin livrarea

produselor agricole, vânzarea acestora fiind realizată prin intermediul unui compartiment

specializat şi dezvoltat în cadrul organizaţiei noastre.

Acest mecanism de lucru, creat şi perfecţionat în cei aproape 10 ani de activitate, s-a

dovedit a fi singura modalitate capabilă să asigure desfăşurarea activităţilor din domeniul

agriculturii, fiind adoptat de-a lungul timpului şi de alţi furnizori specializaţi.

Leasing-ul cu echipamente agricole nu se poate realiza fără asigurarea unui service

corespunzător care să răspundă în termen util solicitărilor sosite de reparaţie dar şi

necesităţilor de asistenţă în exploatare.

În condiţiile în care în mare parte furnizorii externi ai echipamentelor nu au dezvoltat

reţele care să permită satisfacerea unor asemenea necesităţi, societatea Alpha Leasing, cu

sprijinul acestora, a reuşit constituirea unui departament tehnic eficient cu personal bine

pregătit şi dotare logistică corespunzătoare.

Activitatea firmei se desfăşoară prin intermediul unor diferite locaţii, proprietăţi ale

societăţii, situate în Bucureşti (sediu administrativ) şi Slobozia (centru tehnic). Totodată au

fost deschise de-a lungul timpului şi puncte de lucru zonale - Oradea - în scopul realizării

unei mai bune organizări şi coordonări a activităţii care să răspundă necesităţilor clienţilor

locali.

Mediul de lucru în care activează organizaţia nu este lipsit de concurenţă aici

identificându-se atât firme care au aceleaşi preocupări din punct de vedere al activităţii cât şi

agenţi economici şi instituţii bancare care satisfac într-o altă formă aceleaşi nevoi ale

consumatorilor. Pornind de la această constatare putem realiza o grupare a concurenţei în

două categorii:

1. concurenţa directă cuprinzând societăţi de leasing similare ce activează pe piaţa

internă şi societăţi de leasing străine care oferă acelaşi tip de serviciu unităţilor agricole,

respectiv finanţarea achiziţionării de echipamente cu randamente ridicate în vederea realizării

Pagina 33 din 91


lucrărilor specifice la timp. Referitor la acest aspect putem spune ca firma Alpha Leasing a

fost prima organizaţie care a promovat încă din 1993 realizarea unor asemenea operaţiuni,

chiar şi în condiţiile inexistenţei unui cadru legal care să normalizeze. În acest moment, din

statisticile existente la nivelul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Leasing din România,

Alpha Leasing reprezintă societatea cu activitatea cea mai amplă în acest domeniu, utilizând

pentru aceasta un personal calificat cu îndelungată experienţă în domeniul agricol.

2. concurenţa laterală care vizează satisfacerea unor necesităţi similare şi care fac

referire la:

instituţii bancare care acordă credite pentru achiziţionarea de echipamente de către

unităţile agricole, aceasta fiind o alternativă a operaţiunilor de leasing. Creditul bancar cu o

asemenea destinaţie s-a diminuat foarte mult în ultima perioadă în special datorită

imposibilităţii acestor instituţii de a controla fluxurile financiare ale unităţilor din agricultură;

societăţi de prestări servicii din domeniul agriculturii (fostele staţiuni de mecanizare

mai târziu cunoscute sub denumirea de Agromec) care urmăresc furnizarea de servicii

unităţilor agricole în scopul realizării la timp a lucrărilor. Prezenţa unor asemenea firme este

foarte redusă în piaţă în special datorită utilizării unui parc tehnic învechit şi ineficient;

societăţi producătoare interne şi externe de echipamente care prin intermediul a

diferite aranjamente (chiar şi cu sprijinul unor subvenţii bugetare) oferă clienţilor

posibilitatea satisfacerii aceloraşi necesităţi.

Alpha Leasing a abordat cu mare atenţie concurenţa, în permanenţă urmărindu-se

evitarea aşa numitei “miopii competitive”, conform căreia o organizaţie este mai probabil să

fie înlăturată de concurenţa potenţială decât de cea curentă. Din acest motiv putem aprecia că

firma deţine o poziţie autoritară pe piaţa leasingului cu echipamente agricole. Faţă de ofertele

altor firme ce acţionează în acest domeniu, organizaţia s-a implicat în promovarea unor

modalităţi care să permită o creştere a atractivităţii concomitent cu o acţiune susţinută asupra

problemelor generate de frecventele situaţii de neplată ale utilizatorilor. Punctele tari şi slabe

ale societăţii în cei 10 (zece) ani de activitate rezultă din efectuarea unei analize SWOT.

1. Puncte tari

Perioada relativ mare de finanţare a achiziţiei echipamentelor agricole cuprinsă între 3

şi 5 ani. Acest aspect oferă posibilitatea de a suporta mai uşor sarcinile de plată pe an a

echipamentelor.

Pagina 34 din 91


Posibilitatea oferită clienţilor de a achita obligaţiile asumate prin contract cu produse

agricole proprii, responsabilitatea convertirii lor în monedă revenind firmei Alpha Leasing.

Se cunoaşte faptul că o unitate agricolă nu dispune de canale avantajoase care să permită o

valorificare cât mai bună a propriilor produse datorită nivelului redus al cantităţilor oferite.

Alpha Leasing preia cantităţi mici de la mai multe unităţi asigurând o valorificare cât mai

bună atât la intern cât şi la extern.

Existenţa unui personal calificat şi cu o îndelungată experientă în domeniu, bun

cunoscător al problemelor din agricultura şi tehnologiilor necesare obţinerii unor producţii

ridicate. Este de menţionat că întreaga conducere a societăţii şi a compartimentelor direct

implicate au avut activitate profesională exclusiv derulată în domeniul agricol.

Asistenţa tehnică şi service-ul post garanţie asigurat de societate. Deşi echipamentele

sunt furnizate de diverşi producători externi s-a reuşit printr-o implicare proprie şi cu sprijin

logistic important din partea furnizorilor să fie asigurate condiţiile unui service de calitate. În

prezent societatea deţine un centru service în oraşul Slobozia ce asigură stocul de piese şi

asistenţa necesară prin intermediul a 20 specialişti în mecanică.

2. Puncte slabe

Lipsa posibilităţilor de finanţare a societăţii din sursele existente pe piaţa internă la un

nivel corespunzător dimensiunii activităţii şi pentru perioade mai îndelungate. Până în acest

moment finanţările bancare obţinute au fost de un nivel redus şi cu o maturitate mică. Din

acest motiv societatea a fost obligată, uneori, să obţină resurse de pe piaţa externă la dobânzi

cuprinse între 9.5-14%, care a determinat creşterea corespunzătoare a costurilor şi implicit a

ofertei finale.

Instabilitatea existentă de-a lungul anilor în modalitatea de organizare a proprietăţilor

agricole şi inexistenţa unui cadru legal care să reglementeze privatizarea fermelor de stat.

II. Evoluţia indicatorilor economico-financiari

Activitatea desfăşurată până în prezent a permis acumularea unui patrimoniu în

valoare totală de cca 1.500.000 USD care cuprinde în prezent sediul administrativ al societăţii

(250.000 USD), sediul teritorial service cu depozit (150.000 USD), parc auto incluzând 22

autoturisme şi autoutilitare cu o vechime medie de 3 ani (100.000 USD), echipamente

agricole proprii (300.000 USD). În afara acestora compania deţine o societate de producere a

sucului concentrat de măr în judeţul Bistriţa – Năsăud (peste 92% din capitalul social dintr-o

valoare estimată de societate la cca 800.000 EUR), cu o producţie a anului 2004 în valoare de

750.000 EUR şi un profit de 200.000 EUR, produsele sale fiind destinate exclusiv

Pagina 35 din 91


comercializării la export.

În cursul existenţei sale, firma Alpha Leasing S.A. a achiziţionat din import

echipamente agricole în valoare totală de cca 36 milioane EUR şi a încheiat contracte la

intern pentru finanţarea achiziţionării acestora de către unităţile agricole în valoare de 46

milioane EUR. Important de remarcat este structura completă şi complexă a echipamentelor

finanţate care cuprinde 123 tractoare agricole cu capacităţi între 100-240 CP, 123 pluguri, 26

maşini de semănat, 92 maşini combinate de pregătit solul şi semănat, 80 maşini de ierbicidat,

30 echipamente de fertilizat, 58 combine recoltat cereale, 113 maşini recoltat sfeclă, 90

instalaţii irigat. Cea mai mare parte a echipamentelor au fost asigurate la solicitarea

finanţatorilor externi prin intermediul Alphai Asigurari S.A., o parte din ele aflându-se şi în

acest moment sub contract. Din valoarea totală a finanţărilor utilizate pentru importul

echipamentelor au fost achitate integral şi fără întârziere cca 33 milioane EUR diferenţa de 3

milioane EUR urmând a fi achitată în următorii 3 ani. De asemenea valoarea la intern a

contractelor de leasing cu realizare în următorii 3 ani şi valoarea echipamentelor disponibile

pentru contractare se ridică la valoarea de cca 8,5 milioane EUR. Activitatea desfăşurată de

compania a înregistrat în ultimii 3 ani un nivel constant din punct de vedere al volumului,

ceea ce se poate considera o adevarată performanţă tinând seama de condiţiile climaterice

neprielnice ce au determinat o reducere a producţiilor agricole la nivelul întregii ţări pe

fondul creşterii accentuate a zonelor calamitate. Totuşi, eficienţa nu a avut de suferit,

profitabilitatea înregistrând o creştere de la an la an aceasta fiind rezultatul politicii

prudenţiale aplicate de firmă în perioadele de regres din domeniul agricol.

Solicitările de tehnică agricolă performantă utilizabile în cadrul exploataţiilor agricole

mari de peste 1000 HA a înregistrat în ultimii 5 ani o tendinţă crescătoare. La această cerere o

contribuţie importantă o înregistrează gradul avansat de uzură al echipamentelor existente,

procesul de consolidare permanentă a suprafeţelor agricole şi necesitatea utilizării unor

echipamente performante care să permită o executare la timp şi în condiţii de cost mai reduse

a lucrărilor specifice domeniului respectiv.

Totuşi, există şi o altă categorie de echipamente la care cererea a înregistrat un regres.

Un asemenea echipament îl reprezintă maşinile de recoltat sfeclă care, datorită restrângerii

suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr, au fost retrase şi trecute în conservare (cca 45

bucăţi). Politica anunţată de oficialitaţile guvernamentale în sprijinul culturii de sfeclă de

zahăr începând cu anul 2002 a generat un interes din partea unor potenţiali clienţi, anul 2001

fiind primul în intervalul 1998 – 2002 în care au apărut asemenea solicitări din partea

Pagina 36 din 91


unităţilor agricole sau fabricilor specializate în producerea zahărului.

Resursele financiare angajate de societate pentru procurarea echipamentelor se ridică

la un nivel mediu anual de 3,5 milioane EUR şi corespunde asigurării necesarului complet de

echipamente pentru o suprafaţă agricolă de cca 20.000 HA . Este de menţionat că prin

activitatea desfăşurată până în prezent s-a reuşit finanţarea achiziţionării de tehnică agricolă

modernă şi eficientă pentru o suprafaţă de cca 160.000 HA localizată în principal în judeţele

din S-E României.

III. Strategia evoluţiei în anul 2005 a companiei

Planul strategic al companiei Alpha LEASING SA pentru anul 2005 nu reprezintă

decât o primă etapă a planificării pe termen lung în care se vor stabili jaloanele pentru

elaborarea unor planuri secundare detaliate de realizare a obiectivelor organizaţiei. El va viza

în principal stabilirea unei relaţii viabile între obiectivele, pregătirea angajaţilor şi resursele

organizaţiei pe de o parte şi conjunctura pieţei pe de altă parte.

Obiectivul principal pe care îl vizează compania este creşterea activităţii prin

finanţarea achiziţionării de echipamente de către unităţi amplasate şi în alte judeţe decât cele

în care acţionează în prezent. În acelaşi timp este necesară şi o diversificare a echipamentelor

pe care le accepta la finanţare, respectiv pătrunderea pe segmentul de piaţă al producătorilor

agricoli ce deţin suprafeţe între 300 – 1000 HA gamă de echipamente solicitate de aceştia

fiind diferită.

În scopul îmbunătăţirii rezultatelor societăţii şi menţinerii unor avantaje competitive

faţă de concurenţii principali este necesară reducerea permanentă a costurilor de finanţare şi

totodată diminuarea continuă a gradului de neîncasare a creanţelor angajate prin contract.

Deşi gradul de neîncasare s-a situat în permanenţă la un nivel redus (cea mai ridicată valoare

înregistrandu-se în intervalul 2000-2004 datorită condiţiilor meteorologice – 13-18%), o

diminuare a acestora prin obligarea societăţilor agricole la încheierea unor asigurări pe culturi

cesionate în favoarea companiei Alpha LEASING SA ar reduce considerabil riscurile de

neîncasare.

În vederea reducerii costurilor de finanţare, firma vizează atragerea unor instituţii

bancare interne ca finanţatori ai activităţii şi constituirea unor adevărate parteneriate pe

termen lung cu avantaje pentru ambele părţi.

Pentru anul 2005 obiectivul societăţii îl reprezintă închirierea de echipamente agricole

pe piaţa internă în valoare de cca 5 milioane EUR, o parte din utilaje existând în stoc,

Pagina 37 din 91


diferenţa urmând a fi achiziţionate din import.

4.2. Performanţele firmei Alpha LEASING S.A.

Pe baza datelor din bilanţul contabil la 31.12.2004 al SC. Alpha LEASING SA, s-au

extras şi s-au calculat următorii indicatori economico-financiari la 31.12.2004 şi variaţia lor

faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Pe baza indicatorilor sus menţionaţi, s-au calculat următoarele rate economico-

financiare de lichiditate, rentabilitate şi profitabilitate la 31.12.2004 şi de asemenea variaţia

acestora faţă de valorile înregistrate la 31.12.2002.

4.3. Raportul autofinanţare/creditare la firma Alpha LEASING S.A.

În cadrul surselor proprii, gestiunea financiară are de ales între autofinanţare (capital

intern) şi aporturi noi la capital (surse proprii externe). Autofinanţarea este, la rândul ei,

determinată de coordonatele politicii de dividend adoptată de conducerea întreprinderii.

Capacitatea de autofinanţare este determinată de mărimea amortizărilor şi

provizioanelor, calculate şi neconsumate încă, şi de mărimea profiturilor nerepartizate încă şi

de veniturile din dezinvetiţii. În cea mai mare parte, capitalul intern din autofinanţare este

oneros. Amortizarea nu este altceva decât recuperarea trepattă, prin cifra de afaceri, a

capitalului alocat în active fixe. În funcţie de sursa de provenienţă, capitalul iniţial este

remunerat fie prin dividende (capital social), fie prin dobânzi (capital împrumutat).

Autofinanţarea din amortizare are, aprioric, un cost egal cu costul mediu ponderat al

întregului capital al întreprinderii.

Amortizarea şi provizioanele sunt cheltuieli calculate care se exonerează de la plata

impozitului pe profit. Economiile fiscale rezultate din această deductibilitate fac să scadă

costul autofinanţării.

Profitul net, după deducerea impozitului pe profit, rămâne o sursă gratuită de finanţare

până la încorporarea, în capitalul social, a rezervelor astfel constituite. După distribuirea de

acţiuni gratuite, autofinanţarea devine în întregime generatoare de costuri pentru

Pagina 38 din 91


remunerarea, prin dividende, a capitalului intern, convertit în capital social.

Dezinvestiţia oferă şi ea o sursă internă de capital neimpozitată. În ţările occidentale

se impozitează doar jumătate din plusvaloarea obţinută din cesiunea activelor fixe

dezinvestite. Economiile fiscale astfel obţinute determină diminuarea corespunzătoare a

costului autofinanţării.

Rezultatul reportat la sfârşitul exerciţiului anului 2004 înregistrează valoarea

profitului nerepartizat aferent anilor anteriori după utilizarea unei părţi pentru majorarea

capitalului social şi a înregistrat o creştere cu aproximativ 92% faţă de anul precedent.

Profitul net a fost repartizat parţial la sfârşitul exerciţiului pentru: completarea

rezervelor legale 1.657.536 mii lei, constituirea altor rezerve 3.744.404 mii lei, diferenţa de

24.763.716 mii lei reprezentând profit nerepartizat.

Aşa cum se constată din evoluţia datelor de mai sus, capitalurile proprii au crescut

faţă de anul precedent cu 71,61%.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli înregistrate pe seama rezultatului reportat

sunt constituite exclusiv din provizioane pentru pierderile din diferenţe de curs valutar fiind

înregistrate la nivelul de 43.279.482 mii lei în anul 2002. Această poziţie bilanţieră nu are

influenţă in cadrul rezultatului reportat deoarece este contrabalansata de diferentele de

converie pasiv inregistrate la acelasi nivel, dar cu semn negativ.

În cursul anului 2004 această poziţie bilanţieră nu a mai fost afectată de operaţiuni

datorită schimbării legislaţiei în materie contabilă (Ordinul Ministerului de Finanţe 306) care

presupune un alt tratament pentru diferenţele de curs valutar aferente datoriilor şi creanţelor

în valută, respectiv recunoaşterea lor ca venituri, respectiv cheltuieli, după caz. Cheltuielile

sunt deductibile fiscal.

Amortizarea calculată la nivelul anului 2004 era de 60.535.728 mii lei.

Fiind o sursă internă cu un cost mai mic decât cel mediu, autofinanţarea este cea mai

eficientă soluţie de acoperire a nevoilor permanente de capitaluri. Însă capacitatea de

autofinanţare este adesea insuficientă, de aceea se apelează la surse externe de capital:

-proprii, prin noi aporturi de capital (în numerar şi/sau în natură) sau prin subvenţii de

la bugetul statului;

-împrumutate, prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni şi/sau prin contractarea de

credite bancare pe termen mediu şi lung;

-închiriate, cu posibilitatea cumpărării ulterioare, la un preţ prestabilit, a activelor fixe

Pagina 39 din 91


(leasing).

Selecţia şi combinarea acestor surse formează conţinutul deciziei de finanţare pe

termen lung, iar criteriul de optimizare îl constituie valoarea actualizată netă ce rezultă din

fiecare variantă de finanţare.

4.4. Utilizarea leasing-ului de către firma

Alpha LEASING SA

4.4.1. Utilizarea leasing-ului în calitate de „consumator”

SC GENRAL LEASING SA a avut şi are încheiate contracte de leasing atât cu

parteneri interni, cât şi cu parteneri externi pentru utilaje agricole şi pentru autoturisme.

Societatea a avut încheiate contracte de leasing pentru autoturisme cu diverşi

parteneri, printre care EURIAL INVEST sau PORSCHE BANK, costul de achiziţie şi costul

total (cost de achiziţie +cheltuielile cu dobânzile+asigurarea CASCO a autoturismului)

diferind de la un caz la altul.

În cazul utilajelor agricole atât Finanţatorii cât şi Furnizorii sunt şi ei diverşi, preţul

utilajelor diferind de la Furnizor la Furnizor, de la un Finanţator la altul (în funcţie de

dobânzile percepute). În continuarea sunt prezentate o parte din utilajele agricole pentru care

SC Alpha LEASING SA a avut sau are încheiate contracte de leasing:

În activitatea desfăşurată până acum societatea a încheiat contracte cu dobânzi ce au

variat între 5% şi 12% pe an la valută. O dobândă mai mare, adică o finanţare mai scumpă,

determină o creştere a cheltuielilor cu dobânzile şi implicit un preţ mai mare al utilajelor

oferite de SC Alpha LEASING în leasing.

În ceea ce priveşte calculul costurilor totale ale finanţării trebuie făcută distincţie între

contractele de leasing încheiate la intern şi cele la extern; înregistrările contabile diferind şi

ele de la caz la caz.

Contract de leasing financiar încheiat cu un nerezident

Pagina 40 din 91


-Dacă contractul se încheie pe o perioadă mai mare de un an trebuie ca Utilizatorul să-

l notifice la Banca Naţională a României, iar acesta să-l înregistreze în Registrul Datoriei

Private Externe.

-Plata impozitului pe venitul persoanelor nerezidente aferent dobânzilor achitate la

extern (conform prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de

România cu alte state, sau potrivit prevederilor Codului Fiscal privind impunerea unor

venituri realizate din România de persoane fizice şi juridice nerezidente), ceea ce pentru

beneficiarul leasing-ului se traduce în costuri. Acest impozit se achită Administraţiei

Financiare, în lei, la cursul de schimb valabil la data respectivă, iar scadenţa acestuia este cel

târziu 25 ale lunii următoare plăţii la extern a dobânzii.

-Utilajele sunt aduse în regim de import temporar, adică nu se plătesc taxe vamale,

taxa pe valoare adăugată sau comision vamal. Societatea va plăti taxe vamale şi taxa pe

valoarea adăugată numai la finalul contractului de leasing (dacă îşi exprimă opţiunea de

cumpărare a utilajului) şi numai la valoarea rămasă (valoarea reziduală) şi nu la cea iniţială a

utilajelor.

-În contabilitatea utilizatorului se fac următoarele înregistrări contabile:

Pentru exemplificarea înregistrărilor contabile pornim de la următoarele informaţii:

-preţul de achiziţie al utilajelor agricole:1.376.171 EUR;

-valoarea totală a dobânzilor: 138.976 EUR;

-curs de schimb valabil la încheierea contractului: 40.500 lei/EUR;

-taxa de management (inclusiv impozit): 8.257 EUR;

-valoarea primei rate: 209.450 EUR (rata de capital) şi 38.533 EUR (dobânda aferentă

ratei de capital, inclusiv impozit);

-valoarea reziduală este de 275.234 EUR;

a) Înregistrarea în contabilitate a imobilizărilor corporale primite conform

prevederilor din contractele încheiate între părţi şi evidenţierea datoriei, inclusiv a dobânzilor

aferente:

În creditul contului 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” se înregistrează

valoarea ratelor de leasing şi valoarea reziduală la cursul din contract (1.376.171 EUR x

40.500 lei/EUR).

În creditul contului 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” se

înregistrează valoarea dobânzilor la cursul din contract (138.976 EUR x 40.500 lei/EUR).

Pagina 41 din 91


213 =167 55.734.925.500 lei

„Mijloace fixe” „Alte împrumuturi şi

datorii asimilate”

471 =1687 5.628.528.000 lei

„Cheltuieli înregistrate „Dobânzi aferente altor

în avans” împrumuturi şi datorii asimilate”

şi

-Debit cont 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” cu

valoarea imobilizărilor corporale conform documentelor, inclusiv dobânda. Această situaţie

se ţine extracontabil.

Cont 8036 "Redevenţe, locatii de gestiune, chirii"

Debit: 1.515.147 EUR (chirie, rate de leasing pe 3 ani)

b) Amortizarea imobilizărilor corporale achiziţionate conform contractelor de leasing

se face potrivit duratelor normale de funcţionare legale în vigoare.

Utilizatorul are posibilitatea de a opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă

sau accelerată. SC Alpha LEASING a optat pentru metoda amortizării liniare; conform

legislaţiei în vigoare dacă ar fi optat pentru metoda amortizării accelerate societatea ar fi avut

obligaţia de a păstra în patrimoniu acele mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală

cu jumătate din durata lor normală de utilizare. Amortizarea se înregistrează începând cu luna

următoare celei de achiziţionare a bunurilor. Dacă considerăm că durata normală de

funcţionare este de 8 ani, atunci valoarea lunară a amortizării va fi: 12,5% x

55.734.925.500/12.

681 =281 580.572.141 lei

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizări privind

amortizarea imobilizărilor” imobilizările corporale”

c) Înregistrarea obligaţiei de plată a ratelor (la cursul de schimb valabil la data

încheierii contractului) pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor.

În debitul contului 167 “Alte împrumuturi şi datorii asimilate” se înregistrează

valoarea ratei de leasing scadentă la cursul din contract (209.450 EUR x 40.500 lei/EUR).

În debitul contului 1687 “Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate” se

înregistrează valoarea dobânzii scadente la cursul din contract (38.533 EUR x 40.500

Pagina 42 din 91


lei/EUR).

% =404 10.043.311.500 lei

„Furnizori de imobilizări”

167 8.482.725.000 lei

„Alte împrumuturi şi


1687 1.560.586.500 lei

„Dobânzi aferente altor

împrumuturi şi datorii asimilate”

666 =471 1.560.586.500 lei

„Cheltuieli privind „Cheltuieli înregistrate

dobânzile” în avans”

şi

-Credit cont 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” cu

valoarea fiecărei rate scadente, pe măsura facturării; se face o situaţie extracontabilă.

Cont 8036 "Redevenţe, locatii de gestiune, chirii"

Debit: 1.515.147 EUR (chirie, rate de leasing pe 3 ani)

Credit: 247.983 EUR (achitatarea primei rate)

Aceleaşi înregistrări contabile se fac la scadenţa fiecărei rate până la finalul

contractului, urmând ca soldul contului 8036 “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte

datorii asimilate” să fie zero (total sume debitoare=total sume creditoare).

Înregistrarea impozitului pe venitul din dobânzi (3.853,30 EUR x 40.500 lei/EUR) şi

a plăţii acestuia:

404 =446 156.058.650 lei

„Furnizori de imobilizări” „Alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate”

446 =5121 173.294.880 lei

„Alte impozite, taxe şi „Conturi la bănci în lei”


Utilizatorul este obligat să emită factură la intern pentru Finanţator. Înregistrarea taxei

Pagina 43 din 91


pe valoare adăugată se face la cursul de schimb valabil la data scadenţei (209.450 EUR x

40.480 lei/EUR-curs la data scadenţei x 19%):

4426 =4427 1.610.921.840 lei

„T.V.A. deductibilă” „T.V.A. colectată”

Dacă în contract este prevăzută şi plata unei taxe de management se fac următoarele

înregistrări contabile:

-Înregistrarea taxei de management pe baza facturii emise (8.257 EUR x 40.500

lei/EUR):

6283 =404 334.408.500 lei

„Cheltuieli cu taxele „Furnizori de imobilizări”

de operare la contractele

de leasing”

-Înregistrarea impozitului pe venitul persoanelor nerezidente (conform Convenţiei de

evitare a dublei impuneri încheiate de ţara noastră cu alte state - atunci când există Cerficat de

Rezidenţă sau Codului Fiscal) aferent taxei de management (825,70 EUR x 40.500 lei/EUR)

şi a plăţii acestuia:

404 =446 33.440.850 lei

„Furnizori de imobilizări” „Alte impozite, taxe şi


446 =5121 33.440.850 lei

„Alte impozite, taxe şi „Conturi la bănci în lei”


-Plata taxei de management la extern la un curs de 40.560 lei/EUR – curs de schimb

valabil în ziua plăţii (7.431,30 EUR x 40.560 lei/EUR):

404 =5124 301.413.528 lei

Pagina 44 din 91


„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci în devize”

-Deoarece la data plăţii cursul de schimb valutar este mai mare decât la data încheierii

contractului, din diferenţa de curs nefavorabilă rezultă o cheltuială pentru Utilizator şi aceasta

se înregistrează astfel – 7.431,30 EUR x (40.560 – 40.500) lei/EUR:

665 =404 445.878 lei

„Cheltuieli cu diferenţele „Furnizori de imobilizări”

de curs valutar”

d) Înregistrarea în contabilitate a plăţii ratei de leasing către societatea de leasing.

Presupunem că la data plăţii cursul de schimb este 40.480 lei/EUR şi vom avea:

-Plata ratei de leasing = rata de capital + dobânda ‚ către Finanţator (244.129,70 EUR

x 40.480 lei/EUR):

404 =5124 9.882.370.256 lei


-Cursul de schimb la momentul plăţii fiind mai mic decât cel de la data încheierii

contractului, a rezultat o diferenţă de curs favorabilă, un venit – 244.129,70 EUR x (40.500 –

40.480) lei/EUR:

404 =765 4.882.594 lei

„Furnizori de imobilizări” „Venituri din diferenţe

de curs valutar”

e)La expirarea contractului, o dată cu achitarea ultimei rate se consemnează şi

transferul dreptului de proprietate.

În cazul nostru bunurile sunt de import şi se vor înregistra şi achita de către Utilizator

şi taxa vamală, conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr.51/1997,

aprobată şi modificată prin Legea nr.90/1998 şi ulterior modificată prin Legea nr.99/1999,

precum şi taxa pe valoare adăugată, efectuându-se articolele contabile:

-Înregistrarea valorii reziduale pe baza facturii emisă de Finanţator (275.234 EUR x

40.500 lei/EUR):

Pagina 45 din 91


167 =404 11.146.977.000 lei

„Alte împrumuturi şi „Furnizori de imobilizări”


-Înregistrarea plăţii la extern a valorii reziduale, la cursul de schimb cel mai mic

dintre cel de la sfârşitul exerciţiului financiar anterior şi cel din momentul plăţii. Presupunem

un curs de schimb valabil la data plăţii de 41.800 lei/EUR (275.234 EUR x 41.800 lei/EUR):

404 =5124 11.504.781.200 lei


-înregistrarea în contabilitate a diferenţei de curs 275.234 EUR x (41.800 – 40.500)

lei/EUR:

665 =404 357.804.200 lei

„Cheltuieli cu diferenţele „Furnizori de imobilizări”

de curs valutar”

-Presupunem că la data importului definitiv cursul de schimb este de 41.800 lei/EUR

şi vom calcula taxa pe valoare adăugată, taxa asycuda şi taxele vamale (presupunem că unul

dintre utilajele agricole este adus din afara Uniunii Europene şi valoarea sa reziduală este de

20.234 EUR) datorate de Utilizator:

-înregistrarea obligaţiei de plată faţă de Vama unde se fac operaţiunile de import a

taxei pe valoare adăugată (275.234 EUR x 41.800 lei/EUR x 19%), taxei asycuda (8 EUR x

41.800 lei/EUR) şi a taxei vamale aferentă importului din afara Uniunii Europene (20.234

EUR x 41.800 lei/EUR x 20%):

635 =446 334.400 lei

„Cheltuieli cu alte „Alte impozite, taxe şi

impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”


% =462 2.355.399.068 lei

„Debitori diverşi”

4426 2.185.908.428 lei

Pagina 46 din 91


„T.V.A. deductibilă”

446 169.156.240 lei

„Alte impozite, taxe şi


446 334.400 lei

„Alte impozite, taxe şi


-Înregistrarea plăţii către vamă:

462 =5121 2.355.399.068 lei

„Debitori diverşi” „Conturi la bănci în lei”

-Înregistrarea creşterii valorii mijlocului fix cu valoarea taxei vamale:

213 =446 169.156.240 lei

„Mijloace fixe” „Alte impozite, taxe şi


Contract de leasing financiar încheiat cu un rezident

-Indiferent de durata contractului, acesta nu trebuie notificat la Banca Naţională a

României;

-Contractul fiind încheiat cu o persoană juridică rezidentă Utilizatorul nu mai plăteşte

impozit pe venitul persoanelor nerezidente;

-Spre deosebire de contractul de leasing financiar extern, la contractul de leasing

financiar intern facturile emise de Finanţator sunt purtătoare de taxă pe valoare adăugată şi se

înregistrează în contabilitate ca atare.

4.4.2. “Produse” de leasing ale firmei Alpha LEASING

SC Alpha LEASING SA oferă în leasing atât utilaje noi, cât şi utilizate, preţurile lor

diferind în mod evident. Preţul utilajelor diferă în funcţie de preţul de achiziţie de la extern,

costul finanţării plătit de Alpha LEASING şi avansul acordat de client.

Pagina 47 din 91


Pentru utilajele oferite în regim de leasing societatea asigură service şi se ocupă, de

asemenea, cu aprovizionarea cu piese de schimb, în baza unei comenzi primite de la

Utilizator.

Înregistrări contabile:

Pentru exemplificarea înregistrărilor contabile pornim de la următoarele informaţii:

-preţul de achiziţie al utilajelor agricole: 162.222 EUR;

-valoarea totală a ratelor contractului încheiat la intern: 219.000;

-valoarea totală a dobânzilor: 18.780,27 EUR;

-curs de schimb valabil la încheierea contractului: 40.600 lei/EUR;

-valoarea primei rate: 23.780,09 EUR (rata de capital) şi 5.256 EUR (dobânda

aferentă ratei de capital);

-valoarea reziduală este de 43.800 EUR;

a) Achiziţionarea de imobilizări corporale de la furnizori interni, care urmează a fi

predate în regim de leasing (162.222 EUR x 40.600 lei/EUR şi 162.222 EUR x 40.600

lei/EUR x 19%):

% =404 7.837.593.708 lei

„Furnizori de imobilizări”

213 6.586.213.200 lei

„Mijloace fixe”

4426 1.251.380.508 lei

„T.V.A. deductibilă”

b) Predarea către beneficiar a bunurilor care fac obiectul contractului de leasing la

valoarea înscrisă în contract, respectiv la costul de achiziţie, şi evidenţierea creanţei, inclusiv

a dobânzii de încasat (219.000 EUR x 40.600 lei/EUR, respectiv 18.780,27 EUR x 40.600

lei/EUR):

2672 =213 8.891.400.000 lei

„Împrumuturi acordate „Mijloace fixe”

Pagina 48 din 91


pe termen lung”

2678 =472 762.478.962 lei

„Dobânzi aferente „Venituri înregistrate

creanţelor imobilizate” în avans”

Imobilizările corporale predate în regim de leasing financiar de către Finanţator se

reflectă în debitul contului în afara bilanţului 8038 “Alte valori în afara bilanţului” analitic

“Bunuri predate în regim de leasing”. Acest cont se creditează pe măsura facturării ratelor de

leasing potrivit contractului, astfel încât soldul debitor să reflecte valoarea ratelor rămase de

încasat.

c) Emiterea facturilor reprezentând ratele de încasat potrivit contractului şi

înregistrarea acestora în contabilitate (23.780,08 EUR x 40.600 lei/EUR; 5.256 EUR x

40.600 lei/EUR; 23.780,08 EUR x 40.600 lei/EUR x 19%):

411 =% 1.362.304.385 lei

„Clienţi”

706 965.471.248 lei

„Venituri din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii”

2678 213.393.600 lei

„Dobânzi aferente creanţelor

imobilizate”

4427 183.439.537 lei

„T.V.A. colectată”

şi concomitent:

-înregistrarea la venituri a dobânzii facturate:

472 =766 213.393.600 lei

„Venituri înregistrate „Venituri din dobânzi”

în avans”

-credit cont 8038 “Alte valori în afara bilanţului” analitic “Bunuri predate în regim de

leasing”.

Pagina 49 din 91


-înregistrarea diminuării creanţei înregistrate în debitul contului 2672 „Împrumuturi

acordate pe termen lung”, cu cota-parte din veniturile facturate şi înregistrate în creditul

contului 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”:

658 =2672 965.471.248 lei

„Alte cheltuieli „Împrumuturi acordate

de exploatare pe termen lung”

Aceste articole contabile se înregistreză la fiecare rată scadentă.

d) Diferenţele de curs valutar se înscriu distinct în factură. În contabilitate diferenţele

de curs se vor reflecta fie in creditul contului 758 “Alte venituri din exploatare” (cele

favorabile) fie în debitul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare”(cele nefavorabile).

e) La expirarea contractului de leasing, o dată cu facturarea ultimei rate (43.800 EUR

x 40.600 lei/EUR; 43.800 EUR x 40.600 lei/EUR x 19%) se consemnează şi transferul

dreptului de proprietate pe baza contractului de vânzare-cumpărare.

411 =% 2.116.153.200 lei

„Clienţi”

706 1.778.280.000 lei

„Venituri din redevenţe, locaţii

de gestiune şi chirii”

4427 337.873.200 lei

„T.V.A. colectată”

4.4.3. Avantajele leasing-ului în comparaţie cu creditarea bancară

Pentru a evidenţia avantajele leasing-ului în comparaţie cu creditarea bancară am

pornit de la analizarea celor două variante de finanţare pentru două situaţii distincte.

A. Societatea Alpha LEASING are nevoie de utilaje agricole în valoare de 1.376.171

EUR, nu dispune de resurse proprii şi prin urmare îi ramân la dispoziţie leasing-ul sau

creditarea bancară.

1. Încheie contract de leasing financiar extern cu firma germană

Pagina 50 din 91


SCHNEIDER&SOHN pe o perioadă de trei ani. Condiţiile împrumutului sunt avantajoase:

dobandă la valută 5% pe an, nu se solicită achitarea unui avans, iar prima plată este la şase

luni de la data recepţiei utilajelor agricole.

Obţinerea finanţării este relativ facilă deoarece firma germană rămâne proprietarul

bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing. Alpha LEASING este obligată să asigure

bunurile la AlphaI ASIGURĂRI, acesta fiind un cost suplimentar .

-Din analiza datelor de mai sus rezultă că societatea plăteşte în plus peste preţul de

achiziţie suma de 154.417 EUR, care reprezintă costul finanţării pe perioada contractului

(dobânzi la ratele de leasing + impozit pe venitul persoanelor nerezidente conform legislaţiei

în vigoare). Ratele de leasing nu au valori fixe fiind crescătoare, iar dobânzile sunt

descrescătoare.

-Utilajele sunt aduse în regim de import temporar şi societatea nu plăteşte taxa pe

valoare adăugată, taxe vamale sau comision vamal. Singurele costuri vor fi cele legate de

operaţiunile de import, cele cu plata comisionarilor vamali ce efectuează formalităţile

vamale.

-Alpha LEASING nefiind proprietara utilajelor poate opta la finalul contractului fie

rezilierea lui (va înpoia Finanţatorului utilajele), fie pentru cumpărarea utilajelor şi achitarea

valorii reziduale, aceasta implicând şi plata în vamă a taxei pe valoare adăugată şi a taxelor

vamale la valoarea rămasă şi nu la valoarea iniţială.

2. Obţine credit de la Banca Comercială Română pe o perioadă de trei ani cu o

dobândă de 9,5% pe an la valută.

Obţinerea împrumutului nu este facilă deoarece:

-banca solicită situaţii financiare ale Alpha LEASING (bilanţ contabil la 31.12.2004,

balanţă la ultima lună, situaţia fluxului de numerar etc.) pe care urmează să le analizeze, ceea

ce înseamnă timp, timp pe care, uneori, agentul economic nu îl are;

-pentru a obţine un împrumut de la Banca Comercială Română în valută trebuie ca

Alpha LEASING să aibă încasări în valută;

-indicatorii de profitabilitate, solvabilitate, lichiditate, trebuie să se încadreze în

limitele solicitate de bancă, ceea ce nu este posibil întotdeauna;

-Alpha LEASING trebuie să vină cu garanţii solide, cu bunuri pe care banca va pune

gaj pe toată perioada derulării contractului; aceste bunuri gajate vor fi obligatoriu asigurate de

Pagina 51 din 91


firma beneficiară a împrumutului.

-se percepe un comision de analiză dosar de 1.000.000 lei şi un comision de gestiune

de 1,25% flat;

-în cazul neutilizării creditului se percepe un comision de neutilizare de 1% până la o

lună şi 1,5% peste o lună.

La finele studierii dosarului se decide acordarea împrumutului in procent de 100%.

Acest fapt înseamnă că societatea poate achiziţiona utilajele, iar în momentul în care acestea

ajung în ţară societatea trebuie să aibă la dispoziţie sume importante de bani pentru a achita

taxa pe valoare adăugată în vamă ( valoarea utilajelor x curs de schimb valabil la momentul

respectiv x 19%) – în cazul nostru, la un curs de 40.500 lei/EUR ar însemna 10.589.635.845

lei – şi eventual taxele vamale pentru utilajele din afara Uniunii Europene.

3. Obţine credit de la Raiffeisen Bank pe o perioadă de trei ani cu o dobândă de 8,0%

pe an la valută.

Condiţiile sunt aceleaşi, deosebirea constă în valoarea dobânzii, deci într-un cost mai

mic al finanţării, iar comisionul de gestiune este de doar 1% flat.

Din analiza datelor de mai sus au rezultat următoarele aspecte:

-din cele trei variante de finanţare cea mai facilă şi mai ieftină este contractul de

leasing financiar extern (are dobânda cea mai mică 5% faţă de 8,0% sau 9,5%);

-din punct de vedere al costurilor cu dobânzile şi comisioanele pe ani este evident

avantajul încheierii unui contract de leasing extern

-dacă firma ar opta pentru un împrumut bancar ar trebui să aibă diponibilă şi o mare

sumă de bani pentru plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, ceea ce se traduce în posibila

lipsă de lichidităţi pentru o perioadă;

-în cazul încheierii unui contract de leasing extern Alpha LEASING va achita taxa pe

valoarea adăugată în vamă la finalul contractului, adică peste trei ani, şi numai la 20% din

valoarea iniţială a bunurilor (deci de cinci ori mai puţin) şi până atunci ar putea folosi

resursele financiare disponibilizate astfel în alte scopuri, ceea ce ar aduce profit firmei;

-în cazul unui împrumut bancar societatea aduce gaj bunuri care se află în proprietatea

sa şi pe care nu le va putea înstrăina pe durata contractului, în timp ce în cazul încheierii unui

contract de leasing Alpha LEASING poate subînchiria utilajele aflate sub contract;

-pe de altă parte, este mult mai rentabil pentru Alpha LEASING să achiziţioneze

Pagina 52 din 91


utilajele în leasing pentru că în acest mod nu-şi blochează importante sume de bani (urmând a

le recupera ulterior din vânzarea sau închirierea utilajelor respective).

La o analiză globală situaţia se prezintă astfel:

B. Societatea Alpha LEASING are nevoie de utilaje agricole în valoare de 219.000

EUR, nu dispune de resurse proprii şi prin urmare îi ramân la dispoziţie leasing-ul sau

creditarea bancară.

Încheie contract de leasing financiar extern cu firma austriacă BA-CA EXPORT

LEASING pe o perioadă de trei ani. Dobânda este de 6% pe an la valută, se solicită achitarea

unui avans de 20% din valoarea utilajelor şi se percepe o taxă de management de 1,3% flat.

Avansul şi taxa de management trebuiesc achitate în cel mai scurt timp posibil de la data

încheierii contractului.

2. Obţine credit de la Banca Comercială Română pe o perioadă de trei ani cu o

dobândă de 9,5% pe an la valută, comision de gestiune de 1,25% flat.

3. Obţine credit de la Raiffeisen Bank pe o perioadă de trei ani cu o dobândă de 8,0%

pe an la valută, comision de gestiune de 1% flat.

Pentru a reliefa avantajele leasing-ului în comparaţie cu creditarea bancară chiar şi în

condiţiile achitării unui avans şi perceperii unei taxe de management am evidenţiat clar, pe

fiecare an, cheltuielile de finanţare aferente fiecărei opţiuni:

Se observă că în primii doi ani cheltuielile cu dobânzile aferente contractului de

leasing extern sunt mai mici decât în cazul împrumuturilor bancare, pentru ca în următorii doi

ani să crească comparativ cu acestea. În ansamblu cheltuielile aferente contractului de leasing

financiar extern sunt mai mici decât cele efectuate în cazul împrumuturilor bancare.

În momentul în care beneficiarul unei operaţiuni de leasing emite cereri de închiriere

de echipamente către anumite societaţi de leasing (cereri în care specifică intenţia de-a intra

în posesia bunului dorit, destinaţia bunului, caracteristicile, “coordonatele” furnizorului,

preţul de livrare, data estimată a livrării), întocmeşte şi un dosar cu informaţii relative la

Pagina 53 din 91


activitatea firmei sale şi un plan de afaceri.

Printre documentele necesare a fi incluse în dosarul de finanţare a achiziţiei unui bun

în sistem de leasing se numără:

-scurt istoric al firmei;

-copii după actele legale de constituire a firmei (contract de societate, statut, Certificat

Unic de Înregistrare);

-bilanţ contabil vizat de Ministerul Finanţelor (cu anexele şi raportul de gestiune) pe

ultimii 2 – 3 ani;

-balanţa de verificare a ultimei luni calendaristice;

-situaţia patrimoniului şi rezultatele financiare;

-studiul de fezabilitate sau planul de afaceri aferent proiectului de finanţare;

-situaţia angajamentelor de plată şi a creanţelor de încasat la zi, defalcate în lei şi

valută acolo unde este cazul;

-situaţia creditelor angajate la bănci. Se va menţiona: tipul creditului, valoarea, data

acordării, scadenţa, modalitatea de rambursare, nivelul dobânzii, garanţii materiale aferente

creditului acordat;

-situaţia băncilor la care societatea are deschise conturi;

-situaţia exporturilor şi importurilor de completare aferente anului curent (exprimate

cantitativ şi valoric) şi estimari pentru anul viitor (pe bază de contracte ferme);

-situaţia livrărilor realizate la intern în anul curent şi estimări pentru anul viitor;

-lista clienţilor către care se realizează exporturi, pe tip de produs şi valori;

-identificarea exactă a tuturor echipamentelor dorite în leasing, în conformitate cu

cataloagele furnizorului;

-oferta furnizorului echipamentelor, plus un contract tip al acestuia. Detalii privind

alte facilităţi pe care le oferă împreună cu echipamentul (service, piese de schimb, etc.);

-fluxul de numerar previzionat pe durata locaţiei (dacă nu este explicitat în planul de

afaceri).

4.4.5. Tipuri de contracte de leasing

4.4.5.1. Cuprinsul şi caracteristicile contractului de leasing

Contractul de leasing face parte din categoria contractelor de locaţie, prezentând o

Pagina 54 din 91


serie de aspecte specifice ce ţin de obiectul şi tehnica de realizare a acestei operaţiuni

comerciale.

Ion Stoian, în volumul său intitulat "Cartea Specialistului în Comerţ Exterior",

defineşte contractul de leasing ca fiind "un contract de finanţare şi închiriere pe baza unei

înţelegeri scrise între două părţi prin care una, definită furnizor, închiriază celeilalte, numită

utilizator, mijloace de producţie sau alte bunuri spre folosinţă contra unui preţ, cu dreptul

acesteia din urmă de a cumpăra bunul închiriat la expirarea termenului contractual”.

Cuvântul "leasing" provine din englezescul "to lease" semnificând "a lăsa în grija, a

închiria".

Atât în literatura de specialitate, cât şi în practică, între leasing şi

contractul de leasing se face o diferenţiere explicită.

Operaţiunea de leasing este întregul, contractul - o parte. Fără existenţa contractului

sau a contractelor pe care le implică operaţiunea de leasing, aceasta din urmă nu se poate

desfăşura.

Operaţiunea de leasing presupune raporturi juridice stabilite între participanţii la

operaţiune. Aceste raporturi juridice iau forma contractului de leasing care poate fi privit ca

un complex de tehnici juridice care corespund nevoii de creditare pe termen mediu şi lung, o

formă de credit ce permite întreprinderilor să obţină bunuri productive printr-o finanţare

exterioară.

Desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunii de leasing depinde de relaţiile statornicite

între parţile (persoanele) implicate, precum şi de modul cum sunt evidenţiate obligaţiile,

răspunderile şi drepturile acestora. Practic, operaţiunea de leasing presupune o succesiune de

contracte, unele privesc doar relaţii simple (cei trei participanţi), altele privesc tehnici

financiar - bancare complexe.

Operaţia de leasing presupune următoarele:

- o firmă sau întreprindere, de regulă specializată, cumpără la cererea unei

întreprinderi interesate anumite bunuri (maşini-unelte, utilaje industriale, echipamente, etc.)

de la întreprinderea producătoare a acestora în concordanţă cu specificaţia clientului

solicitator căruia, apoi, societatea de leasing (cumpărătorul) le închiriază pentru o perioadă de

timp convenită.

- pe parcursul închirierii, beneficiarul de leasing (locatarul) foloseşte bunurile în

interesul său, plătind în schimb o redevenţă locativă calculată în aşa fel încât să asigure

cumpărătorului amortizarea integrală a investiţiei.

- la scadenţa perioadei de închiriere, locatarul are dreptul la 3 opţiuni:

Pagina 55 din 91


a) poate cumpăra bunurile închiriate la o valoare reziduală (după scăderea

amortizării).

b) poate prelungi contractul prin reînnoirea locaţiunii pentru o nouă perioadă de timp,

în schimbul unei rate de leasing (chirie) mai redusă.

c) poate rezilia contractul şi restituie echipamentele societăţii de

leasing.

Principalele elemente ale acestei operaţiuni de leasing sunt:

1. Cumpărarea unor bunuri de către o societate specializată (societatea de leasing) în

vederea închirierii imediate a lor.

2. Punerea acestor bunuri, prin intermediul unui contract de locaţie, la dispoziţia unei

persoane care îl va utiliza contra unei chirii.

3. Facultatea acordată beneficiarului de a cumpăra la sfârşitul

contractului toate sau numai o parte din bunurile închiriate contra unui preţ convenit.

Aşadar, contractul de leasing implică trei persoane:

a) vânzătorul bunului care poate fi furnizorul sau chiar producătorul bunului.

b) cumpărătorul bunului care este, de fapt, finanţatorul întregii operaţiuni (societatea

de leasing - locator). Cumpărarea este efectuată în vederea închirierii ulterioare.

c) utilizatorul (beneficiarul bunului) care are calitatea de locatar şi va utiliza bunul

într-un scop prestabilit. Contractul este încheiat numai pe baza interesului manifestat de

locatar.

Particularităţile pe care le prezintă diferitele forme de leasing se reflectă şi în

contractele ce reglementează aceste operaţiuni, neexistând un tip de contract universal

valabil. Două modele de contract de leasing vor fi prezentate în subcapitolul 4.4.5.3.

Leasing-ul se înfăţişează ca o operaţiune comercială complexă care se compune din

mai multe raporturi juridice. În cazul în care este vorba de un leasing indirect, apar pe lângă

contractul de locaţie:

- un contract de vânzare-cumpărare;

- un contract de mandat comercial.

Contractul de vânzare-cumpărare se încheie între producătorul (furnizorul) bunului şi

societatea de leasing, iar contractul de mandat se încheie între societatea de leasing şi viitorul

beneficiar al leasing-ului. În baza contractului de mandat, societatea de leasing îi acordă

beneficiarului dreptul de acţiune directă asupra producătorului în privinţa reclamaţiilor cu

Pagina 56 din 91


privire la calitate, asistenţă tehnică şi service şi în Alpha, pentru orice defecţiune a produsului

în perioada de utilizare.

În cazul în care producătorul bunurilor este în acelaşi timp şi finanţator, valorificându-

şi astfel propriile produse, partenerii se reduc la doi: furnizor - finanţator şi utilizator, iar

operaţiunea se perfectează numai în baza unui singur contract de leasing.

Uzual, un contract de leasing cuprinde următoarele elemente:

- denumirea şi descrierea tehnică a bunului închiriat, cu precizarea gradului de uzură,

cât şi furnizorul ales;

- data şi locul unde se va face predarea bunului de către furnizor utilizatorului, precum

şi a instrucţiunilor de utilizare (exploatare); condiţiile de livrare şi de instalare a bunului care

rezultă că au fost respectate din documentele întocmite la livrare şi la instalare, cu precizarea

condiţiilor de suportare a cheltuielilor şi riscurilor pentru chiriaş şi furnizor, ca şi implicaţiile

în caz de întârziere în livrare sau instalare;

- necesitatea încheierii unui proces verbal după punerea în funcţiune spre a se constata

modul de funcţionare;

- necesitatea încheierii unui proces verbal de recepţie din care să rezulte starea

bunului;

- preţul estimativ al bunului, iar în unele cazuri şi preţul la care bunul respectiv ar

putea fi cumpărat după expirarea termenului de închiriere;

- obligaţia utilizatorului de a fixa pe una din piesele (părţile) bunului închiriat o placă

din care să rezulte numele proprietarului (din motive de publicitate);

- termenul de folosinţă, determinat de durata de amortizare sau de necesarul

utilizatorului;

- condiţiile de utilizare, întreţinere şi control asupra bunului închiriat, cu detalierea

obligaţiilor chiriaşului, acesta asumându-şi răspunderea eventualelor prejudicii cauzate;

- garantarea bunului de către utilizator şi exonerarea societăţii de

leasing de orice responsabilitate;

- proprietatea bunului cu implicaţiile şi modul de exerciatare a dreptului de

proprietate;

- responsabilitatea chiriaşului şi varianta de asigurare a bunurilor;

- chiria pe care utilizatorul se angajează să o plătească proprietarului, cu precizarea

monedei în care aceasta urmează a fi efectuată, cât şi modalitatea de plată, plus data la care se

efectuează prima plată;

- rezilierea contractului pentru diferite cazuri şi implicaţiile pentru

Pagina 57 din 91


chiriaş şi firma de leasing;

- expirarea contractului (potrivit triplei opţiuni a locatarului);

- starea bunului restituit;

- modul de suportare a taxelor şi impozitelor;

- modul de soluţionare a reclamaţiilor;

- condiţii suspensive.

În cazuri deosebite se poate stipula dreptul utilizatorului de

subînchiriere, cu acordul prealabil al proprietarului.

De asemenea, se inserează obligaţiile furnizorului de a răspunde de evicţiune şi vicii

ascunse, precum şi pentru neconformitatea bunului închiriat cu clauzele contractuale.

Ca şi în cazul contractului de vânzare-cumpărare, se vor stipula penalizări pentru

întârzierea în livrare, instalare şi punere în funcţiune, în măsura în care furnizorul şi-a luat o

astfel de obligaţie, precum şi necesitatea judecării litigiilor la o instanţă internaţională de

arbitraj, după încercarea soluţionării lor pe cale amiabilă.

Furnizorul bunului se poate angaja odată cu închirierea bunului să acorde şi asistenţă

tehnică în procesul de utilizare. Contractul, în acest caz, are un caracter mixt, de contract de

închiriere şi asistenţă tehnică.

În partea finală a contractului se va preciza obligaţia utilizatorului de a restitui bunul

în stare de funcţionare.

Se va face menţiunea că neplata chiriei duce la rezilierea contractului, pe contul şi

răspunderea utilizatorului.

În cazul marilor contracte se prevede şi suportarea de către utilizator de daune-

interese.

Se vor nominaliza evenimentele fortuite şi de forţă majoră care exonerează părţile de

obligaţii.

Creditorul cumpără bunul de la furnizorul proprietar şi îl închiriază

utilizatorului. În timpul utilizării, creditorul va efectua controlul ce se impune cu privire la

acest comportament, precum şi modul de utilizare.

La data expirării termenului de închiriere se va încheia un proces verbal de constatare

a stării tehnice.

Printre elementele componente ale contractului de leasing, în mod deosebit au

importanţă perioada de închiriere, modul de determinare a taxei de leasing, obligaţiile şi

drepturile părţilor.

Plecând de la realitatea că în condiţiile actuale de dezvoltare a ştiinţei şi tehnicii

Pagina 58 din 91


ritmul de perimare al echipamentelor este foarte rapid, societăţile de leasing împart, în

vederea închirieri, viata tehnică a maşinii ( timpul în care o maşina poate fi menţinută în stare

de funcţionare prin întreţinere şi reparaţii ) în două perioade:

- o perioadă primară, egală cu viaţa economică a maşinii (intervalul de timp în care se

apreciază că maşina nu riscă să sufere o uzură morală) şi

- o periodă secundară, echivalentă cu intervalul de timp care durează de la terminarea

vieţii economice până la sfârşitul vieţii tehnice a maşinii.

Perioada primară corespunde, în unele cazuri, cu perioada de amortizare fiscală, adică

cu intervalul de timp fixat de legile fiscale, în care producătorii pot prevedea la capitolul

"Cheltuieli" o cotă de amortizare neimpozabilă. În timpul acestei perioade, ca regulă,

contractul de leasing nu poate fi denunţat în vederea rezilierii. În schimb, în decursul

perioadei secundare contractul poate fi reziliat oricând, cu un preaviz conform cu prevederile

contractuale.

Caracteristica principală a contractelor de leasing este faptul că se conservă dreptul de

proprietate asupra bunurilor care constituie obiectul contractului, beneficiarul neavând decât

dreptul de folosinţă al lor. Proprietatea nu se transmite decât dacă, la sfârşitul contractului,

beneficiarul doreşte să cumpere bunul la valoarea reziduală rămasă, conform uneia din cele

trei opţiuni ale contractului de leasing.

4.4.5.2. Obligaţiile şi drepturile părţilor contractante

Contractul de leasing cuprinde o serie de obligaţii şi drepturi (avantaje) pentru

participanţii la operaţiunea de leasing.

Obligaţiile beneficiarului sunt:

- să exploateze echipamentele închiriate conform instrucţiunilor tehnice ce le însoţesc;

-să instruiască personalul destinat să exploateze echipamentele închiriate;

- să păstreze în condiţii corespunzătoare maşinile şi utilajele închiriate pe toată durata

contractului, chiar şi în perioada când acestea nu se află în exploatare;

- să nu aducă nici un fel de modificări în construcţia echipamentelor decât cu acordul

societăţii de leasing;

- să asigure la o societate de asigurări echipamentele închiriate în folosul (favoarea)

societăţii de leasing.

Drepturile beneficiarului stipulate în contractul de leasing sunt:

Pagina 59 din 91


- dreptul de folosinţă asupra bunului închiriat, dreptul de proprietate fiind conservat

de către societatea de leasing;

- autoritatea tehnică şi de gestiune în utilizarea bunului închiriat;

- utilizatorul are dreptul să beneficieze de asistenţă tehnică din partea societăţii de

leasing sau chiar a furnizorului;

- beneficiarul poate înlocui utilajele avariate, cu condiţia de a respecta instrucţiunile

de folosire, prin clauze ce pot fi stipulate în contractul de leasing;

- dreptul să înlocuiască echipamentul uzat moral cu altul corespunzător progresului

tehnic înregistrat în ramura respectivă, lucru ce se realizează, însă, cu o creştere a valorii

chiriei;

- tripla opţiune (cumpărare, restituire a echipamentului sau reluarea locaţiei) de care

acesta poate beneficia la sfârşitul perioadei de închiriere.

De asemenea, societatea de leasing are şi ea anumite drepturi şi obligaţii.

Ca obligaţii ale societăţii finanţatoare pot fi enumerate următoarele:

- să livreze utilizatorului echipamentul în bună stare de funcţionare;

- să se îngrijească de instruirea personalului destinat exploatării bunului ce face

obiectul operaţiunii de leasing;

- să asigure piesele de schimb necesare reparaţiei sau să achite contravaloarea acestora

dacă au fost procurate de către utilizator;

- să efectueze reparaţia defecţiunilor care nu sunt rezultatul nerespectării

instrucţiunilor de exploatare;

- în unele cazuri, în contract se întâlnesc clauze speciale prin care societatea de

leasing se obligă să schimbe utilajele avariate, cu condiţia ca modul de avariere al acestora să

fi fost altul decât nerespectarea instrucţiunilor de folosire a bunului de către utilizator.

Societatea de leasing are următoarele drepturi:

- să inspecteze periodic starea utilajului închiriat şi modul de exploatare;

-să rezilieze contractul înainte de termen în cazul în care beneficiarul de leasing nu şi-

a îndeplinit obligaţiile comerciale, aceasta atrăgând după sine restituirea utilajului închiriat,

plata în continuare a chiriei, cât şi plata unor eventuale daune.

4.4.5.3. Modele de contracte de leasing

Pagina 60 din 91


Modelul 1

CONTRACT DE LEASING

NO. 248.310 – 003

încheiat între

BA - CA Export Leasing GmbH

Operngasse 21

1040 Vienna

Austria

(de aici înainte numit “ Finanţator”)

şi

Alpha Leasing SA

Bd. Ficusului nr. 8,

RO-71544, Bucureşti – sector 1

România

(de aici înainte numit “Utilizator )

1. Obiectul leasingului

Finanţatorul şi Utilizatorul încheie prin prezentul document acest contract de leasing

referitor la următorul obiect:

10 unităţi C-Plus Hektor 1000 RH32 inclusiv echipamentul adiţional (de aici înainte

denumite “obiectul leasing-ului”)

Obiectul leasingului este descris în detaliu în Anexa A a acestui contract de leasing.

Anexa acestui contract este parte integrantă a acestuia.

2. Livrarea

Pagina 61 din 91


Obiectul leasingului va fi livrat de către Vogel & Noot Landmaschinen GmbH & Co

KG (de aici înainte numit “Furnizor”), după cum urmează:

Numărul livrărilor

(livrări parţiale) o livrare

Locul livrării Alpha Leasing SA, Slobozia, Romania

Data livrării (termen limită) 31.mai.2004

Amplasarea obiectului

de leasing ………………………………………………..

Instalarea (termen limită)

Toate costurile, taxele, onorariile şi cheltuielile care trebuie plătite în vederea

importului, la vamă, legate de livrare, ca şi instalarea obiectului leasingului vor fi suportate

de către Utilizator. Utilizatorul va acoperi pe cont propriu toate formalităţile legate de import

pentru a-i facilita Furnizorului livrarea obiectului leasingului (pentru fiecare livrare parţială)

conform condiţiilor stabilite. Finanţatorul nu va fi responsabil de pagubele şi/sau pirderile

care, direct sau indirect, au loc din cauza unei întarzieri a livrării sau instalarii.

3. Recepţia

3.1 Inspectarea obiectului leasingului

În momentul livrării/instalarii, Utilizatorul va verifica buna fucţionare şi integritatea

obiectului leasingului, pentru ca ulterior să-l ia în primire (această procedură este valabilă în

cazul fiecărei livrări parţiale). Toate precondiţiile practice sau legale în vederea primirii,

instalării şi punerii în funcţiune a obiectului leasingului vor fi îndeplinite şi întreţinute de

către Utilizator pe propria cheltuială şi pe propriul risc în aşa manieră încât livrarea

/instalarea obiectului leasing-ului să nu fie întârziată, iar funcţionarea normală a obiectului

leasingului să fie posibilă pe întreaga perioadă a contractului de leasing financiar.

3.2 Procesul - verbal de recepţie

Pagina 62 din 91


După inspectarea obiectului leasingului conform secţiunii 3.1 de mai sus,

Finanţatorul, Utilizatorul şi Furnizorul vor confirma recepţia obiectului leasingului de către

Locatar prin semnarea unui Proces–verbal de recepţie (anexa B). În cazul în care s-au

convenit livrări parţiale, un Proces–verbal de recepţie separat va fi semnat pentru fiecare

livrare parţială, ultimul dintre acestea probând recepţia integrală de către Utilizator. Obiectul

leasingului va fi considerat recepţionat în integralitatea sa şi în stare tehnică şi de funcţionare

adecvată de către Utilizator la semnarea unui asemenea Proces–verbal de recepţie, respectiv a

ultimului dintre Procesele–verbale de recepţie. Utilizatorul va semna Procesul–verbal de

recepţie (toate Procesele-verbale de recepţie) chiar dacă are obiecţii referitoare la livrarea

şi/sau instalarea sau calitatea obiectului leasingului. În cazul acesta Utilizatorul va ridica

asemenea obiecţii faţă de Furnizor în cadrul obligaţiei de garanţie a acestuia.

3.3 Nesemnarea Procesului-verbal de recepţie

Dacă Procesul-verbal de recepţie (toate Procesele-verbale de recepţie) nu este (sunt)

semnat(e) de către Utilizator din orice motiv, Finanţatorul are dreptul să denunţe contractul

de leasing financiar după scurgerea unei perioade de 10 (zece) zile de la data refuzului

Utilizatorului de a semna Procesul-verbal de recepţie (unul din Procesele-verbale de

recepţie).

În cazul în care Utilizatorul refuză din motive legitime să semneze Procesul-verbal de

recepţie (unul din Procesele-verbale de recepţie), Finanţatorul poate denunţa contractul de

leasing financiar în condiţiile prevăzute la alin.1 de mai sus, urmând să înapoieze

Utilizatorului orice sumă primită de la acesta din urmă şi pe care Finaţatorul nu a transferat-o

Furnizorului sau oricăror terţe persoane în legătură cu contractul de leasing financiar, mai

puţin toate costurile suportate de Finanţator până în acel moment în legătură cu contractul de

leasing financiar.

De asemenea, Finanţatorul nu va înapoia Utilizatorului oricare din plăţile speciale

încasate de Finanţator de la Utilizator conform Cap. 7). Alte pretenţii de orice natură ale

utilizatorului împotriva Finanţatorului în cazul unei retrageri a Finanţatorului din contractul

de leasing financiar ca urmare a nesemnării justificate a unui Proces-verbal de recepţie, sunt

excluse.

Nemulţumirile Utilizatorului cu privire la livrarea şi/sau instalarea sau calitatea

obiectului leasingului nu constituie un motiv legitim.

Pagina 63 din 91


Pentru sumele primite de la Utilizator şi transferate deja unor terţi în legătură cu

contractul de leasing financiar, în special avansul transferat Furnizorului, Finanţatorul va

transfera Utilizatorului creanţele sale în legătură cu aceste sume faţă de respectivii terţi fără a-

I da nici o garanţie cu privire la creanţele transferate.

Finanţatorul nu este în nici un caz răspunzător de recuperarea avansului şi a celorlalte

sume avansate de Utilizator de la Furnizor sau alţi terţi. În acest caz, Utilizatorul va fi liber

să-şi recupereze sumele de la respectivii terţi pe propriul risc şi pe cheltuiala proprie, cu

mijloacele pe care le consideră adecvate. În acest caz Utilizatorul nu are nici o acţiune directă

sau indirectă sau alte pretenţii împotriva Finanţatorului.

În cazul în care Utilizatorul refuză din motive nelegitime să semneze Procesul-verbal

de recepţie (unul dintre Procesele-verbale de recepţie), Finanţatorul poate denunţa contractul

de leasing financiar în condiţiile prevăzute la alin.1 de mai sus.

În acest caz Utilizatorul pierde orice drept asupra sumelor plătite Finaţatorului până în

acel moment şi, în plus, Utilizatorul va plăti Finanţatorului o penalitate de 5% (cinci

procente) din preţul de achiziţie al obiectului leasing-ului. Finanţatorul va putea pretinde de la

Utilizator despăgubirea oricărei daune care depăşeşte această penalitate.

4. Proprietatea asupra obiectului leasingului

4.1 Dreptul de proprietate al Finanţatorului

Finanţatorul este şi rămâne proprietarul unic şi neîngrădit al obiectului leasingului pe

toată durata contractului de leasing financiar. Astfel, în virtutea acestui fapt, Finanţatorul este

îndreptăţit să retragă obiectul de leasing din folosinţa Utilizatorului (pentru o perioada

limitată numai), în cazul neîndeplinirii de către Utilizator a obligaţiilor sale conform acestui

contract de leasing. În acest caz, Utilizatorul renunţă la orice pretenţie, de orice natură, la

adresa Finanţatorului, în special pretenţii referitoare la proprietate.

Utilizatorul va lua toate măsurile legale, neapărat necesare sau recomandabile, pe

propria cheltuială, pentru a-i permite Finanţatorului să aibă şi să-şi menţină proprietatea

asupra obiectului leasingului (de exemplu, înregistrarea într-un registru public în ţara de

origine a Utilizatorului).

Pagina 64 din 91


4.2 Etichetele

Utilizatorul va ataşa obietului leasingului etichete care să indice apartenenţa acestuia

la Finanţator. Etichetele trebuie create în aşa manieră încât terţii să le poata recunoaşte cu

uşurinţă.

Finanţatorul îşi rezervă dreptul de a furniza Utilizatorului etichetele ce urmează a fi

aplicate şi, de asemenea, să aleagă poziţia(iile) propriu-zisă(e) în care acestea vor fi aplicate

pe obiectul leasingului.

4.2 Intervenţii ale tertilor

Utilizatorul îl va informa pe Finanţator despre orice acţiune sau inacţiune a oricărei

terţe persoane cu privire la obiectul leasingului sau la părţi componente ale acestuia, ca de

exemplu: confiscare, sechestru etc., şi va lua toate măsurile necesare sau recomandabile, pe

propria cheltuială, pentru păstrarea neştirbită a obiectului în proprietatea Finanţatorului.

Asemenea măsuri vor fi, ca regulă, convenite în prealabil de catre Utilizator şi

Finanţator; fără îndoială că Utilizatorul va fi obligat să ia astfel de măsuri chiar fără acordul

anterior al Finanţatorului în cazul unui pericol iminent. Într-un astfel de caz, Utilizatorul va

informa cu promptitudine Finanţatorul în legătură cu măsurile pe care le-a luat.

5. Durata

Prezentul contract de leasing va rămâne valabil pe o perioadă de 36 de luni. Durata

acestui contract va începe în momentul semnării Procesului-verbal de recepţie. O reziliere a

contractului anterioară acestui termen va fi posibilă conform clauzelor acestui contract de

leasing.

6. Plăţile

6.1 Suma

Pagina 65 din 91


Plăţile ce urmează a fi efectuate de către Utilizator în contul acestei închirieri vor fi

(exclusiv impozit la sursă):

18.780,27 EUR (EUROoptsprezecemiişaptesuteoptzeci şi 27%).

Suma totală a plăţilor ce urmează a fi efectuate de către Utilizator vor fi (exclusiv

impozitul la sursă):

150.180,27EUR(EUROosutăcincizecimiiunasutaoptzecişi 27%).

Sumele de mai sus au fost calculate în avans pe baza preţului de cumpărare al

obiectului leasingului în valoare de 219.000,00 EUR, un avans în valoare de 43.800,00 EUR

-plătibili de către Utilizator la semnarea prezentului contract de leasing şi o valoare reziduală

calculată la valoarea de 43.800,00 EUR. Utilizatorul va plăti dobânda pentru capitalul restant

de la data Procesului-verbal de recepţie până la data de 31.07.2004.

Conform regulamentelor din România, trebuie achitat un impozit la sursă în valoare

de 10% din dobânda fiecărei plăţi. Impozitul la sursă va fi plătit de către Utilizator conform

capitolului 9.1 al prezentului contract, pe lângă achitarea fiecărei plăţi. Pe baza calculului de

mai sus, o dobândă totală pentru întreaga achitare a leasingului este în valoare de 18.780,27

EUR, iar impozitul total la sursă este de 2.086,49 EUR.

6.2 Numărul şi scadenţa plăţilor

Utilizatorul va achita în total 5 (cinci) rate în ultima zi a lunii calendaristice. Prima

rată trebuie efectuată la data de 31.01.2005. Următoarea rată trebuie plătită la un interval de 6

luni de la scadenţa plăţii respective.

6.3 Notificări referitoare la plăţi

Finanţatorul va informa în scris Utilizatorul în legătură cu sumele ce trebuie plătite de

către Utilizator cu aproximativ 30 de zile înainte de scadenţa. Utilizatorul nu are dreptul de a

ridica nici o pretenţie, mai ales referitoare la sumele plătibile şi scadenţele lor, din cauza unei

omisiuni sau erori într-o astfel de notificare; totuşi, sumele plătibile conform prezentului

contract de leasing vor prevala.

Pagina 66 din 91


7. Plăţi speciale

Utilizatorul va achita Finanţatorului urmatoarele plăţi speciale:

7.1 Taxa de management

Taxa de management în valoare de 2.847,00 EUR (EUR

douămiioptsutepatruzecişişapte) pentru cheltuielile efectuate de către Finanţator pentru

pregătirea contractului de leasing. Taxa de management trebuie plătită în termen de 14 zile de

la semnarea prezentului contract.

7.2 Rambursarea plăţilor speciale

Plăţile speciale nu sunt rambursabile şi sunt astfel independente de intrarea în vigoare

a prezentului contract. O rambursare va fi efectuată dacă acest contract de leasing nu intră în

vigoare pentru motive de care Finanţatorul este exclusiv responsabil.

8. Avansul

Orice avans din partea Utilizatorului va fi transferat Furnizorului. Astfel de avansuri

vor fi luate în calculul plăţilor. Prin plata avansului, Finanţatorul nu va deriva nici un alt drept

(de exemplu, dreptul de coproprietate) în legătură cu obiectul.

9. Condiţiile de plată

9.1 Modalităţi de plată

Toate plăţile Utilizatorului către Finanţator conform acestui contract de leasing vor fi

efectuate în valută liber convertibilă asupra căreia s-a convenit prin prezentul contract, care

este EUR, astfel încât sumele respective conforme prezentului contract vor fi plătite în contul

Finanţatorului nr. 601600 la Bank Austria AG, Viena (sau în orice alt cont desemnat de către

Finanţator) la data scadenţei stabilită de către Finanţator.

În cazul în care Utilizatorul este obligat prin lege să efectueze reduceri din sumele

plătibile conform prezentului contract, Utilizatorul va achita aceste sume adiţionale pentru a

Pagina 67 din 91


se asigura că sumele plătibile conform acestui contract vor fi integral primite de către

Finanţator. Comisioanele bancare sau alte taxe în legătură cu aceste plăţi vor fi suportate de

către Utilizator.

9.2. Neachitarea plăţilor

În cazul în care Utilizatorul nu îşi achită obligaţiile de plată conforme acestui contract

de leasing, Finanţatorul are dreptul- fără a prejudicia alte drepturi/remedii pe care le are- să

ceară dobânda de 1,5 % (unu virgulă cinci procente) pe luna începută, calculată în funcţie de

suma cu scadenţa depăşită. Astfel de dobânzi pe neplata obligaţiilor devin plătibile prin

notificarea Utilizatorului.

9.3 Cerere reconvenţională / Reţinere

Toate obligaţiile de plată sau alte obligaţii conforme prezentului contract de leasing

vor fi îndeplinite de către Utilizator fără nici o cerere reconvenţională sau contrarevendicări,

şi libere de orice drept de reţinere (în special cu privire la pretenţiile de garanţie sau alte

pretenţii referitoare la obiectul leasingului).

9.4 Aplicarea plăţilor

Plăţile efectuate de către Utilizator conform prezentului contract de leasing vor fi

aplicate – indiferent de alte prescrieri- în primul rând costurilor şi taxelor asupra cărora nu s-a

căzut de acord şi alte taxe, şi ca urmare dobânzilor generate de întârzieri de plată şi dobânzi

şi, în sfârşit, sumelor principale plătite cu întârziere. Finaţatorul va putea în orice moment să

varieze sau să stabilească o astfel de ordine după propria alegere.

9.5 Aprobări oficiale

Utilizatorul va obţine şi menţine valabile, pe propria cheltuială, toate aprobările şi

consimţămintele necesare, oficiale sau nu, pentru a putea să-şi îndeplinească la timp şi în mod

corect obligaţiile de plată conforme acestui contract. Utilizatorul va demonstra Finaţatorului

eliberarea unor astfel de aprobări/consimţăminte în mod corespunzător.

Pagina 68 din 91


10. Utilizarea obiectului leasingului

10.1 Dreptul de utilizare / utilizare normală

În virtutea semnării procesului-verbal de recepţie, Utilizatorul are dreptul de folosinţă

asupra obiectului leasingului. Plăţile se referă numai la utilizarea permanentă a obiectului

leasingului de către Utilizator conform scopului ordinar. Utilizarea extraordinară a obiectului

leasingului sau alte întrebuinţări diferite de scopul ordinar necesită consimţământul scris

anterior al Finanţatorului. Utilizatorul va utiliza obiectul leasingului numai conform tuturor

legilor şi regulamentelor aplicabile.

10.2 Restricţii de utilizare

Valabilitatea prezentului contract de leasing nu va fi afectată de restricţii de utilizare

sau imposibilităţi de utilizare a obiectului leasingului, datorate defecţiunilor totale sau parţiale

sau motivelor de natură legală, tehnică sau economică, coincidenţei, accidentelor ieşite din

comun sau cazurilor de forţă majoră. În astfel de cazuri, obligaţiile, în special cele de plată,

ale Utilizatorului rămân integral valabile, conform prezentului contract. În cazul defecţiunilor

parţiale ale obiectului leasingului, Finanţatorul are dreptul de a cere Utilizatorului să repare

obiectul leasingului, aplicând procedura de asigurare pe care a primit-o prin propria

dispoziţie.

10.3 Utilizarea obiectului leasingului de către terţi

Utilizatorul are dreptul de a permite terţilor utilizarea obiectului leasingului. Totuşi,

obligaţiile (în special cele de plată) Utilizatorului conform prezentului contract, rămân

complet valabile. Utilizatorul se va asigura că terţii, prin semnarea unei declaraţii incluse în

Anexa D, iau notă de proprietatea Finaţatorului asupra obiectului de leasing şi confirmă că

dreptul de utilizare a obiectului de către terţi încetează în cazul neîndeplinirii obligaţiilor

conforme acestui contract. La cererea Finaţatorului, Utilizatorul va face cunoscute terţilor

legăturile sale contractuale.

Pagina 69 din 91


10.4 Transfer de atribuţie

Pentru asigurarea tuturor pretenţiilor Finaţatorului, în special cele de plată, conform

prezentului contract, Utilizatorul transferă Finaţatorului toate pretenţiile sale prezente şi

viitoare, de orice natură, împotriva unei terţe părţi, prezente sau viitoare, care utilizează

obiectul leasingului. La cererea Finaţatorului, Utilizatorul va informa terţii de acest transfer.

11. Caracteristicile obiectului leasingului/Garanţie

11.1 Caracteristicile obiectului leasingului

Utilizatorul a ales obiectul leasingului şi Furnizorul şi a convenit cu Furnizorul asupra

scopului şi posibila utilizare a obiectului leasingului. Finanţatorul nu va fi, aşadar,

responsabil de îndeplinirea corectă a obligaţiilor Furnizorului, nici de caracteristicile

particulare ale obiectului sau caracterul corespunzător al obiectului leasingului, pentru

scopurile si/sau permisiunea oficiala, nici pentru pagubele directe sau indirecte care pot

rezulta din utilizarea obiectului. Mai mult, Utilizatorul admite că indiferent de contractul

special pe care l-a încheiat cu Furnizorul cu privire la obiectul leasingului, livrarea/instalarea

obiectului sunt obligaţia exclusivă a Finanţatorului, dacă un astfel de contract a devenit parte

integrantă de asemeni a Contractului de cumpărare încheiat între Finanţator şi Furnizor.

11.2 Transferul de pretenţii de garanţie

Finanţatorul transferă Utilizatorului prin prezentul contract- fără nici o răspundere-

pretenţiile sale de garanţie şi pretenţiile referitoare la compensaţii împotriva Furnizorului pe

perioada valabilităţii acestui Contract de leasing. În cazul rezilierii prezentului contract de

garanţie, re-transferarea pretenţiilor de către Utilizator Finanţatorului este astfel stabilită.

Acest transfer nu include dreptul Finaţatorului de a rezilia Contractul de cumpărare, nici

dreptul acestuia de a pretinde o reducere a preţului de cumpărare şi rambursarea ulterioară,

integrală sau parţială, a preţului contractului. Utilizatorul va susţine toate drepturile şi

obligaţiile referitoare la verificarea şi notificarea defectelor, garanţia/despăgubirea şi

consecinţele neîndeplinirii obligaţiilor rezultate din livrarea obiectului leasingului, exclusiv

Pagina 70 din 91


împotriva Furnizorului şi va suporta costurile respective. Utilizatorul renunţă astfel la a ridica

astfel de pretenţii la adresa Finanţatorului.

11.3 Întreţinerea

Utilizatorul va ţine obiectul în condiţii tehnice şi de funcţionare ireproşabile.

Utilizatorul va respecta instrucţiunile de întreţinere şi operare ale fabricantului referitoare la

obiectul leasingului şi va folosi şi întreţine corespunzător obiectul pe propria cheltuială, prin

intermediul unor persoane specializate. Toate cheltuielile pentru operarea, întreţinerea şi

reparaţiile obiectului vor fi suportate de către Utilizator. Toate lucrările de întreţinere şi

reparaţie vor fi în exclusivitate efectuate de personal autorizat şi de către companii

competente.

Finanţatorul nu va fi responsabil de pagubele directe sau indirecte (inclusiv rănirea

personalului) ce rezultă din încălcarea acestei obligaţii a Utilizatorului. Utilizatorul nu va

impune nimic asupra Finanţatorului şi nu-i va cere compensaţii în acest caz.

11.4 Modificarea obiectului leasingului

Orice modificare a obiectului sau a legăturii sale cu obiecte mobile şi imobile va fi

posibilă numai prin consimţământul scris al Finanţatorului. Orice schimbare, modificare sau

instalare adiţională referitoare la obiect, va deveni proprietatea Finanţatorului fără nici o

compensaţie. În cazul în care, pe durata prezentului contract, va deveni necesar, în virtutea

unor motive legale, să se modifice obiectul leasingului, atunci Utilizatorul va efectua pe

propria cheltuială modificarea, fără nici o compensare. Anterior re-transferului obiectului

leasingului, Utilizatorul îi va reda starea iniţială pe propria cheltuială, la cererea

Finanţatorului.

12. Informaţii, verificare

12.1 Informaţii

Pe durata acestui contract, Finanţatorul va avea dreptul să verifice registrele

/bilanţurile contabile ale Utilizatorului, după emiterea unui preaviz. Utilizatorul va fi obligat

Pagina 71 din 91


să dezvăluie numai acele informaţii referitoare la prezentul contract. Utilizatorul va supune

Finanţatorului în primele 6 luni ale fiecărui an calendaristic bilanţul contabil şi contul de

profit si pierdere (în engleză şi română) pentru anul de afaceri anterior, certificat în mod

corespunzător de către un contabil public independent.

12.2 Verificarea

În urma unui preaviz scris, Finanţatorul va avea oricând dreptul de a verifica obiectul

leasingului ( stare, funcţiune etc.). Orice neajuns al obiectului va fi rectificat de către

Utilizator pe propria cheltuială.

13. Neîndeplinirea obligaţiilor

13.1 Situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor

Finanţatorul va avea dreptul de a rezilia prezentul contract sau să declare toate sumele

restante conform prezentului contract plătibile sau să iniţieze orice altă acţiune (cumulat sau

alternativ) pe care o consideră necesară, dacă o situaţie de neîndeplinire a obligaţiilor are loc;

acestea sunt în special urmatoarele:

13.1.1 Întârzierea de către Utilizator cu peste 30 (treizeci) de zile a achitării unei rate,

în întregime sau parţial, sau întârzierea cu mai mult de 60 (saizeci) de zile a plăţii oricărei alte

sume conform prezentului contract, deşi i s-a dat o notificare, sau

13.1.2 Utilizatorul nu îndeplineşte obligaţiile (altele decât cele de plată) conforme

prezentului contract de mai mult de 90 (nouăzeci) de zile, sau

13.1.3 Proceduri de insolvenţă au fost iniţiate împotriva bunurilor Utilizatorului sau

aplicarea falimentului a fost respinsă din cauza fondurilor insuficiente sau a fost iniţiată

execuţia asupra bunurilor Utilizatorului, o astfel de execuţie nefiind suspendată anterior

licitaţiei, sau

13.1.4 Utilizatorul, sau orice altă firmă sub influenţa acestuia, nu achită obligaţiile de

plată sau alte obligaţii conforme altor contracte încheiate cu Finanţatorul sau alte firme ale

Pagina 72 din 91


Bank Austria Creditanstalt Group (în special contracte de leasing) sau

13.1.5 Obiectul leasingului este distrus, pierdut, ataşat sau confiscat, sau

13.1.6 Orice ordin, decret, sentinţă care au fost pronunţate de către o curte competentă

de justiţie sau de către o autoritate administrativă, care să împiedice sau să interzică transferul

liber al oricărei sume plătibile în virtutea prezentului contract.

13.1.7 Orice obligaţie sau garanţie a Utilizatorului în virtutea prezentului contract se

va fi dovedit falsă sau imposibilă, sau

13.1.8 Orice licenţă, consimţământ, înregistrare sau aprobare (guvernamentală sau de

altă natură) necesară valabilităţii, impunerii sau legalităţii prezentului contract de leasing, este

retrasă sau încetează, indiferent de motiv, sau este ulterior prevăzută, dar nu este acordată,

sau

13.1.9 Orice colateral şi/sau precondiţie asupra cărora s-a convenit prin prezentul

contract are un efect necorespunzător sau devine ineficientă, indiferent de motiv, sau

13.1.10 Au loc împrejurări excepţionale sau ameninţă să aibă loc, care, în opinia

Finanţatorului au un efect advers asupra capacităţii Utilizatorului de a-şi îndeplini obligaţiile

sau care îl determină pe Finanţator să le considere necorespunzătoare aderării lui la acest

contract.

Locatarul va informa în scris Finanţatorul în legătură cu orice situaţie de neîndeplinire

a obligaţiilor, prezente sau potenţiale.

13.2 Consecinţele situaţiilor de neîndeplinire a obligaţiilor

În cazul rezilierii prezentului contract sau în cazul declarării de către Finanţator a

tuturor sumelor restante ca plătibile, Finanţatorul va fi pus de către Utilizator în situaţia

similară îndeplinirii contractului conform condiţiilor sale; Locatarul va achita toate sumele

restante şi, de asemeni, va îndeplini toate pretenţiile plătibile în viitor conform prezentului

contract şi va compensa Finanţatorului la cerere toate pierderile, cheltuielile şi

responsabilităţile (inclusiv şi nu numai cheltuielile judiciare şi nejudiciare rezultate din

Pagina 73 din 91


procesul de acuzare) pe care Finanţatorul le va susţine ca şi consecinţe directe sau indirecte

ale oricărei situaţii de neîndeplinire a obligaţiilor. O confirmare din partea Finanţatorului care

face cunoscute astfel de sume, pierderi, cheltuieli şi responsabilităţi, vor reprezenta (cu

exceptia unei erori manifeste) dovezi concludente ale sumelor ce urmează a fi achitate de

către Utilizator.

13.3 Suma cumulată

În cazul rezilierii prezentului contract sau în cazul declarării de către Finanţator a

tuturor sumelor restante ca plătibile, Finanţatorul va avea dreptul să reţină toate sumele deja

plătite de către Utilizator conform prezentului contract, sub formă de onorariu cumulat pentru

utilizarea obiectului leasingului de către Utilizator.

14. Asigurare

14.1 Asigurare

Pe perioada prezentului contract, Utilizatorul va încheia, pe propria cheltuială, o

asiguarare completă de vehicul/echipament pentru obiectul leasingului (inclusiv accesorii) cu

Alphai Asigurări S.A., Bucureşti, şi va informa compania de asigurări cu privire la

proprietatea Finanţatorului asupra obiectului leasingului. Pretenţiile referitoare la asigurarea

obiectului leasingului vor fi în favoarea Finanţatorului.

Cel târziu la data semnării procesului verbal de recepţie Utilizatorul va demonstra

Finanţatorului că obiectul leasingului este asigurat şi asigurarea este cesionată Finanţatorului,

şi va demonstra că societatea de asigurări este înştiinţată de această cesiune.

Utilizatorul va anunţa imediat Finanţatorul în legătură cu orice incident ce poate duce

la o cerere de asigurare şi va lua orice măsuri pentru a păstra cererea de asigurare.

14.2 Împrejurări referitoare la asigurări

În cazul unei împrejurări ce necesită asigurare, care nu implică pierderea totală a

obiectului leasingului, procedurile de asigurare vor fi disponibile în vederea reparaţiilor

necesare obiectului leasingului. În cazul unei pierderi complete , Finanţatorul are dreptul să

Pagina 74 din 91


facă uz de drepturile sale, după cum se precizează în Cap. 13, după propria sa voinţă. În acest

caz, Finanţatorul va scădea din pretenţiile sale la adresa Utilizatorului orice plată pe care a

primit-o prin intermediul asigurării mai sus menţionate şi va elibera orice surplus în favoarea

Utilizatorului.

15. Colateral/Condiţii precedente

În vederea garantării oricăror pretenţii ale Finanţatorului împotriva Utilizatorului

conform prezentului contract, Utilizatorul va furniza următorul colateral în favoarea

Finanţatorului, al cărui conţinut să fie acceptat de către Finanţator:

bilete la ordin, eliberate de către Utilizator pentru fiecare rată şi valoarea reziduală la

ordinul Finanţatorului, plătibile la Banca Comercială Română, cu data limită 30 de zile după

data limită a fiecărui avans, rată sau valoare reziduală amânate;

dovada autorităţii de semnătură şi specimene de semnătură verificate pentru

persoanele care au semnat prezentul contract şi biletele de ordin menţionate mai sus, în

numele Utilizatorului;

autorizaţii, confirmări, recunoaşteri etc., cerute de ţara de origine a Utilizatorului;

Gaj pe echipamente deţinute de Utilizator înregistrat pentru suma de EUR 219.000,00,

corespunzând investiţiei.

prezentarea anexei D, contrasemnată de sub-Utilizator.

15.2 Pari Passu / garanţii negative

În cazul în care Utilizatorul furnizează colateral în favoarea celorlalţi creditori sau

finanţatori ai săi, din ţară sau străinatate, se va asigura că Finanţatorul va fi întotdeauna în

mod egal şi proporţionat asigurat. Obligaţiile Utilizatorului conform prezentului contract vor

deţine o poziţie cel puţin pari passu şi în mod egal cu toate celelalte obligaţii restante ale

Utilizatorului către terţi.

Pagina 75 din 91


15.3 Condiţii precedente

Următoarele condiţii precedente vor fi îndeplinite de către Utilizator pe lângă orice

altă precondiţie prevăzută în prezentul contract (de exemplu: furnizarea de colateral):

15.3.1 Achitarea avansului (Capitolul 8) şi/sau a plăţii speciale (Cap.7, dacă aceasta

este furnizată, conform termenilor stabiliţi);

15.3.2 Furnizarea de aprobări necesare de la autorităţile competente în ţara

Utilizatorului – în special licenţa de import şi/sau transfer – şi autorizaţie de schimb, dacă

este necesară, -şi dovada îndeplinirii tuturor precondiţiilor prevăzute de către astfel de

autorităţi.

15.4 Furnizarea de colateral / Îndeplinirea condiţiilor precedente

Utilizatorul va furniza colateral şi va îndeplini condiţiile precedente şi alte precondiţii

menţionate în prezentul contract de leasing într-o perioadă rezonabilă de timp, altfel

Finanţatorul va avea dreptul să se retragă din prezentul contract şi să pretindă despăguburi pe

care le consideră consecinţe directe sau indirecte ale acestei retrageri, cel puţin sub forma

unei penalizări de 1% din preţul de cumpărare pentru obiectul închiriat. Perioada rezonabilă

este de maximum 2 luni de la semnarea prezentului contract de către ambele părţi.

Utilizatorul admite ca Finanţatorul va încheia Contractul de cumpărare cu Furnizorul numai

după intrarea în vigoare a prezentului contract.

16. Drepturi după expirarea perioadei de leasing

16.1 Opţiunea Utilizatorului de cumpărare

În urma îndeplinirii tuturor obligaţiilor sale conform prezentului contract, Utilizatorul

va avea dreptul de a cumpăra obiectul leasingului. Preţul de cumpărare va fi:

43.800,00 EURO (EURO patruzecişitreimiioptsutevirgulăzerozero) şi va fi plătibil la

şase luni de la scadenţa ultimei rate de leasing.

Pagina 76 din 91


Finanţatorul nu oferă nici o garanţie referitoare la starea şi caracterul optim al

obiectului leasingului. Utilizatorul va informa Finanţatorul în scris în legătură cu intenţia sa

de a cumpăra obiectul leasingului, cel târziu la data îndeplinirii obligaţiilor sale finale

conform prezentului contract. Obiectul leasingului va rămâne proprietatea Finanţatorului

până la achitarea preţului de cumpărare şi a altor sume restante. Toate taxele şi impozitele

plătibile în legătură cu o astfel de achiziţie vor fi plătite de către Utilizator.

16.2 Opţiunea de vânzare a Finanţatorului

Finanţatorul are dreptul de a cere Utilizatorului să cumpere obiectul leasingului.

Preţul cumpărării va fi de:

43.800,00 EURO (EURO patruzecişitreimiioptsutevirgulăzerozero) plus toate

pretenţiile restante conforme prezentului contract; acestea vor fi plătibile la şase luni de la

scadenţa ultimei rate de leasing. Finanţatorul nu oferă nici o garanţie referitoare la starea şi

caracterul optim al obiectului leasingului. Finanţatorul va informa Utilizatorul în scris în

legătură cu intenţia sa de a vinde obiectul leasingului cel târziu la data emiterii facturii pentru

ultima rată a leasingului. Obiectul leasingului va rămâne proprietatea Finanţatorului până la

achitarea preţului de cumpărare şi a altor sume restante. Toate taxele şi impozitele plătibile în

legătura cu o astfel de achiziţie vor fi plătite de către Utilizator.

16.3 Retransferarea obiectului leasingului

În cazul în care Utilizatorul sau Finanţatorul nu îşi exercită drepturile precizate în

Cap. 16.1 şi 16.2 sau în cazul rezilierii prezentului contract de leasing sau în cazul declarării

de către Finanţator a tuturor sumelor restante ca plătibile, Utilizatorul este obligat să predea

obiectul leasingului Finanţatorului la o destinaţie desemnată de către Finanţator. Demontarea

şi transferul obiectului leasingului la destinaţia desemnată de către Finanţator vor fi efectuate

pe cheltuiala şi riscul Utilizatorului. În cazul întârzierii demontării şi retransferării obiectului

leasingului cauzate de Utilizator, acesta va fi obligat să continue plata ratelor calculată pe

perioada întârzierii. Finanţatorul are dreptul de a pretinde despăgubiri adiţionale pe care le

consideră consecinţe ale întârzierii.

Pagina 77 din 91


17. Prevederi Generale

17.1 Taxe şi impozite

Toate taxele, impozitele şi alte datorii în legătură cu încheierea, îndeplinirea şi

execuţia prezentului contract, în special în legătură cu plăţile ce urmeaza a fi efectuate sunt

plătibile de către Utilizator, iar livrarea şi utilizarea obiectului leasingului vor fi suportate de

către Utilizator, inclusiv taxe, impozite şi alte datorii care apar Finanţatorului în calitatea sa

de proprietar al obiectului leasingului. Utilizatorul va deconta Finanţatorului taxele,

impozitele şi alte datorii achitate de acesta în avans.

17.2 Notificări

Toate notificările, cererile şi alte communicate conform prezentului contract vor fi

efectuate în engleză sau germană şi vor fi trimise prin poşta, telex sau telefax la adresele

părţilor contractante menţionate pe prima pagină a prezentului contract.

Orice schimbare de adresă va fi comunicată celeilalte părţi. Toate notificările, cererile

şi alte comunicate sunt complet eficiente dacă sunt trimise la ultima adresă înainte de

comunicarea referitoare la schimbarea de adresă.

17.3 Modificări/ Adăugiri

Modificările şi adăugirile vor fi efectuate exclusiv în scris. În cazul nevalidităţii şi/sau

neimpunerii unei prevederi din prezentul contract, restul prevederilor rămân în vigoare.

17.4 Renunţare la drepturi

Neexercitarea sau întârzierea Finanţatorului de a-şi exercita drepturile, autoritatea sau

privilegiile conform prezentului contract nu vor fi considerate renunţare la drepturi.

17.5 Legea vânzărilor uniforme/ obligaţii referitoare la produse

Normele Legii vânzărilor uniforme (Convenţii de contracte referitoare la vânzarea

Pagina 78 din 91


internaţionala a bunurilor) nu sunt aplicabile prezentului contract. Prevederile Actului

Austriac al Obligaţiilor referitoare la produse şi alte regulamente obligatorii similare în ţara

Utilizatorului şi/sau Furnizorului nu sunt aplicabile şi/sau excluse în măsura permisă, aşadar

Utilizatorul nu va impune Finanţatorului nici o despăgubire în acest sens.

17.6 Succesor legal

Drepturile şi obligaţiile părţilor acestui contract vor fi transmise succesorilor lor

legali. Finanţatorul are oricând dreptul de a-şi transfera toate drepturile şi îndatoririle

conform prezentului contract către una dintre firmele sale afiliate sau uneia dintre firmele-

mamă.

Utilizatorul este pe deplin şi dinainte de acord cu un astfel de contract, cu condiţia ca

drepturile şi obligaţiile sale conform prezentului contract să rămână neschimbate.

18. Legislaţia aplicabilă/Jurisdicţie/Confidenţialitate

18.1 Legislaţia aplicabilă/Jurisdicţie

Prezentul contract va fi guvernat şi interpretat conform legislaţiei române. Locaţii ne-

exclusive de aplicare a jurisdicţiei vor fi Viena şi Bucureşti.

18.2 Confidenţialitate

Finanţatorul şi Utilizatorul nu vor dezvălui prezentul contract – parţial sau integral-

terţilor, fără consimţământul scris, anterior al Finanţatorului. Totuşi, o astfel de dezvăluire

este permisă dacă este legal necesară sau dacă este efectuată în cadrul grupului de companii

ale Finanţatorului sau Utilizatorului.

19. Intrarea în vigoare

Prezentul contract intră în vigoare la semnarea lui de către Utilizator şi Finanţator.

Totuşi, intrarea în vigoare ulterioară a prezentului contract va fi supusă aprobării autorităţilor

Pagina 79 din 91


competente ale Finanţatorului, în special a comitetului său de credit; şi îndeplinirii Condiţiilor

precedente de către Utilizator şi furnizării colateralului (Cap. 15) şi a acordului între

Utilizator şi Furnizor referitor la Contractul de cumpărare ce urmează a fi încheiat cu privire

la obiectul leasingului. Finanţatorul va informa Utilizatorul în legătură cu intrarea în vigoare

a prezentului contract. Data unei astfel de scrisori de la Finanţator către Utilizator va fi

considerată data intrării în vigoare.

20. Documente originale

Prezentul contract de leasing este elaborat în două exemplare originale, câte unul

pentru Utilizator şi Finanţator.

Bucureşti, 27.04.2004 Bucuresti, 27.04.2004

Alpha Leasing SA BA-CA Export Leasing Gmb

Anexa A Specificări referitoare la Obiectul leasingului

Anexa B Protocolul de luare în primire

Anexa C Programul provizoriu de plată

Anexa D Scrisoare de notificare din partea sub-Utilizatorulu

Modelul 2

Contract de Leasing Nr.SCH 1

între

R. SCHNEIDER & SOHN GmbH und Co. KG, Zeppelinstraße 30b, Deutschland

denumit în continuare ‘Locator’

şi

Alpha LEASING S.A.,

Bd. Ficusului 8, Ap.2, Sector 1

Pagina 80 din 91


71544 Bucureşti, România

denumit în continuare ‘Utilizator”

1. Obiectul contractului de leasing

(1)

Obiectul acestui contract de leasing îl reprezintă utilajele fabricate de Locator:

Pos NR. DESCRIERE PRET EUR1 10 BUC. TRACTOR John Deere 8220 917,4822 10 BUC. TRACTOR John Deere 6410 SE 458,743

cu specificaţie conform Anexei 2 şi 3

Valoarea în valută 1.376.171,00 EUR

2. Condiţii de plată

Plecând de la valoarea totală de 1.376.171,00 EUR prevăzută la capitolul 1, al acestui

contract de leasing sumele de plată sunt scadente conform Anexei1 – Calcul rate leasing şi

Plan de plăţi.

Aceste valori se transferă liber fără nici un cost în contul Locatorului la Bank

Schiling& CoDeutschland, Konto-nr. 003006.

3. Livrarea / Preluarea / Obligaţie de verificare a utilajelor

(1)

Pentru acest contract sunt valabile următoarele modalităţi de livrare:

a) Furnizor: John Deere International GmbH

b) Condiţii de livrare: CIP Slobozia

c) Termene: Pos.1 până la 10.07.2004

Pos.2 până la 10.07.2004, din care 5 Bucăţi până la 31.05.2004.

Pagina 81 din 91


d) Livrarea obiectelor de leasing se efectuează franco Slobozia, nevămuit şi

neimpozitat.

(2)

Utilizatorul este obligat să preia utilajele. Utilizatorul este îndreptăţit a refuza

preluarea numai în situaţia în care utilajele prezintă deficienţe esenţiale. Pretenţiile sale cu

privire la acordarea de garanţii rămân intacte. Data de la care începe perioada de garanţie este

data specificată în factură.

(3)

În conformitate cu uzanţele unei derulări normale a unei operaţiuni comerciale,

imediat după sosirea utilajelor, Utilizatorul va trece la verificarea furniturii respective, iar în

cazul depistării unor defecţiuni, acestea vor fi neîntârziat comunicate Locatorului. În cazul în

care Utilizatorul nu reclamă defecţiunea, atunci obiectele de leasing se consideră

recepţionate, cu excepţia situaţiei când avaria a avut o natură ascunsă şi nu a putut fi depistată

cu ocazia verificării acestora. Dacă o astfel de avarie apare ceva mai târziu, reclamarea ei

trebuie făcută imediat după descoperirea ei; în caz contrar, se consideră obiectele de leasing

ca recepţionate, cu toate că există această defecţiune.

(4)

Plăţile prevăzute la capitolul 2 al acestui contract se vor efectua pe baza următoarelor

documente:

În schimbul confirmării comenzii

În schimbul facturii de livrare şi a adeverinţei de preluare

4. Responsabilitate cu privire la factorul de risc

(1)

Riscul cu privire la avariere, ruina, pierdere, furt sau uzura prematură a utilajelor cade

în responsabilitatea Utilizatorului odată cu sosirea la locul de destinaţie. Se va întocmi un

proces verbal de primire. Asemenea evenimente nu îl dezleagă pe Utilizator de îndeplinirea

obligaţiunilor din contract. Utilizatorul are obligaţia să-l înştiinţeze imediat pe Locator, dacă

intervin astfel de evenimente.

(2)

În situaţia în care are loc unul din evenimentele menţionate în paragraful 1, atunci

Utilizatorul este obligat să execute pe cheltuiala sa reparaţiile ce se impun sau să le

înlocuiască cu obiecte echivalente.

Pagina 82 din 91


5. Garanţie / responsabilităţile Locatorului

(1)

Pentru deficienţele apărute la obiectele de leasing, Locatorul acordă, la alegerea sa,

prestaţie în garanţie, ce constă într-o intervenţie de înlăturare a defecţiunii sau înlocuirea

utilajului.

(2)

Pretenţii cu privire la efectuarea unor prestaţii în garanţie, pot fi revendicate de

Utilizator, după 1500 ore funcţionare sau într-un interval de 12 luni, socotit de la data livrării

obiectelor de leasing dar nu mai mult de 18 luni de la livrare, care din cazuri se atinge primul.

(3)

Locatorul nu acordă garanţie pentru deficienţele apărute din următoarele motive:

Utilizarea incompetentă şi necorespunzătoare, montaj greşit, respectiv punerea în

funcţiune de Utilizator sau de către un terţ, uzura normală, deservire greşită sau neglijenţă,

influenţe chimice, electrochimice sau de origine electrică, exceptând situaţia când aceste

deficienţe au apărut din vina Locatorului.

(4)

Pentru a acţiona în scopul unor remedieri ce apar ca necesare şi pentru livrări de piese

de schimb, Locatorului i se va acorda în înţelegere cu Utilizatorul, timpul necesar şi

posibilitatea de acţionare. În caz contrar, Locatorul va fi eliberat de orice obligaţie de

garanţie. În cazul în care Locatorul nu a executat remedierile şi livrările pieselor de schimb în

decurs de 5 zile lucrătoare de la data la care s-a făcut înştiinţarea în scris a Locatorului asupra

felului şi volumului defecţiunii de către Utilizator, se consideră că nu şi-a efectuat datoria de

remediere sau înlocuire a obiectului defectat în perioada de garanţie.

(5)

În cazul în care Utilizatorul sau un terţ, fără a avea în prealabil acceptul Locatorului,

supune utilajele unor modificări inoportune sau efectuează o punere în funcţiune

necorespunzătoare, Locatorul este absolvit de răspunderea în garanţie pentru consecinţele ce

apar în aceste cazuri.

(6)

În fiecare dintre cazuri, Locatorul poartă răspunderi numai pentru acte premeditate şi

neglijenţa gravă, datorate lui.

(7)

Locatorul asigură aprovizionarea cu piese de schimb pentru maşinile livrate, în timp

corespunzător, precum şi asistenţa tehnică - inclusiv pentru perioada de după expirarea

Pagina 83 din 91


termenului de garanţie. Livrarea de piese şi asistenţă tehnică trebuiesc remunerate în mod

separat de către Utilizator faţă de Locator.

6. Obligaţiile utilizatorului

(1)

Utilizatorul va respecta toate recomandările date de Locator, cu privire la întreţinerea,

îngrijirea şi utilizarea maşinilor şi pe cheltuiala sa va lua toate măsurile ce se impun pentru a

se păstra acest parc în stare de funcţiune, executând toate lucrările necesare pentru punerea şi

menţinerea în funcţiune a utilajelor. Avariile constatate la obiectele de leasing, ce nu pot fi

remediate de Utilizator vor fi comunicate imediat Locatorului.

Toate cheltuielile oficiale sau de drept privat, taxe si impozite, ce rezultă având ca

bază prezentul contract, dreptul de deţinere sau de utilizare a utilajelor, ce survin conform

legislaţiei române, cad în sarcina Utilizatorului.

(2)

Locatorul este absolvit, prin persoana Utilizatorului, de pretenţiile revendicate din

partea persoanelor terţe şi care rezultă din întrebuinţarea sau deţinerea obiectelor de leasing.

(3)

Utilizatorul poate supune utilajul unor modificări numai în cazul în care a obţinut în

prealabil acordul în scris, din partea Locatorului.

(4)

Utilizatorul este obligat ca pe cheltuiala sa să fereasca obiectele de leasing de accesul

şi păgubirea de către persoane terţe şi să le protejeze de prejudicii ce ar putea fi provocate de

către aceştia.

(5)

Locatorul va fi informat de Utilizator neîntârziat de schimbarea de sediu, intenţia de

cedare a afacerii sau de schimbare a posesorului obiectelor de leasing.

(6)

Utilizatorul va asigura obiectele de leasing şi va menţine asigurarea pe toată perioada

derulării prezentului contract, pe cheltuiala sa, contra riscului de ruină şi pierdere, a

distrugerii ca urmare a furtului, apei sau focului, dispariţiei sau a altor forme de distrugere

considerate de Locator a face obiectul unei asigurări reglementare si necesare. Utilizatorul

dovedeşte Locatorului la cererea acestuia că asigurarea obiectelor de leasing a fost realizată,

este completă şi la zi, confirmând prin poliţele de asigurare respective.

Pagina 84 din 91


7. Drept de uz / Alte dispoziţii

(1)

Utilizatorul este îndreptăţit după obţinerea în prealabil a acordului din partea

Locatorului, să predea utilajele spre folosinţă, în vederea executării unor lucrări agricole, în

cadrul unor contracte de cooperare încheiate cu întreprinderi româneşti, cu profil agricol.

Locatorul este de acord cu această modalitate de exploatare, dacă beneficiarul şi-a ales cu

scrupulozitatea unui om de afaceri procedura reglementară ce se impune derulării unei

asemenea afaceri şi pe baza unui “Studiu de fezabilitate”.

Înainte de a da în exploatare utilajele, în baza contractelor de cooperare ce au fost

încheiate cu unităţile agricole, Utilizatorul este obligat pentru fiecare contract în parte, să

prezinte Locatorului un “Studiu de fezabilitate”, prin care să se fundamenteze, din punct de

vedere economic, posibilitatea realizării obiectivelor prevăzute contractual.

(2)

Utilizatorul nu este împuternicit să întreprindă măsuri ce depăşesc cadrul prevederilor

menţionate la alin. 1, respectiv să lase spre folosinţă obiectele de leasing unor terţe persoane

sau să dispună de acestea într-un alt mod.

8. Obligaţie de preluare

(1)

Utilizatorul este obligat ca după semnarea contractului să preia obiectele de leasing

prevăzute în contract.

(2)

Utilizatorului i se recunoaşte dreptul opţiune de a achiziţiona, prin cumpărare, la

sfârşitul perioadei de leasing (până la 30.03.2007) a obiectelor de leasing. Acest drept de

opţiune va putea fi exercitat prin anunţare în scris a Locatorului de către Utilizator până cel

mai târziu cu 6 luni înainte de expirarea termenului de leasing, altfel dreptul de opţiune

expiră.

(3)

O dată cu primirea de către Locator a opţiunii de cumpărare se realizează contractul

de vânzare pentru obiectele de leasing. Se consideră preţ de cumpărare valoarea reziduală a

obiectelor de leasing de la şfârşitul perioadei de leasing în valoare de:

Pagina 85 din 91


Pos NR. DESCRIERE Valoare reziduală EUR1 10 BUC. TRACTOR John Deere 8220 183,4852 10 BUC. TRACTOR John Deere 6410 SE 91,749

(4)

Achitarea la 30.05.2007 a preţului de cumpărare se va efectua liberă de costuri în

contul Locatorului menţionat în capitolul 2 al acestui contract.

(5)

Vânzarea obiectelor de leasing se face fără garanţie. Până la plata totală a preţului de

cumpărare, Locatorul îşi rezervă proprietatea asupra obiectelor de leasing.

După plata totală a preţului de cumpărare către Locator, se transmite asupra

Utilizatorului proprietatea asupra obiectelor de leasing.

(6)

Cu preluarea prin cumpărare a obiectelor de leasing, costurile colaterale rezultate cad

în seama Utilizatorului.

9. Rezilierea contractului

Ambele părţi sunt îndreptăţite să rezilieze contractul dacă una dintre părţi nu respectă

prevederile acestui contract sau dacă situaţia juridica a uneia dintre părti nu mai permite

respectarea contractului până la capat.

Orice reziliere a acestui contract se va face în scris.

Odată predată declaraţia de reziliere către cel care primeşte preavizul, va înceta şi

dreptul de folosinţă al cumpărătorului asupra utilajelor.

10. Transmiterea drepurilor

Locatorul este îndreptăţit să transfere în totalitate drepturile şi obligaţiile sale, ce

rezultă din prezentul contract.

11. Dispoziţii finale

(1)

Forma legală de modificare sau completare a acestui contract este cea scriptică.

Pagina 86 din 91


(2)

Alte întelegeri, chiar verbale nu sunt admise.

(3)

În cazul în care o clauză la prezentul contract devine sau poate deveni total sau parţial

ineficientă, celelalte clauze îşi păstrează valabilitatea. Mai mult, la apariţia unei astfel de

situaţii partenerii sunt obligaţi să contribuie la redactarea unor reglementări, care să se

apropie cât mai mult de scopul juridic şi economic urmărit de vechea reglementare. Toate

acestea sunt valabile numai în situaţia în care acest contract nu este complet sau prezintă

unele lipsuri.

(4)

Acest contract se subordonează legislaţiei din Germania.

(5)

Pentru litigii şi controverse, locul arbitrajului va fi sediul Locatorului. Locatorul poate

să recunoască ca loc de arbitraj şi sediul Utilizatorului.

(6)

Fiecare dintre părţi confirmă prin semnatură că a primit un exemplar din acest

contract.

Alpha Leasing SA R. SCHNEIDER & SOHN GmbH und Co. KG

Data: 10.03.2004

Capitolul V: CONCLUZII ŞI PROPUNERI. POSIBILITĂŢI DE EXTINDERE A

LEASING-ULUI ÎN ŢARA NOASTRĂ

Societăţile comerciale care doresc să realizeze importuri de echipamente trebuie să

procedeze la analiza comparativă a aducerii acestora prin metoda tradiţională de vânzare-

cumpărare, care presupune angajarea de credite, cu importul în regim de leasing, ducând

astfel la evidenţierea argumentelor pro şi contra pentru fiecare din aceste două variante.

Din cele prezentate în subcapitolul 4.4.3 al acestei lucrări rezultă că leasing-ul este de

departe cea mai accesibilă formă de creditare datorită, în principal, garanţiei oferite de dreptul

de proprietate al societăţii de leasing asupra bunurilor respective.

Dacă firma ar opta pentru un împrumut bancar ar trebui să aibă diponibilă şi o mare

Pagina 87 din 91


sumă de bani pentru plata taxei pe valoarea adăugată în vamă, ceea ce se traduce în posibila

lipsă de lichidităţi pentru o perioadă; în cazul încheierii unui contract de leasing extern firma

importatoare va achita taxa pe valoarea adăugată în vamă la finalul contractului, adică peste

trei ani, şi numai la 20% din valoarea iniţială a bunurilor (deci de cinci ori mai puţin) şi până

atunci ar putea folosi resursele financiare disponibilizate astfel în alte scopuri, ceea ce ar

aduce profit firmei.

Dacă ar opta pentru un împrumut bancar firma importatoare ar trebui să aducă gaj

bunuri care se află în proprietatea sa şi pe care nu le va putea înstrăina pe durata contractului,

în timp ce în cazul încheierii unui contract de leasing ea poate subînchiria utilajele aflate sub

contract.

Din exemplele tratate in subcapitolul 4.4.3. rezultă că importul de echipamente în

leasing este cel mai ieftin, comparativ cu creditarea bancară. Costurile finanţării se ridică în

cazul leasing-ului la 154.417 EUR, iar în cel al împrumutului bancar la 190.061,79 EUR

(împrumut bancar la Raiffeisen) sau 228.037,54 Eur (împrumut bancar Banca Comercială

Română).

Pe de altă parte, este mult mai rentabil pentru o firmă importatoare să achiziţioneze

utilajele în leasing pentru că în acest mod nu-şi blochează importante sume de bani (urmând a

le recupera ulterior din vânzarea sau închirierea utilajelor respective).

Economia românească, care se află în faţa unor cerinţe de restructurare, modernizare

şi orientare spre o diversitate de tehnici manageriale de afaceri economice bazate pe eficienţă,

poate folosi leasing-ul atât in export şi import ca o operaţiune comercială ce poate întregi

sfera largă de tehnici comerciale contemporane, cât şi ca o forma accesibilă de privatizare, de

valorificare a competenţelor şi responsabilitaţilor unor manageri pregătiţi care nu dispun de

capital.

Uzura morală accentuată, preţul ridicat al maşinilor şi instalaţiilor, penuria de capital

financiar iniţial într-o Românie în tranziţie spre economia de piaţă în care apar numeroase şi

importante probleme sunt câteva motive importante în calea cărora un agent economic român

poate interveni favorabil prin utilizarea operaţiunii de leasing şi anume, prin realizarea unor

importuri în sistem de leasing.

Începând cu anul 1995, operaţiunile de leasing de import fac parte din datoria externă

a ţării evidenţiate pe tipuri de creditori, alături de alte categorii de împrumuturi de la

organisme internaţionale, bănci private, credit furnizor, ş.a.

Leasing-ul ar aduce o serie de avantaje în domeniul importului, dar şi în domeniul

Pagina 88 din 91


exportului, deschizând calea unor numeroase operaţiuni de cooperare.

În ceea ce priveşte importul utilizarea leasing-ului permite aportul unui volum sporit

de utilaje printr-un efort valutar iniţial mai mic şi eşalonarea acestuia pe o perioadă mai

îndelungată. De asemenea, leasing-ul dă posibilitatea plăţii chiriei datorate din exportul

produselor realizate cu utilajele luate în locaţie şi sporeşte modalitatea adaptării produselor de

fabricaţie în funcţie de variaţiile cererii pe piaţa externă.

În cooperarea internaţională, achiziţionarea utilajelor prin leasing oferă posibilitatea

creşterii dimensiunilor acţiunii, fără o creştere corespunzătoare a efortului financiar.

Leasing-ul ar rezolva parţial marea problemă a lipsei fondurilor disponibile care

întârzie retehnologizarea, dând posibilitatea creşterii activitaţii întreprinderii fără creşterea

corespunzătoare a efortului financiar şi ar aduce, totodată, avantajul service-ului oferit

contractului full-service leasing şi a instruirii personalului firmei beneficiare.

Pe de altă parte, pentru exportul românesc leasing-ul poate constitui o variantă de

comercializare, o modalitate de suplimentare a acestuia, avându-se in vedere produse

româneşti cu o oarecare notorietate pe anumite segmente ale pieţei mondiale, cum ar fi:

tractoare, autocamioane, locomotive, escavatoare, echipamente de cercetare geologică,

echipamente de foraj, utilaje pentru lucrări de construcţii-montaj. In acelaşi context, leasing-

ul poate produce promovarea exportului nostru de maşini şi utilaje noi şi lărgirea ariei de

penetrare pe pieţele externe şi implicit, sporeşte eficienţa comerţului nostru exterior.

Un alt efect principal pe care l-ar produce leasing-ul la export este exportul unor

utilaje cu plata chiriei in bunuri produse de către acestea (de exemplu, ţiţeiul extras cu

ajutorul utilajelor petroliere produse din exportul românesc ce ar asigura satisfacerea nevoilor

economiei cu această materie primă).

De asemenea, există posibilitatea practicării unor exporturi prin leasing prin

înfiinţarea unor societăti mixte în care firma producătoare românească să asigure maşinile,

piesele de schimb, service-ul, asistenţa tehnică, personalul calificat pentru punerea în

funcţiune a maşinilor, iar societatea de leasing străină să aducă fondurile necesare pentru

creditarea viitorilor clienţi.

Operaţiunile de leasing pot fi practicate de către societăţile româneşti şi pe pieţele

interne în sensul că între producători şi utilizatori, ca urmare a absenţei fondurilor acestora

din urmă, se poate realiza o tranzacţie care să propună iniţial doar cesiunea dreptului de

folosinţă, cu posibilitatea de cumpărare la terminarea perioadei de închiriere. Încheierea de

Pagina 89 din 91


astfel de afaceri s-ar putea afectua prin intermediul băncilor comerciale care ar putea să-şi

dezvolte compartimente speciale care să se ocupe de acest tip de creditori. Apariţia unor

astfel de finanţatori este extrem de importantă având în vedere actualele condiţii din

economia românească în care producătorii sau comercianţii nu-şi pot permite imobilizarea

unor fonduri băneşti prin utilizarea unor firme de vânzare pe credit şi/sau în sistem leasing.

Leasing-ul ca metodă de privatizare presupune încheierea unui contract de leasing

între un operator particular şi stat, contract ce presupune închirierea unor bunuri aflate în

proprietatea statului unui locatar particular, presupunând în final posibilitatea unei

achiziţionari ulterioare, fapt ce îl determină pe utilizator să folosească bunurile închiriate în

mod raţional.

Această modalitate de privatizare este favorabilă cu atât mai mult cu cât lipsa de

fonduri din economie face dificilă cumpărarea imediată a bunurilor din proprietatea statului.

În ideea aplicării acestei formule, întreprinzătorii trebuie să devină conştienţi de faptul că

veniturile unei întreprinderi nu se realizează din proprietatea în sine asupra bunurilor, ci prin

utilizarea acestora.

Metoda de privatizare prin leasing ar putea fi aplicată nu numai pentru marile

întreprinderi producătoare, ci şi în alte sectoare economice precum turismul şi comerţul.

Leasing-ul ar trebui folosit mai frecvent de către societăţile comerciale care întâmpină

greutăţi în atragerea de fonduri proprii sau împrumutate. În acelaşi timp, întocmirea unor

studii temeinice de către potenţialii beneficiari ar putea duce la descoperirea a numeroase

cazuri în care leasing-ul este preferabil cumpărării sau chiar importului.

Problema lipsei de fonduri pentru societăţile de leasing româneşti ar putea fi rezolvată

prin constituirea unor societaţi mixte între o societate românească şi societăţi specializate de

leasing, bancare sau financiare din străinătate pentru că societăţile de leasing sunt, de regulă,

unităţi financiare puternice care deţin sume importante de bani, obţinute prin închirierea unor

bunuri, întreprinderile româneşti dispunând de resurse financiare prea puţine pentru

demararea unor astfel de operaţiuni.

De asemenea, buna desfăşurare a operaţiunilor de leasing presupune existenţa unui

personal instruit în analiza riscului clientului, capabil să dezvolte operaţiunile de leasing

propriu-zise, a unui personal tehnic şi comercial care să supravegheze menţinerea în bune

condiţii a echipamentelor închiriate, precum şi achiziţionarea în bune condiţii a bunurilor şi

derularea tuturor operaţiunilor de contractare, transport, vamuire, recepţie şi plată a

echipamentelor.

Importantă este evaluarea riscului pentru o societate de leasing, dar şi mai important

Pagina 90 din 91


este riscul beneficiarului.

Esenţial este să existe acces la informaţii financiare exacte şi detaliate despre trecutul

economico-financiar al clientului (analiza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere,

experienţa de plată, etc.), cât şi despre viitorul previzionat al acestuia (dacă va putea să

producă în viitor fluxuri de numerar potrivite pentru a menţine angajamentul de leasing).

În condiţiile integrării României în Uniunea Europeană, leasing-ul, tehnică modernă

de investiţii şi finanţare, devine o alternativă preferată de tot mai multe categorii de

utilizatori, constituind o parte integrantă a alfabetului managerial şi financiar.

Pagina 91 din 91

http://www.tocilar.ro/

studiu de caz privind leasingul ca sursa de...

Documents