Proiect PAC

STUDIU COMPARATIV

ROMÂNIA – ITALIA (STATE MEMBRE ALE UE)

1. Indicatori la nivelul economiei naţionale

a) Suprafaţa (km²)

Italia are o suprafaţă de 301.340 km², fiind cu 26,4 % mai mare decât suprafaţa României (238.391 km²).

b) Populaţia (locuitori)

Ţara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008România

22526093

22488595

22455485

22430457

21833483

21772774

21711252

21658528

21610213

21565119

21528627

Italia 56904379

56909109

56923524

56960692

56993742

57321070

57888245

58462375

58751711

59131287

59619290

De-a lungul anilor 1998-2008 populaţia a scăzut continuu, de la 22526 mii locuitori, valoarea înregistrată în 1998, la 21528 mii locuitori în 2008, populaţia scăzând, deci, cu -4,43 % ( cca 1 mil persoane ). În Italia, în schimb, numărul de locuitori a crescut in fiecare an, ajungând de la 56904 mii, în 1998, la 59619 mii în 2008. Astfel, observăm ca populaţia Italiei, a crescut cu 4,77%, mai exact cu aproape 3 milioane locuitori. Făcând o comparaţie între cele 2 state, se observă că populaţia Italiei este mai mare ca cea a României cu 177% în anul 2008, deşi suprafaţa sa este mai mare cu doar 26,4%, decât suprafaţa ţării noastre.

c) PIB/ locuitor (euro/ persoană)

Ţara 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008Italia 20900 22300 23300 22900 22900 23100 23600 24500 25400 24900România 4600 5000 5500 6000 6500 7400 7900 9100 10500 11300

În ţara noastră, PIB-ul pe un locuitor a cunoscut o creştere de la an la an în perioada 1999-2008, astfel că a ajuns de la 4600 la 11300 euro/ persoană, deci a crescut cu 145 %. Tot in aceşti 10 ani, în Italia, acest indicator a avut valori care au oscilat între 20900 euro/ locuitor, în 1999 şi 25400 euro/persoană, în 2007. Valoarea PIB-ului pe locuitor, în România, este foarte mică în comparaţie cu cea din Italia, valoarea medie a PIB/locuitor fiind în perioada 1999-2008 de 7380 euro/ persoană, iar în Italia de 23380 euro/ persoană. Aşadar, produsul intern brut pe locuitor în Italia este mai mare ca în România cu 216,8%.

d) Rata inflaţiei (%)

În România, evoluţia ratei inflaţiei a cunoscut o scădere semnificativă de la 59,1% cât era în anul 1998 până la 4,9 % în 2007, după care a crescut în 2008 la valoarea de 7,9 %, deci cu 3 procente. În acest interval, 1998-2008, rata inflaţiei a oscilat între 1.7% valoare înregistrată în anul 1999 şi 3,5%, în anul 2008. Prin urmare, comparând situaţia Italiei cu cea a României în ceea ce priveşte rata inflaţiei, putem concluziona faptul că, spre deosebire de România, în Italia rata inflaţiei a ramas relativ constantă înregistrând valoarea de 2-3%.

Ţara 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008România 59,1 45,8 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9,1 6,6 4,9 7,9Italia 2,0 1,7 2,6 2,3 2,6 2,8 2,3 2,2 2,2 2,0 3,5

e) Rata şomajului (% din populaţia activă)

Anii Romania (%) Italia (%)1999 7,1 112000 7,3 10,12001 6,8 9,12002 8,6 8,62003 7 8,52004 8,1 8,12005 7,2 7,72006 7,3 6,82007 6,4 6,1

După cum reiese din tabel, în perioada 1999-2007, în România, rata şomajului nu a prezentat o evoluţie într-un anumit sens, ci a oscilat, înregistrând valoarea minimă în anul 2007, respectiv 6,4%, iar valoarea maximă în anul 2002, când rata şomajului, reprezenta 8,6% din populaţia activă. Spre deosebire de România, în Italia, rata şomajului a avut o scădere continuă de la 11% în 1999, pâna la 6,1% în 2007. Deci s-a redus în aceşti 10 ani luaţi în analiză, cam la jumătate. Din grafic observăm ca în anul 2004 rata şomajului din România are aceeaşi valoare ca cea din Italia.

Între rata şomajului şi cea a inflaţiei există o corelaţie inversă, simplă şi stabilă. Cu alte cuvinte, între inflaţie şi şomaj ar exista o relaţie de compensare ce constã în aceea cã un şomaj mai mic poate fi obţinut acceptând o inflaţie mai mare sau inflaţia poate fi redusã acceptând mai mult şomaj.

f) Importuri (miliarde de euro)

Anii Romania Italia1999 3,03 712000 4,94 100,812001 5,72 100,482002 6,01 97,062003 6,75 96,512004 8,95 108,062005 12,06 125,452006 14,93 149,612007 14,72 158,42

Referitor la importuri, în România, situaţia se prezintă astfel: din 1999 până în 2006 valoarea importurilor a crescut an de an, de la 3,03 miliarde euro la 14,93 miliarde euro, după

care a scăzut uşor, fiind în anul 2007 de 14,72 miliarde euro. Aşadar creşterea importurilor a fost destul de însemnată, ajungând să fie mai mare de aproape 5 ori în doar 8 ani. Şi în Italia importurile au avut o tendinţă de creştere de la 71 miliarde euro până la 158,42 miliarde euro, deci majorarea a fost de 123%. Prin urmare, mărirea importurilor a avut un ritm mult mai ridicat în România, decât în Italia, deşi valoarea medie a importurilor în ţara noastra, în perioada avută în calcul pentru analiză, este foarte redusă comparativ cu cea din Italia, şi anume: 77,11 miliarde euro s-au folosit pentru importuri în România, în timp ce în Italia s-a importat în medie valoare de 1007,4, deci cu 1206% mai mult. Acest fapt demonstrează nivelul ridicat de trai existent în Italia. Totuşi situaţia aceasta se poate explica şi prin numărul însemnat de locuitori de pe teritoriul Italiei, care semnifică un număr mai mare de nevoi ce trebuiesc satisfăcute. În anul 2008, populaţia era mai mare, în Italia, cu 177% faţă de cea din România, iar valoarea importurilor era mai ridicată cu 976%.

g) Exporturi (miliarde de euro)

Anii Romania Italia1999 2,17 79,662000 3,14 100,212001 3,15 106,342002 3,84 105,162003 3,86 99,582004 4,8 108,472005 6,66 116,262006 7,68 128,942007 8,26 143,23

La fel ca şi în cazul importurilor, în România valoarea exporturilor este foarte scăzută faţă de cea din Italia. În anii 1999-2007, această valoare a crescut continuu, devenind astfel, mai mare în 2007, decât în 1999 cu 6,09 miliarde euro, adică cu 280,6%. În Italia, valoarea

exporturilor a crescut din 1999 până în 2001, după care a scăzut uşor în 2002 şi 2003, apoi a continuat să crească, urmând deci acelaşi model ca şi importurile, care la fel au scăzut în anii 2002 şi 2003, comparativ cu anii precedenţi. Aşadar, s-a exportat în anul 2008, în valoare de 143,23 miliarde euro, adică cu 79% mai mult ca în primul an al perioadei pentru care se face analiza ceea ce înseamnă că deşi valoarea exporturilor din România este foarte scăzută, totuşi aceasta s-a mărit în intervalul anual 1999-2007, într-un ritm mai mare.

Din analiza anterioară a importurilor în România, a reieşit faptul că valoarea medie a importurilor din anii 1999-2007 a fost de 77,11 miliarde euro. Valoarea medie a exporturilor este de 4,84 miliarde euro. În Italia, valoarea medie a importurilor în perioada analizată a fost de 1007,4 miliarde euro, iar a exporturilor de 109,761 miliarde euro. Deci în România valoarea importurilor este mai mare ca cea a exporturilor de aproape 16 ori mai mare, pe când în Italia valoarea importurilor este mai mare de 9 ori, fapt ce indică clar o productivitate mai ridicată în Italia decât în România, dar şi o importanţă mai mare, pe piaţa unică, acordată produselor italieneşti.

h)Balanţă comercială (miliarde de euro)

Anii Romania Italia1999 -0,86 8,652000 -1,8 -0,62001 -2,57 5,872002 -2,16 8,092003 -2,89 3,082004 -4,16 0,412005 -5,4 -9,182006 -7,25 -20,662007 -6,46 -15,19

Din grafic reiese că valoarea balanţei comerciale din România, are o tendinţa de scădere de-a lungul timpului, iar în Italia, această valoare scade de la 8,65 miliarde euro în 1999 la-0,6 în 2000, apoi creşte până la 8,09 miliarde în 2002, dupa care scade într-un ritm mai alert atingând în anul 2006 valoarea de -20,66 miliarde euro şi în anul următor creşte la -15,19 miliarde.

Faptul că importurile sunt cu mult mai mari ca exporturile, atât în România cât şi în Italia, va duce, desigur, cu precădere, la valori negative ale balanţei comerciale.

Intr-adevăr, valorile balanţei comerciale în România sunt toate negative, atingând valoarea maximă în anul 1999, de -0,86, iar valoarea minimă în 2006 şi anume -7,25 miliarde de euro. În Italia, valoarea maximă se înregistrează în anul 1999, fiind de 8,65 miliarde euro, iar minimă în anul 2006, de 20,66 miliarde euro.

2. Principalele reglementări pe pieţele agricole

Politica agricolă şi comercială pentru reglementarea pieţelor agricole s-a concentrat pe 2 direcţii principale şi anume:

1. Reglementarea pieţelor agricole, inclusiv prin stabilirea unui sistem stabil şi neutru, cu o protecţie moderată faţa de importuri şi fară restricţii la export.

2. Participarea la negocierea de noi Acorduri de Comerţ Liber şi implementarea prevederilor Acordurilor existente.

Activitatea s-a desfăşurat printr-o relaţie de parteneriat şi colaborare atât cu asociaţiile profesionale de profil, cât şi cu celelalte institutii guvernamentale.

In vederea reglementării pieţei produselor agroalimentare, MAPAM a acţionat pentru organizarea şi funcţionarea pieţei produselor agricole şi alimentare, statuată prin prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea pieţelor agricole şi alimentare nr.73/2002, pentru crearea organismelor instituţionale necesare implementării Legii nr.73/2002 (Comitetul Interministerial de coordonare), înfiinţarea şi autorizarea unui numar de şase organizaţii interprofesionale pe produs sau grupă de produse (zahăr, carne de porc, vie-vin, orz-bere, lapte, cereale).

Măsuri legislative şi institutionale de reglementare a pietei produselor agricole si alimentare prin elaborarea si implementarea legislatiei privind:

-organizarea pietei cerealelor, si instituirea Sistemului National de Gradare a cerealelor; -organizarea pietei semintelor de consum,  -organizarea pietei tutunului,  -organizarea pietei viei si vinului ; -organizarea pietei legumelor de camp ; -Legea creditului agricol pentru productie si a pachetului de acte normative secundare

pentru aplicarea prevederilor acesteia. In acelasi timp, MAPAM  a fost nevoit sa intervina pe piata produselor agroalimentare in

mod deosebit pentru:

-pentru reglementarea pietei zaharului,   au fost efectuate ajustari ale regimului de import -Reglementarea pietei cerealelor afectata de calamitati pentru asigurarea cantitatilor de

grau pentru sectorul de panificatie si a necesarului de furaje in sectorul de crestere a pasarilor si porcilor;

-au fost eliminate taxele vamale la importul de grau de panificatie si cereale destinate furajarii animalelor (porumb, orz, secara);

-s-a restrictionat exportul de grau, pentru retinerea in tara a productiei interne; -Reglementarea pietei carnii de porcInterventia asupra regimului de import in acest sector a urmarit reglementarea a doua

situatii: -Pentru restabilirea echilibrului pe piata si crearea conditiilor de concurenta normala intre

marfa romaneasca si cea importata din Polonia, a fost instituita temporar o masura de salvgardare, intre 18 iulie si 6 octombrie 2003, constand in majorarea taxei vamale aplicate la importul sortimentelor de carne de la 20% la 45%

-Necesitatea completarii din import a ofertei de carne materie prima pentru industria de procesare, care nu este asigurata in totalitate din productia interna. In acest scop, au fost eliminate temporar taxele vamale la importul unor sortimente de carne de porc congelata.

Masurile au vizat evitarea cresterii, pe seama platii taxelor vamale de import, a preturilor la consumator, pentru paine, carne si produse din carne.

In colaborare cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Economiei si Comertului s-a introdus un sistem de monitorizare a importurilor, din punct de vedere cantitativ si al preturilor, la carne de pasare, carne de porc, porci vii si zahar. Prin acest sistem se urmareste obtinerea informatiilor de comert exterior imediat dupa realizarea operatiunilor comerciale, ceea ce creeaza premisele pentru interventia operativa, prin masuri de politica comerciala, pentru corectarea eventualelor disfunctionalitatea pe care importul produselor respective l-ar putea produce pe piata romaneasca.

In domeniul Acordurilor de Comert Liber obiectivul principal are in vedere crearea cadrului juridic favorabil imbunatatirii conditiilor de acces al produselor agroalimentare romanesti pe pietele externe si pe aceasta cale, oportunitati sporite pentru dezvoltarea exportului. In acest sens s-a actionat pentru:

- continuarea procesului de liberalizare a comertului agricol cu UE, prin extinderea nomenclatorului de produse vizat si adancirea facilitatilor tarifare.

- obtinerea de concesii pentru unele produse agroalimentare de interes la export, prin negocierea si incheierea de noi Acorduri de Comert Liber (cu Macedonia, Albania, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru).

Astfel, au fost obtinute reduceri sau exceptari de taxe vamale, precum si noi posibilitati de crestere a exportului pe pietele respective pentru cereale, animale vii, unele categorii de legume si fructe, vin, branzeturi.