studiu amenajare peisagistică și spaț - metropola craiova · de date predate în cadrul fazei i...

Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi 1

2 Studiu Amenajare Peisagistică și Spații Verzi

Cuprins

INTRODUCERE ................................................................................................................................ 4

Scopul studiului .......................................................................................................................... 4

Obiectivele studiului .................................................................................................................... 5

METODOLOGIE ................................................................................................................................ 7

Strategia de abordare a studiului ................................................................................................ 7

Descrierea datelor de intrare și ieșire .......................................................................................... 7

ANALIZA.......................................................................................................................................... 11

Elemente de cadru natural ........................................................................................................ 11

Relieful ......................................................................................................................................... 11

Clima ............................................................................................................................................ 13

Solurile ......................................................................................................................................... 17

Hidrografia ................................................................................................................................... 19

Resursele naturale ....................................................................................................................... 22

Utilizarea terenurilor – tipologii de peisaje .................................................................................... 26

Riscuri ...................................................................................................................................... 35

Riscuri naturale ............................................................................................................................ 35

Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu .......................................................................... 37

Patrimoniul Natural ................................................................................................................... 39

Arii protejate Natura 2000 ............................................................................................................ 39

Rezervații Naturale și Monumente ale naturii ............................................................................... 41

Patrimoniul Construit (construit și neconstruit) .......................................................................... 42

Monumente și ansambluri de arhitectură ...................................................................................... 43

Peisajul cultural imaterial .............................................................................................................. 44

Context Local al Dezvoltării ...................................................................................................... 46

ELEMENTE DE SINTEZĂ ȘI INTERPRETĂRI ................................................................................ 48

Potențial - Valori de peisaj ........................................................................................................ 48


Disfuncții - Peisaje fragile .......................................................................................................... 50

CONCLUZII – DEZVOLTARE .......................................................................................................... 53

Listă abrevieri ........................................................................................................................... 58

Listă figuri ................................................................................................................................. 58

Surse bibliografice .................................................................................................................... 59


STUDIU AMENAJARE PEISAGISTICĂ ȘI SPAȚII VERZI

INTRODUCERE

Scopul studiului

Studiul Amenajare peisagistică și spații verzi are ca scop principal analiza peisajului prin sublinierea

componentei sale naturale – spațiile verzi, identificarea valorilor de peisaj și a peisajelor fragile și

propunerea de recomandări cu privire la dezvoltarea sustenabilă a acestuia în concordanță cu

direcțiile strategice de dezvoltare a Zonei Metropolitane Craiova.

Peisajul este definit prin Convenția Peisajului de la Florența1 ca parte de teritoriu perceput ca atare

de către populație, al cărui caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau

umani. Acesta este o structură socială cu scopuri economice pe un suport care a fost natural2 sau o

realitate la definirea căreia participa deopotrivă natura și spiritul uman3. Domeniul urbanismului și

amenajării teritoriului tratează peisajul ca proces de interpretare calitativă a locurilor4 întotdeauna

relaționat cu elementul uman și sintetizat ca: mod de percepție a lumii și construcție mentală, produs

social, cultural și experiență vizuală, structură dinamică, ca rezultat diferit de la un individ la altul5.

Analizând aceste definiții putem afirma că peisajul este definit de relația dintre cadrul natural și cel

construit, dintre om, cadrul de viață și activitățile pe care acesta le desfășoară în mediul său

înconjurător, cu un caracter puternic subiectiv.

Peisajul este definit de două tipologii principale:

◌ peisajul natural – patrimoniul natural, zone verzi importante în teritoriu, zone umede, habitate,

etc.

◌ peisajul antropic – peisajul construit – patrimoniul construit, rezultatele acțiunii antropice,

peisaje rurale – și peisajul cultural material și imaterial (tradiții, evenimente, cutume).

Această divizare pe tipologii de peisaj are rolul de a îmbunătății gestionarea acestora în funcție de

gradul de intervenție a factorului uman.

Analiza peisajului se realizează pe două direcții principale, complementare:

1 Convenția Europeană a Peisajului, Florența, 2000 - Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea

Convenției europene a peisajului.

2 Genre Christian. 1978. Coyaud (L. M.). — - L'urbanisation des campagnes. Contribution méthodologique. În:

Norois, Nr. 99, Iulie-Decembrie

3 Assunto Rosario. 1986. Peisajul și estetica. Editura Meridiane. București.

4 Stan Angelica. 2012. Devenirea peisajului. Editura Universitară Ion Mincu. București, p. 31

5 Calcatinge Alexandru. 2013. Conceptul de peisaj cultural. Contribuții la fundamentarea teoretică. Editura

Universitară Ion Mincu. București, pp. 57-70


◌ analiză sinoptică a peisajului, generală și completă a structurii teritoriului prin analiza

diferitelor planuri, texturi și a bazelor de date;

◌ analiză sensibilă, subiectivă a peisajului, a modului de percepție a acestuia.

Această ultimă analiză subliniază latura puternic subiectivă ce ține de modul de percepție a

peisajului. Acesta este influențat de observator (condiții psiho-sociale și culturale), de condițiile

climatice (claritatea atmosferei, intensitatea luminii, temperaturi) și de dinamica peisajului (activitățile

și evenimentele ce au loc în teritoriu, poziția observatorului – statică sau în mișcare etc.).

Prin valori de peisaj se definesc toate elementele de potențial ale acestuia:

◌ valori productive – ca resursă economică – peisajele agricole; peisaje cu potențial turistic;

◌ valori ecologice – peisaje cu caracter preponderent natural ce ameliorează calitatea factorilor

de mediu și reduc riscurile naturale (inundații, alunecări de teren).

◌ valori culturale – peisaje cu valoare de patrimoniu (natural sau construit), peisaje identitare,

peisaje cu caracter de unicat sau peisaje culturale.

Peisajele fragile subliniază vulnerabilitățile din teritoriu, elementele de disfuncție sau tensiunile

dintre elementele naturale și/sau antropice. Ele pot fi definite prin prisma funcțiilor peisajului (socială,

naturală, economică, culturală) și sunt determinate de disfuncții precum: structura neechilibrată a

populației în teritoriu, tensiuni între zonele protejate și expansiunea urbană, accesibilitatea redusă,

degradarea elementelor de patrimoniu, etc.

Studiul va propune o serie de recomandări de dezvoltare pentru protejarea peisajului, dar și

modalități de utilizare a acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă. Recomandările formulate vor fi

generale pentru categorii de peisaje sau unități administrativ teritoriale și specifice pentru puncte

cheie din teritoriu. Acestea vor propune diferite tipuri de intervenții asupra peisajelor precum:

◌ zone cu intervenții restricționate;

◌ zone cu intervenții controlate;

◌ zone cu intervenții direcționate.

Obiectivele studiului

Complexitatea termenului de peisaj determină ca studiul de față să aibă un caracter sintetic prin

sublinierea relațiilor dintre mai multe paliere de analiză – mediu, patrimoniu (natural sau antropic) și

turism. Obiectivele studiului sunt formulate în funcție de Prioritățile Strategiei de Dezvoltare

Regională Sud- Vest Oltenia 2014 – 2020, și anume:

◌ Prioritatea 3 - Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii

cultural-istorice, și

◌ Prioritatea 6 - Protecția mediului și creșterea eficienței energetice.

În aceeași direcție, perspectiva europeană a Dezvoltării Spațiale către o Dezvoltare Durabilă

Echilibrată a Teritoriului European stabilește trei obiective principale dintre care unul se referă la

parteneriatul urban-rural:


◌ dezvoltarea unor structuri echilibrate de localități și îmbunătățirea accesibilității;

◌ diversificarea economiei într-un context urban-rural lărgit;

◌ conservarea și protejarea resurselor naturale și a patrimoniului cultural;

◌ promovarea culturii și a patrimoniului cultural în cadrul strategiilor de dezvoltare economică.

Analiza peisajului ca stare a teritoriului, peisajul ca rezultat dintre spațiu și structura socio-culturală,

ca analiză sectorială dar cu valoare sintetică, are ca obiectiv principal identificarea elementelor de

potențial (valori de peisaj) și de disfuncție (peisajele fragile) astfel încât să se poată propune

recomandări eficiente și relevante raportate la atitudinile și viziunea globală ce vizează dezvoltarea

durabilă a Zonei Metropolitane a Municipiului Craiova.

Dezvoltarea durabilă a teritoriului are ca scop următoarele problematici: reducerea disparităților, o

dezvoltare policentrică echilibrată, implementarea de măsuri menite să revitalizeze zonele

defavorizate6, creșterea eficientei rețelelor de transport și energie electrică, prevenirea și reducerea

riscurilor de hazarde naturale, promovarea unei agriculturi ecologice, atingerea unui echilibru între

protejarea patrimoniului și exploatarea acestuia, atragerea de noi investitori și susținerea

comunităților din zonele rurale și urbane și creșterea implicației populației în procesul de planificare

și dezvoltare teritorială.7

Obiectivele secundare:

◌ Investigarea teritoriului pentru delimitarea categoriilor de peisaje și a zonelor identitare pentru

ZMC.

◌ Identificarea potențialului de intervenție și a valorilor de peisaj.

◌ Identificarea zonelor de disfuncții și a peisajelor fragile.

◌ Structurarea recomandărilor în cadrul peisajului pe tipuri de intervenții.

Obiectivele studiului sunt formulate plecând de la ipoteza că peisajul este o resursă de dezvoltare

durabilă a teritoriului prin angrenarea palierului social, economic (turistic, agricol) și ecologic.

6 Regiunile dezavantajate sau defavorizate sunt regiunile care au un nivel economic relativ scăzut, ce poate fi

rezultatul unei așezări geografice nefavorabile- regiuni periferice, ale unui climat nefavorabil, a problemelor

demografice, de accesibilitate, sau a unei structuri economice învechite. Sursa: Spatial development glossary

European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT), p.11

7 Ljubljana Declaration on the Territorial Dimension of Sustainable Development. CEMAT. 2003


METODOLOGIE

Strategia de abordare a studiului

Studiul de fundamentare prezent pleacă de la diferite documentații și cercetări realizate anterior și își

dorește selectarea, sintetizarea și clarificarea elementelor de peisaj specifice Zonei Metropolitane

Craiova pentru formularea unor recomandări de dezvoltare durabilă a acestuia. Datele astfel obținute

sunt introduse într-o bază de date de tip GIS pentru îmbunătățirea procesului de proiectare și

amenajare a teritoriului.

Metoda de studiu nu își propune reluarea analizelor, ci sintetizarea elementelor deja existente și

raportarea acestora la conceptul de peisaj, interpretarea datelor pentru identificarea competențelor

distinctive ale teritoriului prin analize atât obiectiv – cantitative, cât și subiectiv – perceptive.

Elementele de sinteză vor fi interpretate pentru structurarea recomandărilor și direcțiilor de

dezvoltare ce au ca scop principal ameliorarea calității peisajului ca indicator al calității vieții.

Analiza peisajului ca analiză cu valoare sintetică se relaționează la alte studii și analize sectoriale

cum ar fi Studiul de Mediul și Studiul de Istorie Urbană.

Figura 1 – Schemă demers metodologic

Sursa: autorii

Descrierea datelor de intrare și ieșire

Datele de intrare pentru Studiul de amenajare peisagistică și spații verzi au fost sintetizate prin

investigarea diferitelor surse (documente de planificare și legislația în vigoare) sub forma unei baze


de date predate în cadrul Fazei I a proiectului în curs. Aceasta a fost structurată pe palierele de

analiză propuse.

Figura 2 – Descrierea datelor de intrare

PALIER DE ANALIZĂ DATE ANALIZATE DENUMIRE LAYER – GIS (.shp)

Elemente de cadru natural Relief unități de relief

Clima radiația solară

topo-climat

Soluri potențial_agricol

Terenuri degradate din total fond

funciar

tipologie

Hidrografie captări

Ape curgătoare afluenți

râuri principale

olteț

motru

jiu

gilort

amaradia

Ape stătătoare lacuri

oglinzi_de_apă

Zone umede zone_umede

Utilizarea terenurilor bazine

cadru_natural__ZMC

cimitire

grădini_de_legume

iarbă

livezi

pajiști

viță_de_vie

zone_agricole

zone_CF

zone_comerciale1

zone_comerciale2

zone_industriale

zone_militare

zone_rezidențiale

Resurse naturale resurse_naturale

UAT_parcuri_fotovoltaice

UAT potențial de producere a

microhidroenergiei

Riscuri Calitatea mediului UAT_Calitate_scăzută_a_aerului

UAT_Calitate_scăzută_a_apei

UAT_Calitate_scăzută_a_solului

Naturale Alunecari de teren


Cutremure

Inundații

Secetă

Surpare

Zone defavorizate de condiții

naturale

Surse de poluare depozite_deșeuri

groapă_de_gunoi

stații_epurare

surse de poluare

Patrimoniu natural Zone verzi protejate monumente ale naturii

Natura_2000

Situri Natura 2000

Zone desemnate importante pt

protecția păsărilor

Patrimoniu antropic Monumente si ansambluri

de arhitectura

monumente istorice

Evenimente, festivaluri evenimente

Itinerarii turistice itinerarii

Turism ecumenic tur_ecumenic

Resurse turistice resurse_tur

Asociații de vânătoare și

pescuit

eco_tur

Context local al dezvoltării Programe și proiecte ce

vizează patrimoniul natural

și construit

Programe și proiecte ce vizează

patrimoniul natural și construit

Grupuri de acțiune locală GAL_Amaradia_Jiu_localități

GAL-_Colinele_Olteniei_-_localitățti

Datele de ieșire ale prezentului proiect sunt, pe de o parte, fișiere de tip ArcGis ce sintetizează

datele de intrare în cartograme de analiză și, pe de altă parte, o nouă serie de fișiere .Shp ce

reprezintă datele de sinteză și concluzii asupra analizelor realizate (valorile de peisaj și peisajele

fragile) și delimitarea zonelor de intervenție în conformitate cu recomandările propuse.

Figura 3 – Descrierea datelor de ieșire

DENUMIRE CARTOGRAMĂ DENUMIRE FIȘIER ARCGIS Fișiere .Shp adăugate

Unități principale de relief 01_unități de relief Shp: lunca, câmpie joasă,câmpie

înaltă și deal

Topo-climate 02_topo-climate Shp: topoclimat antropic, de terase și

câmpie joasă, de luncă, de dealuri

joase

Tipologii de soluri 03_tipologii de soluri Shp: cernoziomuri, aoluri

argiloiluviale, soluri brune, vertisoluri,

lacoviști, soluri gleice, aluviuni și

soluri aluviale, nisipuri

Potențial agricol 04_potențial agricol Shp: UAT cu procent peste 5%


terenuri degradate din total fond

funciar, UAT cu potențial agricol

Utilizarea terenurilor-

cultivarea plantelor

05_utilizarea terenurilor-

cultivarea plantelor

Shp: grădini de legume, livezi, viță-

de-vie, zone agricole

Rețeaua hidrografică 06_rețeaua hidrografică Shp: râuri principale, afluenți, lacuri,

zone umede, captări ape subterane

Resursele naturale ale

subsolului

07_resursele naturale ale

subsolului

Shp:, gaze naturale, zacăminte de

țiței, argile,luturi argiloase, balast

Radiația solară în ZMC 08_radiația solară Shp: radiația solară 1300

kWh/mp/an, radiația solară 1350

kwh/mp/an

Modul de utilizare a

terenurilor

09_ utilizarea terenurilor

Corine Land Cover

Shp: Păduri, parcuri, pajiști, viță-de-

vie, livezi, ierburi, grădini de legume,

culturi agricole,cimitire, bazine,

zone rezidențiale, industriale,

comerciale, feroviare, militare

Peisaje forestiere și relația

cu zonele protejate

10_peisaje forestiere Shp: rezervații forestiere, SCI sit de

importanță Comunitară

Sistemul verde al

Municipiului Craiova

11_sistemul verde al

Municipiului Craiova

Shp: zone construite, zone

industriale

Peisaje naturale 12_utilizarea terenurilor -

tipologii de peisaje

Shp:peisaj specific lunca Jiului,

peisaj specific văilor de râuri, peisaj

agricol, peisaj de luncă, peisaj

forestier, peisaj vii și livezi

Peisaje antropice 13_utilizarea terenurilor –

tipologii de peisaje

Shp: peisaj industrial, peisaj

rezidențial, peisaj comercial, peisaj

feroviar, peisaj militar

Riscuri naturale 14_riscuri naturale Shp: alunecări de teren, surpări,

inundații, cutremure, secetă, zone

defavorizate de condiții naturale

Calitatea factorilor de

mediu

15_calitatea factorilor de

mediu

Shp: calitate scăzută a solului, apei

și aerului, surse importante de

poluare, stații de epurare, depozite

deșeuri, goapa de gunoi

Patrimoniu natural 16_patrimoniu natural Shp: rezervații forestiere, botanice,

acvatice, paleontologie,

SCI – Sit de Importanță Comunitară,

SPA – Sit de Protecție Avifaunistică

Patrimoniu construit 17_patrimoniu construit –

resurse turistice

Shp: monumente istorice,

monumente istorice categoria A –

importanță națională, evenimente,

turism ecumenic, resurse turistice,

itinerarii

Programe și proiecte 18_peograme și proiecte Shp: programe și proiecte ce vizează

patrimoniul natural și construit

Sinteza analizei 19_sinteza analizei Shp: acumulari de cenusa-peisaj


fragil, plaja de tip spontan-peisaj

efemer, peisaj specific local Dunele

Saharei, poligon tragere, pantă zbor

parapantă, stațiuni-sat de vacanță,

zonă cu potențial- susținerea

peisajului rural complex, potențial

ecologic, UAT cu risc ridicat la

hazard

Propunere direcții de

dezvoltare

20_direcții de dezvoltare Shp: Amenajarea de puncte de loisir

și agrement, areale_de_protejat,

zone ce necesita impaduriri,

reducere surse de poluare, lipsa

structuri verzi, jiu-reducere riscuri la

inundatie, elemente de traditie,

peisaj rural complex1, peisaj rural

complex2

ANALIZA

Elemente de cadru natural

Zona Metropolitană a Craiovei are anumite particularități ale cadrului natural ce au influențat apariția

și modul de dezvoltare al orașului și determină în continuare maniera de configurare și structurare a

teritoriului metropolitan.

Relieful

ZM Craiova se află într-o arie preponderent de câmpie, la intersecția dintre Câmpia Romanaților,

Câmpia Băileștilor, Piemontul Bălăciței și Piemontul Oltețului fiind structurat de valea Jiului, cu o

diferență de altitudine de aproximativ 100m între acestea. ZMC este influențată de poziționarea față

de unitățile principale de relief – Subcarpații Getici și Fluviul Dunărea, teritoriul prezentând o

înclinație generală nord-sud - și de rețeaua hidrografică ce determină un relief vălurit.


Figura 4 – Unități principale de relief și texturi la nivelul ZMC

Sursa: autorii

Sursa: GoogleMaps

În funcție de unitățile de relief ZMC prezintă 3 categorii principale de peisaje:

◌ Peisaj vălurit – în zona nordică, piemontană, cu perspective ascendente și descendente în

care suprapunerea de planuri oferă imagini dinamice, cu texturi multiple;

◌ Peisajul luncii Jiului - de-a lungul văii Jiului, cu malurile diferit structurate, cu perspective

direcționate și suprapunere de planuri prin cursul puternic meandrat, cu o anumită dinamică a

peisajului datorată formațiunilor rezultate în urma acțiunii cursului râului, a debitului cu multe

fluctuații, cât și a rolului socio-economic pe care acesta îl are în teritoriu.


◌ Peisaj liniar – în restul teritoriului, cu perspective deschise, liniare, un peisaj preponderent

agricol, monoton.

Figura 5 – Tipologii de peisaj determinate de relief

Peisaj vălurit. Credit foto: autorii,

http://geoportal.ancpi.ro

Peisajul luncii Jiului. Credit foto:

autorii, http://geoportal.ancpi.ro

Peisaj liniar. Credit foto: autorii,

http://geoportal.ancpi.ro

Sursa: autorii

Clima

Caracterul general al climei este cel temperat cu influențe mediteraneene, cu un număr ridicat de zile

pe an fără îngheț și o temperatură medie anuală de 10-11,5°C. Iernile sunt blânde și verile prezintă

temperaturi ridicate și precipitații reduse. Cu toate acestea valea Jiului și relieful vălurit determină un

microclimat specific. Astfel de-a lungul luncii se înregistrează temperaturi mai ridicate atât vara

http://geoportal.ancpi.ro/




(temperatura medie a lunii iulie >22°C), cât și iarna (temperatura medie a lunii ianuarie >0°C)8 față

de teritoriul învecinat.

Aceste condiții climatice definesc, modelează și determină dezvoltarea unei vegetații specifice (cer,

gârniță, stejar, ierburi graminee), o faună în relație cu aceasta (rozătoare, mamifere mici și

numeroase specii de păsări), cât și a unui mod specific de utilizare a teritoriului din punct de vedere

agricol (culturi, plantații de viță de vie sau livezi cu pomi fructiferi) sau dezvoltarea altor activități

umane.

Climatul este important în analiza peisajului și datorită faptului că determină dinamica peisajului (zi

/ noapte, pe anotimpuri) și modul de percepție al acestuia – citierea sensibilă (condițiile climatice

au un rol foarte important în crearea ambianței – claritatea aerului, radiația solară, momentul zilei).

Figura 6 - Modificarea modului de percepție a peisajului în funcție de condițiile meteorologice,

momentul zilei, anotimp

Peisaj natural

Parcul Romanescu toamna. Credit foto: autorii Parcul Romanescu iarna. Sursa:

http://www.panoramio.com/photo/32919761

Peisaj agricol

Pregătirea terenurilor agricole toamna. Credit

foto: autorii

Culturi de floarea soarelui vara. Sursa:


Peisaj rural

8 Administrația Națională de Meteorologie, http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=114

http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=114


Peisaj rural vara. Sursa:


Peisaj rural iarna. Sursa:


Peisaj acvatic

Lacurile Preajba Făcău – cer senin. Credit foto:

autorii

Lacurile Preajba Făcău – ceață. Sursa:


Peisaj urban

Silueta Craiovei noaptea. Sursa:


Silueta Craiovei ziua. Credit foto: autorii

Peisajul

infrastructurilor

CET Ișalniță – ceață. Credit foto: autorii CET Ișalnița – cer senin. Sursa:


În împrejurimile Craiovei fenomenul de ceață apare cel mai des la nivelul județului9, influențând

alături de celelalte caracteristici ale climei modul de percepție asupra peisajului. Alte fenomene des

întâlnite sunt cele de inversiuni termice datorate cantonării aerului rece în zonele depresionare.

Vânturile predominante sunt Crivățul – rece, iarna – și Austrul – uscat, vara. Astfel pe direcția

dominantă a acestor vânturi, nord-est și sud, cadrul natural influențează mediul construit (urban sau

rural), cât și tipologia activităților umane. Alături de structura reliefului, sistemul de spații verzi are

rolul de a accentua sau diminua efectele condițiilor climatice asupra structurilor umane.

Figura 7 – Influența vânturilor dominante

9 Raport privind starea mediului în județul Dolj – 2013, Capitolul 1.


Sursa: autorii

Dintre topo-climatele specifice pentru zona metropolitană, cel de luncă și topo-climatul specific

zonelor dens construite au influența cea mai mare în teritoriu.

Figura 8 – Topo-climate


Sursa: autorii

Solurile

Solurile prezente în ZMC s-au dezvoltat în strânsă legătură cu structura geologică existentă

(formațiuni preponderent aluvionare), clima și vegetația. Acestea fac parte din următoarele clase:

◌ argilovisoluri (soluri brune, soluri argiloiluviale etc.) - păduri de stejar, cer și gârniță, culturi

agricole – pomicultură, viticultură;

◌ molisoluri (cernoziomuri, cernoziomuri cambice etc.) – vegetație de stepă și silvostepă

◌ solurilor neevoluate (soluri nisipoase, aluviuni și soluri aluvionare etc.).

Figura 9 – Relația dintre tipologia solurilor și modul de utilizare a terenurilor


Tipologii de soluri. Sursa: autorii Potențial agricol. Sursa: autorii Utilizarea terenurilor - Cultivarea

plantelor. Sursa: autorii

Relieful, clima și tipologia solurilor determină un potențial agricol semnificativ în toate unitățile

administrativ teritoriale. ZMC Este o zonă preponderent agricolă (77,2%10) și prezintă o diversitate

relativ ridicată atât prin livezi și zone viticole, cât și prin culturi determinând un peisaj variat, cu

multiple texturi agricole.

Arealele destinate culturilor agricole se desfășoară de jur-împrejurul Craiovei, zona cea mai

reprezentativă din punct de vedere al culturilor de viță de vie este Segarcea, dar întâlnim suprafețe

semnificative și la Teasc, Terpezița, Breasta sau Mischii. Suprafețele ocupate cu livezi sunt destul de

reduse, doar în Predești și Murgași existând suprafețe mai întinse.

În cadrul ZMC doar 2 UAT-uri prezintă procente de peste 5% cu terenuri degradate din totalul

fondului funciar: Almăj și Ișalnița.

Figura 10 - Culturi și texturi agricole

10 Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea

perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013, p.8


Culturi agricole. Sursa:


49939, http://geoportal.ancpi.ro/

Livezi. Sursa:


179695, http://geoportal.ancpi.ro/

Culturi de vită de vie. Sursa:

http://www.financiarul.ro/2014/09/29/d

omeniul-coroanei-segarcea-vinul-

care-a-facut-istorie-alaturi-de-familia-

regala/, http://geoportal.ancpi.ro/

Hidrografie

Axa hidrografică principală a ZMC este dată de valea râului Jiu. Afluenții acestuia (cei mai importanți

fiind Amaradia, Argetoaia, Rasnic, Desnățui, Teslui) irigă teritoriul și formează o structură

arborescentă. Relieful relativ plat determină un traseu unduit al cursurilor de ape, cu multiple

meandre și o luncă relativ largă (Jiu, Amaradia, Teslui). Malurile sunt adesea fragmentate de cursuri

de ape temporare sau pâraie.

Figura 11 – Principalele râuri ce irigă ZMC. Rețeaua hidrografică

Jiul. Sursa:


411991

Amaradia. Sursa:


99261

Tesluiul. Sursa: autorii







http://www.financiarul.ro/2014/09/29/domeniul-coroanei-segarcea-vinul-care-a-facut-istorie-alaturi-de-familia-regala/






Sursa: autorii

Apele curgătoare în contextul peisajului pot fi analizate:

◌ ca resursă în teritoriu

Cursurile de apă au în teritoriu un rol foarte important deoarece contribuie atât la echilibrarea

ecosistemelor, la creșterea atractivității regiunilor (având valoarea recreativă) și la calitatea generală

a vieții (prin resursa de apă potabilă oferită).

Strategiile de gestionare a apelor curgătoare11 se referă la protejarea acestora prin controlul surselor

de poluare (controlul activităților agricole în materie de fertilizare și irigare, tratamentul apelor uzate),

utilizarea rațională a resursei și păstrarea caracterului ecologic al acestora.

În contextul protejării și reconstituirii rețelelor ecologice o atenție deosebită capătă zonele adiacente

cursurilor de râuri (zone umede, mlaștini) ce au o sensibilitate mare, dar prezintă calități ecologice

deosebite.

◌ ca axă structurantă de dezvoltare umană

Încă din cele mai vechi timpuri cursurile de râuri au reprezentat un cadru natural prielnic pentru

dezvoltarea așezărilor umane. Utilizate ca axe de comunicație sau exploatate ca resurse nutritive

sunt preferate, în ciuda riscurilor de inundații, datorită fertilității terenurilor.

11 Managementul resurselor de apă dintr-un bazin hidrografic, cuprinzând râul principal și afluenții săi, include

activități precum prevenirea inundațiilor, controlul activităților ce influențează nivelul și calitatea apei, măsurile

necesare menținerii echilibrului ecologic. Sursa: Spatial development glossary European Conference of

Ministers responsible for Spatial/Regional Planning (CEMAT), p.22


Astăzi, acestor caracteristici li se adaugă și alte elemente de atractivitate ce se referă la un

cadru natural deosebit, zone protejate sau ecologice, areale turistice sau sportive.

◌ ca peisaj

Văile apelor curgătoare nu sunt doar o resursă, ci și patrimoniu cultural având un rol important

datorită vechimii așezărilor și a tradițiilor ce le însoțesc. Astfel diversitatea peisajelor existente de-a

lungul văilor se raportează de fapt la contextul teritorial (istoric, cultural si social, economic) mult mai

larg.

Diferențele mici de altitudine dintre N și S, cât și structura geologică au determinat formarea unei

lunci largi a Jiului, de până la 3km, cu numeroase meandre, brațe moarte, ochiuri de ape sau zone

mlăștinoase. Astfel, peisajul acestei zone este unul aparte, cu o dinamică semnificativă.

Rețeaua hidrografică, alături de relief, a determinat o dezvoltare cu precădere liniară a structurilor

urbane creând morfologii și peisaje specifice. Aceste peisaje se identifică ca peisaje specifice

văilor de râuri, au o biodiversitate ridicată, în relație directă cu peisajele rurale și agricole.

Figura 12 – Relația dintre peisajul văilor de râuri, peisajul rural și peisajul agricol. Perspectivă și textură

în teritoriu.

Sursa: autorii, http://geoportal.ancpi.ro/

Oglinzile de ape stătătoare (naturale și acumulări temporare sau permanente antropice)

completează sistemul hidrografic al ZMC: Lacurile Preajba-Frecăței, Balta Filiași, Balta Craioviței,

Lacul Victoria-Geormane, Acumularea Ișalnița (servește la alimentarea Mun. Craiova cu apă) etc.

Lacul Fântânele din Comuna Vârvoru de Jos este cel mai mare din județ iar Complexul lacustru

Preajba- Făcăi (28 ha) este declarat monument al naturii prin Legea 5/2000. Totodată, 5 UAT-uri



(Segarcea, Calopăr, Teasc, Țuglui, Malu Mare) de-a lungul luncii Jiului fac parte din zona ecologică

Confluența Jiu-Dunăre – zonă importantă pentru protecția păsărilor12.

Figura 13 - Complexul lacustru Preajba-Făcăi

Sursa: autorii

Resursele naturale

Județul Dolj nu este foarte bogat în ceea ce privește resursele naturale ale subsolului, în Zona

Metropolitană Craiova găsindu-se:

◌ Roci și materiale de construcții – argile, luturi argiloase, balast: Filiași, Ișalnița

◌ Zăcăminte de hidrocarburi:

◌ Țiței: Brădești, Almăj, Șimnicu de Sus, Ghercești, Pieleși, Coșoveni, Malu Mare,

Cârcea,

◌ Gaze naturale: Ișalnița, Ghercești, Șimnicu de Sus, Pielești și Coșoveni.

Exploatarea acestor resurse creează peisaje fragile ce trebuie să fie incluse în programe de re-

naturare sau reconstrucție ecologică.

Figura 14 - Peisaje fragile de-a lungul Jiul, balastieră lângă Malu Mare.

12 Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Versiune

consolidată în decembrie 2012. Nr. CCI: 2007RO06RPO001, p.296


Sursa: http://www.panoramio.com/photo/30937710

În ceea ce privește resursele naturale de suprafață, ZMC este considerată a avea un potențial

important13 în producția de:

◌ energie solară - radiația solară în ZMC este de 1350 MJ/m2 în zona sudică și de valori

cuprinse între 1300 și 1350 MJ/m2 în zona nordică;

◌ energie eoliană – viteze medii anuale între 4m/s în N și 6m/s în zona de S

◌ micro hidroenergie – prin râul Jiu: Filiași, Brădești, Ișalnița, Breasta, Bucovăț, Craiova, Malu

Mare, Țuglui și Teasc.

◌ biomasă - potențialul energetic tehnic al biomasei în Câmpia de Sud fiind de 126.639 TJ

(circa 24,4% din totalul național).

Figura 15 – Resursele naturale ale subsolului. Radiația solară în ZMC.

13 Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea

perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013, p.9


Sursa: autorii Sursa: autorii

Exploatarea acestor surse de energie regenerabilă pot produce modificări semnificative asupra

peisajului prin texturi, gabarite sau zgomote. Fermele fotovoltaice, turbinele eoliene, micro-

hidrocentralele sau culturile pentru biomasă, dacă nu sunt gestionate corespunzător pot determina

efecte negative asupra cadrului natural sau a biodiversității. Spre exemplu:

◌ fermele fotovoltaice trebuie amplasate pe terenuri neproductive pentru a nu afecta terenurile

arabile valoroase din punct de vedere al eficienței exploatării;

◌ turbinele eoliene trebuie amplasate doar după un studiu cu privire la culoarele de tranzit

pentru păsările migratoare pentru a nu devia sau influența traseele acestora;

◌ micro-hidrocentralele trebuie amplasate în așa fel încât să nu afecteze zonele protejate

Natura 2000, biodiversitatea și habitatele existente aici;

◌ în cazul culturilor pentru biomasă se recomandă utilizarea mai multor specii pentru a încuraja

biodiversitatea faunei asociate acestor culturi (rozătoare, păsări, mamifere mici). Culturile

energetice (ce produc biomasă) sunt14:

◌ culturi producătoare de amidon: cereale, cartof;

◌ culturi producătoare de zahăr: trestia de zahăr, sfecla de zahăr;

◌ culturi producătoare de ulei: rapiță, floarea-soarelui, camelină, etc;

◌ culturi ligno-celulozice: salcie, plop, miscanthus, anghinare, etc.

14 Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei. Sursa: http://optibioma.agro-

bucuresti.ro/index.php/contact/2-uncategorised/124-tipuridebiomasa

http://optibioma.agro-bucuresti.ro/index.php/contact/2-uncategorised/124-tipuridebiomasa



Dintre aceste surse de energie regenerabilă, ZMC a început exploatarea energiei solare prin

intermediul fermelor fotovoltaice. Acest fapt a determinat apariția unui nou tip de peisaj.

Figura 16 - Crearea unor noi tipuri de peisaje - peisaje specifice fermelor fotovoltaice – și relaționarea

acestora cu peisajele agricole existente

Sursa:


87489

Sursa:


87468

Sursa:


87511

Textură specifică în teritoriu. Sursa: maps.google.com

O altă resursă naturală de suprafață semnificativă pentru ZMC este vegetația forestieră. Presiunea

antropică își face din ce în ce mai puternic prezența, multe din suprafețele forestiere fiind înlocuite cu

culturi agricole. Fragmentele de pădure sunt preponderent cu specii de stejar pufos și brumăriu. În

zona vestică și sud-vestică a Craiovei se întâlnesc câteva păduri cu rol ecologic deosebit de

important, cu specii precum gârnița, gorunul, frasinul, stejarul pufos și fagul. Acestea fac parte din

zona protejată Natura 2000 – Coridorul Jiului – Bucovăț având cea mai mare suprafață de zonă

împădurită. Din punct de vedere al suprafețelor, acesta este urmat de Comuna Murgași. În zona de

nord se întâlnesc predominant păduri de cer, gârniță și gorun, tei, ulm frasin sau carpen. Diversitatea

acestor specii creează peisaje forestiere deosebite în special toamna.

Figura 17 – Percepția peisajul forestier

Pădurea Valea Rea - Radovan. Sursa:

Lucian Gavrilă,


2127

Pădurea Bucovăț. Sursa: autorii Păduri în zona Murgași. Sursa: Alina

Carmen Marinescu




Utilizarea terenurilor – tipologii de peisaje

Modul de utilizare a terenurilor reflectă nu doar activitățile umane din teritoriu, ci și raporturile și

relațiile dintre texturile naturale și antropice.

Figura 18 – Modul de Utilizare a terenurilor

Sursa: autorii

Zona Metropolitană Craiova este definită de caracterul preponderent agricol. Acestuia i se adaugă

sistemul de localități, zonele industriale și infrastructura de transport, un strat mozaicat de zone

forestiere și rețeaua de ape curgătoare. În funcție de modul de utilizare a terenurilor se identifică mai

multe tipologii de peisaje:

◌ Peisaje naturale – sau preponderent naturale ce contribuie la formarea sistemului verde al

zonei metropolitane:

◌ Peisaje forestiere

Zonele forestiere au un rol ecologic deosebit de important în cadrul ZMC datorită habitatelor pe care

le susțin, a biodiversității avi-faunistice și ca elemente de reducere a riscurilor naturale (alunecări de

teren, viituri și torenți). Majoritatea pădurilor sunt sub diferite grade de protecție mai ales în jumătatea

sudică a zonei metropolitane.

Figura 19 – Peisaje forestiere și relația cu zonele protejare


Sursa: autorii

În zona de nord a ZMC structurile forestiere sunt puternic fragmentate de fondul construit, de

exploatările agricole și de văile râurilor. Acest fapt determină o textură fărâmițată, dar un peisaj

divers și dinamic, un peisaj rural specific zonelor de deal.

Peisajele forestiere pot avea un rol importat din punct de vedere turistic. Acestea susțin turismul

ecologic sau științific la nivelul zonelor protejate și un turism de agrement sau cinegetic în restul

zonelor. La nivelul ZMC exista mai multe asociații ce susțin aceste categorii de turism:

Figura 20 – Asociații de vânătoare și pescuit din cadrul ZMC

UAT TIPOLOGIE DENUMIRE ASOCIAȚIE

Craiova vânătoare, pescuit Vânătorilor și Pescarilor Sportivi „Diana”

Filiași vânătoare, pescuit Vânătorilor, Pescarilor și Proprietarilor

Cârcea vânătoare ,,Pro Cinegetica”

Craiova vânătoare, pescuit Vânătoare și Pescuit Sportiv ARTEMIS

Malu mare vânătoare, pescuit Vânătorilor și Pescarilor Sportivi ,,Jiul"

Șimnicu de Sus vânătoare, pescuit Vânătoare și Pescuit Sportiv Pelendava-Albești

Craiova vânătoare, pescuit ,,A.V.P. Cocoșarul”,

Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, pp.126-127

◌ Peisaje de luncă și văi de ape curgătoare


Această categorie de peisaje este puternic vizibilă în cadrul ZMC datorită reliefului și structurii rețelei

hidrografice. Include

◌ peisajul luncii Jiului și luncii Amaradiei

Jiul și principalul său afluent Amaradia creează o serie de micro peisaje datorită tipologiei reliefului și

structurii geologice pe care le parcurg: cu lunci largi, dar și maluri abrupte, trasee meandrate ce

formează limbi de pământ sau zone insulare, coturi ce adăpostesc zone mlăștinoase sau păduri

tinere, plaje, văi seci etc.

◌ peisajul văilor de râuri

Poate fi ușor asociat cu peisajul rural, pe care de fapt îl determină, are rol ecologic în teritoriu ca

zonă umedă și coridor verde pentru diferite specii de pești, păsări și mamifere mici, un potențial

economic și turistic important, încă puțin valorificat. Peisajul riveran în areale rurale reprezintă un

accent în macro-peisaj. El creează o linie de tensiune, atractivitate economică și socială. Astfel, firul

de apă adună elemente cu diferite proprietăți și creează unitate [socială, ecologică, de imagine,

economică]. Deși divers din punct de vedere al componentelor abiotice, biotice și umane, acesta

este perceput ca fiind omogen.

Figura 21 – Rețeaua de peisaje asociată cursurilor de ape – peisajul luncii Jiului, peisajul văilor de râuri,

peisajul de luncă

Sursa: autorii

Deși le putem încadra în aceeași categorie din punct de vedere al genezei – peisaje asociate apelor

– cele două subcategorii creează texturi și peisaje diferite în teritoriu:


Figura 22 – Texturi în teritoriu ale peisajelor acvatice

Peisajul luncii Jiului și luncii Amaradiei. Sursa:


Peisajul văilor de râuri. Sursa: http://geoportal.ancpi.ro/

◌ Peisaje agricole

Peisajele agricole sunt categoria de peisaje ce se află la intersecția dintre peisajele naturale și cele

antropice. Acestea sunt determinate de intervenția umană asupra cadrului natural, dar au o

componentă definitorie în ceea ce privește rolul ecologic în teritoriu prin funcția pe care o îndeplinesc

în ceea ce privește sistemul verde al zonei metropolitane. Se identifică două categorii principale cu

mai multe subcategorii:

◌ Peisaje specifice culturii plantelor

Peisajul culturilor agricole

Peisajul cu vii și livezi

Peisajul grădinilor tradiționale

Peisajul serelor

În funcție de tipologia culturilor, morfologia parcelelor, structura reliefului pe care sunt dezvoltate și

modul de exploatare, culturile agricole pot prezenta imaginii diferite. În cadrul ZMC predomină

agricultura extensivă și de subzistență, pe parcele de dimensiuni mici și medii, ceea ce poate

determina un peisaj agricol dinamic, dar crește riscul neutilizării eficiente a terenurilor.

◌ Peisaje specifice creșterii animalelor

Acest tip de peisaj este asociat cu peisajul rural și peisajul văilor de râuri. Cu toate acestea activități

de creștere a animalelor se întâlnesc și în zonele periferice ale Craiovei.

Figura 23 – Peisaje agricole specifice activităților de creștere a animalelor


Turmă de oi pe valea Amaradiei,

lângă Rovine. Sursa: autorii

Turmă de oi Vârvoru de Sus Sursa:


00562

Cireadă de vaci la Palilula. Sursa:


75957

Porci la păscut, Calopăr. Sursa:


62197

Păsări de casă lângă Rovine. Sursa:

autorii

Gâște pe Desnățui. Sursa: Lucian

Gavrilă_http://www.panoramio.com/p

hoto/14962110

Peisajele agricole nu au doar rol economic, mai ales în cazul ZMC unde terenul agricol este una din

principalele resurse, ci și cultural atât prin susținerea unui caracter specific, istoric al regiunii, cât și

prin crearea unei noi imagini, identitare.

Condițiile actuale prezente în Municipiul Craiova susține conceptul de agricultură urbană, atât în

ceea ce privește cultivarea legumelor, cât și creșterea animalelor, dar nu sunt suficient valorificate.

◌ Sistemele verzi în cadrul structurilor urbane

În cazul municipiului Craiova, sistemul de spații verzi cuprinde mai multe zone verzi la nivel

orășenesc: Parcul Nicolae Romanescu (cu valoare peisagistică remarcabilă, proiectat de Eduard

Redont, important la nivel național), English Park (sau Gradina Unirii), Parcul Prefecturii, Parcul

Tineretului (sau Parcul Lunca Jiului), Gradina Botanică, Parcul Sfântul Dumitru (sau Gradina Băniei,

sit istoric), Parcul Câmpul Libertății 1848 (sau Parcul Crizantemelor), Gradina Mihai Bravu, Parcul

Mureșul, Parcul Cornișoiu, Parcul Teatrului Național, Parcul Pedagogic, Parcul Elena Cuza și Parcul

Craiovița. Sistemul verde al Craiovei este completat de zonele verzi din cadrul locuințelor colective,

diferite scuaruri, cimitire și bulevarde.

Figura 24 – Sistemul verde al Municipiului Craiova


Sursa: autorii

Pentru ca un sistem verde urban să funcționeze optim trebuie să fie în relație directă cu sistemul de

spații publice și infrastructura pietonală și de piste pentru bicicliști. Craiova necesită o strategie

integrată din acest punct de vedere pentru a putea lega toate proiectele pe rol și viitoare ale orașului.

Totodată se recomandă implementarea unor trasee între zonele reprezentative ale orașului (zona

istorică centrală, Parcul Romanescu sau Grădina Băniei), cartierele periferice ale orașului și, mai

departe, cu elementele de patrimoniu natural și antropic din zona metropolitană.

Un element important, dar încă neglijat din punct de vedere peisagistic de către administrația

Craiovei este lunca Jiului. Aceasta trebuie luată în considerare deoarece este deja folosită informal și

poate ameliora legăturile din teritoriu.

Figura 25 - Activități informale pe Jiu

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/13875650 Sursa: http://www.panoramio.com/photo/3183016


◌ Peisaje antropice – peisaje construite – patrimoniul construit, rezultatele acțiunii antropice,

peisaje rurale. Acestea sunt de mai multe tipuri:

◌ Peisaje urbane

Peisajul urban este definit de relația dintre spațiul construit și sistemul verde al unui oraș. Acesta

reflectă imaginea orașului ca rezultat al funcționării sistemelor sale interne, al administrării sale și

este un indicator al calității vieții. Zona metropolitană Craiova are în componență trei orașe: Craiova,

Filiași și Segarcea. Gradul de urbanizare a acestora este diferit, cele trei localități prezentând imagini

și structuri diferite.

În cadrul orașului Craiova structura peisajului urban (categorii de peisaje urbane) trebuie analizată în

relație cu sistemul plantat al orașului (configurație, tipologii, particularități etc.) și spațiul public

(morfogeneză, tipologii, rol, caracter identitar etc.). O zonă ce prezintă un peisaj fragil este

reprezentată de zona periferică de la nord-est de centura CF și periferia sud-estică. Aici, presiunea

dezvoltării urbane a determinat apariția unor zone rezidențiale fără a exista o strategie unitară de

dezvoltare, prin divizarea fostelor parcele agricole. Peisajul rezultat este unul incoerent, neierarhizat

și nestructurat, fără repere. Aceste zone sunt disfuncționale din punct de vedere al accesibilității,

echipării edilitare și cu servicii publice, puncte de tensiune în teritoriu. Sunt peisaje fără identitate sau

apartenență.

Figura 26 – Zone periferice ale Craiovei – peisaje fragile

Silueta periferiei sudice a Craiovei, perspectivă din

zona lacurilor Preajba-Făcăi. Credit foto: autorii,


Silueta periferiei nord-estice a Craiovei, perspectivă de pe

traseul Ghercești-Craiova. Credit foto: autorii,


◌ Peisaje industriale


Peisajele industriale în ZMC formează o structură aproximativ compactă, un arc ce pornește de la

nord-vestul spre sud-estul Craiovei. Acestea ocupă o suprafață semnificativă din zonele periferice

ale Craiovei și își pun puternic amprenta asupra imaginii orașului cu precădere pentru că marchează

zonele de intrare de pe axa București – Târgu Jiu. Peisajele industriale sunt peisaje fragile prin

influența pe care îl au față de calitatea factorilor de mediu, cât și riscul la poluare pe care îl determină

în teritoriu. Peisajele industriale își pun cel mai puternic amprenta în Ișalnița, UAT a cărei identitate

este dată de aceste structuri de producție.

◌ Peisaje rurale

Peisajele rurale au un rol deosebit de important în cadrul ZMC nu doar prin proporția pe care o

ocupă în teritoriu, ci și prin valorile culturale pe care încă le păstrează. Peisajele rurale sunt15:

◌ rezultatul vizual al interacțiunii dintre agricultură, natură și mediul ce include

valori culturale și sociale;

◌ produs (rezultat vizibil) generat de interacțiunea dintre natură, agricultură și

mediul artificial;

◌ element caracterizat de modul de dezvoltare a localității, dispunerea și planul

locuințelor, materialele de construcție și forma teritoriului.

Peisajele rurale, alături de cele agricole cu care se dezvoltată în strânsă legătură, au un rol deosebit

de important în ZMC. Acestea reprezintă o resursă importantă prin identitatea pe care încă o

păstrează. Accesibilitatea relativ redusă în multe sate ale ZMC a determinat păstrarea unor peisaje

valoroase prin specificul local – tipologia locuinței (arhitectura, structura parcelarului, cu parcele lungi,

cu grădini de legume sau livezi), relația cu structurile naturale (valea râului, relieful și pădurile) și

peisajul cultural (tehnicile agricole și de construcții, cutume și tradiții). Dezvoltarea acestora trebuie

realizată responsabil, găsind un echilibru între tradiție și inovație pentru a putea fi protejat peisajul

rural specific unei zonei etnografice importante la nivel național.

Peisajele rurale devin din ce in ce mai diverse în primul rând datorită resurselor economice existente

în teritoriu. Deși agricultura este încă activitatea cea mai răspândită în mediul rural, alte surse de

dezvoltare încep să câștige teren: turismul rural, activități manufacturiere, structuri rezidențiale

(locuințe pentru tineri și navetiști, locuințe și aziluri pentru pensionari), dezvoltarea producției de

energii alternative etc. Zonele rurale sunt în influența marilor poli urbani, sunt puncte de turism de

mare atracție sau sunt izolate și nu beneficiază de un sistem de infrastructuri care oferă o

accesibilitate ridicată către structurile serviciilor publice, determinând astfel, procese demografice de

emigrare. Deci, putem sublinia importanța contextului teritorial în definirea caracterului unui spațiu

rural.

Dinamica localităților rurale se manifestă în mai multe direcții în funcție de acest context teritorial:

gradul de dezvoltare a regiunii, de accesibilitate, elemente culturale, economice și sociale –

sistemele de producție, piața de desfacere, etc.

15 Joo,Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria. Dept. of Landscape Architecture and Rural

System Engineering. Seul Nat’l Univ., p.65


◌ Prima din direcții se referă la presiunea exercitată de marile centre urbane asupra spațiului

rural.

Acestea sunt concretizate prin transformarea terenurilor agricole în zone rezidențiale, adesea

locuințe sezoniere (ce creează o fluctuație puternică între diferite perioade – anotimpuri, zile ale

săptămânii), nuclee comerciale (dezvoltarea unei imagini de periferie urbană), dar și probleme legate

de degradarea elementelor de cadru natural: degradare și poluare, eroziune, desecarea zonelor

umede, defrișări, modificarea ecosistemelor.

◌ A doua direcție se referă la acele așezări rurale ce se află în apropierea sau conțin elemente

de patrimoniu de importanță regională sau națională.

Fie că e vorba de patrimoniu cultural sau natural, presiunile asupra acestor așezări se concretizează

de cele mai multe ori printr-un turism de masă, supra-solicitant, și care nu poate fi ținut sub control.

Acesta determină atât degradarea elementelor protejate cât și a cadrului în care ele există. Și

aceste așezări suportă presiuni rezidențiale, ce în lipsa unor reglementări, pot deteriora și mai

puternic peisajul în care se află elementele de patrimoniu.

◌ A treia direcție se află pe o linie opusă primelor două și se referă la așezările rurale ce resimt

fenomenul de migrare a populației.

Datorită condițiilor austere, slabei accesibilități sau a unui management defectuos procesele

demografice de îmbătrânire și depopulare se resimt puternic. Pericolul dispariției acestor așezări

atrage după sine nu numai probleme sociale, dar și economice (apariția unor terenuri extinse

neutilizate) și culturale (dispariția unor tradiții și peisaje specific rurale).

Figura 27 – peisaje rurale specifice ZMC

Credite foto: Alina Carmen Marinescu Credite foto: Alina Carmen Marinescu

◌ Peisajele infrastructurilor

Sunt peisaje utilitare, peisaje apărute în urma necesității echipării teritoriului. De cele mai multe ori

sub forme liniare, axe polarizatoare, dar pot fi și punctuale – stații de epurare, gări, poduri, etc.

Aceste peisaje, deși au un impact vizual puternic, nu sunt supuse unor studii de peisaj ceea ce

determină de cele mai multe ori, peisaje agresive. Europa de vest susține din ce în ce mai mult

proiecte peisagistice de amenajare și ameliorare a peisajelor infrastructurilor, de tipul green

infrastructure. Pot fi:


◌ Peisajul infrastructurilor de transport – rutier, feroviar

◌ Peisajul infrastructurilor tehnico-edilitare – linii de înaltă tensiune, stații de

epurare, captări, etc.

Figura 28 – Tipologii de peisaje

Peisaje naturale. Sursa: autorii Peisaje antropice. Sursa: autorii

Riscuri16

Analiza riscurilor naturale, a surselor de poluare și a calității factorilor de mediu în cadrul studiului

peisagistic se realizează pentru a identifica peisaje vulnerabile sau fragile pentru a putea reglementa

priorități de intervenție spre o bună gestionare a cadrului de viață uman.

Riscuri naturale

În cadrul ZMC întâlnim următoarele riscuri naturale: inundații, alunecări de teren și surpări, seceta și

cutremurele.

Figura 29 – Riscuri naturale

16 O analiză detaliată a calității factorilor de mediu, a surselor de poluare și riscurilor naturale se poate găsi în

cadrul Studiului Mediu.


Sursa: autorii

Râul Jiu este un element important în structurarea întregii zone metropolitane, o axă verde-albastră

puternică în peisaj, o resursă importantă din punct de vedere economic, cultural și turistic, dar

prezintă un risc ridicat la inundații pentru roate UAT-urilor pe care le traversează. Unitățile

administrativ teritoriale afectate de inundații în cadrul ZMC sunt următoarele:

◌ Inundații pe cursuri de apă: Filiași, Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Ghercești, Mischii,

Teslui, Țuglui, Vârvoru de Jos.

◌ Inundații pe torenți: Bucovăț, Țuglui.

Următoarele localități din bazinul Jiului au raportat pagube de cel puțin două ori în urma inundațiilor:

Vela (2), Bucovăț (3), Simnicu de Sus (3), Murgași (3), Țuglui (4), Teasc (2)17. Toate cele 3 orașe din

cadrul ZMC sunt supuse riscurilor de inundații datorită viiturilor puternice.

Alunecările de teren, surpările și prăbușirile de maluri au loc datorită viiturilor puternice și defrișărilor

accentuate.

Figura 30 – UAT-uri ce prezintă risc de alunecări de teren

UAT POTENȚIAL DE

PRODUCERE

TIPUL ALUNECĂRILOR

PRIMARĂ REACTIVATĂ

Breasta ridicat X X

17 Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea Efectelor

Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu", p.139


Bucovăț ridicat X

Țuglui scăzut X

Vârvoru de Jos ridicat X

Vela ridicat X UAT-uri afectate de alunecări de teren. Sursa: Legea nr. 575/2001

Zonele predispuse la seceta sunt următoarele18: Teasc, Bucovăț, Predești, Grecești și Coșoveni.

Conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – ZCM se află preponderent

într-o zona seismica de gradul VIII, mai puțin zona nordică a acesteia unde zona seismică este de

gradul VII.

Conform Listei UAT din PNDR, Anexa 4 – Zone defavorizate, următoarele unități administrativ

teritoriale din cadrul Zonei Metropolitane Craiova sunt delimitate ca fiind zone defavorizate de condiții

naturale specifice: Brădești, Breasta, Bucovăț, Predești și Teasc.

Astfel se identifică faptul că ZMC este o arie puternic predispună la riscuri naturale. Exceptând

Craiova și Cârcea toate UAT-urile sunt predispuse la cel puțin un risc natural. Această realitate se

traduce printr-o vulnerabilitate ridicată a tuturor categoriilor de peisaje și impune reglementări

urgente de ameliorare a condițiilor existente.

Figura 31 – Zone afectate de riscuri

Inundații în Bucovăț. Sursa: www.isudolj.ro Incendiu în Brădești. Sursa: www.gds.ro

Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu

Sursele de poluare, indiferent de tipologia lor, influențează calitatea peisajului. Deși atenția se

îndreaptă cu precădere către depozitele de deșeuri neconforme aflate în apropierea principalelor

18 Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea Efectelor

Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Jiu", p.61


orașe ale ZMC: Craiova – Valea Șarpelui, Filiași și Segarcea – Transilvania19, trebuie avute în

vedere și depozitările, spontane sau nu, din mediile rurale. Acestea din urmă sunt de cele mai multe

ori mai greu de gestionat deșeurile fiind dispersate în teritoriu. Gradul de educație al populației locale,

cât și lipsa unei atitudini prompte din partea administrațiilor determină degradarea puternică a unor

peisaje cu un deosebit potențial, cele mai afectate fiind peisajele râurilor, inclusiv lunca Jiului.

Mirosurile provenite din depozitările spontane și neconforme de deșeuri reprezintă o problemă acută

a zonei metropolitane.

Figura 32 - Stații de epurare nefuncționale sau parțial funcționale

Denumire Localitate Componenta Capacitate Eficienta Tip Stare

S.C.AQUAT

ERM S.A. FILIASI

treapta

biologica

Q max=32

l/s, Q

realizat=12

l/s

necorespu

nzătoare

orășeneas

ca

în curs de

modernizar

e

S.C. Fortan

Bucovat BUCOVAT

treapta

mecanica si

biologica

0,41 l/s necorespu

nzătoare

ape uzate

industriale

PETROM

Craiova

Suc.

DOLJCHIM

CRAIOVA treapta

biologica

111,1 l/s,

9600 mc/h

necorespu

nzătoare

ape uzate

industriale

reparații

curente

Stație

epurare

Craiova

CRAIOVA în

construcție

Sursa: Master Plan pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj, 2009, pp.140-141

Figura 33 - Zone critice din punct de vedere al calității factorilor de mediu

Zona critică Poluarea

atmosferei

Poluarea

apelor

subterane

Poluarea

apelor de

suprafață

Deteriorar

ea

solurilor

Zona industrială de nord-vest, Craiova –

„punct fierbinte” X X X accident

Platforma industrială de nord a

municipiului Craiova X X X

Platforma industrială de vest a

municipiului Craiova X

Platforma industrială Podari - producție

agroalimentară - platformă industrială

care, deși nu se află pe teritoriul ZMC, are

influențe asupra acesteia;

X X

19 Starea depozitelor neconforme la nivelul anului 2007, Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a

Deșeurilor - Județul Dolj”, 2009, p. 16


Platforma industrială și orașul Filiași X

Municipiul Craiova ca mare aglomerație

urbană - zona Malu Mare X

Sursa: Date prelucrare conform studiului Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj”,

2009, pp. 70-71

Figura 34 – Calitatea factorilor de mediu

Surse de poluare și calitatea factorilor de mediu. Sursa: Autorii

Patrimoniul Natural

Patrimoniul natural cuprinde diferite areale importante din punct de vedere al biodiversității faunei și

florei. Aceste zone au rolul multiplu, de păstrare a echilibrului ecologic, turistic sau de recreere.

Modul de dispunere și relația pe care o au cu mediul construit susțin premisele unei dezvoltări

durabile și atrag atenția asupra unor areale cheie pentru protecția mediului natural.

Arii protejate Natura 2000

În cadrul ZMC sunt identificate următoarele areale protejate Natura 2000, conform clasării Corine

Land Cover:

◌ SPA - areale avifaunistice protejate


◌ SCI - areale de interes comunitar protejate

Figura 35 – Arii naturale protejate Natura 2000

ROSCI0202 - Silvostepa Olteniei – deși ocupă o suprafață restrânsă în cadrul ZMC, arealele

protejate Silvostepa Olteniei se află tangent sau în proximitatea acesteia, creându-se relații

importante în teritoriu cu alte zone protejate. Este o zonă importantă datorită vegetației forestiere

specifice, de câmpie și silvostepă, cu specii de cerete, gârniță sau stejar. Alături de tendința de

urbanizare, aceste zone sunt puse în pericol și de exploatările forestiere necontrolate sau de turismul

excesiv în perioada de înflorire a bujorului – luna mai.

ROSPA0023 - Confluența Jiu-Dunăre – importantă prin diversitatea de habitate întâlnite: zone

umede - râuri, lacuri, bălți, terenuri arabile și livezi, pășuni, păduri de foioase și de luncă, fiind un

mediu prielnic pentru diverse specii de păsări migratoarea, protejate sau păsări cuibăritoare20 ce

găsesc aici condiții prielnice de viață și reproducere, inclusiv în sezonul rece. În perioada de migrație,

situl găzduiește mai mult de 20000 de exemplare de păsări de baltă.

ROSCI0045 – Coridorul Jiului – ocupă cea mai mare suprafață în cadrul ZMC și include un complex

de ecosisteme cu o diversitate importantă pe diferite habitate: râuri, lacuri, mlaștini, turbării, culturi

(teren arabil), pășuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziție)21.

Face parte dintr-unul din principalele culoare de migrație pentru păsări – drumul centro-european-

bulgar. Mediul prielnic pentru aceste păsări este susținut și de existența unor fragmente nealterate

ale structurilor forestiere arhetipale sau de insule forestiere de fag (Țuglui și Bucovăț).

ZP Coridorul Jiului este parțial suprapus pe ZP Confluența Jiu-Dunăre (Teasc, Calopăr, Țuglui, Malu

Mare) și determină un coridor ecologic important în zona sudică a ZMC. Principalele presiuni asupra

acestora se reduc la tendința de extindere a zonelor construite și a activităților antropice (lucrări

hidrotehnice) și la poluarea apelor de suprafață (inclusiv din exploatările agricole).

20 Cele mai importante specii fiind: Crex crex, Haliaetus albicilla, Ciconia ciconia, Burhinus oedicnemus, Tringa

glareola, Pelecanus crispus, Platalea leucorodia, Plecadis falcinellus, Phalacrocorax pygmaeus.

21 concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă și o

abundență locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii românești. Sursa:

http://natura2000.mmediu.ro/

COD NUME SUPRAFAȚA OCUPATĂ DIN UAT

ROSCI0202 Silvostepa Olteniei Vela (3,4%)

ROSPA0023 Confluența Jiu -

Dunăre

Calopăr (16%), Teasc (15%), Segarcea (<1%), Țuglui

(9%)

ROSCI0045 Coridorul Jiului

Almăj (4%), Brădești (6%), Breasta (5%),

Bucovăț (41%), Calopăr (21%), Coțofenii din Față (13%),

Craiova (3%), Filiași (7%), Ișalnița (<1%), Malu Mare (5%),

Segarcea (<1%), Teasc (18%), Țuglui (76%), Vârvoru de

Jos (14%) Sursă: Corine Land Cover



Pentru păstrarea și protejarea acestor zone se atrage atenția asupra pattern-ului mozaicat al

teritoriului (în care ponderea fondului forestier este de peste 30%), atât de important pentru crearea

de trasee, coridoare și micro-habitate naturale.

Rezervații Naturale și Monumente ale naturii

Figura 36 - Rezervații naturale de interes național.

DENUMIRE TIP DE ARIE

PROTEJATĂ UAT SUPRAFAȚĂ

Valea Rea - Radovan botanică Segarcea 20 ha

Locul fosilifer Bucovăț paleontologică Bucovăț 4 ha

Complexul lacustru Preajba-

Făcăi

acvatică Craiova - Malu

Mare 28 ha Sursă: Legea nr. 5/2000, Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100.

Alături de acestea considerăm important de menționat proximitatea Rezervației de bujori sălbatici de

la Plenița, rezervație de o suprafață mare (50ha) și care face parte din sistemul de zone protejate din

arealul de influență a Zonei Metropolitane Craiova.

Figura 37 - Monumente ale naturii în cadrul ZMC.

UAT LOCALITATE TIP SUPRAFAȚĂ DENUMIRE

COSOVENI Coșoveni Forestier 220 ha Pădurea de garniță Lumașu

MALU MARE Malu Mare Forestier 110 ha Pădurea de salcâm tardiflor

VELA Vela Forestier 150 ha Pădurea de cer și garniță Știubei

BUCOVAT Leamna Forestier 150 ha Pădurea Bucovăț Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100

Figura 38 - Monumente ale naturii din proximitatea ZMC.

LOCALITATE TIP SUPRAFAȚĂ DENUMIRE

Dranic Paleontologica 6 ha Locul fosilifer Dranic

Bratovoești Acvatică 102 ha Lacul Adunații de Geormane

Plenița Botanica 50 ha Poiana Bujorului din Pădurea Plenița

Caraula Acvatică 28 ha Lacul Caraula

Bratovoești Forestier 300 ha Pădurea din Lunca Jiului

Valea Stanciului Forestier 160 ha Pădurea Tufa Bârzei

Valea Stanciului Forestier 180 ha Pădurea Rebegi

Plenița-Verbița Forestier 15 ha Pădurea de arboretă de cereto-garnitete

. Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional, p.100

Figura 39 - Zone importante pentru protecția pasărilor

UAT DENUMIRE SUPRAFAȚĂ

SEGARCEA Confluenta Jiu-Dunăre 12001,96 ha

CALOPAR Confluenta Jiu-Dunare 9217,46 ha


TEASC Confluenta Jiu-Dunare 4846 ha

TUGLUI Confluenta Jiu-Dunare 3822,89 ha

MALU MARE Confluenta Jiu-Dunare 3090,44 ha Sursa: Program National de Dezvoltare Rurală, p.296

Figura 40 – Valori de patrimoniu natural

Sursa: autorii

Patrimoniul Construit (construit și neconstruit)22

Figura 41 – Valori de patrimoniu antropic

22 Capitolul de Patrimoniu antropic este detaliat în cadrul Studiului de istorie urbană.


Sursa: autorii

Monumente și ansambluri de arhitectură

În cadrul zonei metropolitane există mai multe monumente de arhitectură, atât de importanță locală,

cât și națională. În analiza acestora s-au luat în considerare și monumentele ce se află în

proximitatea ZMC pentru a determina structuri și nuclee.

Figura 42 – Monumente și ansambluri de arhitectură


Sursa: autorii

Se observă că densitatea monumentelor și ansamblurilor de arhitectură se dezvoltă radial din zona

Craiovei către zonele periferice ale ZMC de-a lungul cursurilor de râuri. Acest fapt reflectă faptul că

văile de râuri au fost zonele cele mai prielnice pentru dezvoltarea așezărilor umane. Din cele 8 axe

identificate, 4 fac legătura dintre ZM și alte nuclee cu valoare de patrimoniu din exteriorul arealului

analizat. În acest fel se subliniază importanța unei viziuni integrate și raportate la teritoriul învecinat

și a acestui palier de analiză.

Peisajul cultural imaterial

Termenul de peisaj cultural este vast și ambiguu datorită numeroaselor domenii care îl definesc. În

studiul de față el este văzut ca relație dintre cultură, teritoriu și om, mai precis ca produs (rezultat al

unei construcții perceptive, imaginare asupra realității) și ca proces (fenomen cu desfășurare pe

două axe, timp și spațiu). Acesta poate fi peisaj cultural material mobil (obiecte de uz casnic,

costume etc.) sau imobil (construcții) și peisaj cultural imaterial (tradiții, obiceiuri, cutume).

Figura 43 – Tipologia peisajului cultural

Sursa: autorii

Acest capitol va analiza peisajul cultural imaterial, zona metropolitană a Craiovei având resurse

importante din acest punct de vedere.

Figura 44 - Obiceiuri și sărbători tradiționale. Evenimente


DENUMIRE DATA LOCALITATE

Păzitul ritual al fântânilor, Iordănitul 6 - 7 ianuarie

Sărbătoarea Trifonului - patronul spiritual al viilor 1 februarie

Strigarea peste sat la Lăsatul Postului de Paști

Proorul - ramura verde 23 aprilie

Focurile de Joimari la Joia Mare din Săptămâna

Patimilor

Alaiul Călușului Oltenesc la Rusalii

Sărindarul de Obște martie, aprilie, septembrie,

octombrie

Desa

Târgul Meșterilor Populari 21-23 octombrie

Sărbătoarea Bujorului a doua decada a lunii mai Plenița

Cumicitul fetelor în preajma Paștelui Urzicuța

Înălțarea Domnului 9 iunie Filiași-Fratoșița

Sărbătoarea Teiului 26 iunie Carpen-Cleanov

Floare de salcâm a treia duminică din mai Celaru

Zilele Filiașului 12-09-05 Filiași Bâlci 15/08 Segarcea

Bâlci Balta 26/10 Filiași

Înălțarea Domnului - Fratoșița Filiași

Bâlci Brădești Duminica Rusaliilor Bradești

Bâlci Bulzești 15/08 Bulzești

Bâlci Calopăr 15/08 Calopăr

Ziua Comunei 15/08 Cârcea

Bâlci Picăturile 20/07 Murgași

Bâlci Pielești Rusalii Pielești

Bâlci Pielești 09-Aug Pielești

Bâlci Predești Rusalii Predești

Ziua Comunei 11-Oct Robănești

Simnicul de Sus 29/06, 15/08 Simnicul de sus

Bâlci Terpezița A treia zi de Paste Țuglui

Bâlci Vârvoru de Jos Florii, Rusalii Vârvoru de jos

Culesul Viilor Segarcea

Festivalul „Rock, Jazz, Folk" Craiova

Craiova Shakespeare Festival aprilie Craiova

Festivalul National de Folclor „Maria Tănase" iunie Craiova

Festivalul „Zilele Craiovei" 07-01-07 Craiova

Festivalul Craiova Muzicală noiembrie Craiova

Târgul Meșterilor Populari toamna Craiova

Festivalul National "Ioana Radu" noiembrie Craiova

Festivalul "Elena Teodorini" octombrie-noiembrie Craiova Sursa: Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional,109


Context Local al Dezvoltării

Analizând programele și proiectele ce vizează patrimoniul natural și construit propuse în cadrul ZMC,

cât și programele de cooperare locală dintre UAT-uri se pot sintetiza tendințe viitoare în dezvoltarea

zonei metropolitane în ceea ce privește peisajul.

Figura 45 - Programe și proiecte. Grupuri de acțiune locală din județul Dolj

Sursa: autorii

În cadrul județului Dolj se identifică patru grupuri de acțiune locală: SudOlt, Calafat, Colinele Olteniei

și Amaradia Jiu, două dintre ele se suprapun cu zona nordică a ZMC și anume Colinele Olteniei

(Ișalnița, Predești, Almăj) și Amaradia Jiu (Șimnicu de Sus, Coțofenii din Față, Brădești, Mișchii).

Figura 46 - Programele și proiectele identificate în ZMC ce vizează patrimoniul natural și construit sunt

următoarele

LOCALITATE TITLU PROGRAME/PROIECTE DOMENIU

Craiova Consolidare, restaurare și modernizare la secția

de istorie-arheologie a Muzeului Olteniei

Restaurarea și valorificarea

durabilă a patrimoniului

cultural, precum ți

crearea/modernizarea

infrastructurii

Craiova Consolidare, restaurare Palatul Jean Mihail -

Muzeul de Artă Craiova





infrastructurii


Craiova Consolidare, restaurare și refuncționalizare cu

valorificare patrimoniu cultural-imobil Brestei 24





infrastructurii

Craiova Consolidare- restaurare și valorificare turistică

ansamblul bisericii Sf. Nicolae Amaradia

(Belivaca)





infrastructurii

Craiova Consolidare, restaurare si valorificarea turistică

Bis. cu Hr. Adormirea Maicii Domnului și Sf.

Pantelimon





infrastructurii

Craiova Craiova Water Park - Complex de agrement

acvatic în Parcul Tineretului

Crearea, dezvoltarea,

modernizarea infrastructurii de

turism pentru valorificarea

resurselor natural

Craiova Sudul Olteniei, județele Dolj si Olt- între istorie și

folclor

Promovarea potențialului

turistic si creșterea

infrastructurii necesare

Craiova Amenajare Lac Craiovița din municipiul Craiova Turism - Agrement

Craiova Amenajare clădire sediu Primăria Municipiului

Craiova

Turism - Agrement

Craiova Înființare Centrul Turistic al municipiului Craiova Turism - Agrement

Vârvoru de Jos Parc de distracții și recreere în zona Lacului

Fântânele-Sat Ciutura

Turism - Agrement

Craiova Reabilitare clădiri din Centrul Istoric al

municipiului Craiova

Turism - Agrement

Segarcea Înființarea unei zone de agrement in Orașul

Segarcea

Turism - Agrement

Terpezița Împrejmuirea și semnalizarea sitului arheologic

„La mese”

Turism - Patrimoniu Cultural

Ișalnița Construire Amfiteatru Turism - Agrement

Almăj Dotare Cămin Cultural Patrimoniu Cultural

Calopăr Construire cămin cultural Patrimoniu Cultural

Coțofenii din

Față

Reabilitare cămin cultural Patrimoniu Cultural

Ișalnița Realizare Centru Civic Turism - Patrimoniu Cultural

Calopăr Amenajare parc joaca copii Turism - Agrement

Filiași Înființare parc peisagistic Turism - Agrement

Murgași Împădurirea a 100 ha teren degradat Turism - Agrement Sursa: Situația implementării POR la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia până la 31 iulie 2012, Studiu privind dezvoltarea

turismului la nivel regional, pp. 571-573, Portofoliul de proiecte propuse pentru perioada 2014-2020, pp. 3,4,6,11,13.


Din analiza acestor proiecte se poate observa că municipiul Craiova polarizează majoritatea

investițiilor.

ELEMENTE DE SINTEZĂ ȘI INTERPRETĂRI

Potențial - Valori de peisaj

Figura 47 – Valori de peisaj

Sursa: autorii


La nivelul peisajului cu puternic potențial de valorificare se remarcă în primul rând zona protejată a

luncii Jiului care oferă atât identitate locală cât și dezvoltare teritorială prin rolul său de axă naturală

structurantă. Aceasta prezintă un potențial de diversificare a peisajului prin crearea unor secvențe

strâns legate de structura reliefului și a specificulului local. Astfel tranzitarea zonei de nord aduce în

prim-plan susținerea unui turism rural complex (Filiași, Bradești, Almăj) cu un peisaj diversificat și

dinamic.

Fondul forestier identificat prezintă potențial de consolidare în teritoriu prin coridoare ecologice de

legătură dezvoltate între zonele protejate pentru întărirea structurii sistemului de habitate (Calopăr,

Vârvoru de Jos și Tuglui, Bucovăț, Malu Mare). Porțiunea de teritoriu „captiv” între pădurile din

Bucovăț se remarcă prin potențialul turistic – dezvoltare ecoturism.

De asemenea zonele strabătute intens de cursuri de apă, cu precădere zona de vest (Vela,

Terpezița, Predești, Bucovăț, Breasta) prezintă potențial ecologic și de loisir. Râul Teslui care

stăbate transversal UAT-urile Mischii, Ghercești și Pielești reprezintă o sursă importantă pentru

exploatarea peisagistică – marcarea sa în teritoriu cu rol atât decorativ cât și funcțional ( irigații si

perdea de protecție pentru agricultură).


Disfuncții - Peisaje fragile

Figura 48 – Peisaje fragile

Sursa: autorii


Din punct de vedere al peisajelor valoroase cel mai semnificativ element privind fragilitatea acestora

este lipsa unui sistem complex de relații care să întărească poziția și importanța acestora în teritoriu.

De asemenea la aceasta se adaugă și utilizarea spontană și neadecvată a potențialului natural

apărut în lipsa structurilor specifice. Aceste intervenții produc într-un timp foarte scurt modificări

semnificative ale peisajului identitar ( exp. malul de apă al Jiului în zona Ișalnița)

Cea de a doua secvență identificată în peisajul liniar al Jiului se consumă paralel cu zona construită

a Craiovei și reprezintă o zonă fragilă din punct de vedere al dezvoltării care trebuie să se realizeze

într-o manieră non invazivă față de elementele naturale.

Zonele agricole defavorizate de secetă în lipsa structurilor verzi de tip perdea de protecție întâlnite în

UAT-urile din nord-est (Mischii, Ghercești și Pielești) și sud (Segarcea, Teasc) precum și terenurile

afectate puternic de poluare fac parte tot din categoria peisajelor fragile care necesită o deosebită

atenție.

Zona de întrerupere a liniarității peisajului luncii Jiului în UAT-ul Ișalnița îl supune unei degradări

accentuate prin prezența multiplelor surse de poluare care produc fisuri în peisajul tip „carte de

vizită”.

Figura 49 – Sinteza analizei


Sursa: autorii


CONCLUZII – DEZVOLTARE

Analizând peisajele fragile și valorile de peisaj se propun recomandări în vederea protejării,

gestionării și amenajării peisajului23 din cadrul ZMC. Astfel, se propun 3 tipuri de zone de intervenție

în funcție de tipologiile și caracteristicile de peisaj. Recomandările formulate vor fi generale pentru

categorii de peisaje sau unități administrativ teritoriale și specifice pentru puncte cheie din teritoriu.

Acestea vor propune diferite tipuri de intervenții asupra peisajelor precum:

ZONE CU INTERVENȚII RESTRICȚIONATE - Peisaje ce necesită protejare

Peisajele de patrimoniu natural: Natura 2000, Rezervațiile Naturale și

Monumente ale Naturii - limitarea intervenției antropice, promovarea unui

turism blând (ecologic, științific), reducerea sau stoparea surselor de poluare.

Protejarea peisajelor naturale ce necesită un regim special de monitorizare:

◌ Zone protejate Natura 2000;

◌ Rezervații și Monumente ale naturii;

◌ Areale ce nu sunt elemente de patrimoniu natural dar care au un rol important în menținerea

echilibrului ecologic la nivelul zonei metropolitane – rolul pădurilor și apelor la nivel teritorial

trebuie consolidat prin propunerea unor coridoare ecologice, de legătură între diferitele zone

protejate, pentru crearea unui sistem de habitate și susținerea biodiversității;

Peisaje de patrimoniu antropic: ansambluri și monumente de arhitectură,

structuri morfologice rurale tradiționale - proiecte de restaurare pentru

ansamblurile și obiectele de arhitectură și implementarea de studii de peisaj

pentru proiectele de inserție și intervenție în țesuturi cu structuri configurate,

urbane sau rurale;

Promovarea și protejarea peisajului cultural:

◌ UAT-uri ce păstrează și susțin elemente de tradiție și cutume specifice prin diferite

evenimente

23 Protecția peisajului = acțiunile de conservare și menținere a aspectelor semnificative sau a caracteristicilor

unui peisaj, acțiunii justificate de valoarea patrimonială a acestuia, decurgând din configurația sa naturala și /

sau intervenția umana.

Gestionarea peisajului = acțiunile care vizează, în perspectiva unei dezvoltări durabile, întreținerea peisajului,

pentru a ghida și armoniza transformările induse de evoluțiile sociale, economice si de mediu.

Amenajarea peisajului = acțiunile cu pregnant caracter prospectiv, vizând punerea în valoare (extinderea),

refacerea sau crearea de peisaje. Sursa: Convenția Peisajului, Florența, 2000


◌ UAT-uri ce conțin densități mari de monumente și ansambluri de arhitectură de interes

național (Categoria A)

ZONE CU INTERVENȚII CONTROLATE - Peisaje ce necesită gestionare

Peisajele rurale și agricole – prin promovarea peisajelor specifice și

utilizarea rațională a resurselor naturale. Pentru o dezvoltare durabilă a

peisajelor rurale trebuie aplicate măsuri ce se referă la îmbunătățirea

accesibilității, a condițiilor de viață, a mediului natural, conservarea

patrimoniului cultural și natural, promovarea unui turism blând (la scară mică),

încurajarea dezvoltării orașelor mici și medii pentru o accesibilitate facilă către

serviciile publice, promovarea unei agriculturi, silviculturi și producții

manufacturieră de calitate adoptând o atitudine de susținere și promovare a

mediului natural (environmentally – friendly).

Gestionarea și valorificarea peisajelor rurale și agricole. Direcții de intervenție pentru diferitele sub-

tipologii ale peisajelor rurale și agricole:

◌ Peisajul rural productiv - în relație cu activitățile economice productive (cultura plantelor,

creșterea animalelor, pescuitul, activități extractive) - necesitatea propunerii de întreținere a

sistemelor de infrastructură (de transport sau tehnică), planuri de dezvoltare a zonelor de

maidan;

◌ Peisajul rural natural - suprafețele învecinate terenurilor arabile (păduri, râuri) - se bazează

pe aspectul calitativ și nu neapărat pe cel cantitativ protejând identitatea fiecărui loc;

presupune crearea de planuri de protejare și întreținere pentru fiecare dintre arealele naturale

(păduri, fâșii de protecție, pășuni);

◌ Peisajul rural rezidențial - reprezentat de fondul construit (clădiri cu caracter public sau

rezidențial) - necesitatea integrării acestora în macro-peisaj: păstrarea siluetei localităților,

utilizarea unor game de culori și materiale cu specific local pentru împrejmuiri, acoperișuri și

fațade; elaborarea unor planuri de management privind efectele negative asupra peisajului

create de terenurile și construcțiile abandonate;

◌ Peisajul rural cultural - cuprinde monumentele din localitate - are ca scop conservarea și

revitalizarea valorii culturale a construcțiilor precum locuințe, construcții religioase etc.;

include de asemenea și un plan de încurajare a festivalurilor, activităților tradiționale și

activităților culturale caracterizate ca bunuri culturale de mare valoare.


Figura 50 – Elementele peisajului rural

Sursa: traducere după Joo, Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria, Dept. of Landscape Architecture and

Rural System Engineering, Seul Nat’l Univ., p.66

Gestionarea peisajelor fragile prin reducerea riscurilor naturale:

◌ Măsuri de reducere a riscurilor la inundații prin lucrări hidrotehnice de-a lungul Jiului;

◌ Măsuri de reducere a riscurilor la secetă prin implementarea de sisteme de irigații pentru

culturile agricole;

◌ Măsuri de reducere a surselor de poluare a factorilor de mediu;

◌ Zone ce necesită împăduriri / perdele de protecție pentru agricultură pentru reducerea

efectelor vânturilor și alunecărilor de teren.

Gestionarea biodiversității în cadrul zonelor agricole de suprafețe mari

◌ încurajarea înverzirii limitelor de proprietate – vegetație înaltă și medie ce susține cadrul de

viață și zonele de retragere pentru fauna asociată culturilor agricole.

Gestionarea relației dintre urban, rural și natural

◌ Implementarea de proiecte de dezvoltare integrată a periferiei Craiovei.

◌ Gestionarea zonelor industriale prin proiecte de amenajare peisagistică și reducere a surselor

de poluare.

◌ Amenajarea luncii Jiului pentru încurajarea relației dintre peisajul urban și cel natural

(Craiova).

ZONE CU INTERVENȚII DIRECȚIONATE - Peisaje ce necesită amenajări

◌ Valorificarea peisajelor specifice din zona periferică a Craiovei (peisaje spontane și efemere,

specific locale, identitare)

◌ Amenajarea de puncte de loisir și agrement

◌ Amenajarea peisagistică a intrărilor principale în Municipiul Craiova


◌ Peisajele urbane – realizarea de proiecte integrate împreună cu sistemul de spații verzi și

spațiile publice

◌ Utilizarea potențialului ecologic și de loisir a cursurilor de ape din ZMC prin amenajarea de

structuri turistice de loisir și agrement – turism de week-end – lunca Jiului și Amaradiei ca

zone turistice – crearea unei rețele de puncte turistice. Dezvoltarea amenajărilor de tip

secvențial de-a lungul acestora prin promovarea diferitelor tipologii de peisaje pe care le

străbat.

◌ Utilizarea resurselor naturale de patrimoniu pentru încurajarea turismului ecologic și științific.

◌ Promovarea unor peisaje agricole specifice – viță de vie.


Figura 51 – Direcții de dezvoltare


Sursa: autorii

Anexe

Listă abrevieri

GIS - Sistem Informațional Geografic - uneori tradus în forma SIG în limba română

UAT – unitate administrativ teritorială

ZP – Zonă protejată

ZM – Zona metropolitană

ZMC – Zona metropolitană Craiova

Listă figuri

Figura 1 – Schemă demers metodologic 6

Figura 2 – Descrierea datelor de intrare 7

Figura 3 – Descrierea datelor de ieșire 8

Figura 4 – Unități principale de relief și texturi la nivelul ZMC 11

Figura 5 – Tipologii de peisaj determinate de relief 12

Figura 6 - Modificarea modului de percepție a peisajului în funcție de condițiile

meteorologice, momentul zilei, anotimp

13

Figura 7 – Influența vânturilor dominante 15

Figura 8 – Topo-climate 16

Figura 9 – Relația dintre tipologia solurilor și modul de utilizare a terenurilor 17

Figura 10 - Culturi și texturi agricole 17

Figura 11 – Principalele râuri ce irigă ZMC. Rețeaua hidrografică 18

Figura 12 – Relația dintre peisajul văilor de râuri, peisajul rural și peisajul agricol.

Perspectivă și textură în teritoriu.

20

Figura 13 - Complexul lacustru Preajba-Făcăi 21

Figura 14 - Peisaje fragile de-a lungul Jiul, balastieră lângă Malu Mare. 22

Figura 15 – Resursele naturale ale subsolului. Radiația solară în ZMC. 23

Figura 16 - Crearea unor noi tipuri de peisaje - peisaje specifice fermelor fotovoltaice – și

relaționarea acestora cu peisajele agricole existente

24

Figura 17 – Peisajul forestier 24

Figura 18 – Modul de Utilizare a terenurilor 25

Figura 19 – Peisaje forestiere și relația cu zonele protejare 26

Figura 20 – Asociații de vânătoare și pescuit din cadrul ZMC 26

Figura 21 – Rețeaua de peisaje asociată cursurilor de ape – peisajul luncii Jiului, peisajul

văilor de râuri, peisajul de luncă

27

Figura 22 – Texturi în teritoriu ale peisajelor acvatice 28

Figura 23 – Peisaje agricole specifice activităților de creștere a animalelor 28

Figura 24 – Sistemul verde al Municipiului Craiova 30


Figura 25 - Activități informale pe Jiu 30

Figura 26 – Zone periferice ale Craiovei – peisaje fragile 31

Figura 27 – peisaje rurale specifice ZMC 33

Figura 28 – Tipologii de peisaje 34

Figura 29 – Riscuri naturale 35

Figura 30 – UAT-uri ce prezintă risc de alunecări de teren 35

Figura 31 – Zone afectate de riscuri 36

Figura 32 - Stații de epurare nefuncționale sau parțial funcționale 37

Figura 33 - Zone critice din punct de vedere al calității factorilor de mediu 37

Figura 34 – Calitatea factorilor de mediu 38

Figura 35 – Arii naturale protejate Natura 2000 39

Figura 36 - Rezervații naturale de interes național. 40

Figura 37 - Monumente ale naturii în cadrul ZMC. 40

Figura 38 - Monumente ale naturii din proximitatea ZMC. 40

Figura 39 - Zone importante pentru protecția pasărilor 40

Figura 40 – Valori de patrimoniu natural 41

Figura 41 – Valori de patrimoniu antropic 42

Figura 42 – Monumente și ansambluri de arhitectură 43

Figura 43 – Tipologia peisajului cultural 43

Figura 44 - Obiceiuri și sărbători tradiționale. Evenimente 44

Figura 45 - Programe și proiecte. Grupuri de acțiune locală din județul Dolj 45

Figura 46 - Programele și proiectele identificate în ZMC ce vizează patrimoniul

natural și construit sunt următoarele

45

Figura 47 – Valori de peisaj 47

Figura 48 – Peisaje fragile 48

Figura 49 – Sinteza analizei 49

Figura 50 – Elementele peisajului rural 52

Figura 51 – Direcții de dezvoltare 54

Surse bibliografice

CARȚI ȘI ARTICOLE

Auberger, E., Triboi, N. 2005. Charte architecturale et paysagere: Communautes de Communes

Mur-es-Allier Vallee du Jauron, Sycomore.

Assunto Rosario. 1986. Peisajul și estetica. Editura Meridiane. București.

Calcatinge Alexandru. 2013. Conceptul de peisaj cultural. Contribuții la fundamentarea teoretică.

Editura Universitară Ion Mincu. București.

Genre Christian. 1978. Coyaud (L. M.). — - L'urbanisation des campagnes. Contribution

méthodologique. În: Norois, Nr. 99, Iulie-Decembrie


Joo,Shin-Ha, A Study for Rural Landscape Planning Criteria. Dept. of Landscape Architecture and

Rural System Engineering. Seul Nat’l Univ., p.65

Riley Robert. 1993. Thoughts on the New Rural Landscape, Places Journal, Collage of

Environmental Design, UC Berkeley.

Sandu, Alexandru M. 2007. Samburele care face sa creasca vol. II-Eseuri de urbanism şi arhitectura,

Editura Fundaţiei Arhitext Design Bucureşti

Stan Angelica. 2012. Devenirea peisajului. Editura Universitară Ion Mincu. București

DOCUMENTE, STRATEGII ȘI DOCUMENTAȚII DE URBANISM

Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și

identificarea perspectivelor de dezvoltare. Instrumente structurale 2007-2013

Ljubljana Declaration on theTerritorial Dimension of Sustainable Development. CEMAT. 2003

Master Plan pentru „Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor - Județul Dolj”, 2009, Technical

Assistance for the Pipeline of Projects Preparation PHARE 2005 / 017– 553.04.03/08.01.

Memoriu de Evaluare de Mediu (SEA) pentru „Planul pentru Prevenirea, Protecția si Diminuarea

Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic JIU". Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Agenția

Națională pentru Protecția Mediului. Accesat la 11.09.2015, accesibil la

http://www.anpm.ro/documentatii-procedura-sea-si-ea

Plan Județean de Gestionare a Deșeurilor Județul Dolj, 2008, EPC Consultanță de Mediu.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Versiune consolidată în decembrie 2012. Nr. CCI: 2007RO06RPO001

Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru Polul de Creștere Craiova 2007 – 2013

PNDR, Anexa 4 – Zone defavorizate

Raport privind starea mediului în județul Dolj – 2013, Capitolul 1.

Spatial development glossary European Conference of Ministers responsible for Spatial/Regional

Planning (CEMAT)

Studiu privind dezvoltarea turismului la nivel regional

LEGISLAȚIE

Legea nr. 363/2006 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea I – Rețele de transport

Legea nr. 171/1997 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea II – Apa

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea III – Zone protejate


Legea nr. 351/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea IV – Rețeaua de localități

Legea nr. 575/2001 privind aprobarea P.A.T.N. - Secțiunea V – Zone de risc

Convenția Europeană a Peisajului, Florența, 2000 - Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea

Convenției europene a peisajului.

WEBOGRAFIE

Administrația Națională de Meteorologie - http://www.meteoromania.ro/

Optimizarea producției de biomasă și abordarea conservării apei. Sursa: http://optibioma.agro-

bucuresti.ro/index.php/contact/2-uncategorised/124-tipuridebiomasa

Natura 2000 - http://natura2000.mmediu.ro/ / http://natura2000.eea.europa.eu/

http://www.meteoromania.ro/




Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”Sprijin pentru coordonarea implementării Planului

Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Craiova”, cod SMIS 15276, cofinanțat din FEDR în

cadrul POAT 2007-2013.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a

Guvernului României

studiu amenajare peisagistică și spaț - metropola craiova · de date predate în cadrul fazei i...

Documents