studii de caz - socioumane.rosocioumane.ro/blog/ionelcioara/files/2012/10/studii-de-caz-mpc... ·...

STUDII DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PSIHOLOGICĂ

MPCCPP 2013-2014

(predate până la data de 23.12.2013)

Dreptate sau bunăstare

Autor: Acatrinei (Ardelean) Larisa-Paula

Rezumat: Psihologul Beatrice este pus în situaţia dificilă de a alege între a-şi continuă profesia

de psiholog fiind nevoit să se implice într-o afacere cu droguri sau să respecte codul deontologic

ceea ce ar duce la pierderea dreptului de a profesa şi neacoperirea datoriilor financiare.

Cuvinte cheie: mită, droguri, integritate profesională

Tipul cazului: luare de decizii

Psihologul Beatrice a fost mituit, în urmă cu 10 ani, să scrie un diagnostic fals unui

pacient. Acest fapt nu a fost aflat şi a scăpat nepedepsit. În prezent practică în continuare

psihologia într-o clinică de psihologie. Într-o după amiază, un coleg, Estefan, din aceeaşi clinică

vine la psihologul Beatrice în birou să îi propună o afacere: un pacient de al lui este traficant de

droguri care vrea să renunţe la acest “job”. Colegul îi mărturiseşte că a obţinut suficiente

informaţii de la pacient încât să îi preia afacerea, fără că el să îşi dea seama şi deja a făcut câteva

demersuri în privinţa asta. Beatrice îi spune că acest lucru reprezintă o încălcare evidentă a

codului deontologic. Totuşi, colegul Estefan îi spune că i-ar prinde bine ajutorul ei, astfel încât ea

să îi preia pacientul şi să obţină informaţii de la el, în timp ce el să se poată implică în afacerea

cu droguri. Motivul lui fals pentru care şi-ar transferă pacientul lui Beatrice este acela că a aflat

că suferă de o boală cronică ce nu îl lasă să-şi desfăşoare activitatea profesională la parametrii

optimi. De asemenea îi promite lui Beatrice să îi acopere toate datoriile pe care le mai are la

bancă. Iniţial Beatrice îi spune să nu se implice în aşa ceva pentru că poate ajunge în închisoare

şi ea nu poate să “închidă ochii” la o astfel de ilegalitate având în vedere că ea este corectă şi

respectă regulile. Atunci Estefan îi spune că şi el a închis ochii când a aflat, acuma 10 ani, că

Beatrice a primit mită. Iniţial Beatrice neagă acest fapt deoarece a fost foarte sigură că nimeni nu

a aflat că ea a primit mită. În cele din urmă ea îşi da seama de realitate şi îi spune că se mai

gândeşte ce să aleagă dintre: continuarea profesiei de psiholog şi scăparea de datorii la bancă sau

suspendarea dreptului de a profesa sub acuzaţia de luare de mită şi neacoperirea datoriilor la

bancă…

Întrebări : 1. Ce practicii de etică şi deontologie încalcă psihologii?

2. Ce consideraţi că ar fi trebuit să facă Beatrice în legătură cu practică lui Estefan?

Întrebări suplimentare:

1. Ce aţi face dumneavoastră în locul lui Estefan?

2. De ce consideraţi că un psiholog ar apela la încălcarea standardelor de competenţă

profesională?

Supervizori: Kovacs Krisztina

Chichineşdi Teodora

Titlu: Inerviu la un post de radio

Autor: Bondár Zsanett

Rezumat: Un student de 22 ani care a participat la un protest împotriva exploatării gazelor de

şist la Băile Felix şi a fost arestat şi trimis în judecată este chemat la un interviu la un post de

radio sa povestească despre cele întâmplate. La relatarea tânărului a asistat un psiholog care a

fost chemat de către prezentatorii de radio pentru a comenta cazul prezentat de acest tânăr.

Cuvinte-cheie: interviu, media, subiectivitate, violenţă

Tipul cazului: ilustrativ

Un băiat de 22 ani, student la Universitatea din Oradea este invitat la un post de radio într-o

emisiune de dimineaţă ca să povestească despre situaţia în care a ajuns în urma participării la un

protest împotriva exploatării gazelor şist la Băile Felix. Prezentatorii au rugat un psiholog să

participe la interviul cu studentul pentru a efectua o expertiză psihologică asupra cazului

prezentat.

Emisiunea are loc în direct, băiatul mărturiseşte că a participat la acel protest săptămâna trecută

şi că nu avea intenţia de a săvârşi acte agresive, dar datorită presiunii grupului a ajuns să arunce

cu sticle spre poliţişti. Băiatul spune că deşi poliţiştii erau agresivi el nu voia să arunce cu sticla

şi că doar după ce a înfăptuit delictul l-a conştientizat. Tânărul afirmă în acelaşi timp că nu

consideră că oamenii prezenţi la protest au greşit, deoarece astfel de manifestări sunt necesare

pentru a riposta împotriva nedreptăţii. Unul dintre poliţişti a suferit tăieturi pe faţă şi în zona

gâtului. Tânărul a fost arestat şi trimis în judecată. Băiatul vorbeşte pe un ton ridicat, se

comportă impulsiv şi foloseşte cuvinte obscene vorbind despre poliţişti şi, şi în general despre

oamenii care nu sunt interesaţi sau chiar sunt de acord cu exploatarea gazelor şist.

Prezentatorii întreabă psihologul, care este părerea lui despre acest protest şi despre protestatarii

care comit acte agresive. Psihologul aude pentru prima dată în această emisiune despre cazul

băiatului, dar realizează că îl cunoaşte pe băiat de dinainte deoarece acesta este fiul unui prieten

de al lui. Ia apărarea băiatului spunând că ceea ce a făcut se datorează presiunii grupului, ţinând

o mică prelegere despre influenţa grupului, efectul turmei, iar la final afirmă că băiatul nu este

vinovat şi nu trebuie condamnat. Psihologul încheie emisiunea cu următoarea părere: "Câteodată

se întâmplă să facem sacrificii şi să fim hotărâţi atunci când ne luptăm împotriva autorităţii ".

Întrebări

1. Care sunt abaterile de la reglemetările codului etic al psihologilor, prezente în cazul descris?

2. Dacă ați fi în locul psihologului cum aţi reacţiona?

3. Care credeţi că ar trebui să fie măsurile luate în privinţa tânărului?

4. Consideraţi că argumentele în favoarea tânărului sunt pertinente?

Supervizori


Furcic Mihaela

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

DOMENIUL: PSIHOLOGIE

PROGRAMUL DE STUDIU: PSIHOLOGIE CLINICÃ, CONSILIERE PSIHOLOGICÃ ŞI PSIHOTERAPII

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

STUDIU DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

PSIHOLOGICĂ

Integritatea profesională

BRETAN (NICULESCU) DANIELA

masterand an I


Autor: BRETAN (NICULESCU) DANIELA

Rezumat: unei persoane în vârstă de 67 de ani, i-a fost reînnoit permisul de conducere în urma avizului

psihologic favorabil, aviz eliberat chiar de către fiica persoanei respective, aceasta fiind

psiholog

Cuvinte cheie: integritate profesională, evaluare ,aviz psihologic

Tipul cazului:Evaluare corespunzătoare


Ardelean Gheorghe, în vărstă de 67 ani , are permis de conducere de 30 de ani, timp în care nu a avut

nici un accident rutier, doar 2 amenzi de circulatie, una pentru depășire neregulamentară și una pentru

nepurtarea centurii de siguranță în afara localității. Este cunoscut de către familie ca fiind un șofer

prudent, care respectă regulile de circulație, o persoană serioasă si care nu consumă băuturi alcoolice

decât foarte rar, la ocazii deosebite.

Fiica acestuia, Cornelia Berindan, este psiholog cu atestat în Psihologia Transporturilor,

și eliberează avize psihologice pentru obținerea permiselor auto.

D-nul Ardelean Gheorghe, în urma unei discuții telefonice cu fiica lui, i-a relatat acesteia că are

nevoie de un aviz psihologic în vederea reînnoirii permisului auto, solicitându-i acesteia sa-i elibereze

chiar ea avizul ..A doua zi, acesta s-a prezentat la cabinet, iar fiica lui

i-a inmânat avizul, fără să-l mai examineze ,doar ea își cunoaște tatăl cel mai bine și nu mai era nevoie

să-l supună la testare, mai ales că avea atât de mult de lucru la cabinet.

La o săptămână după ce d-nul Ardelean Gheorghe intră in posesia noului permis produce un accident

de mașină, lovind pe trecerea de pietoni o femeie, accident soldat cu decesul victimei.

Se deschide un proces penal de către familia victimei în care se invocă ,,Conducerea unui

autovehicul este o activitate complexă, dinamică, ce presupune existența unor aptitudini specifice

solicitărilor acesteia, fiind necesară asigurarea unor criterii psihologice minimale, de aici și importanța

care se acorda unui examen psihologic auto.”, făcându-se referire la vârsta destul de înaintată a

conducătorului auto.

Este cerută o nouă expertiză psihologică undesă fie evaluate în acest sens: calitățile perceptive și ale

atenției (precizie, eficiență, concentrare, mobilitate, distributivitate), memoria imediată, nivelul

abilităților psiho-motorii (timp de reacție, vigilentă, coordonare senzorio-motorie, autocontrol,

capacitate de învățare motorie, rezistența la factori perturbatori, nivel global de performanță),

atitudinea față de risc, echilibrul emoțional și nivelul de rezistență la stres .

Întrebări

1. Ce principii de etică și deontologie încalcă acest caz?

2. Dacă ați fi fost în locul psihologului cum ați fi procedat? De ce ?

Supervizori

Cioban Anita

Broinaș Oana

Răspuns

III. INTEGRITATE PROFESIONALĂ

Art. III.4. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în activităţile lorprofesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja în fraudă, eludări,subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

Art. III.5. Psihologii vor evita orice imixtiuni care afectează calitatea actului profesional, fie că e vorba deinterese personale, politice, de afaceri sau de alt tip.

TITLU

Experimentul revoluţionar

AUTOR

Broinaş Oana-Iulia

REZUMAT

Unui psihoterapeut i se propune participarea la un experiment fără precedent care va reuşi să explice

care este relaţia dintre mediu şi ereditate în dezvoltarea personalităţii umane.

CUVINTE CHEIE

Experiment, mediu, ereditate, gemeni, decizie

TIPUL CAZULUI

Luarea deciziei

DESCRIEREA CAZULUI

Psihologul X, ce oferă servicii de psihoterapie în cabinetul său particular, este contactat telefonic de

psihologul Y care îi propune să participe la un studiu revoluţionar. Pe baza acestei cercetări vor putea

explica în sfârşit interacţiunea dintre mediu şi moştenirea genetică şi care dintre acestea două are o

pondere mai mare în dezvoltarea personalităţii individului. Acest experiment presupune separarea de la

naştere a unor gemeni monozigoţi şi instalarea lor în două medii diferite, toate variabilele (alimentaţie,

climat, educaţie etc.) fiind controlate şi măsurate cu stricteţe. Evident că astfel de studii ce implică

gemeni separaţi de la o vârstă fragedă s-au mai realizat, însă nu este posibil controlul retroactiv al

tuturor variabilelor, deoarece, chiar dacă gemenii au trăit în două medii diferite, au existat anumiţi

factori similari. Psihologul Y îi explică psihologului X că există câteva femei însărcinate cu gemeni ce sunt

dispuse să îşi „doneze” nou-născuţii acestui experiment deoarece oricum intenţionau să îi dea spre

adopţie. Un alt argument prin care psihologul Y încearcă să îl convingă pe psihologul X să participe la

studiul descris este beneficiul pe care psihologia dezvoltării o va avea în urma publicării rezultatelor,

psihologii având o perspectivă mai corectă asupra personalităţii umane şi reuşind să explice, spre

exemplu, de ce gemeni crescuţi împreună pot dezvolta personalităţi total diferite, iar gemenii crescuţi

separat pot fi asemănători din acest punct de vedere.

ÎNTREBĂRI

(a) Ce încălcări ale Codului Etic şi Deontologic regăsiţi în acest studiu de caz?

(b) Ar trebui psihologul X să participe la acest experiment? Argumentaţi răspunsul.

(c) Având în vedere că psihologul X a luat la cunoştinţă despre intenţia psihologului Y de a conduce acest

experiment, cum ar trebui să acţioneze?

(d) S-ar putea dezvolta şi conduce un astfel de studiu? Argumentaţi răspunsul.

SUPERVIZORI

Cioban Anita


Titlu: Crima si pedeapsa.

Autor: Bundas Alexandru

Descriere: un tanar client destainuie o crima facuta din culpa in urma cu 6 luni, in timp ce seindrepta acasa atacat fiind de cel pe care urma fara intentie sa il omoare. Psihologul decide saraporteze incidentul la politie si este apoi dat in judecata de clientul sau.

Cuvinte cheie: culpa, confidentialitate, mustrare, insomnie.

Tipul cazului: confidentialitate.

Raul, un psiholog de 30 de ani primeste in consiliere pe Mihai, 19 ani, care se plange deinsomnii. In prima sedinta, Mihai nu destainuie foarte multe despre sine si devine evident caincearca sa vada daca I poate castiga increderea lui Raul. Abea la a treia sedinta, in urmainsistentelor lui Raul, Mihai se hotaraste sa povesteasca adevarata sursa a insomniilor. Cu saseluni in urma, Mihai era intr-un bar dintr-o zona marginasa a orasului. Aproximativ la ora 2noaptea, dupa ce a consumat bauturi alcoolice in cantitati inseminate se hotaraste sa plece acasa,o distanta de aproximativ 20 de minute de mers pe jos. La jumatatea drumului, trebuie sa treacaprintr-un gang. La iesirea din gang, este acostat de un barbat extreme de agresiv, devenindevident ca acesta doreste sa il jefuiasca. Urmeaza imbranceli si lovituri, dar Mihai reuseste sa isidezechilibreze agresorul care cade la pamant, dupa care profita de acest moment si fuge sprecasa. Odata ajuns acasa se culca fara a se mai gandi la ce s-a intamplat. A doua zi, nu reuseste saisi mai aminteasca exat detaliile, dar deschizand televizorul vede la stiri ca un barbat a fost gasitmort spre dimineata exact in gangul respective, moartea survenind in urma impactului violent cubetonul. Existau de asemenea si urme de violenta, politia acum demarand o cercetare pentruidentificarea criminalului, care risca acum ani grei de inchisoare. Se mentioneaza de asemenea camoartea nu a survenit instantaneu, si daca o ambulanta ar fi fost chemata la timp, viata barbatuluiar fi putut fi salvata. Speriat, Mihai tine aceasta intamplare secreta, iar din cauza lipsei de martorisi probe concludente, cazul devine “rece”, politia oprind investigatia dupa aproximativ patru lunide cercetari. Consilierul aflat acum intr-o dilemma etica, pentru propria protectie decide saanunte autoritatile, care dupa ce il interogheaza pe Mihai, acesta din urma recunoaste fapta sieste condamnat la inchisoare, dar il da in judecata pe psiholog pentru incalcareaconfidentialitatii.

Intrebari

1. Trebuia consilierul sau nu sa raporteze la autoritati acest incident? Justificati raspunsul

2. Cum trebuie abordat actul de consiliere din acest moment?

3. Ce se mentioneaza in codul deontologic in legatura cu astfel de situatii?

Supervizori: Pop Cristina, Bondar Zsanett.

UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

DOMENIUL: PSIHOLOGIEPROGRAMUL DE STUDIU: PSIHOLOGIE CLINICÃ, CONSILIERE PSIHOLOGICÃ ŞI

PSIHOTERAPIIFORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

STUDIU DE CAZETICA SI DEONTOLOGIE PSIHOLOGICA

TERAPIE SI CONSILIERE

Masterand: Caraba Emaneula-MihaelaAN I

Terapie si consiliere

Autor: Caraba Emanuela MihaelaRezumat: O pacienta vine in terapie diagnosticata cu tulburare distimica, in urmaterapiei isi revine, incheie procesul terapeutic, iar la 3 luni dupa aceia incepe orelatie amoroasa cu fostul terapeut care a consiliat-o pe aceasta perioada, candera diagnosticata cu tulburare distimica.Cuvinte cheie: terapie ,fosta clienta, relatie amoroasaTipul cazului: Relatie sexuala cu fosti clienti

Terapie si consiliere

Psihologul J.D. in varsta de 38 de ani , cu experienta in profesia de psihologde 12 ani, primeste in terapie o tanara, pe nume M.D., in varsta de 25 de ani careeste diagnosticata cu o distimie de aproximativ 2 ani , care a debutat in urmadespartirii dureroase de fostul logodnic, care a inselat-o. M.D, de atunci nu a maiavut curaj sa intre in nici o relatie amoroasa de teama de a nu fi dezamagita.

Cand pacienta M.D isi revine,de comun acord cu psihologul incheie procesulterapeutic, iar acesta ii spune in cazul in care va avea o alta problema sa revina interapie.

Dupa 3 luni, in preajma Craciunului, psihologul si fosta pacienta se intalnescintamplator intr-un magazin, la cumparaturi, incantati ca se revad se hotarasc samearga la un ceai ca sa mai povesteasca ce a mai facut si cum s-a mai simtit de laincheierea terapiei. Acestia povestesc si se distreaza foarte bine impreuna, inconsecinta decid sa se mai intalneasca la o cafea etc. Dupa aproximativ 4 intalniriin decurs de 2 saptamani ,fiind atrasi unul de altul acestia se angajeaza intr-o

relatie amoroasa, petrecand Craciunul impreuna cu familia lui,si facandu-siplanuri de viitor impreuna.

INTREBARI: 1.Ce principiu de etica si deontologie incalca acest studiu?2.Ce ati face in locul psihologului?

Supervizori: Furcic Mihaela si Opris Diana

Titlu: 3 în 1

Autor: Chichineșdi Teodora

Rezumat: O adolescentă de 17 ani cu simptome depresive participă la 4 ședințe de psihoterapie

desfășurate de un psiholog despre care știa că este doctor în domeniu, iar prețul pentru fiecare

ședință este mult mai ridicat decât în cazul altor specialiști. Între timp adolescenta devine

prietenă cu un verișor al psihologului, iar de la acesta află care sunt adevăratele competențe ale

psihoterapeutului. Părinții fetei își cer banii înapoi și renunță la serviciile de terapie.

Cuvinte-cheie: depresie, psihoterapie, competență, relații multiple, concurență neloială

Tipul cazului: ilustrativ

Părinții unei adolescente de 17 ani (C.L.), îngrijorați de simptomele depresive ale fiicei

lor, apelează la un psiholog, M.P., despre care au aflat că prestează servicii de psihoterapie. Deși

costul unei ședințe e mult mai ridicat decât al celorlalți psihologi din oraș (70 lei, față de 50 lei),

ei consideră că merită, dacă rezultatele vor fi pe măsură.

După ce îl contactează pe M.P., merg cu fiica lor la cabinetul privat al acestuia. Numele

psihologului, afișat pe ușa de la intrare, era însoțit de abrevierea Dr., ceea ce le-a dat părinților

un motiv în plus să fie încrezători în rezultatele terapiei.

După 2 săptămâni în care ședințele au decurs foarte bine, adolescenta C.L. îl cunoaște la

o petrecere pe un verișor al psihologului, D.N., iar în decurs de doar o săptămână, acesta îi cere

prietenia. Psihologul află de relația dintre pacientă și verișorul său, însă continuă terapia,

considerând că rezultatele acesteia nu vor fi afectate.

La o lună de la începerea ședințelor, C.L. îl aude pe D.N. spunând că psihologul M.P.

este plecat în alt oraș pentru a împrumuta niște cărți pentru lucrarea sa de doctorat. Își dă seama

că psihologul și-a prezentat în mod eronat competența (nu era încă doctor în psihologie, ci

doctorand) și le spune părinților acest lucru. Ei îi cer lui M.P. înapoi cei 100 de lei aferenți

ședințelor desfășurate și își exprimă intenția de a sista psihoterapia.

Întrebare. Care sunt cele 3 abateri de la reglemetările codului etic al psihologilor,

prezente în cazul descris?

Întrebări suplimentare.

5. A fost justificată cererea părinților pacientei, de a li se returna banii pentru ședințele de

terapie?

6. Considerați că psihologul avea obligația de a-i dezvălui pacientei (și părinților acesteia) și

celelalte reglementări ale codului etic pe care le încălcase? De ce?

7. În condițiile în care pacienta fusese înainte foarte mulțumită de rezultatele ședințelor, i-ați

recomanda să continue cu același psiholog (după ce banii ar fi fost returnați)?

8. Dacă ați fi psiholog și ați afla despre conduita non-etică a colegului dumneavoastră, ce ați

face?

Supervizori.

Broinaş Oana-Iulia

Bondár Zsanett

TITLU:Curiozitatea perceptivă a unui psiholog

AUTOR:Cioban Anita – Margit

REZUMAT:Primul client al unui psiholog debutant este M., un bărbat care este

obsedat de o femeie (I.), iar şedinţele de psihoterapie sunt dominate de istorisiri legate de I.

Terapeutul, neştiind cum să pună capăt acestei obsesii trimite clientul la alt psiholog, însă

acesta refuză. Din dorinţa de a ajuta clientul, psihologul se decide să încalce tiparele obişnuite

ale terapiei.

CUVINTE CHEIE:curiozitate, relaţii intime, implicare, remuşcări, încheierea

terapiei

TIPUL CAZULUI:ilustrativ

Descrierea cazului: Psihologul R. deschizându-şi recent un cabinet de

psihoterapie, îşi contactează colegii din domeniu pentru a le solicita să-l ia şi pe el în considerare

când trimit unui alt psiholog clienţi pe care nu-i pot trata din cauza unei relaţii duale. Peste

câteva săptămâni o colegă îi trimite un client. Entuziasmat de primul său caz, R. se hotărăşte să

facă tot ceea ce îi stă în putinţă să-l ajute pe client şi să înceapă să îşi construiască o reputaţie.

M., clientul mult aşteptat, este un bărbat în vârstă de 29 de ani, care apelează la psiholog pentru a

se „vindeca” de o obsesie, ce o nutreşte de 2 ani pentru o prietenă de a lui, I. După nenumerate

ore de consiliere, terapeutul R. constată că starea pacientului nu se îmbunătăţeşte, iar cu o

strângere de inimă, îi comunică lui M. că ar fi bine să apeleze la alt terapeut deoarece nu se

întrevăd îmbunătăţiri, iar continuarea tratamentului ar fi în detrimentul clientului. Cu toate

acestea, clientul insistă şi nu doreşte să apeleze la altcineva, afirmând că aceasta este ultima lui

încercare cu psihologia. R. este de acord să continue terapia cu M., însă doreşte să o cunoască pe

I. pentru a aduna „muniţie” împotriva obsesiei lui M., dar fără ştirea sau acordul clientului. Un

alt motiv pentru care doreşte să o cunoască pe I. este interesul ridicat faţă de persoana din spatele

poveştilor lui M.

Datorită poveştilor detaliate ale lui M., terapeutul intră în contact cu I. cu mare uşurinţă,

însă nu din postura de psiholog. Cu toate că primele întâlniri au fost pentru client, R. devine tot

mai fascinat de I., şi încet încet, se angajează într-o relaţie sentimentală. R. se simte din ce în ce

mai vinovat faţă de M., care în continuare vorbeşte despre I., cu toate că a evitat (din proprie

iniţiativă) orice întâlnire cu ea. R. se hotăreşte să încheie contractul terapeutic cu M., însă

continuă relaţia cu I.

Întrebări:

Ce părere aveţi despre decizia psihologului de a o cunoaşte personal pe I.?

Consideraţi corectă decizia de a se implica într-o relaţie cu I.?

Analizând hotărârea lui R. de a încheia relaţia terapeutică cu M., cum o evaluaţi?(a

doua oară)

Ce aţi fi făcut diferit sau la fel dacă aţi fi fost în locul lui R.? Argumentaţi.

Supervizori:

Broinaş Oana Iulia


Titlu:Etic sau corect? Confidenţial sau nu?

Autor: Tătar Cristina Roxana

Rezumat: În cadrul unei şedinţe de consiliere clientul i se confesează terapeutului că este autorul unei

crime. Astfel fără să vrea terapeuta este implicată într–o poveste complicată cu poliţişti şi asasini fiind de

ajutor la soluţionarea unui caz de crimă şi accident.

Cuvinte cheie: confidenţialitate, etic, terapeut.

Tipul cazului: luarea deciziilor

Într–o seară are loc un accident de maşină, inculpatul fuge de la locul accidentului. Poliţia are un

suspect, coleg cu victima, cei doi lucrau în aceeaşi instituţie şi maşina implicată în accident fiind a

suspectului. Suspectul se prezintă la interogatoriu, fiind ulterior eliberat deoarece avea alibi. El urma un

program terapeutic datorat pierederii unei persoane apropiate.

În cadrul şedinţei de consiliere, suspectul doreşte să afle dacă terapeuta este de încredere. Iar

aceasta îşi asumă responsabilitatea de a nu divulga nimic din ceea ce se întâmplă în cadrul şedinţei,

afirmând că atunci este încălcată confidenţialitatea când ceea ce zice el va duce la prejudicierea propriei

persoane sau a alteia. Clientul recunoaşte în cele din urmă că în seara accidentului, el se afla în cealaltă

partea a oraşului, în Zona X, unde a ucis proprietarul unui local. Terapeuta se deplasează în zona X

pentru a testa dacă povestea spusă de client este reală şi constată că este. Întâmplarea face că

terapeuta este iubita poliţistului care se ocupă de cazul cu accidentul, aşa că îl sună, spunându–i că se

află în zona X, nespecificând motivul pentru care se găseşte acolo. Poliţistul ştie că suspectul principal

este clientul terapeutei şi faptul că ea se afla acolo, e o pistă pentru a elucida cazul. Poliţistul se

deplasează în Zona X, unde constată că acolo se săvârşise o crimă. Discută cu poliţişti care se ocupă de

cazul asasinatului spunându–le că ştie cine este vinovatul dar nu poate divulga cine e pentru că

protejează o sursă (terapeuta). În tot acest timp este găsit şi vinovatul care a produs accidentul. Iar

atenţia poliţistului cade acum pe rezolvarea cazului de omor din Zona X, căutând probe pentru a–l aresta

dar fără a o implica pe terapeută. Poliţistul reuşeşte să rezolve cazul asasinatului.

În cadrul unei întâlniri dintre terapeută şi poliţist (iubitul acesteia), ea îi zice că a auzit că i–a fost

arestat clientul:

Poliţistul: Eşti ok?

Terapeuta: Da. De ce nu aş fi? Mi–am făcut treaba.

Poliţistul: Da ai făcut–o bine.

Terapeuta: Iar ceea ce i s–a întâmplat după nu mă priveşte.

Poliţistul: S–a făcut dreptate. Pentru toată lumea.

Întrebări:

1. A procedat corect terapeuta?

2. Ce ar fi trebuit să facă psihologul în această situaţie?

3. Ce principii de etică şi deontologie a încălcat psihologul?

Supervizori:

Popa Adelina Ioana

Raţ Mariana Rodica

STUDIU DE CAZ - MOGA FLORINA IOANA

Titlul: Acordarea unui diagnostic fals

Autor: Moga Florina Ioana

Descrierea: A.D.este directorul unei clinici private, acesta a fost căsătorit cu A.M.care este medic chirug în aceaşi clinică, iar realţia lor actuală este una tensionată.În urma examinării psihologice anuale a personalului şi a directorului clinicii,realizate de psihologul clinician, fosta soţie a directorului îi cere psihologuluimodificarea rezultatelor fostului soţ A.D., pentru ca acesta să nu mai poatăcoordona activitatea clinicii, psihologul fiind pus în postura de a alege între o sumafoarte mare de bani şi sprijinul necondiţionat a acesteia sau pierderea locului demuncă şi a renumelui.

Cuvinte cheie: pierderea locului de muncă, mită, diagnostic fals


Acordarea unui diagnostic fals

A.D. este directorul unei clinici medicale private si a fost căsătorit cu A.M.care este medic chirurg în aceaşi clinică, în momentul actual relaţia lor este unatensionată. La sfârşitul fiecarui an, atât directorul cât şi personalul spitalului suntexaminaţi pshologic de către psihologul clinicii B.C. În urma examinăriipsihologice, rezultatele obţinute au demonstrat faptul că întreg personalul cliniciiîmpreună cu directorul îşi pot desfăşura în continuare în mod normal activitatea,nefiind identificat nici un diagnostic care să-i împiedece acest lucru.

Domnul B.C. este psiholog într-o clinică privată. În următoarea zi dupăexaminarea pshologică, fosta soţie a directorului se prezintă la cabinetuluipsihologului, pentru ai solicita modificarea rezultatelor obţinute de către fostul soţ.Aceasta cere ca rezultatele acestuia să fie negative, astfel încît acesta să sufere de otulburare psihică, pentru a nu mai putea coordona activitatea clinicii.

Psihologul îi spune doamnei A.M. că acest lucru este ilegal şi contranormelor deontologice, explicându-i posibilele consecinţe ale acestui act. În ciuda

celor încunoştiinţate, fosta soţie a directorului îi spune psihologului că nu va aflanimeni şi îl pune pe psiholog sa aleagă între o sumă foarte mare de bani şi sprijinulnecondiţionat în continuare sau pierderea locului de muncă şi a renumelui.Psihologul este pus în faţa luării deciziei de a modifica rezultatele obţinute înurama învestigaţiilor, lucru ce ar însemna falsificarea acestora şi pierderea loculuide muncă.

Întrebare:Ce aţi face voi dacă aţi fi în locul psihologului clinicii?

Care ar fi eventualele urmări ale acordări unui diagnostic fals?

Ce standar din codul deontologic a fost încălcat?

Supervizori: Kovacs Krisztina

Maghiar Larisa

Titlu: Problema schizofreniei

Autor: Maghiar (Ardelean) Larisa Ruth

Descriere: În urma mai multor investigații, domnul M. V. întrunește criteriile diagnosticuluide schizofrenie paranoidă. Psihologul clinician care realizează evaluarea hotărăște să ascundărezultatele reale ale pacientului cu scopul de a-l ajuta să-și păstreze locul de muncă, fiindsingurul care întreține financiar familia.

Cuvinte-cheie: schizofrenie paranoidă,ascunderea datelor nedorite, situația financiară precară


Problema schizofreniei

Domnul M. V. are 48 de ani și este adus la cabinetul unui psiholog clinician datorită faptuluică în ultimele 6 luni soția a observat un comportament mai neobișnuit al soțului ei. Acesta aveauneori convingerea că atât el, cât și familia lui sunt urmăriți de către președintele țării care vreasă le facă rău, vrea ca ei să piardă bunurile materiale și să ajungă pe stradă și se bucură atuncicând familia domnului M. V. are unele eșecuri sau neajunsuri. Uneori, pacientul pretinde că audechiar vocea președintelui. Pe lângă acestea, pacientul nu poate finaliza întotdeauna uneleactivități. În urma mai multor investigații, psihologul clinician descoperă că domnul M. V. are unînceput de schizofrenie paranoidă. Ca urmare a informațiilor primite din partea soției (cei doi au4 copii, au o situație financiară precară, soțul este singurul care întreține financiar familia),clinicianul ia hotărârea să ascundă rezultatele reale ale investigațiilor și să pretindă faptul căpacientul nu întrunește criteriile schizofreniei. Clinicianul hotărăște acest lucru cu scopul de aajuta pacientul să-și păstreze locul de muncă, deoarece dacă s-ar pensiona din această cauză,pensia nu i-ar fi suficientă pentru a-și întreține familia.

Întrebare: Ce ați face dacă ați fi în locul psihologului clinician?

Întrebări suplimentare: Cum ar fi trebuit să se comporte psihologul?

Care ar putea fi eventualele repercursiuni ale ascunderii rezultatelor reale?

Supervizori: Indrieș Cristina

Kovacs Krisztina

Autor: Iuhas Florica Dana

Rezumat: Un psiholog divulga informatii aflate in cadrul sedintei de terapie

Cuvinte cheie: confidentialitate, informatii personale, divulgare

Tipul cazului: incalcarea confidentialitatii

Alexandra M. , psiholog la cabinet individual, cu competente in domeniul psihoterapiei, o avea

ca si clienta pe Ana Z.Ana Z avea probleme in realtia cu sotul, fapt ce a dus la implicarea

acesteia in realtii extraconjugale.Aceasta ii povestise totul psiholoagei Alexandra, dandu-i detalii

atat despre relatiile familiale cat si despre aventurile ei extraconjugale.Intr-o zi, psiholoaga

Alexandra era la un suc cu un grup de prietene.In timpul discutiilor se iveste subiectul relatii si

fidelitate.Alexandra incepe sa le povesteasca in detaliu cazul Anei, insa intamplarea face ca o

prietena de a Alexandrei sa fie si prietena cu sotul clientei si sa o recunoasca din descrierile

psiholoagei.Urmatoarea zi prietena psiholoagei ii povesteste tot sotului Anei, iar acesta

intenteaza divort.Ana afla ca ' scurgerea de informatiii' a provenit de la psihologul ei. Aceasta

nemultumita considera caeste indreptatita sa-o reclame pe la Colegiul Psihologilor din Romania

pentru incalcarea drepturilor sale.

Intrebari:

1.Cum ati proceda in locul Anei?

2.Ce principiu s-a incalcat in cazul de fata?

3.Ce sanctiune se impune psihologului?

Supervizori

Samsca Nemes Maria

Broinas Oana

Etică și deontologie

Studiu de caz

Titlu : Etic sau nu?

Autor:Opriș Oana Bianca

Rezumat: Un psiholog hipnoterapeut face terapie prin hipnoză cu un bărbat cu dependență de jocuri de

noroc, alcool și țigări.

Cuvinte cheie: jocuri de noroc, hipnoterapie,


Etic sau nu?

Un bărbat pierde foarte mulți bani la jocurile de noroc, bea și fumează foarte mult. Într-un

moment de luciditate, hotărăște să se schimbe și găsește pe internet hipnoza ca tratament pentru

problemele sale.Clientul își alege de la bun început terapeutul în funcție de atractivitatea acesteia,

considerând că dacă terapeutul va fi atractiv măcar va face un efort să o asculte, poate chiar să o

impresioneze, astfel va renunța la viciile sale.

Psihologul hipnoterapeut îl primește pe bărbat în terapie, deoarece l-a văzut disperat și doritor

să își schimbe situația actuală.

De la începutul ședințelor, clientul flirtează cu hipnoterapeutul, iar aceasta din urmă îl ignoră.

Hipnoterapie are efect, iar clientul începe să nu se mai gândească așa de mult să bea, să fumeze sau să

joace jocuri de noroc, este punctual la toate ședințele, iar ca semn de mulțumire pentru faptul că simte

că terapia are succes, începe să îi facă mici cadouri terapeutei precum un buchet de flori, o cutie de

ciocolată, cel mai scump fiind un parfum, aceasta chiar simțindu-se inconfortabil. Hipnoterapeutul

decide să nu refuze cadourile pentru a nu afecta procesul terapeutic și a îndepărta clientul de terapie,

care avea efect.

Masterand : Opriș Oana Bianca

Psihologie Cinică, Consiliere și Psihoterapie, An I

Ședințele de hipnoterapie vizate pe problemele clientului au succes, acesta nu se mai gândește

deloc să bea, fumeze sau să joace. Pe de altă parte terapeuta devine obiectul noilor obsesii ale

bărbatului.

Hipnoterapeutul află în cadrul unei ședinte de hipnoză că clientul său este obsedat de ea, se

simte atras de ea, timpul pe care îl aloca gândindu-se la jocurile de noroc, îl aloca acum gândidu-se la ea.

Pacientul se află sub hipnoză, el nu știe conștient că terapeuta a identificat noile sale obsesii.

Cum este etic să se procedeze în continuare?

Sau

Cum ar trebui să procedeze hipnoterapeuta în continuare?

A) Să îi spună clientului că s-a vindecat de problemele cu care a venit în terapie și nu mai are nici un

rost să continue ședințele

B) Să îi spună clientului că a identificat o noua obsesie care o vizează pe terapeută și având în

vedere că ea este obiectul noilor sale obsesii încetarea procesului terapeutic ar duce la

ameliorarea stării clientului, mai ales ca problema originară nu mai este o problemă.

C) Terapeuta ar putea să pervertească ședințele de hipnoterapie și să îl vindece pe clientul să de

noua obsesie, fără ca acesta din urmă să știe

D) Să îi spună clientului că a identificat o noua obsesie care o vizează pe terapeută și că ea este

obiectul noilor sale obsesii și să decidă împreună cu acesta ce vrea să facă în continuare.

E) Alt răspuns

______________________________________________________________________________

____________________________________________________________

Întrebări suplimentare :

1. Unde a greșit terapeuta în aceasă relație terapeutică?

2. Ce nu a făcut și era obligată de codul deontologic al profesiei de psiholog să facă?

Masterand : Opriș Oana Bianca

Psihologie Cinică, Consiliere și Psihoterapie, An I

Supervizori:

Raț Mariana Rodica ”Simplu și la obiect, chiar dacă e simplu, pune foarte multe întrbări”

Pop Cristina Nadina ”Titlu – la subiect, Caz interesant, în aparență simplu, ușor de rezolvat, până la

partea întrebărilor care îți dau de gândit!, ceea ce e de bine”

Oradea, Decembrie 2013

Titlu: Vinovat prin neglijenţă

Autor: Pop Cristina Nadina

Descriere: O fostă clientă a psihologului V. îi cere acestuia toate documentele pe care acesta le

are din timpul şedinţelor de terapie, deoarece îşi schimbare reşedinţa şi astfel terapeutul.

Psihologul V. o anunţă că ar putea dura o perioadă deoarece a avut loc o spargere în cabinetul su.

După mai multe luni psihologul recunoaşte că documentele au fost furate în urma pargerii, iar

clienta decide să facă o plângere Colegiului Psihologilor

Cuvinte cheie: confidenţialitate, însemnări terapie, securizat

Tipul cazului: protejarea informaţiilor

Vinovat prin neglijenţă

La un an de la terminarea şedinţelor de terapie cu psihologul V., o clientă i-a scris acestuia o

scrisoare prin care îl ruga să-i trimită toate materialele cu privire la şedinţele de terapie noul ei

terapeut, deoarece clienta îşi schimbase reşedinţa.

Psihologul i-a răspuns, informând-o că ar putea dura câteva zile până va reuşi să le trimită,

deoarece a avut loc o intrare prin efracţie în cabinetul său, şi toate documentele îi sunt în

dezordine.

După două luni, clienta încă nu primise nici un document şi decide să îi mai scrie încă odată

psihologului pentru a-i aminti, însă acesta nu răspunde nici de această dată. După două

săptămâni clienta îl contactează telefonic, iar psihologul V. se scuză pentru întârziere şi îi explică

motivul pentru care a amânat, şi anume, în timpl jafului au dispărut şi însemnările sale cu privire

la pacienţi, susţinând că motivul pentru care a ales să nu o anunţe de dispatiţia lor a fost că

aştepta ca documentele să fie găsite de poliţie între timp.

După mai multe luni, în care materialele nu au fost găsite, clienta a decis să depună o plângere

Colegiului Psihologilor, la îndemnul noului terapeut. Psihologul V. recunoaşte în faţa Comisiei

că într-adevăr, documentele nu au fost închise, securizate, deoarece locuiesc într-un oraş mic

unde nici casele nu sunt securizate, rareori existând spargeri.

Întrebări:

1. Este psihologul V. responsabil pentru dispariţia materialelor, dacă acesteau au dispărut în

urma unei intrări prin efracţie?

2. A greşit nespunându-i clientei adevăratul motiv încă de la început sau a fost îndreptăţit,

crezând că mterialele vor fi recuperate între timp?

Supervizori:

Bundaş Alexandru

Popa Ramona Alina

Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe Socio- Umane

Masterat de psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie

Anul I

STUDIU DE CAZ

Masterand: Popa Ramona Alina

Oradea 2013

Titlu: Foştii mei pacienţi

Autor: Popa Ramona Alina

Descriere: Un psihoterapeut are relaţii de natură sexuală cu o fostă pacientă, după un an şi

jumătate de la încheierea şedinţelor de psihoterapie.

Cuvinte cheie: pacient, relaţie sexuală,


Supervizori: Pop Cristina Nadina

Purdea Mirela

R.L, o tânără farmacistă, în vârstă de 29 de ani, beneficiază de serviciile de psihoterapie ale

psihologului A.P timp de 5 luni. Şedinţele de psihoterapie aveau loc o dată pe săptămână. A.P este un

psihoterapeut cu formare în terapia cognitiv - comportamentală.

După cinci luni pacienta întrerupe psihoterapia, aceasta mutându-se într-un alt oraş pentru a participa

la un curs de formare profesională. Acest curs avea să dureze 2 luni de zile.

După terminarea cursului, R.L se întoarce în oraş fără însă a relua şedinţele de terapie cu A.P.

Tânăra farmacistă R.L şi psihologul A.P nu se mai văd timp de 1 an şi jumătate de la încetarea terapiei,

când se întâlnesc în cadrul unui eveniment social. La scurt timp după acest eveniment, respectiv o

săptămână, cei doi încep să se întâlnească, între ei dezvoltându-se o relaţie de natură sexuală. Această

relaţie durează aproximativ o lună de zile. Tânăra farmacistă este necăsătorită iar psihologul A.P este

recent divorţat. El este cu 12 ani mai mare decât fosta sa pacientă.

Întrebări :

1. A fost încălcat Codul Deontologic în acest caz?

R: Da

2. Care este perioada de timp de la încheierea psihoterapiei în care psihologii nu se pot angaja sub

nici o formă în relaţii de intimitate sexuală cu foştii pacienţi ?

R: Relaţia sexuală cu foştii clienţi

Art. XII.9. Psihologii nu se vor angaja sub nici o formă în relaţii de intimitate sexuală cu foştii clienţi

pentru o perioadă de cel puţin 2 ani de la încheierea terapiei. Aceasta nu înseamnă că după această

perioadă aceştia pot să întreţină relaţii de intimitate cu foştii clienţi, excepţie făcând doar circumstanţele

în care aceştia pot face dovada că nu a existat nici o formă de exploatare în timpul sau în cei 2 ani de

după terminarea terapiei.

Titlu: Abuz de putere

Autor: Purdea Mirela-Ioana

Descriere: Mary ajunge în terapie la profesorul său de la facultate. Pe parcursul

şedinţelor, John, terapeutul îi cere acesteia să devină amanta lui, ea refuzând propunerea.

Continuând procesul terapeutic, John devine obsedat de Mary şi o şantajează că va merge la

poliţie şi o va denunţa pentru delictele comise dacă nu acceptă să devină amanta sa. În final,

Mary acceptă propunerea.

Cuvinte cheie: relaţii multiple, confidenţialitate, hărţuire şi abuz

Tipul cazului:persuadare

ABUZ DE PUTERE

John este profesor în vârstă de 28 ani la o universitate din S.U.A. unde predă disciplinele

de consiliere psihologică şi psihoterapii. Mary, 21 ani, este studenta lui şi îi solită ajutorul

deoarece a experimentat anumite simptome neplăcute, ajungând la concluzia că suferă de atac de

panică. John o acceptă pe Mary în terapie. După un anumit număr de şedinţe de terapie, John se

îndrăgosteşte de Mary, ajungând să îi ceară să fie amanta lui, aceasta refuzând propunerea

acestuia, continuând însă şedinţele de terapie cu acesta. Pe parcurs, înainte ca Jonh să îi ceară să

fie amanta lui, Mary a avut o mare încredere în el, aceasta ajungând să îi mărturisească lucruri

importante din viaţa ei (că are un iubit şi împreună cu el se ocupă de copiat carduri, trafic de

droguri şi că deseori are gânduri de suicid deoarece sentimentele de vinovăţie o apasă). La

auzirea acestor lucruri, John nu anunţă autorităţile şi apropiaţii acesteia, mai mult decât atât, el

continuă şedinţele de terapie cu Mary. La cursuri, John îi acordă o atenţie deosebită lui Mary,

folosind deseori situaţia ei ca exemplu, uneori punând-o să joace roluri de femeie care vrea să se

sinucidă din cauza sentimentelor de vinovăţie. Cererea acestuia către Mary de a fi amanta lui se

repeta tot mai des, ajungând să aibă o obsesie pentru ea, spunându-i la un moment dat că dacă nu

acceptă să aibă o relaţie cu el, va merge la poliţie şi o va denunţa atât pe ea, cât şi pe iubitul ei de

plagiat carduri şi trafic de droguri. Simţindu-se presată, Mary acceptă să devină amanta acestuia.

Pe parcursul relaţiei, John o supune mai multor umilinţe sexuale pe Mary, aceasta ajungând să nu

mai suporte situaţia în care se află, ajungând într-un final să se sinucidă.

Întrebări:

1. Prin ce încalcă John codul de etică şi deontologie?

2. Cum aţi proceda în locul lui?

3. Cum aţi proceda la auzirea unui astfel de caz şi care sunt sancţiunile profesionale

care i le-aţi aplica terapeutului?

Supervizori:

1. Bundaş Alexandru

2. Pop Cristina-Nadina

STUDIU DE CAZ

Titlu: Ce ne facem, doctore?

Autor: Raţ Mariana Rodica

Rezumat: O tânără care suferă de tulburare somatoformă îi cere medicului chirurg să o opereze

deşi analizele nu arată că ar avea o problemă la vezicula biliară. Medicul refuză gestul chirurgical.

Cuvinte cheie: chirurg, analize, tratament simptomatic, psihiatru

Tipul cazului: Luarea deciziilor

O tânără însoţită de mama sa se prezintă ptr. o consultaţie la un cabinet de chirurgie. Acuză

dureri abdominale însoţite de greţuri şi vărsături care pe moment îi uşurează suferinţa, durerile apărând

după aproape fiecare masă şi în perioade de stres psihic legate în special de serviciu şi care o chinuie de

foarte multă vreme. Pacienta a mai fost consultată în trecut, în servicul de medicină internă unde s-a

infirmat o suferinţă organică biliară, i-a fost administrat un tratament medicamentos uşor şi a fost

trimisă şi la un consult psihiatric. A revenit acum la cabinetul chirurgului din proprie iniţiativă,

nemulţumită de rezultat, susţinând cu vehemenţă efectuarea unei operaţii de îndepărtare a veziculei

biliare, care i-ar înlătura suferinţa. Mama, de faţă, îi susţine punctul de vedere cu aceeaşi vehemenţă.

În urma unor noi analize clinice de laborator şi ecografice nu se evidenţiază modificări patologice

la nivelul veziculei biliare. Cu toate insistenţele pacientei ptr operaţie, medicul chirurg susţine lipsa de

eficienţă a acestui gest terapeutic. Îi prescrie pacientei un tratament simptomatic pentru dureri,

vărsături şi o sfătuieşte să revină ptr reevaluare la nevoie.

Cum ar fi etic să se procedeze în acest caz?

Alegeţi răspunsul corect:

1. Medicul putea să o opereze susţinând că aceasta i-ar fi oprit suferinţa somatizată, dar era posibil să

somatizeze mai apoi pe un alt organ.

2. Să o opereze explicându-i ca probabil simptomele vor persista şi după operaţie.

3. Medicul trebuia să-i explice pacientei că nu există modificări fiziologice care să îi susţină

simptomatologia.

4. Medicul a procedat corect.

5. Medicul ar fi trebui să o trimită la un psihiatru. Sau la psiholog ?

6. Alta varianta...........................................................................................................

Supervizori:

Opriş Oana

Tătăr Cristina:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE

DOMENIUL: PSIHOLOGIE

PROGRAMUL DE STUDIU: PSIHOLOGIE CLINICÃ, CONSILIERE PSIHOLOGICÃ ŞI PSIHOTERAPII

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

STUDIU DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PSIHOLOGICĂ

Samasca-Nemes Maria

Masteranda, an I

Consimtamantul

Autor: Samasca-Nemes Maria

Rezumat: Un adolescent in varsta de 16 ani solicita serviciile unui cabinet psihologic in vedereaameliorarii simptomelor sale depresive, fara ca parintii acestuia sa stie acest lucru.

Cuvinte cheie : consimtamant, simptome depresive

Tipul cazului : Consiliere adevcata

Andrei Bogdan, in varsta de 16 ani, manifesta simptome depresive, care au inceput in urma cu oluna. Acesta realizand ca starea in care se afla nu este tocmai confortabila pentru el, mai ales ca a ajunssa ii afecteze performanta scolara, viata sociala si activitatile pe care obisnuia sa le desfasoare fara nicioproblema, a apelat la serviciile unui psiholog, in cadrul unui cabinet psihologic individual. Psihologul i-afacut evaluarea psihologica, punandu-i diagnostic episod depresiv major. Acesta a stabilit intalniriulterioare pentru realizarea terapiei psihologice a adolescentului.

Adolescetul le-a povestit parintilor sai ca a inceput terapia psihologica cu psihologul respectiv,pentru a-si trata depresia. Parintii sai au fost foarte reticenti cand au auzit ca fiul lor a apelat la serviciipsihologice, mai ales ca ei nu au incredere in asfel de servicii.

Acestia au dat in judecata psihologul pentru ca a facut evaluarea psihologica si a inceput terapiafara a cere consimtamantul parintilor, avand in vedere ca pacientul este minor.

Intrebari

1.Ce principii de etica si deontologie incalca acest caz ?

2.Cum ati fi procedat daca erati in locul psihologului ?

Supervizori :

Iuhas Dana Florica

Bretan (Niculescu) Daniela

studii de caz - socioumane.rosocioumane.ro/blog/ionelcioara/files/2012/10/studii-de-caz-mpc... ·...

Documents