1

STUDII DE CAZ

ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE PSIHOLOGICĂ

MPECSCV 2013-2014

(predate până la data de 23.12.2013)

2

Specializarea: PSIHOLOGIE EDUCAȚIONALĂ, CONSILIERE ȘCOLARĂ ȘI VOCAȚIONALĂ

STUDIU DE CAZ

Disciplina: ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE

TITLU: COMPORTAMENTUL CADRULUI DIDACTIC ÎN CURSUL FORMĂRII ÎNDOMENIUL PSIHOLOGIEI

AUTOR: BARNA (KÁNYA) HAJNALKA

REZUMAT: Un profesor, dr. în psihologie, ca și conducător de doctorat îi impune doctorandei salesă-l treacă ca și autor principal pe un articol de conferință și pe cartea publicată pe baza tezei dedoctorat. Înainte relația de colaborare între ei era eficientă, cu excepția unei ocazii când profesorul i-a făcut avansuri doctorandei sale.

CUVINTE CHEIE: cercetare în psihologie, educație și formare în psihologie, hărțuire, abuz

TIPUL CAZULUI: luare de decizii etice

Dna I.Ș., psiholog, specialist în psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, în cadrulprogramului de doctorat pe care l-a urmat, a derulat o cercetare teoretică și aplicativă în domeniultezei sale de doctorat, întitulat: ”Dezvoltarea competențelor emoționale ale școlarilor mici”, adică aelevilor din clasele I, II, III și IV.

În acest sens a parcurs literatura de specialitate referitoare la tema tezei, a proiectat și derulat ocercetare aplicativă, respectând toate normele legale și etice în vigoare. După derularea cercetării,Dna. I.Ș. a prelucrat datele obținute și le-a cuprins în teza sa de doctorat. Totodată a participat și la oconferință internațională, unde a prezentat rezultatele sale obținute. După susținerea tezei dedoctorat, aceasta a fost publicată sub forma unei cărți de specialitate.

Conducătorul de doctorat și doctoranda au reușit să colaboreze eficient în cadrul programului depregătire a doctorandei, cu excepția unei ocazii, când ambii au participat la o conferințăinternațională, unde la cina festivă Dl. P.D. după câteva pahare de vin consumate a făcut anumitegesturi nelalocul lor și i-a propus Dnei I.Ș. să-l viziteze în camera lui de hotel. Dna I.Ș. s-a simțitjenată și jignită, refuzând propunerea Dlui P.D.

Pentru a participa la conferința internațională conducătorul de doctorat a Dnei I.Ș., fiind profesoruniversitar și doctor în Psihologie, i-a impus doctorandei sale să-l treacă pe el ca și autor principal,atât la articolul de conferință, cât și la cartea publicată, argumentând că de fapt ca și conducător dedoctorat trebuia să o orienteze în cadrul studiilor doctorale și trebuia să-i corecteze teza de doctorat,ceea ce i-a consumat mult timp și energie.

3

ÎNTREBĂRI:

1. Care sunt principiile etice implicate?Răspuns: Conducătorul de doctorat desconsideră următoarele:

Principiul I – Respectarea drepturilor și demnității oricărei persoane Art.I.1., Art.I.2.,Art.I.3.;

Principiul II – Responsabilitate profesională și socială Art.II.1.;Principiul III – Integritate profesională Art.III.4., Art.III.7.

2. Specificați care standarde și articole ale Codului Deontologic al Profesiei de Psiholog au fostîncălcate de conducătorul de doctorat?Răspuns: Conducătorul de doctorat încalcă următoarele standarde:

Standarde cu privire la relațiile umane:- Respect și preocupare Art.V.1.- Evitarea hărțuirii Art.V.2.- Evitarea abuzului Art.V.3.- Nonexploatarea Art.V.6.

Standarde de conduită colegială:- Conduită colegială Art.VII.1.

Standarde specifice - XI. Educație și formare:- Hărțuire și relații sexuale Art.XI.6.- Abuzul de autoritate Art.XI.7.

Standarde specifice - XIV. Cercetare științifică și valorificarea rezultatelor:- Abuzul de status Art.XIV.13.

Doctoranda ar trebui să ia în considerare:Standarde de conduită colegială:

- Autosesizarea Art. VII.5.

3. Cum ați fi procedat în situația doctorandei I.Ș.? Ar fi trebuit să sesizeze ColegiulPsihologilor?Răspuns: În situația doctorandei aș fi discutat cu conducătorul de doctorat să rezolv pe caleamiabilă problema, atrăgându-i atenția că a încălcat normele etice, iar dacă astfel nu s-ar fiputut rezolva conflictul, aș fi sesizat Colegiul Psihologilor și aș fi căutat alt conducător dedoctorat.

SUPERVIZORI:Butuc Dana (Bîsceanu Eugenia)Demian (Toader) Gabriela

4

Titlu: Profesorul de psihologieAutor: Bîsceanu (Butuc) Dana EugeniaRezumat: O conversație politicoasă între doi psihologi este urmată de dezvăluiri șocante din parteaunuia dintre ei referitoare la modul în care-și desfășoară activitatea profesională, amenințări șihărțuire.Cuvinte cheie: confidențialitate, înregistrarea datelor, intimitate sexuală cu clienții, șantaj, hărțuire.Tipul cazului: luarea deciziilor

Ana - psiholog școlar, lucrează de 6 ani într-un liceu din Arad, este căsătorită și are un copil.În urmă cu un an, a participat la o conferință, unde l-a cunoscut pe Vlad, autorul unei lucrări

prezentate acolo. Vlad este de 14 ani profesor de psihologie la un liceu din Iași, cu drept de liberăpractică pentru psihologie clinică (specialist autonom). Între cei doi are loc o scurtă conversație încare Ana își arată aprecierea față de lucrare și solicită câteva informații suplimentare referitoare lametodologia cercetării – răspunsul vine clar, concis și formulat într-o manieră profesională.

După două săptămâni primește un telefon de la Vlad. Surprinsă, î l întreabă de unde arenumărul și i se răspunde că de pe site-ul Colegiului Psihologilor. Aparent acesta vroia să mai adaugeceva explicațiilor date la conferință și să o consulte referitor la o situație mai deosebită cu care seconfrunta în liceu. Politicos îl ascultă și-i răspunde. După o săptămână un nou apel – o nouăproblemă. Răspunde și de această dată cu rugămintea să nu mai fie sunată, deoarece nu are nicitimpul necesar și poate nici competența de a răspunde acelor solicitări, rugăminte care provoacă oreacție foarte agresivă din partea lui Vlad, care -i spune că, dacă nu-l ascultă și nu-l ajută de bunăvoie, o să o oblige el să facă asta. Ca să fie convingător, îi spune că știe la ce adresă stă, ce programare la liceu, unde-i învață copilul. Puțin speriată și bazându-se pe o primă impresie bună lăsată deVlad, Ana încearcă să aplaneze situația, gândindu-se că poate dacă îl ascultă și află mai multe detalii,se poate apropia de miezul problemei și implicit de rezolvarea ei.

Urmează câteva convorbiri telefonice și pe Skype, în care profesorul de psihologie îipovestește cum în orele de consiliere se concentrează pe aflarea secretelor de familie a elevilor pecare îi înregistrează fără știrea lor, și apoi îi șantajează, precum și cum a întreținut relații intime cucâteva eleve, dar numai după ce s-a asigurat că acestea au mai mult de 18 ani. Îngrozită de celeauzite și realizând că indiferent de ce va face nu va obține nici un rezultat pozitiv, îl roagă insistentsă nu o mai contacteze. Vlad sună din nou, spunând că o iubește și o roagă să-l ajute, iar dacă refuză,o amenință că-i va destrăma căsnicia sau ceva rău i se va întâmpla copilului. Ana menționeazăpoliția și o sesizare la Colegiul Psihologilor. Nu mai primește nici un mesaj și nici un alt telefo n.

Pentru a face o sesizare nu are nici o dovadă concretă dar există o mare probabilitate că totceea ce i s-a spus să fie adevărat și comportamentul profesorului să rămână neschimbat, dăunândmultor alți copii.

Trec mai bine de nouă luni fără nici un mesaj sau telefon, apoi în ajun de Crăciun găsește înfața ușii, un buchet de flori și o felicitare: Sărbători Fericite! Vlad

Întrebări:

Ce ar trebui sa facă Ana? Argumentați.

Supervizori:Barna (Kánya) HajnalkaMoldovan A. Ioana Olivia

5

Titlu: Competenţa şi obţinerea permisiunii de a înregistra datele

Masterand: Cloboc Gabriela – Diana

Rezumat: Un psiholog, după evaluarea unui copil timp de o oră, le spune părinţilor că aceasta

are autism. În plus, fetiţa este filmată în timpul evaluării, fără a primi acordul părinţilor.

Cuvinte cheie: servicii psihologice în acord cu competenţa; evaluare iniţială; înregistrarea,

prelucrarea şi păstrarea datelor.

Tipul cazului: luarea deciziilor.

Psihologul D.D., specializat în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională,

lucrează la o şcoală din Oradea, dar are şi un cabinet individual de consiliere în acest domeniu.

La cabinet vine C.N., o fetiţă de 3 ani, care era la grădiniţa unde D.D. îşi desfăşura activitatea.

Această fetiţă avea anumite stereotipii şi tulburări de comportament. Părinţii au vrut ca acesta să-i

facă o evaluare iniţială, fetiţa fiind pentru prima dată la un psiholog. Rămasă singură cu fetiţa timp

de o oră, acesta începe să facă evaluarea, dar o şi filmează în timpul jocului, considerând că îi va fi

mai uşor să facă raportul de evaluare cu ajutorul filmării, eventual să o ajute şi alţi colegi. Însă

părinţilor nu le spune despre filmare, considerând că nu e necesar.

Programează împreună următoarea întâlnire, pentru a discuta rezultatele evaluării. La

următoarea întâlnire la cabinet, le spune părinţilor că fetiţa lor are autism, pentru că îndeplineşte

toate criteriile de diagnostic ale acestei tulburări. Părinţii îi spun că nu pot să accepte acest

diagnostic, până nu va fi evaluată şi de către alţi specialişti.

Întrebări:

1. Ce principii de etică şi deontologie a încălcat psihologul?

2. Cum consideraţi că trebuia să procedeze acesta, în cazul în care a bănuit că fetiţa are autism?

Ce aţi face dacă aţi fi în locul lui D. D.?

Supervizori:

Codrean Simina

Toader Gabriela

6

Studiu de caz

Titlu: Competența în profesia de psiholog

Autor: Codrean Simina Teodora

Rezumat: M.S., psiholog școlar la un liceu din orașul X, suspectează că eleva L.J. suferă de o

tulburare alimentară, astfel începe cu aceasta ședințe de terapie. Terapia propusă de psihologul

M.S. nu a dus la un progres în vindecarea tulburării. Cazul este preluat de un alt psiholog.

Cuvinte cheie: tulburare, terapie, competență

Tipul cazului: luarea deciziilorM.S. este psiholog școlar la un liceu de renume din orașul X. Acesta ia în consiliere pe eleva

L.J. în vârstă de 17 ani, elevă a liceului respectiv. Elevă prezintă anumite simptome cum ar fi fricaintensă de a crește în greutate, imagine corporală distorsionată, greutate corporală sub 85% dingreutatea normală. Eleva se prezintă la psihologul școlar la insistențele părinților, care eraudisperați pentru că nu vrea să mănânce deloc și nici nu vrea ajutor din partea unui specialist.

Psihologul M.S. suspectează că eleva ar fi anorexică. Astfel anunță și părinții de diagnosticulpresupus și cu acordul acestora începe ședințele de terapie în cazul anorexiei. De specificat faptul căpsihologul M.S. nu are drept de liberă practică în psihologie clinică, deci nu are competențe întratarea anorexiei. Psihologul face terapie cu eleva L.J. de 2 ori pe săptămână, timp de o lună jumate.În acest timp eleva nu prezintă niciun fel de progres, astfel părinții decid să consulte un alt psiholog.Acesta din urmă este psiholog clinician acreditat care pune la dispoziția părinților informațiile cuprivire la tulburările alimentare, la tipul de tratament care trebuie urmat în cazul acesteia șiimplicațiile tulburării în viața socială a elevei L.J. De asemenea psihologul clinician explicăpărinților faptul că aceștia de la început ar fi trebuit să apeleze la un specialist și să nu accepteședințele de terapie propuse de psihologul școlar M.S., care nu este psiholog clinician.

Eleva L.J. începe terapia cu psihologul clinician, deși la început nu prea a fost de acord, daracceptă în urma insistențelor părinților. După o lună de terapie, în care L.J. mergea de 2 ori pesăptămână, părinții au început să constate anumite îmbunătățiri în comportamentul alimentar alelevei.

Întrebări:

1. Credeți că psihologul M.S. a greșit în cazul elevului L.J.?2. Care principii de etică din codul deontologic au fost încălcate de psihologul M.S.?3. Credeți că psihologul M.S. merită să primească o mustrare din partea Colegiului

Psihologilor?

Supervizori:

Eugenia Bîsceanu

Kanya Hajnalka

7

TITLU: “Cine are putere de decizie”(“Toţi pentru unul, unul pentru toţi”)

AUTOR: (masterand) Demian (Toader) Gabriela

REZUMAT: Psihologul şcolar M.A. efectuează un studiu în materie de performanţă sportivă, în cadrul uneiclase mixte de elevi (clasa a şaptea), într-un gimnaziu cu profil sportiv. El îşi alege participanţii la studiu,neavând prescripţii stricte în acest sens.

CUVINTE CHEIE: Integritate, capacitate de decizie, minori, discriminare, competenţe, abuz de putere (înrecrutare), proiectarea studiului.

TIPUL CAZULUI: Luarea deciziilor.

DESCRIEREA CAZULUI PROPRIU-ZIS:Psihologul M.A. specializat în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională predă la o

şcoală din Municipiul X, având competenţe atât în predare, cât şi în consiliere. Efectuând o cercetare (unstudiu) la nivelul unei clase de sportivi, unde cu toţii sunt jucători de handball, psihologul decide să recrutezespre studiu întreaga clasă de elevi, minori, mai puţin pe doi dintre ei, întru-cât aceştia sunt de o anumităetnie (un baiat şi o fată), pe care îi “îndepărtează” de pe linia de intervenţie. Tuturor participanţilor li s-aacordat câte o bonificaţie, la notare, însă cei doi nu numai că au fost privaţi de această bonificaţie, ba chiar lis-a micşorat nota la disciplina de specialitate, motivându-se lipsa contribuţiei lor.(Pentru efectuarea studiului au fost îndeplinite condiţiile pentru confidenţialitate şi cele privind aprobarea Comisieilocale de etică şi deontologie, în acest demers al cercetării şi totodată în ceea ce priveşte exercitarea profesiei).

ÎNTREBĂRI:1. Cum evaluaţi situaţia şi care dintre principiile etice au fost încălcate?2. Ce obligaţii avea M.A. şi faţă de cine?3. Ce atitudine ar trebui să adoptăm noi în calitate de psihologi şcolari?4. Care sunt percepţiile sau atitudinea elevilor din grupul majoritar, participant la studiu, faţă de aceastăsituaţie care a avut ca premisă neimplicarea tuturor colegilor în studiu?5. Au părinţii celor doi minori vreun cuvânt de spus?6. Ce consecinţe atrage o astfel de decizie, precum cea a psihologului şcolar?

SUPERVIZORI:BUTUC (BÎSCEANU) EUGENIAIVAN FLORIN

8

Titlu: Legături de sânge - conflict de intereseAutor: Ferenț Ioana CosminaRezumat: o adolescentă cade în capcana dependenței de o persoană cât și a viciilor, iar intervenția

psihologică nu o ajută ci o bulverseazăCuvinte cheie: anorexie nervoasă, dependența, conflict de interese, adolescența, confidențialitateTipul cazului: conflict de interese, luarea deciziilor

Carla, o adolescentă de 16 ani. A trăit într-o familie de tip rezidențial până la vârsta de 5 ani când afost adoptată de familia A. Toată grija și sprijinul familiei A au fost îndreptate către Carla oferindu-i-se oeducație aleasă.

În urmă cu 1 an și jumatate au apărut primele probleme. CC mama naturală a Carlei ia legatura cufamilia A, începând cu aceștia o dispută legată despre Carla. CC este cunoscută ca fiind o persoană ce seînvârte în medii sociale dubioase. CC ia legatura cu Carla ajungând să se împrietenească, fără să-i spună căea îi este mama naturală și cerându-i să nu afle părinții ei de relația lor de prietenie. Carla începe să intre înmediile sociale frecventate de CC, devenind un “model” pentru Carla. Ajunge să fie obsedată să-și menținăgreutatea corporală recurgând abuziv la laxative și diuretice, devine dependentă de tutun și alcool, începesă-și mintă părinții și să comită fapte penale. Școala nu mai era pe primul plan ajungând să fie la un pas de afi exmatriculată din cauza absențelor.

Diriginta Carlei observă schimbări majore în comportamentul ei solicitând ajutor psihologului școlarBB.

BB a primit consimțământul ambilor părinți pentru începerea ședințelor de consiliere. Când a fostîntrebată de BB cum se simte, Carla a răspuns “grasă și lipsită de valoare”, dacă îi slabă CC o va accepta, va fiobservată și placută de ceilalți. CC i-a legatura cu BB cerându-i să i se comunice informațiile adunate peparcursul fiecărei ședințe de consiliere având acest drept fiind mama naturală a Carlei. BB explicănecesitatea confidențialității și cui ii este permis, să fie informat despre starea Carlei. CC ajunge să amenințeși să facă presiuni asupra psihologului. Cu timpul între CC si BB apare o luptă între interese fără să se ținăcont de situația Carlei. Carla începe să se simtă bulversată și nu mai are încredere în psiholog, refuzând sămai colaboreze înrăutățindu-i starea. La întrebarea părinților cu privire la ineficiența ședințelor de consiliere,psihologul le comunică renunțarea la caz.

BB decide să renunțe la consilierea Carlei și transfera cazul unui alt psiholog caruia ii povesteste sidespre presiunea exercitata de CC.

Întrebări:

- Psihologul a procedat corect refuzand comunicarea rezultatele sedintelor de consiliere mamei naturale?- Sunt incalcate principii etice?

Supervizori:Bîsceanu (Butuc) Dana EugeniaGorcea Geanina Maria

9

Titlu: Relaţia multiplăAutor: Gherman Ioana VioricaRezumat: Un psiholog desfăşoară şedinţe de consiliere în schimbul unor servicii profesionale, uneistudente căreia îi este şi profesoară. În timp numărul serviciilor de acest gen creşte iar studentahotărăşte să renunţe la înţelegerea făcută.Cuvinte – cheie: şedinţe de consiliere, schimb de servicii, condiţionare

Relaţia multiplăPsihologul X, este un psiholog renumit, aceasta îşi exercită meseria atât la cabinetul individual depsihologie cât şi la universitate ca şi cadru didactic. Recunoscută pentru profesionalismul de care dădovadă atât pe partea clinică şi psihoterapeutică cât şi pe partea didactică.În cadrul unor seminarii aceasta le propune studenţilor săi să discute despre o relaţie de cuplusemnificativă din viaţa lor. Şi astfel una dintre studentele acesteia tocmai trecea printr-o perioadămai dificilă în ceea ce priveşte relaţia ei de cuplu şi văzând că s-a simţit mai bine după ce şi-a expusproblema o roagă pe profesoară să îi ofere servicii de consiliere, contactând-o telefonic pe aceasta.Psihologul X impresionată de situaţia studentei nu poate să o refuze şi acceptă să îi ofere servicii deconsiliere la cabinetul acesteia odată pe săptămână condiţia fiind ca nimeni altcineva să nu afle acestlucru.Psihologul după prima şedinţă de consiliere cu studenta, află mai multe detalii şi despre situaţia

financiară a acesteia, situaţia acesteia fiind una precară şi hotărăşte să nu ii ceară bani pentruserviciile oferite. În schimb îi cere studentei să se ocupe de materialele care trebuiau imprimate decătre profesoară la seminarii. În timp psihologul ajunge să îi ceară tot mai mult ajutorul studentei îndiverse sarcini legate de facultate motivând-o totodată prin notele ridicate la examen.Această situaţie a durat 2 luni. Studenta văzând că starea ei nu s-a ameliorat considerabil şinemaifăcând faţă cerinţelor decide să renunţe la această întelegere şi evită să se mai prezinte laseminarii.

Intrebări:

1. Ce a-ţi face dacă a-ţi fi în locul studentei?

2. Consideraţi că studenta a greşit cu ceva?

3. Dacă da, unde consideraţi că a greşit studenta ?

4. Ce principii de etică şi deontologie încalcă psihologul?

5. Ce sancţiune consideraţi că merită psihologul?Supervizori:Indrieş Cristina Gabriela

Rautoiu Nicoleta, Master Psihologie Clinica, Anul II.

10

Autor: Gorcea Geanina – MariaRezumat: În urma despărțirii celor 2 părinți și a schimbărilor survenite în viața lui, Matei ajunge lapsihologul școlii. Schimbările în bine nu întârzie să apară, dar pe lângă acestea și un lucru delocplăcut: psihologul și tatăl copilului au o relație amoroasă.Cuvinte - cheie: divorț, psiholog școlar, consimțământ, ședințe de consiliere, confidențialitateTipul cazului: evitarea relațiilor multiple

Relația Multiplă

Matei, este elev în clasa a VI-a. S-a mutat de curând într-o altă școală, datorită faptului căpărinții au luat decizia de a divorța; decizie venită după îndelungi certuri și conflicte iscate între ceidoi, la care uneori participa și Matei. Motivul divorțului: infidelitatea lui B., tatăl copilului. O datăpronunțat divorțul, băiatul rămâne la mamă, iar aceasta ia decizia de a se muta în alt cartier, implicitde a muta copilul la o altă școală.

Matei este un elev ager la minte, dar mai nou extrem de retras, cu tulburări de comportamentși de învățare, lucru observat atât de mamă cât și de profesori. Diriginta îi propune mamei să-iacorde copilului mai mult timp și chiar să îl îndrume spre niște ședințe de consiliere cu psihologulșcolii, G.D.

G.D. este psihologul acelei școli de numai 1 an. Este o persoană implicată în mai multeproiecte chiar dacă este încă la început de drum. Începe ședințele cu Matei și astfel ajung să seîntâlnească săptămânal, uneori chiar și mai des, deoarece copilul se simte înțeles, apreciat și însiguranță pe parcursul întâlnirilor, lucru relatat chiar de el mamei sale; iar schimbările în bine suntvizibile oricui. G.D. se atașează de Matei, iar la 2 luni de la începerea ședințelor află că acesta estefiul bărbatului cu care ea se întâlnește de câteva săptămâni.

Chiar și așa, ea continuă ședințele cu Matei, acum cu o mai mare implicare și chiar cu maimulte întrebări despre mama sa (fosta soție a actualului ei iubit). Tatăl fiind curios de ce se petrececu băiatul său, atât din punct de vedere emoțional cât și comportamental, dar și cum îl îngrijeștemama sa, o roagă pe G.D. să-i dea detalii despre aceștia; ea refuză să-i dea cu lux de amănunteinformațiile cerute, însă el o șantajează cu un lucru: a acceptat să îl ia pe Matei la ședințele deconsiliere fără consimțământul lui. Așa se face că G.D. ajunge să îi dea bărbatului atât detalii desprecopilaș, cât și despre mama acestuia.

Întrebări:1. Cu ce a greșit G.D.?2. Cum ai fi procedat în locul lui G.D.?

Supervizori:Ioana FerențIoana Gherman

11

1. TITLU: Competenta si implicatiile ei in profesia de psiholog2. AUTOR: Hera-Anton Ancuta3. REZUMAT: O directoare a unei scoli, dupa 10 ani de suferinta indurata alaturi de un sot alcoolic agresiv siextrem de gelos, decide sa divorteze, dupa care ajunge in spital de nerecunoscut,cu numeroase leziuni. Desiorganele de politie erau pregatite sa intervina,aceasta refuza sa-l denunte.4. CUVINTE CHEIE: abuzuri fizice, emotionale; agresivitate;alcool; divort.5.TIPUL CAZULUI: Luarea deciziilor

Doamna D.M.,in varsta de 40 de ani, mama unei fetite de 7 ani, profesoara(director), ajunge internata inSpitalul Judetean Oradea cu numeroase leziuni fizice, cutie craniana sparta, timpan ureche dreapta fisurat,vanatai si hematoame peste aproape 60% din suprafata corpului, indeosebi la nivelul fetei. Intrebata dedoctorul chirurg cauza acestei stari, pacienta invoca un accident, chiar daca acesta e convins din experienta cafemeia a fost agresata fizic.

Doamna D.M. a fost casatorita timp de 10 ani cu un barbat alcoolic, de aceiasi tagma, profesor, ani incare a suferit nenumarate abuzuri fizice, emotionale, psihologice din partea acestei persoane, la inceput subinfluenta alcoolului, dar ulterior acesta nefiind o regula. In tot acest timp familia ei a fost indepartata deacesta, ea nemaiavand pe nimeni alaturi(respective tatal si sora, bunica si toate rudeniile acesteia).

Dupa ani de umilinta femeia decide sa divorteze in iarna anului 2012. Nemaiavand pe nimeni alaturidecat doua prietene carora se confesa pe ascuns, ajunsese intr-un episod depresiv si lua antidepresive si insupradoze, fara prescriptia psihiatrului(xanax, etc.), pana ajunse sa nu-i mai dea nici o farmacie (vreo 2 ani),afirmand ca doar acestea o mai tin in picioare si o impietresc sa nu mai simta frica de a merge acasa,tensiunea de a-l mai suporta. La sfatul prietenelor ajunge la un psiholog, insa nu merge la terapie decatocazional, neputand lipsi de acasa, deoarece orice motiv(majoritatea invocate de sot) era declansatorulurmatorului scenariu: incuiatul usilor, lasatul roletelor, luarea telefonului acesteia, taratul pe jos, izbitul depereti, viol si alte acte abuzive. El si familia lui(acesta fiind un mediu la fel de agresiv in care a crescut el-tatalo batea pe mama-la fel profesori, tatalui i-a pus cutitul la gat, pe mama a agresat-o de mai multe ori) urmareasa o scoata nebuna pentru a putea lua custodia fetitei, pe care au manipulat-o si au incercat sa o departeze demama, promitandu-i ca vor lua o casa noua, ca se va muta acolo, vor merge la mare...Toate aceste abuzuri,majoritatea se desfasurau in prezenta fetitei, care de frica era mai mult alaturi de tata.

Au fost implicate si organele de politie, insa acestea nu pot face nimic daca ea nu depune plangereimpotriva lui si nu face dovada cu certificatul medico-legal. In ziua divortului, o verisoara de a ei, care stia ceurmeaza a chemat politia, care l-a trimis acasa la parinti, caci el inca statea si sta in casa parintilor ei si i s-adat avertisment sa nu se intoarca si ca e pasibil sa-si piarda slujba, insa el functioneaza dupa principiul,, Legeasunt eu!”. Abia cand femeia se simtea linistita, locuind impreuna cu fetita si reusise sa renunte la medicatie,intr-o noapte a intrat peste ele in casa, trezindu-le cu un cutit peste picioare. Pe femeie a adus-o la stadiul de abea cu paiul, a tinut-o 2 zile si 2 nopti in casa pana cand aceasta a vomitat intr-una, apoi s-a gandit sa o trimitala spital.

A avut nevoie de 3 saptamani de spitalizare, iar in prezent locuieste cu el, iar pe sora ei care a statlanga ea in spital zi si noapte, nu o mai accepta, din nou familia lui au dominat-o, aceiasi care i-au sterspropriile urme de sange din propria casa.

INTREBARI:

1. Unde a gresit psihologul in acest caz?2. Ce ati fi facut in locul psihologului pentru a o ajuta pe aceasta femeie?3. Credeti ca se mai poate face ceva legal impotriva acestui barbat?( care e doar chestiune de timp

pana o va agresa, cel putin).

SUPERVIZORI:

*POPA ADELINA*TOMUTA TEODORA-VIORELIA

12

Numele, prenumele şi afilierea autorului: Ivan Florin Specializarea: Masterand Psihologie Educaţională Destinaţia / scopul raportului:

Titlu ConfidenţialitateaI. Istoricul cazului

A. Date de identificare: Sonia Marinescu are 17 ani, provine dintr-o familie dezorganizată, în prezent locuieşteîmpreună cu mama sa, tatăl sau a decedat în urmă cu un an. Provine din mediul urban.

B. Acuze principale: se prezintă la cabinet însoţită de mamă, pe motiv de refuz şcolar de aproximativ 3 luni.C. Istoricul tulburării prezente: Sonia Marinescu urmează cursurile la liceul de elită al oraşului. Până în urmă

cu un an şi jumătate (perioada de debut a bolii tatălui ) era o eleva silitoare căreia îi plăcea să înveţe şi sămeargă la scoală. De asemenea îi plăcea să citească foarte mult. Declinul său şcolar s-a accentuat dupădecesul tatălui refuzând să mai frecventeze şcoala. A început să aibă conflicte repetate cu mama sa, aflatăpentru prima oară în situaţia de a conduce familia şi cu profesorii de la clasă . Toate aceste conflicterepetate precum şi lipsa motivării au condus la repetarea anului şcolar şi integrarea într-un anturaj dubios.În ciuda insistenţelor mamei, a profesorilor, a foştilor colegi, situaţia s-a agravat, absenteismului şcolaradăugându-i-se fuga repetată de acasă. Singurele tentative de reluare a activităţii şcolare s-au produs înurma şantajului iniţiat de mamă ,,dacă mergi la şcoală o să-ţi cumpăr calculatorul pe care ţi-l doreşti,, daracestea au eşuat în scurt timp .În ultimele trei luni nu a frecventat deloc şcoala.

D. Istoric psihiatric: fobie şcolară asociată cu izolare socială, iritabilitate, ideaţie depresivăE. Istoric personal şi social: Sonia Marinescu este singurul copil la părinţi Relaţia pe care a avut-o cu tatăl a

fost foarte bună, acesta susţinând-o mereu în momentele dificile. A fost pentru Sonia singura persoană pecare a admirat-o şi respectat-o necondiţionat, fiind de asemenea şi un model de reuşită profesională(profesor universitar) Pierderea sistemelor morale de referinţa prin decesul tatălui au avut un impactputernic asupra Soniei. Relaţia pe care o are cu mama este deficitară, fata este conştientă de eforturile şi desuferinţa mamei dar nu suportă sfaturile ,,depăşite,, ale acesteia şi amestecul în viaţa sa. Sonia o vede pemama sa ca fiind ,,slabă şi fară tărie,, ceea ce înseamnă că mama nu este un sistem moral de referinţăpentru fată. Astfel a intrat într-un grup de ,, rockeri motociclişti care ştiu să se distreze şi care în sfârşit oînţeleg pentru că sunt persoane mature capabile să poarte o discuţie normală spre deosebire de colegii săi,etichetaţi drept puştani fricoşi interesaţi de jocuri pe calculator şi fotbal,, astfel s-a realizat transferulsistemelor morale de referinţă. Discut cu colegii despre cazul ei dândo exemplu,şi criticând o parte acomportamenlui ei.

F. Istoric medical :Nu avea nici un fel de probleme medicale care să-i influenţeze funcţionarea psihică.Status mintal: Este bine orientată tempo-spaţial cu dispoziţii depresive.G. Diagnostic DSM IV: desemnează dificultatea sau incapacitatea copilului/ adolescentului de a se duce la

şcoală, acesta manifestând un tablou complex, care include conduite de refuz, de inhibiţie şi izolare adeseaputernic regresive. În conformitate cu DSM IV refuzul frecventării şcolii poate fi diagnosticat fie caanxietate de separare, fie ca fobie simplă specifică. Termenul de fobie şcolară este controversat deoarecefobia implică un stimul specific, dar şcoala reprezintă un ansamblu de stimuli .

II. Formularea cazuluiA. Factori precipitanţi: Decesul tatălui care era un sistem de referinţă pentru Sonia şi de asemenea un punct de

sprijin în momentele critice a precipitat şi menţinut starea depresivă, care a fost un factor declanşator pentrufobia şcolară

B. Examinarea cogniţiilor şi comportamentelor actuale Ţinuta rebelă pe care a adoptat-o limbajul intenţionatla limita obscenităţii, banalizarea situaţiilor dificile, fuga de acasă şi refuzul de a participa la ore şiconflictele pe care le are cu mama şi cu cei din afara ,,trupei de rockeri,, starea de iritabilitate continuăprecum şi tendinţele de izolare socială cu ideaţii depresive desemnează situaţia critică în care se află Sonia.Crede că ştie ce face şi nu vrea să fie condusă de mama ale carei sfaturi sunt depăşite

C. Examinarea longitudinală (evoluţia în timp) a cogniţiilor şi comportamentelor :Sonia a crescut într-ofamilie cu un tată protector iar mama era mai absentă în educarea fetei. Sarcina ei era să înveţe bine în timpce tatăl îi asigura cele necesare .Avea suficient timp să-si organizeze activităţile de învăţare. Astfel era oelevă bună. Apare credinţa de a face totul la standarde înalte .Tatăl fiind un om cu principii şi verticalitatecare a şi reuşit profesional dar care este protectorul Soniei apare credinţa ca o persoană puternica sa o ajutesa controleze situaţia ca să poată să-şi atingă obiectivele. O altă credinţă centrală apare în momentul în caretatăl decedează sistemul de referinţa cade iar Sonia transferă credinţele ei aspra cercului de prieteni,,rockeri,, pe care îi percepe ca oameni puternici care o pot ajuta împrumutând de la acestea falsele credinţedespre viaţă ,,nimic nu are sens ,,

D. Aspecte pozitive ale subiectului: Sonia este o persoana inteligentă, cu o sănătate fizică bună. Iubeşte arta,cărţile şi muzica. De asemenea îi place să scrie poezii, pasiune pe care o avea şi tatăl ei.

13

E. Ipoteza de lucru: Sonia a dezvoltat fobie şcolară în urma depresiei pe care a avut-o în urma decesului tatăluisău, care era un sistem de referinţă pentru fată. Pierzând sistemul de referinţă s-a precipitat ideaţiadepresivă care a avut ca consecinţă majoră refuzul şcolar ca fază incipientă a fobiei şcolare.Hiperactivitatea sistemului nervos vegetativ, lipsa de asertivitate, şi de abilităţi sociale în relaţiileinterpersonale ar fi putut amplifica simptomatologia depresivă care devine factor declanşator pentru fobiaşcolară manifestându-se în fază incipientă ca refuz şcolar şi comportament antisocial

Planul terapeuticA. Listarea problemelor:- fobie şcolară, ideaţie depresivă, stimă de sine scăzută şi asertivitate scăzută, abilităţi

sociale deficitare.B. Scopuri terapeutice:

Reducerea gândirii negative cu impact asupra ideaţiei depresive, stimularea asertivităţii şi formareaabilităţii de rezolvare de probleme practice, îmbunătăţirea abilităţilor sociale cu impact asupra trăsăturilorde personalitate dependentă.În timpul terapiilor o înregistrez pe reportofon fără ca ea să ştie

C. Planificarea terapiei: Planul de tratament viza, în primă fază, diminuarea depresiei subclinice ca motiviniţial aş refuzlui şcolar. De asemenea ne-am planificat să lucrăm asupra întăririi stimei de sine, diminuareairascibilităţii şi îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi de rezolvare de probleme.

Pentru diminuarea ideaţiei depresive se folosesc tehnici de restructurare cognitivă pentru modificaregândurilor automate şi a credinţelor centrale (1) ,tehnici cognitive şi comportamentale (2) tehnici derelaxare pentru reducerea activării fiziologice (3). Pentru creşterea stimei de sine şi îmbunătăţireaabilităţilor sociale s-a utilizat training-ul pentru asertivitate (4)În timpul terapiilor o înregistrez pe reportofon fără ca ea să ştie.Îi dau un al doilea contract care să îl semneze fiind presat de timp îi cer să nu îl mai citească.

Evoluţia terapiei :A. Relaţia terapeutică : S-a creat o alianţă activă între terapeut şi pacient. Ca terapeut am furnizat explicaţii

asupra dobândirii răspunsurilor şi a comportamentlor inadaptate, menţinerea acestora, precum şi asupratehnicilor terapeutice într-un limbaj coerent, comprehensibil. De asemenea explicaţiile au permisevidenţierea de relaţii cauzale (depresie-fobie şcolară), fapt ce a avut consecinţă asupra nivelului general alanxietăţii, deoarece fuseseră trăite ca invadatoare şi inexplicabile. Astfel s-a stimulat sentimentulcontrolului la pacientă ceea ce a determinat o bună colaborare şi încrederea în terapeut. S-a ajuns la orelaţie de parteneriat.

B. Procedura de intervenţie :Tehnicile terapeutice s-au aplicat după cum urmează:1. Pentru modificarea gândurilor automate, a interpretărilor catastrofale şi mai târziu a credinţelor

centrale, pacienta a fost învăţată tehnici de restructurare cognitivă şi tehnici comportamentale. Acestetehnici au ajutat-o pe pacientă să-şi înţeleagă gândurile şi asumpţiile dezadaptive şi astfel să reducăideaţia depresivă.

2. Tehnicile cognitive s-au utilizat în scopul refocalizării atenţiei pacientei spre alte activităţi cognitive învederea întreruperii monologului interior de tip depresiv iar tehnicile coportamentale au ca scopmaximizarea angajării pacienţilor în activităţi cu efecte pozitive asupra stării afective.3. Tehnica de relaxare a avut efect asupra anxietăţii generale, deoarece reduce activarea fiziologică.4. Training-ul pentru asertivitate şi pentru îmbunătăţirea relatiilor sociale au fost introduse pentru a- iîmbunătăţii relaţiile inerpersonale.5. La sfârşitul acestor terapii s-a aplicat terapia de desensibilizare sistematică pentru înlăturarea stimului

fobogen şcoala.C Obstacole în terapie : Atitudinea interiorizată a Soniei a fost un impediment în desfăsurarea

terapiei însă minor care a fost înlăturat prin tehnici comportamentale de defocalizare.D. Rezultate La sfârşitul celo 16 şedinţe ideaţiile depresive s-au diminuat semnificativ.Asertivitatea Soniei

precum şi abilităţile sale sociale s-au îmbunătăţit. Relaţile cu mama sa au început să prindă un conturpromiţător. Sonia a reluat şcoala şi este hotărâtă să urmeze cursurile facultăţii de filologie.

Întrebarii:Consideraţi că psihologul educaţional a respectat dreptul tinerei la confidenţialitate?Ce principii de etică și deontologie încalcă?Ce aţi face în locul ei ? Aduceţi argumente pentru a vă susţine poziţia.Supervizorii: Kovendi Lorand Megheşan Teodora

14

Titlu: Falsificarea unui aviz psihologic

Autor: Kovacs Krisztina

Descriere: Clientul C.P. doreşte să obţină avizul psihologic pentru permisul de port-armă.Psihologul L. V. constată că acesta are tulburare de personalitate antisocială şi refuză să îiacorde avizul. Şeful clinicii unde psihologul profesează îi spune ca domnul C.P. este opersoană foarte influentă şi ca dacă nu îi acordă avizul riscă să îşi piardă locul de muncă.

Cuvinte-cheie: tulburare de personalitate antisocială, aviz psihologic fals, pierderea job-ului

Tipul cazului: luarea deciziilor

Falsificarea unui aviz psihologic

Doamna L.V. este psiholog într-o clinică privată. Într-o zi vine un client care doreşte săobţină permisul de port-armă. Doamna L.V. îi face un interviu după care aplică câteva testepsihologice. În urma acestora psihologul constată că domnul are tulburare de personalitateantisocială, deci nu este apt din punct de vedere psihologic pentru a obţine permisul de port-arma,astfel nu îi eliberează avizul psihologic. Clinetul pleacă din cabinet, însă peste o jumătate de oră intrădirectorul clinicii unde L. V, profesează şi îi spune că domnul C.P., clientul dinainte este un omfoarte influent şi ar fi mai bine să treacă cu vederea „micile neajunsuri” la scorurile testelor, altfel varisca să îşi piardă locul de muncă. Cu toate că psihologul îi explică directorului faptul că domnulC.P. nu este apt pentru a avea arma cu foc asupra sa, şi că ar putea avea consecinţe nefaste daca arobţine permisul de port arma deoarece tulburarea de personalitate antisocială, implică acteimpulsive, imprevizibile şi necontrolate. Pe de altă nici etica profesională nu îi perminte să facă acestlucru. Va putea fi luată la răspundere în cazul în care domnul C. P. va provoca răul cuiva.Directorul însă îi psune psihologului că nu va afla nimeni şi să îi acorde lui L. V. avizul, altfel va ficoncediată. Doamna L.V. este pusă în situaţia de alege între păstrarea locului de muncă (şi implicitacordarea avizului psihologic) şi respectarea eticii profesionale.

Întrebare: Ce aţi face dacă aţi fi în locul psihologului clinician?

Întrebări suplimentare:

Care ar putea fi eventualele repercursiuni ale acordării avizului psihologic?

Ce standard din codul deontologic a fost încălcat?

Supervizori: Maghiar Ruth, Moga Florina

15

Titlu: Abuzul

Autor: Ambruș Lorena – Ioana

Descriere: Psihologul R.H. decide să presteze servicii în altă specialitate decât în cea atestată, unei minoreF.C., pe care o diagnostichează cu depresie pe fond de abuz, și căreia cu acordul mamei sale îi ia un interviufilmat, care va servi în instanță ca probă pentru inculparea abuzatorului.

Cuvinte-cheie: competența, specializarea și independența profesională ; consințământul informat; limite aleconfidențialității .

Tipul Cazului: luarea deciziilor.

R.H. lucrează ca şi psiholog specializat în psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională lao şcoală renumită din orașul său, dar deţine şi un cabinet individual de consiliere în domeniul şcolar.

La cabinetul lui R.H., este adusă de mama ei, o fetiță de 14 ani, F.C., care prezintă probleme denatură școlară - în special , și anume scăderea radicală a performanțelor școlare, absenteism, plângerirepetate ale profesorilor cu privire la noul și surprinzătorul comportament indezirabil al fetiței și deficitatențional, dar nu în ultimul rând probleme ale somnului și de relaționare cu cei apropiați. După câtevaîntrevederi , psihologul bănuiește că fetița suferă de tulburare depresivă. Fiind intrigat de cauza aparițieitulburării , decide , știind de limita competențelor sale, să continue, și să investigheze mai mult cazul, aflândîn cele din urmă , că F.C. a fost abuzată fizic și sexual de către concubinul mamei sale , care mai are la activ oplângere de abuz înaintată de mama acesteia dar care în final a fost retrasă.

Discutând cazul cu soțul său, medic psihiatru, și aflându-se într-o situație de natură penală, punediagnostic de tulburare depresivă pe fond de abuz fetiței, și hotărăște să ducă mai departe cazul.

Pentru a evita revictimizarea fetiței, cu acordul mamei, care inițiază un nou proces împotrivaconcubinului ei, ia un interviu filmat lui F.C., fără știrea ei, după care îl prezintă ca probă în instanță.

Abuzatorul a fost sancționat cu 15 ani de privațiune de libertate.

Întrebări :1. Unde a greşit psihologul R.H. şi ce principii de etică şi deontologie a încălcat?2. A procedat corect și la timp, psihologul discutând cu un psihiatru cazul său?3. Psihologul, era în măsură să pună diagnosticul precizat?4. Credeți că R.H. a procedat corect în filmarea fetiței deși avea consințământul mamei acesteia?5. Consideraţi că problema copilului a fost soluţionată?6. Cum credeți că ar fi trebuit să procedeze psihologul?

Supervizori:

Cloboc GabrielaCodrean Simina

16

Titlu: Relatia supervisor - supervizat

Autor: Marchis Ioana Carina

Rezumat: Colaborarea dintre un psiholog practicant in supervizare si un psiholog cu drept desupervizare.

Cuvinte cheie: supervizare, reguli de supervizare.

Miruna este o tanara absolventa a facultatii de stiinte socio-umane, domeniul psihologiecare doreste sa obtina dreptul de libera practica autonom. Pentru acest lucru ea trebuie sa urmezeanumite demersuri impuse de Colegiul Psihologilor din Romania printre care si supervizarea decatre un psiholog pe parcursul a 2 ani de activitate in domeniul de specializare. Psihologul Zindeplineste toate conditiile Colegiului Psihologilor din Romania si doreste sa colaboreze cu Mirunain domeniul de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala.

Dupa o perioada de cateva luni intre cele doua apare o discutie cu privire la respectareaindicatiilor date de psihologul Z pe care Miruna le evita sau nu le aplica in consilierea elevilor dintr-o scoala generala. Miruna ii reproseaza psihologului ca nici ea nu respecta intocmai regulile si asupervizat consilierea nepoatei sale chiar daca a incalcat codul deontologic.

Intrebari:

1. Cine greseste in acest caz? De ce?

2. Daca ati fi in locul psihologului/Mirunei cum ati proceda?

3. Daca supervizorul dumneavoastra are anumite abateri de la codul deontologic cum procedati?

Supervizori: Ambrus Lorena

Ioana Olivia Moldovan

17

Studiu de caz

Titlu: Profesorul de psihologieAutor: Moldovan Olivia IoanaRezumat: Psihologul din cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie, acoperă faptul că unul dintre studenţiare probleme psihice şi este sub tratament medicamentos, în schimbul unor beneficii materiale.Cuvinte cheie: santaj, primire de bunuri şi foloase necuvenite, confidenţialitateTipul cazului: posibil caz penal

Psihologul R.B. din cadrul Şcolii de Agenţi de Poliţie este solicitat pentru a evalua viitoriicandidaţi la funcţia de agenţi de poliţie.

După începerea anului şcolar, elevul T.S. are un comportament ciudat în timpul programului deînviorare. Comandantul şcolii îl trimite într-o şedinţă de consiliere la psiholog. Din vorbă în vorbă,în timpul şedinţei de consiliere, elevul spune că suferă de o formă uşoară de epilepsie şi că nu vreaca acest lucru să se afle. Psihologul ia legătura cu părinţii elevului, în afara şcolii, şi le solicită sumade 1000 de euro pentru a păstra secretul. Părinţii acceptă oferta psihologului întru-cât speră că acestlucru va fi muşamalizat, iar T.S. îşi va îndeplini visul de a fi poliţist, cunoscând foarte bine felul cuma mers cu medicul de familie (acestuia dându-i 5000 de euro pentru ca boala copilului să nu apară înfişele medicale).

Elevul avea mai mult aceste crize de epilepsie în timpul nopţii, lucru ce nu era vizibil de cătreprofesori sau ceilalţi colegi.

Pe parcurs, psihologul ajunge să ceară periodic tot mai mulţi bani de la părinţi, ameninţându-i cădacă nu îl plătesc, el va spune adevărul despre elev.

La jumătatea anului şcolar, elevul suferă o criză de epilepsie în cursul antrenamentelor dinpoligon, iar un elev de al său este împuşcat în braţ.

De acolo începe o anchetă internă, fiind anchetat şi psihologul, moment în care conducerea află dela părinţi că acesta le-a cerut 1000 de euro pentru a păstra secretul.

Întrebări:

Unde a greşit psihologul?

Cum aţi fi procedat dacă aţi fi fost în locul psihologului?

Ce principii etice şi deontologice au fost încălcate?

Supervizori:Bîsceanu (Butuc) Dana EugeniaFerenţ Ioana - Cosmina

18

Studiu de caz*

Titlu: Dreptul la confidenţialitateAutor: Oane Cătălina OanaRezumat: Psihologul şcolar îi povestește unei profesoare cu ce problemă se confruntă unul din eleviipe care ii are la consiliere, fără acordul acestuia. Profesoara la rândul ei povestește clasei la care estedirigintă, astfel toată școala cunoaște problema elevului.Cuvinte cheie: consimţământ, dezvăluirea informaţiei

Dreptul la confidenţialitatePsihologul şcolar X lucrează la un liceu de profil economic, cu atestat de liberă

practică în specializarea Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională.În incinta liceului a avut loc pe timpul unei pauze o ceartă între doi băieți, Ionuț și Cristi, urmată

de o bătaie. În urma acestui incident, psihologul îi invită pe băieți să meargă la cabinetul lui școlarpentru a discuta cu aceștia. Băieții acceptă propunerea. Pe parcursul discuțiilor, psihologul observăcă unu dintre băieți, Ionuț, are un limbaj verbal foarte agresiv și consideră că baiatul are probleme siare nevoie de ajutor. După terminarea discuțiilor, psihologul îi cere lui Ionuț să vină peste două ziledin nou la cabinet. Astfel, Ionuț este chemat în fiecare săptămână la cabinet.

După mai multe ședințe de consiliere, psihologul află care este problema băiatului, cărui fapt sedatorează comportamentul violent și limbajul agresiv; și mai mult, află și despre dorința acestuia dea-și dori să moară. Aflând această dorință a baiatului, psihologul discută cu un profesor din liceudespre asta. Profesorul, la răndul lui, la ora de dirigenție vorbește cu clasa lui despre aceastăproblemă.Întrebări: 1. Ce standard din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberăpractică a fost încălcat?2. Cum aţi fi procedat în acest caz?3. În ce circumstanţe psihologul avea dreptul să nu respecte confidenţialitatea?4. Credeţi că psihologul şcolar va fi sancţionat de către Comisia de Etică şideontologie al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică?

*întrucât lipsesc supervizorii, cazul nu poate fi luat în considerare!

19

Titlul: standarde de înregistrare, prelucrare și păstrare a datelor –păstrarea datelor .

Masterand: Oros Ioana-Maria

Cuvinte cheie: notițe, păstrarea datelor

Psihologul X primește în consiliere un copil, cu probleme în ceea ce privește rezultatele școlare.Copilul este adus la cabinet de către părinți, aceștea fiind atenționați de dirigintele copilului cum că elevulVasilescu lipsește nemotivat, iar notele acestuia sunt din ce în ce mai mici.

Fiind la începutul carierei hotărește să ia notițe pentru a analiza mult mai bine situația și pentru a nuuita detaliile importante ale copilul care a fost adus în consiliere. În tot acest timp psihologul cere acordulpărinților (deoarece copilul este minor) pentru a lua notițe în timpul ședințelor de consiliere.

Își transferă notițele în calculator, fieșierul cu notițe rămâne deschis, poftește în cabinet următorulclient și iese afară pentru a da un telefon.

Întrebări:

-Cu ce crezi că a greșit psihologul?

-Ce principiu a încălcat?

- Credeţi că psihologul va fi sancţionat de către Comisia de Etică şi

Deontologie ?

Supervizori: Cloboc Gabriela

Popa Adelina

20

Titlu: ,,Uneori trebuie să pui persoana pe primul loc, nu faptele sale…”Octavian Paler

Autor: Popa Adelina-IoanaRezumat: La psihologul R.J. se prezintă un părinte cu băiatul, cerându-i acestuia oevaluare. Psihologul refuză pe motivul că sunt rromi.Cuvinte cheie: respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor, situaţia socială şieconomică, etnie, abilităţi intelectuale

Într-o zi la cabinetul psihologului R.J. (psiholog cu drept de liberă practică în psihologieeducaţională,consiliere vocaţională şi orientare în carieră) se prezintă un părinte cu băieţelul,spunându-i că acesta este mai inteligent decât copiii din şatră şi nu mai vrea ca băiatul lui să fiebatjocora celorlalţi copii (băiatul are vărsta de 10 ani şi inventa diferite aparate care produceauelectricitate, ba chiar aparate cu ajutorul cărora puteau să se alimenteze cu curent electric de la stâlpiide curent şi repara aparate electrice, dar ce era mai enervant era că citea foarte mult şi avea unvocabular elevat) şi îl roagă pe psiholog să îi dea nişte hărtii doveditoare pe care să le arate bulibaşeişi celorlalţi membrii ai şatrei.

Analizăndu-l pe părinte R.J. îi spune pe un ton răutăcios că el ştie cât costă o astfel de,,evaluare a deşteptăciunii” şi cât costă şi ce înseamnă să ţii un copil în şcoală în vremurile astea?Dar mai ales dacă ştii să te joci cu nişte fire, înseamnă că eşti deştept? Omul pleacă supărat, cu capulîn pământ la cele auzite, iar pe stradă îi dă şi câteva şuturi în fund copilului că ascultase de dirigintăşi se făcuse de râs. Mergând pe stradă copilul, printre lacrimi vede pe o uşă un alt nume de psihologşi intră înăuntru alergând şi îi spune acesteia: vreau să fiu celebru ca şi Einstein. Psihologul îlîntreabă că ce îl recomandă să devină aşa de cunoscut. Copilul îi spune că inteligenţa. Gâfâind apareşi tatăl şi vrea să-l tragă afară din cabinet pe copil, cerându-şi scuze de îndrăzneala acestuia şi că i-aajuns pe ziua de azi un psiholog. Psiholoaga îl opreşte şi-l întreabă ce s-a întâmplat şi îi pofteşte să seaşeze. După relatarea întâmplării psiholoaga îi spune că ar fi onoroată să îi facă ea evaluarea, maiales că poate e posibil să descopere un mic geniu.

După 15 ani băiatul îi bate la uşă la R.J. Acesta analizându-i ţinuta îl pofteşte înăuntruzâmbitor şi îi oferă ceva de băut. Băiatul nici nu intră şi îi spune: ,,Ştii cât costă doar să mă priveşti,dar apoi să ai onoarea să mai şi discuţi cu mine?” Eu sunt băieţelul de acum 15 ani pe care l-ai datafară, acum lucrez în Anglia ca profesor de fizică la Universitatea Oxford şi sunt cunoscut în toatălumea şi eu şi psihologul care m-a ajutat: sunt rromul care predă la Oxford cu un IQ de 160 şi care aschimbat lumea în privinţa discriminării şi stereotipiilor.

Întrebări:1. Care este principiul etic încălcat? Argumentaţi.2. Ce aţi fi făcut voi dacă aţi fi fost în cazul celui de-al doilea psiholog, adică dacă v-aţi fi trezit

cu un copil de rrom în cabinet care vă spune că vrea să ajungă ca Einstein?3. Credeţi că R.J. şi-a învăţat lecţia? Argumentaţi.

Supervizori: Toader GabrielaTătar Cristina

21

Invatatoare cu gradatie de merit maltrateaza copiiAutor: Sarba (Tomuta) Teodora-ViorelaDescriere: Parintii unei fetite iau atitudine in privinta invatatoarei punandu-i un reportofon in geanta,deoarece fata refuza sa mai merarga la scoala. Inregistrarile scot la iveala comportamentul indezirabil alcadrului didactic, care se vrea a fi foare bine si atent analizat de catre Directiune.Cuvinte cheie: comportament indezirabil, identificarea conflictelor de interes,Tipul cazului: luare de deciziiTitlu: Invatatoare cu gradatie de merit maltrateaza copii

Parintii unei fetite din clasa intai, dintr-o scoala cu renume, au luat atitudine fata de invatatoareaacesteia, deoarece Antonia refuza sa mai mearga la scoala.

Alarmati de faptul ca micuta se temea a mai merge la scoala, au inregistrat-o pe femeia platita sa oinvete carte, in timp ce ii numea pe scolari: prosti, tantalai si nesimtiti.

Un reportofon plasat de mama in ghiozdanul copilului a dezvaluit noua metoda de predare ainvatatoarei.”Vai de mine, dar cat esti de prost...bai fato, eu te iau si te arunc pe geam daca te mai audasa...sau intr-o conversatie cu un alt elev... Nu ti-e rusine mincinosule?Vrei sa stai in genunchi? Ca te pun!Esti de o nesimtire infricosatoare...infricosatoare! Stai cu fata incolo, nerusinatule, cand iti spun!”

Sunt sigura ca este vocea doamnei invatatoare. Iata rezultatul! De frica, imi ascundea tot. Erainhibata, era speriata de tot ce era legat de scoala, iar in ultima vreme situatia s-a inrautatit, a marturisit mamaunei fetite.

In urma auditiei celor inregistrate toti parintii sunt revoltati, sustinand ca micutii lor se plangeau acasade doamna invatatoare, dar de multe ori credeau ca exagereaza si ca sunt normale aceste acuzatii, nefiindobisnuiti sa stea atata vreme in banca, comparativ cu gradinita unde aveau libertatea de miscare.

"A inceput sa planga seara si sa spuna ca nu mai vrea sa se duca la scoala. Il insulta, ii spunea ca esteprost, ca este prost crescut, il punea sa stea in genunchi si alte lucruri pe care mi le-a marturisit. Nu pot saaccept ca exista asemenea profesori", a marturisit ulterior o alta mama.

Cand parintii au luat legatura cu Directorul scolii, acesta a spus ca este exigenta-dar nu vede acestfapt de condamnat, cat despre alte aspecte nu are cunostinte. Stie ca invatatoarea mai are un an pana la pensie,insa scoala i-a repartizat totusi clasa intai intrucat, acum cativa ani a primit o gradatie de merit pentru rezultatebune. Despre calitatile morale ale invatatoarei si respectul acesteia fata de copii si parinti s-a vorbit deja intr-un consiliu al scolii, insa el considera ca este nevoie de timp ca sa realizeze apararea, pe urma va analizadovezile si apoi va putea dispune. Mai adauga ca nu vrea sa ia decizii pripite, fiind presat de catre parinti.

Intrebat fiind de psihologul scolii, care nu este de gasit, el spune ca este plecat de doua zile la un cursde perfectionare in Suedia, iar acesta din urma nu a observat comportamente indezirabile la nivelul clasei cuprobleme.

Astfel, pana se vor misca lucrurile la nivel intern, parintii au facut numeroase cereri catre Inspectoratcare a si inceput o ancheta.

Intrebari:In rolul lui de director are obligatii etice fata de invatatoare? Daca da, care sunt acestea?Daca nu, de ce nu?

Procedeaza corect Directiunea?Argumentati.Au procedat corect parintii, sau au gresit plasand reportofonul in geanta copilului?Ce masuri de siguranta ati recomanda pentru a evita sau semnala un astfel de comportament

indezirabil din partea invatatoarei?Poate fi vorba de abuz de putere?Din partea cui?Argumentati raspunsul.Ce parere aveti de absenta psihologului tocmai in aceasta perioada?

Supervizori: Ancuta Hera- AntonGabriela Toader-Demian

22

STUDII DE CAZ

MPECSCV 2013-2014

(predate până la data de 19.01.2014)

23

Titlu: Intervenția psihologului fără acordul părinților

Autor: Erdei Zsuzsa

Rezumat: Psihologul ignora opinia tatălui despre terapie.

Cuvinte cheie: consimțămănt

Tipul cazului: respectarea drepturilor şi demnităţii oricărei persoane.

Învățătoarea clasei a III.-a a observat că o fetiță, numită C.C. are probleme comportamentale înclasă, în timpul orelor: nu stă liniștită, vorbește cu colegii, când este întrebată nu știe despre ce estevorba. Când stă liniștită în bancă visează cu ochii deschiși. În timpul pauzei este batjocoritoare cuceilalți, și cu fete și cu băieți. Învățătoarea hotărăște să vorbească despre ea cu psihologul școlar,A.A.

A.A. a făcut o ședință cu fetița, și a hotărât că face încă o ședință împreună cu părinți, înainte de aîncepe terapia. A.A. se întălnește cu părinți, conturează situația cu fetița și vorbește despreposibilitățiile terapiei. Mama fetiței este de acord cu planurile psihologului, iar tatăl consideră căfetița lui nu este nebună, nu are nevoie de psiholog și nu este de acord cu terapia. Astfel tatăl nu și-adat consimțămăntul pentru începerea terapiei.

În continuare psihologul începe terapia cu fetița în ciuda faptului că tatăl nu și-a dat consimțămăntul.După căteva ședințe învățătoarea a adus la cunoștința mamei despre un progres pozitiv în ceea ceprivește comportamentul fetiței.

Într-o zi, când fetița a fost în ședință la cabinetul psihologului, în locul mamei vine tatăl după fetița.În timp ce tatăl își aștepta fetița află de la colegii ei că este în cabinetul psihologic. Tata seenervează, merge la directorul școlii, povestește situația și hotărește să ducă copilul la o altă școală.

Întrebări:

Ce greșeală a făcut A.A.?

Ce principiu de etică și deontologie încalcă psihologul?

Ce a-ţi face dacă a-ți fi in locul lui A.A..?

Supervizori:

Janos Anita

Momitza Alina-Ioana

24

Titlu: Psihologul în capcană

Autor: Janos Anita

Specializarea: PSIHOLOGIE EDUCAȚIONALĂ, CONSILIERE ȘCOLARĂ ȘI VOCAȚIONALĂ

Rezumat: Psihologul a folosit date pentru care nu a avut consimţământul celor implicaţi

Cuvinte cheie: transferul datelor, consimțământul informat

Tipul cazului:ilustrativ

STUDIU DE CAZ

Diriginta clasei a VIII.-a a observat că o fată din clasa ei, numită L.M. se comporta altfel decât

anterior. A lipsit foarte mult, şi mai ales la un profesor, numit G.D. Notele la profesorul respectiv au

fost foarte mari, chiar dacă a lipsit mult, iar notele la celelalte materii au scăzut. Vorbeşte urât, se

îmbracă şi se comportă neadecvat.

Diriginta a vorbit cu părinţii şi ei au fost de acord ca fetiţa să fie consultată de noul psiholog al şcolii.

După câteva şedinţe psihologul numit R.A. şi-a dat seama că fetiţa a fost abuzată sexual de

profesorul G.D. Psihologul în alte acte ale profesorului a găsit şi alte cazuri care indicau spre ideea

că într-o altă şcoală, un alt psiholog care a ieșit în pensie, deja a observat un asemenea

comportament neadecvat. Neavând suficiente dovezi, până la urmă nu s-au mai ocupat de situaţie.

Acum datele se aflau în mâna psihologului.

Psihologul R.A. a sunat-o pe fetiţa din cealaltăşcoală, care a fost hărţuită sexual tot de profesorul

G.D. ca să-i întărească observaţia și bănuielile. Părinţii acesteia s-au enervat, fiind şocaţi de faptul că

cineva ştie despre situaţia lor anterioară, şi că vrea să o folosească pe fetiţa lor pentru un alt

caz.Părinții fetiţei se gândesc să-l dea în judecată pe psiholog, deoarece acesta vroia să folosească

copilul ca şi martor. Psihologul dorind să facă bine, a ajuns el într-o situaţie neplăcută.

Ce greșeală a făcut R.A.?

Ce principiu de etică și deontologie a încălcat psihologul?

Ce a-ţi face dacă a-ți fi în locul lui R.A.?

Supervizori: Barna (Kánya) Hajnalka

Ivan Florin

25

Documentul cu conţinutul următor a fost trimis de Momiţa Alina în data de 14.01.2014.

Studiu de caz*

Titlu:

Autor:

Traducere:

Descriere:

Cuvinte-cheie:

Tipul cazului: luarea deciziilor

Psiholoaga Tomescu Maria, specialista in psihologia relatiilor de familie si cuplu, cu cabinetparticular in Oradea, primeste in terapie pe un domn care avea probleme de depresie obtinuta inurma unui divort. Psiholoaga intalnindu-se destul de frecvent cu acesta de 2 ori pe saptamana, pentrua-l ajuta in depasirea, ameliorarea depresiei se indragosteste de aceasta.

Dupa o perioada de intalniri doar in cabinet, fara ca psiholoaga sa-si dea seama de ce seintamplase cu clientul, intra in concediu de odihna fara sa se fi terminat perioada de terapie. Clientuldupa aflarea vestii parca inebunise si indata ce aflase de plecarea psiholoagei decise sa o urmareasca.Aflase locatia in care s-a dus dansa si ii facu-se o surpriza de proportii hop aparu-se exact unde eracazata psiholoaga, aceasta nestiind nimic de surpriza vizita.

Intrebari:

1. Unde credeti ca a gresit psiholoaga? Daca a incalcat principiile etice?2. Cum a-ti proceda dumneavoastra in cazul psiholoagei? Ce a-ti face pentru a rezolva

problema aparuta ?3. Ce masuri a-ti lua? Cum ramane cu situatia nerezolvata a clientului de depresie?

*întrucât lipsesc supervizorii, cazul nu poate fi luat în considerare!