NARG

Di s e r t a ţ i e v s .DizertaţieCum scriem corect?

Pagina 2

Respect pentrumediu - iniţiativade ecologizare atinerilor vâlceni

Pagina 4

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERUL ZILEI

JOI // 08 MAI 2014// ANUL XI // NR. 661 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

Rolul INCOTERMS2010 în derulareaa f a c e r i l o re c o n o m i c einternaţionale

Pagina 3

Anul acesta am ajuns la ediţia a VI-a aTârgului Regional al Firmelor deExerciţiu Piteşti, iar la start s-au adunat30 de firme de exerciţiu din 15 licee dinjudeţe din Regiunea Sud Muntenia,precum şi peste 25 de firme din ţară, careau participat în mod indirect la târg.

Târgul a fost organizat în cadrul proiectului„Firma de exerciţiu - cea mai bună practică!”,realizat de Colegiul Economic „MariaTeiuleanu” şi Liceul Tehnologic Nr. 1Mărăcineni, în colaborare cu InspectoratulŞcolar Judeţean Argeş, Universitatea„Constantin Brâncoveanu” - Piteşti şiUniversitatea din Piteşti. În cadrulproiectului s-a desfăşurat şi cea de-a IV-a ediţie a Simpozionului Regional„Şcoala Mileniului III”, secţiuneaprofesori, iar în cursul săptămânii au avut locsecţiunile pentru elevi. Proiectul a fost aprobatde ISJ Argeş şi este cuprins în Calendaruljudeţean al activităţilor extraşcolare.

Elevii s-au întrecut în competiţii deprezentare a firmelor precum: standprofesional şi artistic, catalog, prezentarePower Point, spot video, tehnici de negociereşi materiale promoţionale, dar au şi realizattranzacţii similare celor ce se desfăşoară zilnicpe pieţele economice din lume. Competiţiilei-au atras pe elevi şi i-au ambiţionat sădovedească toate cunoştinţele dobândite, în

timp, la clasă. Toţi şi-au unit forţele înpregătirea evenimentului, cu ambiţie şidăruire, iar, în final, eforturile lors-au dovedit a fi răsplătite.

„Firma de exerciţiu - cea mai bună practică!”a fost mesajul transmis de elevii participanţi, iarvizitatorii s-au conformat atunci când s-auinformat cu privire la obiectele de activitate alefirmelor participante şi au vizitat standurileacestora, foarte sugestiv realizate.

Cu ocazia Târgului Regional, ColegiulEconomic a avut parte şi de oaspeţi de onoareprecum domnul Laurenţiu Zidaru,viceprimarul municipiului Piteşti, domnulprofesor Dumitru Tudosoiu, inspectorgeneral adjunct la ISJ Argeş, domnul profesorCătălin Hănţulie din partea CentruluiNaţional de Dezvoltare a ÎnvăţământuluiProfesional şi Tehnic, reprezentanţi aiUniversităţii „Constantin Brâncoveanu”- Piteşti şi ai Universităţii din Piteşti.

În deschidere, aceştia au avut ocazia de a neadresa cuvinte deosebite cu referire la ceea ceavea să se întâmple şi le-au urat mult succesparticipanţilor. Reprezentanţii presei locale aufost, ca întotdeauna, alături de noi şi pe aceastăcale dorim să le mulţumim pentru promovareaacestui eveniment. Cu ajutorul lor, întreguljudeţ a aflat de rezultatele excepţionaleale elevilor de la Colegiul Economic„Maria Teiuleanu” din Piteşti.

În timp ce tranzacţiile erau în toi, în holulprincipal al Colegiului Economic „MariaTeiuleanu”, un program artistic organizat deelevii colegiului destindea atmosfera. Întreguleveniment s-a desfăşurat sub îndrumareadoamnelor director prof. Iulia Mielcescu şiprof. Daniela Răduţ şi sub bagheta profesorilorcoordonatori Mădălina Stancu, NicoletaGraure, Violeta Nicolcioiu, Filofteia Mihăilă,Raluca Marinescu şi Carmen Ştefănescu.Alături de profesorii coordonatori, laorganizarea ediţiei a VI-a a Târgului Regionalal Firmelor de Exerciţiu au participat şi eleviiclaselor a XI-a H, XII-a E şi a XII-a G.

Ca parte a acestui eveniment este şi cea de-a IV-a ediţie a Simpozionului Regional„Şcoala Mileniului III”, realizat în parteneriatcu Liceul Tehnologic Nr. 1 Mărăcineni, de acărui organizare s-au ocupat doamnele prof.Amalia Enache şi Mihaela Crivac.

Ca şi în alţi ani, elevii au obţinut rezultatefoarte bune, pe măsura pregătirii, implicării şientuziasmului lor, rezultate de care suntemfoarte mândri. De fiecare dată succesul lesurâde şi sperăm ca mulţi alţi elevi să fiealături de ei, să persevereze în pregătire şisă îi urmeze în activitate.

Suntem siguri că, din scoală, elevii vorintra în viaţă deja pregătiţi pentruviitoarea lor carieră profesională!

Din şcoală-n viaţă, prin firma de exerciţiu

JOI //08MAI 2014 // ANUL X I // NR. 661

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro2Dizertaţie sau disertaţie?

La o astfel de întrebare, răspunsul vine ferm:DISERTAŢIE! Cu S, şi nu cu Z în interiorulcuvântului! Cei care scriu (şi pronunţă) acest termencu Z îşi închipuie, probabil, că avem de-a face cu osituaţie similară altor cazuri, în care S-ul intervocalic –

dintr-o serie de neologisme provenind din limba franceză

– se pronunţă şi se scrie Z, cum se întâmplă, de pildă, înpoezie, prozodie, filozofie etc. Într-adevăr, în francezăîntâlnim poésie, prosodie, philosophie etc., cuvinte în acăror scriere apare acest S intervocalic, dar pe care şifrancezii îl pronunţă Z. Însă, spre deosebire deortografia limbii franceze (care este foarteconservatoare), ortografia limbii române secălăuzeşte, în primul rând, după principiul fonetic,conform căruia trebuie să scriem, în măsuraposibilului, aşa cum se pronunţă. Există şi alte principii

care reglementează ortografiaromânească (principiul istoric sauetimologic, principiul morfologic,principiul sintactic şi principiulsimbolic), dar determinant este,aşa cum spuneam, principiulfonetic.Tocmai acest principiu neimpune să scriem şi săpronunţăm (sau, mai degrabă,invers: să pronunţăm şi să scriem)cuvântul disertaţie aşa cum serosteşte şi în franceză (care îlscrie dissertation), unde, fiindvorba, de data aceasta, de un dublu

S intervocalic [ss], regula seschimbă şi se pronunţă doar S. Înacest caz, limba franceză s-a ghidatdupă principiul istoric sau etimologic,fiindcă, împrumutând, la rându-i,

termenul din latineşte,a păstrat şi felul în care acesta se scria:dissertatio, - onis (însemnând „expunere, tratare, dezbatere”).

Unii se vor întreba, pesemne, de ce profesorii defilozofie cer elevilor şi/sau studenţilor ca denumireaacestei discipline să apară scrisă filosofie, şi nu filozofie(ca, de altfel, în cazul întregii familii de cuvinte: filosof,a filosofa ş.a.m.d.), cum s-ar cuveni să avem, în acordcu principiul fonetic mai sus menţionat. Este adevăratcă, mai demult, pe vremea când şi Eminescu publicapoesii, şi nu poezii, şi numele filozofiei era ortografiatfilosofie, dar pe atunci principiul fonetic nu era la felde consecvent aplicat. Mai ales după Revoluţia din1989, profesorii de filozofie au revenit la vecheaortografiere a termenului respectiv, motivând că îngreaca veche zóphos înseamnă „întuneric”, ceea ce vineîn contradicţie cu etimologia cuvântului filozof /

filosof. Sophia însemna, în limba anticilor greci,„înţelepciune” (cuvânt pe care îl recunoaştem foarteuşor în v.gr. philosophia „dragoste de înţelepciune”), or,după cum ştim, înţelepciunea este asociatăîntotdeauna cu lumina, şi nu cu întunericul. Totuşi, săreţinem faptul că o atare motivaţie funcţionează înspecial pentru cei care au „urechi greceşti”. Câţi dintreromâni cunosc greaca veche? De aceea, înconformitate cu regulile noastre ortografice (şi nu alealtora), este mai firesc să scriem filozofie, şi nu filosofie.Este drept că Dicţionarul ortografic, ortoepic şi

morfologic al limbii române (cu sigla DOOM, ediţia adoua, din 2005) ne lasă libertatea de a întrebuinţaoricare dintre cele două forme [Observ, în treacăt, căacest dicţionar, elaborat sub egida AcademieiRomâne, s-a transformat, în multe privinţe, dintr-ooperă normativă într-una descriptivă, fiind mult preapermisiv şi chiar contradictoriu, pe alocuri.]. Constatînsă că norma aplicată de editura Humanitas,specializată în publicarea cărţilor de filozofie, esteaceea de a scrie peste tot doar filozofie.

Motivaţia profesorilor de filozofie are măcar unsuport raţional. Dar, pe diverse canale, circulă totfelul de elucubraţii (ca să nu le spun „tâmpenii”) cuprivire la scrierea „corectă” a unor cuvinte.

De pildă, unii afirmă sus şi tare că ar trebui săscriem Iisus (cu dublu I), şi nu Isus, fiindcă, în cazcontrar, s-ar înţelege că ar fi vorba de un... măgar.Nu ştiu ce minte a zămislit o atare „idee” (ca să nu-i zicaltfel, căci de o motivaţie confesională nu poate fi vorba),de vreme ce ea nu este susţinută de niciun specialistdintre cei serioşi, care cunosc greaca veche sau ebraica.

Lector univ. dr. Cristinel Munteanu

Sursa imagine:

Dicţionarul săptămânii

1. FIÁBIL, -Ă, fiabili, -e, adj. (Desprecomponente, aparate, instalaţii, echipamente) Careprezintă siguranţă în funcţionare (în condiţii date şiîntr-un timp dat). [Pr.: fi-a-] – Din fr. fiable.

2. FIGURATÍV, -Ă, figurativi, -e, adj. 1. Careconţine (multe) figuri de stil; figurat. 2. (Despre unelearte) Care se bazează pe reprezentarea plastică şi uşoridentificabilă a fiinţelor şi obiectelor din realitate. K P.gener. Care constituie reprezentarea unui lucru. Planfigurativ. – Din fr. figuratif.

3. FILANTROPÍE s.f. Caritate, dărnicie,binefacere (făcută în folosul celor săraci). [Gen. -iei. /cf. fr. philanthropie].

4. FILOLOGÍE s. f. Știinţă care se ocupă custudiul culturii scrise a popoarelor, în special custudiul textelor vechi şi al operelor literare din punctde vedere al limbii, al influenţelor suferite, al moduluiîn care ni s-au transmis şi al autenticităţii, precum şicu editarea lor. – Din fr. philologie.

5. FILÓTIM, -Ă, filotimi, -e, adj., s. n. (Înv.) 1.Adj. (Despre oameni) Generos, darnic, galanton. 2. S.n. Filodormă. [Acc. şi: filotím] – Din ngr. filótimos.

6. FISIONÁ, fisionez, vb. I. Tranz. A diviza, ascinda un nucleu atomic în mai multe fragmente (cumase de valori comparabile). [Pr.: -si-o-] – Dinfisiune.

7. FITOTERAPÍE s. f. 1. Ramură afitopatologiei care se ocupă cu mijloacele de prevenireşi de combatere a bolilor, a paraziţilor şi adăunătorilor plantelor cultivate. 2. (Med.) Tratamentcu preparate din plante medicinale. – Din germ.Phytotherapie, fr. phytothérapie.

8. FLÁBEL s.n. (Ant.) Evantai mare făcut dinpene pe care îl purta un sclav. [< lat. flabellum].

9. FLAGÉL, (1, 2) flageluri, s. n., (3, 4) flageli, s.m. 1. S. n. (Rar) Bici:mănunchi de nuiele folositpentru flagelări. 2. S. n. Fig.Calamitate, dezastru: spec.boală, epidemie, molimă. 3.S. m. Filament mobilprotoplasmatic la uneleprotozoare şi laspermatozoizi care serveşteca organ de locomoţie. 4. S.m. Excrescenţă care ianaştere din tulpină şi seextinde la suprafaţapământului, dând frunze şirădăcini şi înflorind abia înal doilea an. [Pl. şi: flagele]– Din lat. flagellum.

10. F L A M B Á ,

flambez, vb. I.Tranz. 1. A trece un obiect neinflamabilprin flacără în scopul sterilizării. 2. A încovoia un corpsolid (în formă de bară, tub, placă), supunându-lacţiunii unor sarcini exterioare. – Din fr. flamber.

Lect. univ.dr. Ramona – Gabriela EanaSursa: www.dexonline.ro

Sursa imagine:

JOI // 08MAI 2014 // ANULX // NR. 661

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro3Săptămânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu.Se distribuie gratuit în cotidianul CURIERUL ZILEI

Avantajele utilizării INCOTERMS 2010 în afacerile economice internaţionale

În perioada interbelică, comerţul internaţional şi, înspecial, cel transatlantic, au cunoscut o dezvoltareextraordinară. În practica comerţului internaţionalexistau nişte cutume, dar acestea nu aveau aceeaşisemnificaţie pentru comercianţii din diferite ţări.În anul 1923,pe lângăCamera Internaţională deComerţ

de la Paris,s-a creatCurtea Internaţională deArbitraj,avândfuncţia de soluţionare a disputelor apărute între participanţiila comerţul internaţional. Interpretarea diferită a practicilorlogistice în comerţul internaţional a condiţionat creşterea înmod constant şi galopant a numărului de plângeri depusela Curtea Internaţională de Arbitraj.Pentru a contribui la simplificarea operaţiunilor de

negociere şi de încheiere a contractelor comerciale, încă dinanul 1928, Camera Internaţională de Comerţ de la Paris aelaborat un număr de 6 condiţii de livrare (termenicomerciali) punând bazele unor reguli de interpretareuniformă a principiilor vânzării internaţionale.În anul 1936, se editează pentru prima dată clauzele

internaţionale de comerţ sub numele INCOTERMS(International Commercial Terms), iar comercianţii, făcândreferire la una din aceste clauze, nu pot să interpretezedrepturile şi obligaţiile decât în modul stabilit de cătreCamera Internaţională de Comerţ. Adesea, se consideră, înmod greşit, că regulile INCOTERMS ar putea săînlocuiască legile naţionale care reglementează operaţiunilecomerciale în fiecare ţară.Ele acţionează numai în domeniulcontractual, pentru efectuarea unor operaţiuni de transport.INCOTERMS reprezintă un set de norme care vin să

reglementeze şi să descrie drepturile şi obligaţiilepărţilor participante în comerţul internaţional.Condiţia de livrare reprezintă una dintre clauzele esenţiale

ale contractului comercial internaţional, prin aceastareglementându-se, în fapt, locul şi momentul în care are loctransferul cheltuielilor şi al riscurilor de la vânzător lacumpărător, inclusiv consecinţele juridice şi economicegenerate.Condiţia de livrare nu se referă la momentultransferului proprietăţii asupra mărfii, care în generaleste determinat de momentul plăţii.Din 1936 până astăzi INCOTERMS a fost revizuit de

şapte ori, aproximativ o dată la 10 ani (în anii 1953, 1967,1976, 1980, 1990, 2000 şi 2010).Ultima revizuire a avut locîn 2010, făcând obiectul Publicaţiei nr. 715 a CamereiInternaţionale deComerţ de la Paris.Ea a intrat în vigoare la1 ianuarie 2011 atât la nivel naţional cât şi internaţional,marcând un nou început în comerţul internaţional.Ca forţă juridică, aceste reguli au un caracter facultativ,

aplicându-se numai dacăpărţile au făcut trimitereexpres în contractul lor la oregulă INCOTERMS.R e g u l i l e

INCOTERMS au fostcreate în scopul evităriieventualelor litigii, ce potapărea ca urmare afaptului că părţilecontractante nu cunoscdiferitele practicicomerciale în vigoare înţările partenerilor.Sfera de acţiune a

INCOTERMS estelimitatălaproblemelegatededrepturileşiobligaţiilepărţilorîn contractul de vânzare-

cumpărare, cu privire la livrarea mărfurilor vândute.

Avantajeleutilizării condiţiilorde livrareINCOTERMS

− economia de timp şi spaţiu contractual – părţile înloc să negocieze conţinutul contractului de vânzare-cumpărare, obligaţiile vânzătorului şi alecumpărătorului, negociază numai tipul de vânzare,adică regula INCOTERMS pe care înţeleg să o aplice;− siguranţa tranzacţiei, întrucât oricât de bine ar negocia

părţile un asemenea contract, nu pot înlătura riscul unorinadvertenţe între diferite clauze. Regulile INCOTERMS,fiind opera unor specialişti, elimină total aceste riscuri.Suntmaimulte argumentecarevin să justificemodificarea

termenilor de comerţ internaţional în 2010. Primulargument constă într-o nouă realitate a ţărilor din UE carenumai au hotare în calea circulaţieimărfurilor capitalurilor şia persoanelor.Astfel comerţul între ţările aparţinândUniuniiEuropene nu mai este unul internaţional, ci „domestic”(intern). Un alt argument în favoarea noii ediţiiINCOTERMS este şi necesitatea adaptării limbajului şi atermenilor la noile realităţi ale tehnologiei informaţionale.Astfel, noua revizuire ia în calcul comerţul electronic şisistemul electronic de facturare şi transfer de date (ElectronicData Interchange). Schimbările în ceea ce priveşte practicilede transport,care sunt din ce în cemai combinate,duceau ladispute şi dificultăţi în interpretarea clauzelorINCOTERMS 2000.Astfel o nouă ediţie a acestor clauzevine să înlăture aceste ambiguităţi.Atacurile teroriste,din ceîn ce mai dese, condiţionează o mai bună securizare şimonitorizare a transportului de mărfuri, INCOTERMS2010 reuşind să se conformeze mai bine acestei realităţi.Argumentelor enumerate se mai adaugă şi argumentuluzanţei deoarece multe dintre clauzele INCOTERMS2000 nu mai erau utilizate în practică.Noile condiţii de livrare definite de INCOTERMS2010

stabilesc mai clar obligaţiile părţilor, reducând astfel risculapariţiilor unor divergenţe juridice între părţi. Varietateamărfurilor ce fac obiectul tranzacţiilor internaţionale,modalităţile şi tehnologiile noi de transport, uzanţelecomerciale şi portuare naţionale şi internaţionale imprimăregulilor INCOTERMS2010onuanţă de generalitate,carepermite aplicarea lor în toate cazurile cu ajutorulprevederilor suplimentare exprese prevăzute departeneri în contractele de vânzare internaţionale.

În plus, faţă de cele 11 reguli, INCOTERMS2010 mai include:• note de orientare şi grafice ilustrative pentru a ajuta

utilizatorii să aleagă eficient regula corectăpentru fiecare tranzacţie;• sfaturi pentru utilizarea unor proceduri electronice;• sfaturi pentru utilizarea INCOTERMS în comerţul intern.ÎncomparaţiecuINCOTERMS2000,INCOTERMS2010a

suferit schimbări majore atât conceptuale cât şi de structură.Schimbări structurale:1. reducerea clauzelor de la 13 la 11, deoarece în

cadrul grupei D, din cinci clauze rămâne doar una la carese adaugă două clauze noi. Astfel, se înlocuiesc clauzeleDAF, DES, DDU cu DAP (Delivered at Place) şiDEQ cu DAT (Delivered at Terminal);2. o altă schimbare, care e la intersecţia noţiunilor de

structură şi concept,constă în ajustarea termenilor de comerţla realităţile progresului tehnologic. Astfel, facturileelectronice sau semnăturile electronice sunt recunoscute şipot servi drept dovezi în reglementarea disputelor,mai multchiar, însăşi limbajul INCOTERMS 2010 urmăreşte gradul deutilizare a interfeţelor electronice în comerţul internaţional.

Schimbări conceptuale:1. clauzele INCOTERMS 2010 nu mai sunt numai

clauze pentru comerţul internaţional ci şi pentru comerţul„domestic” (intern) pentru a se adapta la noile realităţi cânddiferite ţări din cadrul UE tranzacţionează în interiorulaceleiaşi zone de comerţ liber. Astfel condiţiile de livrarecuprinse în INCOTERMS 2010 devin nişte termenisusceptibili pentru utilizare chiar şi la intern, fapt ce duce lacreşterea importanţei acestora. În acest context, condiţia delivrare EXW este indicată pentru comerţuldomestic, iar FCA pentru cel internaţional.2. în ceea ce priveşte punerea în aplicare a noilor

condiţii de livrare,o atenţie sporită trebuie acordată calculăriivalorii în vamă. Aceasta ar trebui să includă valoarea detranzacţie, costul de asigurare şi costul de transport până lamomentul când mărfurile intră pe teritoriul UniuniiEuropene. Cu toate acestea, atunci când se calculeazăvaloarea TVA de plată în vamă, baza impozabilă trebuie săincludă şi cheltuielile pe parcurs intern, care intervin până laprimul locdedestinaţie abunurilor înRomânia.Pentru maimulte regimuri vamale (e.g. export, punere în liberăcirculaţie) este obligatorie menţionarea unei condiţiide livrare INCOTERMS în declaraţia vamală.3. în conformitate cu INCOTERMS 2000, clauzele

erau împărţite pe 4 grupe: E,F,C, şi D. În INCOTERMS2010 împărţirea pe aceste clase la nivel de formă se păstrează,însă la nivel conceptual se formează doar 2 grupe: grupaclauzelor care se pot aplica pentru toate modalităţile detransport (EXW; FCA; CPT; CIP; DAP; DAT; DDP) şigrupa clauzelor ce se pot aplica doar pentru transportulmaritim şi fluvial (FAS;FOB;CIF;CFR).De remarcat estefaptul că pentru transportul maritim containerizat nu esteindicată utilizarea condiţiilor de livrare specifice transportuluimaritim deoarece vânzătorul nu are controlul deplasăriicontainerelor din depozitele portuare de-a lungul navei(FAS) sau la bordul acesteia (FOB, CFR, CIF). De aceea,este recomandabilă utilizarea condiţiei FCA în loculcondiţiilor FAS şi FOB, a condiţiei CPT în loc deCFR şi a condiţiei CIP în loc de CIF;4. obligaţia vânzătorilor şi/sau a cumpărătorilor

de a garanta securitatea mărfurilor transportate.(continuarea în numărul viitor)

Conf..univ.dr.SilviaDugan

Sursa imagine:

NARG

Sãptãmânal editat deUniversitateaConstantin Brâncoveanu în colaborare cuBrio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERULZILEI 4 JOI // 08MAI 2014 // ANULX I // NR. 661

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

Acţiune de ecologizare a râului Olăneşti,

organizată de UCB Râmnicu Vâlcea

Centrul de Turism şi Dezvoltare Durabilă dincadrul Universităţii „Constantin Brâncoveanu” dinPiteşti, Facultatea Management-Marketing înAfaceri Economice Râmnicu-Vâlcea, în cadrulprogramului „Scoala Altfel”, a dat startul acţiunii deecologizare „Adoptă un râu”, aflată la a II-a ediţie.Această acţiune a fost realizată în colaborare cu eleviide la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”,Colegiul Naţional de Informatică „Matei Basarab”,Cluburile de Voluntariat ale elevilor - LEO CoziaRâmnicu-Vâlcea, Interact şi Next&Co., precum şi cuajutorul Primăriei din Municipiul Râmnicu-Vâlcea.Acţiunea de ecologizare şi igienizare a vizat albia râuluiOlăneşti din punctul Stadion până la vărsarea în râul Olt.Din cauza topirii zăpezilor şi a ploilor căzute în

ultima vreme, malurile râului Olăneşti şi, în special,gura de vărsare a acestuia în Olt, sunt o adevăratăexpoziţie de resturi menajere şi nu numai: pungi deplastic, haine, papuci stau agăţate de stuful şi crengilede pe mal, iar pe jos mormane de PET-uri, arătând cabrazii de Crăciun, însă nu în sens pozitiv.Scopul acţiunii de ecologizare a constat în

implicarea unui număr cât mai mare de persoane,alături de cei entuziaşti, iubitori ai naturii, astfel ca,împreună, să conştientizăm şi să învăţăm despreimportanţa protejării mediului. Iniţiativa tinerilor seînscrie în linia acţiunilor prin care arată că sunt alături deoameni şi că lepasădemediul în care trăiesc,atrăgândatenţiaasupra importanţei păstrării unui mediu curat şi amodalităţilor în care putem contribui toţi la aceasta.În dorinţa de a face din Râmnic un oraş mai

frumos şi mai curat, la acest eveniment au participatzeci de voluntari, atât elevi cât şi studenţi şimasteranzi, coordonaţi de două cadre didactice dincadrul Universităţii - conf. univ. dr. Carmen Iordacheşi prof. univ. dr. Alexandrina Sîrbu. Acest moment adevenit şi un prilej de socializare, prin care tineri din liceediferite şi de la facultatea noastră au interacţionat, auschimbat impresii şi au pus bazele unor acţiuni viitoare.Tinerii voluntari şi-au unit forţele pentru un scop

civic, dar şi cu speranţa că le-au dato lecţie curioşilor careau trecut prin zonă în timpul acţiunii de ecologizare.Voluntarii au strâns mormane de deşeuri constând

în PET-uri, cutii de conserve, hârtii şi alte gunoaiearuncate de cetăţeni needucaţi. Nu uşoară le-a fostmisiunea celor care au fost în zonă, cu atât mai mult

cu cât te afundai în mizeriile adunate printre stufărişşi sălcii sau deranjai şopârle ascunse sub o plapumă,sub bucăţi din spumă de mare sau… nu o să vă vinăsă credeţi…într-o supieră. La un moment dat,acţiunea devenise chiar un concurs – cine găseşteperechea unui pantof sau cine adună mai multeborcane de sticlă pentru a-şi umple „cămara” sau cinemai găseşte un televizor va fi purtătorul de cuvânt alacţiunii (am găsit vreo două). La sfârşitul acţiunii, aufost colectaţi peste 200 de saci de deşeuri, ce au fostpreluaţi de cei de la Pieţe Prest Rm. Vâlcea.Remarcând rezultatul vizibil al acţiunii de

ecologizare, cei prezenţi şi-au exprimat dorinţa dea coopta cât mai multe persoane, pentru a repetaastfel de iniţiative. Acţiunea de ecologizare sedoreşte a fi o încercare de conştientizare şi oreamintire a faptului că protejarea mediuluiînconjurător trebuie să reprezinte un stil de viaţă,nu doar un eveniment în sine.Din punct de vedere al mediului, poluarea existentă

a creat, de-a lungul anilor, un sentiment general deindiferenţă faţă de mediul înconjurător în rândulpopulaţiei. Ba mai mult, obiceiul de a arunca resturilemenajere înpârâuri şirâuri a prinsr ă d ă c i n iputernice înc a d r u lcomunităţii .Nici măcara c t i v i t a t e ap r imă r i i l o rdin zonă de ad i s t r i b u ip u b e l egratuite degunoi şi de ac o l e c t as ăp t ămâna laceste pubele,nu pare a aveaun mareimpact asupralocuitor i lor.

Să nu uităm că poluarea a devenit unuldintre cele mai mari pericole pentru sănătateaşi viaţa noastră, producând anemii,conjunctivite, boli respiratorii grave şi afecţiuniale sistemului nervos. Conform AgenţieiEuropene pentru Mediu, poluarea ucide într-unan mai mulţi oameni decât accidentele demaşină. Ministerului Mediului din Româniaarată că un singur român produce anual ocantitate record de gunoi - 799 de kilograme dedeşeuri menajere. În plus, în România, doar5,6% din deşeurile menajere sunt reciclate.Conform declaraţiei asupra Mediului şiDezvoltării, de la Rio de Janeiro, 1992,„Dezvoltarea durabilă este acel proces dedezvoltare care răspunde nevoilor actuale fără apericlita capacitatea generaţiilor viitoare de arăspunde propriilor lor nevoi. [.....] Pentru cadezideratul dezvoltării durabile să poată fi atins,protecţia mediului va constitui parte integrantă aprocesului de dezvoltare şi nu poate fiabordată independent de acesta."

Dezvoltarea durabilă se poate face numai într-osocietate educată şi într-un mediu sănătos, nepoluat.Este datoria noastră să contribuim la dezvoltareacomunităţilor în care ne desfăşurăm activitatea.Dimensiunea profundă a acestei acţiuni constă însă îneducarea acestor tineri, care mâine vor constitui bazaunei societăţi civile active, conştiente şi responsabile,urmărindu-se şi dezvoltarea spiritului civic şi însuşireaprincipiilor voluntariatului în rândul celor tineri.Prin aceste acţiuni comune de ecologizare se

doreşte sensibilizarea cetăţenilor privind importanţapăstrării localităţilor curate şi îndemânareaacestora la un comportament civilizat.Sperăm că această acţiune să-i îndemne pe

vâlceni să fie cu mai mare băgare de seamă înceea ce priveşte comportamentul lor faţă demediul înconjurător. Un MARE „BRAVO”pentru efortul lor! A fost o acţ iune civ ică ş io lecţ ie pract ică de protecţ ie a mediului !

Conf. univ. dr. Carmen Iordache,

Prof. univ. dr. Alexandrina Sîrbu