structura histo a rinichiului

STUDENT:ISTRATESCU LIVIA CADRU DIDACTIC:SEF LUCRARI DR. CONSTANTINESCU CLAUDIA GRUPA:3301

STRUCTURA HISTOLOGICA A RINICHIULUI

Alcatuirea aparatului urinar

In alcatuirea aparatlui urinar intra: organe esentiale , reprezentate de rinichi si cai urinare, care sunt intrarenale(portiuni ale nefronului) si extrarenale(calice ,bazinet , uretere , vezica urinara , uretra).

Rinichi

Rinichii sunt organe pereche situate pe peretele dorsal al cavitatii abdominale, retroperitoneal. Structural , rinichii cuprind :capsula si parenchimul renal. Capsula renala se prezinta ca o formatiune fibroasa, fiind alcatuita din fibre de colagen si fibre elastice (la exterior) si fibre de tesut conjunctiv lax (la interior).Capsula renala este acoperita la toate speciile de o capsula adipoasa,mai abundenta la nivelul hilului. Parenchimul renal prezinta pe sectiune medio-sagitala 2 zone:O zona corticala si o zona medulara.

Parenchimul renal

Zona medulara:

Ocupa o pozitie centrala in cadrul parenchimului si este constituita din mai multe structuri piramidale numite ‘’Piramide renale ‘’sau ‘’Piramide Malpighi’’. Fiecare piramida prezinta baza orientata catre cortex si varful orientat spre sinusul renal.Varful fiecarei piramide sau 2-3 piramide proemina in sinusul renal formand o papila renala ce este perforata de 15-30 de orificii papilare. Orificiile papilare se deschid intr-o serie de formatiuni ale mucoasei bazinetului ,denumite calice mici.Prin unirea calicelor mici se formeaza calicele majore.Calicele majore se deschid conflueaza la nivel de bazinet. Baza piramidei renale emite prelungiri in corticala denumite radiatiile medularei sau piramidele Ferrein

Zona corticala:

Corticala prezinta urmatoarele zone: O zona subcapsulara, neintricata cu medulara. O zona labirintica ce inconjoara fiecare piramida Ferrein. Coloanele renale(coloanele Bertin) care patrund adanc printre piramidele renale, ajungand pana la nivelul hilului.

Lobul renal: Cuprinde parenchimul renal, reprezentat de o piramida renala impreuna cu piramidele corticale de pe baza sa si substanta corticala intre baza piramidei si capsula.

Nefronul

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA BUCURESTI


Nefronul este unitatea morfofunctionala a rinichiului. La nivelul careia se realizeaza filtrarea sangelui in vederea mentinerii concentratii normale a apei si a sarurilor.Regleaza astfel presiunea si volumul sangelui. Este compus din corpusculul renal si tubul urinifer.

Corpusculul renal

Este situat in corticala rinichiului si in coloanele Bertin.Prezinta 2 poli:Un pol vascular prin care patrunde arteriola aferenta si iese arteriola eferenta si un pol urinar ce contine portiunea initiala a tubului urinifer. Structura fiecarui corpuscul include un glomerul, alcatuit dintr-o retea de cailare si capsula glomerulara. Glomerulul este alcatuit din capilare fenestrate ce se interpun intre arteriola aferenta si cea eferenta.Spatiul intercapilar este ocupat de catre mezangiu (stroma glomerulara). Peretele capilarelor este format din endoteliocite dispuse pe o membrana bazala. Capsula glomerulara, delimiteaza gomerulul si este alcatuit dintr-o foita externa(ce prezinta o membrana bazala cu epiteliu simplu pavimentos) si o foita interna reprezentata de un epiteliu alcatuit din podocite. Intre cele doua foite se delimiteaza spatiul capsular in care se aglomereaza filtratul glomerular.

TUBULUL NEFRONAL(URINIFER)

Tubulul nefronal este impartit din punct de vedere functional si histologic in: tubulul proximal, ansa Henle , aparatul juxtaglomerular, tubulul distal, tubulul conector si tubulul colector. Tubulul proximal prezinta o portiune contorta ce continua capsula Bowman si o portiune dreapta ce se continua cu ansa Henle. Peretele tubului proximal e alcatuit dintr-un epiteliu unistratificat ce prezinta ivaginatii membranare bazale si microvili luminali.Aceasta structura este o adaptare functionala in vederea realizarii functiilor de reabsorbtie si secretie renala.Cca 65% din filtratul glomerular este reabsorbit la acest nivel. Ansa Henle ,amplasata in medulara,prezinta o ramura subtire descendenta care dupa o curbura in forma unui ac de par se continua cu ramura ascendenta subtire,amplasata in apropierea si in paralel cu ramura descendenta.In corticala externa , portiunea subtire a ramurii ascendente se continua cu portiunea ascendenta groasa. Ramura subtire a ansei Henle prezinta celule aplatizate cu putine mitocondrii a caror functie este de reabsorbtie pasiva a apei. Ramura ascendenta groasa prezinta un epiteliu inalt cu multe mitocondrii specializat in transportul activ al substantelor din comozitia lichidului tubular. Ramura subtire descendenta este permeabila pt apa dar impermeabila pt saruri.Ramura ascendenta subtire este impermeabila pt. apa si permeabila pt saruri iar ramura ascendenta groasa este permeabila pt apa si are o capacitate mare de reabsorbtie activa a sarurilor.

Aparatul juxtaglomerular :



Portiunea initiala a tubului distal trece prin ungiul format de cele 2 arteriole, aferenta si eferenta glomerulare ,venind in contact cu fiecare din acestea.In zona de contact celulele tubulului distal se modifica si formeaza “macula densa”. Celulele musculare ale peretelui arteriolelor in contact cu macula densa sunt modificate si poarta denumirea de celule juxtaglomerulare. Aparatul juxtaglomerular este parte componenta a sistemului renina-angiotensina-aldosteron.Celulele maculei densa fiind cele ce scereta renina la modificari ale concentratiei de NaCl. Tubulul distal incepe de la zona maculei densa si se continua cu tubulul conector ce face tranzitia

intre nefornul distal si canalul colector.In structura tubulului distal intra celule inalte , cu numeroase mitocondrii si cu functii asemanatoarea ramurii ascendente groase ale ansei Henle. Tubulul conector prezinta celule asemanatoare cu cele din tubulul distal. Tubulul colector are in componenta celule principale (cu rol in reabsorbtia sodiului si reglarea volumului de lichid extracelular) si celule intercalate (cu rol in eliminarea ionilor de H, acidifiereaurinei si reglarea balantei acido-bazice) . Canalele colectoare se deschid in bazinetul renal prin papilele renale.

BIBLIOGRAFIE

1.Morfologia microscopica a animalelor domestice ,vol .2 – Nicolae Cornila 2.Tratat de fiziologia animalelor de ferma -Nicolae Dojana 3.Anatomia animalelor domestice, vol. 2 –Vasile Cotofan 4. http://en.wikipedia.org/wiki/Nephron

FIG. 1- http://www.peteducation.com/article.cfm?c=1+2142&aid=3015

FIG 2- http://www.bharathgramarogya.net/nephrology/ka.jpg

FIG. 3- http://www.uic.edu/classes/bios/bios100/lecturesf04am/lect21.htm

FIG. 4,5,6,7- http://education.vetmed.vt.edu/Curriculum/VM8054/Labs/Lab23/lab23.htm#


http://education.vetmed.vt.edu/Curriculum/VM8054/Labs/Lab23/lab23.htm

http://www.uic.edu/classes/bios/bios100/lecturesf04am/lect21.htm

http://www.bharathgramarogya.net/nephrology/ka.jpg

http://www.peteducation.com/article.cfm?c=1+2142&aid=3015

http://en.wikipedia.org/wiki/Nephron


Fig.1 Fig.5

Fig. 2 Fig.6

Fig. 3 Fig.7

FIG. 4


structura histo a rinichiului

Documents