STRESUL SI SURMENAJUL

Stresul a devenit atat de comun, incat deseori nici nu-i mai sesizam prezenta. Stiati ca zgomotul de fond al orasului, mai ales langa o artera circulata, fumul de tigara al colegilor sau simplul zgomot produs de televizorul pe care l-ati lasat pornit in timp ce dormiti sunt perceputi de catre organism ca factori de stres? De altfel, factori de stres deghizati gasim in nenumarate situatii de viata, iar consecinta cea mai evidenta este starea de oboseala cu care ne confruntam cei mai multi dintre noi.In medicina, stresul este perceput ca dezechilibrul dintre cerintele mediului fizic, biologic, psihic si comportamental si resursele reale sau percepute ale omului de a face fata acestor cerinte. Exista doua categorii de stres: distresul, consecinta a unor factori cu semnificatie nociva, si eustresul, consecinta unor factori cu semnificatie intens pozitiva. Ambele evenimente actioneaza pe calea organelor de simt, avand proiectie corticala. Creierul isi activeaza centrii corticali si subcorticali, punand in functiune sistemul simpato-adrenergic si axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal, eliberand hormonii de stres: catecolamine, ACTH, cortizol, STH, vasopresina. Acesti mediatori ai stresului au receptori specifici la nivelul tesuturilor si organelor, producand tulburari ale functionarii acestora. Ele inceteaza odata cu disparitia factorului de stres.Cauze Sursele de agresiune care constituie factori de stres sunt nenumarate: traumatism, soc emotional, operatie chirurgicala, intoxicatie, frig si, in general, constrangerile vietii zilnice (zgomot, apeluri telefonice multiple, transportul urban etc.). Agresiunea declanseaza la nivel cerebral (hipofiza) o "reactie de alarma", care stimuleaza secretia de corticotrofina (ACTH) si deci de hormoni suprarenalieni (cortizol) care modifica echilibrul psihofiziologic al subiectului si antreneaza indeosebi o tahicardie, o hiperventilatie respiratorie si o vasoconstrictie arteriala. Atunci cand stresul ramane minor, el joaca un rol pozitiv ameliorand capacitatile de adaptare la presiune; nu acelasi lucru se intampla atunci cand agresiunea este foarte intensa ori cand ea se prelungeste. Un nou studiu efectuat in cursul acestui an confirma teoria specialistilor: stresul a devenit deja parte din viata cotidiana a tuturor. Rezultatele raportate si publicate in revistele de specialitate indica urmatoarele: - 32% din cei care participat la studiu au afirmat ca sufera de stres extrem- aproape 1 din 5 (17%) sunt stresati la maximum timp de aproximativ 15 zile/ luna- aproape 1 din 2 (50%) au recunoscut ca nivelul de stres a crescut semnificativ in ultimii 5 ani. Specialistii nu au fost surprinsi de rezultatele studiului, insa au constatat ca stresul a inceput deja sa aiba consecinte mult mai marcante si mai vizibile asupra starii de sanatate, determinand o gama larga de simptome de natura psihica, emotionala si acuze fizice. Stresul a ajuns sa influenteze in mod dramatic chiar si capacitatea de concentrare, determinand scaderea randamentului la locul de munca si modificand adaptarea individului la mediul socio-profesional.Stresul este definit ca o stare de tensiune, incordare si disconfort determinat de agenti cu semnificatie negativa, frustrare sau de dificultatea rezolvarii unor probleme. Studiile de specialitate au demonstrat ca exista un pericol real si o corelatie liniara intre expunerea repetata la stres si cresterea riscului de aparitie a tulburarilor cardiovasculare, infarctului sau sindroamelor dislipidemice. Sub efectul stresului cronic creste necesarul vitaminic al organismului, ceea ce determina aparitia sindroamelor carentiale cu rol favorizant in declansarea unor boli sistemice grave. Starea de nervozitate conduce la tensiuni musculare care se vor concretiza prin contracturi pe musculatura trunchiului, coloanei, membrelor, ducand la aparitia crizelor de lombosciatica sau a durerilor cervicale.

Majoritatea participantilor la studiu, 82% dintre ei, au afirmat ca au metode destul de eficiente de a face fata stresului, insa exista momente cand sunt depasiti si atunci apar probleme de concentrare, de inter-relationare si chiar probleme acute de sanatate.

3 din 4 persoane (75%) au relatat ca in luna precedenta efectuarii studiului au avut probleme de sanatate datorate stresului. Printre aceste probleme se numara: astenie, cefalee, tulburari dispeptice, mialgii, modificari ale apetitului alimentar (anorexie sau bulimie nervoasa), ameteli, tulburari de dinamica sexuala. Printre tulburarile de ordin psihic se afla: anxietatea, iritabilitatea, sentimentul excesiv de vina, modificare de comportament, modificari ale ritmului veghe-somn.Aproape toti participantii, 73%, au prezentat in luna dinaintea studiului acuze de ordin psihic: instabilitate emotionala, nervozitate excesiva, adinamism, depresie excesiva.48% dintre cei inclusi in studiu au afirmat ca nu pot dormi din cauza stresului, unii indivizi ajungand sa piarda chiar si 21 de ore de somn in cursul unei luni calendaristice.

Aproximativ 43% dintre participanti au spus ca si-au modificat obiceiurile alimentare: au mancat mult mai mult decat de obicei si au consumat produse hipercalorice in exces (dulciuri - ciocolata si bomboane, mancare de la fast-food, junk-foods). 2/3 dintre fumatori au precizat ca in perioadele stresante au fumat mai mult ca de obicei, iar 17% dintre consumatorii de alcool au raportat aceeasi tendinta la hiperconsumul bauturilor alcoolice.Cele mai frecvente surse de stres sunt reprezentate de locul de munca si situatia financiara (aproximativ 75% dintre participanti le-au numit pe acestea 2, spre deosebire de cei 59% din anul precedent). 51% din indivizi au indicat drept sursa de stres major creditele imobiliare si ipotecile.

Iata in continuare care au fost considerate cele mai importante surse de stres (participantilor li s-a permis sa aleaga mai mult de o sursa majora de stres):- locul de munca 74%- banii 73%- sarcini si volumul efectiv de munca 66%- copii 64%- responsabilitatile familiale si domestice 60%- problemele de sanatate 55%- problemele de sanatate ce afecteaza partenerul sau copii 55%- probleme de sanatate ce afecteaza parintii sau alti membri ai familiei 53%- creditele imobiliare, chiriile, ipotecile, alte tipuri de credite 51%- relatiile de cuplu 47%.

Exista anumite categorii de persoane care resimt stresul si implicatiile lui nefavorabile asupra vietii cotidiene mai acut decat altele, si anume: femeile, adultii de varsta medie, adultii necasatoriti, profesorii, medicii, persoanele cu venituri mici.Studiul a inclus 1848 adulti si are o marja de eroare de 2%.Copingul reprezinta termenul introdus de psihologi pentru a descrie totalitatea eforturilor cognitive si comportamentale ale unui individ canalizate spre a rezolva o situatie care il depaseste la un moment dat in existenta si care reprezinta un factor generator de stres. In acest sens, specialistii au introdus mai multe tipuri de coping: coping axat pe problema, cand individul recunoaste factorul stresant si face eforturi de a-i face fata, si coping centrat pe evitare, mai putin agresiv, in care persoana alege sa evite confruntarea activa cu factorul de stres sau reduce din tensiunea emotionala asociata instinctiv cu aceasta. Aproximativ 7 din 10 participanti au recunoscut ca daca ar beneficia de ajutorul unui psiholog ar reusi sa se descurce mai usor in situatii stresante si ar avea un alt randament la locul de munca, insa doar 7 % au admis ca au si cautat un astfel de ajutor. Printre strategiile cognitive se afla: cresterea increderii in fortele proprii, compararea cu indivizi care se descurca mai rau, reanalizarea intr-un mod mai optimist a problemei ce trebuie infruntata, precum si constientizarea consecintelor unei gandiri negativiste.Strategiile comportamentale includ rezolvarea activa a problemei sau evitarea ei, precum si apelarea la ajutor specializat si relaxare. Specialistii considera utile si urmatoarele metode practice de a face fata stresului:- identificarea sursei exacte de stres si a felului in care individul raspunde la ea;- descoperirea propriilor ticuri sau modificari de comportament cu caracter premonitor legate de accentuarea nivelului de stres la care este supus organismul: iritabilitate crescuta, apatie, tulburari de concentrare, cefalee, tensiune musculara;- identificarea felului in care fiecare individ raspunde la stres - daca recurge la metode ce ii pot afecta sanatatea- gasirea unor metode sanatoase de a face fata stresului, de exemplu: practicarea unui sport, dedicarea timpului liber familiei si prietenilor sau gasirea unui hobby relaxant- dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase legate de somn, alimentatie (incluzand aici si consumul corespunzator de apa care sa confere organismului o hidratare corespunzatoare) si sport- apelarea la un ajutor specializat sau macar la prieteni si familie cand stresul devine coplesitorIata cateva dintre bolile care pot fi declansate de stres:

1. Bolile cardiovasculare - cercetatorii considera ca persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decat altele la hipertensiune arteriala si probleme cardiovasculare. Nu se stie cauza exacta, dar se pare ca stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii si vaselor de sange. Exista si posibilitatea ca stresul, alaturi de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea sa contribuie la cresterea riscurilor dezvoltarii bolilor de inima. Medicii confirma ca stresul emotional brusc instalat poate sa declanseze probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care sufera de tulburari cardiovasculare trebuie sa evite tensiunile cat de mult pot. 2. Obezitatea - grasimea existenta in exces din jurul taliei prezinta riscuri mai mari pentru sanatate decat grasimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor. Se pare ca persoanele stresate se ingrasa mai repede. Stresul ridica nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la cresterea cantitatii de grasime depusa pe abdomen. 3. Astmul - multe studii au demonstrat ca stresul poate agrava astmul. Unele cercetari chiar au evidentiat ca unii parinti bolnavi de astm cronic pot da nastere la copii care sa sufere de aceeasi boala. De asemenea, stresul parintilor determina cresterea sanselor ca unii copii sa fie expusi la aer poluat sau fum, pentru ca mamele lor au fumat in timpul sarcinii sau dupa acestea.

4. Diabetul zaharat - stresul poate agrava diabetul zaharat in doua moduri. In primul rand creste probabilitatea neglijarii alimentatiei sanatoase si predispune catre consum excesiv de alimente. In al doilea rand, se pare ca acesta ar ridica nivelurile de glucoza al unora dintre bolnavii cu diabet zaharat de tip 2. 5. Durerile de cap - stresul este considerat principalul factor declansator al durerilor de cap, nu doar a celor datorate tensiunii ci si al migrenelor.6. Depresia si anxietatea - nu este nici o surpriza ca stresul cronic ca urmare a perioadelor de stres intens este legat de depresie si anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au confirmat ca persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigenta solicitata la locul de munca si recompensa scazuta), au avut un risc cu 80% mai mare de a manifesta depresie, in perioada imediat urmatoare.7. Problemele gastrointestinale - stresul nu provoaca ulcerul, dar poate sa il agraveze. De asemenea, stresul este cel care poate da nastere la diverse afectiuni gastrointestinale, cum ar fi arsuri cronice la stomac (boala de reflux gastroesofagian si sindrom de colon iritabil).

8. Alzheimer - un studiu realizat pe animale a constatat ca stresul ar putea agrava boala Alzheimer, accelerand formarea de leziuni cerebrale. In urma unor analize, s-a comparat adn-ul mamelor care au experimentat situatii stresante (au avut grija de un copil bolnav cronic), cu cel al femeilor care nu s-au aflat in aceasta situatie. Cercetatorii au descoperit ca o anumita portiune a cromozomilor mamelor, au manifestat o imbatranire accelerata cu pana la aproximativ 9-17 ani.

9. Decesul prematur - in urma unor cercetari, s-au analizat efectele stresului asupra sanatatii persoanelor in varsta care au grija de partenerii lor, care se afla in mod natural sub stres. Acestea au constatat ca persoanele care ii ingrijesc, au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decat cei de varsta lor care nu au avut astfel de experiente.Stresul nu este doar un sentiment. Este o reactie naturala, un raspuns psihic la o amenintare. Cand o persoana este stresata, corpul sau reactioneaza, vasele de sange se contracta, tensiunea arteriala si pulsul cresc, respiratia se intensifica, creste concentratia de hormoni (adrenalina si cortizol) din sange. Cand stresul devine cronic, aceste modificari fiziologice pot duce la probleme reale de sanatate. Exista diferite tehnici de gestionare a stresului, care nu doar ca vor schimba starea psihica a unei persoane ci vor avea si beneficii concrete asupra sanatatii. De exemplu, un studiu care a avut ca subiect supravietuitori in urma atacurilor de cord, a constatat ca riscul unei crize cardiace scade cu 74% daca stresul este controlat. Exista chiar unele dovezi ca managementul stresului creste imunitatea organismului. Cu toate acestea multe persoane raman sceptice, in ce priveste controlul stresului. Viata de zi cu zi, implica stres: oamenii sunt solicitati la locurile de munca, in viata familiala, au probleme financiare si timp restrans. Managementul stresului ar putea parea o idee frumoasa dar complet imposibila. Este adevarat ca nu pot fi schimbate toate lucrurile stresante din viata unui individ. Dar poate fi schimbata modalitatea de raspuns la acestea.

Stresul poate aparea ca urmare a urmatoarelor situatii: 1. Experiente traumatizante (razboaie, accidente, violuri, cutremure, uragane, inundatii etc) 2. Evenimente stresante (experientele negative cum ar fi moartea unei persoane apropiate, problemele sexuale, necazurile zilnice, zgomotul, lipsa spatiului vital si/sau a spatiului personal, dar si experientele favorabile, ca de exemplu promovarea pe un post mai bun si mai bine platit) 3. Conflictele intrapersonale (conflicte de tipul evitare-evitare, atractie-atractie, atractie-evitare, dubla atractie-evitare) 4. Graba (multe persoane devin stresate atunci cand trebuie sa lucreze in urgenta sau cu termene limita) 5. Nesiguranta 6. Lipsa de control asupra evenimentelor (inhibitia actiunii) 7. Competitia exacerbata 8. Ambitia dupa putere 9. Dorinta de aduna cat mai multe bunuri materiale 10. Culpabilizarea (parintii care se simt vinovati pentru handicapul copilului lor; copiii care se simt vinovati pentru divortul parintilor, supravietuitorii unor tragedii sau accidente care se simt vinovati de moartea celorlalti, sotul care se simte vinovat pentru ca isi inseala sotia etc) 11. Perfectionismul (pentru multe persoane greselile sunt o sursa de regret si stres, spre deosebire de altele care vad in fiecare greseala o ocazie de a progresa).

Stresul cronicDaca o persoana sufera de stres cronic, fie din cauza evenimentelor de la locul de munca sau din viata personala, fiind supusa zi de zi atacului hormonilor de stres, simptomele specifice sunt, de obicei, destul de discrete. Totusi in cazul in care se manifesta oricare din semnele care vor fi prezentate, ar trebui luate masuri pentru gestionarea stresului. 1. Dureri de cap in timpul weekendului - O diminuare brusca a stresului poate declansa migrene, spun specialistii. Ar trebui sa existe, cel putin in weekend, ore fixe de odihna si de hrana pentru a preveni alte simptome. 2. Cicluri menstruale dureroase - Majoritatea femeilor au experimentat cel putin o data in viata lor, dureri si crampe acute in timpul ciclului menstrual. Acest lucru este justificat prin dezechilibrul hormonal indus de starea de stres. Activitatile fizice pot detensiona si pot reduce activitatea sistemului nervos simpatic (parte a sistemului nervos vegetativ). 3. Dureri la nivelul cavitatii bucale - Un maxilar inflamat poate fi semnul unor dinti care scrasnesc in timpul somnului (bruxism), simptom agravat de stres. Pentru a preveni macinarea dintilor, trebuie sa se solicite medicului stomatolog o gutiera nocturna care poate reduce sau stopa acest obicei nociv pentru dentitie. 4. Somn agitat si cosmaruri - Visele se formeaza, de obicei, progresiv, pe masura ce o persoana adoarme si intra in mai multe faze ale somnului. O persoana stresata se va trezi de mai multe ori, va avea un somn intrerupt si nu va reusi sa viseze sau din contra, are cosmaruri si nu se poate odihni. Pentru a avea un somn odihnitor de 7-8 ore pe noapte este indicat un ritual inainte de somn, care sa implice relaxarea (care sa excluda consumul de cofeina si alcool).

5. Sangerarea gingiilor - Potrivit unor studii realizate de specialistii brazilieni, persoanele stresate sunt predispuse la aparita bolilor parodontale. Nivelul crescut de cortizol, hormon al stresului, poate afecta sistemul imunitar si permite bacteriilor sa invadeze gingiile. Daca mancati in timpul programului, la birou, ar fi indicat sa se tina la indemana o periuta de dinti. Prevenirea sangerarii gingiilor se va face prin exercitii fizice si perioade mai lungi de odihna care vor diminua stresul. 6. Acnee - Stresul stimuleaza aparitia eruptiilor cutanate, a acneei. Pielea ar putea fi calmata cu o lotiune care sa contina acid salicilic sau peroxid de benzoil, substante care distrug bacteriile. Apoi se va aplica o crema hidratanta noncomedogenica, pentru ca pielea sa nu devina prea uscata. Daca pielea nu raspunde la tratament, dupa cateva saptamani se va consulta medicul dermatolog. 7. Pofta de dulciuri - Dorinta unei persoane de a consuma dulciuri se poate accentua in momente de stres, cand au loc modificari hormonale. 8. Mancarimi ale pielii - In urma unui studiu japonez, recent, efectuat pe un lot de peste 2000 de persoane s-a descoperit ca cei care sufera de mancarimi cronice (fara sa sufere de vreo alta boala) sunt de doua ori mai stresati decat ceilalti. Anxietatea si situatiile tensionate agraveaza dermatitele, eczemele si psoriazisul. Stresul activeaza anumite fibre nervoase si astfel, ia nastere senzatia de mancarime. 9. Agravarea alergiilor - In urma unui experiment, cercetatorii au constatat ca simptomele celor care manifesta alergii s-au agravat in perioade de stres. Hormonii de stres stimuleaza producerea de IgE, o proteina din sange care provoaca reactii alergice. 10. Dureri de stomac - Anxietatea si stresul pot provoca dureri de stomac, de cap, de spate si insomnie. Un urma unui studiu care a avut 1953 de subiecti, s-a descoperit ca cei care se confrunta cu niveluri ridicate de stres au fost de trei ori mai susceptibili de a dezvolta dureri abdominale, fata de cei care erau relaxati. Cercetatorii nu pot explica, clar care ar fi legatura dintre stres si durerile de stomac, dar una dintre teorii sustine ca exista o relatie stransa intre functia aparatului digestiv si caile nervoase: atunci cand creierul reactioneaza la stres, aparatul digestiv primeste semnale asemanatoare. Din cauza acestei legaturi, doar in urma gestionarii stresului se pot calma durerile de stomac (meditatie, sedinte de psihoterapie,exercitii fizice, etc.). Cu toate acestea, durerile frecvente de stomac, impun vizita la medic pentru a exclude alergiile alimentare, intoleranta la lactoza, sindromul de colon iritabil sau ulcer.

Surmenajul

Oboseala si surmenajul sunt doi termeni care adesea se confunda. Desigur, ambele stari au aceeasi origine depasirea masurii de efort fizic sau intelectual , dar evolutia si efectele lor asupra organismului difera foarte mult.Oboseala este consecinta fiziologica a depunerii unor eforturi intense, de durata. Manifestarile ei sunt subiective (senzatia de oboseala), obiective (diminuarea randamentului) si organice (aparitia unor semne fiziologice care evidentiaza starea de oboseala).La Congresul international pentru studiul oboselii tinut la Paris in 1966, la care au participat in jur de 800 medici, se arata ca "In lumea de azi se traieste mai mult, insa oamenii sunt din ce in ce mai obositi". Intr-adevar, orice munca, chiar si cea facuta cu placere, conduce dupa un interval de timp, mai lung sau mai scurt, la oboseala. Senzatia de oboseala este asemenea senzatiilor de foame, de sete, un semnal de alarma. Ea avertizeaza asupra pericolului la care este supus organismul in cazul ca nu i se acorda atentie si nu se iau masurile necesare pentru inlaturarea acestei stari. La omul obosit atentia nu se mai poate concentra, el face din ce in ce mai multe greseli in activitatea pe care o desfasoara, puterea de munca ii scade si apar durerile de cap.In urma unui repaus suficient, a odihnei sau a somnului, toate simptomele inceteaza si subiectul isi poate relua activitatea, fara sa-si pericliteze sanatatea. Asadar, orice munca expune la oboseala. Cand starea de oboseala ramane intre limite normale, nu exista insa nici un pericol. Ea stimuleaza organismul si confera individului un sentiment de utilitate. Omul se simte obosit, dar este multumit de rezultatul muncii pe care a depus-o. Problema nu este deci de a suprima efortul, ci de a-l doza. Procesul muncii influenteaza favorabil starea psihica a omului, ii procura multumire si chiar bucurii.Adesea se fac comparatii gresite intre masina si organismul uman. Dupa cum se stie, masina se uzeaza pe masura ce creste timpul ei de functionare. Munca nu conduce insa la uzura organismului uman, ea constituie un stimulent al vitalitatii, ii intretine omului sanatatea. Dimpotriva, inactivitatea imbatrineste organismul. Sunt cunoscute numeroase cazuri cand chiar si o inactivitate scurta are un efect negativ asupra organismului. Nu mai vorbim de inactivitatea mai indelungata care duce la o scadere insemnata a proceselor vitale si la atrofierea muschilor. Preocuparile, proiectele, planurile, munca genereaza o dorinta nestapinita de viata. Si merita sa fie semnalat aici faptul ca nu numai munca fizica, dar si cea intelectuala favorizeaza o buna stare de sanatate. De exemplu, o activitate cerebrala intensa si neantrerupta, continuata de-a lungul intregii vieti, nu oboseste sistemul nervos, ci, dimpotriva, il intareste, ii pastreaza prospetimea si puterea creatoare.Surmenajul este consecinta unei activitati al carei ritm este exagerat si prelungit, fara momente de destindere, fara recuperarea fortelor. In cazul surmenajului, resursele fiziologice individuale sunt depasite si se trece in domeniul patologicului. Aspectele surmenajului sunt foarte diferite. Ele depind, in general, de activitatea desfasurata de subiect. Se disting surmenajul muscular, surmenajul senzorial (mai ales vizual), surmenajul intelectual etc.Sindromul de epuizare constituie o afectiune cu evolutie progresiva. La inceput subiectul este instabil, are dificultati in procesul muncii, incepe sa se indoiasca din ce in ce mai mult de posibilitatile sale si prezinta o oboseala generala, resimtita indeosebi dimineata la sculare. Iritabilitatea face ca individul sa devina nervos, dificil, mereu grabit si uneori irascibil. El are o stare de oboseala continua, nu poate sesiza repede semnificatia unui text mai abstract, nu retine informatiile complexe, nu se poate concentra pentru o durata mai indelungata si se eschiveaza de la efort. Constatarea acestei situatii genereaza, uneori, impresia unei reduceri accentuate a capacitatii de munca si sentimentul ca recuperarea este imposibila. Bolnavul pierde progresiv increderea in sine din cauza sentimentului de incapacitate de care este stapanit. El nu mai are incredere in fortele proprii, se teme sa mai ia decizii si traieste intr-o totala nesiguranta. In acelasi timp, subiectul pierde increderea in colegii sai, se teme ca decaderea resimtita de el sa nu fie constatata si de altii si exploatata.Oboseala generala se resimte mai ales dimineata, la sculare. Ca urmare are loc o incetinire a ritmului de munca si de aici impresia ca volumul de lucru este tot mai mare, fapt ce suscita o stare obsesiva ce conduce la accentuarea surmenajului. Aparenta exterioara a individului ramane neschimbata. Subiectul se plange apoi de alte tulburari: insomnie, neliniste, tremuraturi, sentiment general de ingrijorare.De mentionat ca in aceasta perioada sunt suficiente cateva saptamini de repaus si o mai buna organizare a muncii pentru a readuce bolnavul la conditii normale de viata.Daca modul de a munci nu este ameliorat, iar odihna este neglijata se instaleaza faza a doua, cand alaturi de simptomele precedente, care persista si se agraveaza, apar noi semne de oboseala mintala, prin dezinteres pentru orice.Cu toate acestea, la examenul medical, se constata ca inteligenta bolnavului este intacta. Memoria pare scazuta si subiectul se plange de acest fapt, dar el este capabil sa deruleze filmul vietii sale cu lux de amanunte. Altfel spus, memoria sa nu este afectata decat pentru ce nu-i face placere sa-si reaminteasca; ea este normala atunci cand trebuie sa-si aminteasca intimplari in care este lezat amorul sau propriu. Uneori manifestarile sunt mai brutale, survin in mod violent si sunt urmate de diverse complicatii.In aceste cazuri, somnul si chiar odihna nu mai pot reface capacitatea de munca. Bolnavul se plange de dureri de cap, ce nu mai pot fi inlaturate cu medicamente, memoria slabeste, interesul pentru munca dispare, somnul superficial este insotit de visuri chinuitoare. Apetitul scade si el pana la totala indiferenta fata de hrana. Dispare initiativa si se instaleaza plictiseala si melancolia.Surmenajul slabeste rezistenta organismului, predispunand astfel la tot felul de boli. Oamenii surmenati se imbolnavesc mai usor, bolile evolueaza mai repede, cu complicatii.

Tratament surmenaj: In primul rand se schimba modul de viata, prin alternananta dintre munca si relaxare, efectuarea unor activitati relaxante ca de exemplu drumetii in natura, la munte, plimbari in aer liber, respectarea orelor de somn. Cu bune rezultate sunt o serie de medicamente dintre care Ascolecitin forte tablete si lecitina in general sub orice forma, dar nu administrata dupa amiaza deoarece fiind un energizant nu veti putea dormi noaptea.