Stresul

Studenta: Iliescu Alisia

Departamentul: Psihologie

An: III

Profesor: Dl. Trifa Nelu

Toata lumea este familiriarizata cu stresul. Oamenii de stiinta nu fac intotdeauna distinctie intre starea psihologica a stresului si raspunsul fiziologic la stres. Stresul cronic chiar poate rupe arhitectura complexa a creierului. Stresul este o amenintare la adresa echilibrului organismului.

Modul in care organismul si creierul raspunde la stres depinde de mulți factori, nu în ultimul rând este propriu fond genetic și experiența personală. Astăzi există un decalaj tot mai mare între evoluția de biologie a noastra și societatea noastră. Exercitarea controleaza sentimentele emotionale si fizice ale stresului, si, de asemenea lucreaza la nivel celular. La fel ca cele mai multe problem psihice, stresul cronic rezulta din creierul fiind blocat in acelasi model, marcat de pessimism, teama si retragere in sine. Sfaturile cu privire la modul de a reduce stresul vietii modern este ca provocarile sunt ceea ce ne permite sa ne straduim, sa crestem si sa invatam.Declansata de un apel primitive de supravietuire raspunsul la stress al organismului este un dar implementat de evolutie fara de care nu am mai fi aici.Stresul sever activeaza faza de urgenta, cunoscut sub numele de lupta sau fugi. Butonul de panica al

creierului este amigdala. Se aplica si in situatia de a vorbi in public.Pragul tutror pentru stress este diferita, se poate schimba in functiile de mediu in care ai fost crescut sau genetica noastra, sau ambele combinate. Cand suferi de stress cronic, nu te mai gandesti ca ai o situatie de iesire sau nu te ajuta cand prietenii iti spun ca problemele nu sunt atat de grave precum ti le inchipui tu. Dar problemele noastre sunt mai importante pentru noi, decat pentru restul, ei privesc lucrurile obiectiv. Atlfel gandesti cand esti pus intr-o situatie decat din afara.Cercetatorii au descoperit ca functiile cognitive superioare sunt afectate in timpul exercitiilor fizice intense. Ce se intampla dupa exercitiu intens este ca creierul incepe procesul de recuperare celulara. Exercitiile fizice ajuta insulin sa gestioneze nivelul de glucoza din organism.La nivel mecanic, exercitiile fizice relaxeaza tensiunea muschilor, care rupe stresul. In timp, exercitiile fizice regulate, cresc eficienta sistemului vascular si scade tensiunea. Stresul de exercitiu este previzibil si controlabil pentru cat u initiezi actiunea, iar acest doua variable sunt esentiale, psihologic vorbind.De exemplu: sarind coarda tu inhibi senzatia de stres si activitatea creierului.

In anul 2004, cercetatorii de la o Universitate au facut un experiment pe niste angajati de la o companie, vazand daca facand gimnastica in pauza de masa ii face mai productivi, mai energici sis a aibe un volum mai mare de lucru. Atat stresul cat si inactivitatea (couch-potato), sun tsemne distincte ale vietii

moderne si joaca roluri mari in anumite boli Cuma r fi : dezvoltarea artritei,sindromul de oboseala cronica, depresia, tulburari autoimmune, etc. Bolile rezulta dintr-un system imunitar slabit iar mascara poate imbunatati in mod dramatic sistemul imunitar, din start simti ca ai mai multa energie, nivelul de serotonina din creier este mai mare, de unde rezultand si fericirea.

Totul revina la paradoxul evolutiv, ca, desi a vietui in lumea moderna este mai simplu,usor, experimentam mai mult stress decat mai demult. Faptul ca suntem mai inactivi decat stramosii nostrii reies doar problem de natura psihica si fizica.

Cu cat esti mai stresat cu atat mai mult corpul tau are nevoie de o activitate pentru a face creierul sa mearga ca “pe roate”.