stresul ocupational partea 2 2016

26
Stresul Stresul ocupaţional ocupaţional Partea 2 Partea 2

Upload: mihaela-mihaela

Post on 13-Jul-2016

61 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

stres ocu

TRANSCRIPT

Page 1: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Stresul Stresul ocupaţionalocupaţionalPartea 2Partea 2

Page 2: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Strategii de coping privind Strategii de coping privind stresul ocupaţionalstresul ocupaţional

Conceptul de Conceptul de ""coping"coping" a fost elaborat de a fost elaborat de Lazarus şi Launtier în 1978, acesta Lazarus şi Launtier în 1978, acesta desemnând desemnând un ansamblu de mecanisme şi conduite pe un ansamblu de mecanisme şi conduite pe care individul le interpune între el şi care individul le interpune între el şi evenimentul perceput ca ameninţător, evenimentul perceput ca ameninţător, pentrupentru a stăpâni, a ţine sub control, pentru a a stăpâni, a ţine sub control, pentru a tolera sau diminua impactultolera sau diminua impactul acestuia asupra acestuia asupra stării sale de confort fizic şi psihic. stării sale de confort fizic şi psihic.

Termenul "Termenul "coping strategy"coping strategy" sau sau "coping "coping ability"ability" este utilizat în special în literatura este utilizat în special în literatura anglo-saxonă în timp ce "anglo-saxonă în timp ce "stratégie stratégie d'ajustement"d'ajustement" (Dantchev, 1989; Dantzer, 1989) (Dantchev, 1989; Dantzer, 1989) se utilizează se utilizează dede francez francezii..

Page 3: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Lazarus şi Folkman (1984) l-au Lazarus şi Folkman (1984) l-au definit ca reprezentând definit ca reprezentând ansamblul ansamblul eforturilor cognitive şi eforturilor cognitive şi comportamentalecomportamentale destinate destinate controlării, reducerii sau tolerării controlării, reducerii sau tolerării exigenţelor,exigenţelor, cerinţelor externe cerinţelor externe şi/sau interne care şi/sau interne care ameninţă sau ameninţă sau depăşesc depăşesc resursele unui individ.resursele unui individ.

Page 4: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Mircea MicleaMircea Miclea dă o definiţie copingului, văzut drept dă o definiţie copingului, văzut drept “orice mecanism de prevenţie şi adaptare la stres, “orice mecanism de prevenţie şi adaptare la stres, orice tranzacţie între subiect şi mediu în vederea orice tranzacţie între subiect şi mediu în vederea reducerii intensităţii stresului…adaptarea în acest reducerii intensităţii stresului…adaptarea în acest caz vizează nu numai <<convieţuirea cu stresul>>, caz vizează nu numai <<convieţuirea cu stresul>>, asimilarea lui, ci şi înlăturarea lui printr-o acţiune asimilarea lui, ci şi înlăturarea lui printr-o acţiune fermă”. În opinia sa, copingul vizează “toate fermă”. În opinia sa, copingul vizează “toate modalităţile de gestionare a stresului”.modalităţile de gestionare a stresului”.

Mecanismele de coping pot intra in acţiune fie Mecanismele de coping pot intra in acţiune fie anticipat, fie în momentul inducerii stresului sau anticipat, fie în momentul inducerii stresului sau după acţiunea stresorului.după acţiunea stresorului.

M. MicleaM. Miclea grupeaza grupeaza mecanismele de copin mecanismele de copingg in trei in trei mari categorii:mari categorii: comportamentalecomportamentale: grupeaza toate : grupeaza toate

comportamentele care au funcţia de a preveni sau comportamentele care au funcţia de a preveni sau reduce reacţia de stres. reduce reacţia de stres.

Numărul şi varietatea acestora este Numărul şi varietatea acestora este extrem de mare, aproape orice comportament extrem de mare, aproape orice comportament într-un anumit context poate dobândi funcţie într-un anumit context poate dobândi funcţie adaptativă sau profilactică (ex.: fuga sau lupta, adaptativă sau profilactică (ex.: fuga sau lupta, căutarea unui sprijin social, acţiunea planificată, căutarea unui sprijin social, acţiunea planificată, abandonarea în activităţile cotidiene, abandonarea în activităţile cotidiene, perseverenţa etc.). perseverenţa etc.).

Page 5: Stresul Ocupational Partea 2 2016

cognitivecognitive: cuprind totalitatea mecanismelor de : cuprind totalitatea mecanismelor de prelucrare a informaţiei, care au funcţia de a diminua prelucrare a informaţiei, care au funcţia de a diminua reacţia la stres.reacţia la stres.Organismul îşi reduce stresul operând nu asupra Organismul îşi reduce stresul operând nu asupra situaţiei stresante, ci asupra modului cum este ea situaţiei stresante, ci asupra modului cum este ea percepută: este efectuata o evaluare primară, apoi percepută: este efectuata o evaluare primară, apoi una secundară, cărora le urmează un şir de alte una secundară, cărora le urmează un şir de alte evaluări şi reevaluări. evaluări şi reevaluări. Intervenţia mecanismelor de coping cognitiv se face Intervenţia mecanismelor de coping cognitiv se face fie în momentul evaluării situaţiei-stimul, fie după ce fie în momentul evaluării situaţiei-stimul, fie după ce această evaluare a avut loc.această evaluare a avut loc.Exemplele deExemplele de mecanisme de coping cognitiv sunt mecanisme de coping cognitiv sunt foarte variate, de la corectarea evaluărilor iniţiale sau foarte variate, de la corectarea evaluărilor iniţiale sau reevaluarea resurselor proprii, la planificarea reevaluarea resurselor proprii, la planificarea rezolvării problemei, evaziunea in imaginar, gândire rezolvării problemei, evaziunea in imaginar, gândire magică sau raţionalizarea eşecului.magică sau raţionalizarea eşecului.

neurobiologiceneurobiologice: reacţia la stres are o evidentă : reacţia la stres are o evidentă componentă biologică –mijloacele de optimizare a componentă biologică –mijloacele de optimizare a reacţiilor biochimice la stres pot fi generate reacţiilor biochimice la stres pot fi generate spontanspontan, , de către organism, ca reacţie de apărare (ex.: secreţia de către organism, ca reacţie de apărare (ex.: secreţia masivă de hormoni), sau pot fi masivă de hormoni), sau pot fi induse deliberatinduse deliberat, de , de către subiectul insusi (ex.: consumul de către subiectul insusi (ex.: consumul de medicamente, tutun, droguri..), sau de către terapeut medicamente, tutun, droguri..), sau de către terapeut (tehnicile de relaxare).(tehnicile de relaxare).

Page 6: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Abordarea biaxialAbordarea biaxială a mecanismelor de coping (Mircea Miclea)ă a mecanismelor de coping (Mircea Miclea)

Page 7: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Studiile referitoare la strategiile de Studiile referitoare la strategiile de adaptare (de "coping") au adus o adaptare (de "coping") au adus o schimbare fundamentală în cercetările schimbare fundamentală în cercetările referitoare la stres, prin schimbarea referitoare la stres, prin schimbarea orientării acestora de la descrierea orientării acestora de la descrierea reacţiilor la stres la descrierea şi reacţiilor la stres la descrierea şi cercetarea modalităţilor prin care cercetarea modalităţilor prin care individul individul controleazăcontrolează factorii şi situaţia factorii şi situaţia stresantă.stresantă.

Factorii agresori parcurg mai Factorii agresori parcurg mai multe filtre individuale care conduc la multe filtre individuale care conduc la amplificarea sau diminuarea reacţiilor, în amplificarea sau diminuarea reacţiilor, în funcţie de modul în care sunt percepuţi funcţie de modul în care sunt percepuţi (apreciaţi, evaluaţi) factorii respectivi.(apreciaţi, evaluaţi) factorii respectivi.

Page 8: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Relaţia Relaţia stres-tulburare a echilibrului stres-tulburare a echilibrului individualindividual

Factorii:Factorii: perceperea stresuluiperceperea stresului sub sub

influenţa experienţei anterioare;influenţa experienţei anterioare; mecanismele individualemecanismele individuale;; eforturile eforturile conştiente:conştiente: punerea în punerea în

funcţiune a unui plan de funcţiune a unui plan de acţiune(acţiune(strategii de copingstrategii de coping););

recurgerea la diferite tehnici recurgerea la diferite tehnici (relaxare, exerciţii fizice etc.).(relaxare, exerciţii fizice etc.).

Page 9: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Aceşti factori sunt antrenaţi în Aceşti factori sunt antrenaţi în evaluarea propriilorevaluarea propriilor posibilităţiposibilităţi în în raport cu situaţia respectivă şi raport cu situaţia respectivă şi anume: anume:

evaluarea primarăevaluarea primară conduce la conduce la stabilirea stabilirea semnificaţiei semnificaţiei pentru pentru individ a factorului sau situaţiei individ a factorului sau situaţiei stresante şi, în funcţie de aceasta, la stresante şi, în funcţie de aceasta, la emoţiiemoţii de o anumită calitate şi de o anumită calitate şi intensitate;intensitate;

Page 10: Stresul Ocupational Partea 2 2016

evaluarea secundarăevaluarea secundară pornind de la întrebarea ce pornind de la întrebarea ce poate face individul pentru a preveni o pierdere, o poate face individul pentru a preveni o pierdere, o ameninţare sau pentru a obţine beneficiul ajunge la ameninţare sau pentru a obţine beneficiul ajunge la a răspunde prin: a răspunde prin: schimbarea situaţiei, acceptarea schimbarea situaţiei, acceptarea ei, fugă, evitare, căutarea unui plus de informaţii, ei, fugă, evitare, căutarea unui plus de informaţii, a unui suport social, acţiune impulsivă a unui suport social, acţiune impulsivă etc. etc. Strategiile alese sunt de două tipuri:Strategiile alese sunt de două tipuri:

centrate pe emoţiicentrate pe emoţii: au ca obiectiv reducerea : au ca obiectiv reducerea tensiunii emoţionale fără a schimba situaţia. tensiunii emoţionale fără a schimba situaţia. MMinimizinimizareaarea direct directă aă a emoţiil emoţiiloror negative negative se face se face directdirect prin modificarea volumului sau conţinutului prin modificarea volumului sau conţinutului gândurilor referitoare la sursele de stres, adică gândurilor referitoare la sursele de stres, adică strategia de control emoţional a stresuluistrategia de control emoţional a stresului. La . La limită, acest tip de strategie de control a stresului limită, acest tip de strategie de control a stresului poate implica comportamente de evitare sau de poate implica comportamente de evitare sau de refuz a deciziei (Anderson, 2003), pasarea deciziei refuz a deciziei (Anderson, 2003), pasarea deciziei la o altă persoană sau o preferinţă crescută pentru la o altă persoană sau o preferinţă crescută pentru păstrarea situaţiei curente sau pentru o alternativă păstrarea situaţiei curente sau pentru o alternativă uşor de justificat (Luce, 1998).uşor de justificat (Luce, 1998).

Page 11: Stresul Ocupational Partea 2 2016

centrate pe problemăcentrate pe problemă: au ca obiectiv : au ca obiectiv modificarea situaţiei, acţionând indirect modificarea situaţiei, acţionând indirect asupra emoţiilor, asupra emoţiilor, adică emoţiile negative adică emoţiile negative asociate stresorilor sunt depăşite prin cea asociate stresorilor sunt depăşite prin cea mai bună rezolvare posibilă, emoţiile mai bună rezolvare posibilă, emoţiile negative fiind un indicator al importanţei negative fiind un indicator al importanţei problemei. problemei.

Motivaţia de a acţiona corect este Motivaţia de a acţiona corect este adeseori asociată cu o procesare a adeseori asociată cu o procesare a informaţiei mai vastă. Procesarea extinsă a informaţiei mai vastă. Procesarea extinsă a informaţiei este cel mai aproape indicator informaţiei este cel mai aproape indicator pentru sine şi cel mai observabil pentru pentru sine şi cel mai observabil pentru ceilalţi că cineva este motivat să fie corect în ceilalţi că cineva este motivat să fie corect în decizia luată în raport cu stresorul. Astfel, în decizia luată în raport cu stresorul. Astfel, în loc de a conduce la folosirea strategiilor loc de a conduce la folosirea strategiilor simplisimplisteste, apel, apelăm la rezolvaea situaţiei ce ăm la rezolvaea situaţiei ce includeinclude procesare procesareaa extensivă a informaţiei extensivă a informaţiei..

reevaluarea reevaluarea ce se referă la modificarea ce se referă la modificarea percepţiei primare.percepţiei primare.

Page 12: Stresul Ocupational Partea 2 2016

MetodologiaMetodologia pentru inventarierea pentru inventarierea diferitelor strategii se bazeaza pe diferitelor strategii se bazeaza pe identificarea modalitatilor de identificarea modalitatilor de reactie în diferite situatii stresante, reactie în diferite situatii stresante, având la baza marea variabilitate având la baza marea variabilitate inter si intraindividuala precum si inter si intraindividuala precum si utilizarea analizei factoriale pe un utilizarea analizei factoriale pe un numar suficient de subiecti.numar suficient de subiecti.

Page 13: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati în 8 Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati în 8 subscari: primele doua vizeaza strategiile subscari: primele doua vizeaza strategiile centrate pe centrate pe problemeprobleme, iar celelalte sase, pe cele , iar celelalte sase, pe cele centrate pe starea centrate pe starea emotionalaemotionala::

1. rezolvarea problemei - cautarea 1. rezolvarea problemei - cautarea de informatii ("am stabilit un plan de de informatii ("am stabilit un plan de actiune si m-am tinut de el")actiune si m-am tinut de el")2. spirit combativ sau acceptarea2. spirit combativ sau acceptarea confruntariiconfruntarii3.3. îndepartarea sau minimalizarea îndepartarea sau minimalizarea amenintariiamenintarii4. reevaluarea pozitiva4. reevaluarea pozitiva5. autoacuzare5. autoacuzare6. fuga de evitare 6. fuga de evitare 7. cautarea unui suport social7. cautarea unui suport social8. stapânirea de sine.8. stapânirea de sine.

Page 14: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Suls si Fletcher (1985) utilizeaza Suls si Fletcher (1985) utilizeaza clasificarea care împarte strategiile clasificarea care împarte strategiile în doua grupe mari de evitare si de în doua grupe mari de evitare si de vigilenta, care opun vigilenta, care opun strategiilor strategiilor pasivepasive (evitare, fuga, negare, (evitare, fuga, negare, acceptare) - acceptare) - strategiile activestrategiile active (cautare de informatii, sustinere (cautare de informatii, sustinere sociala, planuri de rezolvare).sociala, planuri de rezolvare).

Page 15: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Criteriile de eficacitate a copingului Criteriile de eficacitate a copingului sunt si ele multidimensionalesunt si ele multidimensionale

-controlul sau reducerea impactului agresiunii -controlul sau reducerea impactului agresiunii asupra starii de confort fizic si psihic asupra starii de confort fizic si psihic conducând la reducerea excitatiei si conducând la reducerea excitatiei si depresiunii;depresiunii;

-stilul activ centrat pe rezolvarea problemei este -stilul activ centrat pe rezolvarea problemei este mai eficace decât cel pasiv, centrat pe mai eficace decât cel pasiv, centrat pe emotie;emotie;

-în functie de caracteristicile situatiei, de durata -în functie de caracteristicile situatiei, de durata si controlabilitatea ei:si controlabilitatea ei:••evitareaevitarea este eficace la un stres pe termen este eficace la un stres pe termen scurt;scurt;••strategiile activestrategiile active sunt eficace la un stres pe sunt eficace la un stres pe termen lungtermen lung;;••strategiile active strategiile active nunu sunt eficace în cazul sunt eficace în cazul unor situatii necontrolabileunor situatii necontrolabile..

Page 16: Stresul Ocupational Partea 2 2016

CopingulCopingul, mai mult decât o simpla reactie , mai mult decât o simpla reactie la stres, reprezinta o strategie la stres, reprezinta o strategie multidimensionala de control, a carei multidimensionala de control, a carei finalitate este finalitate este schimbarea,schimbarea, fie a fie a situatieisituatiei, , fie a fie a aprecierii subiective.aprecierii subiective.

Carver şi colaboratorii (1998) au constat Carver şi colaboratorii (1998) au constat că, deşi există mai multe strategii, indivizii că, deşi există mai multe strategii, indivizii nu utilizează toate strategiile de control a nu utilizează toate strategiile de control a stresului, ci doar unele dintre el, cu care stresului, ci doar unele dintre el, cu care sunt obişnuiţi. Se pot însă organiza sunt obişnuiţi. Se pot însă organiza programe de training care să vizeze programe de training care să vizeze antrenarea oamenilor din organizaţii să antrenarea oamenilor din organizaţii să utilizeze, cu mai mare frecvenţă, strategiile utilizeze, cu mai mare frecvenţă, strategiile adaptative de control a stresul ocupaţional.adaptative de control a stresul ocupaţional.

Page 17: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping COPE COPECOPE – elaborat de Carver, Scheier și Weintraub (1989). COPE – elaborat de Carver, Scheier și Weintraub (1989). Chestionarul integrează modelul stresului elaborat de Lazarus Chestionarul integrează modelul stresului elaborat de Lazarus (1984), dar autorii chestionarului consideră departajarea (1984), dar autorii chestionarului consideră departajarea formelor de coping în cele două tipuri (focalizat spre problemă formelor de coping în cele două tipuri (focalizat spre problemă și focalizat spre emoție) prea simplistă. Chestionarul COPE și focalizat spre emoție) prea simplistă. Chestionarul COPE vizează 14 forme de coping, care pot avea preponderent un vizează 14 forme de coping, care pot avea preponderent un caracter activ sau pasiv. caracter activ sau pasiv.

Chestionarul cuprinde 53 de afirmații, fiecare formă Chestionarul cuprinde 53 de afirmații, fiecare formă de coping fiind evaluată prin 4 itemi. Excepție face de coping fiind evaluată prin 4 itemi. Excepție face copingul copingul prin recurgerea la alcool-medicamenteprin recurgerea la alcool-medicamente, care este măsurat , care este măsurat printr-un singur item. printr-un singur item. Mai jos aveti enumerate o serie de fraze Mai jos aveti enumerate o serie de fraze care exprimă modul în care oamenii simt sau acţioneză când care exprimă modul în care oamenii simt sau acţioneză când se simt stresaţi sau se confruntă cu o problemă gravă. Gândiţi-se simt stresaţi sau se confruntă cu o problemă gravă. Gândiţi-vă cum simţiţi şi acţionaţi dumneavoastră înşivă, în general în vă cum simţiţi şi acţionaţi dumneavoastră înşivă, în general în astfel de situaţii, şi alegeţi varianta care vi se potriveşte cel astfel de situaţii, şi alegeţi varianta care vi se potriveşte cel mai bine în cazul dumneavoastră. Notaţi pe foaia de răspuns,in mai bine în cazul dumneavoastră. Notaţi pe foaia de răspuns,in dreptul fiecarei afirmatii, cifra:dreptul fiecarei afirmatii, cifra:

1= De obicei nu fac acest lucru.1= De obicei nu fac acest lucru. 2= Rareori fac acest lucru.2= Rareori fac acest lucru. 3= Fac uneori acest lucru.3= Fac uneori acest lucru. 4= Fac deseori acest lucru.4= Fac deseori acest lucru.

Page 18: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping1. Mă angajez în activităţi suplimentare care pot 1. Mă angajez în activităţi suplimentare care pot

contribui la rezolvarea problemei.contribui la rezolvarea problemei.2. Încerc să-mi formulez o strategie despre ce 2. Încerc să-mi formulez o strategie despre ce

am de făcut.am de făcut.3. Las la o parte activităţi pentru a mă concentra 3. Las la o parte activităţi pentru a mă concentra

asupra problemei.asupra problemei.4. Îmi impun să aştept momentul potrivit pentru 4. Îmi impun să aştept momentul potrivit pentru

a reacţiona.a reacţiona.5. Îi întreb pe oamenii care au trecut prin 5. Îi întreb pe oamenii care au trecut prin

experienţe similare ce au făcut în acea experienţe similare ce au făcut în acea situaţie.situaţie.

6. Spun cuiva ce simt.6. Spun cuiva ce simt.7. Caut ceva bun în ceea ce mi se întâmplă.7. Caut ceva bun în ceea ce mi se întâmplă.8. Învăţ să trăiesc cu problema mea.8. Învăţ să trăiesc cu problema mea.9. Caut ajutorul lui Dumnezeu.9. Caut ajutorul lui Dumnezeu.10. Sunt prost dispus şi îmi exteriorizez emoţiile.10. Sunt prost dispus şi îmi exteriorizez emoţiile.

Page 19: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping11. Refuz să cred ce s-a întîmplat.11. Refuz să cred ce s-a întîmplat.12. Renunţ la încercarea de a obţine ce vreau.12. Renunţ la încercarea de a obţine ce vreau.13. Mă implic în muncă sau în alte activităţi pentru 13. Mă implic în muncă sau în alte activităţi pentru

a-mi abate gândul de la problemă.a-mi abate gândul de la problemă.14. Îmi concentrez eforturile pentru spre a rezolva 14. Îmi concentrez eforturile pentru spre a rezolva

într-un anumit fel problema.într-un anumit fel problema.15. Îmi fac un plan despre cum să acţionez. 15. Îmi fac un plan despre cum să acţionez. 16. Mă concentrez asupra situaţiei care îmi dă de 16. Mă concentrez asupra situaţiei care îmi dă de

furcă şi dacă e nevoie las celelalte lucruri în voia furcă şi dacă e nevoie las celelalte lucruri în voia lor.lor.

17. Mă ţin deoparte, nu fac nimic, până situaţia nu o 17. Mă ţin deoparte, nu fac nimic, până situaţia nu o permite.permite.

18. Încerc să caut sugestii despre ce ar fi bine să 18. Încerc să caut sugestii despre ce ar fi bine să fac.fac.

19. Încerc să obţin suport moral de la prieteni sau de 19. Încerc să obţin suport moral de la prieteni sau de la rude.la rude.

20. Încerc să privesc lucrurile printr-o lumină 20. Încerc să privesc lucrurile printr-o lumină diferită, mai pozitivă.diferită, mai pozitivă.

Page 20: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping21. Accept că faptul s-a petrecut şi nu mai poate 21. Accept că faptul s-a petrecut şi nu mai poate

fi schimbat.fi schimbat.22. Îmi pun speranţele în Dumnezeu.22. Îmi pun speranţele în Dumnezeu.23. Îmi las sentimentele să iasă la iveală.23. Îmi las sentimentele să iasă la iveală.24. Îmi spun că nu s-a întîmplat cu adevărat.24. Îmi spun că nu s-a întîmplat cu adevărat.25. Renunţ să mai lupt pentru a-mi atinge 25. Renunţ să mai lupt pentru a-mi atinge

scopurile.scopurile.26. Merg la filme, mă uit la TV pentru a mă 26. Merg la filme, mă uit la TV pentru a mă

gândi mai puţin la problemă.gândi mai puţin la problemă.27. Prefer să visez la alte lucruri.27. Prefer să visez la alte lucruri.28. Mă feresc de a fi distras de alte gânduri sau 28. Mă feresc de a fi distras de alte gânduri sau

activităţi.activităţi.29. Mă asigur că nu înrăutăţesc lucrurile 29. Mă asigur că nu înrăutăţesc lucrurile

acţionând prea curând.acţionând prea curând.30. Mă gândesc la paşii pe care îi am de făcut.30. Mă gândesc la paşii pe care îi am de făcut.

Page 21: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping31. Reduc efortul pe care obişnuiam să-l depun 31. Reduc efortul pe care obişnuiam să-l depun

în rezolvarea problemelor.în rezolvarea problemelor.32. Mă străduiesc să previn ca alte lucruri să se 32. Mă străduiesc să previn ca alte lucruri să se

suprapună în eforturile mele de trata cu suprapună în eforturile mele de trata cu problema.problema.

33. Mă feresc să acţionez prea repede.33. Mă feresc să acţionez prea repede.34. Vorbesc cu cineva care poate face ceva 34. Vorbesc cu cineva care poate face ceva

concret legat de problema mea.concret legat de problema mea.35. Mă gândesc cum aş putea să mă descurc 35. Mă gândesc cum aş putea să mă descurc

cel mai bine cu problema.cel mai bine cu problema.36. Caut înţelegere de la cineva.36. Caut înţelegere de la cineva.37. Accept ca realitate faptul care s-a petrecut.37. Accept ca realitate faptul care s-a petrecut.38. Încerc să mă dezvolt ca persoană, ca 38. Încerc să mă dezvolt ca persoană, ca

urmare a acestei experienţe.urmare a acestei experienţe. 39. Mă rog la Dumnezeu mai mult ca de obicei.39. Mă rog la Dumnezeu mai mult ca de obicei.40. Mă obişnuiesc cu ideea că nu pot să mă 40. Mă obişnuiesc cu ideea că nu pot să mă

descurc cu problema şi abandonez descurc cu problema şi abandonez încercările.încercările.

Page 22: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping41. Sunt deprimat şi îmi dau seama de asta.41. Sunt deprimat şi îmi dau seama de asta.42. Îmi spun mie însumi : „nu poate fi adevărat”.42. Îmi spun mie însumi : „nu poate fi adevărat”.43. Dorm mai mult ca de obicei43. Dorm mai mult ca de obicei44. Fac ceea ce trebuie făcut, pas cu pas44. Fac ceea ce trebuie făcut, pas cu pas45. Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe 45. Vorbesc cu cineva pentru a afla mai multe

despre situaţia respectivă.despre situaţia respectivă.46. Îmi împărtăşesc sentimentele cuiva.46. Îmi împărtăşesc sentimentele cuiva.47. Învăţ din lucrurile care mi se întâmplă.47. Învăţ din lucrurile care mi se întâmplă.48. Mă obişnuiesc cu ideea că faptul s-a 48. Mă obişnuiesc cu ideea că faptul s-a

petrecut. petrecut. 49. Încerc să îmi găsesc liniştea în religie.49. Încerc să îmi găsesc liniştea în religie.50. Mă simt foarte stresat şi îmi exprim 50. Mă simt foarte stresat şi îmi exprim

sentimentele.sentimentele.51. Mă comport ca şi cum nu s-ar întâmplat 51. Mă comport ca şi cum nu s-ar întâmplat

nimic.nimic.52. Consum alcool sau iau medicamente pentru 52. Consum alcool sau iau medicamente pentru

a mă gândi mai puţin la problemă.a mă gândi mai puţin la problemă.53.Acţionez direct pentru a soluţiona problema.53.Acţionez direct pentru a soluţiona problema.

Page 23: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de copingChestionarul vizează 14 Chestionarul vizează 14 strategiistrategii de coping, care pot avea de coping, care pot avea

preponderent un caracter activ sau pasivpreponderent un caracter activ sau pasiv..Cele 14 scale corespunzătoare strategiilor de coping sunt: Cele 14 scale corespunzătoare strategiilor de coping sunt: 1. 1. copingul activcopingul activ – vizează acțiunile concrete, ce urmăresc – vizează acțiunile concrete, ce urmăresc

înlăturarea stresorului sau ameliorarea efectelor sale. Este o înlăturarea stresorului sau ameliorarea efectelor sale. Este o formă de acțiune conștientă, de intensificare a efortului în formă de acțiune conștientă, de intensificare a efortului în vederea ameliorării sau ajustării la stresor (1, 14, 31, 40). vederea ameliorării sau ajustării la stresor (1, 14, 31, 40).

2. 2. planificareaplanificarea – se referă la orientarea gândirii spre pașii și – se referă la orientarea gândirii spre pașii și modalitățile de acțiune (2, 15, 30, 45). modalitățile de acțiune (2, 15, 30, 45).

3. 3. eliminarea activităților concurente eliminarea activităților concurente – evaluează tendința – evaluează tendința persoanelor de a evita distragerea de la situația persoanelor de a evita distragerea de la situația problematică, pentru a se putea concentra mai mult asupra problematică, pentru a se putea concentra mai mult asupra soluționării ei (3, 16, 28, 42). soluționării ei (3, 16, 28, 42).

4. 4. reținerea de la acțiune reținerea de la acțiune – măsoară opusul tendințelor – măsoară opusul tendințelor impulsive și premature de a acționa chiar dacă situația nu o impulsive și premature de a acționa chiar dacă situația nu o permite; este o formă de coping activ în sensul focalizării pe permite; este o formă de coping activ în sensul focalizării pe stresor, dar în același timp, o strategie pasivă, până în stresor, dar în același timp, o strategie pasivă, până în momentul când circumstanțele vor permite acțiunea (4, 17, momentul când circumstanțele vor permite acțiunea (4, 17, 29, 43). 29, 43).

5. 5. căutarea suportului social-instrumental – căutarea suportului social-instrumental – evaluează evaluează tendința de a solicita sfaturi, informații, ajutor material tendința de a solicita sfaturi, informații, ajutor material necesar în acțiunile de ameliorare a situației; este considerat necesar în acțiunile de ameliorare a situației; este considerat a fi o formă de coping activ (5, 18, 32, 44).a fi o formă de coping activ (5, 18, 32, 44).

Page 24: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping6. 6. căutarea suportului social-emoțional – căutarea suportului social-emoțional – itemii identifică în itemii identifică în

ce măsură persoana tinde să solicite înțelegere, compasiune ce măsură persoana tinde să solicite înțelegere, compasiune sau suport moral de la prieteni, rude, colegi, pentru a sau suport moral de la prieteni, rude, colegi, pentru a diminua distresul; este o formă de coping focalizat pe emoție diminua distresul; este o formă de coping focalizat pe emoție (6, 19, 33, 46). (6, 19, 33, 46).

7. 7. reinterpretarea pozitivă –reinterpretarea pozitivă – identifică tendința unei persoane identifică tendința unei persoane de a extrage un beneficiu chiar dintr-o situație indezirabilă de a extrage un beneficiu chiar dintr-o situație indezirabilă sau cu consecințe nefaste; nu are doar scopul de a reduce sau cu consecințe nefaste; nu are doar scopul de a reduce distresul, ci poate fi punctul de plecare pentru un alt gen de distresul, ci poate fi punctul de plecare pentru un alt gen de acțiune asupra stresorului (7, 20, 34, 48). acțiune asupra stresorului (7, 20, 34, 48).

8. 8. acceptarea – acceptarea – vizează una dintre cele două situații: vizează una dintre cele două situații: acceptarea realității factorului amenințător, în vederea acceptarea realității factorului amenințător, în vederea acționării asupra lui și/sau acceptarea faptului că nu se poate acționării asupra lui și/sau acceptarea faptului că nu se poate face nimic pentru ameliorarea situației (8, 21, 35, 47). face nimic pentru ameliorarea situației (8, 21, 35, 47).

9. 9. negarea –negarea – se referă la refuzul de a crede că stresorul există se referă la refuzul de a crede că stresorul există sau la acțiunile întreprinse care ignoră stresorul, ca și cum sau la acțiunile întreprinse care ignoră stresorul, ca și cum nu ar fi real; deși, în mod tradițional, negarea este inclusă în nu ar fi real; deși, în mod tradițional, negarea este inclusă în categoria mecanismelor defensive, Carver și colaboratorii categoria mecanismelor defensive, Carver și colaboratorii consideră utilă includerea negării la mecanismele de coping consideră utilă includerea negării la mecanismele de coping (11, 24, 38, 52). (11, 24, 38, 52).

10. 10. descărcarea emoțională – descărcarea emoțională – scala pune în evidență tendința scala pune în evidență tendința persoanei de a-și reduce nivelul distresului prin exprimarea persoanei de a-și reduce nivelul distresului prin exprimarea afectelor și emoțiilor negative (10, 23, 37, 51). afectelor și emoțiilor negative (10, 23, 37, 51).

Page 25: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping11. 11. orientarea spre religie – orientarea spre religie – se referă la măsura în care se referă la măsura în care

subiectul apelează, în momentele nesigure, la ajutor din subiectul apelează, în momentele nesigure, la ajutor din partea divinității; autorii chestionarului apreciază că partea divinității; autorii chestionarului apreciază că orientarea spre religie este o strategie de coping cu orientarea spre religie este o strategie de coping cu funcții multiple: poate servi pentru reinterpretarea funcții multiple: poate servi pentru reinterpretarea pozitivă, pentru suport emoțional sau ca o formă de pozitivă, pentru suport emoțional sau ca o formă de coping activ la un stresor (9, 22, 36, 49). coping activ la un stresor (9, 22, 36, 49).

12. 12. pasivitatea mentală –pasivitatea mentală – scala identifică „tactica” folosită scala identifică „tactica” folosită de anumite persoane în scopul de a evita confruntarea de anumite persoane în scopul de a evita confruntarea cu problema; pasivitatea mentală are loc prin „imersia” în cu problema; pasivitatea mentală are loc prin „imersia” în alte activități: vizionarea de filme sau spectacole, alte activități: vizionarea de filme sau spectacole, vizitarea prietenilor, practicaresa sporturilor etc.; este vizitarea prietenilor, practicaresa sporturilor etc.; este tendința opusă suprimării oricăror activități, pentru a se tendința opusă suprimării oricăror activități, pentru a se concentra la situația problematică (13, 26, 27, 53).concentra la situația problematică (13, 26, 27, 53).

13. 13. pasivitatea comportamentală –pasivitatea comportamentală – evaluează tendința de evaluează tendința de răspuns la stres prin reducerea efortului sau chiar răspuns la stres prin reducerea efortului sau chiar abandonarea angajării în atingerea scopului sau abandonarea angajării în atingerea scopului sau înlăturarea stresorului care interferează cu scopul; înlăturarea stresorului care interferează cu scopul; pasivitatea comportamentală ca strategie de coping este pasivitatea comportamentală ca strategie de coping este similară conceptului de neajutorare (12, 25, 41, 50). similară conceptului de neajutorare (12, 25, 41, 50).

14. 14. recurgerea la alcool-medicamenterecurgerea la alcool-medicamente – itemul identifică – itemul identifică propensiunea de a apela la medicație anxiolitică sau la propensiunea de a apela la medicație anxiolitică sau la alcool pentru cuparea stărilor de disconfort psihic alcool pentru cuparea stărilor de disconfort psihic rezultate din confruntarea cu situația amenințătoare (39). rezultate din confruntarea cu situația amenințătoare (39).

Page 26: Stresul Ocupational Partea 2 2016

Scala de copingScala de coping Pentru fiecare Pentru fiecare strategiestrategie de coping de coping

100% constituie 16 puncte. 100% constituie 16 puncte. Procentajul se calculează Procentajul se calculează proporţional numărului de puncte proporţional numărului de puncte acumulat.acumulat.