strategia nationala de cercetare-inovare in domeniul alimentar

7/24/2019 Strategia Nationala de Cercetare-Inovare in Domeniul Alimentar

1/38

1

STRATEGIA PENTRU CERCETARE- DEZVOLTARE- INOVARE

N DOMENIUL ALIMENTARTERMEN MEDIU I LUNG 2014-2020/2020-2030

Nastasia Belc1(coordonator), Enuta Iorga1, Mihai Visan2, Petru Niculita3, Adriana Macri1, Anca Nicolau4,

Mona Popa3, Maria Turtoi5, Iuliana Banu6, Corina Zugravu7Alexandru Stoica8Elena Barascu8Iosif Gergen9

Ilie Badescu10, Rodica Doros11

1IBA Bucuresti; 2Federatia patronala de industria alimentara - ROMALIMENTA; 3USAMV Bucuresti, Facultatea de

Biotehnologii; 4Universitatea Dunarea de Jos, Galati, Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor; 5AsociatiaSpecialistilor din Industria AlimentaraASIAR; 6Asociatia Specialistilor din Morarit si Panificatie - ASMP;

7Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilasi Institutul National de Sanatate Publica; 8Universitatea Valahia,Targoviste, Facultatea de Ingineria Mediului si Stiinta Alimentului; 9USAMV Timisoara; 10Institutul de Sociologie

Bucuresti; 11Institutul de Nutritie si Boli Metabolice N.Paulescu

Cuvant inainte

Acest document descrie Strategia pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentarpe

termen mediu si lung 2014-2020/2020-2030 a Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Obiectivele strategice, directiile de cercetare si variatele proiecte de cercetare definite in aceasta

strategie au in vedere generarea de cunostinte stiintifico-tehnice pentru valorificarea potentialului

agroalimentar mare al Romaniei, asigurarea securitatii si sigurantei alimentare, precum si a starii de

sanatate a populatiei Romaniei, prin realizarea de alimente sanatoase si sigure de catre o industrie

alimentara romaneasca durabila si competitiva. Strategia CDI in domeniul alimentar din Romania a fost

elaborata in conformitate cu prevederile Regulamentului Planului de Dezvoltare Rurala pentru perioadamentionata.

Aceasta Strategie pentru Cercetare-Dezvoltare-Inovare in domeniul alimentar fost intocmita de

catre un grup de lucru format din membri ai Platformei Tehnologice Nationale Food for Life,FederatieiRomalimenta, membri ai Asociatiei Specialistilor din Industria Alimentara din Romania (ASIAR), cadre

universitare, cercetatori, profesionisti din domeniul sanatatii si sociologiei, precum si reprezentanti ai

Directiei de cercetare pentru industria alimentara din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Membrii

grupului de lucru au fost selectati pe baza expertizei lor in domeniile educatie si cercetare agroalimentara,

sanatate umana si sociologie, precum si productie in industria alimentara. Strategia prezenta se bazeaza pe

date statistice privind CDI in domeniul alimentar, starea de sanatate a populatiei Romaniei si productia de

alimente din Romania, raportate la datele aferente acestora existente la nivelul Uniunii Europene. Prima

intalnire a avut loc in iunie, urmata de intalniri in iulie si august si completate cu interactiuni prinintermediul Internet-ului. Forma finala a acestei Strategii va fi supusa dezbaterii publice.


2/38

2

Definitii

Prin aliment ori produs alimentar se intelege orice produs sau substanta, indiferent daca esteprelucrat integral, partial sau neprelucrat, destinat consumului uman ori preconizat a fi destinat consumului

uman; alimentele includ i buturile, guma de mestecat i orice alt substan, inclusiv apa, ncorporatintenionat n hran n timpul producerii, pregtirii sau tratrii acesteia (text preluat din legislatia UE simentionat in legea 150/2004, completata de legea 412/2004, Romania).

Suveranitatea alimentara este dreptul indivizilor, comunitatilor, populatiei si tarilor de a-si definipropriile lor politici in ceea ce priveste agricultura, munca, pescuitul, hrana si pamantul, politici care din

punct de vedere circumstantial sunt apropiate din punct de vedere social, economic si cultural. Aceasta

(suveranitatea) include dreptul real la hrana si la a produce hrana, ceea ce inseamna ca toti oamenii au

dreptul la o hrana sigura, nutritiva si in conformitate cu cultura lor, precum si la productia de resurse

producatoare de hrana, inclusiv capacitatea de a se sustine pe ei insasi si societatea lor (InternationalPlanning Committee for Food Sovereignty, 2002).

Securitatea alimentaraexista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces fizic si economic laalimente sigure si nutritive care indeplinesc necesitatile de hrana ale organismului uman, pentru a duce o

viata sanatoasa si activa" (Conform Declaratiei Mondiale asupra Nutritiei FAO/OMS/ROMA 1992 si aDeclaratiei asupra Securitatii Alimentare Mondiale FAO/OMS/1996).

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste 3 problematici ale securitatii alimentare: prima,disponibilitatea alimentelor, ceea ce inseamna cantitate suficienta de alimente, a doua, accesul la alimente,

care este legat de resursele economice si/sau fizice, suficiente, pe care oamenii trebuie sa le aibe pentru a

avea alimentele corespunzatoare dietei individuale si, a treia, modul de utilizare a alimentelor, adica, de a

avea suficiente informatii despre nutritie si igiena, astfel incat alimentele sa aiba functiunea de hrana. Inca

un element suplimentar este acela ca aceste 3 problematici trebuie sa fie stabile in timp si spatiu.

In ceea ce priveste securitatea alimentara, conform FAO/OMS, guvernele statelor trebuie sa fie in stare

sa isi hraneasca populatia.

In contextul noilor provocari societale: resurse putine si cerinte mai mari, este nevoie de cercetare-

dezvoltare si inovare pentru asigurarea securitatii alimentare pentru o populatie globala in continua

crestere.

Siguranta alimentara este un concept conform caruia produsul alimentar nu va dauna consumatoruluidaca este preparat si/sau consumat potrivit utilizarii prevazute (SR EN ISO 22000:2005).

1. INTRODUCERE

1.1 Date sintetice privind industria alimentara la nivel european si national

Sistemul alimentar, incluzand tot lantul alimentar pana la consumator, este de departe cel mai

mare sector industrial in Europa (14,9%) cu 4,25 milioane de angajati in 287.000 companii.

Numarul de angajati din industria alimentara (inclusiv industria bauturilor) reprezinta 15% dintotalul angajatilor in sectorul manufacturier detinand, astfel, primul loc in Europa. Structura sistemului este

dominata de IMM-uri, acestea reprezentand 49,3% din cifra de afaceri si 63,4% din totalul angajatilor in

aceasta industrie.


3/38

3

sursa: European Technology Platform Food for Life, The Vision for 2020 and beyond

Figura 1. Lantul alimentar, domeniul alimentar

In 2011, industria alimentara europeana a avut o cifra de afaceri de 1.017 miliarde euro, cu o

productie cu 6,8% mai mare decat in 2010. Exporturile europene au reprezentat 76,2 miliarde euro (cu

16,6% mai mult decat in 2010) si importurile 63,0 miliarde euro (cu 13,5% mai mult decat in 2010),

rezultand o balanta de 13,2 miliarde euro in favoarea exporturilor produselor alimentare si bauturilor

europene.Consumul de alimente in Europa reprezinta 14,5 % din cheltuielile casnice, in timp ce in Romania

acelasi consum reprezinta 30% din totalul cheltuielilor casnice, Romania fiind astfel pe primul loc in Europa

cu acest procent (Data&Trends of the Europe Food and Drink Industry 2012, FoodDrink Europe).

Industria alimentara romaneasca este cel mai mare sector manufacturier al tarii, cu o cifra de

afaceri care depaseste 44 miliarde lei, si cel mai mare angajator, peste 186.000 salariati. Datele INS din

2011 mai arata ca industria alimentara, prin cei 8.239 operatori inregistrati, realizeaza 7-8% din exportul

total al Romaniei.Aceste date sumare prezinta elocvent un sector a carui importanta strategica a fost relevata si de

Guvern, care arata ca trebuie pus accentul pe dezvoltarea continua a sa, atat pentru acoperirea integrala a

necesarului de hrana al populatiei, cat si pentru iesirea agresiva pe pietele externe, pentru echilibrarea si

imbunatatirea balantei comerciale a tarii. Importanta sa este cu atat mai mare in contextul global al

repetatelor crize alimentare si al ingrijorarii crescande fata de posibilitatile reale de acoperire a necesarului

mondial de hrana, oferind industriei alimentare romanesti sansa valorificarii profitabile, prin plusul de

valoare adaugata, a productiei agricole autohtone - un alt sector crucial pentru noi, atat din punct de

vedere economic, cat si social.

Cercetarea, in schimb, este unul dintre punctele slabe, atat la nivelul Uniunii Europene cat si la noi,

cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare fiind mult mai mici decat in alte industrii si comparativ cu alte

continente (America de Nord, Asia, Australia). Comisia Europeana incearca sa elimine acest handicap, prinfondurile alocate cercetarii alimentare, mai ales in beneficiul IMM-urilor si se impune o abordare similara si

la nivel national, adica fundamentarea unor linii de finantare destinate special cercetarii aplicative si

inovatiei in domeniul alimentar.

1.2 Starea de sanatate a populatiei

Multe studii arata ca alimentatia are o pondere de peste 70% in starea de sanatate a populatiei.

Starea de sanatate a populatiei este in permanenta urmarita de autoritatile nationale si europene. Sunt

analizate in acest sens date privind stilul de viata, factori de risc sau care influenteaza sanatatea, incidenta

bolilor cronice, a morbiditatii si mortalitatii, precum si informatii privind serviciile medicale, calitatea

dotarilor, personalului, nivelul de finantare si asigurarea necesarului.Programul de actiune comunitara in domeniul sanatatii publice (2008-2013) aflat in curs de

desfasurare a elaborat o lista cu indicatori de sanatate in Uniunea Europeana. La stringerea datelor si


4/38

4

analiza acestora au mai participat programul Eurostat, programul statistic comunitar, precum si UE, OMS si

OECD.

ECHI (European Comunity Health Indicators) cuprinde in forma scurta 40 de indicatori de baza,

pentru care exista date disponibile, grupati in urmatoarele domenii: de context demografic si socio-

economic, al starii de sanatate, al determinantilor starii de sanatate, serviciilor de sanatate si promovare a

sanatatii. Pe plan european se constata o imbatranire a populatiei cu scaderea populatiei active. Romania

ocupa locul 9 in ceea ce priveste populatia de peste 65 ani. Urmand actualele trenduri in varianta

demografica cea mai pesimista si in situatia in care fertilitatea se mentine la acelasi nivel, in 2050, Romania

va avea o populatie de 16 milioane si raportul de dependenta (adulti care sustin grupele de varstavulnerabilecopii, batrani) va fi de 1 la 9 persoane. Speranta de viata din Romania estimata a fi una dincele mai reduse din Europa (locul 22 din 27) s-a imbunatatit continuu in ultimii ani, ramanand insa la o rata

cu 6 ani mai mica fata de UE (media UE-27 n 2007 a fost de 76,06 ani la brbai i 82,21 ani la femei, iar nRomnia de 69,71 ani la brbai i, respectiv 76,86 ani la femei). Mortalitatea infantila a cunoscut odiminuare in ultimii ani ajungand,astfel,la 9,2/1000 copii nounascuti fata de sub 5/1000 copii nou-nascutiin UE.

Romania se situeaza printre tarile UE cu cea mai mare mortalitate prin boli cronice. Dintre acestea,

prima cauza de deces o reprezinta bolile cardiovasculare, in special bolile cardiace ischemice. In utimii 10

ani mortalitatea prin boli ischemice are o tendinta descrescatoare. A doua cauza de deces este

reprezentata de cancer, rata mortalitatii specifice prin cancer fiind apropiata de cea din UE. Acest indicator

ar putea fi influentat de durata mai mica de viata a romanilor, incidenta cancerului crescand o data cuinaintarea in varsta. In ceea ce priveste mortalitatea prin diabet zaharat, Romania se situeaza sub media UE

si in acest sens este discutabila modalitatea de raportare. Se constata, de asemenea, o scadere a ratei de

mortalitate prin SIDA cu crestere a ratei de mortalitate prin pneumonie si boli hepatice cronice.

Se constata, din indicatorii raportati ca, Romania prezinta valori scazute ale numarului de fumatori

si de consumatori de alcool fata de media europeana.

Din punct de vedere al indicatorilor de sanatate, Romania prezinta o situatie nefavorabila pentru

mortalitatea prin neoplasm de col uterin si mortalitatea infantila.

Sanatatea are un caracter plurifactorial care implica in afara sistemului de asigurari de sanatate si

alte organisme care sa actioneze integrat asupra factorilor de risc, ducand in cooperare la scaderea

morbiditatii si mortalitatii si cresterea sperantei de viata.

O stare de sanatate buna a populatiei conduce la scaderea costurilor pentru sanatate si la oimbunatatire a statusului social si economic al acesteia cu influente benefice asupra economiei tarii, in

general. Industria alimentara poate interveni in acest caz, prin alimentele de buna calitate pe care le pune

la dispozitia pietei ca un mijloc de preventie impotriva imbolnavirilor.

1.3 Ipoteze de lucru si context sociologic in asigurarea securitatii alimentare

Una dintre problemele cheie de care depinde orice politic n domeniul alimentar i succesuloricrei strategii de cercetare, inclusiv strategia de cercetare in domeniul alimentar, este chiar studiulpopulaiei. O strategie de cercetare ori o politic alimentar trebuie gndite prin prisma corpuluidemografic al unei ri (regiuni etc.).

Studiul securitii alimentare trebuie fundamentat pe o bun cunoatere a structurii i dinamiciipopulaionale ale rii. Conceptul pivot al acestui gen de studii este cel de corp demografic, aa cum a fostdefinit aceast noiune de demograful romn, Vladimir Trebici. O populaie mbtrnit este o populaiecu un corp demografic obosit, dup cum o populaie expus unei hemoragii demografice de tip migraionistatest un corp demografic fragil, cruia i lipsete punctul de echilibru organic, astfel c este expus uneiforme de volatilitate demografic cu binecunoscutele frisoane generate de fragilitatea organismului indusprin deficite generale i specifice sau, cu termenii consacrai, prin subnutriie i malnutriie.

Trecerea la alimentaia supermarchetizat, adic la comerul alimentar transfrontalier, a distrussistemul cvasi-natural de aprare n faa riscurilor precaritii alimentelor, sistem pe care specialitii l indicprin ceea ce denumesc alimentaie specificat cultural. Putem spune c supermarchetizarea i, deci,comerul alimentar transfrontalier au adncit insecuritatea alimentar i, adeseori, chiar au agravat riscul

bolilor prin alimentaie, al formelor noi de malnutriie, al nesiguranei generale n perioadele de precaritatealimentar etc. Concepia unei strategii de cercetare a securiti alimentare ar trebui s cuprind, caobiectiv general, evaluarea capacitii de reproducere biologic a unei populaii i a condiiilor care


5/38

5

influeneaz evoluia unei asemenea capaciti. Starea de sntate i de echilibru ale corpului demograficnaional, urban, rural etc. pot fi evaluate printr-o gril sau o matrice standard. Dimensiunile unei asemeneamatrici sunt cele care vizeaz starea intern a corpului demografic indicatori i indici ai morbiditii, aifertilitii, ai mbtrnirii, ai mortalitii, migraiei, sporului natural i migrator etc. pe zone i la scara rii

n raport cu starea sa extern, sub cele cinci faete ale acesteia, i anume: cultura sntii, cultura muncii,cultura hranei, cultura minii i cultura sufletului. Acestea compun ansamblul factorilor de care depinde,apoi, starea intern a corpului demografic, evaluat prin indicatori i indici specifici, analitici i sintetici.

Corpul demografic rural poate fi afectat de minimum una, maximum cinci surse generatoare ale

unor riscuri de mbolnvire. O direcie de cercetri dedicate evalurii insecuritii poteniale a corpuluidemografic (rural, urban, naional, regional etc.) este demoiatria(demos, n gr.,popor/populaiei iatrikos,

n gr., vindecare). Demoiatria se constituie din cele cinci ramuri ale sale, ntre care, cea care ne intereseazaici este demoiatria alimentar, adic studiul factorilor de care depinde sntatea corpului demografic prinalimentaie i, deci, securitatea alimentar a unei populaii. Condiiile acestea in nu doar de cantitatea icalitatea static ale alimentelor (evaluate la un moment dat), ci si de cantitatea i calitatea dinamic istructural ale alimentaiei, adic de evoluiile acesteia. Dinamica i configuraia alimentaiei se constituie

ntr-o surs a securitii alimentare suverane. Un asemenea tip de evaluare ne permite s identificmdezechilibrul i, deci, insecuritatea indus de distrugerea alimentaiei specificate cultural (a modelelordealimentaie tradiionale: stilurile care definesc o alimentaie specificat cultural, regional etc.), prinimpunerea discriminatorie a alimentaiei bazate pe comerul alimentar transfrontalier (esena

supermarketizrii). Acolo unde supermarketizarea n-a indus uciderea alimentaiei specificate culturalputem vorbi despre securitate alimentar suveran. Demoiatria alimentar, aadar, este conceptul princare se poate descrie un tip nou de organicitate ntre alimentaia specificat cultural, comunitate prosperi populaie sntoas. O populaie care depinde exclusiv de conjunctura pieei alimentare nu -i poateasigura securitatea alimentar i nici nu dispune de condiiile minimale de care depinde capacitatea ei de aconserva sntatea corpului demografic.

2. SCOPUL STRATEGIEI

Scopul strategiei este stabilirea conditiilor si a prioritatilor de cercetare-dezvoltare si inovare

necesare atingerii obiectivelor si tintelor de dezvoltare ale domeniului alimentar, utilizand o viziune si un

model integrator agricultura-procesare-alimentatie-nutritie-sanatate astfel incat, sa se asigure, in perioadaprognozata, un grad ridicat de securitate si suveranitate alimentara la nivel national si regional.

Plecand de la conditiile economice, sociologice, legislative si institutionale actuale din Romania,

strategia de cercetare-dezvoltare si inovare pentru domeniul alimentar isi defineste drept tinte, la sfarsitul

perioadelor prognozate, dezvoltarea pietei romanesti cu produse alimentare hranitoare, sigure,

diversificate si accesibile care sa raspunda mai bine cerintelor si preferintelor diferitelor grupe de

consumatori astfel incat, pe baza permanentei informari si educatii referitoare la nutritie, igiena alimentara

si la corelarea acestora cu starea de sanatate, sa fie asigurata o alimentatie corecta si sigura a populatiei.

3. OBIECTIVELE STRATEGICE ALE SISTEMULUI DE CDI IN INDUSTRIA

ALIMENTARA

Cheltuiala cu cercetarea-dezvoltarea-inovarea,in Europa, in domeniul alimentar, in 2011, a fost de

0,53% din cifra de afaceri a industriei (Eurostat, UN COMTRADE, OECD).

In Romania, cercetarea in domeniul alimentar prin planul sectorial al MADR este practic inexistenta,

iar in Planurile Nationale de Cercetare-Dezvoltare a fost incadrata in domeniul 5. Agricultura, securitate sisiguranta alimentara, domeniu care a avut circa 12% din totalul fondurilor alocate acestui plan.

Cercetareadezvoltarea si inovarea (CDI) in domeniul alimentar trebuie sa se concentreze, inspecial, pe acele sectoare care pot aduce valoare adaugata si care pot constitui nise de produs pe pietele

internationale.

CDI in domeniul alimentar trebuie sa ia in considerare protectia mediului, resursele economice si

sociale si potentialul agricol care situeaza Romania pe locul 7 in Europa.

Obiectivele strategice ale sistemului CDI in domeniul alimentar sunt urmatoarele:


6/38

6

I.Imbunatatirea nutritiei si sanatatii populatiei si asigurarea securitatii alimentare pentru toate

categoriile de consumatori este una dintre cerintele majore ale societatii. Reformularea si fortifierea

produselor alimentare existente, pe baza voluntara, cu reducerea cantitativa a unor ingredienti alimentari,

precum zahar, sare (ex. sodiu) si grasimi si fortifierea alimentelor cu alti nutrienti (ex. vitamine, minerale si

alti compusi bioactivi) reprezinta dinamismul acestui sector; totodata, combaterea malnutritiei (obezitatii si

subnutritiei) reprezinta o tinta pe care este necesar sa o atingem. Alimentul, ca hrana, este influentat si de

nivelul de contaminare pe care acesta il are. Asigurarea sigurantei alimentelor prin noi tehnologii protective

si sisteme de calitate integrate care sa previna transformarea unui aliment in non-aliment sau chiar intr-un

compus nociv este o alta tinta pe care acest obiectiv strategic trebuie sa il aiba in considerare. Ocomponenta importanta a acestui obiectiv strategic o reprezinta educarea consumatorilor in ceea ce

priveste modul de alegere al alimentelor, care poate fi un mijloc de schimbare a structurii pietei alimentare

romanesti prin cresterea calitativa a produselor alimentare.

II. Cresterea durabila a productiei interne de produse alimentareprin reducerea pierderilor

pe intreg lantul alimentar pana la consumator si minimizarea, pe cat posibil, a deseurilor alimentare.

Deseurile alimentare reprezinta o problema societala acum si care va fi din ce in ce mai grava in viitor si

pentru care trebuie sa se gaseasca solutii de rezolvare. Este nevoie de o evaluare a pierderilor alimentare

pe fiecare etapa a lantului alimentar: ferma, depozitare, transport, procesare, distributie si consumator.

Pe de alta parte, trebuie luat in considerare conceptul de mai mult din mai putin tinand cont deresursele tot mai putine (energie, apa si terenuri agricole) in comparatie cu cererea alimentara si de

bioenergie, tot mai crescute.Atat valorificarea deseurilor, reducerea pierderilor de alimente, cat si utilizarea eficienta a

resurselor, necesita o abordare integrata a lantului alimentar avand in vedere intrarile (materii prime,materiale, utilaje, substante agrochimice si aditivi etc.) pe lant, dar si iesirile (produs finit, subproduse,deseuri etc.), in interdependenta cu factorii de mediu si schimbarile climatice.

III.

Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti prin atragerea

industriei in procesul de CDI, dar si prin transferul sistematic al cunostintelor si tehnologiilor obtinute prin

acest proces de la organizatiile CDI catre industrie. Imbunatatirea continua a calitatii resursei umane si a

infrastructurii de cercetare, atat la nivel public, cat si privat sunt unele dintre conditiile primordiale ale

cresterii competitivitatii economice.

4.

VIZIUNEA NAIONAL IINTERNAIONAL N DOMENIUL CDI N DOMENIULALIMENTAR

La nivel national, s-au elaborat mai multe documente care demonstreaza importanta domeniului atat

din punct de vedere economic, cat si social, cultural si de mediu. Astfel, Strategia Nationala de Cercetare,

Dezvoltare si Inovare 2007-20131, arata ca cercetarea tiinific agricol, prin natura obiectului de cercetare- sol, plant, animal - trebuie s ofere produse biologice de nalt valoare, materii prime, tehnologii sicunotine adecvate, care scontribuie la promovarea agriculturii durabile i dezvoltrii rurale, la cretereasecuritii alimentare i a siguranei alimentului n concordan cu cerinele generale i specifice ale pieei.

n aceste condiii, obiectivul cercetrii este de a dezvolta tehnologii care s acopere ntregul lan alimentar(de la sol pn la consumator - from farm to fork) i de a rspunde cerinelor specifice ale consumatorilor(from fork to farm), prin soluii i concepte tiinifice conforme principiilor agriculturii durabile iasigurrii nutriiei corespunztoare i siguranei alimentare.

Planul National de Reforma (2011-2013)2 are, de asemenea, un capitol dedicat cercetarii,

dezvoltarii si inovarii.

La nivel international este in pregatire Programul Cadru pentru Cercetare si Inovare, HORIZON

20203, program structurat printr-un set clar de obiective bazat pe Strategia Europa 2020 si Uniunea Inovarii.

1Strategia Nationala de Cercetare, dezvoltare si Inovare 20072013,http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdf2Programul National de Reforma (2011-2013),http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdf3

Horizon 2020,www.ec.europe.eu/research/horizon2020
http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdfhttp://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdfhttp://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdfhttp://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdfhttp://www.ec.europe.eu/research/horizon2020http://www.ec.europe.eu/research/horizon2020http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nrp/nrp_romania_ro.pdfhttp://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/ROST/1188314177strategia%20ro.pdf


7/38

7

Acest program se concentreaza asupra provocarilor societale, asupra integrarii cercetarii si inovarii intr-un

program consolidat cu un set de instrumente comune de scheme de finantare, ce reuneste trei initiative

separate si aduce in prim plan mai multa inovare, pe intreg drumul parcurs de produs de la cercetare pana

la vanzarea cu amanuntul. Mai mult, programul isi impune sa simplifice accesul companiilor, universitatilor

si institutelor din toate tarile UE.

Cele trei initiative separate sunt:

- Provocari Societale: schimbarea demografica a sanatatii si a starii de bine; provocari ale

bioeconomiei UE: securitate alimentara, agricultura si paduri durabile, cercetari marine si maritime;

energie sigura, curata si eficienta; transporturi inteligente, ecologice si integrate; combatereaschimbarilor climatice, utilizarea eficienta a resurselor si a materiilor prime si societati favorabile

incluziunii, inovative si sigure;

-

Tehnologii Industriale prin leadership in domeniul tehnologiilor generice si industriale, tehnologii

de informare si comunicare (TIC), nano-tehnologii, materiale avansate, biotehnologii, sisteme de

productie avansate si spatiu;

- Excelenta Stiintifica prin Consiliul de Cercetare European, Tehnologii Viitoare si Emergente (TVE),

Actiuni Marie Curie si Infrastructuri de Cercetare.

Un alt concept esteBioeconomia cu un obiectiv specific de asigurarea unor cantiti suficiente dealimente si alte produse bio, sigure i de calitate ridicat, prin dezvoltarea unor sisteme productive iutilizarea eficient a resurselordin producia primar, promovnd servicii ecosistemice corespunztoare,

de-a lungul lanurilor competitive si cu aport scazut de carbon.Acest lucru va accelera tranziia ctre o bioeconomie durabil a UE.

In ceea ce priveste provocarile societale ale bioeconomiei in domeniul aliment-alimentatie acestea

sunt:

- Consumatorii (consumatori informati) cu preferintele, atitudinile, nevoile, comportamentul

alimentar, stilul de viata si educatia alimentara ale lor; Comunicarea dintre consumatori si

comunitatea de cercetare pe lantul alimentar; Imbunatatirea alegerii alimentelor in cunostinta de

cauza, a consumului durabil si impactul acestora asupra productiei, cresterii favorabile a incluziunii

si a calitatii vietii, in special, a grupelor vulnerabile.

- Alimente sanatoase si sigure si diete pentru toti cu necesitatile nutritionale si impactul alimentelor

asupra functiilor fiziologice, ale performantelor fizica si mentala; Legaturile dintre obisnuintele

alimentare si alimentatie si imbatranire, boli si afectiuni cronice; Solutii si inovatii legate de dietacare sa conduca la imbunatatirea sanatatii si a starii de bine; Contaminarea chimica si

microbiologica ale alimentelor si nutreturilor, riscuri si expuneri; Inovatii in siguranta alimentara,

instrumente de comunicare a riscului imbunatatite.

- Industrie agroalimentara durabila si competitiva cu necesitati pentru ca industria alimentara si a

furajelor sa faca fata provocarilor sociale, de mediu, climatice si economice de la local la global;

Design alimentar, procesare, ambalare, control al procesului, reducerea deseurilor, valorificarea

sub-produselor si eliminarea in siguranta a subproduselor de origine animala; Procese inovatoare si

durabile pentru utilizarea eficienta a resurselor; Produse diversificate, sigure, la preturi accesibile si

de calitate ridicata; Trasabilitate, logistica si servicii, factori socio-economici, rezilienta lantului

alimentar fata de riscurile de mediu si climatice; Limitarea impactului negativ al activitatilor de pe

lantul alimentar si al schimbarii dietelor si sistemelor de productie asupra mediului.In concordanta cu Strategia Comisiei Europene Europe 2020 strategy, viziunea pentru Uniunea

Europeana este de a realiza un viitor durabil, de a asigura mai multe locuri de munca si o viata mai buna.

Cateva dintre elementele cheie ale viziunilor mai multor initiative sau programe sunt: durabilitate, inovatie

si competitivitate.

Inovarea este instrumentul cheie de a realiza tranzitia catre o productie si un consum ale

alimentelor, durabile. Pentru a imbunatati durabilitatea pe intreg lantul alimentar, cercetatorii trebuie sa

fie inovativi si sa gaseasca continuu noi metode de a imbunatati productia alimentara, tehnologia si

managementul sistemului alimentar.

Unul dintre considerentele principale in cadrul documentului Europe 2020 strategy este TheInnovation Union care mentioneaza ca este nevoie de o abordare strategica catre inovare sustinuta la cel

mai inalt nivel politic. In acest sens, viziunea nationala trebuie sa ia in considerare transferul de cunostintesi tehnologii, obtinute prin CDI, catre industrie.


8/38

8

5. SITUATIA I PROVOCRILE ACTUALE ALE SISTEMULUI DECERCETARE -DEZVOLTAREINOVARE N DOMENIUL ALIMENTAR

Marile provocari mentionate in strategiile elaborate in cadrul Platformei Tehnologice Europene

Food for Life4, Initiativelor de Programare Comune (Joint Programming Initiatives)5,6sau in cele peste 22

de proiecte europene ERA NET in domeniul alimentar sunt: securitatea alimentara, alimentatia si sanatatea

pentru o populatie cu tendinta de imbatranire, incalzirea globala si schimbarile climatice ceea ce impune,

din punctul de vedere al domeniului alimentar, ca nevoie obligatorie, constientizarea conceptului

durabilitatii productiei, procesarii si consumului de alimente si gasirea de solutii, prin cercetare-dezvoltare-

inovare, de implementare a acestui concept.

Economia nationala si, in special, industria alimentara, se confrunta cu cateva provocari, si anume

sa furnizeze alimente sigure, accesibile ca pret si in cantitati suficiente in contextul:

cresterii cererilor populatiei;

cresterii competitiei pe piata;

cerintelor mari de sustenabilitate si durabilitate;

grijii mai mari a populatiei pentru sanatate.

5.1 Cadrul legislativ intern i la nivel european

Cadrul legislativ la nivel european

Legislatia in vigoare la nivel european privind cercetarea-dezvoltarea-inovarea este CadrulComunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare (2006/C 323/01) 7, prin carese stipuleaza ca promovarea domeniului cercetarii-dezvoltarii-inovarii (denumit in continuare CDI)constituie un obiectiv de interes comun important. In acest document sunt mentionate actiunile desprijinire a domeniului CDI, prin cresterea cheltuielilor globale in domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii,

ajungand la aproximativ 3% din produsul intern brut.

In contextul modernizarii preconizate a politicii ajutoarelor de stat in UE, Comisia va revizui Cadrul

Comunitar pentru Ajutoarele de Stat pentru Cercetare, Dezvoltare si Inovare. In conformitate cu obiectivele

Strategiei Europa 2020, revizuirea incearca sa sprijine dezvoltarea durabila si sa contribuie la calitatea

cheltuielilor publice, prin descurajarea ajutoarelor care nu aduc o valoare adaugata reala si denatureaza

competitia. O prioritate cheie stabilita in Strategia Europa 2020 este aceea de a atinge un nivel al

investititiilor in C&D corespunzator la 3% din PIB, si una dintre initiativele sale emblematice este o Uniune a

Inovarii8.

Este evident c un proiect integrator, bazat pe continuitate aplicat, nu poate fi construit dect peconsecven n transpunerea efectiv a principiilor i legilor care guverneaz ntreaga politic european nsectorul alimentar la baza creia st Regulamentul (CE) nr. 178/2002/CE de stabilire a principiilor i acerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana

Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare.

Corelate firesc nc din perioada de pre-aderare la Uniunea European i raliate organic n post-aderare, eforturile susinute ale Romniei mplinesc misiunea de armonizare a legislaiei naionale cuspectrul reglementrilor comunitare (Anexa 1) n ceea ce privete sigurana produselor alimentare i ahranei pentru animale, protejarea sntii publice i consolidarea ncrederii consumatorilor n produselealimentare din Europa, protecia consumatorilor mpotriva practicilor comerciale frauduloase sau

neltoare, sntatea i bunstarea animalelor, protecia i sntatea plantelor precum i mediulnconjurtor. Astfel, Legea nr. 150 din 2004 privind sigurana alimentelor (susinut de actele normativesubsecvente) constituie, n legislaia intern, baza pentru asigurarea unui nivel nalt de protecie a sntiioamenilor i a intereselor consumatorilor n ceea ce privete alimentele, innd cont de diversitatea ofertei

4European Technology Platform Food for Life Strategic Research and Innovation Agenda (2013-2020 and Beyond),http://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdfJPIA Healthy Diet for a5Healthy Life, Strategic Research Agenda 20122020 and beyond,

http://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdf6FACCEJPI Strategic Research Agenda,www.faccejpi.com7http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDF8http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdf
http://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdfhttp://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdfhttp://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdfhttp://www.faccejpi.com/http://www.faccejpi.com/http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDFhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDFhttp://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdfhttp://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdfhttp://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdfhttp://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/rdi_issues_paper.pdfhttp://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:08:05:52006XC1230(01):RO:PDFhttp://www.faccejpi.com/http://www.healthydietforhealthylife.eu/images/documents/jpi_sra.pdfhttp://etp.fooddrinkeurope.eu/documents/2012/SRIA_2012/SRIA_ETP_Food4Life_2012.pdf


9/38

9

alimentare (incluznd i produsele tradiionale, precum i funcionarea eficient a pietei interne). Toateaceste reglementri contureaz o politic alimentar coerent, eficace, dinamic, adaptabil itransparent.

Strategia actual european identific tiina i inovarea ca elemente eseniale ale asigurriicompetitivitii economice a Uniunii Europene, iarsectorul alimentar i cel al hranei pentru animale suntvectori importani n ceea ce privete economia UE, alimentele i buturile reprezentnd un capital rulantanual de aproximativ 900 miliarde euro.

Strategia pentru cercetare - dezvoltare - inovare ndomeniul agroalimentar pe termen mediu i lung

(2014-2020/2020-2030) menine traiectoria de consecven a politicii romneti n domeniu i susineeforturile Romniei de a-i afirma propria individualitate ntre naiunile UE, inclusiv n zona asigurrii uneidisponibiliti de materii prime i produse agro-alimentare sigure care vor contribui la realizareaobiectivelor de securitate i siguran alimentara n interiorul uniunii, n contextul n care se estimeaz cprodusele alimentare europene vor fi afectate din ce n ce mai mult de factori precum creterea cererii ischimbarea tendinelor consumului n cadrul economiilor emergente, preul energiei electrice, seceta dinemisfera sudic, creterea de la an la an a utilizrii terenurilor pentru biocombustibili, mrirea necesaruluide produse alimentare la nivel mondial, anticipndu-se c, pn n anul 2030, producia internaional dealimente va trebui s fie mai mare dect cea actual cu aproximativ 50% pentru a satisface cerineleprevizionate.

5.2Tendine interne i la nivel UE

Strategia la nivel european pe perioada 2014-20209aduce argumente pentru mai multe investitii in

cercetare pentru a furniza baza de cunostinte pentru inovare in scopul cresterii economice si imbunatatirii

conditiilor sociale. In domeniul alimentatiei si sanatatii s-au identificat marile provocari pentru stiinta,

politici si actiuni, astfel incat sa creasca bunastarea populatiei, oamenii sa fie cat mai mult timp

independenti si activi, intr-o viata mai lunga.

Consumatorul are nevoie de un mediu prielnic, nepoluat, de alimente sanatoase. Cresterea

biodiversitatii si valorificarea potentialului si biodiversitatii florei si faunei din tara noastra precum si

reconsiderarea valorilor nationale (traditie, cultura) in domeniul industriei alimentare sunt de asemenea

factori de crestere a calitatii vietii.Incidenta bolilor cronice este in continua crestere atat in Romania, cat si in intreaga Europa. Dintre

acestea amintim: bolile de inima, congestii, cancere, diabet si dementa, care sunt cauzate, predominant, de

4 factorifumat, exces de alcool, lipsa de exercitii fizice si comportament alimentar nesanatos 10, dar si deunii contaminanti prezenti in mediu.

Costurile pentru sanatate pentru tratamente si ajutoare sociale pentru familiile celor in suferinta,

sunt foarte mari. Pentru a scadea incidenta bolilor cronice, pentru a scadea costurile pentru tratamente si

pentru a creste bunastarea oamenilor este necesara o noua abordare: sa prevenim mai mult decat sa

vindecam.

Alimentul este inteles ca o productie a naturalului si a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca

alimentele sa fie alese de catre consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca el sa

stie unde sunt produse alimentele, cum si cine este implicat in lantul alimentar de productie.Este necesar, de asemenea, sa se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza

alimentelor: noi patogeni, zoonoze, agenti toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale

noilor tehnici de procesare, precum si cercetari privind potentialul, pe termen lung, teratogenic, mutagenic

si oncologic ale contaminantilor alimentari.

Calitatea mediului depinde, in general, de activitatile omului, iar industria agroalimentara

influenteaza aceasta calitate prin tehnologiile folosite, modul de recuperare si reciclare ale deseurilor si ale

ambalajelor utilizate.

Numarul oamenilor pe planeta este din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna cantitate mai mare de

alimente, dar si cantitate mai mare de deseuri. Aceasta va conduce la schimbari ale politicilor aplicate, ale

9European Commission. Europe 2020. A strategy for smart, sustainable and inclusive growth. EUROPE 2020 A strategy for smart,

sustainable and inclusive growth. Brussels, COM (2010) 2020.10World Health Organisation, Global status report on non-communicable diseases. Geneva, 2010.


10/38

10

legilor, conducand la randul lor la schimbari in modul procesare si chiar si la schimbarea comportamentului

alimentar si a cerintelor consumatorilor.

Desi productia alimentara a crescut cu mai mult de 35% in 2008 comparativ cu 1999, gazele emise

de industria alimentara europeana au scazut cantitativ cu 17%. Studiul publicat de Comisia Europeana in

2010 (Preparatory Study on Food Waste across EU 27), arata ca anual, la nivel european, deseurile

alimentare reprezinta aproximativ 90 milioane tone. Reducerea acestei cantitati este o mare provocare.

Prin recuperarea a 5% dintre alimentele care sunt aruncate la nivel global, se pot hrani 4 milioane de

oameni pe zi (Food for all forever, Danish Academy of technical sciences report, 2010). Una dintre caile de

reducere a deseurilor in industria alimentara ar fi stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Alta esteeducatia consumatorilor in ceea ce priveste modul de interpretare a informatiilor de pe eticheta, de

exemplu termenul de valabilitate: best before si use by astfel incat consumul de alimente sa fiesustenabil, sa nu se cumpere mai mult decat se consuma. Cand, la capatul lantului alimentar alimentele

sunt aruncate, atunci toate resursele investite in ciclul de viata al produselor sunt pierdute, de aceea,

industria trebuie sa minimizeze producerea de deseuri pe fiecare stadiu al lantului alimentar.

5.3 Aspecte privind resursele naturale, umane i infrastructura la nivel naional

5.3.1 Resurse naturale

Agricultura si zootehnia din Romania pot asigura resursa materiala necesara dezvoltarii industrieialimentare romanesti, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ, industrie cu potential remarcabil in

asigurarea bunastarii si cresterii calitatii vietii populatiei, atat prin alimentele pe care le produce, prin

locurile de munca pe care le pune la dispozitia oamenilor, cat si prin impactul important in balanta

comerciala si economica a tarii.

Resursele naturale ale Romaniei: solurile de buna calitate, padurile cu bogatia fructelor de padure

sau ciuperci, apele cu potentialul piscicol, toate acestea, printr-o exploatare optima si durabila pot asigura

hrana de buna calitate populatiei tarii, dar pot asigura si productie de premium cu care putem accesa piata

europeana si nu numai. Pe langa acestea se mai adauga potentialul genetic al soiurilor si raselor de animale

romanesti recunoscute prin buna calitate tehnologica si nutritionala care reprezinta una dintre resursele de

baza ale industriei alimentare.

5.3.2 Resurse umane

Numarul de cercetatori in domeniul alimentar din reteaua nationala CDI de interes public este circa

520.

In Romania, dupa 1990, invatamantul universitar in domeniul alimentar a crescut exponential,

ajungandu-se, in prezent, ca in 17 universitati sa existe cca. 75 specializari, atat cu nivel de licenta (24), cat

si masterat (46) si chiar doctorat (5), care au format deja citeva mii de ingineri, in mai toate regiunile tarii

(Anexa 2).

5.3.3 Infrastructura

Dupa 2000, Programul Infras si Programul Capacitati au facut posibila imbunatatirea infrastructurii

de cercetare in organizatiile CDI. Dupa 2006, respectiv 2009, datorita fondurilor (nationale si structurale)

substantiale investite in invatamint si cercetare, multe organizatii de cercetare cu activitate in domeniul

alimentar au achizitionat echipamente performante, de ultima generatie, atat analitice, cat si de

procesare-pilot. Exista, in momentul de fata, baza materiala adecvata desfasurarii activitatii de CDI in

organizatiile de cercetare din domeniu.

Exemple de infrastructurile de cercetare publice disponibile in momentul de fata sunt:

- rezonanta magnetica nucleara: IBA Bucuresti;

- cromatografie de performanta in faza lichida si gazoasa: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de

Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor

Politehnica BucurestiFacultatea de Chimie Aplicat i tiina Materialelor;- analiza senzoriala: IBA Bucuresti, FSIA Galati;
http://ec.europa.eu/environment/eussd/pdf/bio_foodwaste_report.pdfhttp://ec.europa.eu/environment/eussd/pdf/bio_foodwaste_report.pdf


11/38

11

- statii pilotprocesare cereale si fainuri, procesare carne si procesare legume si fructe: IBA Bucuresti,FSIA Galati;

- testarea ambalajelor de uz alimentar: permeabilitati, proprietati mecanice, migrari: IBA Bucuresti,

Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti;

- microbiologie alimentara: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti,

USAMV Cluj NapocaFacultatea de stiinta si tehnologia alimentelor;- biologie moleculara: IBA Bucuresti;

- biotehnologii alimentare: IBA Bucuresti, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, Universitatea

Lucian Blaga din Sibiu, FSIA Galati;- spectrometrie: IBA Bucuresti, FSIA Galati, Facultatea de Biotehnologii USAMV Bucuresti, USAMV Cluj

Napoca Facultatea de stiinta si tehnologia alimentelor; Facultatea de Tehnologia ProduselorAgroalimentareUSAB Timisoara.

Exemple de infrastructuri publice create pe fonduri structurale:

- INCD pentru Bioresurse Alimentare Bucuresti: Cresterea calitatii si competitivitatii activitatii de

cercetare-dezvoltare a Institutului de Bioresurse Alimentare;

- Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti: Dezvoltarea infrastructurii

centrului de cercetare pentru studiul calitatii produselor agroalimentare;

- Academia Romana Filiala Iasi, Centrul de Cercetari pentru Oenologie Iasi: Dezvoltarea infrastructurii

pentru eficientizarea activitatilor tehnologice si implementarea unor metode neconventionale de

imbunatatire a calitatii bauturilor alimentare.Exemple de infrastructuri private create pe fonduri structurale:

- S.C. PLANTA CARPATICA S.R.L. Danes - Infrastructura pentru cercetare plante medicinale, in vederea

obtinerii de produse inovative fitofarmaceutice si suplimente nutritionale;

- SC NATURA SRL Biertan - Centru de cercetari pentru prelucrarea materiilor prime vegetale obtinute

din agricultura ecologica.

5.4 Analiza SWOT a sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare in industria alimentara

5.4.1Puncte tari

Sistemul naional CDI din domeniul alimentar are urmtoarele principale puncte tari:

a)

Valenele cu totul favorabile ale domeniului alimentar pe care l deservete (a avut, are i va avea

potenial de dezvoltare sustenabil avnd potenial pedoclimatic de excepie, asigur att de necesara

stare de bun nutriie i bun sntate ale ntregii populaii a rii, asigur locuri de munc, stabilitate i

condiii de dezvoltare economic pentru un numr foarte mare de persoane din mediul rural i urban,

are contribuie major la PIB-ul naional i are un potenial mare i durabil de export al produselor

procesate);

b)

Numrul mare i stabil de clieni i beneficiari ai rezultatelor cercetrilor, ai activitilor de inovare, de

transfer tehnologic, de transfer de cunoatere, de extensie i dezvoltare;

c)

Resurs uman de cercetare de foarte bun calitate, performant i pragmatic cu potenial ridicat deinovare (numr mare de brevete de invenie valorificate, specializri universitare de licen, masterat i

doctorat din domeniul alimentar, experien acumulat n proiecte de cercetare naionale i europene);

d) Infrastructur de cercetare experimental foarte bun (aparatur modern performant, laboratoare i

centre de excelen, staii pilot);

e)

Conexiuni consistente, colaborri i parteneriate cu Spaiul European de Cercetare (existena

Platformei Tehnologice Naionale integrate n Platforma Tehnologic European Food for Life;

participarea activa a cercetatorilor romani in grupurile de lucru ale diferitelor initiative, platforme,

programe, comitete, organizate la nivel european etc.);

f) Atragerea tinerilor absolventi si incurajarea acestora catre cariere prodigioase in spatiul generos al

cercetarii din domeniul alimentar.


12/38

12

5.4.2Puncte slabe

Principalele puncte slabe ale Sistemului de CDI din domeniul alimentar sunt:

a) Lipsa, cronicizat n ultimele dou decenii, a unei politici concrete, constante i continue privind

organizarea, finanarea i funcionarea Sistemului Naional de CDI i, n special, a sistemului de CDI

din domeniul alimentar (slab finanare naional, cu precdere n ultimii ani, nencurajarea finanrii

private i a parteneriatelor public private, sistem defectuos de finanare nedifereniat pe domenii

prioritizate ca interes naional n cadrul Programelor de CDI din PNCDI 2);b) Lipsa centrelor eficiente de transfer tehnologic in domeniu;

c) Lipsa unui Program Naional de CDI, distinct i a unui Program Naional de Nutriie;

d) Stabilirea i finanarea n cadrul PNCDI 2 a unor Programe Naionale de CDI dup modelul

Programelor de CD ale Uniunii Europene i neinnd seama de cerinele i interesele naionale de

dezvoltare a diverselor domenii economice i sociale;

e)

De multe ori cercetarea pare un scop in sine, incercand sa traga industria catre inovatii de

laborator, de unde lipsa racordarii la cerintele pietei si, in final, utilizarea insuficienta a rezultatelor

C&D.

5.4.3

Oportunitati

a)

Colaborarea dintre entitile Sistemului CDI i patronatul din industria alimentar ROMALIMENTA,

alte patronate interesate de domeniul alimentar, asociaii profesionale, fundaii, IMM-uri,

procesatori din industria alimentar;

b)

Cooperri i parteneriate cu entitile de cercetare din domeniu, la nivel regional, naional,

transfrontalier, european i internaional;

c) Competitia tot mai acerba, inasprita de criza, care obliga tot mai multe companii sa nu se mai

multumeasca doar cu piata interna, ci sa iasa si la export - de unde necesar sporit de inovatie;

d)ncurajarea asocierii dintre micii fermieri i trecerea de la o producie agricol vegetal i/sau animal

de subzisten la una economic, comercial i, prin consecin, creterea numrului de beneficiariinteresai de rezultatele cercetrii de industrie alimentar pentru procesarea local a produselor

agroalimentare;

e) Increderea pe care consumatorii romani o acorda produselor alimentare autohtone (a se vedea

impactul programului Fabricat in Romania) si recunoasterea, de catre acestia, a importantei pe care

cercetarea si inovarea din domeniul alimentar le au in cresterea calitatii vietii in tara noastra;

f) Poziionarea domeniului alimentar pe primul loc, cu ponderea cea mai mare de finanare n

Programul Uniunii Europene HORIZON 2020 (20142020).

5.4.4Amenintari

a) Slaba finanare a activitilor de CDI, intre alte consecinte determinand procesul de brain drain

catre sectorul industrial multinational si, mai grav, catre alte piete de munca mai remunerante;

b)

Funcionarea precar, dificil i imprevizibil ale IMM-urilor din domeniul alimentar datorate

suprafeelor foarte mici ale exploataiilor agricole i, prin consecin, a imposibilitii aplicrii de

tehnologii adecvate sau a nelucrrii pmntului, a slabei asocieri a fermierilor i procesatorilor, a

slabei colectri, depozitri i valorificri ale produciei vegetale, a slabei i insuficientei procesri ale

produciei animale, a slabei protecii i ncurajri de natur fiscal sau financiar ale fermierilor i

micilor procesatori;

c)

Infrastructur slab dezvoltat sau inexistent n zonele rurale (ci de transport, ci de comunicare,

reele de alimentare cu energie, reele de ap, reele de canalizare) care dezavantajeaz dezvoltareaeconomic i social.


13/38

13

d) Efectele perpeturii i adncirii problemelor financiare i economice europene, globale i naionale

asupra domeniului alimentar;

e)

Interes scazut fata de activitatea de cercetare si slaba legatura dintre companiile din industria

alimentara si institutiile de cercetare din domeniu;

f)

Lipsa unui interes consistent i diversificat pentru transferul tehnologic al rezultatelor cercetrii din

partea entitilor din economia real;

g) Perpetuarea practicrii unui management politic slab i neproductiv pentru dezvoltarea industriei

alimentare, servicii i de CDI, la nivelul decizional central i regional;h)

Fiscalitatea exagerata care descurajeaza investitiile private, inclusiv in cercetare si, pe de alta parte,

stimuleaza economia neagra, cu efecte catastrofale nu numai asupra incasarilor bugetare, ci si a

competitiei corecte si a sanatatii economiei, in final a intereselor populatiei in calitate de consumator

si contribuabil.

6. DIRECIILE PRIORITARE I REZULTATELE SCONTATE

Prioritatile in cercetarea-dezvoltarea-inovarea in domeniul alimentar la nivel national trebuie sa

sustina potentialul agricol pe care Romania il are, sa imbunatateasca politicile nationale ale domeniului, saimbunatateasca calitatea vietii si bunastarea populatiei si sa asigure o dezvoltare durabila si competitiva a

sectorului. Directiile prioritare in CDI in domeniul alimentar in directa relatie cu obiectivele strategice sunt

urmatoarele:

Obiectivul strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii

1. Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare in vederea obtinerii de

alimente sanatoase

Rezultate scontate:

a) reinfiintarea culturilor vechi: legume, cereale ex. ovaz pentru consumul uman, pseudocerealeex.

hrisca, amarant etc.;b) valorificarea fructelor din zona montana;

c)

cresterea biodiversitatii;

d)

diversificarea sortimentelor de alimente pe piata;

e) minimalizarea ponderii produselor scumpe din import si asigurarea independentei alimentare, cu

cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in agricultura si industria alimentara si a valorificarii

superioare a resurselor agro-zootehnice locale;

f) beneficii industriale prin noile produse alimentare pentru diferite categorii de populatie, crearea de

noi activitati productive sau de servicii in agricultura-stiintele si ingineria alimentelor-medicina,

beneficii pentru sanatatea diferitelor categorii de populatie, asezarea cercetarii romanesti in

domeniu alaturi de cercetarea europeana;

g) crearea unei baze de date necesara in stabilirea dietelor pentru eficientizarea eficacitatii acestora; omai buna cunoastere a proceselor de nutritie, elaborarea unor alimente eficace, cresterea increderii

populatiei in alimentele obtinute si procesate autohton.

2. Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare, diversificate, sigure si

accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin educarea consumatorilor in sensul

atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

Rezultate scontate:

a) dezvoltarea productiei si pietei de alimente ecologice;

b) preventia imbolnavirilor prin alimentatie sanatoasa: alimente functionale si/sau personalizate;

c) alimente traditionale cu proprietati nutritive benefice organismului si metode inovative de

autentificare a lor;d)

elaborarea unui brand nutritional de tara si strategie de promovare a acestuia prin realizarea unui

catalog cu produse nationale avand caracteristici superioare si particularitati traditionale;


14/38

14

e) management superior al profilelor de morbiditate, ca o completare a tratamentului medical alopat.

3. Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de zahar, sare si grasimi fara a afecta

proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale acestuia; inlocuirea aditivilor

alimentari de sinteza cu aditivi naturali

Rezultate scontate:

a) noi politici si strategii alimentare in ceea ce priveste compozitia sanatoasa a alimentelor in relatie

cu acceptabilitatea consumatorilor romani;b) noi produse (extracte, amestecuri, uleiuri esentiale etc.) din plante aromatice in vederea utilizarii lor

ca inlocuitori de aditivi sintetici pentru conservarea sau aromatizarea alimentelor.

4. Dezvoltarea domeniului stiintele consumatoruluiPerceptia consumatorului s-a schimbat substantial in ultimii ani si tinde catre un nivel mai inalt de

constientizare in legatura cu alegerea alimentelor. Consumatorii romani au inceput sa fie tot mai interesati

de calitatea alimentelor, modul in care acestea sunt produse, punandu-si tot mai des intrebari referitoare la

igiena produselor alimentare existente pe piata. In esenta, luarea deciziei de a consuma un aliment se

bazeaza pe sintagma aliment in care pot avea incredere. Aceasta este legata de anumite elemente: nevoi,cultura, religie, traditii, obiceiuri alimentare, marca, producator, compozitie, ambalaj etc.

Rezultate scontate:a) educarea consumatorilor referitoare la rolul alimentatiei in mentinerea sanatatii si a existentei de

optiuni adecvate in dieta traditionala autohtona. Educatia va fi adaptata grupurilor tinta, astfel incat

eficacitatea demersului sa fie cuantificabila si maximala, iar solutiile oferite vor tine seama de

posibilitatile practice aflate la indemana fiecarui grup populational;

b)

intelegerea comportamentului alimentar si al atitudinii consumatorilor asupra alimentelor;

c) acces crescut la alimente de calitate, sanatoase, datorita preturilor mici sau prin productie proprie;

d) stabilirea unor directii generale care sa orienteze inovatia in domeniul alimentar, in asa fel incat noile

produse sa fie acceptate cu usurinta de consumatorul local.

5. Sisteme de calitate si management integrattehnologii si control pe flux - in vederea minimizarii

nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul procesului tehnologicRezultate scontate:

a) alimente sigure cu continut redus de contaminanti sau chiar de nivel 0;b) competenta crescuta a laboratoarelor de profil in detectarea si monitorizarea contaminantilor;

c) tehnologii noi, inovative de obtinere de produse alimentare sigure;

d)

intelegerea microecologiei alimentului in diferite sisteme de ambalare: inteligenta, activa, in atmosfera

modificata etc.;

e) noi sisteme de trasabilitate;

f) formarea unei educatii a calitatii, uniformizarea standardelor de calitate la unitatile de productie,

reducerea pierderilor prin diminuarea produselor neconforme, reducerea costurilor cu echipamentele

de monitorizare, reducerea poluarii mediului, cresterea competitivitatii.

Obiectiv strategic II: Cresterea durabila a productiei interne

1. Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apa si energie in vederea obtinerii deproduse alimentare

Rezultate scontate:

a) gasirea de solutii privind minimizarea consumului de resurse pentru tehnologiile existente de obtinere a

alimentelor;

b)

elaborarea de noi tehnologii de obtinere de produse alimentare cu consum redus de resurse.

2. Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea tehnologiilor deja existente (inclusiv de

ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

Rezultate scontate:a) valorificarea deseurilor alimentare (din industrie si consum) in vederea obtinerii de produse non-

alimentare cu valoare adaugata mare;


15/38

15

b) elaborarea de tehnologii curate prin valorificarea integrala a deseurilor si subproduselorrezultate prinprocesarea alimentelor;

c) scaderea impactului ambalajelor asupra mediului - utilizarea ambalajelor biodegradabile, reciclabile etc.

Obiectiv strategic III: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti

1.

Dezvoltarea sistemelor locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare sivalorificare comerciala in mod sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

Rezultate scontate:

a) realizarea de centre de colectare si procesare primara a produselor agricole;

b) cresterea cantitatilor de sortimente de produse agricole romanesti minimal procesate in lanturile de

distributie;

c) valorificarea eficienta a potentialului agricol al zonelor rurale;

d) cresterea numarului de locuri de munca in industria alimentara, in zona rurala.

2. Dezvoltarea de lanturi frigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de

depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare

Rezultate scontate:a) prelungirea durabilitatii minimale a produselor;

b) cresterea productiei de legume si fructe;

c) dezvoltarea pietei de produse agricole romanesti constante pe tot parcursul anului;

d) stabilizarea preturilor unor produse agricole.

3. Cresterea calitatii resursei umane din industria alimentara si din cercetare

Rezultate scontate:

a) cresterea increderii consumatorilor in calitatea produselor alimentare romanesti;

b) cresterea competitivitatii economice a companiilor;

c) cresterea capacitatii de inovare;

d) dezvoltarea de competente adecvate pentru toate categoriile de personal astfel inct infrastructura decercetare sa fie exploatata eficient;

e) dezvoltarea competentelor personalului implicat in cercetarea aplicativa si dezvoltarea de tehnologii

inovative;

f) incurajarea tinerilor cercetatori sa ocupe pozitii profesionale stabile in institute/departamente de

cercetare de profil din tara;

g) incurajarea schimbului de personal national si international (mobilitati).

4. Imbunatatirea infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

Rezultate scontate:

a) promovarea potenialului de inovare al infrastructurilor de cercetare existente, inclusiv asigurarea

resurselor financiare pentru activitati de intretinere, service si upgrade al echipamentelor de cercetareexistente;

b) crearea de noi infrastructuri de cercetare;

c) incurajarea utilizarii infrastructurii de cercetare de catre industrie;

d) integrarea infrastructurilor de cercetare in ecosisteme de inovare la nivel local, regional si international.

7. INOVAREA ITRANSFERUL DE CUNOTINE N INDUSTRIAALIMENTARA

7.1 Propuneri de msuri privind transferul de cunotine i al inovrii n industria alimentara

Transferul de cunostinte consta intr-o serie de activitati care au drept scop obtinerea, colectarea si

transmiterea de cunostinte, competente si abilitati de la cei care le genereaza catre cei care le vortransforma in rezultate palpabile (produse, tehnologii, procese, servicii etc.) d.p.d.v. economic.


16/38

16

Principalul obiectiv al transferului de cunostinte in cadrul sectorului alimentar este cresterea

bunastarii populatiei, care beneficiaza de produsele, procesele si serviciile nou create, ce contribuie la

imbunatatirea calitatii vietii.

Institutiile de cercetare genereaza cunostinte, iar pentru transferul acestora catre industria alimentara sunt

necesare urmatoarele masuri:

Constituirea, in tara noastra, a unui numar suficient de institutiicare sustin inovarea si se implica in

mod activ in sprijinul ei (autoritati, institutii din cercetare si educatie, Platforma Food for Life,

federatia patronala, clustere din cercetare etc.);

Constituirea (existenta) unui numar corespunzator de initiative proprii industriei (organizatiivoluntare), cum ar fi Platorma Tehnologica Nationala Food for Life,clustere in domeniu etc., care au

o influenta pozitiva asupra dinamicii legata de inovare in industria alimentara romaneasca si in care

sunt implicati cei mai reprezentativi factori din sector;

Crearea unei mai stranse legaturi intre comunitatea de cercetare si industria alimentara din

Romania.

Centrele de cercetare trebuie sa initieze cat mai multe activitati pentru a atrage si sprijini

companiile in activitatile de inovare ale acestora:

workshop-uri, seminarii, conferinte, evenimente de brokerage;

sesiuni de instruire pe diferite tematici;

punerea la dispozitie a statiilor pilot din cadrul institutiilor de cercetare sitransmiterea de publicatii

de specialitate, pliante, brosuri etc.; promovarea rezultatelor proiectelor de cercetare, informatii despre programele nationale de

finantare;

acordarea de consultanta tehnica, financiara si de marketing.

Cercetarea trebuie sa participe la evenimentele organizate de industrie, sa observe care sunt nevoile

acesteia, cu ce probleme se confrunta si sa se implice in rezolvarea lor.

7.2 Necesitatea inovarii si modalitati de sustinere a acesteia

7.2.1 Necesitatea inovrii n domeniul industriei alimentareProcesul de inovare din domeniul alimentar trebuie susinut deoarece:

este necesar pentru a permite tuturor reprezentanilor lanului alimentar din Romnia s contribuiela obinerea de produse competitive cu ale reprezentanilor din alte ri;

este vital pentru companiile de industrie alimentar care i doresc s acceseze sau s se meninpe pieele produselor de calitate.

7.2.2 Modalitide susinere a inovrii

n Romnia trebuie s se instituionalizeze activitile de inovare cu buget dedicat. Specialitiiconsider c instituionalizarea procesului de inovare poate ajuta companiile fie s demareze procesul deinovare, fie s-l optimizeze, ceea ce contribuie la creterea eficienei operaionale. O asemenea abordarepermite prioritizarea i accelerarea transpunerii n practic ale ideilor noi. n acest scop, Ministerul

Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie s creeze programe speciale pentru a susine inovarea n industriaalimentar. Tot n aceast direcie, susinerea financiar a unor competiii de inovare, n special celededicate tinerilor, poate constitui o modalitate eficient de revigorare a procesului de inovare n Romnia. De exemplu, finantarea unei perioade de practica pentru masteranziin unitatile de productie si de realizare

a lucrarii de disertatie pe teme inovative, de interes pentru companie, ar fi utile activitatii de inovare, sau

lansarea de programe de scurta durata, de transfer de cunostinte si tehnologie de la cercetare la industrie

poate fi o modalitate rapida si eficace.

Industria alimentar din Romnia trebuie s mbrieze i posibilitile oferite de sistemul deinovare deschis, dac vrea s aib succes n economia de pia n care competitivitatea este extrem deimportant. Inovarea deschis este legat n mod tradiional de telecomunicaii i industria informatic, darse consider c poate aduce beneficii majore industriei alimentare. Pentru a putea face acest lucru, trebuie

s fie facilitat ntlnirea industriei cu reprezentanii universitilor i institutelor de cercetare.

Direcii de susinere a inovrii


17/38

17

Pentru urmtorii ani, se estimeaz c sntatea i bunstarea consumatorilor vor rmne foramotrice a inovrii, ceea ce va determina companiile s fie interesate s investeasc n activiti CDI centratepe probleme de nutriie.

n stabilirea strategiei de inovare trebuie s se in seama i de faptul c statisticile demonstreazexistena unei piee de alimente dedicate consumatorilor cu anumite probleme de sntate (alimente cubeneficii pentru sntate), de o anumit vrst sau chiar avnd un anumit sex.

Romnia trebuie s susin inovarea n domeniul tehnologiilor emergente (pulsuri de lumin,cmpuri electrice pulsatorii, presiuni nalte, ultrasunete), care permit obinerea de produse alimentare cu

proprieti deosebite de ale produselor obinute cu metode clasice. Inovarea cu privire la ingredientele alimentare;

Inovarea n domeniul ambalajelor i materialelor de ambalare;

nelegerea i comunicarea cu noii consumatori pe probleme legate de criza economic pe care otraversm;

Utilizarea mediilor de socializare pentru a crea interaciuni noi cu consumatorii i strategii deinovare a alimentelor;

Crearea de reele deschise de inovare pentru a stimula transpunerea n practic a ideilor noi.Crearea si consolidarea capacitatii de inovare a industriei alimentare in Romania atrage dupa sine

implementarea continua si sistematica a sistemelor moderne de management la nivelul companiilor.

Aceasta consta in:

aplicarea celor mai avansate procese de productie prin tehnologii moderne, controlul procesului,facilitati pentru testarea calitatii si sigurantei produselor alimentare si managementul operatiunilor

corespunzatoare acestora, inclusiv sistemele de management al calitatii;

aplicarea tehnicilor moderne de management financiar;

implementarea celor mai avansate tehnici ale managementului in marketing;

utilizarea resurselor umane necesare acestor activitati, educate si instruite in mod continuu;

implementarea celor mai avansate concepte de management al energiei si mediului, conform

standardelor de mediu;

accesul la sistemele de informatii.

Pentru ca acestea sa poata fi realizate, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie

sa elaboreze politici de sustinere a inovarii la nivelul industriei alimentare, cum ar fi:

facilitarea cooperarii in domeniu, a schimbului de informatii, bune practici si implementarea politicii

de invatare intre actorii implicati;

facilitarea dezvoltarii de noi instrumente pentru a sustine inovarea: portaluri de distribuire de

cunostinte, ghiduri de bune practici, paneluri pentru industrie etc.;

sprijinirea cererii pentru educatie si dezvoltarea resursei umane necesare industriei alimentare;

inlesnirea accesului catre finantarea proiectelor de inovare;

acordarea asistentei in managementul inovarii, incluzand aici si abordarea managementului lantului

alimentar spre inovare;

acordarea de ajutor in identificarea potentialului inovator, cum ar fi: informatii legate de nevoile

pietei, conditiile de piata, regulamente noi, cerinte noi etc.;

acordarea de ajutor in internationalizarea intreprinderilor romanesti (accesul pe pietele

internationale, colaborarea cu alte companii/institutii din afara tarii etc.);

facilitarea transferului de cunoastere/tehnologic.

7.3 Propuneri de proiecte de CDI finanate de la bugetul de stat i din fonduri europene

OS = obiectiv strategic

DP = directie prioritara

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii.DP1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive

superioare in vederea obtinerii de alimente sanatoase

Utilizarea mierii si a produselor stupului in elaborarea de formule alimentare destinate profilaxiei

bolilor cronice netransmisibile;


18/38

18

Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii prime

autohtone;

Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente

sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli,

elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la

consumator;

Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional, bazate

exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman;

Cercetari privind biodisponibilitatea mineralelor si a altor componente bioactive si influentadiferitelor tipuri de procesare asupra acestora;

Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale (minerale,

antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.);

Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si punerea la punct de metode pentru cresterea acestui

raport;

Consolidarea si extinderea cercetarilor in domeniul componentelor si alimentelor functionale, prin

cercetare interdisciplinara: agricultura-stiintele si ingineria alimentului-medicina;

Cercetari de nutrigenomica, proteomica si metabolomica pentru stabilirea efectelor asupra sanatatii

ale componentelor functionale obtinute din resurse autohtone.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimentehranitoare, diversificate, sigure si accesibile, atat prin diversificarea matricilor alimentare, cat si prin

educarea consumatorilor in sensul atitudinii lor in ceea ce priveste alegerea alimentelor

- Elaborarea unor unor strategii, identificarea de structuri si resurse in vederea combaterii publicitatii

inselatoare asupra proprietatilor profilactice sau curative ale alimentelor si suplimentelor alimentare,

prin stabilirea unor colaborari intre MADR si Comisia Nationala a Audiovizualului privind emisiunile,

reclamele si recomandarile nutritionale efectuate pe posturile publice care trebuie sa fie corecte si

complete si raportate la actualele ghiduri nutritionale stiintifice si introducerea in constiinta publica a

importantei mentiunilor nutritionale validate;

- Modificarea ponderii directiilor de cercetare dezvoltare dupa directia de evolutie a structurii populatiei

europene si romanesti si cresterea ponderii produselor pentru varstnici activi sau institutionalizati, cumentinerea aspectului proprietatilor organoleptice traditionale si modificari structurale si nutritionale

adaptate acestei conditii. Utilizarea unor ambalaje capabile sa asigure siguranta, facilitati de procesare si

portionare conform tipului si nivelului de activitate;

- Elaborarea de alimente adaptate profilului de morbiditate autohton, cu acceptabilitate ridicata si

realizate din resurse locale si cu preturi mici (pentru bolnavii de boli cardiovasculare, diabet, obezitate

etc.).

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP3: Reformularea alimentelor in sensul scaderii continutului de

zahar, sare si grasimi fara a afecta proprietatea alimentului de a fi sigur si proprietatile senzoriale ale

acestuia; inlocuirea aditivilor alimentari de sinteza cu aditivi naturali

- Reformularea compozitiei unor alimente in sensul imbunatatirii lor nutritionale;

- Solutii de inlocuire a aditivilor chimici de sinteza in procesarea alimentelor.

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP4: Dezvoltarea domeniului stiintele consumatorului

- Promovarea produselor alimentare produse la nivel national care au caracteristici nutritionale

superioare sau care au fost modificate in vederea alinierii la cerintele nutritionale si introducerea

acestora in scheme nutritionale personalizate pe grupe de varsta, afectiuni cronice, boli metabolice,

avand ca rezultat obtinerea unui ghid de utilizare a produselor alimentare nationale in nutritia corecta

care sa sustina si stimuleze dezvoltarea economica, sociala si implicit imbunatirea starii de sanatate;

-Identificarea problemelor nutritionale europene, urmarirea comportamentului alimentar al populatieistatelor membre si al populatiei emigrate in Romania pentru dezvoltarea unor noi produse care sa

valorifice potentialul local existent;


19/38

19

- Metode de cuantificare a impactului comportamentului si alegerii consumatorului asupra lantului

alimentar; imbunatatirea accesului la informare pentru a permite consumatorului de a face alegeri in

cunostinta de cauza si de a intelege impactul acestor alegeri;

- Urmarirea comportamentului si obiceiurilor alimentare autohtone, a modificarilor aparute in ultimii ani

in urma globalizarii pietelor alimentare, a cresterii migratiei si a mobilitatii cetatenilor romani, inclusiv a

obiceiurilor pe grupuri de consumatori (vegetarieni, populatie din zona Deltei, populatie din

comunitatile de crescatori de oi etc.).

OSI: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii. DP5: Sisteme de calitate si management integrat tehnologii sicontrol pe flux - in vederea minimizarii nivelelor de contaminanti care ar putea apare pe parcursul

procesului tehnologic

- Cercetari privind aplicarea tehnologiilor IT moderne in controlul si asigurarea securitatii si sigurantei

alimentare;

- Perfectionarea continua a ghidurilor de buna practica pentru diferitele sectoare ale industriei alimentare

(valabil pe tot lantul alimentar !);

- Consolidarea si amplificarea monitorizarii in timp real a calitatii produselor agroalimentare pe intregul

lant alimentar: producator, procesator, distributie prin proiectarea si realizarea de prototipuri de

sisteme de monitorizare utilizand intreaga gama de senzori existenti cat si a sistemelor informatice

complementare;- Cercetari referitoare la implicatiile nanotehnologiilor in procesarea agroalimentara;

- Sisteme de supraveghere si monitorizare epidemiologica in perspectiva cercetarii stiintifice anticipate

asupra modului in care patogenii supravietuiesc si se dezvolta in alimente;

- Sisteme integrate de trasabilitate pe lantul alimentar pe baza conceptului de la consumator laproducator pentru a asigura siguranta produsului si a garanta originea acestuia;

- Tehnologii privind igiena spatiilor din industria alimentara;

- Abordarea holistica a relatiei dintre procesare si siguranta alimentara, inclusiv elaborarea de noi metode

de conservare nedistructiva a alimentelor;

- Evaluarea risc/beneficiu si evaluarea combinata a tuturor riscurilor chimice, biologice si fizice in

procesarea alimentelor;

-Evaluarea pe termen lung a potentialului teratogenic, mutagenic si oncologic ale contaminantiloralimentari;

- Controlul migratiei apei si a barierelor pentru microorganisme in alimentul ambalat;

- Elaborarea unor sisteme de control eficiente in vederea verificarii declaratiilor producatorilor si a

prevenirii fraudelor alimentare;

- Microorganismele din alimente si ecofiziologia lor; interactiunile dintre microorganisme, interactiunile

gazda-microorganism si alimentmicroorganism, patogenicitatea si mecanismele virulentei lui folosindgenomica functionala;

- Intelegerea mecanismelor moleculare de aparitie si actiune a virusurilor, parazitilor si patogenilor;

- Metodologii cu acuratete inalta, fezabile, rapide pentru detectarea reziduurilor si contaminantilor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP1: Evaluarea si optimizarea consumurilor de resurse apasi energiein vederea obtinerii de produse alimentare

- Optimizarea proceselor si operatiilor tehnologice de fabricare a alimentelor cu utilizarea eficienta a

resurselor;

- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor acvatice;

- Aplicarea unor strategii de managementul bioresurselor naturale si valorificarea potentialului

biotehnologiilor in producerea alimentelor.

OSII: Cresterea durabila a productiei interne. DP2: Elaborarea de tehnologii alimentare noi si evaluarea

tehnologiilor deja existente (inclusiv de ambalare) in ceea ce priveste impactul acestora asupra mediului

- Valorificarea superioara a materiilor prime si subproduselor din industria alimentara;

- Gestionarea eficienta bazata pe biotehnologii a resurselor agroalimentare;


20/38

20

- Caracterizarea unor surse de proteine mai putin utilizate in industria alimentara;

- Modificarile induse asupra matricei cerealelor de catre ingrediente noi si tehnici de procesare noi;

- Cercetari fundamentale privind arome alimentare, structuri, asociatii si combinatii ale componentelor

alimentelor precum si intelegerea proceselor biochimice care au loc in timpul procesarii alimentelor;

- Dezvoltarea si validarea tehnologiilor alternative si a altor tehnologii noi de procesare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP1: Dezvoltarea sistemelor

locale, regionale si nationale de conditionare, depozitare, procesare si valorificare comerciala in mod

sustenabil a produselor agricole si zootehnice romanesti

- Cercetari privind exploatarea sustenabila a bioresurselor din zona montana si a Deltei Dunarii;

- Cercetari privind aplicarea unor strategii de procesare a alimentelor corelate cu aplicarea principiilor

unei alimentatii echilibrate si sanatoase, siguranta alimentara si productie sustenabila de alimente;

- Studiul proporiei dintre forele gospodriei rurale (de la cea familial rneasc la cea asociativ,patronal etc.) i presiunile mediului socio-demografic (populaii mbtrnite, sub-populaii obosite,srcie comunitar etc.), economic (disproporia catastrofal ntre renta european i renta identitar aagrosistemelor UE etc.), politico-juridic (legi antirurale de tipul legii 18 a fondului funciar, regimul

agrosistemului neprotejat ntr-o Europ agro-protejat etc.), internaional (migraia internaional,supermarketizarea multinaional a pieei alimentare etc.);

-Studierea formelor pe care le mbrac externalizarea asimetric a efectelor sistemu lui economic sprespaiul rural (recrutare de munc ieftin, abandonul agrosistemului naional n jungla concureneiinternaionale slbatice a agrosistemelor, politicile de abandon n raport cu exploataiile familiale de tiprnesc, emigrarea forei de munc tinere i retromigraia btrnilor spre rural etc.);

- Studiul raportului dintre cele patru componente ale unui agrosistem gndit n raport cu doctrinasuveranitii alimentare, mprtite de cele 148 de state care au aderat la programul internaionalVia Campesina. Cele cinci sisteme sunt: pmntul, apa, stocul de animale, exploataiile, populaiileagrare;

- Elaborarea matricei rurale de evaluare a strii de sntate a corpului demografic naional i rural; Oasemenea matrice ar trebui s fie conceput n raport cu cele cinci dimensiuni: cultura muncii, culturasntii, cultura hranei, cultura minii i cultura sufletului. Corpul demografic rural poate fi afectat de

minimum una, maximum cinci surse de mbolnvire cu o simptomatologie pe care studiul acesta opoate sistematiza ntr-un tabel etiologic special. Cu tipul acesta de studii poate fi lansat noua direciede cercetri i anume demoiatria: studiul sntii corpului demografic (rural, urban, naional, regionaletc.);

- Relansarea cercetrilor privind suveranitatea alimentar a populaiei, pornind de la concepia uneiproporii corecte ntre exploataiile familiale i consumul acoperit, dintre exploataiile productorilormici i mijlocii i agrosistemele orientate spre pia i profit. Studierea condiiilor favorabileimplementrii dreptului de a produce hran pe teritoriul propriu i a politicilor de protecie alucrtorilor agricoli, a femeilor rurale i a comunitilor locale;

- Studierea efectelor sociale, agro-industriale i alimentareale emergenei unui tip special de rent rural:renta rural european, dat de capacitatea inegal a exploataiilor de a accesa i valorifica fondurile

europene pentru dezvoltare agro-alimentar. Regndirea politicilor rurale n raport cu prentmpinareaadncirii decalajelor dintre agrosistemele europene induse de renta rural european;- Studierea sntii corpului demografic romnesc n raport cu norma alimentaiei sigure, hrnitoare,

specificat cultural, de cantitate i calitate suficient pentru a garanta o via sntoas. Elaborarea unuicompendiu digital cuprinznd harta stilurilor alimentare sntoase i a specificului alimentar aldiverselor regiuni sub titlul generic: Buctria sntoas;

- Studierea raportului dintre cele dou sisteme alimentare concureniale: sistemul bazat pe comeralimentar transfontalier i sistemul bazat pe dreptul popoarelor de a-i defini propria lor alimentaie,agricultur, stocul de animale, sistemele de pescuit etc.; identificarea factorilor care stimuleazconfluena celor dou sisteme n locul coliziunii lor.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti . DP2: Dezvoltarea de lanturifrigorifice regionale si nationale in vederea cresterii capacitatii de depozitare a unor materii prime agricole

sau produse alimentare


21/38

21

- Aplicarea unor principii de conservare pentru prelungirea durabilitatii minimale a alimentelor;

- Metode de evaluare cantitativa a riscului si modelarea anticipata a sigurantei si riscului de-a lungul

lantului alimentar, inclusiv modele de proiectare a produsului si procesului, noi cai de detectie si

impactul lantului frigorific in pastrarea produselor agroalimentare.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP3: Cresterea calitatii

resursei umane din industria alimentara si din cercetare

- Organizarea de workshop-uri exploratorii pe tematici de interes in scopul de a identifica problemele

industriei alimentare romanesti;

- Organizarea de seminarii privind informarea industriei cu ultimile evidente stiintifice.

OSIII: Cresterea competitivitatii economice a industriei alimentare romanesti. DP4: Imbunatatirea

infrastructurii de cercetare si incurajarea parteneriatelor public private

- Reinoirea si modernizarea bazei materiale si a echipamentelor de cercetare in centrele de cercetare in

domeniu; infiintarea centrelor de excelenta sau a unor centre de inovare.

7.4

Stabilirea estimativ anual a surselor de finanare: buget naional, fonduri externerambursabile inerambursabile

Pentru perioada 2014-2020, bugetul total propus pentru cele 20 de proiecte identificate ca prioritare

este de 3 milioane euro, conform tabelului 1.

Tabel 1.

Obiectiv strategic/Directie prioritara/teme

Euro,

milioane

Obiectiv Strategic I: Imbunatatirea nutritiei si sanatatii 16

Directie Prioritara 1: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietati nutritive superioare

in vederea obtinerii de alimente sanatoase

7

Tema 1: Elaborarea de alimente destinate profilaxiei si tratamentului obezitatii, bazate pe materii

prime autohtone

2

Tema 2: Elaborarea de produse alimentare bazate pe derivate cerealiere si leguminoase cu valente

sanogenetice multiple (prebiotice, surse de fibre solubile hipocolesterolemiante, fitosteroli,

elemente minerale, fitoestrogeni, antioxidanti diversi etc.) si cu grad ridicat de acceptabilitate la

consumator

1

Tema 3: Elaborarea de formule de produse alimentare complete din punct de vedere nutritional,

bazate exclusiv pe resurse autohtone, si adaptate acceptabilitatii consumatorului roman

1

Tema 4: Obtinerea de produse alimentare imbogatite natural in componente functionale

(minerale, antioxidanti, acizi grasi nesaturati, fibre etc.)

1

Tema 5: Evaluarea raportului valoare nutritiva/cost si dezvoltarea de metode si metodologii pentru

cresterea acestui raport in vederea cresterii bunastarii consumatorilor romani - 1 milion

euro/proiect; finantare de maximum 2 proiecte.

2

Directia Prioritara 2: Imbunatatirea structurii pietei romanesti cu alimente hranitoare,

diversificate, sigure si ac

strategia nationala de cercetare-inovare in domeniul alimentar

Documents