strategia de dezvoltare teritorialĂ a romÂnieisdtr.ro/upload/studii/11. sinteza - protectia...

Strategia de Dezvoltare Teritorială a României

Studii de fundamentare 2014

STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI STUDII DE FUNDAMENTARE

Servicii elaborare studii în vederea implementării activităţilor proiectului cu titlul „Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Ministru: Liviu Nicolae DRAGNEA Contract nr.: 122/ 02.07.2013

Elaboratori asociaţi:

S.C. Agora Est Consulting SRL Administrator: Florin-Silviu BONDAR

şi Quattro Design SRL – Arhitecţi şi urbanişti asociaţi

Director general: Toader POPESCU

STUDIUL 11. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI RISCURILE NATURALE Asociat responsabil: Agora Est Consulting

Raport de sinteză. 2014

2


Studii de fundamentare Studiul 11

2

Protecția mediului și riscurile naturale Agora Est Consulting 2014

3

Studiul 11. Protecţia mediului şi riscurile naturale

I. Informaţii generale

I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului

Domeniul 3. Protecţia mediului şi valorificarea resurselor naturale Studiul 11. Protecţia mediului şi riscurile naturale

I.2. Tipul raportului

Raport de sinteză

I.3. Lista autorilor, colaboratorilor

Agora Est Consulting Autor: dr. ing. Rodica STĂNESCU

I.4. Cuprinsul raportului

V. Sinteza operațională V.1. Scopul studiului, problematică şi ipoteze de cercetare V.2. Diagnostic V.3. Tendinţe de evoluţie V.4. Priorităţi V.5. Viziune şi obiective strategice V.6. Obiective specifice, măsuri şi proiecte

Harta 11.1. Distribuţia instalaţiilor IPPC cu potenţial ridicat de poluare la nivel naţional Harta 11.2. Numărul de locuinţe convenţionale dotate cu canalizare din totalul de locuinţe la nivel NUT3, în 2011 Harta 11.3. Valoarea medie a concentratiei nitratilor (mg/L) din forajele ANAR – medii pentru perioadele 2004-2005

şi 2006-2007 Harta 11.4. Zone cu risc potenţial la inundaţii Tabelul 11.1. Volumul total de ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali în perioada 2007-2011 Tabelul 11.2. Distribuţia la nivel naţional a siturilor potenţial contaminate, pe sectoare de activitate Graficul 11.1. Evoluţia principalelor emisii de poluanţi atmosferici în perioada 2005-2010 Graficul 11.2. Gradul de conectare la serviciile de salubritate (2010)

I.5. Anexă

Cuprinsul raportului final

4



4

V. Sinteza studiului

V.1. Scopul studiului, problematica şi ipoteze de cercetare

Studiul are drept scop analiza-diagnostic a stării mediului din punctul de vedere al poluării şi riscurilor de mediu şi tehnologice, urmând să stea la baza propunerii unui set de măsuri corelate, de protecţie a calităţii mediului şi reducere a riscurilor cu scopul dezvoltării durabile a teritoriului. Acțiunile UE în domeniul mediului sunt reglementate de Articolul 191 (ex-articolul 174 TCE) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (consolidat) care stabileşte că Politica Uniunii în domeniul mediului are în vedere următoarele obiective: - conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - ocrotirea sănătăţii persoanelor; - utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale; - promovarea pe plan internaţional a unor măsuri destinate să contracareze problemele de mediu la scară regională sau

mondială şi în special lupta împotriva schimbărilor climatice. Articolul 11 (ex-articolul 6 TCE) care stabileşte că „cerinţele de protecţie a mediului trebuie integrate în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor Uniunii, în special pentru promovarea dezvoltării durabile, comisia pornind de la premisa asigurării unui nivel ridicat de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane”. Agenda teritorială a Uniunii Europene 2020 menţionează faptul că atât calitatea aerului cât şi a solului şi a apei diferă în Europa, „iar poluarea atmosferică şi sonoră cauzează probleme de sănătate serioase”. În acest context, este semnalat faptul că în anumite cazuri poluarea „este corelată cu inegalitatea socială”, existând disparități în ceea ce priveşte accesul la un mediu curat între țări şi regiuni, între zonele urbane şi rurale, precum şi în interiorul oraşelor. În congruenţă cu obiectivele stabilite pe plan european, dezvoltarea teritorială a României la scară regională, interregională şi naţională trebuie să aibă în vedere multiple aspecte, printre care protecţia calităţii factorilor de mediu care reprezintă un element cheie, preluat în SDTR ca direcţie strategică în plan teritorial. Din punctul de vedere al planificării sectoriale menţionăm aici documentele strategice cu acoperire tematică generală elaborate la nivel naţional cu referire la protecţia calităţii mediului care acoperă domeniile studiului: - Strategia Naţională privind Protecţia Atmosferei, aprobată prin HG nr. 731/2004. - Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor - Strategia Naţională a Gestionării Deşeurilor (2013) - Strategia națională şi planul naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România (2013) - Strategia Ministerului Mediului în domeniul utilizării plajelor Mării Negre, pe termen scurt şi mediu - Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung (perioada 2010 - 2035) (HG

846/2010) - Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020, în finalizare - Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030 (SNDD), proiect al MMDD şi PNUD, aprobată prin HG

1216/2007. Aceste strategii stabilesc obiective specifice domeniilor pe perioade medii şi lungi, toate având ca scop principal protejarea calităţii mediului şi reducerii riscurilor naturale. Studiul evaluează principalele aspecte care pot conduce la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu (diminuarea poluării); principale riscuri naturale (seisme, inundaţii, alunecări ş.a.) şi tehnologice (ruperea barajelor, explozii, deversări ş.a.); identifică arealele cu condiţii nesatisfăcătoare de mediu şi a celor de risc natural şi tehnologic.

Cercetarea urmăreşte fundamentarea creării unor politici teritoriale echilibrate, integrând necesitatea asigurării unui mediu nepoluat, evidenţiind următoarele: - Principalele aspecte care vizează protecţia calităţii aerului, surse cu acoperire teritorială, datele necesare stabilirii

gradului de poluare a atmosferei şi identificare a marilor poluatori. - Calitatea apelor naturale (de suprafaţă şi subterane) cu identificarea principalelor surse de poluare. - Existenţa riscurilor tehnologice şi necesitatea creării unui sistem eficient de securitate pentru evitarea accidentelor

tehnologice. - Necesitatea reducerii vulnerabilităţii la fenomenele naturale şi reducerea riscurilor la care este expusă populaţia. - Gradul de acoperire a teritoriului României cu servicii în strânsă legătura cu protecţia mediului: servicii de alimentare

cu apă potabilă, colectare şi epurare ape uzate menajere şi servicii de gestionare a deşeurilor. Studiul şi-a propus să abordeze aspecte legate de: - identificarea factoriilor majori de presiune actuali şi prognozaţi asupra calităţii aerului la nivel teritorial; - situaţia la nivel teritorial a emisiilor de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului şi pulberi în suspensie; - vulnerabilităţile actuale şi măsurile posibile de management al calităţii aerului în contextul politicilor de dezvoltare

teritorială; - situaţia în plan teritorial a deşeurilor, a instalaţiilor de depozitare şi reciclare a acestora, a instalaţiilor specializate de

management al deşeurilor şi al salubrizării; vulnerabilităţile actuale şi măsurile de management al deşeurilor în contextul politicilor de dezvoltare teritorială;


5

- situaţia la nivel teritorial a poluării solurilor şi a siturilor prioritare care necesită acţiune prin măsuri specifice, funcţie de gradul de poluare, de decontaminare şi protecţie a solurilor în contextul dezvoltării teritoriale;

- situaţia teritorială în domeniile gospodăririi, tratării apei, epurării apelor uzate şi vulnerabilităţile actuale şi preconizate în contextul dezvoltării teritoriale;

- situaţia suprafeţelor verzi din mediul urban şi a siturilor poluate, ca elemente de bază în cardul politicii de creştere a calităţii mediului urban din SDTR;

- situaţia la nivel teritorial în privinţa riscurilor industriale şi riscurilor naturale, zonele cu grad ridicat de risc, cu evidenţierea politicilor de management al riscurilor şi a măsurilor necesare de armonizare a acestor politicii cu SDTR.

Obiectivele specifice ale analizei au vizat identificarea şi evaluarea principalelor aspecte care pot conduce la îmbunătăţirea

calităţii factorilor de mediu: Identificarea arealelor cu condiţii nesatisfăcătoare de mediu şi a celor de risc natural şi tehnologic Evaluarea principalelor riscuri naturale (seisme, inundaţii, alunecări de teren ş.a.) şi localizarea acestora Evaluarea principalelor riscuri tehnologice (ruperea barajelor, explozii, deversări ş.a.) şi localizarea acestora Idenficarea regiunilor/zonelor prioritare de acţiune pe baza analizei multicriteriale a vulnerabilităţilor şi riscurilor de

mediu Identificarea unor seturi de măsuri specifice la nivel teritorial pentru limitarea degradării calităţii mediului şi un

management mai eficient al riscurilor naturale şi industriale.

O atenţie specială trebuie acordată limitării artificializării terenurilor, decontaminării siturilor poluate istoric, reducerii riscului tehnologic, eco-inovării, prin stabilirea unor măsuri adecvate care să se armonizeze cu strategia naţională de dezvoltare durabilă şi să se coreleze cu politicile de dezvoltare teritorială identificate în studiile conexe din fundamentarea SDTR. Analiza teritorială a factorilor de presiune, naturali şi antropici asupra calităţii mediului şi evaluarea riscurilor aferente, atât pe perioada vizată de planificare strategică cât şi pe termen lung, permite elaborarea unor politici de dezvoltare teritorială durabilă, axate pe identificarea regiunilor/zonelor prioritare de acţiune şi identificarea de noi oportunităţi de dezvoltare, cum ar fi în agricultură, economia verde şi producţia de energie din surse regenerabile. Provocările legate de schimbările climatice atrag atenţia asupra coordonării politicilor teritoriale, în special pentru cele care se referă la energie, gestionarea resurselor de apă, agricultură, locuinţe, turism şi transporturi.

V.2. Diagnostic

Obiectivele şi acţiunile pentru protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului trebuie să respecte principiile şi elementele strategice cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

a. principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;

b. principiul precauţiei în luarea deciziei;

c. principiul acţiunii preventive;

d. principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e. principiul „poluatorul plăteşte”;

f. principiul conservării biodiversităţii şi ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g. utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h. informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

i. dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.

În România, obiectivul strategic ale protecţiei mediului îl reprezintă conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii umane şi utilizarea durabilă a resurselor naturale, pentru susţinerea unei tendinţe generale de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Principalele constatări:

Legislația existentă transpune aquisul comunitar acoperind majoritatea domeniilor privind mediul şi riscurile naturale şi tehnologice, toate domeniile find acoperite de documente strategice. Strategiile tematice includ obiectivele specifice şi măsurile necesare atingerii acestora.

Evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării se realizează pe baza unor metode şi criterii stabilite la nivel european.

Efectul activităţilor antropice asupra calităţii mediului variază considerabil în plan teritorial şi este necesară o ierarhizare adecvată a zonelor adminitrative, funcţionale şi geografice cu diferite grade de vulnerabilitate pe baza

6



6

tipurilor de efecte generate. Disparităţile privind accesul la aer curat, apă şi sol nepoluate au fost identificate, în special, între zonele urbane şi rurale, precum şi în interiorul oraşelor.

Tot teritoriul României a fost desemnat ca fiind zona sensibilă la poluarea cu nutrienţi, decizie care stabileşte obligaţia ca aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care sa permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte îndepărtarea nutrienţilor (azot şi fosfor).

După aderarea la UE, au fost derulate multe proiecte de asigurare cu servicii privind alimentarea cu apă potabilă, asigurarea reţelelor de canalizare, conectarea gospodăriilor la reţelele de canalizare, asigurare cu servicii de salubritate, implementare de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor.

Aspecte pozitive relevante:

Legislaţie acoperă toate domeniile relevante; de asemenea, există strategii (în vigoare sau sub formă de proiect) pentru domeniile în discuţie.

Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA) include Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA) şi Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA), care evaluează calitatea aerului înconjurător prin intermediul a 142 staţii automate care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare Automată a Calităţii Aerului (RNMCA).

Calitatea aerului s-a îmbunăţăţit, în special, ca urmare a reducerii emisiilor de poluanţi ai aerului în ultimii zece ani datorită reducerii activităţilor generatoare pe de o parte, şi, pe de altă parte datorită retehnologizării şi implementarii legislaţiei de mediu.

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR), restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene, urmăreşte calitatea apelor din România;

Ponderea populaţiei deservite cu apa potabilă a crescut continuu în ultimii ani, în special în mediul urban.

Acoperirea cu servicii de colectare a deşeurilor de la populaţie într-o pondere de peste 90%.

Sistemele integrate de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean sunt proiectate astfel încât să asigure îndeplinirea obiectivelor Strategiei de gestionare a deşeurilor privind colectarea eficientă a tuturor tipurilor de deşeuri; colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, inclusiv a deşeurilor biodegradabile; valorificarea materialelor reciclabile corelată cu reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, generate, în special, de depozitele de deşeuri municipale; închiderea depozitelor neconforme.

Aspecte negative relevante:

Conformarea la legislaţia de mediu nu se realizează pentru toate aspectele prevăzute în autorizaţiile de mediu deţinute de agenţii economici.

Activităţile cu cea mai mare pondere în poluarea aerului sunt industria energetică şi transporturile (NOx în special). De asemenea, creşterea animalelor a condus la creşterea emisiilor de amoniac în aer.

Există date incomplete privind calitatea aerului ca urmare a funcționării defectuoase a unor staţii automate ale RNMCA.

Există o pondere importantă a populaţiei care se alimentează cu apă din surse proprii (circa 30%) care pot pune uneori în pericol sănătatea umană, în special din apele subterane poluate cu nitraţi.

Nu toate staţiile de epurare a apelor reziduale urbane şi industriale funcţionează în parametrii optimi ceea ce conduce la descărcări ilegale în mediu chiar în cazul în care operatorii deţin autorizatii de mediu. Activităţile care au o contribuţie importantă la creşterea poluării apelor naturale sunt colectarea şi epurarea apelor uzate urbane, prelucrarea chimică din diverse industrii, pentru majoritatea indicatorilor chimici, la care se adaugă şi domeniile: industria energetică, industria metalurgică şi construcţii de maşini şi industria extractivă. Există tendinţa de menţinere a volumelor mari de ape insuficient epurate sau neepurare descărcate în apele de suprafaţă.

Rata de conectare a populaţiei la sistemele de canalizare existente este redusă ca urmare a suportabilităţii reduse a costurilor.

Legislaţia privind protecţia calităţii solului nu este acoperită de norme de aplicare, fapt care se răsfrânge asupra calităţii şi cantităţii informaţiilor existente despre siturile contaminate şi lipsa unui inventar al siturilor contaminate.

Vulnerabilitatea crescută la riscuri naturale (inundaţii, alunecări de teren, viituri) ca urmare a lipsei lucrărilor de protecţie specifice sau a calităţii slabe a celor existente.

Rata scăzută de colectare selectivă, de colectarea a deşeurilor din construcţii şi demolări, de practicarea constantă a eliminării ilegale a deşeurilor din construcţii şi demolări cu ocuparea unor suprafeţe importante.

Existenţa unor mari suprafeţe contaminate sau ocupate de depozite de deşeuri nereabilitate sau depozite ilegale şi lipsa unei evidenţe clare a acestora.

Activităţile economice sunt considerate a fi cei mai mari poluatori ai mediului. Conform estimărilor prezentate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în ultimul raport anual „Starea Mediului 2012”, principalii poluanţi emişi în atmosferă în 2010 au ca principale surse producţia de energie, transportul rutier, sectorul zootehnic, staţiile de epurare a apelor, industria metalurgică şi siderurgică.


7

Graficul 11.1. Evoluţia principalelor emisii de poluanţi atmosferici în perioada 2005-2011 Sursa: Starea Mediului, 2012

Anul

Volum ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali (milioane m3/an)

Total Nu necesita

epurare Suficient epurate

Insuficient epurate

Neepurate

2007 1361,351 7,348 257,066 564,250 532,687

2008 1319,290 12,698 293,780 487,756 525,054

2009 1296,890 8,609 300,991 458,340 528,950

2010 1651,126 352,074 457,332 304,880 536,840

2011 1325.570 0,650 342,930 445,830 536,180

Tabelul 11.1. Volumul total de ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali în perioada 2007-2011 Sursa: MMP şi ANAR, 20121

Graficul 11.2. Gradul de conectare la serviciile de salubritate în 2010 Sursa: Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020, 2013

1 Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Administraţia Naţională “Apele Române”, Situaţia în România a apelor uzate urbane şi a nămolului provenit din staţiile de epurare, 2012

8



8

Tabelul 11.2. Distribuţia la nivel naţional a siturilor potenţial contaminate, pe sectoare de activitate Sursa: Inventar ANPM, 2008; Strategia națională şi planul naţional de acţiune pentru gestionarea siturilor contaminate din România, 2013

Probleme la nivel teritorial Conform Raportului privind Starea Mediului 2012, întocmit sub coordonarea Ministerului al Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM), arealele cele mai poluate, în general, sunt cele din apropierea activităţilor industriale şi a zonelor cu trafic intens.

Zonele cu poluare atmosferică: La nivel naţional, valorile medii anuale ale poluanţilor în aer în 2012 au fost depăşite dupa cum urmează:

- dioxidul de azot – depăşiri ale valorii limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane (40 g/m3) în Bucureşti. Valori

medii apropiate de limită: la staţii din judeţele Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Prahova;

- ozon – s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare (180 g/m3) la staţii din judeţele Dolj, Brăila, Braşov;

- pulberi - PM10: depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (40 g/m3) în oraşele Bucureşti, Braşov,

Iaşi; PM2,5 - depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii umane (27 g/m3) la în Buzău şi Râmnicu Valcea;

- rezultate ale măsurătorilor suplimentare: depăşiri ale CMA medii zilnice pentru plumb (0,7μg/m3) în Baia Mare şi Satu

Mare; cadmiu (20ng/m3) Satu Mare; amoniac (0,1mg/m

3) în Ploieşti şi Satu Mare; formaldehidă (0,012 mg/m

3) în

Ploieşti, Sebeş; hidrogen sulfurat (0,008 mg/m3) în Ploieşti.

Zonele cu ape poluate: - Ape de suprafaţă: peste 75% (2011) din cantitatea de ape uzate provenite din activitatea principalelor surse de

poluare au ajuns în receptorii naturali neepurate sau insuficient epurate. Majoritatea bazinelor hidrografice sunt afectate de aceste descărcări, însă cele mai afectate bazine hidrografice sunt: Prut, Bârlad (sub-bazin), Ialomiţa, Argeş, Someş, Vedea, Crişuri, Dunăre.

- Ape subterane: în bazinele hidrografice Mureş, Jiu, Crişuri, Olt, Siret, Prut - poluarea cu azotati din surse industriale (Tg. Mureş, Săvineşti, Oneşti, Iaşi, Craiova, Rm. Vâlcea) şi surse agricole prin fenomenul de poluare suplimentară ca urmare a fertilizării incorecte; poluare cu hidrocarburi: acviferul Prahova-Teleajen (prelucrarea petrolului), depresiunea Baia Mare (depozite de carburanţi); poluarea cu compuşi organici şi azotaţi: în apropierea marilor complexe zootehnice (Moftin, Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti, Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc.) şi a aglomerărilor urbane (Piteşti, Oradea, Timișoara, Bucuresti, Cluj, Suceava, Bacău, Constanţa etc.).

Zonele cu soluri afectate de activităţile antropice: - Soluri poluate de activităţi industriale şi agricole: circa 85.000 ha de sol afectat puternic până la excesiv; poluare

chimică preponderentă din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic, depozitare deşeuri etc.). - În zonele periurbane ale marilor oraşe, există suprafeţe extinse poluate din cauza depozitării ilegale a deşeurilor, în

special cele din construcţii şi demolări fără să existe un inventar al acestora. - Raportul privind Starea Mediului 2012 menţionează că există soluri afectate de procese de pantă şi alte procese

(3.372.916 ha, din care foarte puternic-excesive 664.879 ha), din care peste 33,5% (1.129.652 ha) din suprafaţa raportată se situează în Regiunea Nord-Est, suprafeţe importante afectate de eroziune şi alunecări se găsesc şi în Regiunile Sud-Est (20,4%, 689.410 ha), Centru (440.745 ha), Vest (329.238 ha), Nord-Vest (316.809 ha).

Harţile 11.1-11.4 pun în evidenţă surse de poluare potenţială (instalaţii IPPC), acoperirea cu servicii de canalizare, situaţia poluării apelor subterane cu nitraţi şi vulnerabilitatea la inundaţii la nivel naţional.


9

Harta 11.1. Distribuţia instalaţiilor IPPC cu potenţial ridicat de poluare la nivel naţional (Codurile IPPC_1-6 corespund tipurilor de instalaţii prevăzute în Anexa 1 a Directivei Emisiilor industriale (2010/75/UE): 1. Industrii producătoare de energie; 2. Producţia şi prelucrarea metalelor; 3. Industria mineralelor; 4. Industria chimica; 5. Gestionarea deșeurilor, 6. Alte activităţi (printre care fabricarea celulozei şi hârtiei, pretratarea si vopsirea fibrelor şi textilelor, tăbăcarii, abatoare, prelucrarea de materii animale şi vegetale, crescătorii mari de păsări şi porci, conservarea lemnului cu produse chimice etc))

10



10

Harta 11.2. Numărul de locuinţe convenţionale dotate cu canalizare din totalul de locuinţe la nivel NUT3, în 2011 Sursa: MDRL, 2011

Harta 11.3. Valoarea medie a concentratiei nitratilor (mg/L) din forajele ANAR – medii pentru perioadele 2004-2005 şi

2006-2007 Sursa: ICPA, 2009


11

Harta 11.4. Zone cu risc potenţial la inundaţii

2

Sursă: ANAR

V.3. Tendinţe de evoluţie

Dezvoltarea acţiunilor de protecţie a mediului şi corelarea domeniilor de acţiune se poate realiza prin: Aplicarea unei politici de echilibru între conservare şi dezvoltare; Stimularea şi susţinerea iniţiativelor publice şi private de protejare a mediului corelate cu alte domenii; Corelarea măsurilor de protecţie a mediului cu strategiile de dezvoltare locală şi teritorială. Măsurile prioritare ale politicii privind protecţia mediului au drept scop atingerea obiectivului strategic pentru protecţia mediului şi vizează atât factorii de mediu şi resursele, cât şi aspectele legate de riscurile naturale şi tehnologice: gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă necesare activităţilor

socio-economice, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea supravegherii meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea unui management durabil, în context naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele directivelor UE;

îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor dăunătoare sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului;

evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor şi evaluarea de mediu a planurilor şi programelor; controlul poluării industriale şi managementul riscului; gestionarea deşeurilor conform cu ierarhia deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri generate şi valorificare prin

dezvoltarea sistemelor de gestionare integrată; gestionarea corectă a substanţelor chimice periculoase şi a substanţelor care degradează stratul de ozon; protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică. Pe termen scurt, prin Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, țara noastră încă mai beneficiază de perioade de tranziţie pentru implementarea unor obligaţii de mediu (până în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat şi complex de poluare - IPPC, până la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipale de deşeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu apă potabilă şi tratare a apelor uzate).

2 http://www.rtv.net/ingrijorator--bucurestiul--printre-cele-mai-afectate-orase-din-europa-de-schimbarile-climatice-foto_43196.html

12



12

Tendinţe pozitive Calitatea aerului - poluarea din surse industriale s-a redus în ultima peioadă ca urmare a reducerii activităţii

industriale3 şi a retehnologizării unor instalaţii. Calitatea apelor de suprafaţă– construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate va conduce la reducerea

cantităţilor de poluanţi descărcate în apele naturale şi la îmbunătăţirea calităţii acestora. Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi pe cap de locuitor în zonele urbane. Gestionarea deşeurilor – implementare sistemelor de gestionare integrată a deşeurilor; creşterea gradului de

colectare a deşeurilor cu extinderea considerabilă în zonele rurale; sistarea depozitării în unele depozite de deşeuri municipale neconforme; creşterea uşoară a cantităţilor de deşeuri reciclate.

Tendinţe negative Calitatea aerului - transportul urban are un impact direct asupra poluării aerului, zgomotului, congestiilor în trafic şi

emisiilor de dioxid de carbon (CO2). Identificarea zonelor afectate de poluare se face pe baza informaţiilor primite de la staţiile de monitorizare din teritoriu care trebuie întreţinute şi calibrate conform cu cerinţele fişelor tehnice. În momentul de faţă, foare multe dintre staţiile de monitorizare furnizează date incorecte sau nu furnizează deloc. Astfel, în Municipiului Bucureşti echipamentele de monitorizare a poluării provenite mai ales din trafic sunt nefuncţionale.

Variaţile „concentraţiilor medii anuale, pe tipuri de staţii în perioada 2009-2011” (Starea Mediului 2011) sunt interpretate ca tendinţe, acest mod de raportare neoferind informaţii utile care să poată sta la baza unor proiecte de măsuri, mai ales în contextul în care multe dintre staţii nu sunt funcţionale sau calibrate.

Principalele surse de poluare a aerului rămân activitaţile industriale şi transportul. Cele mai afectate zone sunt centrele industriale şi marile aglomerări urbane. Degradarea calităţii aerului se înregistrează, în special, în marile aglomerări urbane, populaţia fiind expusă poluării aerului şi poluării fonice ca urmare a traficului intens.

Calitatea apei potabile este afectată de activităţile antropice care conduc la modificarea compoziţiei surselor de apă şi au o influenţă considerabilă asupra stării de sănătate a populaţiei.

Gestionarea deşeurilor – utilizarea exclusivă a depozitării ca tehnică de eliminare a deşeurilor cu depozitarea unor cantităţii mari de deşeuri biodegradabile. În general, prin corelarea costului depozitării deşeurilor cu cantitatea de deşeuri reciclată rezultă că în cazul unor taxe de depozitare reduse se stimulează eliminarea prin depozitare în defavoarea reciclării. În România, costurile depozitării sunt reduse şi ca urmare a modului de operare a depozitelor care este de multe ori defectuos şi neconform cu legislaţia în vigoare.

Continua creştere a numărului de depozite la nivel naţional fără dezvoltarea unor soluţii alternative viabile; lipsa implicării populaţiei în colectarea selectivă ca urmare a dificultăţii aplicării principiului „Poluatorul plăteşte”; reticenţa autorităţilor faţă de valorificarea termică a deşeurilor municipale ca urmare a lipsei de experienţă; eliminarea ilegală a unor mari cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări (C&D) prin ocuparea unor suprafeţe de teren importante în special în zonele periurbane.

Neutilizarea (utilizarea mult sub capacitatea proiectată) instalaţiilor noi de tratarea a biodeşeurilor ca urmare a lipsei sistemelor de colectarea adecvate ceea ce va conduce în viitor la atingerea capacităţii maxime a depozitelor înainte de termenul proiectat. Practica României de a include în raportarea deşeurilor municipale solide reciclate numai deşeurile de ambalaje colectate şi reciclate şi calitatea incertă a datelor care susţin atingerea ţintei din 2010 pentru deşeuri municipale biodegradabile trimise la depozitele de deşeuri municipale (conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu) conduce la o imagine eronată despre situaţia reciclării.

V.4. Priorităţile în domeniul reducerii poluării şi a riscurilor tehnologice şi naturale

Scopul politicii în domeniul protecţiei mediului este acela de a garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat şi sănătos, asigurea protejării naturii, a calitatăţii vieţii, corelate cu o dezvoltare economică verde şi competitivă din punct de vedere al utilizării resurselor, cu emisii reduse de dioxid de carbon, urmărindu-se îmbunătăţirea infrastructurii de mediu şi reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale UE, conservarea biodiversităţii, reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi, în acelaşi timp, promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante şi stimularea creşterii economice durabile, cu accent pe crearea de noi locuri de muncă „verzi”. Un instrument esenţial va fi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, precum şi pregătirea Cadrului Financiar Multianual 2014-2020 (Program de Guvernare 2013-2016). Priorităţile domeniului sunt strâns corelate cu: respectarea principiilor dezvoltării durabile; respectarea angajamentelor de mediu care au revenit României prin Tratatul de Aderare la UE; implementarea legislaţiei de mediu printr-un control riguros al obligaţiilor de mediu care revin operatorilor economici

şi populaţiei.

3 EEA (2012), Air quality în Europe — 2012 report


13

Pentru domeniile vizate, aceste priorităţi au fost identificate ca fiind: reducerea poluării produse de activităţile industriale şi transporturi, a poluării specifice atât în mediul urban cât şi în

cel rural prin măsuri adecvate privind retehnologizarea instalaţiilor vechi, construirea noilor instalaţii industriale în locaţii care sa nu afecteze negativ calitatea mediului şi a sănătătii umane, descongestionarea traficului urban;

acoperirea cu servicii de calitate în domeniul furnizării de apă potabilă, epurare ape uzate şi gestionare a deşeurilor la nivel naţional cu reducerea disparităţilor structurale din interiorul spaţilor urbane (zone periferice cu de sărăcie extremă) şi între spaţiile urbane şi cele construite din zonele rurale cu accent pe sprijinirea dezvoltării zonelor rurale unde gama de probleme de mediu vizează: - alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea: numărul ridicat al localităţilor fără reţea de apă potabilă şi canalizare,

cât şi al gospodăriilor care nu sunt conectate la reţelele de canalizare în localităţile în care acest serviciu este disponibil;

- asigurarea calitatăţii apelor subterane utilizate ca apă potabilă: - gestionarea deşeurilor: lipsa sau neutilizarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor;

caracterizarea siturilor potenţial contaminate în vederea stabilirii riscurilor asupra sănătăti umane, a riscurilor ecologice şi a poluării apelor subterane pentru identificarea măsurilor necesare privind remedierea acestora;

stabilirea zonelor vulnerabile şi reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale şi tehnologice cu efect asupra populatiei, prin: - implementarea măsurilor preventive în zonele vulnerabile; - identificarea zonelor supuse fenomenelor de eroziune în zonele puternic afectate de intervenţia umană: existenţa

suprafaţelor extinse afectate de fenomenele de pantă (eroziune, secetă, alunecări de teren) (în special defrişări, tăieri de livezi) sau modificarea fertilităţii solurilor;

- identificarea lipsei sau a distrugerii unor lucrări de îmbunăţăţiri funciare care conduc la viituri şi inundaţii şi stabilirea de măsuri urgente pentru remediere;

implementarea sistemului de management de mediu şi audit (EMAS), conformarea cu legislaţia de mediu şi îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu;

integrarea conceptului de „durabilitate” şi a principiilor protecţiei mediului în toate politicile de dezvoltare.

Continuarea implementării conceptului de dezvoltare durabilă implică integrarea problemelor de protecţie a mediului şi a celor sociale în toate aspectele politicii economice. Integrarea conceptului de „durabilitate” şi a principiilor protecţiei mediului în politicile de dezvoltare, are implicaţii largi atât la nivel macro cât şi microeconomic, prin susţinerea dezvoltării unei industrii şi a unor activităţi cu impact redus asupra mediului, îmbunătăţirea reţelei de transporturi, stimularea dezvoltarii reţelelor specifice de servicii. Creşterea calității vieţii în zonele defavorizate va atrage după sine creşterea costurile pe care populaţia trebuie să le suporte. De cele mai multe ori, în zonele defavorizate, suportabilitatea serviciilor de furnizare apă, colectare şi epurare apă menajeră şi salubrizare este redusă şi va ramăne la niveluri joase ca urmare a veniturilor scăzute. Pe de altă parte, populaţia trebuie să înţeleagă şi să înveţe să trăiască durabil, să îşi îmbunătăţească comportamentul faţă de mediu şi să se implice în deciziile de mediu care îi pot afecta în mod direct sau indirect. În acest sens, trebuie subliniată importanţa contribuţiei factorului social, a educaţiei şi conştientizării publicului asupra drepturilor şi obligaţiilor care îi revin faţă de protejarea mediului şi a resurselor.

V.5. Viziune şi obiective strategice

Tratatul de la Lisabona stabileşte că unul dintre principalele obiective Uniunii Europene este de a contribui la dezvoltarea durabilă a Europei bazată pe un nivel ridicat de protecţie a mediului şi pe îmbunătăţirea calităţii acestuia. Viziunea identificată pe domeniul studiului ia în considerare strânsa legătură dintre calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei care nu poate fi asigurată decât de traiul într-un mediu curat, lipsit de riscuri legate de prezenţa poluanţilor în aer şi apă sau de riscul producerii dezastrelor naturale. Viziunea „O Românie cu un mediu nepoluat” va asigura pe term lung o creştere a calităţii mediului şi implicit a calităţii vieţii populaţiei României. Obiectivul strategic de mediu îl reprezintă valorificarea echilibrată a resurselor naturale care prin obiectivul general de integrare a politicilor de mediu în elaborarea şi implementarea tuturor politicilor sectoriale şi la toate nivelurile teritoriale şi prin obiectivele specifice va contribui la asigurarea unui mediu nepoluat în România.

V.6. Obiective specifice, măsuri şi programe

Obiective specifice naţionale pot fi grupate în obiective pe termen lung (orizont 2035) şi pe termen mediu (orizont 2020). Trebuie menţionat faptul ca Strategiile Tematice pentru domeniile considerate în studiu, dezvoltă obiectivele specifice cu seturile de programe şi măsuri corespunzătoare pentru atingerea obiectivelor. Obiective pe termen lung (orizont 2035) ON11.1. Creşterea calităţii factorilor de mediu prin reducerea efectelor negative ale activităţilor industriale, agricole, edilitare, ale transporturilor;

14



14

ON11.2. Valorificarea eficientă a resurselor materiale şi energetice din deşeuri însoţită de măsuri de reducere a cantităţilor de deşeuri depozitate în depozitele de deşeuri. Obiective pe termen mediu (orizont 2020) ON11.3. Implementarea planurilor de management ale bazinelor hidrografice, precum și a hărților de risc și a altor instrumente de prevenire a riscurilor naturale și tehnologice la nivel regional și local. Obiective specifice teritoriale (operaţionale) OT11.2. Creşterea calităţii vietii prin reducerea suprafeţelor potenţial inundabile cu diminuarea impactului măsurilor de management al riscului (la scară temporală şi spaţială) asupra sistemelor ecologice, simultan cu menţinerea unor activităţi economice corespunzătoare (agricole, industriale, comerciale, de locuit şi agrement); 1. Urban-rural – zone metropolitane OL11.2. Extinderea şi reabilitare a sistemelor de canalizare cu epurarea apelor uzate cu introducerea treptei de epurare terţiară pentru aglomerările mari urbane şi îmbunătăţirea gradului de epurare a apelor uzate; OL11.3. Reamenajarea terenurilor, clădirilor, siturilor industriale dezafectate/abandonate (inclusiv activităţi de demolare) şi pregătirea pentru noi activităţi economice și/sau sociale. 2. Zone geografice OT11.1. Prevenirea şi reducerea frecvenţei fenomenelor de eroziune şi alunecare a terenurilor; OL11.1. Pentru zona Delta Dunării: implementarea de sisteme adecvate pentru colectarea apelor uzate şi tratarea lor în scopul evitării evacuării directe în Dunăre; instalarea de sisteme adecvate pentru tratarea apei şi conectarea gospodăriilor; implementarea serviciilor de salubritate cu colectarea/colectarea selectivă a deşeurilor şi transportul adecvat amplasării localităţii. Ca instrumente de atingere a obiectivelor, sunt propuse urmatoarele măsuri şi programe: Măsuri MI 11.1 Revizuirea normelor de proiectare a structurilor de apărare; MI 11.2 Realizarea lucrărilor de prevenire, respectiv combatere a fenomenelor de pantă (reîmpăduriri, reabilitări ale cursurilor de apă afectate de calamități, amenajări pentru torenți, lucrări de stabilizare şi protecție a terenurilor împotriva alunecărilor, alte lucrări de combatere a eroziunii solului); MI 11.3 Dezvoltarea la nivel judeţean/local a unor planuri şi programe face necesară dezvoltarea unor competenţe de mediu şi la acest nivel având în vedere că evaluarea de mediu este obligatorie pentru planurile și programele elaborate pentru amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, transport, energie, gestionarea deșeurilor, gestionarea apei, industrie, telecomunicații, agricultură, silvicultură, pescuit și turism (HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe); MI 11.4. Măsuri de extindere, întreţinerea şi exploatare a sistemelor de prevenire, protecţie şi diminuare a riscurilor naturale și tehnologice. Programe Pachetul 1 (asociat ON11.1) PT 11.1. Programe de reducere a emisiilor de poluanţi în aer şi apele naturale prin implementarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) coroborată cu controlul aplicări acestor tehnici; PT 11.2. Programe de reabilitare și extindere a sistemului de monitorizare a calităţii aerului și protejarea rețelelor de apă potabilă; Pachetul 2 (asociat ON11.2) PT 11.3. Programe de dezvoltare a sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor cu accent pe colectarea selectivă şi valorificarea deşeurilor reciclabile şi a biodeşeurilor; Pachetul 4 (asociat OL11.3) PT 11.4. Programe de identificare, caracterizare şi reabilitare pe termen lung a terenurilor şi siturilor contaminate cu redarea lor treptată circuitului natural Pachetul 5 (asociat OT11.1) PT 11.5. Programe de amenajare a bazinelor hidrografice pentru prevenirea inundaţiilor, prevenirea alunecărilor de teren şi a viiturilor, precum și de protecţie împotriva eroziunii costiere la Marea Neagră PT 11.6. Programe de prevenire şi adaptare la schimbările climatice şi de monitorizare integrată a zonelor expuse la riscuri naturale, inclusiv a zonei costiere la Marea Neagră Pachetul 6 (asociat OL11.1) PT 11.7. Program de implementarea a unor sisteme adecvate pentru colectarea şi tratarea apelor uzate lor în scopul evitării evacuării directe în Dunăre şi de instalare a unor sisteme adecvate de gestionare a deşeurilor inclusiv transportul adecvat amplasării localităţiilor.


15

Anexă. Cuprinsul Raportului final

I. Informaţii generale I.1. Numărul şi denumirea domeniului/studiului I.2. Tipul raportului (iniţial, intermediar, final) I.3. Lista autorilor, colaboratorilor I.4. Lista consultanţilor de specialitate I.5. Cuprinsul studiului I.6. Lista hărţilor şi cartogramelor I.7. Lista tabelelor şi graficelor I.8. Anexe

II. Metodologie II.1. Scopul studiului şi relevanţa pentru SDTR II.2. Contextul european şi românesc

II.2.1. Contextul european şi documentele de referinţă II.2.2. Contextul local al planificării strategice şi documente de referinţă

II.3. Problematică şi obiective specifice II.3.1. Problematică şi întrebări de cercetare II.3.2. Obiective specifice

II.4. Ipoteze şi metode de cercetare II.4.1. Ipoteze de cercetare II.4.2. Nivelul şi tipul analizelor II.4.3. Indicatori şi indici II.4.4. Reprezentări cartografice

II.5. Bibliografie şi surse II.5.1. Studii şi publicaţii II.5.2. Surse legislative, directive, convenţii, recomandări II.5.3. Strategii II.5.3. Date statistice II.5.4. Date cartografice

III. Analiză şi recomandări III.1. Analiza-diagnostic a situaţiei

III.1.1. Obiective de calitate a mediului III.1.1.a. Calitatea aerului III.1.1.b. Calitatea apelor naturale III.1.1.c. Calitatea apei potabile III.1.1.d. Epurarea apelor uzate III.1.1.e. Gestionarea deșeurilor III.1.1.f. Calitatea solului. Situri potențial contaminate III.1.1.g. Risc natural și tehnologic III.1.2. Caracterizarea situaţiei existente din punctul de vedere al calităţii factorilor de mediu şi a riscului

tehnologic şi natural III.1.2.a. Calitatea aerului III.1.2.b. Calitatea apelor naturale III.1.2.c. Alimentarea cu apă potabiă III.1.2.d. Colectarea şi epurarea apelor uzate III.1.2.e. Gestionarea deșeurilor III.1.2.f. Protecţia calităţii solului. Situri contaminate III.1.2.g. Risc natural și tehnologic III.1.3. Stabilirea arealelor afectate sau în pericol de afectare din România (localizare, cauze, măsuri) III.1.3.a. Calitatea aerului III.1.3.b. Calitatea apelor natural III.1.3.c. Areale de risc natural și tehnologic III.1.4. Impactul teritorial al protecţiei mediului şi reducerea riscurilor III.1.4.a. Areale prioritare de protecție a mediului și management al riscurilor naturale și tehnologice III.1.4.b. Localități prioritare în politicile de management al calității mediului urban III.1.4.c. Principalele categorii de populaţie afectate prin degradarea mediului și riscurile naturale şi

tehnologice III.1.4.d. Vulnerabilități majore la nivel regional și pe zone funcționale III.1.5. Politici îndreptate către obţinerea unor efecte benefice în plan territorial

16



16

III.2. Tendinţe de evoluţie III.2.1. Calitatea aerului III.2.2. Calitata apelor de suprafaţă III.2.3. Cerinţe ale folosinţelor de apa III.2.4. Gestionarea deşeurilor III.3. Priorităţi de dezvoltare III.4. Legături cu alte domenii III.5. Implicaţii economice şi sociale

IV. Elemente strategice şi operaţionale IV.1. Viziune și obiective specifice

IV.1.1. Diagnostic în privinţa monumentelor istorice şi a patrimoniului construit IV.1.2. Viziune şi obiective strategice în domeniul patrimoniului natural, cultural şi al peisajului IV.1.3. Viziune şi obiective în domeniul patrimoniului cultural IV.1.4. Obiective specifice în privinţa monumentelor istorice şi al patrimoniului construit

IV.2. Politici publice, programe şi proiecte IV.2.1. Obiective naţionale şi programe asociate acestora IV.2.2. Obiective teritoriale şi programe asociate acestora IV.2.3. Obiective locale şi programe asociate acestora

IV.3. Modalităţi de implementare IV.3.1. Cadru legislativ necesar IV.3.2. Cadru instituţional necesar IV.3.3. Responsabilităţi IV.3.4. Mecanisme de implementare

IV.4. Monitorizare şi evaluare a rezultatelor IV.4.1. Monitorizarea aplicării strategiei IV.4.2. Indicatori de rezultat IV.4.3. Indicatori de impact

Lista hărţilor şi cartogramelor

Harta 11.1. Amplasarea staţiilor de monitorizare a calităţii aerului Harta 11.2. Distribuţia instalaţiilor IPPC la nivel naţional Harta 11.3. Concentraţiile anuale medii ale dioxidului de sulf în 2011 cel puţin 75% din măsurătorile valide, în µg/m3 Harta 11.4. Concentraţiile anuale medii ale dioxidului de azot (NO2) a cel puţin 75% din măsurătorile valide, în µg/m3,2011 Harta 11.5. Concentraţiile anuale medii ale pulberilor în suspensie PM2.5pentru concentraţiile zilnice medii a cel puţin 75% din măsurătorile valide, în µg/m3, valori măsurate pentru 2011 Harta 11.6. Concentraţiile anuale medii ale pulberilor în suspensie PM10 pentru concentraţiile zilnice medii a cel puţin75% din măsurătorile valide, în µg/m3, valori măsurate pentru 2011 Harta 11.7. Concentraţiile anuale medii ale benzenului (C6H6) pentru cel puţin 50% din măsurătorile valide, în µg/m3, valori măsurate pentru 2011 Harta 11.8. Distribuţia suprafaţelor spaţiilor verzi din zonele urbane, la nivel de judeţ (ha) Harta 11.9. Distribuţia suprafaţelor spaţiilor verzi din zonele urbane pe cap de locuitor, la nivel de judeţ (m2/loc) Harta 11.10. Bazinele hidrografice ale României Harta 11.11. Valoarea medie a concentratiei nitratilor (mg/L) din forajele ANAR – medii pentru perioadele 2004-2005 şi 2006 2007 Harta 11.12. Valoarea medie a concentratiei nitratilor (mg/L) din forajele ANAR – medii pentru perioadele 2004-2005 şi 2006 2007 Harta 11.13. Aglomerări umane (>2.000 l.e.) cu sisteme de colectare a apelor uzate în anul 2011 Harta 11.14. Numărul de locuinţe convenţionale dotate cu canalizare din totalul de locuinţe la nivel NUT3, în 2011 Harta 11.15. Harta locuitorilor care beneficiază de conectarea la reţele de canalizare la nivel judeţean Harta 11.16. Aglomerări umane (2.000 l.e.) și gradul de acoperire cu sisteme de epurare în anul 2011 Harta 11.17. Distribuţia suprafaţelor spaţiilor verzi din zonele urbane, la nivel de judeţ (ha) Harta 11.18. Distribuţia suprafaţelor spaţiilor verzi din zonele urbane pe cap de locuitor, la nivel de judeţ (m2/loc) Harta 11.19. Suprafeţele impermeabilizate la nivel judeţean Harta 11.20. Unităţilor administrative teritoriale afectate de inundaţii produse prin revărsări a cursurilor de apă, scurgeri pe torenti sau combinatea delor două fenomene Harta 11.21. Numărul de inundații pe unități administrativ – teritoriale produse în intervalul 1969 – 2008 Harta 11.22. Vulnerabilitatea la inundaţii a bazinelor hidrografice d pe teritoriului României (1%) Harta 11.23. Zonarea seismica a teritoriului României Harta 11.24. Unităţi administrative teritoriale afectate de alunecări de teren


17

Harta 11.25. Principalele baraje de acumulare din România Harta 11.26. Corelarea amplasării marlor obiective industriale cu indicele de poluare atmosferică Harta 11.27. Zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati Harta 11.28. Distributia complexelor de animale (conforme şi ne-conforme) din zonele vulnerabile (clasificate în functie de tipul de animale şi echivalentul numarului de animale în UVM) Harta 11.29. Concentrația nitraților în fântâni – vara 2008 Harta 11.30. Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de răspuns şi în termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure, avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani. Harta 11.31. Zone cu risc potenţial la inundaţii Harta 11.32. Zone cu risc potenţial semnificativ la inundaţii Harta 11.33. Potențialul de producere a alunecarilor de teren Harta 11.34. Incadrarea susceptibiităţi la alunecareHarta

Lista tabelelor şi graficelor

Tabel 11.1. Volumul total de ape uzate urbane evacuate în receptorii naturali în perioada 2007-2011 Tabel 11.2. Situația prognozată pentru aglomerările umane până la sfârşitul termenului de implementare al Directivei Tabel 11.3. Depozite de deşeuri municipale în funcțiune la sfârșitul anului 2010 Tabel 11.4. Depozite urbane neconforme care urmează a fi sistate în perioada 2013-2017 şi anul sistării conform perioadelor de tranziţie Tabel 11.5. Distribuţia suprafaţelor spaţiilor verzi din zonele urbane pe cap de locuitor, la nivel de judeţ (m2/loc) Tabel 11.6. Distribuţia la nivel naţional a siturilor potenţial contaminate, pe sectoare de activitate Tabel 11.7. Inundabilitatea potenţială a teritoriului României (1%) Tabel 11.8. Numărul mediu viituri (evenimente) înregistrat în fiecare bazin hidrografic Tabel 11.9. Numărul de instalaţii Seveso cu risc minor (Rm) şi risc major (RM) pe regiuni de dezvoltare şi judeţe Tabel 11.10. Numărul de staţii care au furnizat date pentru diferiţi poluanţi în 2010 din totalul de 142 Tabel 11.11. Numărul de staţii care au raportat date privind calitatea aerului în 2011 Tabel 11.12. Depozite neconforme clasa "b" din zona urbană care au sistat sau urmează să sisteze depozitarea Tabel 11.13. Depozite de deşeuri industriale nepericuloase şi Depozite de deşeuri industriale periculoase(*) a cu activitate sistată Tabel 11.14. Depozite de deşeuri industriale lichide nepericuloase cu activitate sistată (conf. HG 349/2005) Tabel 11.15. Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) cu activitate sistată în present Tabel 11.16. Depozite de deşeuri municipale (nepericuloaase) care deţin autorizaţie integrată de mediu (2013) Tabel 11.17. Depozite de deşeuri industriale nepericuloase conforme (conf. HG 349/2005) Tabel 11.18. Depozite pentru deşeuri lichide din industria extractivă (iazuri de decantare) conforme (conf. HG 349/2005)

Figura 1. Evoluţia principalele emisii de poluanţi atmosferici în perioada 2005-2010 Figura 2. Evoluţia emisiilor de oxizi de azot (NOx) în perioada 2005-2010 pe principalele categorii de activităţi Figura 3. Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf (SO2) în perioada 2005-2010 pe principalele categorii de industrii Figura 4. Situația instalațiilor IPPC pe sectoare industriale la nivel național în 2010 Figura 5. Structura compoziţiei deşeurilor generate în perioada 2006-2010 Figura 6. Gradul de conectare la serviciile de salubritate (2010) Figura 7. Cantităţi de deşeuri generate şi colectate la nivel naţional (2010 Figura 8. Evoluţia suprafeţei totale a spaţiilor verzi urbane în România în perioada 2002-2011

Anexe

Anexa 1. Informaţiile care urmează a fi incluse în planurile locale, regionale sau naţionale de îmbunătăţire a calităţi i aerului înconjurător Anexa 2. Cadrul legal aplicabil Strategiei Naţională pentru Managementul Amplasamentelor Contaminate în România Anexa 3. Depozite de deşeuri conform HG 349/2005

strategia de dezvoltare teritorialĂ a romÂnieisdtr.ro/upload/studii/11. sinteza - protectia...

Documents