ippc ferma 3 buciumeni

Formular

FORMULAR DE SOLICITARE

Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii Numele instalatiei S.C. AVICOLA CLRAI S.A. FERMA NR. 3 BUCIUMENI

Numele Solicitantului, adresa, numarul de inregistrare la Registrul Comertului S.C. AVICOLA CLRAI S.A. Jud. Clrai, J51/5/29.01.1991

Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG 34/2002 6.6a) instalaii pentru creterea intensiv a psrilor cu o capacitate mai mare de 40 mii capete Cod CAEN: 0124 creterea psrilor Cod NOSE-P: P: 110.05 Cod SNAP: 1004

Numele si prenumele proprietarului: S.C. AVICOLA CLRAI S.A.

Numele si functia persoanei imputernicite sa reprezinte titularul activitatii pe tot parcursul derularii procedurii de autorizare: _____Dr. Bocioag Ilie, ________________________________________ Medic Epidemiolog

Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului: Bocioag Ilie Nr. de telefon: __________0242/312239, 0242/316749____Mobil: 0724 550 896__________ Adresa de e-mail: ______ [email protected]____________________

Cuprins

CUPRINSFORMULARDE

SOLICITAREDE

INFORMATIA SOLICITATA LISTADE

ARTICOLUL 6

AL

DIRECTIVEI IPPCDE

VERIFICARE

A

COMPONENTEI DOCUMENTATIEI

SOLICITARE1

1. REZUMAT NETEHNIC 5 1.6. MINIMIZAREA I RECUPERAREA DEEURILOR 2. TEHNICI DE MANAGEMENT 2.1 Sistemul de management 3. INTRARI DE MATERIALE 3.1 Selectia materiilor prime 3.2 Cerintele BAT 3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime) 3.4 Utilizarea apei 4. PRINCIPALELE ACTIVITATI 4.1 Descrierea proceselor 4.2 Inventarul iesirilor (produselor) 4.3 Inventarul iesirilor (deseurilor) 4.4 Diagramele elementelor principale ale instalatiei 4.5 Sistemul de exploatare 4.6 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare 4.7 Cerinte caracteristice BAT 5. EMISII SI REDUCEREA POLUARII 5.1 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer 5.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer 5.3 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare 5.4 Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana 5.5 Emisii in ape subterane 5.6 Miros 6. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR 6.1 Surse de deseuri 6.2 Evidenta deseurilor 6.3 Zone de depozitare 6.4 Cerinte speciale de depozitare 6.5 Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi) 6.6 Recuperarea sau eliminarea deseurilor 7. ENERGIE 56 57 57 58 58 60 35 37 42 45 49 50 27 29 29 29 30 31 32 21 23 24 25 13 5

13

21

27

35

56

61

Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni

Cuprins7.1 Cerinte energetice de baza 7.2 Masuri tehnice 7.3 Eficienta Energetica 7.4 Alternative de furnizare a energiei 8. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR 8.1 Controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase - SEVESO 68 8.2 Plan de management al accidentelor 8.3 Tehnici 9. ZGOMOT SI VIBRATII 9.1 Receptori (Inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si masurile existente pentru monitorizarea impactului) 70 9.2 Surse de zgomot 9.3 Studii privind masurarea zgomotului in mediu 9.4 Intretinere 9.5 Limite 9.6 Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat 10. MONITORIZARE 10.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer 10.2 Monitorizarea emisiilor in apa 10.3 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana 10.4 Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare 10.5 Monitorizarea si raportarea deseurilor 10.6 Monitorizarea mediului 10.7 Monitorizarea variabilelor de proces 10.8 Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala 11. DEZAFECTARE 11.1 Masuri de prevenire a poluarii luate inca din faza de proiectare 11.2 Planul de inchidere a instalatiei 11.3 Structuri subterane 11.4 Structuri supraterane 11.5 Lagune 11.6 Depozite de deseuri 11.7 Zone din care se preleveaza probe 12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA 12.1 Sinergii 12.2 Selectarea amplasamentului 13. LIMITELE DE EMISIE Inventarul emisiilor si compararea cu valorile limita de emisie stabilite/admise 13.1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT-urilor 13.2 Evacuari in reteaua de canalizare proprie 14. IMPACT 89 89 92 94 88 88 89 85 85 86 86 86 87 87 88 76 78 80 80 81 82 83 84 85 72 73 73 74 74 76 68 69 70 61 63 65 67 68


Cuprins14.1 Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului 14.2 Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare 14.3 Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului 14.4 Managementul deseurilor 14.5 Habitate speciale PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE 94 94 95 102 102 104


Sectiunea 1 Rezumat Netehnic

1.

REZUMAT NETEHNIC

Aceasta sectiune trebuie sa fie cat mai succinta, de obicei un paragraf pentru fiecare dintre activiti, dar permitand in acelasi timp o prezentare suficienta a activitatilor. Este oportunitatea dumneavoastra de a spune evaluatorului cat de bine va desfasurati activitatea si imbunatirile pe catre intentionati sa le faceti. Este preferabil sa completati aceasta sectiune dupa ce ati elaborat intreaga documentatie de solicitare, deoarece veti sti ce sa rezumati. Rezumatul va include:

1.1 DESCRIERE O descriere succinta a activitatilor, scopul lor, produsele, instalatiile implicate: Obiectul de activitate al societii const n cretere PUI CARNE, cod CAEN 0124. Activitatea se desfoar n 18 hale tip parter, capacitatea total fiind estimat a fi de 340350 mii de capete pe serie. Un ciclu de cretere a puilor de carne dureaz 6 sptmni, perioad n care se desfoar urmtoarele procese: Popularea halei Ferma 3 pui carne Buciumeni este populat cu a 350000 capete/serie (40 zile). Popularea halelor se face cu puii adui de la staia de incubaie care se afl n cadrul Fermei nr.1 Reproducie rase grele.

Furajarea

Furajarea puilor se face cu ajutorul unei instalaii AUGERMATIC BIG DUTCHMAN cu BIG PAN 330 n circuit nchis plasat pe toat lungimea halei. Instalaia de furajare este alimentat cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncrul din exterior n buncrul de furaj al liniei AUGERMATIC care are o capacitate de 115 l. Hrnitorile BIG PAN 330 sunt din polipropilen i sunt dispuse cte o hrnitoare pentru 80-100 psri, pn la 1,5 kg greutate vie. Liniile de furajare sunt n numr de 2. Adparea n privina sistemului de adpare sunt prevzute adptori semiautomate cu niplu care sunt racordate la reeaua de ap din hal. Adptorile sunt intercalate ntre rndurile de hrnitori i sunt n numr de patru. Depopularea halei Durata de exploatare a halei pentru o serie de pui carne este de 8 sptmni, din care: 6 sptmni sunt necesare pentru perioada de cretere a puilor de carne i 2 sptmni sunt necesare pentru operaiunile de depopulare, splare, dezinfecie i repaus sanitar. La sfritul perioadei de cretere, pui sunt transferai la abator cu mijloacele de transport ale acestuia pentru sacrificare. Evacuarea gunoiului aternut permanent Se realizeaz la sfritul fiecrei perioade de cretere. Evacuarea gunoiului din hale se realizeaz cu ajutorul unui ncrctor frontal tip Caterpillar.


Igienizarea halei i utilajelor Dup depopularea halelor se efectueaz operaiunea de igienizare cu urmtoarele etape: curenia mecanic a interiorului i exteriorului halei splarea hidromecanic cu detergent a tuturor suprafeelor dezinfecia lichid flambare dezinfecia aternutului termonebulizare dezinfecia coloanei de ap.

Pregtirea i introducerea aternutului permanent n hal Aternutul permanent (pat uscat) constituit din paie tocate, este adus de la societile agricole din zon sub form de baloi, care sunt depozitai n incinta fermei unde exist un fnar de depozitare paie. De la fnar paiele sunt transportate la hale unde se efectueaz mprosptarea (manual) pentru un nou ciclu de cretere.

1.2. 1.2.1

TEHNICI DE MANAGEMENT Sistemul de management Nu exist certificare ISO 14001 i nici nregistrare EMAS.

1.3. 1.3.1

INTRARI DE MATERIALE Selectia materiilor prime Materia prim folosit n cadrul procesului tehnologic desfurat n cadrul Fermei 3 Buciumeni Avicola Clrai sunt pui de o zi adui de la staia de incubaie din cadrul Fermei nr. 1 Reproducie rase grele. Pe un ciclu de cretere capacitatea total a fermei este de 340-350 mii capete pe serie. Alte materii prime: - furaje concentrate 8000 t/an; - combustibil GPL 900 000 litri/an; - motorin 54 000 litri/an; - substane dezinfectante 2500 kg/an; 500 litri/an.



1.3.2

Minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime) n vederea minimizrii deeurilor exist o eviden lunar i anual a gestiunii deeurilor n conformitate cu HG 856/2002 i Anexa 2 din Legea 426/2001.

1.3.3

Utilizarea apei Apa este utilizat pentru adparea psrilor, igienizarea halelor, igienizare personal (filtru sanitar). Apa pentru adpare 12 000 mc/an. Apa igienizare hale 230 mc/an. Apa igienizare personal (filtru sanitar) 580 mc/an. Consumul de ap pentru adpare este de 34,3 l/an/pui i este mai mic dect cel specificat n BREF care este de 40-70 l/an/pui. Consumul pentru igienizare hale este de 12,20 l/mp/an i se ncadreaz la limita minim prevzut de BREF (12 -120 l/mp/an).

1.4. PRINCIPALELE ACTIVITATI I REDUCERI 1.4.1. Descrierea proceselor

Descrierea proceselor - popularea halelor: Fiecare hal se populeaz cu pui de o zi adui de la staia de incubaie din cadrul Fermei nr. 1 Reproducie rase grele. - adpare, furajare: Aprovizionarea cu furaje se face de la NUTRICOM Oltenia; furajul este

stocat n 2 buncre care au o capacitate total de 30 tone, de unde este transportat cu autobuncrul i depozitat n buncrele tampon, care sunt montate n exteriorul halei. Capacitatea buncrelor este de 6 tone.Frecvena de alimentare a buncrelor este n funcie de structura de vrst a puilor, cu ct puii sunt mai mari, cu att frecvena este mai mare. Procesul de adpare se realizeaz cu instalaii racordate la reeaua de ap din hale; liniile de adpare sunt dispuse ntre cele de furaje.

- depopulare: Procesul are loc dupa 6 sptmni cnd puii sunt transportai la abatorulAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


societii Avicola Clrai. - evacuare aternut i dejecii: Se realizeaz la sfritul fiecrei perioade de cretere. Aternutul curat din hale este colectat n captul halelor, de unde apoi este transportat la platforma de lang amplasamentul fermei. Dejeciile aviare sunt depozitate pe platforma amenajat pentru stabilizare, minim o lun, dup care sunt valorificate la beneficiari. - igienizare: Se realizeaz la sfritul fiecrui cilclu de cretere. - pregtire aternut: n fiecare hal se introduce un aternut constituit din paie tocate. Aceast operaie se realizeaz la fiecare serie (de 6 ori/an).

1.5. EMISII SI REDUCEREA POLUARII 1.5.1. Reducerea emisiilor surselor punctiforme n aer Principlalele surse de emisii n aer: - instalaii de exhaustare ale halelor: emisii de NH3, pulberi i mirosuri; Reducerea emisiilor se realizeaz prin aplicarea conform BAT a unor: Tehnici de nutriie hrnirea n faze reete de nutriie bazate pe substane nutritive digerabile folosind diete pe baz de aminoacizi cu coninut sczut de proteine diete pe baz de fitiaz cu cantiti sczute de fosfor i fosfai alimentari anorganici care se diger aproape n ntregime folosirea aditivilor alimentari crete eficiena n hrnire i mbuntete retenia substanelor nutritive i diminueaz cantitatea de dejecii

Sisteme de adpostire pentru pui-

adposturi etane cu ventilatoare de aerisire, cu podea acoperit integral cu aternut (tip paie uscate), prevzute cu sisteme de alimentare cu ap bine etane (fr scurgeri).

- centrale termice: emisii de: CO, NOx i pulberi; Pentru minimizarea emisiilor de gaze de ardere se utilizeaz combustibil gazos (gaze naturale) i echipamente (instalaii) cu randamente foarte mari.

1.5.2. Minimizarea emisiilor fugitive n aerAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


Surse fugitive de emisie n aer: mijloace de transport auto; utilaje de deservire (tractor, autobuncr, ncrctor)

1.5.3. Reducerea emisiilor surselor punctiforme n apa de suprafa i n canalizare Surse de ap uzat:-

Apa uzat tehnologic (igienizare hale la sfritul ciclului de cretere). Consum: 230 mc/an. Consumurile de ap sunt conforme cu prevederile BREF.

n urma investigaiilor fcute la indicatorii de calitate ai apei uzate tehnologic, stocat n 2 bazine vidanjabile de, s-a constatat c acetia respect limitele impuse de NTPA 002/2002 pentru indicatorii: pH, materii n suspensie, detergeni sintetici, fosfor total, sulfuri i hidrogen sulfurat, sulfai i substane extractibile cu eter de petrol. Valorile indicatorilor de calitate consum biochimic de oxigen la 5 zile, consum chimic de oxigen (CCO-Cr), azot amoniacal ai apei uzate evacuate din cadrul fermei nr. 3 se situeaz peste pragurile de intervenie NTPA 002/2002.-

Apa uzat menajer - Consum 1,6 mc/zi.

1.5.4. Pierderi i scurgeri n apa de suprafa, n canalizare i n ape subterane Din activitatea desfurat n cadrul fermei, nu rezult scurgeri n apa de suprafa, n canalizare, sau n apa subteran. 1.5.5. Emisii n ape subterane Cile de acces din ferm, aleile dintre hale, precum i locul de strngere a dejeciilor la sfritul ciclului de cretere sunt betonate, posibilitatea polurii apelor subterane fiind eliminat. 1.5.6. Miros Sursele generatoare de mirosuri cu impact nesemnificativ asupra receptorilor sunt: - instalaiile de ventilaie a halelor; Prin respectarea condiiilor BAT, n special cele referitoare la tehnicile nutriionale, igienizarea halelor se diminueaz seminificativ nivelul mirosului, att n zonele de lucru, ct i n perimetrul fermei; nivelul mirosului din zonele menionate nu constituie un risc pentru sntatea personalului angajat. n zona cu funciune de locuire mirosul nu este perceput i nu au fost fcute sesizri. 1.6. MINIMIZAREA I RECUPERAREA DEEURILOR 1.6.1 Surse deeuri Sursele de producere a deeurilor:



1. Igienizare hale de cretere - dejecii animaliere: 4933 t/an; cod 02.01.06 Deeurile sunt colectate pe suprafee betonate la capetele halelor, de unde apoi sunt transportate la platforma de lang amplasamentul fermei. Dejeciile aviare sunt depozitate pe platforma amenajat pentru stabilizare, minim o lun, dup care sunt valorificate la beneficiari. 2. Cadavre pui - cadavre de psri: 153 t/an (estimare maxim posibil), cod 02.01.02 3. ntreinere utilaje - uleiuri hidraulice, cod 13.01 - uleiuri uzate de motor, de transmisie i de ungere, cod 13.02 Cantitate 360 litri/an. Sunt colectate separat, pe cele dou tipuri, n containere metalice, depozitate n magazie ntr-un compartiment special. 4. Dezmembrri instalaii tehnologice - deeuri metalice, cod 16.01.17 Piesele de dimensiuni mici sunt stocate n magazia de materiale, iar cele de dimensiuni mari sunt depozitate n exterior pe platform betonat. 5. Personal - deeuri menajere, cod 20.03.01, cantitate 4,5 tone/an. Sunt colectate ntr-o cup container, lng filtru sanitar i transportate la groapa de gunoi comunal. 1.6.2 Recuperarea i eliminarea deeurilor 1. Dejecii aviare n amestec cu aternut: - Eliminare la surs. Recuperare prin teri. Folosit ca ngrmnt. 2. Uleiuri hidraulice Eliminare la surs, predare i eliminare la teri, cod 13.01 Uleiuri uzate de motor de transmisie i de ungere, cod 13.02 Periculoase conform HG 856/2002. 3. Fier vechi Eliminare, predare i recuperare prin teri.

1.7. ENERGIE Surse de energie Electricitate din reeaua public - consumuri anuale - 1500 MWh/an



GPL Motorin

- 900 000 litri/an - 54000 litri/an

Consumul total de energie n procesul de cretere al puilor, calculat pentru toate activitile specifice unui ciclu de cretere, inclusiv cele de igienizare de la sfrit, este pentru ferma nr. 3 de 0,043 kwh/pasre/zi, valoare care se situeaz n consumurile specifice BAT (0,030 0,046 kwh/pasre/zi).

1.8. ACCIDENTE I CONSECINELE LOR Activitatea desfurat n cadrul societii Avicola Clrai nu prezint riscuri pentru componentele mediului. n ceea ce privete posibilitatea apariiei unor accidente tehnologice cu risc minor, fr efecte semnificative asupra mediului, se menioneaz c instalaiile sunt automatizate, riscul de producere fiind practic eliminat.

1.9. ZGOMOT I VIBRAII Sursele de zgomot cu impact nesemnificativ din cadrul fermei 3 sunt reprezentate de: - sistemele de exhaustare din hale; - activitile de descrcare furaje in buncrele de la hale; - activitile de transport a materiilor prime i materilalelor n incinta fermei; - activitatea de depopulare a halelor. Nivelul de zgomot datorat acestor activiti se situeaz n zona surselor sub limitele impuse, neconstituind surse de disconfort fizic sau psihic. n urma efecturii msurtorilor, la limita incintei funcionale, cu ocazia ntocmirii bilanului de mediu, s-a constatat c valorile de zgomot, se ncadreaz n limitele impuse de STAS 10009/88. Activitile din cadrul fermei nu sunt generatoare de vibraii. n zona cu funcie protejat, de locuire, nu se pune problema vreunei influene datorate activitilor din cadrul fermei.

1.10.

MONITORIZARE

Nivel emisii tehnologice msurtori 2005 Ferma 3 cretere pui carne Sursa Debit mc/h Conc. medie mg/mc AmoniacAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni

Debit masic g/h Amoniac Pulberi

Pulberi

Sectiunea 1 Rezumat Netehnic Hala 1 V1 V2 V3 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 2,8 3,1 7,5 3,1 3,4 6,5 3,1 4,5 7 3,4 5 7,5 3,1 3,9 6,9 3,2 4,2 6,7 3 4,4 6,9 3,3 3,1 7,6 2,8 3,4 6,6 3,2 3,7 7,5 4,3 4,5 7,5 2,6 4,7 7,8 3,5 5 8,9 3,9 8,9 9,5 4,2 5,1 8,4 3,4 4,6 9,8 3,5 8,1 10 4,6 4,5 8,9 4,2 7,2 6,8 3 6,2 6,7 7,5 35,99 241,87 8,91 32,91 149,86 9,8 44,26 228,77 2,81 49,19 244,04 7,1 38,71 258,23 8,7 38,59 254,68 10,6 43,61 237,86 10,1 35,99 265,20 8,6 34,94 215,71 9,7 38,09 284,01 12,1 46,69 276,26 4,43 41,28 189,26 8,1 29 274,72 8 94,71 325,39 9,6 54,34 288,73 7,1 46,69 366,10 9,9 82,10 344,80 13,4 46,69 317,18 14,4 78,53 223,69 6,6 63,28 247,81

Hala 2 V1 V2 V3

Hala 3 V1 V2 V3

Hala 4 V1 V2 V3

Hala 5 V1 V2 V3

Hala 6 V1 V2 V3

Hala 7 V1 V2 V3

Hala 8 V1 V2 V3

Hala 9 V1 V2 V3

Hala 10 V1 V2 V3


Sectiunea 1 Rezumat Netehnic Hala 11 V1 V2 V3 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3000 12000 40000 3,1 4,5 6,2 3,2 4,5 6,2 3,3 4,2 6,8 3,2 3,7 7 3,2 4,2 7,5 3,3 5 6,2 3 4,5 7,4 3,1 4 7,8 2,8 5,6 8 3,5 6,2 6,9 2,9 5,7 9 2,3 6,2 7,9 3,4 5,7 7,8 5 7,9 7,8 4 6,5 10,1 4,6 7 10,5 10,2 48,86 227,50 9 46,82 212,19 10,1 37,76 234,17 10 40,89 235,68 9,3 42,59 203,68 10,8 47,15 222,30 8,9 50,25 277,04 8,8 39,56 293,71 6,5 61,91 306,51 7,6 61,45 249,89 5 58,18 308,98 5,3 67,47 249,78 7,2 66,79 220,65 8,7 89,38 290 9,2 71,59 384,91 12,6 71,46 383,73

Hala 12 V1 V2 V3

Hala 13 V1 V2 V3

Hala 14 V1 V2 V3

Hala 15 V1 V2 V3

Hala 16 V1 V2 V3

Hala 17 V1 V2 V3

Hala 18 V1 V2 V3

Nivel emisii procese ardere Ferma 3 cretere pui carne Sursa Debit mc/h Conc. medie mg/mc NO2Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni

Debit masic g/h NO2 CO Pulberi

CO

Pulberi

Sectiunea 1 Rezumat Netehnic Ferma 3 co centrala termic 1 Ferma 3 co centrala termic 2 Ferma 3 co centrala termic 3 Grup electrogen 1 co evacuare Grup electrogen 2 co evacuare 160 186,3 22,2 0,86 29,80 3,5 0,14

190

117,6

14,9

0,95

22,34

2,8

0,18

160

196

60,8

0,66

31,39

9,7

0,10

180

238,9

1302

11,58

43

234,36

2,08

200

199,1

967,7

9,35

39,82

193,54

1,87

Emisii n apa uzat vidanjare i evacuare la staia de epurare Indicatorul de calitate pH Materii n suspensie Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO5) Consum chimic de oxigen (CCO) Detergeni sintetici Azot amoniacal Fosfor total Sulfuri i hidrogen sulfurat Sulfai Substane extractibile cu eter de petrol Unitatea de msur unit. pH mg/l mgO2/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l Nivel de emisie 7,76 78 970,4 1752,9 11,1 51 0,06 0,4 96,06 14 Limita NTPA 002/2002 6,5-8,5 350 300 500 25 30 5 1 600 30



Nivel zgomot nivel la surse i la limita funcionalIdentificai i descriei fiecare zon afectat de zgomot Care este nivelul de zgomot de fond la fiecare receptor identificat? Exist un punct de monitorizare specificat care are legtur cu receptorul? Ct de des este fcut monitorizarea? Care este nivelul zgomotului cnd instalaia/sursa (sursele) funcioneaz? Au fost aplicate limite pentru zgomot sau alte condiii?

Surse buncr de stocare a furajului 66 dB (A) sub LMA (descrcare nutre) - autobuncr (ncrcare furaje) 71 dB (A) sub LMA P1 a - alimentare ntocmire buncr stoc mediu P1 b autobuncr alimentare 82 dB (A) sub LMA bilan 66 dB (A) sub LMA 71 dB (A) sub LMA Limite specifice NGPM 2002

- descrcare furaje n buncr 82 dB (A) sub LMA hale - activiti de transport (pe 81 dB (A) sub LMA amplasamentul fermei) - ventilator hala 1 77 dB (A) sub LMA

P2 - alimentare buncr hale P3 transportul materiilor prime P4 ventilator funcionare

81 dB (A) sub LMA

77 dB (A) sub LMA

- activiti de depopulare hale

81 dB (A) sub LMA

P5 evacuarea puilor din hale

81 dB (A) sub LMA

Limita funcional: - pe direcie nord - pe direcie vest - pe direcie sud 40 dB (A) sub LMA 41 dB (A) sub LMA 42 dB (A) sub LMA P6 limit funcional P7 limit funcional P8 limit funcional ntocmire mediu 40 dB (A) sub LMA bilan 41 dB (A) sub LMA 42 dB (A) sub LMA STAS 10009/88



- pe directie est

50 dB (A) sub LMA

P9 limit funcional

50 dB (A) sub LMA



1.11.

NCETAREA FUNCIONRII

n cazul societii Avicola Clrai ferma 3 - Buciumeni nu se pune problema ncetrii funcionrii sau nlocuirii instalaiilor, ele fiind modernizate conform cerinelor BAT. n cazul n care s-ar nlocui instalaii se va ine cont de structurile subterane compuse din reeaua de alimentare cu apa i canalizare, bazinele vidanjabile, forajele de adncime. Reele de ap-canal vor fi golite i curate. Forajele nu vor fi dezafectate ci doar securizate n vederea unei utilizri ulterioare. Structuri subterane Foraje Coninut Apa potabil Msuri pentru scoaterea din funciune n condiii de siguran Msuri de protecie: acoperire cu capace sudate i dop de beton. Splare i nchidere.

Reea de canalizare Apa uzat Bazine colectare

de Apa uzat Vidanjare total, splare, acoperire cu capace de protecie. igienizare

Ca msuri generale n cazul ncetrii activitii n cadrul fermelor se vor realiza: -

ntreruperea unitii cu energie electric; asigurarea forajelor de ap i a bazinelor vidanjabile cu capace; evacuarea psrilor, a deeurilor i a furajelor rmase n stoc; evacuarea utilajelor; igienizarea cldirilor i asigurarea cu sistem de paz; efectuarea de msurtori privind nivelul calitativ al solului i apei subterane i compararea rezultatelor cu cele din raportul de amplasament; n cazul n care rezultatele msurtorilor ar indica o poluare a factorilor de mediu se vor aplica msurile de remediere specifice.

-

-

1.12.

PROBLEME LA NIVEL DE INSTALAIE Ferma 3 Buciumeni este amplasat ntr-o zon cu specific agricol; se invecineaz cu teren agricol, zona cu funciune de locuit fiind amplasat la aproximativ 2 km. Din studiile intreprinse s-a constatat c amplasamentul nu este poluat. Att cldirile (halele) n care sunt adpostii puii de carne, ct i instalaia de cretere se prezint n condiii bune, astfel c nu se impun msuri de modernizare sau reamenajare.



1.13.

EMISII

INVENTARUL EMISIILOR I COMPARAREA CU LIMITELE ADMISE Nivelul emisiilor atmosferice se compar cu cele prevzute n Ordin 462/93 i Ordin 756/97. Nivelul indicatorilor de calitate pentru apa uzat se compar cu NTPA 002/2002. Nivelul de zgomot se compar cu limitele STAS 10009/88. De asemenea se fac comparaii acolo unde este posibil cu limitele BAT.Parametru controlat nregistrat Da/Nu Alarma Da/Nu, Local/CCR Ce aciune de proces rezult din feedback-ul acestui parametru? Care este timpul de rspuns? (secunde/minute/ora dac nu este cunoscut cu precizie)

AER. Nivel emisii

tehnologice Da, msu(amoniac i pulberi rtori totale n suspensie) realizate pt. Nu Bilanul de mediu n anul 2005. procese de combustie (pulberi n suspensie, monoxid de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot). Centrale termice.APA

Ore Nivelul emisiilor situat sub pragurile de alert nu a impus aciuni de remediere Secunde Nivelul emisiilor situat sub pragurile de alert nu a impus aciuni de remediere

Da, msurtori realizate pt. Nu Bilanul de mediu n anul 2005.

- subteran

Da, msurtori Nu realizate trimestrial i pentru bilanul de mediu din anul 2005.

Indicatorii de calitate se ncadreaz n limitele impuse prin Legea 458/2002

Zile

apa uzat Da, (prelevri din msurtori Nu bazinele realizate vidanjabile), ferma trimestrial i 3 pentru bilanul de mediu din anul 2005.

Indicatorii de calitate se ncadreaz n limitele impuse prin NTPA 002/2002 i se situeaz sub pragurile de alert Ordin 756/97, cu excepia urmtorilor indicatori: CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal.

Zile


Sectiunea 1 Rezumat Netehnic SOL - prelevri de probe de la platforma de depozitare dejecii i dintr-o zon martor ( pH, carbon organic total, azot total, azot amoniacal, sulfai, produse petroliere, metale grele). ZGOMOT Da, msurtori Nu realizate trimestrial i pentru bilanul de mediu din anul 2005. Indicatorii de calitate situai sub pragurile de alert Ordin 756/97 nu au impus aciuni de intervenie. Zile

Da, msurtori Nu realizate trimestrial i pentru bilanul de mediu din anul 2005.

Nivelul de zgomot msurat la limita zonei funcionale are caracter discontinuu, se ncadreaz n STAS 10009/88 i nu constituie surs de disconfort.

Secunde

Emisii n aer Proces Intrri (materiale) Pui de o zi Furaje Aternut De ardere Gaze naturale Ieiri (emisii n aer) Amoniac Pulberi (PST) Mirosuri NOx, CO, Pulberi Monitorizare/ Reducerea polurii S-au efectuat msurtori. Valorile sub limitele admise Ordin 462/93 S-au efectuat msurtori. Valorile sub limitele admise Ordin 462/93. Punctul de emisie Ventilatoare (hale 234 buc.)

Tehnologice Cretere pui

Co centrale termice (3 buc.)

NOT: n cadrul Fermei nr. 3 emisiile de COV-uri din clasa B (metanici) nu au fost puse n eviden n urma msurtorilor i analizelor gazcromatografice efectuate la surse (ventilatoare hale).



Sisteme de exhaustare aer Identificai fiecare sistem de ventilare Ferma 3 Hala 1 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 2 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 3 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 4 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 5 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 6 - 2 ventilatoare care asigur evacuarea Nivelul concentraiilor i al debitului masic se longitudinal a aerului viciat; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 7 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile deAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni

Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor


- 2 ventilatoare centrifugale cu debite de alert Ordin 756/97. 30000 mc/h; Hala 8 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 9 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 10 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 11 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 12 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 13 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 14 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite deAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


30000 mc/h; Hala 15 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 16 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 17 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h; Hala 18 - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de Nivelul concentraiilor i al debitului masic se 10000 mc/h; situeaz sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Ordin 756/97. - 2 ventilatoare centrifugale cu debite de 30000 mc/h;

Evacuri n reeaua de canalizare proprie (bazinul vidanjabil) Component (n Punctul de Pierdere (adic ce se ntmpl Masa/unitate mg/l special formarea evacuare cu el n mediu) timp CCO) Concentraia ionilor Bazine de hidrogen, pH stocare Materii n suspensie Bazine stocare Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 7,76 de epurare oreneasc 2 -3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 78 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 970,4 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 1752,9 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere

Consum biochimic de Bazine oxigen la 5 zile stocare (CBO5) Consum chimic de Bazine oxigen (CCO-Cr) stocare



Detergeni sintetici

Bazine stocare Bazine stocare Bazine stocare

Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 11,1 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 51 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 0,06 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 0,4 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 96,06 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere Vidanjare i descrcare n staia Periodic, la 14 de epurare oreneasc 2-3 cicluri de cretere

Azot amoniacal

Fosfor total

Sulfuri i hidrogen Bazine sulfurat stocare Sulfai Bazine stocare

Substane extractibile Bazine cu eter de petrol stocare

1.14. IMPACT 1.14.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului Impactul asupra solului Pentru caracterizarea calitii solurilor din zona amplasamentului fermei 3 Avicola Calarasi, s-au efectuat prelevri de probe, pe dou profile, din areale considerate a fi relevante: un profil de la platforma de depozitare dejectii un profil din zon martor, un areal cu vegetatie ierboasa Pentru fiecare profil in parte s-au prelevat cate 2 probe de la adancimi diferite, intre 5 cm si 30 cm. Concluzii: concentratia ionilor de hidrogen (pH-ul) a inregistrat valori sub valorile specifice acestui tip de sol. Acest lucru nu reprezinta un factor indicator al fenomenului de poluare ci numai o usoara accentuare a caracterului neutru al solului. continutul in azot total este scazut, incadrandu-se in limitele specifice pentru acest tip de sol. Ordinul 756/97 nu prevede pentru acest element valori limita (praguri de alerta sau interventie) si de asemenea nici Documentul Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs nu prevede valori de comparatie pentru azotul total din sol.Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


concentratia sulfatilor in solprezinta valori variabile, situate in totalitate sub pragul de alerta; concentratia maxima se inregistreaza in proba (P1), prelevat din zona platformelor de dejectii iar concentratia minima in proba (P4), martor. Valorile determinate au fost cuprinse in intervalul 850,44-956,22mg/kg s.u. produsele petroliere au fost identificate in toate probele analizate; acestea prezinta valori variabile, cuprinse in intervalul 240-540mg/kg s.u. Valorile cele mai mari au fost inregistrate in zona platformei dejectii. Toate valorile determinate se situeaza sub pragul de alerta pentru categoria: soluri mai putin sensibile Ordin 756/97. metale grele se situeaza pentru toate probele, sub pragul de alerta pentru categoria: soluri mai putin sensibile Ordin 756/97. Comparand cu valorile prezentate (la emisie in sol) in documentul Reference Document on the Best Available Techniques for Intesive Rearing of Poultry and Pigs (BAT), concentratiile in metale grele se situeaza sub acestea. - crom- valori intre 0,1 si 0,4 mg/kg s.u.-

- cadmiu - valori intre 0,1 si 0,3 mg/kg s.u. - cupru valori intre 11 si 17 mg/kg s.u. - nichel valori intre 4 si 5 mg/kg s.u. - zinc valori intre 13 si 18 mg/kg s.u. - plumb - valori intre 9 si 12 mg/kg s.u. Azotul total, azotitii, azotatii, calciu, carbonatii, clorurile, detergentii si sulfurile nu prezinta limita prin Ordin 756/97-praguri alerta si interventie. Valorile determinate sunt cuprinse in urmatorul interval: - Azotul total: 1,5-3,2 mg/kg s.u. - Azotitii: 0-0,34 mg/kg s.u. - Calciu: 384,1-664,59 mg/kg s.u. - Carbonatii: 2634-3745 mg/kg s.u. - Clorurile: 141,84-175,6mg/kg s.u. - Detergentii: 0-0,4 mg/kg s.u. - Sufurile: 0-0,4 mg/kg s.u. Concluzia final este c solurile din zona platformei de depozitare dejecii ct i cele adiacente nu sunt afectate de poluare. Impactul asupra apei Apa de suprafata In zona de amplasament a fermei 3 nu sunt prezente ape de suprafata curgatoare sau statatoare. Apa subterana Nivelul calitativ al apei subterane a fost pus in evidenta prin prelevarile efectuate din forajele care alimenteaza ferma 3 cu apa potabila. S-au investigat: - pH 7,25 unit. pHAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


- cloruri 31,2 mg/l - fier 0 g/l - substante organice oxidabile exprimate in CCO-Mn - 26,86 mgO2/l Indicatorii de calitate ai apei subterane se incadreaza in limitele impuse prin Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu excepia indicatorului CCO-Mn. Activitatile desfasurate in cadrul fermei 3 nu constituie surse de poluare pentru apa subterana. Masurile de prevenire si control care constau in principal in intretinerea corespunzatoare a retelei de canalizare si a bazinelor de stocare a apei uzate conduc la eliminarea impactului asupra apelor subterane. Apa uzata In cadrul societatii Avicola Calarasi ferma 3 apa uzata provine din igienizarea halelor dupa fiecare ciclu de crestere si de la filtrele sanitare. Apele uzate sunt evacuate din cadrul fermelor, periodic, prin vidanjare; nivelul de incarcare se raporteaza la NTPA 002/2002 si pragurile de alerta conform Ordin 756/97. In bazinele de stocare, indicatorii: - pH, materii n suspensie, detergenti sintetici biodegradabili, fosfor total, sulfuri i hidrogen sulfurat, sulfati,substane extractibile cu eter de petrol, prezinta valori care se situeaza sub pragurile de alerta Ordin 756/97 si se incadreaza in NTPA 002/2002. - azot amoniacal, consumul biochimic si chimic de oxigen se situeaza peste pragurile de interventie, respectiv valorile NTPA 002/2002. Mentionam ca in incinta fermei 3 nu exista instalatii de preepurare a apelor uzate, in sarcina societatii care preia apa uzata intrand si obligatia urmaririi nivelului de incarcare al apelor uzate inainte de descarcarea in statia de epurare. Impactul generat de zgomot In cadrul activitatilor desfasurate in ferma 3, sursa semnificativa de zgomot o constituie sistemul de ventilatie; surse cu caracter diiscontinuu sunt reprezentate prin activitatile de transport auto, incarcare - descarcare furaje, igienizare hale de crestere. Surse: - buncr stocare furaje hale (n timpul alimentrii) - ncrcare autobuncr - alimentare buncr hale - activiti de transport n incinta fermei - ventilator hala 1 66 dB (A) sub LMA 71 dB (A) sub LMA 82 dB (A) sub LMA 81 dB (A) sub LMA 77 dB (A) sub LMA



- depopulare hale Limita functionala: -pe directie nord -pe directie vest -pe directie sud -pe directie est

81 dB (A) sub LMA 40 dB (A) sub LMA 41 dB (A) sub LMA 42 dB (A) sub LMA 50 dB (A) sub LMA

S-a investigat intensitatea zgomotului in zona surselor si la limita funcional; mentionam ca in zona amplasamentului analizat nu exist zone de interes specific si nici arii protejate. Msurtorile s-au efectuat numai n regim diurn avand in vedere programul de functionare al societii. Concluzii - nivelul de zgomot datorat activitilor specifice Fermei 3 se ncadreaz n limitele maxime admise conform STAS 10009/88 si nu constituie surs de disconfort fizic sau psihic pentru personalul angajat cat si cel aflat in tranzit. Impactul asupra calitatii aerului Evaluarea impactului asupra calitatii aerului s-a realizat prin modelarea matematica pe baza masuratorilor efectuate la sursele de emisie. A. EMISII Masuratorile s-au efectuat la sursele tehnologice cat si la cele de combustie. Emisii tehnologice: - sisteme de exhaustare hala : - NH3, si pulberi totale in suspensie Emisii din surse de combustie: - cos centrale termice: - pulberi n suspensie (PST); - monoxid de carbon (CO); - dioxid de sulf (SO2); - dioxid de azot (NO2). Rezultatele determinate, au fost comparate cu legislatia de mediu aflat n vigoare:

emisiile din procese tehnologice: Anexa nr. 1, Ordin 462/93: pulberi totale- pct 4 si amoniac clasa a3-a, pct 6 Substante anorganice sub form de gaze sau vapori; emisiile din procese de combustie: Anexa 2, Ordin 462/93 pct.4 Focare alimentate cu gaze naturale Concluzii:

nivelul emisiilor de poluani (NH3 i PST) din procese tehnologice:



- se ncadreaz n VLE Ordin 462/93 Anexa 1, clasa 3; - se situeaz sub pragurile de alert Ordin 756/97. nivelul emisiilor de noxe cu coninut n oxizi de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, pulberi, rezultate din sursele de combustie centrala termica: - se ncadreaz n VLE Ordin 462/93 Anexa 2; - se situeaz sub pragurile de alert - Ordin 756/97. B. IMISII Utilizand rezultatele obtinute prin masuratori s-au realizat modelari ale dispersiilor poluantilor in diferite conditii atmosferice. Nivelul calculat al imisiilor de poluanti s-a raportat la legislatia de mediu in vigoare astfel : pulberile in suspensie si amoniacul s-au raportat la STAS 12574/87 (calitatea aerului in zone protejate) si Ordin 756/96 (praguri de alerta). dioxidul de azot si monoxidul de carbon s-au raportat la Ordin 592/2002-valori limita orare. Nivelul imisiilor rezultate prin calcul matematic a prezentat urmatoarea configuratie: valoarea maxima a concentratiei poluantilor amoniac si pulberi rezultati din procesele tehnologice se inregistreaza pe amplasamentul societatii la distanta de 4 m de sursa, areal pentru care nu sunt stabilite CMA.la

limita functionala a societatii si in arealele invecinate nivelul concentratiilor poluantilor amoniac si pulberi se situeaza sub limitele impuse prezentand valori de 5,6 mg/mc si respectiv 6,9 mg/mc. - valoarea maxima a concentratiilor de pulberi, CO si NO2 rezultate din procesele de ardere se realizeaza la distante cuprinse intre 20 si 100 m fata de surse si prezinta valori situate mult sub CMA (pulberi 0,0054 mg/mc ; CO 0,85 mg/mc ; NO2 156,57 g/mc). Calculele de dispersie efectuate pentru situatii de variabilitate meteorologica, respectiv calm atmosferic si instabilitate cu viteza de vant de 2,5 m/s, indica pentru toti poluantii un nivel al imisiilor mult mai mic decat limitele maxime admise prin reglementarile in vigoare. Nivelul redus al imisiilor nu exercita efecte negative directe in timp asupra componentelor mediului aer, sol , sanatate umana, vegetatie si indirecte asupra apei subterane si sanatatii umane. Impactul generat de mirosuri Sursa generatoare de mirosuri cu impact nesemnificativ asupra receptorilor este reprezentata de instalatiile de ventilatie a halelor. Prin respectarea conditiilor BAT, in special cele referitoare la tehnicile nutritionale, igienizarea halelor se diminueaza semnificativ nivelulAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


mirosului, atat in zonele de lucru, cat si in perimetrul fermei; nivelul mirosului din zonele mentionate nu constituie un risc pentru sanatatea personalului angajat. In zona cu functiune de locuire amplasata la aproximativ 2 km distanta, mirosul nu este perceput olfactiv. Dealtfel, mirosul nu este perceput olfactiv nici la limita functionala a societatii.

1.14.2. Managementului Deeurilor In cadrul fermei 3 deseurile rezultate din procesul de crestere a puilor de carne, respectiv patul uscat in amestec cu dejectiile aviare sunt eliminate in aceeasi zi in decurs de maxim 12 ore, neconstituind sursa de poluare pentru nici un factor de mediu si nici sursa de disconfort olfactiv. Celelalte tipuri de deseuri sunt colectate in recipienti adecvati, depozitati in spatii inchise si predate periodic la terti pe baza de contract, neconstituind surse de poluare pentru sol, aer, sau surse de disconfort olfactiv.

1.14.3. HABITATE In zona studiata nu au fost identificate siteuri de tip Habitat European ce pot fi afectate de activitatea desfasurate in cadrul fermei in discutie. Emisiile rezultate din procesele tehnologice se situeaza sub valorile specificate in BAT-uri si nu exercita impact asupra componentelor mediului.


Sectiunea 2 Tehnici de Management

2.2.1

TEHNICI DE MANAGEMENTSistemul de managementNu exist certificare ISO 14001 i nici nregistrare EMAS

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistrati conform EMAS (sau ambele) daca da indicati aici numerele de certificare / inregistrare Furnizati o organigrama de management in documentatia dumneavoastra de solicitare (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care il veti atasa

Daca sunteti sau nu certificat sau inregistrat asa cum a fost prezentat mai sus, trebuie sa completati casutele goale de mai jos. In general exista 2 optiuni pentru modul in care puteti raspunde la fiecare punct: Fie sa confirmati ca aveti in functiune un sistem de management atestat printr-un document si faceti referire la documentatia respectiva, astfel incat sa poata fi ulterior inspectata/auditata pe amplasament; Sau, daca nu aveti un un sistem de management atestat printr-un document, descrieti modul in care gestionati acest aspect. Introduceti a se vedea informatii suplimentare in coloana 4 si faceti descrierea intr-o casuta sub tabel.

Daca intentionati sa dobanditi un sistem atestat printr-un document, indicati in Coloana 3 data de la care acesta va fi valabil

Responsibilitati Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta 4

0

1

2

3

1 2

Aveti o politica de mediu Nu recunoscuta oficial? Aveti programe preventive de Da intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante? Aveti o metoda de Da inregistrare a evidenei necesitatilor de intretinere si revizie? Regulament de funcionare, Responsabil exploatare i ntreinere a compartiment echipamentelor. Mecanoenergetic Program de revizii i reparaii Responsabil compartiment Mecanoenergetic

3


Sectiunea 2 Tehnici de ManagementResponsibilitati Cerinta caracteristica a BAT Da sau Nu Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile) Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta 4

0 4

1

2

3

Performanta/acuratetea monitorizare si masurare

de Da

Cartea tehnic a utilajelor

Responsabil compartiment Mecanoenergetic Responsabil compartiment Protecia Mediului

5

Aveti un sistem prin care Da identificati principalii indicatori de performanta in domeniul mediului?

- ap NTPA 002/2002 - sol Ordin 756/1997 - aer: STAS 12574/1987 Ordin 462/1993 - zgomot STAS 10009/88

6

Aveti un sistem prin care Da stabiliti si mentineti un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea acurateei? Daca raspunsul de mai sus este DA listati indicatorii principali folositi

Cartea Tehnic a utilajelor Responsabil (parametrii microclimatici) compartiment Mecanoenergetic

7

- APA:CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal. - AER: pulberi n suspensie, monoxid de carbon, dioxid de azot, amoniac. - SOL: metale (cadmiu, crom, cupru, nichel, plumb, zinc), azot amoniacal, azotii, sulfuri, sulfai, produse petroliere.



0 8

1

2

3

Instruire Confirmati ca sistemele de instruire sunt funcionale (sau vor fi funcionale si vor incepe in interval de 2 luni de la emiterea autorizatiei) pentru intreg personalul relevant,inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza echipament si materiale; si care cuprinde urmatoarele elemente: constientizarea implicatiilor reglementarii data de Autorizatie pentru activitatea companiei si Da pentru sarcinile de lucru; constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare;

Sistemele de instruire vor deveni funcionale n interval de 2 luni de la emiterea autorizaiei; tot sistemul de instruire va fi nregistrat n documente cu regim intern.

Responsabil compartiment Protecia Mediului

prevenirea emisiilor accidentale si luarea de masuri atunci cand apar emisii accidentale;

constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire9

Exista o declaratie clara a Da abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie?

Fia postului

Srviciul Resurse Umane



0 10

1

2

3

Exist standardele de instruire Sunt standarde i societatea se conformeaz pentru acest sector industrial (daca exista) si in ce masura va conformati lor? Aveti o procedura scrisa Nu pentru manevrare, investigare, comunicare si raportare a incidentelor de neconformare actuala sau potentiala, incluzand luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective? Aveti o procedura scrisa Nu pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii? Aveti in mod regulat audituri Nu independente pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare) Frecventa acestora este de cel putin o data pe an?

11

12

13

14



0 15

1

2

3

Revizuirea si raportarea Nu performantelor de mediu Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf al companiei analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare atunci cand este necesar sa se garanteze ca sunt indeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu si ca acesta politica ramane relevanta? Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu

16

Este demostrat in mod clar, Nu printr-un document, faptul ca managementul de varf analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an? Exista o evidenta Nu demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca aspectele de mediu sunt incluse in urmatoarele domenii, asa cum sunt cerute de IPPC: controlul schimbarii procesului in instalatie; Nu Nu exist o procedur oficial, dar n cadrul Srviciului Mecano-energetic, procesul este inut sub control de personalul de specialitate Responsabil compartiment Mecanoenergetic

17



0

1

2

3

proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante;

Nu

Nu exist o procedur Administraie oficial, dar consiliul de Serviciul Tehnic administraie mpreun cu Srviciul Tehnic sunt preocupate de meninerea unor tehnici de cretere a puilor de nalt nivel Nu exist o procedur Administraie oficial, dar exist preocuparea la nivel de consiliu de administraie Nu exist o procedur Administraie oficial, dar exist preocuparea la nivel de consiliu de administraie

Da aprobarea de capital; Da

alocarea de resurse; planificarea si programarea; includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare; politica de achizitii; evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie). Nu Nu

Nu Nu

18

Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru: informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare; si Da Informaii solicitate de APM Clrai: Responsabil compartiment Protecia - raportare anual cu msurtori ale emisiilor n aer Mediului i ap - raportare privind evidena gestiunii deeurilorAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


0

1

2

3

eficienta sistemului de management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate.

Nu

19

Se fac raportari externe, Nu preferabil prin declaratii publice privind mediul?Unde este pastrata Cum se identifica Cine este responsabil

Cerinta caracteristica a BAT

Managementul registrelor

documentatiei

si

Pentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate. Politici Responsibilitati Tinte Evidentele de intretinere Compartiment Mecanoenergetic Prin procese verbale, regulamente de exploatare i ntreinere a echipamentul ui Responsabil compartiment Mecanoenergetic

Proceduri Rezultatele auditu-rilor Rezultatele analizelor Responsabil compartiment Protecia Mediului Prin buletine de analiz Responsabil Protecia Mediului

Evidentele privind sesizarile si incidentele


Sectiunea 2 Tehnici de Management

Evidentele privind instruirile


Sectiunea 3 Intrari de Materiale

3.

INTRARI DE MATERIALE

3.1 Selectia materiilor prime Utilizati acest tabel pentru a furniza o lista a principalelor materiale folosite, precum si a altora care pot avea un impact semnificativ asupra mediului. De asemenea aratati unde exista materiale alternative care au un impact mai mic asupra mediului si daca acestea sunt utilizate. Daca nu sunt utilizate, explicati de ce.Ponderea % in produs % in apa % in canalizare % in deseuri/pe sol % in aer Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabilitate, bioacumulare potentiala, toxicitate pentru specii relevante) Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati de ce)? Cum sunt stocate? (A-D)1 Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea Sectiunea 2.8

Materie prima existent/funcie

Natura chimica/ compozitie

Volum de material

Pui vii de o zi Furaje (concentrate)

350000/serie 2 100 000/anCereale, sroturi, 8000 t/an ulei vegetal, carbonat ca sare, fosfat monocalcicaminoa cizi, vitamine, minerale

3% deeuri (cadavre) 0,5% deeuri

Nu au impact asupra mediului Nu au impact asupra mediului

Aii Nu constituie risc Ai+D

Substane dezinfectante

Peroxisulfat de potasiu, clorura de var, clorura de alchildimetil amoniu (50%), glutaraldehida, formalina (37%), compui ai

480 litri 2500 kg

80% n canalizare

Nu au impact asupra apei

Aii+C

1

A Exista o zona de depozitare acoperita (i) sau complet ingradita (ii) impotriva inundatiilor sau de patrundere a apei de la stingerea incendiilor

B Exista un sistem de evacuare a aerului

C Sunt incluse sisteme de drenare si tratare a lichidelor inainte de evacuare

D Exista protectie


Sectiunea 3 Intrari de Materiale

Materie prima existent/funcie

Natura chimica/ compozitie

Volum de material

Ponderea % in produs % in apa % in canalizare % in deseuri/pe sol % in aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de exemplu, degradabilitate, bioacumulare potentiala, toxicitate pentru specii relevante)

Exista o alternativa adecvata (pentru cele cu impact potential semnificativ) si va fi aceasta utilizata (daca nu, explicati de ce)?

Cum sunt stocate? (A-D) Poate constitui materialul un risc semnificativ de accident prin natura sa sau prin cantitatea stocata? A se vedea Sectiunea 2.8

amoniului cuaternar, clorura de alchil C10C18, dimetilbenzin amoniu Antibiotice soluii Antibiotice pulbereVaccinuri

Gentamicin sulfat, lactoz, enrofloxacin, amoxicilin, acid clavulanic.Vaccin NOBILIS Vaccin M.B.

460 kg/an 360 l/an

100% produs

Nu au impact asupra mediului

Aii+D

3180000 doze 2136000

100% produs

Nu au impact asupra mediului

Aii+D

Combustibili - lichizi - gazos Motorin GPL 54000 litri 900 000 litri Nu exit pierderi Nu exist pierderi Nu au impact semnificativ asupra mediului

Aii+D


Sectiunea 4 Principalele Activitati

3.2 Cerintele BAT Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, rmaseResponsibilitate Cerinta caracteristica a BAT Raspuns Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

Exista studii pe termen lung care sunt Nu necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu si impactul materiilor prime si materialelor utilizate? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati in cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate Listati orice inlocuiri preconizate si indicati data la care acestea vor fi finalizate, in cadrul programului de modernizare. Confirmati faptul ca veti mentine un Da, ne conformm inventar detaliat al materiilor prime Exist un inventar la utilizate pe amplasament? serviciul aprovizionaredesfacere Confirmati faptul ca veti mentine proceduri Da pentru revizuirea sistematica in concordanta cu noile progrese referitoare la materiile prime si utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului? Confirmati faptul ca aveti proceduri de Da, exist proceduri prin asigurare a calitatii pentru controlul care se exercit controlul materiilor prime? coninutului materiilor prime (buletine de analiz) Aceste proceduri includ specificatii pentru evaluarea oricaror modificari ale impactului asupra mediului cauzate de impuritatile continute de materiile prime si care modifica structura si nivelul emisiilor. Serviciul aprovizionare

Responsabil compartiment Protecia Mediului

Responsabil Serviciul Tehnic



3.3

Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor

prime)Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, rmase.Responsibilitate Cerinta caracteristica a BAT Raspuns Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

1

A fost realizat un audit al minimizarii deseurilor? Indicati data si numarul de inregistrare al documentului.

Nu (ne conformm parial)

Responsabil - exist o eviden lunar i compartiment anual a gestiunii Protecia Mediului deeurilor n conformitate cu HG 856/2002 i anexa 2 din Legea 426/2001

2

Listati principalele recomandari ale auditului si termenele de conformare. Anexati planul de actiune cu masurile necesare pentru corectarea neconformitatilor inregistrate in raportul de audit.

3

Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificati, principalele oportunitati de minimizare a deseurilor si termenele de realizare Indicati data programata realizarea viitorului audit pentru

4 5

Confirmati faptul ca veti realiza un audit privind minimizarea deseurilor cel putin o data la 2 doi ani. Prezentati procedura de audit si rezultatele/recomandarile auditului precum si modul de punere in practica a acestora in termen de 2 luni de la incheierea lui.



3.4 3.4.1

Utilizarea apeiConsumul de apaVolum de apa prelevat (m3/an) % de recircularea apei pe faze ale procesului % apa reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva

Sursa de alimentare cu apa (de ex. rau, ape subterane, retea urbana)

Utilizari

Apa subteran asigurat din foraje (2) cu adncime de 46m

12000 mc/an 230 mc/an 580 mc/an

Apa pentru adpare Apa igienizare hale Apa igienizare personal (filtru sanitar)

0% 0% 0%

3.4.2

Compararea cu limitele existenteValoarea limita Performanta companiei

Sursa valoarii limita

Consum de ap pt adpare 34,3 l/an/pui Consum de ap pentru igienizare hale 12,20 l/mp/an Apa igienizare filtru sanitar

Limita conform BREF 40-70 l/an/pui Limita conform BREF 12-120 l/an/pui Nu sunt limite de consum conform BREF

Consumul specific de ap pentru adpare se ncadreaz n limitele recomandate de BREF

Consumul specific de ap pentru igienizare hale se ncadreaz n limitele recomandate de BREF

3.4.3

Cerintele BAT pentru utilizarea apei



Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, rmase.Responsibilitate Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

A fost realizat un studiu privind eficienta Nu utilizarii apei? Indicati data si numarul documentului respectiv. Listati principalele recomandari ale acelui studiu si termenele de realizare Anexati planul de actiune pentru punerea in practica a recomandarilor si termenele stabilite. Au fost utilizate tehnici de reducere a Da. S-au obinut consumului de apa? Daca DA, descrieti consumuri reduse succint mai jos principalele rezultate. la adpat i igienizare hale. Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi (sau au fost) realizate. Indicati data pana la care va fi realizat urmatorul studiu . Confirmati faptul ca veti realiza un studiu privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca si perioada de revizuire a autorizatiei IPPC si ca veti prezenta metodologia utilizata si rezultatele recomandarilor auditului intr-un interval de 2 luni de la incheierea acestuia.



4.4.1

PRINCIPALELE ACTIVITATIDescrierea proceselor

Prezentati diagramele fluxurilor procesului tehnologic al activitatilor pentru a indica principalele faze ale procesului si pentru a identifica mijloacele prin care materialele sunt transferate de la a activitate la alta. Flux tehnologic

Nota: Un ciclu are o perioada de 40-42 zile Fiecare hal are pe an 6 cicluri



Inventarul proceselorNumele procesului Numele procesului Descriere Capacitate maxim Observaii

Pregtire aternut

1

n fiecare hal se introduce un aternut constituit din paie tocate. Aceast operaie se realizeaz la fiecare serie (de 6 ori/an).

18846 mp/hale Nr. hale 18 hale, a cte 1047 mp fiecare.

Procesul se realizeaz de 6 ori pe an

Popularea halei

2

Fiecare hal se populeaz 35000 capete/serie cu pui de o zi adui de la staia de incubaie din cadrul Fermei nr. 1 Reproducie rase grele. Aprovizionarea se face de 8000 tone/an la NUTRICOM Oltenia; furajele sunt stocate n buncrele stoc cu o capacitate de 30 tone (2 buc). Procesul se realizeaz cu 12000 mc/an instalaii racordate la reeaua de ap din hal; liniile de adpare sunt dispuse ntre liniile de furajare.

Procesul se realizeaz de 6 ori pe an Anual sunt 6 cicluri de cretere

Furajarea

3

Adparea

4

Anual sunt 6 cicluri de cretere

Depopulare

5

Procesul are loc dup 40- 350000 Anual sunt 42 zile cnd puii sunt capete/serie 6 cicluri de transportai la abatorul depopulare societii Avicola 2100000 capete/an Clrai. Se realizeaz la sfritul 970 t/serie fiecrei perioade de 4933 t/an cretere. Este colectat n captul halei i transportat la platforma de depozitare dejecii. Anual sunt 6 cicluri de evacuare aternut

Evacuare aternut (paie i dejecii)

6

Igienizare hale i utilaje

7

Se realizeaz la sfritul 18846 mp/total fiecrui ciclu

Anual sunt 6 cicluri de igienizare



4.2

Inventarul iesirilor (produselor)Numele produsului Utilizarea produsului Cantitatea de produs (volum/lungime)

Numele procesului

Cretere pui carne

Pui de carne

Consum populaie

2100000 cap/an

4.3

Inventarul iesirilor (deseurilor)Numele si codul deseului si numele emisiei Impactul deseului,emisiei Cantitatea

Numele procesului

Evacuare aternut Cadavre de animale Uleiuri uzate

Paie i dejecii COD 020106 Cadavre i pri din cadavre COD 020102 Uleiuri hidraulice COD 13.01 Uleiuri de motor transmisie i ungere COD 13.02

Fr impact semnificativ Fr impact semnificativ Fr impact semnificativ

4933 t/an 153 t/an (max. posibil) 360 litri/an

Deeuri menajere

Deeuri municipale amestecate COD 20.03.01

Fr impact semnificativ

4,5 t/an

4.4

Diagramele elementelor principale ale instalatiei

Componenta de baz a unei ferme o constituie hala de cretere. Aceasta are form dreptunghiular i la intrare are un hol n care se afl tabloul electric i instalaia de automatizare. Hala este dotat cu: instalaii de furajare AUGERMATIC BIG DUTCHMAN cu BIG PAN 330 n circuit nchis plasat pe toat lungimea halei. Instalaia de furajare este alimentat cu ajutorul unui transportor spiromatic de la buncrul din exterior n buncrul de furaj al liniei AUGERMATIC care are o capacitate de 115 l; furajul este alimentat de un buncr ce se afl amplasat n exteriorul halei. adparea se face cu ajutorul instalaiei prevzut cu 4 linii de adptori semiautomate cu niplu care sunt racordate la reeaua de ap din hal. Adptorile sunt prevzute cu pictur de ap suspendat, acionat de ciocul psrilor i sunt intercalate ntre rndurile de hrnitori. ventilaia se asigur prin admisia liber i evacuarea forat a aerului; halele sunt dotate cu 2 ventilatoare pentru evacuarea longitudinal a aerului viciat i 11 ventilatoare dispuse pe partea lateral a halelor cu debite cuprinse ntre 3000-40000 mc/h. incalzirea se realizeaza prin aeroterme; combustibilul utilizat este GPL. iluminatul n hal este prevzut artificial, astfel nct s asigure o iluminare ct mai uniform a halei.Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


4.5

Sistemul de exploatare

Tinand cont de informatiile de exploatare relevante din punct de vedere al mediului date in diagramele de mai sus, in sectiunile referitoare la reducere si in diagramele conductelor si instrumentelor, furnizati orice alte descrieri sau diagrame necesare pentru a explica modul in care sistemul de exploatare include informatiile de monitorizare a mediului.

Parametrul de exploatare AER. Nivel emisii

Inregistrat Da/Nu

Alarma (N/L/R)2

Ce actiune a procesului rezulta din feedback-ul acestui parametru?

Care este timpul de raspuns? (secunde/ minute/ ore daca nu este cunoscut cu precizie)

tehnologice (amoniac i pulberi totale n suspensie)

Da, msurtori Nu realizate pentru bilanul de mediu n anul 2005 Da, msurtori Nu realizate pentru bilanul de mediu n anul 2005

Ore Nivelul emisiilor situat sub pragurile de alert nu a impus aciuni de remediere. Secunde Nivelul emisiilor situat sub pragurile de alert nu a impus aciuni de remediere.

procese de combustie (pulberi n suspensie, monoxid de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf). Centrale termice APA - subteran

Da, msurtori Nu realizate pentru bilanul de mediu n anul 2005 Da, msurtori Nu realizate pentru bilanul de mediu n anul 2005

Indicatorii de calitate se ncadreaz n limitele impuse prin Legea 458/2002

Zile

- apa uzat (prelevri din bazinele vidanjabile), ferma 3

Indicatorii de calitate se ncadreaz n limitele impuse prin NTPA 002/2002 i se situeaz sub pragurile de alert Ordin 756/97, cu excepia urmtorilor indicatori: CBO5, CCO-Cr, azot

Zile

2

N=Fara alarma

L=Alarma la nivel local

R=Alarma dirijata de la distanta (camera de control)



amoniacal. SOL (pH, carbon organic total, azot total, azot amoniacal, sulfai, produse petroliere, metale grele) prelevri de pe platforma de depozitare dejecii i dintr-o zon martor. Zgomot Da, msurtori realizate pentru Nu bilanul de mediu n anul 2005 Indicatorii de calitate situai sub pragurile de alert Ordin 756/97 nu au impus aciuni de intervenie. Zile

Da, msurtori Nu realizate pentru bilanul de mediu n anul 2005

Nivelul de zgomot msurat la limita zonei funcionale are caracter discontinuu, se ncadreaz n STAS 10009/88 i nu constituie surs de disconfort.

Informatii suplimentare despre sistemul de exploatare ntregul sistem de exploatare a instalaiilor este dotat la nivelul fiecrui proces cu instalaii de automatizare i cu personal de urmrire. Din punct de vedere al monitorizrii exist sisteme de urmrire numai pentru parametrii microclimatici. 4.5.1 Conditii anormale

Protectia in timpul conditiilor anormale de functionare, cum ar fi: pornirile, opririle si intreruperile momentane n cazul apariiei unor condiii anormale de funcionare la anumii parametrii de exploatare (temperatur, umiditate, hran) se intervine prompt pentru remedierea situaiei. n cazul ntreruperii alimentrii cu energie electric este pus n funciune grupurile electrogene.

4.6

Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare



Proiecte curente in derulare Nu se identific Studii propuse

Rezumatul planului studiului

4.7

Cerinte caracteristice BAT

Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT, demonstrand ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative; Urmatoarele tehnici trebuie aplicate, acolo unde este cazul, tuturor instalatiilor. In paragrafele specifice procesului, prezentate mai jos, sunt identificate cerinte suplimentare sau sunt accentuate cerinte specifice. Asigurarea functionarii corespunzatoare prin: 4.7.1 Implementarea unui sistem eficient de management al mediului;

4.7.2

Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de prevenire si management al situatiilor de urgenta; - Planul este compus din: - Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale - Planul de prevenire si stingere a incendiilor - Planul de prevenire si combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase si a accidentelor la constructiile hidrotehnice Prevede planul masuri corespunzatoare fiecareia dintre situatiile de urgenta, responsabilii de punerea in practica a acestor masuri sunt instruiti, se fac simulari si exercitii periodice?

4.7.3

Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos: Activitatea specific societii AVICOLA CLRAI FERMA 3 ( PUI CARNE) i cerine BAT Prevederi generale - identificarea i implementarea de programe educaionale i de instruiri pentru conducerea fermei - nregistrarea consumului de ap, consumului de energie, cantitilor de hran utilizate, cantitilor de deeuri rezultate din activitate, cantitilor de fertilizani minerali i a cantitilor de dejecii mprtiate pe terenuri agricole - elaborarea procedurilor de urgen pentru cazurile de poluri accidentale i pentru alte incidente - implementarea unui plan de ntreinere i reparaii, pentru a asigura o bun funcionare a



tuturor amenajrilor, echipamentelor, instalaiilor - planificarea judicioas a activitilor din ferm - planificarea corect a mprtierii dejeciilor pe terenuri - platforma de depozitare dejecii trebuie echipat cu perei laterali pentru a preveni mprtierea materialului. Tehnici de nutriie - hrnirea n faze - reete de nutriie bazate pe substane nutritive digerabile folosind diete pe baz de aminoacizi cu coninut sczut de proteine - diete pe baz de fitiaz cu cantiti sczute de fosfor i fosfai alimentari anorganici care se diger aproape n intregime - folosirea aditivilor alimentari crete eficiena n hrnire i mbuntaete retenia substanelor nutritive i diminueaz cantitatea de dejecii. Societatea AVICOLA CLRAI FERMA 3 se conformeaz cerinelor BAT. Sisteme de adpostire pentru pui (tineret nlocuire) - adposturi ventilate natural i dotate cu ventilatoare de aerisire, cu podea acoperit integral cu aternut, prevzute cu sisteme de alimentare cu ap bine etanate (fr scurgeri). Societatea AVICOLA CLRAI FERMA 3 se conformeaz cerinelor BAT cu tipul de adpost, podea acoperit integral cu aternut, sisteme de alimentare cu ap etane, ventilaie natural i artificial. Tehnici de reducere a consumului de ap - curarea adposturilor i a echipamentului cu jeturi de nalt presiune dup fiecare ciclu de cretere - calibrarea regulat a instalaiilor de adpare - nregistrarea consumului de ap - detectarea i repararea scurgerilor Societatea se conformeaz cerinelor BAT: adposturi semiautomate cu pictura de ap suspendat acionat de ciocul psrilor. Sunt aplicate i celelalte tehnici specificate.

Tehnici de reducere a consumului de energie - izolarea cldirilor n regiunile n care temperatura exterioar poate atinge valori mici - optimizarea sistemului de ventilare, pentru a permite un control eficient al temperaturiiAvicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


din hale i o ventilare minim n perioada de iarn - nlturarea, prin controale i verificri periodice, a colmatrilor de pe traseul conductelor de ventilare i verificarea randamentului ventilatoarelor - iluminat cu consum sczut de energie Societatea se conformeaz cerinelor BAT: - iluminat cu becuri cu consum sczut de energie - sistem de ventilaie acionat automat n funcie de temperatur, aer, umiditate aer, umiditate aternut. Tehnici de depozitare dejecii - proiectarea depozitelor de dejecii cu o capacitate sufucient de mare pentru a permite depozitarea dejeciilor pn la mprtierea lor pe terenuri agricole sau pn la tratarea lor. Capacitatea depozitului depinde de zona climatic i de perioadele n care este posibil mprtierea dejeciilor pe ternuri agricole. - pentru depozitele temporare de dejecii constituite pe terenurile pe care dejeciile urmeaz s fie mprtiate (pe cmp), trebuie s existe distane corespunztoare fa de receptorii sensibili din vecintate, fa de cursuri de ap (inclusiv fa de sisteme de drenare/irigare a terenului). Societatea AVICOLA CLRAI FERMA 3 stocheaz n exteriorul fermei, dejeciile rezultate; acestea sunt strnse la captul halei de unde sunt preluate cu mijloacele de transport i transportate la platforma de depozitare dejecii. Dejeciile aviare sunt depozitate pe platforma amenajat (betonat) pentru stabilizare, minim o lun, dup care sunt valorificate la beneficiari.


Sectiunea 5 Emisii si Reducerea Poluarii

5.5.1

EMISII SI REDUCEREA POLUARIIReducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

Furnizati scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica modul in care instalatia principala este legata de instalatia de depoluare a aerului. Prezentati reducerea poluarii si monitorizarea relevante din punct de vedere al mediului. 5.1.1Proces

Emisii si reducerea poluariiIntrari (materiale) Iesiri (emisii n aer) Monitorizare/ reducerea poluarii Punctul de emisie

Tehnologice Cretere pui carne2 De ardere

Pui de o zi Furaje Aternut GPL

Amoniac Pulberi (PST) Mirosuri NOx, CO, Pulberi

S-au efectuat msurtori. Valorile sub limitele admise Ord. 462/93 S-au efectuat msurtori. Valorile sub limitele admise Ord. 462/93

Ventilatoare (hale 234 buc.)

Co centrale termice

5.1.2

Protectia muncii si sanatatea publica

n cadrul Fermei 3 s-au investigat condiiile de munc, respectiv nivel zgomot i noxe specifice. Nivelul calitativ constant se situeaz sub limitele, respectiv concentraiile maxime admisibile n atmosfera locurilor de munc. Nivelul condiiilor de microclimat (temperatur, umiditate, ventilaie din interiorul halelor), sunt controlate automat. 5.1.3 Echipamente de depoluare

Pentru fiecare faza relevanta a procesului /punct de emisie si pentru fiecare poluant, indicati echipamentele de depoluare utilizate sau propuse. Includeti amplasarea sistemelor de ventilare si supapele de siguranta sau rezervele. Unde nu exista, mentionati ca nu exista.Faza de proces Punctul de emisie Poluant Echipament de depoluare identificat Propus sau existent

Lund n considerare nivelul sczut al concentraiilor i debitelor masice ale indicatorilor analizai, rezult c nu este necesar dotarea surselor de emisie din cadrul Fermei 3 cu echipamente de depoluare.Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


5.1.4

Studii de referinta

Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in limitele de emisie stabilite in Sectiunea 13 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate . Studiu Data

5.1.5

COV

Acolo unde exista emisii de COV, identificati principalii constituenti chimici ai emisiilor si evaluati ce se intampla cu aceste substante chimice in mediu.Componenta COV din Clasa A Punct de evacuare Destinatie Masa/ unitate de timp mg/m3

Total COV din Clasa A COV din Clasa B

Total COV din Clasa B Alte COV

Total alte COV

n cadrul Fermei 3 emisiile de COV-uri din clasa B (metanici) nu au fost puse n eviden n urma msurtorilor i analizelor gazcromatografice efectuate la surse (ventilatoare hale).



5.1.6

Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV

Exista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se intampla in mediu si care este impactul materialelor utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate n intervalul de 3 ani al programului de dezvoltare. Studiu Data

5.2

Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Oferiti informatii privind emisiile fugitive dupa cum urmeaza:

Sursa

Poluanti

Masa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

- Mijloace de transport auto - Utilaje de deservire autobuncr, ncrctor)

SOx, 8 ore/zi, cu NOx,CO intermitene (tractor, i Pulberi NH3, Pulberi, Mirosuri

Nu a fost determinat

Zone de depozitare (dejecii din hale);

4 ore la interval de 40 Nu a fost determinat zile, de 6 ori pe an

5.2.1

Studii

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate n intervalul de 3 ani al programului de dezvoltare. Studiu Data

5.2.2

Pulberi si fum

Descrieti in urmatoarele casute pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT descrise in indrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstrati ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizarii masurilor alternative;Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


Urmatoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu :

Continutul de pulberi i NH3. Nivelul concentraiilor, ct i debitelor masice de pulberi i amoniac se ncadreaz n limitele specificate de BAT.

Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite; Societatea stocheaz n exteriorul fermei, dejeciile rezultate; acestea sunt strnse la captul halei de unde sunt preluate cu mijloacele de transport i transportate la platforma de depozitare dejecii. Dejeciile aviare sunt depozitate pe o platform betonat, lng amplasamentul fermei pentru stabilizare (minim o lun), dup care sunt valorificate la beneficiari. Ferma nu deine n interiorul amplasamentului un spaiu amenajat pentru depozitarea temporar a dejeciilor.

Curatenie regulat; La terminarea fiecrui ciclu de cretere se realizeaz igienizarea halei i a utilajelor: - curenie mecanic; - splare hidromecanic cu detergent; - dezinfecie lichid; - flambare; - dezinfecia aternutului; - termonebulizare; - dezinfecie coloana de ap. Operaiile de igienizare i ntreinere se realizeaz conform BREF se utilizeaz pompe de presiune, detergeni, dezinfectani, se execut operaiide termonebulizare i flambare.

5.2.3

COV

Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeazaDe la Catre Substante Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Butoaie stocare motorin

Grup electrogen Mijloace auto

Hidrocarburi aromatice policiclice

Nivelul emisiilor este redus, situndu-se sub limita de detecie a metodei de analiz gazcromatografic.

5.2.4

Sisteme de ventilare



Oferiti informatii despre sistemele de ventilare dupa cum urmeazaIdentificati fiecare sistem de ventilare Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Ferma 3 Hala 1 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 2 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 3 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 4 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 5 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cudebite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h);

Hala 6Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


- 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 7 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 8 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 9 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 10 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 11 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


mc/h); Hala 12 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 13 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 14 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 15 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 16 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 17 - 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert Avicola Clrai Ferma 3 Buciumeni


viciat; - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h); Hala 18

Ordin 756/97.

- 2 ventilatoare care asigur Nivelul concentraiilor i al debitului masic se situeaz evacuarea longitudinal a aerului sub VLE Ordin 462/93 i sub pragurile de alert viciat; Ordin 756/97. - 11 ventilatoare dispuse lateral cu debite cuprinse ntre (3000-40000 mc/h);

Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare5.3 5.3.1 Sursele de emisie Descrieti dupa cum urmeaza sistemele de epurare pentru fiecare sursa de apa uzataSursa de apa uzata Metode de minimizare a cantitatii de apa consumata Metode de epurare

Apa uzat tehnologic (igienizare hale la sfritul ciclului de cretere) Ape uzate menajere rezultate de la filtrele sanitare

Consumurile de ap Indicatorii de calitate se ncadreaz n sunt conforme cu limitele impuse de NTPA 002/2002 cu prevederile BREF excepia: CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal.

Nu sunt stipulate limite Indicatorii de calitate se ncadreaz n n BAT limitele impuse de NTPA 002/2002 cu excepia: CBO5, CCO-Cr, azot amoniacal.

5.3.2

Minimizare

Justificati cazurile in care consumul apei nu este minimizat sau apa uzata nu este reutilizata sau recirculata Apele uzate tehnologic i menajere de la filtrele sanitare sunt colectate n 2 bazine vidanjabile betonate,de unde sunt evacuate prin vidanjare.

5.3.3

Separarea apei pluviale

Confirmati ca apele pluviale sunt colectate separat de apele uzate industriale si identificati orice zona in care exista un risc de contaminare a apelor de suprafata


ippc ferma 3 buciumeni

Documents