Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC)

Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor

iulie 2003

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350

e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile“) Traducere realizata de : Anca Armasescu ancarma@yahoo.com in colaborare cu ALPM Alexandria ALPM Buzau

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 3

Acest document este unul dintr-o serie de documente deja publicate după cum se poate vedea din lista de mai jos (la momentul publicării acestui document, nu toate documentele constitutive au fost introduse):

Denumire completă Codul BREF

Documentaţie referitoare la cele mai bune tehnici existente pentru Creşterea Păsărilor şi a Porcilor

ILF

Documentaţie referitoare la principiile generale de monitorizare MON

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente de Tăbăcire a Pieilor TAN

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare a Sticlei

GLS

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Pastei de Lemn şi a Hârtiei

PP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Producerea de Font şi Oţel I&S

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare Cimentului şi a Varului

CL

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Sistemele Industriale de Răcire

CV

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Fabricare a Clorurilor şi Bazelor

CAK

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Procesare a Metalelor Feroase

FMP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Metalelor Neferoase NFM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industria Textilă TXT

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Ţiţei şi Rafinării REF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Chimică Organică de Volum Mare

LVOC

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea şi Administrarea Sistemelor de Apă Reziduală şi de evacuare a Gazelor în Sectorul Chimic

CWW

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industriile Mâncării, Băuturii şi Laptelui

FM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria Fierăriei, Topitoriei şi Turnătoriei

SF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente legate de Emisiile Poluante Rezultatele din Depozitare

ESB

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Economie şi Efectele Cross-Media

ECM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Instalatiile Mari de Ardere

LCP

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Abatoare şi Produse Animale

SA

Documentaţie referitoare la Cele Mai Bune Tehnici Existente pentru Administrarea Sterilului de procesare şi a Pietrei reziduale rezultate din Activităţile Miniere

MTWR

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeţelor Metalice

STM

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Industriile de Tratare a Deşeurilor

WT

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale. Anorganice de Volum Mare (Amoniac, Acizi şi Îngrăşăminte Chimice)

LVIC-AAF

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Incinerarea Deşeurilor WI

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Polimeri POL

Documentul de referinta referitor la Tehnicile de Eficientizare a Energiei ENE

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Organice

OFC

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale Speciale Anorganice

SIC

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Tratarea Suprafeţelor folosind Solvenţi

STS

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente pentru Producerea de Chimicale cu volum mare anorganic (Solide şi Altele)

LVIC-S

Documentul de referinta pentru cele mai bune tehnici existente în Industria de Ceramică CER

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs i

REZUMAT Cresterea pasarilor si porcilor (ILF) BREF (Documentul de Referinta al Celor mai bune tehnici disponbile) reflecta un schimb de informatii mentionat in articolul 16(2) din Directiva Consiliului 96/61/EC. Acest rezumat – gandit a fi cititi I legatura cu explicatiile din prefata BREF asupra obiectivelor, utilizarii si termenilor legal – descrie rezultatele principale, concluziile principale BAT si nivelurile associate cu emisiile/consumul. Poate fi citit si inteles ca un document de sine statator, inca, fiind un rezumat, nu prezinta toate complexitatile intregului text al BREF. De aceea nu este elaborat ca un substituent al intregului text BREF, ca instrument in determinarea BAT.

Scopul lucrarii Scopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a anexei I din Directiva IPPC 96/61/EC ca fiind ‘instalatiile pentru cresterea intensive a porcilor si pasarilor cu mai mult de:

(a) 40000 locuri pentru pasari (b) 2000 locuri pentru productia de porci (peste 30 kg), sau (c) 750 locuri pentru scroafe.’

Directiva nu defineste termenul de ‘pasari’. Din discutia Grupului Tehnic de Lucru (TWG) s-a concluzionat ca in acest document scopul legat de pasari se rasfrange asupra gainilor, gainilor ouataoare si a puilor de ingrasare, curcanilor, ratelor si bibilicilor. Oricum, doar ouatoarele si puii sunt luati in considerare in detaliu in acest document ca urmare a informatiilor putine avute asupra curcanilor, ratelor si bibilicilor. Productia de porci include cresterea porcilor, a caror crestere /ingrasare incepe de la o greutate ce variaza intre 25 si 35 kg de greutate vie. Cresterea scroafelor include scroafele de imperechere, gestante si scroafe cu purcei si scroafe tinere. Structura industriei Agricultura in general Agricultura a fost si este dominata de afacerile de familie. Pana in anii saizeci si la inceputul anilor saptezeci, productia de pasari si porci facea parte din activitatile mixte de la o ferma, unde erau crescute cereale si diferite specii de animale. Hrana era obtinuta la ferma sau era furnizata local, iar reziduurile de la animale erau returnate pe terenuri ca fertilizatori. Doar un numar foarte mic de ferme de acest gen mai exista in Ue, deoarece fermierii au fost incurajati sa se specializezez prin cresterea cererii pe piata, dezvoltarea materialului genetic si echipamentului agricol si disponibilitatea hranei relativ ieftina. In consecinta, numarul de animale si capacitatea fermelor a crescut si a asa a inceput crestera intensiva a animalelor. In cadrul acestor lucrari au fost luate in considerare protectia animalelor si evolutiile, chiar daca acestea nu au fost prioritare. Suplimentar la legislatia UE se va continua discutia referitoare la protectia animalelor. Unele State Membre au deja diferite reglementari legate de protectia animalelor si impun cerinte legate de sistemele de adapost, ce depasesc reglementarile de protectia animalelor.

Pasarile La nivel international, Europa este al doilea mare producator de oua de gaini cu aproximativ 19% din total produs la nivel international si se preconizeaza ca aceasta productie nu se va schimba semnificant in urmatorii ani. Ouale pentru consumul uman sunt produse in toate Statele Membre. Cel mai mare producator de oua din UE este Franta (17 % din productia de oua) urmata de Germania (16 %), Italia si Spania (ambele 14 %) indeaproape urmate de Olanda (13 %). Din Statele Membre exportatoare, Olanda este exportatorul cel mai mare cu 65 % din productia exportata, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania, consumul este

Executive Summary

ii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

mai mare decat productia. Cele mai multe oua de consum produse in UE (aprox. 95 %) sunt consummate in Europa. Majoritatea gainilor ouatoare din UE sunt tinute in custi, chiar daca, in special in Nordul Europei, productia de oua provenite din cresterea fara custi, a castigat popularitate in ultimii zece ani. De exemplu, Marea Britanie, Franta, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda si-au crescut proportia de oua produse in sisteme precum voliere, semi-intensiva, in aer liber si spatii cu pat absorbant. Cresterea pe pat absorbant este cel mai popular sistem de crestere fara cusca, cu exceptia Frantei, Irlandei si Marii Briatanii, unde sunt preferate sistemele semi-intensive si in aer liber. Numarul ouatoarelor tinute in ferme variaza considerabil intre cateva mii si pana la mai multe sute de mii. Doare nu numar de ferme relativ mic per Stat Membru se preconizeaza sa intre sub incidenta Directivei IPPC, de ex. peste 40000 gaini ouatoare. Numarul total de ferme din UE ce ating aceasta limita este doar de peste 2000. Cel mai mare producator de carne de pasare din UE 15 (anul 2000) este Franta 26 % din UE-15 productia de carne de pasare), urmata de Marea Britanie (17 %), Italia (12 %) si Spania (11 %). Unele tari sunt clar orientate spre export, precum Olanda, unde 63% din productie nu este consumata in tara, si Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51 % si 31% din productie nu este consumata in tara de productie. Pe de cealalta parte, unele tari precum Germania, Grecia si Austria au un consum mai mare decat productia; in aceste tari, 41 %, 21 % si 23 % din consumul total este importat din alte tari. Productia de carne de pasare a crescut din 1991. Producatorii cei mai mari UE (Franta, UK, Italia si Spania) arata o crestere a productiei lor de carne de pasare. Puii de ingrasat nu sunt crescuti in general in custi, chiar daca exista sistemele de custi. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe sistemul intrare completa – iesire completa, aplicat pe podelele acoperite cu pat absorbant. Fermele de pui de ingrasat cu peste 40000 locuri de pasari, intrand astfel sub incindenta Directiva IPPC, sunt destul de des intalnite in Europa. Porcii UE-15 are aproximativ 20 % din productia de porci, indicata de greutatea carcaselor. Producatorul cel mai mare de carne de porc este Germania (20 %), urmata de Spania (17%), Franta (13%), Danemarca (11%) si Olanda (11 %). Impreuna, ele produc mai mult de 70% din productia indigena a UE 15. UE 15 este un exportator net de carne de porc, importand doar cantitati foarte mici. Oricum, nu fiecare producator mare este un exportator net; Germania de exemplu, importa dublu decat a exportat in 1999. In EU-15, productia de porci a crescut la 15 % between 1997 and 2000. Numarul total de porci in Decembrie 2000 a fost de 122.9 milioane, care corespunde unei scaderi de 1.2 % comparata cu 1999. Fermele de porci variaza considerabil in marime. In UE 15, 57% din scroafe se afla in unitati mai mari de 100 scroafe. In Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Olanda si Marea Britanie, cifra aceasta este de peste 70%. In Austria, Finlanda si Portugalia sunt predominante unitatile de scroafe mai mici. Majoritatea porcilor pentru ingrasare (81 %) sunt crescut in unitati de 200 porci sau mai multi, cu 63% din ei in unitati cu peste 400 porci. 31% din porcii la ingrasat sunt crescuti in adapostori de peste 1000 porci. Industria in Italia, Marea Britanie si Irlanda este caracterizata de unitati mai mari de 1000 porci la ingrasat. Germania, Spania, Franta si Olanda au proportii semnificante de porci in unitati intre 50 si 400 porci la ingrasare. Din aceste cifre reiese clar ca doar un numar relativ redus de ferme intra sub incidenta Directivei IPPC.

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs iii

In aceasta evaluare a consumului si nivelurilor de emisie din fermele de porci, este important sa se cunoasca sistemul de productie aplicat. Cresterea si ingrasarea au ca scopt de obicei obtinerea unei greutati la taiere de 90 - 95 kg (UK), 100 – 110 kg (altele) sau 150 – 170 kg (Italia), aceste greutati fiind obtinute de-alungul diferitor perioade de timp. Impactul de mediu al industriei In fermele de crestere intensive, aspectul de mediu cheie este acela ca animalele metabolizeaza hrana si elimina aproape toti nutrientii prin excremente. In productia de porci de sacrificare, procesul consului de azot, utilizarea si pierdierile sunt bine inteles si aratate in figura 1. Din pacate o asemenea imagine nu este valabila si pentru pasari.

Figura 1: Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg Cresterea intensiva a animalelor coincide cu o densitate de animale mai mare iar aceasta densitate poate fi considerata ca un indicator brut a cantitatii de excremente animale produse de ferma. O densitate mare poate sugera faptul ca depunerile de minerale disponibile din excrementele animale pot depasi cerintele ariei agricole pentru cerealele crescute sau pentru mentinerea ierbii de pe campuri. In cele mai multe tari, productia de porci este concentrate in anumite regiuni, de exemplu in Olanda productia este concentrate in provinciile din sud, in Belgia este punternic concentrate in West Flanders. In Franta, productia intensiva de porci este concentrata in Marea Britanie iar in Germania productia de porci este concentrata in nord-vest. Italia isi are productia de porci concentrata in Valea Po; in Spania aceasta este in Cataluña si in Galicia, iar in Portugalia productia de porci este concentrata in nord. Densitatile cele mai mare sunt raportate a fi in Olanda, Belgia si Danemarca. Datele asupra concentratiei productiei de animale la nivel regional este considerate a fi un indicator bun asupra faptului daca o regiune ar putea avea probleme potentiale de mediu. Aceasta este ilustrata clar prin figura 2, care arata problemele precum: acidifierea (NH3, SO2, NOx), eutrofierea (N, P), deranjarea locala (miros, zgomot) si imprastierea fugitive a metalelor grele si pesticidelor.

Proteina din tesuturile porcilor

Urina

Emisiile de amoniac in aer

Imprastierea dejectiilor pe sol

Proteina in hrana Dejectii

Fecale

Executive Summary

iv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figura 2: Ilustrarea aspectelor de mediu legate de cresterea intensiva Tehnicile aplicate si Bat asupra cresterii intensive de animale In general, activitatile ce pot fi gasite intr-o ferma cu crestere intensive, sunt:

Cresterea animalelor

Descarcarea & incarcarea animalelor

Selectarea si Impachetarea oualelor

(doar fermele de ouatoare

Amestecarea hranei

Depozitarea hranei

Macinarea furajului

Depozitareadeseurilor

Depozitareacarcaselor

Tratarea apei uzate

Depozitareabalegarului

Depozitare Permanenta pe teren Incinerarea

Tratarea balegarului la ferma

Depozitarea Produselor reziduale

Aplicarea pe propriul teren

Procesarea externa

Tratarea externa sau aplicarea

Energia

Evacuarea Achizitionarea hranei

Figura 3: Schema genearala a activitatilor din ferma de crestere intensiva Aspectul central de mediu in cresterea intensiva a animalelor este dat de balegar. Acesta este reflectat in ordinea in care activitatile din ferma sunt prezentate in capitolele 4 si 5 in acest document, incepand cu buna practica agricola, urmat de strategiile de alimentare pentru a influenta calitatea si compozitia excrementelor, metodelor de indepartare a gunoiului din sistemele de adapost, depozitarea si tratarea gunoiului si in final imprastierea acestuia pe teren. Alte aspecte de mediu precum deseurile, energia, apa si apa uzata, si zgomotul sunt de asemenea abordate, desi mai putin detaliat.

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs v

Amoniacului i s-a dat cea mai mare atentie ca poluant cheie pentru aer deoarece este emis in cele mai mari cantitati. Aproape toate informatiile asupra reducerii de emisie de la adapostirea animalelor sunt raportate la reducerea emisiei de amoniac. Se presupune ca tehnicile de reducere a emisiilor de amoniac vor reduce de asemenea emisiile altor substante gazoase. Alte impacturi de mediu se refera la emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezulta din imprastierea gunoiului pe teren. Masurile de reducere a acestor emisii nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze si imprastia gunoiul rezultat, ci cuprinde masurile prin intreg sirul de etape, incluzand pasii pana la minimizarea productiei de balegar. In paragrafurile de mai jos, tehnicile aplicate si concluziile asupra BAT sunt rezumate pentru pasari si porci. Buna practica agricola in cresterea intensive a porcilor si pasarilor Buna practica agricola este o parte esentiala a BAT. Desi este dificil sa se cuantifice beneficiile de mediu in termenii reducerii emisiilor sau reducerilor in utilizarea energiei si apei, este clar ca un management constincios al fermei va contribui la imbunatatirea performantei de mediu in ferma de crestere intensiva a pasarilor si porcilor. Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensiva a animalelor, BAT inseamna a respecta cele ce urmeaza: • identificarea si implementarea educatiei si programelor de training pentru personalul fermei • inregistrarea consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale, a

deseurilor rezultate si imprastierea pe camp a fertilizatorilor anorganici si a deseurilor • detinerea unei proceduri de urgenta pentru a putea face fata emiisilor neplanificate si

incidentelor • implementarea unui program de reparatii si mentenanta pentru a asigura faptul ca structurile

si echipamentul functioneaza bine si instalatiile sunt pastrate curate • planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum si furnizarea

materialelor si eliminarea produselor si deseurilor, si • planificarea aplicatiei gunoiului pe teren, in mod corespunzator. Strategiile de alimentare pentru pasari si porci Compozitia hranei pasarilor variaza considerabil nu doar intre instalatii insa si intre Statele Membre. Aceasta se datoreaza amestecului de ingrediente diferite, precum cerealele, semintele, boabele de soia si bulbilor, tuberculilor, radacinilor, recoltelor radacinoase si produselor de origine animala (de ex. carne de peste, faina de carne si oase si produse lactate). Principalele ingrediente pentru porci sunt cerealele si soia. Hranirea eficienta a animalelor tinde sa furnizeze cantitatea solicitata de energie neta, amino-acizi esentiali, minerale, micro-elemente si vitamine pentru crestere, ingrasare sau reproducere. Formula de hranire a porcilor este o chestiune complexa iar factorii precum greutatea vie si etapa de reproducere, influenteaza compozitia hranei. Se utilizeaza de cele mai multe ori hrana lichida, insa se utilizeaza si hrana uscata si amestecuri. Independent de prepararea hranei pentru a o potrivi cat de mult posibil la cerintele pentru pasari si porci, exista de asemenea si tipuri diferite de alimentare in timpul ciclului de productie. Vezi tabelul 1 pentru diferite categorii si numarul fazelor de alimentare, aplicate uzual si considerate BAT. O tehnica aplicata de reducere a excretiei de nutrienti (N si P) in balegar, pentru porci si pasari, este “managementul nutrional”. Managementul nutrional tinde sa potriveasca si mai indeaproape cerintele animale in diferitele etape de productie, astfel reducand cantitatea de azot eliminate din azotul nedigerat sau catabolizat. , si care este eliminat in timp prin urina. Masurile de alimentare include hranirea in faze, formule de diete bazate pe nutrientii digestibili /disponibili, utilizand diete cu proteine reduse cu supliment de amino-acizi si utilizand diete cu fosfor redus cu suplimant fitasic sau diete cu fosfati inorganici foarte digerabili. Si mai mult,

Executive Summary

vi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

utilizarea anumitor aditivi in alimentare, precum enzimele, pot creste eficienta alimentara, astfel imbunatatind retinerea nutrientilor si astfel reducand cantitatea de nutrienti ramasi in balegar. Pentru porci, o reducere de proteina cruda de la 2 la 3 % (20 la 30 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip si punctul initial de incepere, pentru pasari aceasta este de 1 la 2% (10 la 20 g/kg de hrana). Intervalul obtinut pentru continutul proteic, concluzionat a fi Bat, este raportat in tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei aplicate au loc momentan in unele State Membre si pot duce la reduceri posibile in viitor, in functie de efectele asupra schimbarilor in geno-tipuri. Daca este vorba de fosfor, baza pentru BAT este data de alimentarea animalelor (pasarile si porcii) cu diete succesive (alimentarea in faze) cu continut de fosfor per total mai redus. In aceste diete, fosfatii din hrana anorganica digerabila si/sau fitasele trebuie sa fie utilizate pentru a garanta alimentarea suficienta a fosforului digerabil. Pentru pasari, o reducere totala de fosfor de 0.05 la 0.1 % (0.5 la 1 g/kg hrana) poate fi realizata in functie de rasa/geno-tip, utilizarea hranei de materie cruda si punctul de incepere prin aplicarea fosfatilor si/sau fitaselor din hrana anorganica foarte digetibila in hrana. Pentru porci, aceasta reducere este de 0.03 - 0.07 % (0.3 - 0.7 g/kg din hrana). Nivelul rezultant al continutului total de fosfor din hrana este dat in tabelul 1. Pentru situatia porcilor, valorile asociate BAT din tabel sunt doar indicatoare, deoarece ele, ca si altele, depind de continutul energetic din hrana. De aceea nivelurile vor trebui adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei este momentan realizata in cateva din Statele Membre si pot aduce noi reduceri, in functie de efectele schimbarilor din genotipuri.

Speciile Fazele Continutul brut de proteina (% in feed) 1)

Continutul total de fosfor (% in feed) 2) Observatii

incepere 20 – 22 0.65 – 0.75 crestere 19 – 21 0.60 – 0.70

Pui de ingrasat

final 18 – 20 0.57 – 0.67 <4 saptamani 24 – 27 1.00 – 1.10

5 – 8 saptamani 22 – 24 0.95 – 1.05 9 – 12 saptamani 19 – 21 0.85 – 0.95 13+ saptamani 16 – 19 0.80 – 0.90

Curcani

16+ saptamani 14 – 17 0.75 – 0.85 18 – 40 saptamani 15.5 – 16.5 0.45 – 0.55 Ouatoare

40+ saptamani 14.5 – 15.5 0.41 – 0.51 Purcei <10 kg 19 – 21 0.75 – 0.85 Scroafe cu purcei

<25 kg 17.5 – 19.5 0.60 – 0.70

25 – 50 kg 15 – 17 0.45 – 0.55 Porci de ingrasare 50 – 110 kg 14 – 15 0.38 – 0.49

gestatia 13 – 15 0.43 – 0.51 Scroafe alaptare 16 – 17 0.57 – 0.65

1) cu alimentare adecvata echilibrata si optima de amino acizi digestibili si 2) cu fosfor adecvat digestibil prin utilizarea de ex. a fosfatilor digestibili anorganici si/sau fitazelor

Tabelul 1: Nivelurile de proteina bruta indicativa in BAT – hrana pentru pasari si porci Sistemele de adapost pentru pasari; gainile ouatoare Cele mai multe gaini ouatoare sunt crescute in continuare in custi. Sistemul conventional de adapostire este o baterie cu depozitarea deschisa a gunoiului pe sub custi, insa in zilele actuale cele mai multe tehnici prezinta o imbunatatire a acestui sistem. Principiul din spatele reducerii emisiilor de amoniac din custi consta intr-o eliminare frecventa a gunoiului. Gunoiul uscat reduce de asemenea emisiile prin inhibarea reactiilor chimice. Cu cat se usca mai repede gunoiul cu atat mai mica va fi emisia de amoniac. O combinatie de eliminare frecventa si uscare fortata a gunoiului ofera o reduce mare a emisiilor de amoniac din adapost si de asemenea

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs vii

reduce emisiile din instalatiile de stocare, insa la un cost energetic aferent. Sistemele de custi aplicate de obicei, considerate BAT, sunt:

• un sistem de custi cu eliminarea gunoiului, cel putin de doua ori pe saptamana, prin intermediul benzilor de transport al gunoiului catre un depozit inchis

• custile dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului si cu uscarea cu tiraj fortat, la care gunoiul este eliminat cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit

• custi dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului cu uscarea imbunatatita prin tiraj forta, la care gunoiul este eliminat de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit inchis

• custile dispuse vertical cu o banda de transport a gunoiului cu un tunel de uscare deasupra custilor; gunoiul este eliminat catre un depozit acoperit dupa 24 – 36 ore.

Sistemul de custi cu un depozit aerat deschis de balegar (de asemenea cunoscut ca sistem in groapa adanca) este un BAT conditionat. In reginile unde climatul mediteranean predomina, acest sistem este Bat. In regiunile cu temperaturi medii mult mai mici, aceasta tehnica poate indica o emisie de amoniac semnificant mai mare si nu este BAT, aceasta in cazul in care groapa de depozitare este prevazuta cu un mijloc de uscare a gunoiului. Oricum, ca o consecinta a cerintelor Directivei 1999/74/EC, avand la baza standardul minim pentru protectia gainilor ouatoare, custile numite mai sus vori fi scoase din valabilitate. Aceasta va interzice instalarea oricarui sistem nou conventional din 2003 si va conduce la o interzicere totala a acestor custi din 2012. Oricum, in 2005 se va decide daca Directiva sus mentionata necesita sa fie revizuita. Aceasta decizie depinde de rezultatelor mai multor studii si a negocierilor viitoare. Interzicerea sistemelor conventionale de custi va necesita fermelor sa utilizeze asa numitele custi cumulate sau sistemele fara custi. Tehnici diferite ce aplica conceptul de custi cumulate se afla actualmente in dezvoltare, insa la acestea exista putina informatie disponibila. Oricum, aceste concepte vor forma alternativa unica la sistemele custi ce va fi permisa pentru instalatiile noi incepand cu 2003. Sistemele de adapostire fara cusca, care au fost considerate BAT, sunt:

• sistemul cu pat absorbant (cu sau fara uscare fortata a gunoiului) • sistemul cu pat absorbent cu pardoseala perforate si uscare fortata a gunoiului • un sistem de voliere cu sau fara zona in aer libera si/sau zona exterioara care se preteaza

pentru scormonit. Informatia din textul principal al BREF, asupra sistemelor de adapostire mentionate mai sus, arata ca imbunatatind protectia animalelor s-ar produce un efect negative prin limitarea reducerii emisiilor de ammoniac din adaposturile de gaini ouatoare. Sistemele de adapost pentru pasari; puii de ingrasat

Adapostirea traditionala pentru productia intense a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina natarula sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventialatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (feresterle cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare.

Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul abosorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat:

Executive Summary

viii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri

• adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbent si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA).

Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparative cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt:

• o podea perforate cu sistem de uscare cu aer fortat • o podea supraetajat cu sistem de uscare cu aer fortat • un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului.

In mod normal exista un sisstem de intazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemnea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta. Sistemele de adapostire pentru porci; observatiile generale Un numar de puncte generale sunt realizate asupra adapostului de porci, urmate de o descriere detaliata a tehnicilor aplicate pentru adapostire si BAT asupra adapostirii scroafelor de imperechere si gestante, porcilor de ingrasat / de sacrificare, scroafelor cu purcei si purceilor in crestere. Conceptul de reducere a emisiilor de ammoniac din aer de la sistemele de adapostire a porcilor, asa cum sunt prezentate in capitolul 4, de obicei implica unele sau toate principiile urmatoare:

• reducerea suprafetelor de balegar emitente • eliminarea gunoiului (namolului) din groapa catre un depozit extern de namol • aplicarea tratamentului suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine lichidul de spalare • racirea suprafetei de excremente • utilizarea suprafetelor (de exemplu, a canalelor pentru balegar si gratarelor) care sunt

usor de curatat. Betonul, fierul si plasticul sunt utilizate in constructia podelelor perforate. Vorbind in general si avand aceeasi marime a perforatiei, gunoiul cazut pe perforatiile de beton necesita un timp mai indelungat de cadere in groapa decat utilizandu-se un gratar de fier sau plastic, acest aspect asociindu-se cu emisii ridicate de amoniac. Aici trebuie sa se mentioneze faptul ca gratarul de fier nu este permis in unele State Membre. Eliminarea frecventa a gunoiului prin spalarea cu namol poate rezulta intr-un maxim al emisiilor de miros cu fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod normal de doua ori pe zi; o data seara si

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs ix

o data seara. Aceste maxime de emisii de miros pot cauza o disturbare pentru vecini. Tratamentul aditional al namolului necesita de asemenea energie. Aceste efecte colaterale au fost luate in considerare la definirea BAT legat de conceptele diferitor adaposturi. Aceste maxime ale emisiilor de miros pot provoca disconfortul vecinilor. Tratamentul suplimentar al namolului necesita de asemenea energie. Referitor la stratul absorbent (de obicei paie), se preconizeaza ca utilizarea absorbantului in adaposturile de porci va creste in Comunitate ca urmare a constientizarii protectiei animalelor. Absorbantul poate fi aplicat in legatura cu sistemele de adapostire ventilate natural (controlate automat), la care stratul absorbant ar proteja animalele de temperaturile reduse, astfel necesitand mai putina energie pentru ventilare si incalzire. In sistemele in care este utilizat stratul absorbant, boxa poate fi impartita in zona de dejectii (fara strat absorbant) si zona cu pardoseala soldia si strat absorbant. S-a raportat ca porcii nu folosesc mereu aceste zone intr-un mod corect, de ex. ei dejecteaza in zona amenajata cu strat absorbant si / sau utilizeaza suprafata perforata sau cea solida de dejectii pentru a se aseza. Oricum, conceptual boxei poate influenta comportamentul porcilor, desi s-a raportat ca in unele regiuni cu climat cald, acest lucru n-ar fi suficient pentru a preveni murdarirea cu dejectii a ariilor cu asternut absorbant si asezarea in ariile de dejectii. Argumentul pentru acesta a fost acela ca intr-un sistem complet cu asternut absorbant, porcii nu au posibilitatea de a se racori pe o podea neacoperita. O evaluare integrata a utilizarii asternutului absorbant ar include costuri suplimentare pentru furnizarea de asternut absorbant si scoaterea lui, precum si consecintele posibile asupra emisiilor din depozitul de balegar si pentru aplicatia pe teren. Utilizarea stratului de absorbant are loc in dejectii solide care cresc material organica a solului. In anumite circumstante, acest timp de balegar este benefic pentru calitatea solului; acesta este un efect collateral foarte pozitiv. In capitolul 4 tehnicile de adapostire aplicate pentru porci au fost evaluate asupra potentialului de reducere a emisiilor de ammoniac, N2O si CH4 , efectelor colaterale (utilizarea energiei si apei, mirosului, zgomotului, pulberilor) aplicabilitatii, operabilitatii, protectiei animalelor si costurilor; toate comparate fata de sistemul de referinta specific. Sistemele de adapostire pentru porci; scroafele de imperechere/gestante Sistemele de adapostire aplicate actualmente pentru scroafele de imperechere/gestante sunt:

• podelele perforate complet, ventilatia artificiala si groapa de colectare adanca de sub podea (nota: acesta este sistemul de referinta)

• podelele complet sau partial perforate cu sistemm de vacuum la partea inferioara, sub podea, pentru eliminarea frecventa a namolului cu canale de spalare pe sub podea si cand spalarea este finalizata, cu namol proaspat sau cu namol care este aerat.

• Podea complet sau partial perforata cu rigole/tuburi de spalare la baza inferioara, si acolo unde spalarea s-a finalizat, cu namol proaspat sau namol aerat

• Podea partial perforate cu o groapa de dejectii la baza • Podea partial perforate nervure de racire a suprafetei de dejectii • Podea partial perforate cu racleta pentru balegar • Podea solida de beton cu strat complet de absorbant • Podea de beton solida cu alimentatoare de paie si electronice.

Purcelele gestante si de imperechere pot fi adapostite fie individual fie in grup. Oricum, legislatia UE asupra protectiei porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protectia porciloar si solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 saptamani dupa service si pana la 1 saptamana inainte de timpul preconizat de fatare, in vigoare pentru adaposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si din 1 ianuarie 2013 pentru adaposturile existente. Sistemele de grup necesita sisteme diferite de alimentare (de ex. alimentatoare electronice pentru scroafe) pana la sistemele individuale de adapostire, de asemenea ca proiect al boxei care

Executive Summary

x Intensive Rearing of Poultry and Pigs

influenteaza comportamentul scroafei (de ex. utilizarea zonelor de dejectii si a celor de asternut). Oricum, din punct de vedere a mediului, datele inregistrate par a indica faptul ca sistemele de adapostire in grup a nivelurilor de emisie sunt similare pana la sisteme de adapostire, daca se aplica tehnici similare de reducere a emisiilor. In aceeasi legislatie UE asupra protectiei porcilor, asa cum este mentionat deasupra (Directiva Consiliului 2001/88/EC amendand 91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafetele podelelor. Pentru scroafe tinere si gestante, o parte specificata a ariei podelei trebuie sa fie podea solida continua din care un maxim de 15% este rezervata pentru deschizaturile de drenare. Aceste conditii noi se aplica tuturor proprietatilor noi construite sau reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si tuturor proprietatilor aparute din 1 ianuarie 2003. Efectul acestui aranjament al podelelor noi asupra emisiilor in comparatie cu o podea tipica perforata complet, existenta (care este sistemul de referinta) nu a fost cercetat. Maximul de 15% deschideri pentru drenaj in aria podelei solide, continue, in noile conditii, este mai mic decat spatiul gol de 20% din zona de podea de beton cu perforatii (un maxim de 20 mm gaura si un minim de 80 mm latime a perforatiei pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a reduce spatiul gol. In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente. Sistemul a fost aplicat in mod uzual in Europa. Referitor la sitemele de adapostire pentru scroafele de imperechere/gestante, BAT inseamna:

• Podele complet sau partial perforate cu sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului sau

• Podele partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii. Este acceptat in general faptul ca grilajul de beton provoaca mai multe emisii de ammoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, pentru BAT mentioant mai sus nu este disponibila nici o informatie asupra efectului diferitelor grilaje asupra emisiilor sau costurilor. Sistemele noi construite de adapostire cu podea complet sau partial perforate si rigole de spalare sau tuburi la baza, iar spalarea este efectuata cu lichid ne-aerat, reprezinta un BAT conditional. De exemplu, unde maximul de miros nu afecteaza vecinatatea ca urmare a spalarii, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi construite. Adica, acolo unde aceasta tehnica deja exista, ea este BAT (fara conditie). Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectii nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, dar acolo unde exista deja construite, se considera BAT. In sistuatiile retrofite, aceasta tehnica poate fi viabila dpdv economic si astfel si BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz. Sistemele de podea partial perforate cu racleta pentru dejectii asazata la baza actioneaza bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa se considera BAT daca tehnica este deja implementata. Sistemele de podele complet sau partial perforate si grilajele de spalare sau tuburile de la baza cu spalare aplicate cu lichid ne-aerat, asa cum s-a mentionat, este BAT daca a fost amplasata deja. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru noile sisteme de adapostire construite ca urmare a maximelor de miros, consumului energetic si operabilitate. Oricum, in cazurile in care tehnica este deja aplicata, este BAT.

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xi

Pareri divergente: Un Stat Membru sustine concluziile BAT, insa in opinia lor urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT in cazurile in care tehnicile sunt deja amplastate si sunt de asemenea BAT cand se planifica o extindere (prin intermediul unei noi cladiri) pentru a opera acelasi sistem (in locul a doua sisteme diferite):

• Podelele complet sau partial perforate cu spalarea permanenta a stratului permanent de namol din canale de la baza cu lichid neaerat sau aerat.

Aceste sisteme, deseori aplicate in acest Stat Membru, poate realiza o reducere mai mare a emisiilor de amoniac decat acele sisteme identificate anterior ca BAT sau BAT conditional. Argumentul atunci este acela ca costurile mari pentru retehnologizarea sistemelor existente prin oricare dintre aceste BAT nu sunt justificabile. Daca se va extinde, de exemplu prin intermediul unei cladiri, o instalatie care deja a adoptat aceste sisteme, implementarea BAT sau BAT conditional ar reduce operabilitatea facand ca operatorul sa utilizeze doua sisteme diferite la aceeasi ferma. De aceea, Statul Membru considera ca aceste sisteme sunt BAT datorita capacitatii bune de reducere a emisiilor, a operabilitatii si consideratiilor economice. Asupra sistemelor care utilizeaza absorbant s-au raportat la acea data potentiale de reducere a emisiilor foarte variabile si trebuie solicitate si alte informatii pentru a permite un ghid mai bun asupra BAT pentru sistemele ce se bazeaza pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluziona ca atunci cand stratul absorbant este utilizat, impreuna cu buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul, concepand o boxa cu podea adecvata si creand arii functionale, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Sistemele de adapostire pentru porci; ingrasare/sacrificare Sistemele de adapostire utilizate actualmente pentru porcii de ingrasare/sacrificare:

• Podele complet perforate, ventilare artificiale si bazin de colectare adanc, aflat la baza (nota: acesta este sistemul de referinta)

• Podele complet sau partial perfortate cu sistem de vacuum la baza pentru o eliminare frecventa a namolului

• Podele complet sau partial perforate cu canale de spalare la baza si, acolo unde spalarea s-a facut, cu namol proaspat sau cu namol care e aerat

• Podele complet sau partial perforate cu rigole/tuburi de spalare la baza si unde spalarea s-a efectuat cu namol proaspat sau cu namol care este aerat

• Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, amplasat la baza • Podele partial perforate cu nervure de racire a suprafetei de dejectii • Podele partial perforate cu racleta de dejectii • Podele partial perforate cu podea solida convexa central sau cu o podea solida inclinata

la capatul boxei, canal de dejectii cu pereti laterali inclinati si bazin de deseuri inclinat • Podele partial perforate cu bazin redus de dejectii, inclusive pereti inclinati si sistem de

vacuum • Podea partial perforate cu eliminarea rapida a namolului si alee externa cu absorbant • Podea partial perforate cu o boxa acoperita • Podea solida de beton cu strat absorbant complet si climat exterior • Podea solida de beton cu alee externa acoperita cu absorbant si sistem de scurgere cu

paie. Porcii de ingrasare/sacrificare sunt mereu adapostiti in grup iar cele mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea porcilor de ingrasare/sacrificare, care este podeaua complet perforata cu bazin adanc pentru dejectii

Executive Summary

xii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

amplasat la baza si ventilatie mecanica. Pentru sistemele de adapostire pentru porcii de ingrasare/sacrificare, BAT este:

• o podea complet perforata cu un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa, sau • o podea partial perforata cu un bazin redus pentru dejectii, incluzand peretii inclinati si

sistemul de vacuum sau • o podea partial perforata cu o podea centrala, solida convexa sau o podea solida

inclinata la capatul frontal al boxei, o rigola pentru dejectii cu pereti inclinati si bazin cu panta pentru dejectii.

In general se accepta faptul ca grilajul de ciment determina mai multe emisii de ammoniac decat grilajul de metal sau plastic. Oricum, datele de emisie raportate arata doar o diferenta de 6%, insa costurile sunt semnificant mai mari. Grilajul metallic nu este permis in fiecare Stat Membru, si ele nu sunt aplicabile pentru fiecare porci cu greutate mare. Sistemele de adapostire ce se vor construe cu o podea complet sau partial perforata si cu rigole de spalare sau tuburi aflate la baza si unde spalarea se aplica cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditional. In unele cazuri, unde maximele de miros, ca urmare a spalarii, nu se preconizeaza a afecta vecinatatea, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi de construit. In unele cazuri, unde aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie). Un sistem de adapost cu nervure de racire a suprafetei de racire, utilizand un sistem apropiat cu pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei pentru dejectii nu sunt BAT pentru sistemele noi de adapostire ce se vor construe, insa acolo unde deja este existenta, se va considera BAT. In situatiile de retehnologizare aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT, insa aceasta trebuie sa fie decisa de la caz la caz. Trebuie sa se mentioneze ca eficienta energetica poate fi mai redusa in situatiile in care caldura care rezulta de la racire nu se utilizeaza, de exemplu deoarece acolo nu sunt purcei pentru care sa existe caldura. Sistmele de podele partial perforate cu racleta pentru dejectii aflata la baza lucreaza in general bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa este BAT pentru tehnicile deja existente. Sistemele de podele complet sau semi perforate si cu rigole de spalare sau tuburi aflate la baza cu spalarea facuta cu lichid ne-aerat, asa cum a fost mentionat mai devreme, este BAT atunci cand este deja existenta. Aceeasi tehnica realizata cu lichid aerat nu este BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi datorita maximelor de miros, consumului energetic si operabilitatii. Oricum, in cazurile in care aceasta tehnica este deja aplicata, se va considera BAT: Parerile divergente: Un Stat Membru sprijina concluziile asupra BAT, insa din acelasi motiv si utilizand aceleasi argumente asa cum s-a mentionat mai devreme asupra scroafelor de imperechere/gestante, parerea acestuia este ca urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT:

• o podea complet perforate sau partial perforate cu spalarea stratului permanent de namol din canale, aflate la baza, cu lichid ne-aerat sau aerat.

Asupra sistemelor care utilizeaza absorbant s-au raportat la acea data potentiale de reducere a emisiilor foarte variabile si trebuie solicitate si alte informatii pentru a permite un ghid mai bun asupra BAT pentru sistemele ce se bazeaza pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluziona ca atunci cand stratul absorbant este utilizat, impreuna cu buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul, concepand o boxa cu podea adecvata si creand arii

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xiii

functionale, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu de ceea ce ar putea fi BAT:

• podele solide de beton cu o alee externa cu absorbant si sisteme de curgere cu paie. Sistemele de adapost pentru porci; scroafele cu purcei Sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt:

• boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea (fiind referinta)

• boxa cu podea complet perforata cu podele complet perforate cu o supratata inclinata pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate cu o combinatie de apa si canal pentru dejectii pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate si un sistem de spalare cu rigole pentru dejectii pe sub podea

• boxa cu podele complet perforate si bazin pentru dejectii la inferior • boxa cu pardosele complet perforate cu nervuri de racire a suprafetei pentru dejectii • boxa cu pardosele partial perforate • boxa cu pardosele partial perforate si racleta pentru dejectii

Scroafele cu purcei in Europa sunt in general adapostite in boxe cu podele de fier si/sau plastic, In majoritatea adaposturilor, scroafele limitate in miscarea lor cu purceii lasati in jurul lor, liberi. Majoritatea adaposturilor au o ventilatie controlata si deseori o zona incalzita pentru purcei in timpul primelor catorva zile. Acest sistem cu bazin de dejectii adanca pe sub podea este sistemul de referinta. Diferenta intre podelele perforate partial si total nu se distinge foarte bine in cazul scroafelor cu purcei, unde scroafa este limitata in miscarea ei. In ambele cazuri, eliminarea de catre scroafa a dejectiilor se face in aceeasi zona perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza astfel predominant asupra schimbarilor catre bazinul de dejectii. BAT este o boxa cu un fier complet perforat si cu o:

• combinatie a canalului de apa si dejectii, sau • sistem de spalare cu rigole de dejectii, sau • canal de dejectii pe sub podea.

Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectie utilizand un sistem inchis de pompe de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectie nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi insa daca acestea deja au fost montate, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT insa aceasta trebuie decisa de la caz la caz. Boxele cu podea partial perforata si racleta de dejectii pe sub podea lucreaza in general bine insa operabilitatea este dificila. De aceea racleta de dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapostire, insa este BAT daca tehnica este deja existenta. Pentru instalatiile noi, urmatoarele tehnici nu sunt BAT:

• boxele cu podea partial perforate si bazin de dejectii redus, si • boxele cu podea complet perforate si inclinata.

Oricum, daca aceste tehnici deja sunt implementate, atunci se va considera BAT. Trebuie sa se mentioneze faptul ca prin ultimul sistem pot apare mustele daca nu se iau masuri pentru aceasta. Dateletrebuie sa fie solicitate pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceeas ce inseamna BAT. Oricum, TWG a concluzionat faptul ca daca se utilizeaza absorbant, avand o buna practica precum utilizarea unui absorbant sufficient, schimbarea frecventa a absorbantului si proiectarea unei podele a boxei adecvata, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT.

Executive Summary

xiv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Sistemele de adapostire pentru purcei; purceii Sistemele aplicate actualmente pentru purcei sunt:

• boxe sau flatdeck cu podele complet perforate si bazine de colectare adanci pe sub podea (referinta)

• boxe sau flatdeck cu podele complet sau partial perforate si un sistem de vacuum pentru eliminarea frecventa a namolului

• boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si o podea inclinata de beton pentru a separar fecalele de urina

• boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si cu un bazin pentru dejectii cu racleta • boxele sau flatdeck cu podele complet perforate si rigole de spalat/tuburi la partea

inferioara, unde spalarea este facuta cu namol proaspat sau namol care este aerat • boxele cu podea partial perforata; sistem cu doua climaturi • boxe cu podea partial perforate si cu podea solida inclinata sau convexa • boxe cu podele partial perforate si bazin pe dejectii si canal pentru apa potabila uzata • boxele cu podele partial perforate cu grilaj de fier si canal de dejectii cu grilaje • boxele cu podele perforate partial si racleda de dejectii • boxele cu podele partial perforate si cu grilaj de fier si canal de dejectii si pereti laterali

inclinati • boxele cu podele partial perforate si nervuri de racire a suprafetei • podele partial perforate cu grilaj triangular si boxa acoperita • podele solide de ciment si cu ventilatie naturala si cu paie.

Purceii sunt adapostiti in boxes au in flatdeck. In principiu, eliminarea dejectiilor este echivalenta pentru o boxa si pentru un flatdeck (boxa inaltata). Sistemul de referinta este o boxa sau un flatdeck cu o podea complet perforate facuta din grilaj de plastic sau metal si cu un bazin adanc de dejectii. Se presupune ca, in principiu, masurile de reducere applicable la boxele conventionale pentru purcei, poate fi de asemenea aplicata la un flatdeck, insa nu s-a raportat inca experienta cu o astfel de modificare. BAT este o boxa:

• sau flatdeck cu o podea complet sau partial perforate cu un sistem de vacuum pentru o eliminare frecventa a namolului, sau

• flatdeck cu o podea complet perforata pe sub care exista o podea inclinata de beton pentru a separa fecalele de urina, sau

• cu podea partial perforata (sistem cu doua climate), sau • cu podea partial perforate de fier sau plastic si podea solida inclinata sau convexa, sau • cu podea partial perforate cu grilaj de metal sau plastic si un bazin plat pentru dejectii si

canal pentru apa potabila uzata, sau • cu podea partial perforata cu grilaj triangular si canal de dejectii cu pereti despartitor

inclinati Sistemele noi de construit cu podea complet perforate si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si unde spalarea este aplicata cu lichid ne-aerat, sunt BAT conditionat. In cazurile in care maximile de miros, ca urmare a spalarii, nu este preconizat a disturba vecinatatea, atunci aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi de construit. In cazurile in care aceasta tehnica este deja implementata, este BAT (fara conditie). Un sistem de adapostire cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii utilizand un sistem inchis cu pomple de incalzire, lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru sistemele de adapostire ce se vor construi, insa acolo unde este deja implementat, se va considera BAT. In situatiile de retehnologizare,

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xv

aceasta tehnica poate fi economic viabila si astfel poate fi de asemenea BAT, insa acest lucru trebuie decis de la caz la caz. Sistemele complet perforate sau partial perforate cu racleta pentru dejectii, lucreaza in general bine insa operarea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele de adapostire noi de construit, insa este BAT acolo unde BAT este deja implementata. Porcii sunt tinuti de asemenea pe podele solide de ciment cu absorbant partial sau complet. Nu a fost raportata nici o data a emisiilor de amonica pentru aceste sisteme. Oricum, TWG a concluzionat faptul ca atunci cand este utilizat absorbant, impreuna cu o buna practica precum absorbant suficient, schimband frecvent absorbantul si concepand o podea a boxei adecvata, atunci ele nu pot fi excluse de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu pentru ceea ce inseamna BAT:

• o boxa ventilate natural cu podea acoperita comlet cu absorbant. Apa pentru porci si pasari In cresterea porcilor si pasarilor, apa este utilizata pentru activitatile de curatire si pentru adaparea animalelor. Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerat a fi practice. Aceasta va varia conform dietei lor, chiar daca unele strategii de productie include accesul restrictionat la apa, accesul permanent la apa este in general considerat a fi obligatoriu. In principiu exista trei tipuri de sisteme de adapare a animalelor, care sunt aplicate: tasnitoarele de capacitate mica sau adapatoarele de capacitate mare cu captare a apei, troc pentru apa si adapatori rotunde, idar pentru porci acestea sunt: tasnitoare in troc sau bazine si tasnitoare prin atingere. Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje. Oricum, nu exista suficiente date disponibile pentru a ajunge la o concluzie BAT. Asupra activitatilor, unde se utilizeaza apa, se considera BAT reducerea apei utilizata la urmatoarele: .

• Curatarea adapostului animal si a echipamentului cu utilaje la presiune ridicata dupa fiecare ciclu de productie sau dupa fiecare sarja. La curatarea adaposturilor de porci, apa de curatare ajunge in sistemul de namol si de aceea trebuie sa se gaseasca un compromis intre curatenia necesara si utilizarea unai cantitati cat mai mici de apa.

• Calibrarea realizata regulat la instalatiile de adapare pentru a preveni scurgerile • Pastrarea unui registru al apei utilizate prin masurarea consumului, si • Detectarea si repararea scurgerilor.

Energia pentru porci si pasari In cresterae porcilor si pasarilor, informatia asupra utilizarii energiei se concentreaza asupra sistemeleor de incalzrie si ventilare a adaposturilor. BAT pentru porci si pasari este de a reduce energia prin aplicarea unei practici bune in ferma incepand cu conceptul de adapostire a animalelor si printr-o operare si mentenanta adecvata a adapostului si echipamentului. Exista multe actiuni care sa poata fi facute ca parte a rutinei zilnice pentru a reduce cantitatea de energie solicitata pentru incalzire si ventilare. Multe dintre aceste puncte sunt mentionate in partea principala a documentului. Unele masuri BAT specifice sunt mentionate mai jos: BAT pentru pasari este de a reduce consumul de energie facand urmatoarele:

• Cladirile isolate in regiunile cu temperatura ambientala redusa (valoarea U 0.4 W/m2/°C sau mai bine)

Executive Summary

xvi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• Optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi o temperatura buna de control si pentru a realiza grade minime de ventilare iarna

• Prevenirea rezistentei in sistemele de ventilare printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor, si

• Aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut. BAT pentru porci este de a reduce consumul energetic urmand toate aspectele mentionate mai jos:

• Aplicand ventilatia naturala acolo unde este posibil; aceasta necesita proiect adecvat a cladirii si a boxelor (de ex. microclimatul din boxe) si planificarea spatiala luand in consideraer directiile de vant pentru a creste curgerea aerului; aceasta se aplica doar la adaposturile noi

• Pentru adaposturile ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilatie in fiecare adapost pentru a oferi un control bun al temperaturii si pentru a realiza o ventilatie minima iarna

• Adaposturile ventilate mecanic: prevenriea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectarea frecventa si curatarea codnuctelor si suflantelor, si

• Aplicarea iluminarii cu consum energetic redus. Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari Directiva nitratilor stabileste conditii minime asupra depozitarii dejectiilor in general cu scopul de a oferi tuturor tipurilor de apa o protectie generala impotriva poluarii, si conditii suplimentare asupra depozitarii dejectiilor in zone proiectate, vulnerabile fata de nitrati. Nu sunt abordate in acest document toate cerintele din aceasta Directiva ca urmare a lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a cazut de acord ca BAT pentru rezervoarele de stocare a namolului, haldele de dejectii solide sau lagunele de namol este echivalent in interiorul si exteriorul acestor zone vulnerabile in fata nitratilor. BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila. Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 – 5 luni, in climat mediteranean, intr-o perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale. Pentru dejectiile pasarilor, capacitatea necesara depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila aplicatia pe teren Pentru stocarea dejectiilor de porci, mereu in acelasi loc, fie in instalatie fie pe camp, BAT inseamna:

• Aplicarea unei baze de beton, cu un sistem de colectare si un rezorvor pentru lichidul scurs si

• Localizarea oricarei arii de depozitare a dejectiilor, ce se va construe, acolo unde sunt cel putin probabil sa cauzeze disturbare receptorilor sensitivi la miros, luand in considerare de exemplu distanta la receptori si directia predominanta a vantului .

Daca dejectiile de pasare necesita sa fie depozitata, BAT este stocarea dejectiilor de pasari uscat intr-o unitate cu podea impermeabila si cu ventilatie suficienta. Pentru depozitarea temporara a dejectiilor de pasari si porci pe camp, BAT inseamna positionarea haldei de balegar, de la receptorii sensitivi pana la vecini, cursurile de apa (inclusiv drenajul campului). BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde toate cele ce urmeaza:

• Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele mecanice, termice si chimice

• Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xvii

• Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de preferat in fiecare an • Supapele duble sunt utilizate pentru fiecare deschizatura din depozit • Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de ex. pentru aplicarea pe

teren BAT este acoperirea rezervorului de namol utilizand una din urmatoarele optiuni:

• cu un capac rigid, structura de acoperis sau cort sau • un acoperis plutitor precum paie maruntite, crusta naturala, panza, folie, turba, argila

LECA sau polistiren expandat (EPS). Toate aceste tipuri de acoperiri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis este de preferat sa se faca doar analizand fiecare caz in parte. O laguna utilizata pentru depozitarea namolului este echivalenta cu un rezervor de namol dotat cu baza si pereti impermeabili (continut suficient de ton sau captusit cu plastic) in combinatie cu detectorul de scurgeri si conditii pentru acoperis. Este BAT pentru acoperirea lagunelor unde se stocheaza namolul utilizand una din urmatoarele optiuni:

• un acoperis de plastic sau • un acoperis plutitor, precum paiele tocate, LECA sau crusta naturala.

Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa au limitarile lor tehnice si operationale. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis adecvat se poate lua doar de la caz la caz. In unele situatii poate fi foarte costisitor sau tehnic imposibil a instala un acoperis la o laguna existenta. Costul poate fi ridicat pentru instalarea unui acoperis pentru lagune foarte largi sau lagune care au forme neobisnuite. Tehnic poate fi imposibil a instala un acoperis daca, de exemplu, profilele marginilor nu sunt potrivite pentru a atasa un acoperis. Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau pasarilor Tratarea dejectiilor inainte de sau in locul imprastierii pe terne poate fi realizata din urmatoarele motive:

1. recuperarea energiei reziduale (biogas) din dejectii 2. reducerea emisiilor de miros in timpul depozitarii si/sau imprastierii pe teren 3. reducerea continutului de azot din dejectii cu scopul de a preveni posibila poluare a

terenului sau apei de suprafata ca un rezultat a imprastierii pe teren si pentru a reduce mirosul

4. de a permite transportul simplu si in siguranta a dejectiilor in regiuni mai indepartate atunci cand trebuie utilizat in alte procese.

Se aplica unele sisteme de tratare a dejectiilor, cu toate ca majoritatea fermelor din UE pot administra dejectiile fara a recurge la tehnicile listate mai jos. In afara tratarii pe amplasamentul fermei, dejectiile de porc si pasari pot de asemenea sa fie tratate si extern in instalatii industriale precum combusita stratului absorbant de la pasari, compostarea acestuia sau uscarea. Evaluarea tratarii externe a dejectiilor nu este abordata in acest BREF. Tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:

• separarea mecanica • aerarea dejectiilor lichide • tratarea biologica a namolului de la porci • compostarea dejectiilor solide • compostarea dejectiilor pasarilor cu scoarta de pin • tratarea anaeroba a dejectiilor

Executive Summary

xviii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• lagunele anaerobe • evaporarea si uscarea namolului de la porci • incinerarea dejectiilor puilor de ingrasat • aplicarea aditivilor in dejectii

In general procesarea pe amplasament a deseurilor se considera BAT in anumite conditii (de ex. este un BAT conditionat). Conditiile procesarii dejectiilor pe amplasamentul fermei care determina daca tehnica este BAT referitor la conditiile precum disponibilitatea terenului, excesului sau necesarului local de nutrienti, asistenta tehnica, posibilitatile de marketing pentru energia eco si reglementarile locale. Urmatorul table 2 ofera cateva exemple de conditii pentru BAT pentru procesarea dejectiilor de la porci. Lista nu este completa iar alte tehnici pot fi de asemenea BAT in anumite conditii. De asemenea este posibil ca tehnicile alese sa fie de asemenea BAT, in anumite conditii. In urmatoarele conditii Un exemplu despre ceea ce

inseamna BAT: • ferma este situata intr-o zona cu surplus de nitriti insa cu

teren suficient in vecinatatea fermei pentru a imprastia fractia lichida (cu reducerea continutului de nitriti), si

• fractia solida poate fi imprastiata pe arii indepartate, cu un necesar de nitriti, sau pot fi aplicate in alte procese

Separarea mecanica a namolului de porci utilizand un sistem inchis (de ex. centrifug sau pistoane de presiune) pentru a reduce emisiile de amoniac (sectiunea 4.9.1)

• ferma este situata in zone cu surplus de nitrite dar cu teren suficient in vecinatatea fermei pentru a imprastia fractia lichida, si

• fractia solida poate fi imprastiata pe arii indepartate cu necesar de nitriti, si

• fermierul primeste asistenta tehnica pentru operarea adecvata a instalatiei de tratare aeroba

Separarea mecanica a namolului de porci utilizand un sistem inchis (de ex. centrifug sau pistoane de presiune) pentru a minimiza emisiile de ammoniac, urmate de tratarea aeroba pentru fractiunea lichida (sectiunea 4.9.3.) si unde tratarea aeroba este bine controlata astfel incat amoniacul si N2O sa se reduca

• exista o piata de energie ecologica si • reglementarile locale permit cofermentarea (altor) deseuri

organice si imprastierea pe teren a produselor macerate

Tratarea anaeroba a dejectiilor in instalatia de biogas (sectiunea 4.9.6.)

Tabelul 2: Exemple de BAT conditionat asupra procesarii dejectiilor porcilor pe amplasamentul fermei Un exemplu de BAT conditiont pentru procesarea dejectiilor de la pasari, este:

• aplicarea unui tunnel extern de uscare cu curele perforate de dejectii, cand sistemul de adapostire pentru straturi nu incorporeaza un sistem de uscare a dejectiilor sau alte tehnici pentru reducerea emisiilor de amoniac.

Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si pasari Generalitati Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile. Nu toate conditiile din aceasta directiva sunt abordate in acest document datorita lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a cazut de acord ca BAT pentru imprastierea pe teren sa fie valabil atat pentru interiorul cat si pentru exteriorul zonelor vulnerabile. Exista etape diferite in process, de la pre-productia dejectiilor pana la post-productia si in final imprastierea pe teren, acolo unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Diferitele tehnici care sunt BAT si care pot fi aplicate in diferite etape in procesele listate mai jos. Oricum, principiul BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare:

• aplicarea masurilor nutritionale

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xix

• omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale si – daca se aplica – cu alti fertilizatori

• administrarea imprastierii dejectiilor pe teren si • doar utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren – si daca

se aplica – integrarea lor. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica pentru omogenizarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor, si aportul mineral la cereale din sol si din fertilizator). Instrumentele diferite sunt disponibile pentru a omogeniza nutrientii totali preluati de sol si vegetatie fata de cantitatea totala de nutrient din dejectii, ca de exemplu pentru omogenizarea nutrientilor in sol sau prin evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor:

• dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada

• dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata

de teren), si • imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor

si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special:

• imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si

• luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile porcilor Emisiile de ammoniac in aer cauzate de imprastierea pe teren pot fi reduse prin selectarea echipamentului potrivit. Tehnica de referinta este dispozitivul conventional de imprastiere larga fara o incorporare rapida. In general, tehnicile de imprastiere pe teren care reduc emisiile de amoniac reduc de asemenea emisiile de miros. Fiecare tehnica isi are limitarile si nu este aplicabila in toate circumstantele si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere. Oricum, aceasta necesita efort suplimentara si energie (costuri) si se aplica doar pe teren arabil care poate fi usor cultivat. Concluziile BAT sunt aratate in tabelul 3. Nivelurile realizate sunt specifice amplasamentului si servesc doar ca ilustrare a potentialului de reducere. Majoritatea TWG a cazut de acord asupra faptului ca atat injectarea sau imprastierea pe benzi si integrarea (daca terenul poate fi cultivat usor) in timpul a 4 ore este considerat Bat pentru aplicarea namolului pe teren arabil, insa a existat o parare divergenta asupra acestei concluzii (vezi mai jos).

Executive Summary

xx Intensive Rearing of Poultry and Pigs

TWG a cazut de asemenea de acord ca pentru aplicarea namolului pe teren, dispozitivul conventional de imprastiere larga nu este BAT. Oricum, patru State Membre au propus ca acolo unde dispozitivele de imprastiere larga sunt operate cu traiectorie ingusta de imprastiere, si la presiune scazuta (pentru a realiza picaturi mari astfel evitand pulverizarea si purtarea de vant) si namolul este integrat in sol cat de curand posibil (cel mult in 6 ore) sau este aplicat pe un teren arabil cu recolta in crestere, atunci aceste combinatii sunt BAT. TWG nu a ajuns la un consens la ultima propunere mentionata. Nu a fost propussa nici o tehnica de reducere pentru imprastierea dejectiilor solide de la porci. Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea pe teren a dejectiilor solide, integrarea este un factor important si nu tehnica de imprastiere. Pentru campurile inverzite, integrarea nu este posibila. Parerile divergente: 1. Doua state membre nu sustin concluzia ca imprastierea in benzi a namolului de la porci pe

teren arabil urmat de integrare, este BAT. Parerea lor este ca imprastierea in benzi pe cont propriu, care are o reducere aferenta a emisiilor de 30 – 40% este BAT pentru imprastierea namolului de la porci pe teren arabil. Argumentul lor este ca imprastierea in banda atinge deja o reducere rezonabila a emisiilor si ca manipularea suplimentara necesara pentru integrare este dificil de organizat iar reducerea suplimentara ce poate fi atinsa nu echivaleaza costurile suplimentare.

2. O alta parere divergenta asupra integrarii implica dejectiile solide de la porci. Doua State

Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide de la porci cat de imediat este posibil (cel tarziu la 12 ore) este BAT. In opinia lor, integrarea intr-un interval de 24 ore, cu o reducere a emisiilor aferenta de aprox. 50%, este BAT. Argumentul este ca reducerea emisiilor de amoniac care poate fi realizata nu echilibreaza costurile suplimentare si dificultatile implicate in organizarea logisticii pentru integrarea intr-un timp foarte scurt.

Terenul utilizat BAT Reducerea emisiilor

Tipul de dejectii

Aplicabiltiate

Campuri inverzite si terenuri cu recolta inalta de pana la 30 cm

Furtun remorcat (imprastiere in banda)

30 % aceasta poate fi mai putina daca se aplica pe o

naltime a ierbii >10 cm

namol

panta (<15 % pentru cisterne; <25 % pentru ambele sisteme); nu pentru namol vascos sau care are un continut ridicat de paie, sunt importante marimea si forma campului

In principal campuri inverzite

Sabot remorcat (imprastiere in banda)

40 % namol

panta (<20 % pentru cisterne; <30 % pentru ambele sisteme); fara namol vascos, marimea si forma campului, iarba mai mica de 8 cm inaltime

Campuri inverzite Injectare plana (slit deschis)

60 % namol panta <12 %, limitari mai mari pentru tipul de sol si conditii, nu e namol vascos

In principal campuri inverzite, teren arabil

Injectare la adancime(slit inchis)

80 % namol panta <12 %, limitari mai mari pentru tipul de sol si conditii, nu e namol vascos

teren arabil

Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore

80 % namol

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in banda fara integrare

teren arabil Integrarea cat mai rapid posibila, insa in cel mult intr-un interval de

within: 4 hrs: 80 %

12 hrs: 60 – 70 %

Dejectii solide de

porci

Doar pentru teren care poate fi cultiva usor

Executive Summary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxi

12 ore Tabelul 3: BAT pentru echipamentul de imprastiere a dejectiilor de la porci Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. Pentru dejectiile umede de la pasari (<20 % dm) de la sistemele de custi, asa cum se descrie in sectiunea 4.5.1.4, imprastierea cu traiectorie redusa la presiune scazuta este singura tehnica de imprastiere aplicabila. Oricum, nu s-a tras nici o concluzie asupra tehnicii de imprastiere ce se va considera BAT. Pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea dejectiilor de pasare, integrarea este factorul important si nu tehnica de imprastiere. Pentru campuri inverzite, integrarea nu este posibila. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere. Pareri divergente: Doua State Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide de pasare intr-un interval de 12 ore, este BAT. In opinia lor, integrarea intr-un interval de 24 ore, care are o reducere a emisiilor de ammoniac de aproximativ 60 – 70 %, este BAT. Argumentul lor este acela ca reducerea emisiilor de amoniac ce poate fi realizata, nu justifica costurile suplimentare si dificultatile implicate in organizrea logisticii pentru integreare intre-un timp atat de scurt. Observatii finale O caracteristica a acestui document este ca potentialul de reducere a emisiilor de amoniac, aferent tehnicilor descrise in capitolul 4 este dat ca reducere relativa (in %) fata de tehnica de referinta. Aceasta este realizata datorita consumului si nivelurilor de emisie ale fermei in functie de multi factori diferi, precum rasa animala, variatia in reteta hranei, fata productiei si sistemul de management aplicat, insa si alti factori precum climatul si caracteristicile solului. Consecinta acesteia este ca emisiile de amoniac absolute de la tehnicile aplicate, precum sistemele de adapostire, stocarea dejectiilor si aplicarea dejectiilor pe teren, vor acoperi o paleta foarte larga si va face dificila interpretarea nivelurilor absolute. De aceea, nivelurile reducerii amoniacului sunt exprimate in procentaje. Nivelul de consens Acest BREF are sustinerea majoaritatii membrilor TWG, desi asupra cinci concluzii BAT s-au inregistrat pareri divergente. Primele doua pareri divergente referitoare la sistemul de adapost pentru scroafele de impererchere/gestante si porcii de ingrasare/de sacrificare. A treia parere divergenta este depre imprastierea pe teren a namolului de la porci utilizand dispozitivul de imprastiere in banda urmat de integrare. A patre si a cincea parere divergenta se refera la timpul dintre imprastirea pe teren si integrarea dejectiilor solide de la porci si pasari. Toate cele cinci pareri divergente sunt complet descrise in acest rezumat. Recomandari asupra lucrarilor viitoare Pentru BREF-urile viitoare, totem membrii TWG si partile interesate vor continua sa colecteze date, intr-un format care sa poata fi comparat usor cu nivelurile curente de emisie si consum si cu performantele tehnicilor de considerat la determinarea BAT. Referitor la monitorizare, s-a pus la dispozitie foarte putina informatie iar acest lucru poate fi considerat un aspect cheie in

Executive Summary

xxii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

viitoarea revizuire a BREF. Alte domenii specifice, unde lipsesc informatii si date, sunt urmatoarele:

• Sisteme cumulate de custi pentru ouatoare • curcanii, ratele si bibilicile • utilizarea un strat de absorbant in adaposturile de porci • costurile aferente si echipamentele de alimentare pentru alimentarea in mai multe faze a

porcilor si pasarilor • tehnicile pentru procesarea pe amplasament a dejectiilor, aceasta necesita cuantificarea

in continuare si cuantificarea pentru a permite o evaluare mai buna pentru consideratiile BAT

• utilizarea aditivilor in dejectii • zgomotul, energia, apa uzata si deseurile • aspectele precum continutul de materie uscata a dejectiilor si irigarea • cuantificarea distantelor cursurilor de apa cand se imprastie dejectiile pe teren • cuantificarea campurilor in panta atunci cand se imprastie dejectie pe teren • tehnici durabile de drenare.

In acest document a fost luata in considerare protectia animaleleor. Oricum, ar fi util sa se dezvolte criterii de evaluare legate de aspectele protectiei animalelor din sistemele de adapost. Teme sugerate pentru proiectele viitoare de cercetare si dezvoltare R&D Sectiunea 6.5 in partea principala a BREF arata o lista despre aprox. treizeci de teme ce pot fi luate in considerare ca teme pontentiale pentru proiectele viitoare de cercetare si dezvoltare. CE lanseaza si sustine, prin programele ei RTD, o serie de proiecte care se ocupa cu tehnologiile curate, tratarea viitoare a efluentului si tehnologii de reciclare si strategiile de management. Potential, aceste proiect pot furniza o contributie utila la revizuirea viitoare a BREF-ului. Cititorii sunt invitati de aceea sa informeze EIPPCB asupra oricaror rezultate care ar putea fi relevante scopului acestui document (vezi si prefata acestui document).

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxiii

PREFATA 1. Statutul acestui document Daca nu se declara in alt fel, referintele asupra “Directivei” in acest document sunt date de Directiva Consiliului 96/61/EC asupra prevenirii si controlului integrat al poluarii. Asa cum Directiva se aplica fara prejudicii dispozitiilor Comunitatii asupra sanatatii si sigurantei la locul de munca, asa se aplica si acest document. Acest document formeaza o parte a seriilor ce prezinta rezultatele schimbului de informatii intre Statele Membre UE si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile (BAT), monitorizarea aferenta si evolutiile lor. Este publicat de Comisia Europeana corespunzator articolului 16(2) al Directivei, si de aceea trebuie sa fie luat in considerare conform anexei IV a Directivei cand se determina “cele mai bune tehnici disponibile”. 2. Obligatiile legale relevante ale Directivei IPPC si definitiile BAT Pentru a-l sprijini pe cititor in a intelege acest context legal in care a fost elaborat acest document, sunt descrise in prefata unele dintre cele mai relevante dispozitii ale Directivei IPPC, inclusiv definita termenului ‘cele mai bune tehnici disponibile”. Aceasta descriere este inevitabil incomplete si este este oferita doar informativ. Nu are valoare legala si nu modifica sau prejudiciaza in nici un fel dispozitiile actuale ale Directivei. Scopul Directivei este de a realiza o prevenire si un control integrat al poluarii provenite de la activitatile listate in anexa I a Directivei, conducand la un nivel ridicat de protectie a mediului, in intregul sau. Principiile de baza legala a Directivei se refera la protectia mediului. Implementarea ei ar trebui de asemenea sa ia in considerare si celelalte obiective ale Comunitatii precum competivitatea industriei Comunitatii, prin aceasta contruibuindu-se la o dezvoltare durabila. Mult mai specific, Directiva ofera un sistem de autorizare pentru anumite categorii de instalatii industriale solicitandu-se amandorura, atat operatorului cat si autoritatii, sa abordeze integrat, per ansamblu potentialul de poluare si consum al instalatiei. Obiectivul major al unei asemenea abordari integrate trebuie sa fie acela de a imbunatati managementul si controlul proceselor industriale pentru a asigura un nivel inalt de protectie a mediului, in intregul sau. Tema centrala a acestei abordari este principiul general mentionat in articolul 3 asupra faptului ca operatorii vor trebui sa ia masuri preventive adecvate impotriva polurii, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, permitandu-le sa imbunatateasca performanta in privinta mediului. Termenul de ‘cele mai bune tehnici disponibile’ este definit in articolul 2 (11) al Directivei ca fiind “stadiul cel mai avansat si efectiv de dezvoltare al activitatilor si a metodelor lor de operare, fapt ce indica adecvarea practica unor tehnici specifice de a oferi, in principiu, bazele pentru valorile limita de emise stabilite pentru a preveni, si acolo unde aceasta nu este posibila, pentru a reduce in general emisiile si impactul asupra mediului, in intregul sau”. Articolul 2(11) continua sa clarifice aceasta definitie, dupa cum urmeaza: ‘tehnicile’ includ tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din uz; tehnici ‘disponibile’ sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiţia ca ele să fie accesibile într-un mod rezonabil operatorului”; ‘cele mai bune’ inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de protectie a

xxiv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

mediului, in intregul sau. Si mai mult, anexa IV a Directivei contine o lista de “criterii care sa se ia in considerare in general sau in cazuri specifice, atunci cand se determina cele mai bune tehnici disponibile…. constientizandu-se tot timpul costurile acceptabile si beneficiile masurii si principiile precautiei si prevenirii”. Aceste consideratii includ informatia publicata de Comisie corespunzator articolului 16(2). Autoritatile competente responsabile pentru acordarea autorizatiei sunt solicitate sa tina cont de principiile generale stabilite in articolul 3, cand se determina conditiile de autorizare. Aceste conditii trebuie sa includa valori limita de emisie, adaugate sau inlocuite, acolo unde adecvat, prin parametrii echivalenti sau masuri tehnice. Conform articolului 9(4) al Directivei, aceste valori limita de emisii, parametrii echivalenti si masuri tehnice, fara a prejudicia, trebuie sa fie in conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, insa luandu-se in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective, amplasarea ei geografica si conditiile locale de mediu. In toate circumstantele, conditiile din autorizatie trebuie sa includa dispozitii asupra reducerii pe distanta mare a poluarii transfrontaliere si trebuie sa asigure un nivel ridicat de protectie al mediului, in ansamblu. Statele Membre au obligatia, conform articolului 11 din Directiva, sa asigure faptul ca autoritatile competente urmaresc sau sunt informate asupra evolutiei celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivul acestui Document Articolul 16(2) al Directivei solicita Comisiei sa organizeze ‘un schimb de informatii intre Statele Membre si industrie referitor la cele mai bune tehnici disponibile, monitorizarea aferenta si evolutia acestora’ si sa publice rezultatele acestui schimb. Scopul schimbului de informatii este dat in aliniatul 25 al Directivei, care declara ca ‘evolutia si schimbul de informatii de la nivelul Comunitatii asupra celor mai bune tehnici disponibile vor ajuta sa redreseze inechilibrul tehnologic in Comunitate, vor promova diseminarea interationala a valorilor limita si tehnicilor utilizate in Comunitate si vor ajuta Statele Membre la implementarea eficienta a acestei Directive’. Comisia (Mediu DG) a constituit un forum pentru schimbul de informatii (IEF) pentru a sprijini activitatea stabilita in articolul 16(2), un numar de grupuri tehnice de lucru fiind formate sub umbrela IEF. Ambele IEF si grupurile tehnice de lucru includ reprezentarea Statelor Membre si industria, asa cum s-a specificat in articolul 16(2). Scopul acestei serii de documente este de a reflecta clar schimbul de informatii care a avut loc asa cum s-a solicitat in articolul 16 (2) si de a furniza informatii de referinta autoritatii de autorizare pentru a le lua in considerare la determinarea conditiilor de autorizare. La furnizarea informatiei relevante referitoare cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente ar trebui sa aiba rolul unor instrumente utile in actionarea performantei de mediu. 4. Sursele de informatie Acest document reprezinta un rezumat al informatiei obtinute de la un numar de surse, inclusiv expertiza grupurilor constituite pentru a asista Comisia in activitatea ei, si este verificat de serviciile din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt recunoscute cu recunostinta. 5. Cum sa se inteleaga si sa se utilizeze acest document Informatia oferita in acest document intentioneaza a fi utilizata ca baza la determinarea BAT in cazuri specifice. Cand se determina BAT si conditile din autorizatie stabilite in baza BAT se va lua in considerare mereru scopul atotcurprinzator de a atinge un nivel de protectie a mediului, in

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxv

intregul sau. Aici este descris tipul de informatie oferit in fiecare sectiune a documentului. Capitolul 1 ofera informatii generale la nivel European asupra sectoarelor agricole respective. Aceasta include datele economice, consumul si nivelul de productie a oualelor, porcilor si pasarilor si informatia legata de unele cerinte legislative. In capitolul 2 sunt descrise sistemele de productie si tehnicile utilizate uzual in Europa. Acest capitol ofera baza pentru sistemele de referinta identificat in capitolul 4 pentru a evalua performantele de mediu ale tehnicilor de reducere. Nu se intentioneaza sa se descrie doar tehnicile de referinta, si nici nu poate acoperi toate modificarile aduse unei tehnici, ce pot fi gasite in practica. Capitolul 3 ofera date si informatii asupra emisiilor actuale si nivelurilor de consum ce reflecta situatia din instalatiile existente la momentul scrierii. Se tinde sa se prezinte factorii care conteaza pentru variatia de consum si nivel de emisie. Capitolul 4 descrie tehnica considerate a fi cea mai relevanta pentru determinarea BAT si conditiile BAT ce stau la baza autorizatiei. Aceasta informatie include consumul si nivelurile de emisie considerate a fi realizabile prin utilizarea tehnicii, unele informatii asupra costurilor si efectelor colaterale aferente aplicatiei, precum si extinderea la care tehnica este aplicabila la nivelul instalatiilor ce necesita autorizatie IPPC (de ex. instalatiile noi, existente, mari sau mici). Tehnicile vazute in general ca invechite, nu sunt incluse. Capitolul 5 prezinta tehnicile si emisia si nivelurile de consum considerate a fi compatibile cu BAT in sensul general. Scopul este astfel de a oferi indicatii generale referitoare la emisia si nivelurile de consum ce pot fi considerate ca punct de referinta adecvat pentru a sprijini la determinarea conditiilor din autorizatie bazate pe BAT sau pentru realizarea regulilor general valabile din articolul 9(8). Oricum, trebuie sa se accentueze faptul ca acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare adecvate va implica analiza tinand cont de factorii locali, specifici amplasamentului precum si de caracteristicile instalatiei respective, locatia geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, viabilitatea economica si tehnica a retehnologizarii lor necesita de asemenea sa fie luata in considerare. Chiar si obiectivul unic de a asigura un nivel inalt de protectie pentru mediu, in intregul sau, va implica deseori rationamente de compensare intre diferitele tipuri de impacturi de mediu, iar aceste rationamente sunt influentate deseori de conditiile locale. Desi s-a facut incercarcarea de a aborda cateva din aceste tematici, este imposibil de a fi luate in considerare complet in acest document. Tehnicile si nivelurile prezentate in capitolul 5 nu sunt necesar a fi adecvate pentru toate instalatiile. Pe de cealalta parte, obligatia de a asigura un nivel inalt de protectie, incluzand si reducerea pe distanta mare sau poluarea transfrontiera, implica faptul ca dispozitiile din autorizatie nu pot fi impuse doar in baza conditiilor locale. De aceea este de foarte mare importanta ca informatia continuta in document sa fie luata complet in considerare complet de catre autoritatile de autorizare. Deoarece cele mai bune tehnici disponibile se vor schimba de-alungul timpului, acest document va fi revizuit si actualizat in mod adecvat. Toate comentariile si sugestiile vor trebui sa fie trimise catre Biroul European pentru IPPC la Institutul pentru Studii tehnologice prospective la urmatoarea adresa: Edificio Expo; C/ Inca Garcilaso s/n; E-41092 Seville, Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail: eippcb@jrc.es Internet: http://eippcb.jrc.es

xxvi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs

REZUMAT.................................................................................................................................................. I PREFATA .......................................................................................................................................... XXIII SCOPUL LUCRARII..................................................................................................................... XXXIX 1 INFORMATII GENERALE .............................................................................................................1

1.1 Cresterea intensiva a animalelor ...................................................................................................1 1.2 Sectorul de productie a pasarilor in Europa..................................................................................3

1.2.1 Productia de oua .....................................................................................................................3 1.2.2 Productia de carne ..................................................................................................................6 1.2.3 Date economice din sectorul de crestere a pasarilor ...............................................................8

1.3 Productia de porci in Europa ......................................................................................................12 1.3.1 Dimensiune, evolutie si raspandire geografica a sectorului de producere a porcilor in Europa

..............................................................................................................................................12 1.3.2 Productia si consumul de carne de porc................................................................................17 1.3.3 Date economice despre sectorul de porci .............................................................................20

1.4 Probleme de mediu in cresterea intensiva de pasari si porci.......................................................21 1.4.1 Emisiile in aer.......................................................................................................................23 1.4.2 Emisiile in sol, ape subterane si ape de suprafata.................................................................24 1.4.3 Alte emisii ............................................................................................................................27

2 SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE ..............................................................29 2.1 Introducere..................................................................................................................................29 2.2 Productia de pasari......................................................................................................................30

2.2.1 Productia de oua ...................................................................................................................30 2.2.1.1 Sistemul de baterii pentru ganinile outoare ....................................................................31

2.2.1.1.1 Sistem de baterii cu stocare a gainatului sub custi ..................................................33 2.2.1.1.2 Sistem de baterii cu depozit de gunoi deschis si aerat (sisteme cu gropi adanci si

hale canalizate) .......................................................................................................33 2.2.1.1.3 Sistem de hala “stilt”...............................................................................................34 2.2.1.1.4 Sistem de baterii cu indepartarea gainatului cu ajutorul razuitoarelor spre un

depozit inchis ..........................................................................................................35 2.2.1.1.5 Sistem cu banda transportoare cu indepartare frecventa a gainatului spre un depozit

inchis cu sau fara uscare. ........................................................................................35 2.2.1.1.6 Custi imbunatatite ...................................................................................................36

2.2.1.2 Sistemul fara custi pentru gaini ouatoare........................................................................38 2.2.1.2.1 Sistem adanc cu paie si talaj pentru gaini ouatoare.................................................38 2.2.1.2.2 Sistemul cu cotete ...................................................................................................39

2.2.2 Productia de carne de consum ..............................................................................................39 2.2.3 Alte sectoare de crestere a pasarilor .....................................................................................40

2.2.3.1 Productia de curcani .......................................................................................................40 2.2.3.1.1 Sisteme obisnuite de crestere ..................................................................................40 2.2.3.1.2 Sistemul inchis de hala ...........................................................................................41 2.2.3.1.3 Sistem cu podele cu culcusuri partial ventilate .......................................................42

2.2.3.2 Productia de rate .............................................................................................................43 2.2.3.3 Productia de bibilici........................................................................................................44

2.2.4 Controlul climatului la cresterea de pasari ...........................................................................44 2.2.4.1 Controlul temperaturii si ventilatia .................................................................................44 2.2.4.2 Iluminarea.......................................................................................................................47

2.2.5 Hranirea si adaparea pasarilor ..............................................................................................48 2.2.5.1 Realizarea hranirii pasarilor............................................................................................48 2.2.5.2 Sisteme de hranire ..........................................................................................................49 2.2.5.3 Sistemele de furnizare a apei potabile ............................................................................50

2.3 Productia de porci .......................................................................................................................51 2.3.1 Adapostirea porcilor si colectarea gunoiului ........................................................................51

2.3.1.1 Sisteme de crestere pentru scroafe de imperechiat si scroafe gestante ...........................52 2.3.1.1.1 Adapostirea individuala in grajduri cu podea pavata complet sau partial a

scroafelor de imperechiat si gestante ......................................................................53 2.3.1.1.2 Boxe cu podea solida din beton pentru scroafe de imperechiat si gestante............54

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxvii

2.3.1.1.3 Adapostirea in grup cu sau fara paie a scroafelor gestante..................................... 54 2.3.1.2 Sisteme pentru scroafe care fata..................................................................................... 56

2.3.1.2.1 Adaposirea scroafelor care fata cu limitarea miscarii............................................. 56 2.3.1.2.2 Adapostirea scroafelor care fata permitand miscarea............................................. 57

2.3.1.3 Sisteme pentru purcei intarcati....................................................................................... 58 2.3.1.4 Adapostirea porcilor de ingrasare .................................................................................. 60

2.3.1.4.1 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea of growers-finishers on a fully-slatted floor ............................................................................. 60

2.3.1.4.2 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea partial compusa din traverse de beton ............................................................................... 61

2.3.1.4.3 Halele pentru adăpostirea porcilor de îngrăşare prevăzute cu o podea solidă din beton şi paie............................................................................................................ 62

2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine........................................................... 64 2.3.2.1 Încălzirea adăposturilor pentru porci.............................................................................. 65 2.3.2.2 Ventilaţia adăposturilor pentru porci.............................................................................. 66 2.3.2.3 Iluminatul adăpostului pentru porci ............................................................................... 70

2.3.3 Hrănirea porcilor si sisteme de adăpare ............................................................................... 70 2.3.3.1 Hrănirea porcilor ............................................................................................................ 70 2.3.3.2 Sisteme de hrănire.......................................................................................................... 72 2.3.3.3 Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă ...................................................................... 73

2.4 Procesarea şi stocarea hranei animalelor.................................................................................... 74 2.5 Colectarea si depozitarea dejectiilor........................................................................................... 75

2.5.1 Dejectiile de pasare .............................................................................................................. 77 2.5.2 Gunoiul de porc.................................................................................................................... 77 2.5.3 Sisteme de depozitare pentru gunoiul solid si gunoiul pe pat de absorbant (FYM)............. 78 2.5.4 Sisteme de depozitare a namolului....................................................................................... 78

2.5.4.1 Stocarea slamului in rezervoare ..................................................................................... 78 2.5.4.2 Depozitare slam in depozite cu bancuri de pamint sau lagune....................................... 80 2.5.4.3 Depozitare slam de gunoi in saci flexibili ...................................................................... 81

2.6 Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei ......................................................................... 81 2.6.1 Separatoare mecanice........................................................................................................... 82 2.6.2 Tratamentul aerobic al gunoiului lichid ............................................................................... 82 2.6.3 Tratamentul aerobiotic al gunoiului solid ( compostarea).................................................... 83 2.6.4 Tratamentul anaerobic.......................................................................................................... 83 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic..................................................................................... 83 2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc ............................................................................................. 84 2.6.7 Impregnarea cu turba............................................................................................................ 86

2.7 Tehnici de aplicare a gunoiului ................................................................................................. 86 2.7.1 Sisteme transport slam ......................................................................................................... 87

2.7.1.1 Rezervoare cu vid........................................................................................................... 87 2.7.1.2 Rezervoare pompate....................................................................................................... 87 2.7.1.3 Furtune sferice ............................................................................................................... 88 2.7.1.4 Irigator ........................................................................................................................... 88

2.7.2 Sisteme de aplicare slam ...................................................................................................... 88 2.7.2.1 Distribuitor (Imprastietor).............................................................................................. 88 2.7.2.2 Distribuitor cu banda...................................................................................................... 90 2.7.2.3 Distribuitor cu papuc-tractat .......................................................................................... 91 2.7.2.4 Injector ( cu fanta deschisa ) .......................................................................................... 91 2.7.2.5 Injector (cu fanta inchisa) .............................................................................................. 92 2.7.2.6 Incorporarea ................................................................................................................... 92

2.7.3 Sisteme de aplicare a gunoiului solid ................................................................................... 93 2.8 Transportul pe amplasamentul fermei ........................................................................................ 94 2.9 Intretinere si curatenie................................................................................................................ 95 2.10 Folosirea si depozitarea rezidurilor ............................................................................................ 95 2.11 Stocarea si depozitarea permanenta a carcaselor........................................................................ 96 2.12 Tratarea apei reziduale ............................................................................................................... 97 2.13 Instalatii pentru producerea de energie si caldura ...................................................................... 97 2.14 Monitorizarea si controlul consumului si emisiilor.................................................................... 97

3 CONSUMURI SI NIVELE DE EMISII LA FERMELE INTENSIVE DE PASARI SI PORCI .............................................................................................................................................. 99

3.1 Introducere ................................................................................................................................. 99 3.2 Niveluri de consum .................................................................................................................. 100

xxviii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

3.2.1 Niveluri nutrionale si consum de hrana ..............................................................................100 3.2.1.1 Hranirea pasarilor .........................................................................................................101 3.2.1.2 Alimentarea porcilor.....................................................................................................102

3.2.2 Consumul de apa ................................................................................................................105 3.2.2.1 Necesarul consum apa in fermele de pasari..................................................................106

3.2.2.1.1 Consumul animalier ..............................................................................................106 3.2.2.1.2 Utilizarea apei de curatenie...................................................................................106

3.2.2.2 Necesar apa pentru fermele de porci ...........................................................................107 3.2.2.2.1 Consum animalier .................................................................................................107 3.2.2.2.2 Utilizarea apei pentru curatenie ............................................................................108

3.2.3 Consum de energie .............................................................................................................109 3.2.3.1 Fermele de pasari..........................................................................................................109 3.2.3.2 Fermele de porci ..........................................................................................................111

3.2.4 Alte inputuri........................................................................................................................113 3.2.4.1 Strat (pat) absorbant .....................................................................................................113 3.2.4.2 Material pentru curatenie..............................................................................................113

3.3 Nivelul emisiilor .......................................................................................................................113 3.3.1 Excretia de gunoi ................................................................................................................114

3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare.............................................115 3.3.1.2 Nivel de excretie si caracteristicile gunoiului de porc ..................................................117

3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi) .....................................................................121 3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari .........................................................................................121 3.3.2.2 Emisiile de la halele de porci (adaposturi)....................................................................122

3.3.3 Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor..................................................122 3.3.4 Emisii de la tratarea gunoiului solid ...................................................................................123 3.3.5 Emisiile determinate de imprastierea pe camp a gunoiului ................................................123

3.3.5.1 Emisiile in aer...............................................................................................................124 3.3.5.2 Emisii in sol si in apa freatica.......................................................................................125 3.3.5.3 Emisii de N, P si K in apele de suprafata......................................................................126 3.3.5.4 Emisii de metale grele ..................................................................................................126

3.3.6 Emisii de miros...................................................................................................................127 3.3.7 Zgomote..............................................................................................................................128

3.3.7.1 Surse si emisii de la fermele de pasari..........................................................................128 3.3.7.2 Surse şi emisiile la fermele de porci .............................................................................129

3.3.8 Cuantificarea altor emisii....................................................................................................130 4 TEHNICILE DE AVUT ÎN VEDERE LA DETERMINAREA BAT........................................131

4.1 Buna practică agricolă pentru managementul de mediu ...........................................................132 4.1.1 Aspectele legate de alegerea locaţiei şi spaţiu ....................................................................133 4.1.2 Educaţia şi calificarea.........................................................................................................133 4.1.3 Planificare activităţi ............................................................................................................133 4.1.4 Monitorizarea .....................................................................................................................134 4.1.5 Planificarea urgenţelor........................................................................................................134 4.1.6 Reparaţii şi întreţinere ........................................................................................................135

4.2 Management nutriţional............................................................................................................135 4.2.1 Abordare generală...............................................................................................................135 4.2.2 Hrănirea în faze ..................................................................................................................143 4.2.3 Adăugarea de amino acizi pentru a face diete suplimentare cu conţinut scăzut de proteine

pentru păsări şi porci...........................................................................................................145 4.2.4 Adăugarea de fitază pentru a face diete suplimentare cu conţinut scăzut de fosfor pentru

păsări şi porci......................................................................................................................148 4.2.5 Fosfaţi anorganici greu digerabili din hrană .......................................................................151 4.2.6 Alţi aditivi alimentari..........................................................................................................152

4.3 Tehnici pentru utilizarea eficientă a apei ..................................................................................153 4.4 Tehnici pentru utilizarea eficientă a energiei...........................................................................154

4.4.1 Buna practică pentru utilizarea eficientă de energie la ferme de păsări.............................155 4.4.1.1 Combustibili pentru încălzire .......................................................................................155 4.4.1.2 Energia electrică ...........................................................................................................156 4.4.1.3 Iluminarea cu consum redus de energie........................................................................158 4.4.1.4 Recuperarea de căldură în adăposturi pentru ouătoare cu aşternut, prin duşumea

încălzită şi răcită (sistemul combideck)........................................................................159 4.4.2 Buna practică pentru o mai eficientă utilizare a energiei la fermele de porci .....................163

4.5 Tehnici pentru reducerea emisiilor din adăposturi pentru păsări ..............................................164

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxix

4.5.1 Tehnici pentru adăpostirea găinilor ouătoare în cuşti......................................................... 165 4.5.1.1 Sisteme de cuşti cu depozitare deschisă a bălegarului (groapă adâncă sau sisteme

amplasate la înălţime şi cu canal)................................................................................. 168 4.5.1.2 Sistem de cuşti în adăpost amplasat pe stâlpi............................................................... 169 4.5.1.3 Sistem de cuşti cu îndepărtare găinaţ cu screpere şi depozitare închisă....................... 169 4.5.1.4 Sistem de cuşti cu evacuarea găinaţului cu benzi pentru găinaţ şi depozitare închisă . 170 4.5.1.5 Sistem de cuşti etajate vertical cu benzi pentru găinaţ şi uscare a găinaţului............... 171

4.5.1.5.1 Sistem de cuşti etajate vertical cu benzi pentru găinaţ cu uscare forţată cu aer ... 171 4.5.1.5.2 Cuştile etajate vertical cu bandă pentru găinaţ şi cu uscare forţată cu aer cu bătător

de aer .................................................................................................................... 173 4.5.1.5.3 Cuştile etajate vertical cu benzi pentru găinaţ cu procedeu îmbunătăţit de uscare

forţată de aer......................................................................................................... 174 4.5.1.5.4 Cuştile etajate vertical cu bandă pentru găinaţ şi cu tunel de uscare deasupra

cuştilor.................................................................................................................. 175 4.5.2 Tehnicile pentru adăpostirea fără cuşti a găinilor ouătoare................................................ 176

4.5.2.1 Sisteme de adâncime cu aşternut sau în regim de exploatare pe duşumea................... 177 4.5.2.1.1 Sistemul de adâncime cu aşternut pentru ouătoare............................................... 177 4.5.2.1.2 Sistemul de pat adanc cu absorbant şi cu uscare forţată cu aer a găinaţului......... 178 4.5.2.1.3 Sistemul de adâncime cu aşternut şi cu duşumea perforată şi uscare forţată........ 179

4.5.2.2 Sistemul de creştere intensivă ...................................................................................... 180 4.5.3 Tehnicile pentru adăpostire a păsărilor pentru carne.......................................................... 181

4.5.3.1 Sistemul cu duşumea perforată şi uscare forţată cu aer................................................ 182 4.5.3.2 Sistemul cu duşumea etajată şi cu uscare forţată cu aer pentru păsări de carne ........... 184 4.5.3.3 Sistem de cuşti etajate cu laturile cuştii detaşabile şi uscare forţată a găinaţului......... 185

4.5.4 Tehnicile pentru adăpostirea curcanilor ............................................................................. 187 4.5.5 Tehnicile de control al poluării pentru reducerea de emisii în aer din adăpostul pentru

păsări .................................................................................................................................. 188 4.5.5.1 Epuratorul chimic umed............................................................................................... 188 4.5.5.2 Uscarea cu tunel extern cu benzi perforate pentru găinaţ............................................. 189

4.6 Tehnicile pentru reducerea emisiilor din adăposturi pentru porci ............................................ 191 4.6.1 Tehnicile de adăpostire tip sistem-integrat pentru scroafe pentru împerechere şi gestante 193

4.6.1.1 Sistemul cu duşumea complet perforata şi cu vacuum (FSF vacuum)......................... 195 4.6.1.2 Sistemul cu duşumea complet cu grătare, cu spălarea permanentă a stratului de mixtură

de dejecţii în canalele de dedesubt (FSF cu spălare în canale)..................................... 196 4.6.1.3 Sistemul cu duşumea complet cu grătare cu jgheaburi de spălare sau tuburi de spălare

(FSF cu jgheaburi de spălare) ...................................................................................... 197 4.6.1.4 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu groapă redusă de bălegar (SMP)............... 199 4.6.1.5 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu suprafaţă cu nervuri de răcire a bălegarului

..................................................................................................................................... 201 4.6.1.6 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem de vacuum)

..................................................................................................................................... 202 4.6.1.7 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu spălarea permanentă a stratului de mixtură de

dejecţii în canalele de dedesubt (PSF cu canale de spălare)......................................... 203 4.6.1.8 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare, cu jgheaburi de spălare sau tuburi de spălare

(PSF cu jgheab de spălare)........................................................................................... 204 4.6.1.9 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu screper (PSF cu screper) ........................... 206 4.6.1.10 Sistemul cu duşumea de beton solid şi cu aşternut complet (SCF cu aşternut complet)

..................................................................................................................................... 207 4.6.1.11 Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentatoare electronice pentru scroafe

..................................................................................................................................... 208 4.6.2 Tehnicile de adăpostire tip sistem integrat pentru scroafe cu purcei.................................. 210

4.6.2.1 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi placă în pantă ................................................ 211 4.6.2.2 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi cu combinaţie de canale pentru apă şi bălegar

..................................................................................................................................... 212 4.6.2.3 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi sistem de spălare cu jgheaburi de bălegar..... 213 4.6.2.4 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi panou pentru bălegar..................................... 214 4.6.2.5 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi nervuri de răcire pentru suprafaţa bălegarului

..................................................................................................................................... 215 4.6.2.6 Boxe cu duşumea parţial cu grătare ............................................................................. 215 4.6.2.7 Boxe cu duşumea parţial cu grătare şi screper pentru bălegar ..................................... 216

4.6.3 Tehnici de adăpostire tip sistem-integrat pentru purcei înţărcaţi ....................................... 217 4.6.3.1 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi duşumea de beton înclinată

pentru a separa fecalele şi urina ................................................................................... 218

xxx Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.6.3.2 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi groapă de bălegar cu screper......................................................................................................................................219

4.6.3.3 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi jgheaburi sau tuburi de spălare......................................................................................................................................220

4.6.3.4 Sistemul de ţarcuri cu duşumea parţial cu grătare; cu două climate ............................221 4.6.3.5 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare sau cu podele solide înclinate sau

convexe.........................................................................................................................221 4.6.3.6 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare, cu vad pentru dejecţii şi canal pentru

apa potabilă folosită......................................................................................................222 4.6.3.7 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu gratii din bare metalice

triunghiulare şi canal pentru dejecţii cu rigolă..............................................................223 4.6.3.8 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi prelucrarea dejecţiilor.................224 4.6.3.9 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu gratii din bare metalice

triunghiulare şi canal pentru dejecţii cu pereţi înclinaţi................................................225 4.6.3.10 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu nervuri de

racire.............................................................................................................................226 4.6.3.11 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu boxe acoperite: sistemul Nurtinger

......................................................................................................................................227 4.6.3.12 Adăposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaţie naturală ..........228

4.6.4 Sisteme cu tehnici de construcţii integrate pentru porcii adulţi ..........................................229 4.6.4.1 Podea alcătuită parţial din grătare cu jet în rigolă sau în tuburi (PSF rigolă cu jet) .....230 4.6.4.2 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare canal pentru dejecţii cu pereţi înclinaţi

......................................................................................................................................232 4.6.4.3 Adăposturi cu podea alcătuită parţial din grărtare cu gropi de dimensiuni reduse pentru

dejecţii, cu pereţi înclinaţi şi sistem de aspirare ...........................................................233 4.6.4.4 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu nervuri de

racire.............................................................................................................................234 4.6.4.5 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu îndepărtare rapidă a dejecţiilor şi

alee externă cu absorbant (PSF+ EA absorbant) ..........................................................234 4.6.4.6 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu boxe acoperite: sistemul cusca ..235 4.6.4.7 Podea din beton masiv cu strat aşternut şi climat exterior............................................236 4.6.4.8 Podea masivă din beton cu alee externă acoperită (SCF+EA absorbant) .....................236

4.6.5 Măsuri la final de procese pentru reducerea emisiilor produse la creşterea porcilor ..........237 4.6.5.1 Bioscrubber ..................................................................................................................237 4.6.5.2 Bioscruber chimic umed...............................................................................................238

4.7 Tehnici pentru reducerea mirosului ..........................................................................................239 4.8 Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozite ............................................................242

4.8.1 Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide ..........................................................242 4.8.1.1 Practici generale ...........................................................................................................242 4.8.1.2 Aplicarea unui acoperis pe gramezile de dejectii solide ...............................................243 4.8.1.3 Depozitarea dejectiilor pasarilor intr-un sopron ...........................................................244

4.8.2 Reducerea emisiilor de la depozitele de namol...................................................................244 4.8.2.1 Aspecte generale...........................................................................................................244 4.8.2.2 Aplicarea unui acoperis rigid la depozitele de namol...................................................245 4.8.2.3 Aplicarea unui acoperis flexibil la depozitele de namol ...............................................246 4.8.2.4 Aplicarea unui acoperis plutitor pe depozitele de namol..............................................246 4.8.2.5 Aplicarea acoperisurilor pe depozitele de namol aflate in subteran .............................249

4.8.3 Depozitarea hranei..............................................................................................................250 4.9 Tehnici de procesare a dejecţiilor în interiorul fermei ..............................................................250

4.9.1 Separarea mecanică a dejecţiilor de porci...........................................................................255 4.9.2 Aerarea dejecţiilor lichide...................................................................................................256 4.9.3 Separarea mecanică şi tratamentul biologic al dejecţiilor de porc......................................257 4.9.4 Compostarea dejecţiilor solide ...........................................................................................259 4.9.5 Compostarea dejecţiilor porcine folosind scoarta de pin ....................................................260 4.9.6 Tratamentul anaerobic al dejecţiilor în instalaţii de biogaz ................................................261 4.9.7 Sistemul anaerobic lagune ..................................................................................................262 4.9.8 Evaporarea şi uscarea dejecţiilor de porci ..........................................................................263 4.9.9 Incinerarea dejecţiilor de păsări..........................................................................................264 4.9.10 Aditivi pentru dejecţiile de porci ........................................................................................265

4.10 Tehnici pentru reducerea emisiilor rezultate din aplicarea ingrasamintelor pe terenuri ...........266 4.10.1 Imprastierea echilibrata a ingrasamintelor pe terenurile disponibile ..................................266 4.10.2 Schemele de protectie a apelor subterane ...........................................................................268

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxi

4.10.3 Managementul imprastierii pe terenuri a ingrasamintelor, asa cum este aplicat in Marea Britanie si Irlanda............................................................................................................... 268

4.10.4 Sistemul de aplicare a ingrasamantului .............................................................................. 270 4.10.5 Sisteme de irigare cu rata redusa pentru apa murdara ........................................................ 275

4.11 Tehnici de reducer a emisiilor de zgomot ................................................................................ 276 4.11.1 Controlul zgomotului de la suflantele de ventilare............................................................. 276 4.11.2 Controlul zgomotului de la activitatile discontinue din activitatile de pe amplasament .... 278 4.11.3 Aplicarea barierelor de zgomot .......................................................................................... 281

4.12 Tehnicile de tratare si depunere permanenta a reziduurilor, altele decat dejectiile si carcasele281 4.12.1 Tratarea reziduurilor lichide............................................................................................... 281 4.12.2 Tratarea reziduurilor solide ................................................................................................ 282

5 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE............................................................................ 285 5.1 Buna practica agricola in cresterea intensive de porci si pasari ............................................... 287 5.2 Cresterea intensiva a porcilor ................................................................................................... 289

5.2.1 Tehnicile nutritionale ......................................................................................................... 289 5.2.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate la excretia de azot ........................................................ 289 5.2.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor ........................................................ 290

5.2.2 Emisiile in aer de la adapostirea porcilor ........................................................................... 290 5.2.2.1 Sistemele de adapost pentru scroafele de imperechere/gestante .................................. 291 5.2.2.2 Sistemele de adapost pentru porcii de ingrasat / de sacrificat ...................................... 293 5.2.2.3 Sistemele de scroafe cu purcei (inclusive purceii) ....................................................... 295 5.2.2.4 Sistemele de adapost pentru porcii intarcati................................................................. 295

5.2.3 Apa..................................................................................................................................... 297 5.2.4 Energia ............................................................................................................................... 297 5.2.5 Depozitarea dejectiilor ....................................................................................................... 297 5.2.6 Procesarea pe amplasamentul fermei ................................................................................. 299 5.2.7 Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci ............................................................... 299

5.3 Cresterea intenisva a pasrilor ................................................................................................... 302 5.3.1 Tehnicile nutritionale ......................................................................................................... 302

5.3.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate eliminarilor de azot...................................................... 302 5.3.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor ........................................................ 303

5.3.2 Emisiile de aer de la adaposturile de pasari ....................................................................... 303 5.3.2.1 Sistemele de adapost pentru ouatoare .......................................................................... 303 5.3.2.2 Sistemele de adapost pentru puii de ingrasare.............................................................. 305

5.3.3 Apa..................................................................................................................................... 306 5.3.4 Energia ............................................................................................................................... 306 5.3.5 Depozitarea dejectiilor ....................................................................................................... 306 5.3.6 Procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei ................................................................ 307 5.3.7 Tehnicile pentru imprastierea dejectiilor de pasari ............................................................ 307

6 OBSERVATII FINALE ................................................................................................................ 308 6.1 Timpul de lucru ........................................................................................................................ 308 6.2 Sursele de informatii ................................................................................................................ 308 6.3 Nivelul consensului.................................................................................................................. 308 6.4 Recomandarile asupra viitoarelor lucrari ................................................................................. 309 6.5 Tematici sugerate pentru proiectele viitoare de R&D.............................................................. 310

REFERINTE .......................................................................................................................................... 313 GLOSAR................................................................................................................................................. 321 ABREVIERI ........................................................................................................................................... 323 7 ANEXELE...................................................................................................................................... 325

7.1 Speciile de animale si crescatoriile (LU) ................................................................................. 325 7.2 Referinte la legislatia europeana .............................................................................................. 326 7.3 Legislatia nationala in Statele Membre Europene.................................................................... 327 7.4 Exemple de valori limita de emisie si limite de imprastiere a deseurilor in Statele Membre... 340 7.5 Exemple de protocol de monitorizare a emisiilor de amoniac din sistemele de adapost.......... 341 7.6 Exemple de calcul a costurilor aferente aplicarii tehnicilor de reducere a emisiilor ................ 343 7.7 Procedura de evaluare BAT a tehnicilor aplicate in fermele de crestere intensive a porcilor si

pasarilor................................................................................................................................... 352

xxxii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxiii

Lista de tabele

Tabelul 1.1: Cateva date tipice pentru cresterea pasarilor............................................................................3 Tabelul 1.2: Rezumatul costurilor productiei de oua in sisteme diferite ......................................................9 Tabelul 1.3: Numarul de pasari, totalul fermelor si fermele ce intra sub incidenta definitiei de la sectiunea

6.6 din anexa 1 a Directivei Consiliului 96/69/EC pentru diferite State Europene Membre....11 Table 1.4: Numarul fermelor de porci in Statele Membre conform definitiei sectiunii 6.6 din anexa 1 a

Directivei Consilului 96/69/EC................................................................................................16 Tabelul 1.5: Nivelurile generale de productie al fermelor de porci in UK.................................................19 Table 1.6: Emisiile in aer din sistemele de crestere intensive a animalelor ...............................................23 Table 1.7: Schema de ansamblu a proceselor si factorilor implicate in emisia de amoniac din fermele de

animale .....................................................................................................................................23 Table 1.8: Emisiile principale in asol si in panza freatica din sistemele de productie intensiva a animalelor

..................................................................................................................................................25 Table 2.1: Range of weights of meat and egg production duck breeds ......................................................43 Table 2.2: Example of required indoor temperatures for broiler housing ..................................................45 Table 2.3: Advisable limit values for different gaseous substances in the indoor air in broiler housing

applied in Belgium ...................................................................................................................45 Table 2.4: Exemplele cerintelor pentru iluminare la productia de pasari practicata in Portugalia .............47 Table 2.5: Numarul de animale pentru sistemul de adapatoari in diferite cotete .......................................50 Table 2.6: Nivelele generale indicate pentru mediile închise la porci........................................................64 Table 2.7: Exemplu privind aplicarea necesarului de temperatură pentru calcularea capacităţilor de

încălzire în adăposturi cu referire la diversele categorii de porci aflaţi în condiţii bune de sănătate.....................................................................................................................................65

Table 2.8: Effect of feeding system on weight gain, FCR and feed losses ................................................73 Table 2.9: Timpul de stocare pentru gunoiul de pasare si cel de la porcine intr-un numar de state membre

..................................................................................................................................................76 Table 2.10: Compararea calitativa a caracteristicilor pentru patru sisteme de transport a namolului ........88 Table 3.1: Key environmental issue of the major on-farm activities..........................................................99 Table 3.2: Indication of production time, conversion ratio and feeding level per poultry species...........101 Table 3.3: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids balance

................................................................................................................................................102 Table 3.4: Applied calcium and phosphorus levels in feed for poultry....................................................102 Table 3.5: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for

sows (1 phase for each major stage of growth) ......................................................................103 Table 3.6: Applied calcium and phosphorus levels in feed for sows .......................................................103 Table 3.7: Exemplu de rationalizare folosita pentru porcii usori, grei si in de sacrificare in Italia ..........104 Table 3.8: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for pigs

(1 phase for each major stage of growth) ...............................................................................105 Table 3.9: Nivelul de calciu si fosfor aplicate in furajarea porcilor la ingrasat si sacrificat.....................105 Table 3.10: Media nivelurilor nutritionale aplicata in Italia pentru porci grasi la diferite intervale de

greutate vie (ca % hrana cruda).............................................................................................105 Table 3.11: Consumul de apa la diferite specii de pasari per ciclu si per an ............................................106 Table 3.12: consum estimativ apa pentru curatenie la halelede pasari.....................................................107 Table 3.13: Necesarul de apa la porci de finisat si scroafe exprimat in l/cap/zi raportat la varsta si stadiul

de productie............................................................................................................................108 Table 3.14: Exemplu de efect prin ratia apa/furaj in perioada de productie si continutul in materie uscata

de gunoi la porcii pentru crestere si sacrificare ......................................................................108 Table 3.15: Efecte ale livrarii de apa la duzele de baut pe productia si continutul uscat de gunoi la porcii

in crestere si la finisat.............................................................................................................108 Table 3.16: Consum estimat de apa pentru curatarea la fermele de porci ................................................109 Table 3.17: nivel indicativ de consum zilnic energie la ferma de pasari in Italia....................................110 Table 3.18: Nivel indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari din UK .......................................111 Table 3.19: Consum anual aprox. de energie la fermele de porci in UK..................................................112 Table 3.20: Energie totala anuala folosita per cap in diferite tipuri de ferme pentru diferite marimi in UK

................................................................................................................................................112 Table 3.21: Consum mediu zilnic de energie per tip de ferma de porci si per tip de sursa de energie in

Italia .......................................................................................................................................112 Table 3.22: Consum mediu zilnic de energie pentru o ferma in Italia raportat la marimea fermei si sursa

de energie ...............................................................................................................................113 Table 3.23: Cantitati tipice dematerial pentru straturi folosite la fermele de porci si pasari ....................113 Table 3.24: exemplu de contributie la emisiile de NH3N in diferite activitati in UK (1999) ..................114

xxxiv Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Table 3.25: Exemplu de model folosit in Belgia pentru calcularea productiei brute de material mineral in gunoi ...................................................................................................................................... 115

Tabelul 3.26: Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari, continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in diferite sisteme de crestere a pasarilor ....... 116

Table 3.27: niveluri raportate la productia zilnica si anuala de gunoi, urina si slam pe diferite categorii de porci....................................................................................................................................... 117

Table 3.28: exemplu de afectare in cazul nivelului scazut CP in furajele pentru porci in de ingrasat si sacrificat in consumul zilnic,retentia si pierderile de azot ..................................................... 118

Table 3.29: Excretie medie de azot (kg/an) la halele cu scroafe reproductie (205kg)si numar diferit de purcei la ingrasat (pina la 25 kg.) .......................................................................................... 118

Table 3.30: Retentie azot in diferite faze de crestere la porci de sacrificat (Italia) ................................. 118 Table 3.31: excretie anuala de azot la diferite categorii de sacrificati ................................................... 119 Table 3.32: exemplu de consum, retentie si excretie de fosfor la porci (kg/porc) ................................... 119 Table 3.33: Compozitie medie de gunoi si deviatia standard( intre paranteze) in kg per 1000 kg.gunoi 120 Table 3.34: Indicarea nivelurilor raportate pentru emisiile in aer de la adaposturile de pasari

(kg/pasare/an) ........................................................................................................................ 122 Table 3.35: Gama emissilor in aer provenite de la sistemele de adapost pentru porci in kg/animal loc/an

............................................................................................................................................... 122 Table 3.36: Emisia de NH3 pentru diferite depozite de namol................................................................. 123 Table 3.37: Factori care influenteaza niveluri de emisie ale amoniacului in aer in timpul imprastierii pe

sol .......................................................................................................................................... 124 Table 3.38: Presiunea azotului din dejectiile crescatoriilor (1997).......................................................... 126 Table 3.39: concentratii de metal greu in namol si dejectiile uscate........................................................ 127 Table 3.40: Concentratiile de metal greu in namol si materie uscata ...................................................... 127 Table 3.41: Contributia medie estimata anual pentru metale grele prin dejectiile de la porci si pasari in

Germania ............................................................................................................................... 127 Table 3.42: Niveluri de emisii odorizante la gunoiul de porc.................................................................. 128 Table 3.43: Sursele de zgomot tipice şi exemplu de nivele de zgomot la unităţi de păsări ..................... 129 Table 3.44: Surse tipice de zgomot si exemple de niveluri de zgomot pentru untitatile de porcine ........ 130 Table 4.1: Informaţii furnizate pentru fiecare tehnică inclusă în Capitolul 4 .......................................... 131 Table 4.2: Niveluri standard de azot (N) in excretia din Belgia, Franta si Germania .............................. 137 Table 4.3: Standard levels of excretion of diphosphorus pentoxide (P2O5) in Belgium, France and

Germany ................................................................................................................................ 137 Table 4.4: Procentul pentru reducerea cantitatii iesite de azot (N) obtinuta prin programele de hranire de

referinta comparate cu nivelul standard de excretie in Franta si Germania ........................... 137 Table 4.5: Procentaje de reducere ieşire P2O5 obţinute cu programe de referinţă pentru hrănire comparate

cu nivelul standard de excreţie în Belgia, Franţa şi Germania.............................................. 138 Table 4.6: Regresiile utilizate în Belgia calculate ca nivel actual de excreţie ......................................... 139 Table 4.7: Managementul nutriţional în Belgia, Franţa şi Germania: caracteristicile hranei de referinţă 141 Table 4.8: Index de costuri pentru hrană compusă şi conţinut de azot conform cu managementul de

hrănire.................................................................................................................................... 142 Table 4.9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din dietă şi utilizarea dietelor cu conţinut scăzut de

proteine asupra excreţiei de azot şi emisiei de amoniac ........................................................ 147 Table 4.10: Total energie în fosfor, phytate-fosfor şi fitază în materii selectate din plante [170, FEFANA,

2002] cu referinţă la J. Broz, 1998......................................................................................... 149 Table 4.11: Reducerea calculată a excreţiei de fosfor bazată pe digestibilitatea păsărilor [198, CEFIC,

2002] cu referinţă la van der Klis şi Versteegh (1996) pe % digestibilitate .......................... 151 Table 4.12: Uscarea cu aer a dejectiilor in sistemele de custi pentru ouatoare........................................ 157 Table 4.13: Fluxul specific de lumină şi ajustabilitatea la diferite tipuri de becuri şi lămpi fluorescente 158 Table 4.14: Indicarea longevităţii la diferite tipuri de lămpi în adăposturi de păsări............................... 159 Table 4.15: Rezultatul aplicării sistemului combideck ............................................................................ 161 Table 4.16: Nivelele de creştere păsări în fermă la Henk Wolters, Dalfsen, Olanda.............................. 162 Table 4.17: Centralizarea caracteristicile tehnicilor sistemului integrat pentru adăpostire tip baterie de

găini ouătoare ........................................................................................................................ 167 Table 4.18: Centralizarea caracteristicilor tehnice pentru adăposturi fără cuşti pentru găini ouătoare.... 177 Table 4.19: Centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru adăpostirea de păsări

pentru carne ........................................................................................................................... 182 Table 4.20: Centralizarea datelor operaţionale şi costurilor epuratorului chimic umed pentru emisii de la

adăposturi de ouătoare şi păsări de carne............................................................................... 189 Table 4.21: Nivelele de performanţă ale tehnicilor de adăpostire tip sistem integrat pentru instalaţii noi

pentru împerechere şi scroafe gestante .................................................................................. 195 Table 4.22: Nivelele de performanţă ale tehnicilor de adăpostire cu sistem integrat la noile instalaţii

pentru scroafe cu purcei......................................................................................................... 211

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxv

Table 4.24: Performance levels of system-integrated housing techniques for new installations for growers/finishers ....................................................................................................................230

Table 4.27: Reducerile evaporarilor de ammoniac din depozitul de namol de porc realizate prin aplicarea diferitelor tipuri de acoperiri plutitoare ..................................................................................248

Tabelul 4.28: Sumarul datelor performantei asupra tehnicilor de tratare a dejectiilor pe amplasamentul fermei .....................................................................................................................................254

Table 4.29: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică exprimate ca procent al dejecţiilor brute în fracţiunea solidă .....................................................................................................................255

Table 4.38: Caracteristicile pentru patru sisteme diferite de distribuire a namolului si tehnicile de integrare................................................................................................................................................274

Table 4.39: Efectul de reducere al diferitor masuri pentru zgomot..........................................................278 Table 5.1: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in alimentarea BAT pentru porci .............................290 Table 5.2:Nivelurile de fosfor totale indicatoare in alimentarea conform BAT a porcilor ......................290 Tabelul 5.3: Exemplul BAT conditionat pentru procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei...........299 Table 5.4: BAT pentru echipamentul de imprastiere ...............................................................................301 Tabelul 5.5: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in hrana pentru pasari considerate BAT ...............303 Table 5.6: Nivelul total indicator in hrana pentru pasari considerate BAT..............................................303 Tabelul 7.1: Speciile de animale exprimate in unitatii vii ........................................................................325 Table 7.2: Maximum tolerated limits to organic N- and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of

manure in Flanders from 1-1-2003.........................................................................................340 Table 7.3: Maximum tolerated limits to organic N and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of

manure in Flanders in sensitive zones concerning water .......................................................340 Table 7.4: Examples of emission limit values for certain on-farm activities ...........................................340 Table 7.5: Examples of factors to include in the measurement of emissions from poultry housing ........341 Table 7.6: Example of factors to include in the measurement of emissions from pig housing ................342 Table 7.7: ‘Units’ used for assessing costs...............................................................................................344 Table 7.8: Capital expenditure considerations .........................................................................................345 Table 7.9: Annual cost considerations .....................................................................................................345 Table 7.10: Additional costs incurred with liquid manure application by soil injection in the UK .........346 Table 7.11: Additional costs incurred in solid manure incorporation by ploughing in the UK................346 Table 7.12: Additional costs incurred with changes of a building in the UK...........................................347 Table 7.13: Additional costs incurred with metal grid floor replacement in the UK ...............................347 Table 7.14: Finishing pig space requirement in the UK...........................................................................348 Table 7.15: Interest on agricultural mortgage in the UK..........................................................................349 Table 7.16: Economic life of facilities .....................................................................................................349 Table 7.17: Repair costs as a percentage of new costs.............................................................................350 Table 7.18: Annual costs to consider in capital costs of feeding systems ................................................350 Table 7.19: Annual costs to consider in capital costs of housing systems ...............................................351 Table 7.20: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems....................................351 Table 7.21: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems....................................351 Table 7.22: Assessment matrix ................................................................................................................353

xxxvi Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Lista de imagini Figura 1.1: Densitatea animala in Uniunea Europeana exprimata ca numar de unitati de septel pe hectar de

arie agricola utilizata.................................................................................................................. 2 Figura 1.2: Dinamica productiei si consumului de oua in UE ..................................................................... 4 Figura 1.3: Exemplu de lant de productie in sectorul de productie a oualelor............................................. 6 Figura 1.4: Dinamica productiei si consumului de carne de pasare in UE .................................................. 7 Figura 1.5: Exemplu de lant de producie a sectorului de productie a puilor pentru carne ........................... 8 Figura 1.6: Raspandirea cresterii de purcele in Europa pentru fiecare Stat Membru in 1998.................... 12 Figure 1.7: Productia bruta de porci indigenta in 1998.............................................................................. 13 Figura 1.8: Numarul de crescatorii de marimea unitatii 1997. Legenda indica marimea unitatii (in ordine

inversa) .................................................................................................................................... 14 Figure 1.9: numarul de animale in categoriile marimilor de unitati (1997) ............................................... 14 Figure 1.10: Numarul de scroafe in diferite unitati (1997). Legenda indica marimea unitatii in sensul

nmarului de scroafe.................................................................................................................. 15 Figure 1.11: Numarul porcilor de ingrasat in unitati de marime variate (1997) ........................................ 16 Figure 1.12: Densitatea spatiala a productiei de porci inUE 15................................................................. 17 Figure 1.13: Carcase weight of slaughtered pigs for each Member State.................................................. 18 Figure 1.14: Pigmeat trade by European Member States........................................................................... 19 Figure 1.15: Consmul carnii de porc pe cap de om (kg/persoana) de-alungul timpului in Europa............ 20 Figure 1.16: Ilustrarea aspectelor de mediu raportate la cresterea intensive a animalelor......................... 22 Figure 1.17: Consumul, utilizarea si pierderile de proteina in productia porcilor de careen cu o greutate

finala vie de 108 kg ................................................................................................................. 22 Figure 1.18: Ciclul azotului aratand principalele transformari si pierderi in mediu .................................. 26 Figure 2.1: Schema generala a activitatilor intr-o ferma de crestere animale ............................................ 30 Figura 2.2: Patru structuri de baterii uzuale pentru gainile ouatoare ......................................................... 32 Figure 2.3: Exemplu de groapa deschisa pentru djectii aflata sub o baterie in forma de treapta ............... 33 Figure 2.4: Sistemul de groapa adanca pentru gainile ouatoare................................................................. 34 Figure 2.5: Exemplu de sistem de canal pentru gainile ouatoare............................................................... 34 Figure 2.6: Exemplu de canal pentru dejectii cu racleta aflata sub bateria in forma de treapta ................. 35 Figure 2.7: Example of a manure-belt battery (3 tiers) with a belt under each tier to remove manure to a

closed storage .......................................................................................................................... 36 Figure 2.8: Schematic picture of a possible design of an enriched cage.................................................... 37 Figure 2.9: Schematic cross-section of traditional deep litter system for layers........................................ 38 Figure 2.10: Schematic picture of an aviary system .................................................................................. 39 Figure 2.11: Example of schematic cross-section of a commonly applied broiler house .......................... 40 Figure 2.12: Schematic cross-section of the partially ventilated litter floor system for turkeys ................ 42 Figure 2.13: Schematic overview of a housing design for mating sows on a partly-slatted floor ............. 54 Figure 2.14: Floor design for sow crates with a solid concrete floor for mating and gestating sows ........ 54 Figure 2.15: Example of group-housing for gestating sows on a solid concrete floor with full litter........ 55 Figure 2.16: Example of a housing system with several functional areas for gestating sows.................... 55 Figure 2.17: Farrowing pen design with a fully-slatted floor (the Netherlands)........................................ 57 Figure 2.18: Example of confined housing of farrowing sows on a fully-slatted floor with a storage pit

underneath ............................................................................................................................... 57 Figure 2.19: Example of an applied plan for a farrowing pen (partly-slatted floor) without restricted sow

movement ................................................................................................................................ 58 Figure 2.20: Cross-section of rearing unit with fully-slatted floor and plastic or metal slats .................... 58 Figure 2.21: Schematic picture of a weaner pen with a partly-slatted floor (1/3) and a cover above the

lying area ................................................................................................................................. 59 Figure 2.22: Example of a single growing-finishing pen with a fully-slatted floor and examples of two pen

layout with different feeding systems ...................................................................................... 61 Figure 2.23: Pen design for growers-finishers with partly-slatted (convex) floor and solid area in the

centre ....................................................................................................................................... 61 Figure 2.24: Design of a partly-slatted floor system with restricted straw use for growers-finishers........ 62 Figure 2.25: Solid concrete floor with slatted external alley and scraper underneath ............................... 62 Figure 2.26: Open front design using straw bales for protection (UK)...................................................... 63 Figure 2.27: An example of a solid concrete floor system for growers-finishers ...................................... 63 Figure 2.28: Solid concrete floor with external littered alley and manure channel ................................... 64 Figure 2.29: Schematic picture of airflow in an exhaust ventilation system ............................................. 67 Figure 2.30: Schematic picture of airflow in a pressure ventilation system .............................................. 68 Figure 2.31: Schematic picture of airflow in a neutral ventilation system................................................. 68 Figure 2.32: Example of silos built close to the broiler houses (UK)........................................................ 75

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxvii

Figure 2.33: Depozitarea dejectiilor cu continut de strat absorbant cu retinerea separata a fractiunii de lichid (Italia).............................................................................................................................78

Figure 2.34: Exemplu de rezervor de namol supraterestru cu groapa de retentie subterana ......................80 Figure 2.35: Example of earth-banked slurry store and design features ....................................................80 Figure 2.36: Example of a broadcast spreader with a splash plate .............................................................89 Figure 2.37: Exempu de aruncator .............................................................................................................89 Figure 2.38: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure ..............................90 Figure 2.39: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure ..............................90 Figure 2.40: Example of a band spreader fitted with rotary distributor to improve lateral distribution.....91 Figure 2.41: Example of a trailing shoe spreader.......................................................................................91 Figure 2.42: Example of an open-slot shallow injector..............................................................................92 Figure 2.43: Incorporation equipment combined with a big tanker ...........................................................93 Figure 2.44: Example of a rotaspreader .....................................................................................................93 Figure 2.45: Example of a rear discharge spreader ....................................................................................94 Figure 2.46: Example of a dual purpose spreader ......................................................................................94 Figure 4.1: Suplimentarea cu amino acizi permite o scădere în consumul de proteină la animale

menţinând o furnizare adecvată de amino acizi .....................................................................146 Figure 4.2: Efectul reducerii proteinei brute în dietă în alimentaţia cu apă la porci.................................154 Figure 4.3: Reprezentarea schematică a sistemului instalaţiei de recuperare căldură într-un o adăpost

pentru păsări de carne.............................................................................................................160 Figure 4.4: Reprezentarea grafică a principiului de lucru al “ sistemului combideck” în timpul unui ciclu

de producţie............................................................................................................................160 Figure 4.5: Schema unei instalaţii cu cuşti cu uscare forţată (pneumatică)..............................................171 Figure 4.6: Schema soluţiei cu două cuşti, cu o bandă pentru găinaţ şi canal uscare...............................172 Figure 4.7: Principiul uscării forţate cu bătător de aer .............................................................................174 Figure 4.8: Schema unui tunel de uscare deasupra cuştilor etajate vertical .............................................175 Figure 4.9: Sisteme de adâncime cu aşternut cu uscare forţată prin tuburi sub duşumeaua cu grătare [128,

Olanda, 2000].........................................................................................................................178 Figure 4.10: Sistemul de adâncime cu aşternut şi cu duşumea perforată şi uscare forţată a găinaţului....179 Figure 4.11: Reprezentarea schematică a sistemului de uscare forţată cu duşumea perforată pentru păsări

pentru carne (A), o soluţie îmbunătăţită (B), şi un detaliu al duşumelei pentru soluţia îmbunătăţită (C) [128, Olanda, 2000] ....................................................................................184

Figure 4.12: Secţiunea transversală şi principiul unui sistem cu duşumele etajate cu uscare forţată (flux ascendent) pentru păsări pentru carne ....................................................................................184

Figure 4.13: Reprezentarea schematică a sistemului de cuşti etajat, cu aşternut într-un adăpost pentru păsări de carne [128, Olanda, 2000].......................................................................................186

Figure 4.14: Secţiunea transversală a unei cuşti a sistemului de cuşti etajat, cu aşternut [128, Olanda, 2000] ......................................................................................................................................187

Figure 4.15: Schema unui epurator chimic umed.....................................................................................188 Figure 4.16: Principiul tunelului extern de uscare cu benzi perforate pentru găinaţ ................................190 Figure 4.17: Sistemul cu duşumea complet perforata cu vacuum............................................................196 Figure 4.18: Sistem cu duşumea complet cu grătare, cu spălarea permanentă a stratului de mixtură de

dejecţii în canalele de dedesubt ..............................................................................................197 Figure 4.19: Cu duşumea complet cu grătare cu spălarea grătare ............................................................198 Figure 4.20: Sistem cu duşumea complet cu grătare cu tuburi de spălare................................................198 Figure 4.21: Adăpost individual cu gropi mici pentru bălegar.................................................................200 Figure 4.22: Duşumea solidă de beton şi alee complet acoperită cu grătar externă cu groapă de depozitare

dedesubt .................................................................................................................................200 Figure 4.23: Răcirea suprafeţei bălegarului cu nervuri ............................................................................202 Figure 4.24: Duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum ................................................................203 Figure 4.25: Duşumea parţial cu grătare şi alee externă cu spălare permanentă a stratului mixturii de

dejecţii în canalele de dedesubt ..............................................................................................204 Figure 4.26: Duşumea parţial cu grătare cu jgheab de spălare în adăpost individual...............................205 Figure 4.27: Duşumea parţial cu grătare, cu screper (PSF cu screper).....................................................207 Figure 4.28: Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentator electronic pentru scroafă .......209 Figure 4.35: Platforme sau ţarcuri cu beton duşumea înclinată dedesubt pentru a separa fecalele şi urina

................................................................................................................................................218 Figure 4.39: Podele alcătuite parţial din grătare de fier sau material plastic sau cu podele solide din beton

înclinate sau convexe .............................................................................................................222 Figure 4.40: Vad pentru dejecţii cu canal pentru apa potabilă folosită în combinaţie cu podea convexă cu

gratii din fier sau material plastic ...........................................................................................223 Figure 4.41: Podea convexă cu gratii metalice triunghiulare în combinaţie cu un sistem de şanţuri .......224 Figure 4.42: Podea alcătuită parţial din grătare şi prelucrarea dejecţiilor ................................................225

xxxviii Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.43: Podea convexă cu gratii metalice triunghiulare în combinaţie cu sistem de canalizare şi canal de dejecţii cu pereţi laterali înclinaţi ...................................................................................... 226

Figure 4.44: Adăpost pentru purcei, cu podea alcătuită parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu nervure de racire .................................................................................................................... 226

Figure 4.45: Kennel housing system........................................................................................................ 228 Figure 4.46: Adăposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaţie naturală ................. 228 Figure 4.47: Podea convexa cu gratar din beton (sau metal triunghiular) in combintatie cu un sistem de

rigole...................................................................................................................................... 231 Figure 4.48: Podea convexă cu gratii din beton şi canal de dejecţii cu pereţi laterali înclinaţi................ 232 Figure 4.50: Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu îndepărtare rapidă a dejecţiilor şi alee

externă acoperită .................................................................................................................... 235 Figure 4.51: Doua concepte de bioscruber .............................................................................................. 237 Figura 4.52: Exemplul de sistem de irigare cu cantitate scazuta ............................................................. 275

Scope

Intensive Rearing of Poultry and Pigs xxxix

SCOPUL LUCRARII Scopul BREF pentru cresterea intensiva a animalelor se bazeaza pe sectiunea 6.6 a anexei I din Directiva IPPC 96/61/EC ca ‘Instalatiile pentru cresterea intensive a porcilor si pasarilor cu mai mult de: (d) 40000 locuri pentru pasari (e) 2000 locuri pentru productia de porci (peste 30 kg), sau (f) 750 locuri pentru scroafe.’ Directiva nu defineste termenul de pasari. Din discutia din TWG s-a concluzionat ca in acest document pasarile sunt: • puii, gainile ouatoare si puii de ingrasat • curcanii • ratele • bibilicile. Oricum, pentru rate si bibilici s-a furnizat doar informatie limitata si de aceea, acestea sunt discutate doar pe scurt. Clocirea nu este inclusa in subiectul pasari, deoarece aceasta ete considerate a fi activitate separate si nu o activitate integrata la fermele de gaini ouatoare sau pui de ingrasat. Directiva distinge intre fermele cu porci si fermele cu scroafe. In practica, exista ferme cu circuit inchis in care se tin si scroafe si porci de ingrasat/de sacrificare. De obicei, capacitatea lor este mai mica decat in pragurile din anexa I pentru ambele sectoare, insa ele au impact de mediu cel putin egal cu al acelor ferme care intra la anexa I. TWG a concluzionat ca fermele de inmultire, fermele de porci de ingrasare/sacrificare si fermele cu circuit inchis sunt in incluse in scopul acestui BREF referitor la identificarea tehnicilor de reducere si a determinarii BAT. Cresterea porcilor include cresterea purceilor, a caror ingrasare/sacrificare incepe la o greutate intre 25 si 35 kg greutate vie. Cresterea scroafelor include imperecherea, gestatia si perioada cu purcelusi (inclusiv purcelusii de lapte) si scroafele tinere (scroafele de inlocuit). Conform articolului 2.3 din Directiva 96/61/EC, o ferma se considera a fi o instalatie care sa contina una sau mai multe unitati stationare si toate activitatile asociate direct. Pentru scopul acestei lucrari, TWG a inclus unele tehnici pe care le-au considerat relevante dar care nu sunt mereu aplicate pe instalatii IPPC. De exemplu, imprastierea dejectiilor pe teren este abordata in detaliu, chiar daca se cunoaste ca imprastierea pe teren este desfasurata deseori de catre contractori si deseori nu pe terenul detinut de ferma care a generat dejectiile. Motivul pentru care s-a luat in considerare asa de detaliat imprastierea pe teren este de a preveni ca beneficiile unei masuri de reducere a emisiilor, aplicate de un fermier la inceputul procesului sa fie anulate mai tarziu printr-un management defectuos al imprastierii pe teren sau al tehnicilor, la final de proces. Exprimat altfel, datorita impacturilor principale de mediu datorate fermelor, toate rezultate de la dejectii, masurile de reducere a acestor emisi nu sunt limitate doar la tehnicile de adapostire si depozitaerea dejectiilor, ci cuprind si masurile luate de-alungul proceselor, inclusiv o strategie de alimentare si imprastiere pe teren la final, toate facand scopul acestui document. Obiectivele ce nu fac scopul acestui document sunt instalatiile pentru centralizarea dejectiilor si instalatiile de tratare a deseurilor si sistemele alternative de crestere, precum cresterea porcilor in aer liber, utilizand rotatia. Sunt descrise activitatile urmatoare relevante, de la o ferma, desi se cunoaste ca nu toate activitatile vor fi gasite la o ferma:

Scope

xl Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• managementul fermei (inclusiv mentenanta si curatarea echipamentului) • strategiile de alimentare (si prepararea hranei) • cresterea animalelor • colectarea si depozitarea deseurilor • tratarea dejectiilor pe amplasamentul fermei • imprastierea dejectiilor • tratarea apei uzate. Aspectele de mediu aferente activitatilor listate mai sus, includ: • utilizarea energiei si apei • emisiile in aer (de ex. amoniacul, praful) • emisiile in sol si panza freatica (de ex. azotul, fosforul, metalele) • emisiile in apa de suprafata • emisiile de deseuri, altele decat dejectiile si carcasele. Factorii precum cerintele de protectia animalelor, emisiile microbiologice si rezistena la antibiotice a animalelor, sunt importante pentru evaluarea tehnicilor de mediu. Ele au fost incluse in evaluare, acolo unde a fost disponibila informatia. Aspectele legate de sanatatea umana si produsele animale nu a facut parte din schimbul de informatii si nu sunt incluse in acest BREF.

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 1

1 INFORMATII GENERALE Acest capitol contine informatii generale privind productia de porci si pasari in Europa. Descrie pe scurt pozitia Europei pe piata mondiala si evolutia pe piata interna europeana precum si in statele membre. Prezinta principalele probleme legate de mediu asociate cresterii intensive de porci si pasari. 1.1 Cresterea intensiva a animalelor Agricultura a fost si este dominata de asociatiile familiale. Pana in anii ’60 si la inceputul anilor ’70, productia de pasari si porci facea parte doar din activitatile unei ferme mixte, unde se produceau recolte si se cresteau diverse specii de animale. Hrana era produsa la ferma sau achizitionata local iar reziduurile de la animale erau imprastiate pe sol ca fertilizatori. Mai exista foarte putine exemple de ferme de acest tip in U.E. De atunci, crescand cererile pietei, dezvoltarea materialului genetic si a dotarilor fermelor, precum si posibilitatea achizitionarii de hrana relativ ieftina au incurajat fermierii sa se specializeze. In consecinta, numarul de animale si dimensiunile fermelor au crescut si a inceput cresterea intensiva de animale.Hrana era adesea importata din afara U.E. daca cantitatile si tipurile necesare nu puteau fi produse local. Cresterea intensiva a animalelor a dus astfel la importuri semnificative de nutrienti care nu mai erau returnati in acelasi sol (prin intermediul dejectiilor) care produsese cerealele din componentele pentru hrana. In schimb, gunoiul era imprastiat pe terenurile disponibile. Cu toate acestea, in multe regiuni cu crestere intensiva de animale nu exista la dispozitie teren suficient. In plus, animalele primeau hrana cu un nivel nutritiv ridicat (uneori mai mare decat era necesar) pentru asigurarea ritmului optim de crestere. Acesti nutrienti erau eliminati in parte prin procesele naturale, astfel crescand si mai mult nivelul de nutrienti in balegar Cresterea intensiva a animalelor coincide cu densitati mari de animale. Densitatea animalelor este considerata un indicator al cantitatii de balegar produsa de ferma. O densitate mare indica de obicei ca aportul de minerale furnizat depaseste cantitatea necesara zonei agricole pentru cresterea cerealelor sau pentru mentinerea ierbii. Din acest motiv, datele referitoare la concentratia data de cresterea de animale la nivelul unei regiuni, sunt considerate un bun indicator pentru ariile cu probleme posibile de mediu (ex. poluare cu azot). Intr-un raport despre managementul poluarii cu azot [77,LEI,1999], termenul unitate de septel (LU=500 kg masa animala) este folosit pentru a prezenta marimea totala a septelului, permitand o grupare a speciilor de animale in functie de hrana necesara. Intelesul termenului “cresterea intensiva de animale” in Europa este ilustrat de densitatea de animale exprimata in numarul de unitati de septel per hectar de teren agricol utilizat (LU/ha). Figura 1.1 arata densitatea de animale (in LU/ha) pe regiuni. Densitatea de animale depaseste 2 LU/ha in Olanda, parti din Germania (Niedersachsen, Nordrhein Westfalia), Bretania (Franta), Lombardia (Italia) si unele parti din Spania (Galicia, Catalonia). O densitate de 2 LU/ha este considerata a fi aproape de cantitatea de azot de la gunoiul provenit de la ferme ce poate fi aplicata solului dupa normele de nitrati. Figura ilustreaza de asemenea ca aproape pentru toate statele membre impactul cresterii

Chapter 1

2 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

intensive de animale asupra mediului este o problema regionala, dar pentru cateva tari, cum ar fi Olanda si Belgia poate fi considerata o problema nationala.

Figura 1.1: Densitatea animala in Uniunea Europeana exprimata ca numar de unitati de septel pe hectar de arie agricola utilizata [153, Eurostat, 2001] [77, LEI, 1999]]

Zonele cu un septel ridicat au in special multe ferme de porci si pasari, fiecare cu un numar mare de animale. De exemplu, procentul de porci si pasari depaseste 50% in majoritatea acestor regiuni iar pasarile totalizeaza mai mult de 20% din populatia de animale in unele parti ale Frantei (Tara Loirei, Bretania), Spania (Catalonia) si Marea Britanie (Estul Angliei). In unele din statele membre numarul de ferme este in scadere, dar fermle ramase au tendinta sa creasca mai multe animale si sa obtina productii mai mari. Numai in cateva state membre (ex. Spania) s-au infiintat noi interprinderi sau au fost instalate unitati mari [77,LEI,1999].

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 3

1.2 Sectorul de productie a pasarilor in Europa De departe, majoritatea fermelor de pasari sunt parte din lantul de producere de oua de gaina sau pui pentru productia de carne. Un numar comparativ mic de ferme produce curcani (carne) si rate (pentru carne, pateu sau oua); se stie foarte putin despre productia de bibilici. In continuare se descrie pe scurt sectorul de pasari in Europa cu accent pe productia de pui, deoarece au fost inregistrate prea putine informatii despre celelalte sectoare de productie. Date statistice mai detaliate pot fi gasite in raportul anual al Comisiei Europene DG Agricultura si Eurostat [153, Eurostat, 2001]. Datele despre productia de pasari variaza in functiile de speciile de pasari si rase de pasari si de asemenea uneori pe MS in functie de cererea pietei. Rasele sunt selectate dupa capacitatea de a face oua sau dupa potentialul de crestere (carne). Tabelul 1.1 arata cateva date de productie tipice pentru specii de pasari ce fac obiectul IPPC.

Curcan Elemente tehnice

Gaini ouatoare Pui pentru

carne M F Rata

Ciclu de productie (zile) 385 – 450 39 – 45 133 98 – 133 42 – 49

Greutatea (kg) 1.85 1.85 – 2.15 14.5 – 15 7.5 – 15 2.3 Raportul dat de tranformarea in hrana

1.77 1.85 2.72 2.37 2.5

Greutatea (kg)/m2

Nu exista date 30 – 37 Nu exista

date Nu exista date 20

Tabelul 1.1: Cateva date tipice pentru cresterea pasarilor [92, Portugal, 1999] [179, Netherlands, 2001] [192, Germany, 2001] 1.2.1 Productia de oua In lume Europa este a doua mare producatoare de oua de gaina cu aproape 19% din totalul mondial, echivaland cu 148688 milioane de oua pe an (1998) si se asteapta ca aceasta productie sa nu se schimbe semnificativ in anii urmatori. In 1999, EU-15 avea in jur de 305 milioane de ouatoare care produceau 5342 milioane de tone de oua, sau la o medie de aproape 62 gr./ou, aproximativ 86161 milioane de oua. Aceasta inseamna o productie medie de aproape 282 oua trimise vanzarii per gaina per an (numarul real ar fi usor mai ridicat pentru ca unele oua se sparg sau se murdaresc). Productia de oua urmeaza un curs ciclic deoarece productia creste / scade dupa perioadele cu preturi favorabile / scazute [203,EC,2001]. Ouale pentru alimentatia umana sunt produse in toate statele membre. Cea mai mare producatoare de oua din U.E. este Franta (18% din efectivele de pasari si 17% din productia de oua), urmata de Germania (14% din efectivele de pasari si 16% din productia de oua), Italia (15% din efectivele de pasari si 14% din productia de oua) si Spania (14% din efectivele de pasari si 14% din productia de oua) care au nivele comparabile de productie, urmate indeaproape de Olanda (12% din efectivele de pasari si 13% din productia de oua). Dintre statele membre exportatoare, Olanda este cel mai mare exportator cu 65% din productie, urmata de Franta, Italia si Spania, in timp ce in Germania consumul este mai mare decat productia.

Chapter 1

4 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Cu privire la incintele pentru animale, e de asteptat ca reducerea densitatii in septel sub Directiva 99/74/EC sa duca la unitati cu un numar mai redus de locuri pentru animale deoarece legal doar un numar redus de gaini pot fi tinute in custi. Ca o consecinta, numarul de instalatii cu mai mult de 40000 de locuri se prognozeaza sa scada; deci mai mult de 20% [203,EC,2001] din pasari trebuie sa fie inlaturate pentru a se alinia la noile regulamente. Numarul actual de ferme dupa IPPC (peste 40000 de locuri pentru pasari) este listat in tabelul 1.3. Majoritatea gainilor ouatoare in U.E. sunt tinute in custi, desi in Nordul Europei productia de oua fara custi a castigat in popularitate in ultimii zece ani. De exemplu, Marea Britanie, Franta, Austria, Suedia, Danemarca si Olanda au crescut proportia de producere a oualelor in sisteme cum ar fi hale, semi-intensiv, in aer liber si cotete cu asternut absorbant. Adapostul cu asternut absorbant este cel mai popular sistem fara custi in statele membre, cu exceptia Frantei, Irlandei si Marii Britanii, unde se prefera sistemul semi-intensiv sau zona-libera. Numarul de ouatoare tinute la o ferma variaza considerabil intre cateva mii si mai multe sute de mii. Un numar relativ mic de ferme din fiecare stat membru se preconizeaza a face obiectivul directivei IPPC. Dintre celelate specii de pasari ouatoare numai cateva au 40000 de locuri sau mai mult. Majoritatea oualelor de consum produse pentru consum in U.E. (aprox. 95%) sunt consumate in cadrul comunitatii europene. Media consumului anual per cap de locuitor a fost in 2000 de 12.3 kg. Comparativ cu 1991, nivelul consumului nu a scazut considerabil (Figura 1.2).

4,0004,2004,4004,6004,8005,0005,2005,400

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

1000

tonn

es

Production Consumption

Figura 1.2: Dinamica productiei si consumului de oua in UE [153, Eurostat, 2001] Lantul de productie in sectorul de oua este o secventa a diferitelor activitati, fiecare reprezentand o etapa de inmultire sau productie. Inmultirea, clocirea, cresterea si ouarea au loc adesea in locuri diferite, si in ferme diferite pentru a preveni posibilele raspandiri de boli. Fermele de ouatoare, in special cele mari, includ adesea sortarea si ambalarea oualelor dupa care ouale sunt livrate direct spre piete. (en-detail sau en-gros).

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 5

Breeding farms with

layer breeders

Hatcheries

Laying farms

Rearing farms

Egg collectors Egg auctions

Packing stations

Egg products Large egg retailers Small egg retailers

Chapter 1

6 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figura 1.3: Exemplu de lant de productie in sectorul de productie a oualelor [26, LNV, 1994] Nu au fost furnizate informatii despre structura, pozitia si dezvoltarea altor sectoare de producere de oua (in special rate). Acestea reprezinta o foarte mica parte in comparatie cu sectorul de productie de oua de gaina. 1.2.2 Productia de carne Dupa DG Agriculture, partea D2, productia totala de carne de pasare in EU-15 a fost de 8784 megatone in anul 2000, din care 8332 megatone s-au consumat in interiorul U.E. Diferenta, 0.452 megatone (5.1%) a fost exportata [203,EC,2001]. Cel mai mare producator de carne de pasare din EU-15 (anul 2000) este Franta (26% din productia U.E.), urmata de Marea Britanie (17%), Italia (12%) si Spania (11%). Unele tari sunt orientate clar spre export, cum ar fi Olanda, unde 63% din productie nu se consuma in tara, la fel ca Danemarca, Franta si Belgia unde 51%, 51% si respectiv 31% din productie nu se consuma in tara. Pe de alta parte, unele tari cum ar fi Germania, Grecia si Austria au consumul mai ridicat decat propria productie; in aceste tari, 41%, 21% si respectiv 23% din totalul consumului este importat din alte tari [203,EC,2001].

Ferme de inmultire cuouatoare pt. inmultire

Ferme de clocire

Ferme de crestere

Ferme de ouare

Colectare oua Licitare oua

Statii de ambalare

Mari comercianti de oua Mici comercianti de Produse din oua

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 7

Productia de carne de pasare a crescut incepand cu 1999 pana la o medie de 232000 tone/an . Cei mai mari producatori din U.E. (Franta, UK, Italia si Spania) au inregistrat toti o crestere a productiei de carne de pasare. Din 1991 si pana in 2000, Franta si Marea Britanie au crescut productia cu 24.4% si respectiv 38.3% iar Spania cu 11.9%.[203,EC,2001]. In timp ce productia de oua in U.E. poate fi descrisa ca stationara, cresterea s-a inregistrat in sectorul productiei de carne de pasare. Ingrijorarea publica privind consumul de carne de vita, vitel si porc poate spori in continuare de aceasta crestere. Consumul populatiei a crescut cu o medie de 459 grame/ persoana; aceasta inseamna ca consumul in EU-15 a crecut la 170666 tone pe an (1999). Exportul catre alte tari a crescut de asemenea cu o medie de 38000 tone pe an. Statele membre cu cel mai mare consum in U.E. sunt Franta, UK, Germania si Spania. Consumul acestora a crescut intre 1991 si 2000 : in Franta cu 21%, in Germania si Spania cu 41% si respectiv 11%. Marea Britanie a devenit principalul consumator de carne de pasare din 1994; consumul acesteia a crescut cu 51%. [203, EC, 2001]

6.000

6.500

7.0007.500

8.000

8.500

9.000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

1000

tonn

es

Production Consumption

Figura 1.4: Dinamica productiei si consumului de carne de pasare in UE [153, Eurostat, 2001] Productia de pui pentru consum este o parte speciala. Diferitele etape in lantul de crestere a puilor pentru producerea de friptura (grill) sunt aratate in fig.1.5. Documentul de fata se adreseaza in special fermelor de producere pui grill. Puii nu sunt in general inchisi in custi, desi sistemul de custi exista. Majoritatea productiei de carne de pasare se bazeaza pe un sistem totul-intra totul-iese. Fermele de pui cu peste 40000 pasari sunt destul de obisnuite in Europa. Durata unui ciclu de productie depinde de greutatea de taiere, hranirea si starea (sanatatea) pasarilor si variaza intre 5 saptamani (Finlanda) si 8 saptamani [125,Finlanda,2001], dupa care puii sunt livrati la abatoare. Dupa fiecare ciclu cotetele sunt complet curatate si dezinfectate. Durata acestei perioade variaza intre o saptamana si doua saptamani (Finlanda, UK) sau chiar 3 saptamani (Irlanda). Un tip de productie care a fost pana acum specific Frantei foloseste asa numitii pui cu “eticheta rosie”. Puii au permanent acces la o zona deschisa si sunt taiati la varsta minima de 80 de zile si la o greutate de mai mult de 2 kg. in viu. Acest tip de productie a castigat popularitate si reprezenta (in anul 2000) aproape 20% din consumul de pui din Franta. [169,FEFAC,2001] ( cu referire la ITAVI, 2000) Productia de curcani este cea mai mare din sectorul de producere de carne de pasare de alte tipuri. Este un sector important in 4 din statele membre (Franta, Italia, Germania, si

Chapter 1

8 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Marea Britanie). Din 1991 productia in U.E. a crescut cu 50% [203,EC,2001]. Graficul productiei anuale de curcani in U.E. prezinta patru varfuri : in februarie-martie, iunie, august-septembrie si noiembrie-decembrie.

Figura 1.5: Exemplu de lant de producie a sectorului de productie a puilor pentru carne [26, LNV, 1994] 1.2.3 Date economice din sectorul de crestere a pasarilor Majoritatea fermelor de pasari sunt conduse de asociatii familiale. Unele ferme apartin unor mari holdinguri care desfasoara toate activitatile de la productie la vanzare inclusiv aprovizionarea cu hrana pentru animale. Investitiile in cresterea de animale si instalatii de productie (echipament, hale) sunt legate de intinderea fermelor. Intinderea fermelor varieaza in fiecarestat membru si depinde de costurile de productie si de pretul produsului. Costurile de productie constau in: • Costuri pentru puisori (exceptate in sitemele integrale) • Costuri pentru hrana • Costuri pentru ingijiri veterinare • Costuri cu forta de munca • Costuri pentru energie • Costuri pentru intretinerea echipamentelor si a cladirilor • Costuri de amortizare a echipamentelor si cladirilor • Profit. Costul de productie a oualelor este de asemenea legat de factorii de productie precum creterea si densitatea. Costurile de productie sunt cele mai scazute la custile multiple; costurile cresc cu cresterea spatiului in custi si cu utilizarea sistemului fara cusca. Productia de oua in sistem zona libera este considerabil mai costisitoare decat in orice alt sistem. De aceea standardele care au fost adoptate ca rezultat al Directivei 1999/74/CE si care impun mai mult spatiu pentru pasari , vor creste costurile de

Ferme de crestere

Ferme de inmultire

Incubatoare Ferme de productie de pui

Abatoare de pui

Portionare si procesare

Comercianti

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 9

productie. E de asteptat ca aceasta sa duca la cresterea importurilor din tari cu standarde mai scazute (si deci cu costuri de productie mai scazute) in detrimentul productiei de oua in U.E. daca consumatorii nu sunt pregatiti sa plateasca un pret mai mare.

Sistem Spatiu disponibil Cost relativ

Cotet 450 cm2/ pasare 100 Cotet 600 cm2/ pasare 105 Cotet 800 cm2/ pasare 110 Voliere/sisteme de catarare 500 cm2/ pasare 110 Voliere/sisteme de catarare 833 cm2/ pasare 115 Asternut absorbant 1429 cm2/ pasare 120 Spatiu liber 100000 cm2 spatiu/ pasare 140

Tabelul 1.2: Rezumatul costurilor productiei de oua in sisteme diferite [13, EC, 1996] Venitul brut la o ferma depinde de numarul de oua sau de greutatea in viu care pot fi vandute la preturile primate de fermier (inclusiv pretul pentru gainile care nu mai oua). Preturile productiei de pasari nu sunt garantate sau fixe ci variaza functie de pretul de pe piata. La randul ei piata este afectata de dinamica si structura marilor comercianti (15 in 1999) care sunt principalii vanzatori pentru productia pasari si deci care sunt responsabili pentru cea mai mare parte din cifra de afaceri anuala in productia de pasari. In 1999, pretul mediu la oua in U.E. a fost de 78.87 EURO/100 kg (0.049 EURO/ou). In 2000 pretul mediu la oua a fost de 100.39 EURO/100 kg. (0.062 EURO/ou). Pretul la ou a scazut din 1991. In general nivelul brut in productia de oua a scazut usor din 1991. [203, EC, 2001] In 1998 pretul mediu pentru pui de carne in U.E. a fost de 143.69 EURO/100 kg. In 1999 pretul mediu la carnea de pasare a fost de 133.44 EURO/100 kg. din ianuarie pana in septembrie. Preturile la carne au scazut din 1991, dar in acelasi timp preturile la hrana pasarilor au scazut si ele. In general din 1991 nivelul profitului la productia de carne de pasare a scazut din 1991. Preturile sunt de asemenea afectate cand sectorul este atins de contaminari (salmonella, dioxine) sau de probleme care afecteaza celelalte piete de produse animale (febra porcina, BSE). Aceste efecte pot fi regionale, dar datorita pietelor orientate spre export pot fi transferate usor intregii piete europene. De exemplu, criza dioxinei de la jumatatea anului 1999 asociata cu contaminarea masei furajere, au afectat puternic piata de carne si oua din Belgia. Cum produsele au fost retrase din magazinele marilor distribuitori, consumul si pretul au cazut. In timp ce criza a avut un efect dezastruos asupra pozitiei financiare a industriei belgiene, statele membre vecine au simtit si ele efectele, scazand consumul. Pe de alta parte, izbucnirea bolii foot-and-mouth, a febrei porcine si a BSE, a dus la o crestere a consumului de produse de pasari. Exista putine date economice despre productia de curcani. Raportul din septembrie 2000 al Uniunii Nationale a Fermierilor (NFU) contine date despre costuri (pe pasare vanduta). Ca un indicator al costurilor, costul pentru o gaina era de la 18 EURO / pasare (6.4 kg. taiata) pana la 22 EURO/pasare (6.3 kg.taiata) si pentru cocos de la 19.5 EURO/pasare (6.7 kg.taiat) pana la 23.4 EURO/pasare (10kg.taiat). Aceste costuri depind de pretul pentru pasare, a carei greutate de plecare variaza si de greutatea finala

Chapter 1

10 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

la care este vanduta pasarea. Costurile includ de asemenea jumulitul si golirea de sange. [126, NFU, 2001]

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 11

Ouatoare Pui de carne Curcani Rate Bibilici Stat

Membru Pasari (106)

Ferme IPPC Pasari (106)

Ferme IPPC Pasari (106)

Ferme IPPC Pasari (106)

Ferme IPPC Pasari (106)

Ferme IPPC

B (2000) 1) 12.7 4786 172 (50000) 2) 26.6 2703 320

(50000) 2) 0.3 232 fara info 0.04 853 fara info 0.06 206 fara

info

D fara info fara info 549 (20000)2)

fara info

fara info

432 (25000) 2)

fara info

fara info

264 (10000)2)

fara info

fara info

fara info

fara info

fara info

fara info

E 40.7 fara info fara info fara info

fara info fara info 0.135 fara

info fara info 0.092 fara info

fara info

fara info

fara info

fara info

FIN (1999) 1) 3.6 4000 2 5.5 227 64 0.150 55 fara info 0.003 2 fara info none fara

info fara info

IRL fara info fara info fara info fara info

fara info 141 fara

info fara info fara info fara

info 1 fara info

fara info

fara info

fara info

I 47.2 2066 fara info 475.7 2696 fara info 38.9 750 fara info 10.1 fara info

fara info 25.3 fara

info fara info

NL 32.5 2000 fara info 50.9 1000 fara info 1.5 125 fara info 1 65 fara info 0.2 20 fara

info

A fara info fara info 22 fara info

fara info 11 fara

info fara info fara info fara

info fara info

fara info

fara info

fara info

fara info

P (1998) 1) 6.2 622 25 (50000) 2) 199 3217 43

(50000) 2) 4.7 176 20 (50000)2) 0.3 12 0 very

few fara info

fara info

S 2.2 900 0 fara info

fara info fara info fara

info fara info fara info fara

info fara info

fara info

fara info

fara info

fara info

UK fara info fara info >200 fara info

fara info 700 fara

info fara info 20 fara

info fara info 10 fara

info fara info

fara info

1) anul de raportare 2) numarul de locuri; unele date sunt raportate cu limite diferite fata de limitele IPPC pentru ca in general limitele IPPC nu se aplica l.d. – lipsa date

Tabelul 1.3: Numarul de pasari, totalul fermelor si fermele ce intra sub incidenta definitiei de la sectiunea 6.6 din anexa 1 a Directivei Consiliului 96/69/EC pentru diferite State Europene Membre Sursa: raportat de Statele Membre in comentarii si documente nationale BAT (vezi referintele)

Chapter 1

12 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

1.3 Productia de porci in Europa 1.3.1 Dimensiune, evolutie si raspandire geografica a sectorului de producere a

porcilor in Europa Dinamica industriei europene de productie de porci este urmarita indeaproape si descrisa de Institutii Europene (FAO, LEI, MLC, Eurostat). Datele din capitolul urmator au fost preluate din aceste surse pentru a reda o imagine generala a sectorului productiei de porci. In EU-15, productia de porci a crescut cu 15% intre anii 1997 – 2000. Numarul total de porciin decembrie 1999 a fost de 125.4 milioane, ceea ce insemna mai mult cu 5.4% fata de 1997. Aceasta crestere se poate atribui in mare cresterii populatiei de porci in Spania, Olanda si Germania (ultima reflectand o revenire dupa izbucnirea febrei porcine), care a depasit scaderea populatiei de porci din Marea Britanie. In 1999 productia a scazut dar efectele recentei epidemii de foot-and-mouth nu sunt luate in calcul. Anual graficul productiei de carne de porc are intotdeauna cea mai mare crestere in ultimul trimestru al anului. Desi prospectiunile asupra populatiei de porci in statele membre in decembrie 2000 aratau un usor declin in comparatie cu 1999 (-1.2%), nivelul general ramane ridicat (122.9 milioane de animale). Cea mai mare scadere a fost inregistrata in Austria, Finlanda, Suedia si UK, pe cand totalul populatiei de porci debuteaza in Danemarca cu aproape 6.1%.

Belgium5.9%

Denmark9.7%

Germany20.3%

Greece1.2%

Spain19.4%

France11.6%

Ireland1.4%

Italy5.2%

Luxembourg0.1%

Netherlands10.5%

Finland1.5%

Sweden1.8%

United Kingdom6.1%

Austria2.9%

Portugal2.5%

Figura 1.6: Raspandirea cresterii de purcele in Europa pentru fiecare Stat Membru in 1998 [Eurostat Nov/Dec 1998 Surveys]

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 13

In 2000 populatia de porci in EU-15 consta in aproximativ 33.4 milioane de purcei (sub 20kg.), 46.9 milioane de porci de carne (peste 50kg.) si 12.9 milioane de porci in crestere (peste 50kg.), 0.4 milioane de vieri si 21.1 milioane de scroafe (12.5 in crestere si 8.6 imperechiate). Cele mai mari state crescatoare de porci sunt Germania, Spania, Franta, Olanda si Danemarca cu un total de 71% din scroafe in 1998. Datele din 2000 arata ca numarul a crescut usor (73%), cu cresteri in Danemarca si Spania care au compensat scaderea din Olanda si cel mai scazut procent din Germania. Numarul de scroafe se exprima in termenul de productie de porci sau in productie indigena bruta (GIP). Din nou, Germania, Spania, Franta, Danemarca si Olanda produceau in 1998, 69.5% din EU-15 (Fig.1.7) si au crescut productia astfel ca in 2000 totalizau mai mult de 73% din totalul comunitatii. Tendinta GIP in statele membre arata ca Irlanda, Olanda si UK in special si-au redus productia.

Belgium5.6%

Denmark11.1%

Germany19.3%

Greece1.1%

Spain15.8%

France13.2%

Ireland1.7%

Italy5.6%

Luxembourg0.0%

Netherlands10.5%

Austria2.6%

Finland1.1%

Sweden1.9%

United Kingdom8.0%

Portugal2.5%

Figure 1.7: Productia bruta de porci indigenta in 1998 [Eurostat Nov/Dec 1998 surveys] Fermele de porci variaza considerabil ca marime. Cele mai recente date sunt din 1997. In timp ce numarul porcilor a crescut in Europa, numarul de ferme a scazut, dar facilitatile fermelor individuale au crescut. Cea mai mare medie pe ferma o gasim in Irlanda (1009 capete), urmata de Olanda (723), Belgia (629), Danemarca (605) si Marea Britanie (557). In EU-15, 71% din fermele de porci au mai putin de 10 porci. Acestea sunt des intalnite in Grecia, Spania, Franta, Italia, Austria si Portugalia, unde peste 50% din ferme au mai putin de 10 porci (Fig.1.8). Mai mult de 10% de ferme din UE au intre 10 si 49 de porci. Cu toate ca cele mai multe intreprinderi au ferme mici, majoritatea productiei de porci (88%) este asociata cu ferme mai mari de 200 de proci, 52% din ferme avand chiar mai mult de 1000 porci (Fig.1.9).

Chapter 1

14 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

0

50

100

150

200

250

>1000200-99950-19910-491-9

Num

ber

of H

olde

rs (x

100

)

Belg

ium

Denm

ark

Ger

man

yGr

eece

Spai

nFr

ance

Irela

nd

Italy

Neth

erlan

dsAu

stria

Portu

gal

Finl

and

Swed

enUn

ited k

ingd

om

Luxe

mbo

urg

Figura 1.8: Numarul de crescatorii de marimea unitatii 1997. Legenda indica marimea unitatii (in ordine inversa) [153, Eurostat, 2001]

Bel

gium

Den

mar

k

Ger

man

y

Gre

ece

Spai

n

Fran

ce

Irela

nd

Italy

Luxe

mbo

urg

Net

herla

nds

Aus

tria

Port

ugal

Finl

and

Swed

en

Uni

ted

Kin

gdom

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

1-910-4950-199200-999>1000T

otal

num

ber

of a

nim

als x

100

0

Figure 1.9: numarul de animale in categoriile marimilor de unitati (1997) [153, Eurostat, 2001] In EU-15, 67% din scroafe sunt in ferme cu mai mult de 100 scroafe (Fig.1.10). In Belgia, Danemarca, Franta, Italia, Olanda si Marea Britanie, acest procent este mai mare

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 15

de 70%. In Austria, Finlanda si Portugalia sunt predominante ferme cu un numar mai mic de scroafe.

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1-9

10-19

20-49

50-99

>100Num

ber

of so

ws x

100

0

Belg

ium

Denm

ark

Ger

man

yG

reec

e

Spai

nFr

ance

Irela

nd

Italy

Neth

erlan

dsAu

stria

Portu

gal

Finl

and

Swed

enUn

ited k

ingd

om

Luxe

mbo

urg

Figure 1.10: Numarul de scroafe in diferite unitati (1997). Legenda indica marimea unitatii in sensul nmarului de scroafe [153, Eurostat, 2001] Majoritatea porcilor pentru ingrasat (81%) sunt crescuti in ferme de 200 de porci sau mai mult. (Fig.1.11) si 63% din acestia in ferme mai mari de 400 porci. 31% din porcii pentru ingrasat sunt crescuti in intreprinderi cu peste 1000 porci. In Italia, Marea Britanie si Irlanda industria este caracterizata de ferme de mai mult de 1000 porci pentru ingrasare. In Germania, Spania, Franta si Olanda sunt in majoritate ferme intre 50 si 400 porci.

Chapter 1

16 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

1-910-4950-99100-199200-399400-999>1000

Num

ber

of p

igs f

or fa

tten

ing

x 10

00

Belg

ium

Denm

ark

Ger

man

yG

reec

eSp

ain

Fran

ceIre

land

Italy

Neth

erlan

dsAu

stria

Portu

gal

Finl

and

Swed

enUn

ited

king

dom

Luxe

mbo

urg

Figure 1.11: Numarul porcilor de ingrasat in unitati de marime variate (1997) [153, Eurostat, 2001] Din aceste date este clar ca numai un numar relativ mic de ferme se incdreaza in definitia din capitolul 6.6 din Anexa 1 a Directivei 96/69/EC (Table 1.4).

Porci (mai mult de 30kg.) Scroafe

State membre

Nr .de animale (mil.)

Numar de ferme

State membre

Nr .de animale (mil.)

Numar de ferme

State membre

B (2000) 2.9 7487 71 0.8 7450 fara info DK (1997) 6.2 fara info fara info 1.2 fara info fara info D (1997) 15.6 fara info 261 2.6 fara info 281 E (1997) 11.6 fara info 822 2.1 fara info 252 F (1997) 9.9 fara info fara info 1.4 fara info fara info FIN (1997) 0.79 4727 6 0.18 fara info fara info IRL (1997) 1.0 fara info fara info 0.19 fara info fara info I (2001) 0.958 fara info 407 0.147 fara info 116 NL (1997) 7.2 fara info fara info 1.4 fara info fara info A fara info fara info 6 fara info fara info fara info P (1997) 1.3 fara info fara info 0.33 fara info fara info UK (1997) 4.7 fara info fara info 0.9 fara info fara info 1997 – datele sunt din [10,Olanda,1999] cu referiri la Eurostat’97 Datele pentru Belgia se refera la porci peste 50 kg.in viu Datele pentru Germania pentru ferme cf. IPPC se refera la ferme cu peste 1500 porci si peste 500 scroafe Datele pentru Spania pentru ferme cf. IPPC se refera la ferme cu peste 2000 porci si mai putin 750 scroafe Datele pentru Finlada se refera la purcei cu peste 20 kg.in viu fara info = fara informatii

Table 1.4: Numarul fermelor de porci in Statele Membre conform definitiei sectiunii 6.6 din anexa 1 a Directivei Consilului 96/69/EC

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 17

In cele mai multe tari, productia de porci este concentrata in anumite regiuni, cum ar fi in Olanda – productia este concentrata in provinciile din sud. Conform datelor din 1994, in Noord-Brabant era o densitate de 2314 porci/100ha si in Limburg de 1763 porci/100ha. Fermele de porci din Belgia sunt puternic concentrate in West Flanders (aprox. 60% din populatia de porci). In Franta productia este concentrata in Brittany (aprox. 50% din populatia de porci), unde sunt predominante fermele cu turme mari. In Germania productia de porci este concentrata in nord-vest, in regiunile nordice din Westphalia si in regiunile sudice din Weser-Ems in Saxonia de Jos. Datele din 1994 sugereaza o concentratie maxima de 1090 porci/100ha. in regiunea Vechta. In Italia, productia de porci este concentrata in valea Po. 73.6% din ferme sunt localizate in regiunile Lombardia, Emilia-Romagna, Piemonte si Veneto. Densitatea spatiala a productiei de porci este folosita ca un indicator pentru impactul asupra mediului. Date despre numarul total de porci la 100 ha de teren agricol folosit (UAA) pentru fiecare stat membru sunt prezentate in fig.1.12. Cea mai mare densitate apare in Olanda, Belgia si Danemarca, dar statisticile nationale pot ascunde concentrarile regionale de porci si, pentru majoritatea statelor membre, densitatea mare de animale si cresterea intensiva sunt probleme regionale (vezi figura 1.1).

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Tot

al p

igs p

er 1

00 h

a U

AA

Belg

ium

Denm

ark

Ger

man

y

Gree

ce

Spai

n

Fran

ce

Irela

ndItaly

Neth

erlan

ds

Austr

ia

Portu

gal

Finl

and

Swed

en

Unite

d kin

gdom

Luxe

mbo

urg

Figure 1.12: Densitatea spatiala a productiei de porci inUE 15 [153, Eurostat, 2001] 1.3.2 Productia si consumul de carne de porc Statele din EU-15 totalizeaza aproape 20% din productia mondiala de carne de porc, exprimate in greutate carcase. In 2000, industria EU-15 a fost responsabila de o medie lunara de taieri de 1.464 (1.328 – 1.552) milioane de tone carcase, de origine indigena sau straina, care totalizeaza 17.568 milioane tone de carne de porc pe an. Pentru

Chapter 1

18 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

comparatie, aceasta inseamna mai mult de doua ori decat taierile de vite si vitei in aceeasi perioada de timp [153, Eurostat, 2001]. Media greutatii unui porc sacrificat si media greutatii carcasei variaza in UE. Aceasta are un impact important relativ la perioada de timp cat sunt tinuti porcii, cantitatea de hrana consumata si volumul de reziduuri. De exemplu, in Italia, porcii mari sunt crescuti pana la o medie de 156 kg.in viu, adica o greutate a carcasei de 112 kg. In general greutati mai mari decat media ale carcasei (peste 80kg.) se produc si in Austria, Germania si Belgia ( 117kg. viu / 93 kg.carcasa) (vezi figura 1.13).

0

20

40

60

80

100

120

Belg

ium

/Lux

Denm

ark

Ger

man

y

Gre

ece

Spai

n

Fran

ce

Irela

nd

Italy

Neth

erlan

ds

Austr

ia

Portu

gal

Finl

and

Swed

enUn

ited k

ingd

om

Car

cass

wei

ght (

kg)

Figure 1.13: Carcase weight of slaughtered pigs for each Member State [153, Eurostat, 2001] Comparand datele despre greutatea carcasei si greutatea in viu ,se observa ca in general greutatea carcasei este de 75% din greutatea in viu. La 204 milioane porci taiati in 2000 cu o greutate medie estimata la 100 kg., insemna ca au fost taiati porci in total de 15.3 milioane tone carcasa. Cel mai mare producator de carne de porc este Germania (20%), urmata de Spania (17%), Franta (13%), Danemarca (11%) si Olanda (11%). Impreuna ele produc mai mult de 70% din productia EU-15. Nu toata aceasta productie este consumata in statele membre. UE este un exportator mare de carne de porc, importul fiind nesemnificativ (fig.1.14). Nu orice mare producator de carne de porc este si exportator, de exemplu Germania este un producator mare dar totusi importa aproape de doua ori mai mult decat exporta 1999.

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 19

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

exportsimports

EU

pig

mea

t tra

de x

100

0 to

nnes

Belg

ium

/Lux

embo

urg

Denm

ark

Ger

man

y

Gre

ece

Spai

n

Fran

ceIri

sh re

publ

ic

Italy

Neth

erlan

ds

Austr

ia

Portu

gal

Finl

and

Swed

en

Unite

d kin

gdom

EU-1

5

Figure 1.14: Pigmeat trade by European Member States [Eurostat, 1999] Greutatile de sacrificare difera astfel ca si perioada de timp necesara pentru cresterea unui porc variaza in EU-15. Aceasta este influentata de multi factori cum ar fi hranirea, managementul fermelor si cererile pietei. De exemplu, pentru productia de carne de porc in UK.

Specia Caracteristici U.M. Cantitate Fatati Offspring Porci/scroafa/an 22 Intarcati Greutate in viu Kg. 7 – 35 Ingrasare Gr./zi 469 FCR Kg.hrana/kg.in viu 1.75 De carne Greutate in viu Kg. Peste 35 Ingrasare Gr./zi 630 FCR Kg.hrana/kg.in viu 2.63

Tabelul 1.5: Nivelurile generale de productie al fermelor de porci in UK [131, FORUM, 2001] In UE consumul de carne de porc este mai mare decat consumul de orice alta carne. In ultimii doi ani, preturile competitive si abundenta de marfa au dus la nivele record de consum. In 2000 consumul pe cap de locuitor a fost de aproape 43.5 kg, comparativ cu 41.2 kg. in 1997 [203, EC, 2001]. (vezi figura 1.15).

Chapter 1

20 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

0.0

5.0

40.0

45.0

50.0

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Year

Con

sum

ptio

n (K

g/he

ad)

1990 1991 1992 1993

Figure 1.15: Consmul carnii de porc pe cap de om (kg/persoana) de-alungul timpului in Europa [153, Eurostat, 2001] Cel mai mare consum de carne de porc pe cap de locuitor, atat cantitativ cat si ca procent din consumul total a fost inregistrat in 1999 in Danemarca (65.8 kg./persoana comparativ cu un consum de 117.8 kg./persoana). Consumuri similare, desi usor scazute se regasesc in Germania, Spania si Austria. Spania are cel mai mare consum de carne de orice tip din UE, desi trebuie remarcat ca cei aproape 30 milioane turisti inregistrati annual ridica cantitatile consumate. Iar Suedia si Finlanda au cel mai scazut consum de carne din UE (72 si 69 kg./persoana). Grecia (32%) si UK (23%) au cel mai scazut consum de carne de porc. [203, EC, 2001] 1.3.3 Date economice despre sectorul de porci Caracteristicile economice ale productiei de porci sunt dictate de disponibilul de hrana si de accesul la pietele potrivite. Acestea se leaga de dezvoltarea regionala a industriei, de exemplu in Valea Po, unde productia de porci s-a dezvoltat in asociere cu cultivarea cerealelor si productia de lapte si cu acces usor la transport. Mai recent, impunerile din domeniul mediului, au condus la o legatura intre productie si posibilitatea drenarii terenului de reziduuri. Danemarca are un avantaj clar fata de Olanda si alte cateva tari datorita faptului ca populatia de porci este raspandita pe intreg teritoriul si de aceea are o densitate scazuta de porci relativa la teren. Sistemul fermelor daneze combina productia de porci cu fermele mixte; permite reziduurilor sa fie folosite ca balegar ceea ce reduce riscul de contaminare. Asocierea cu ferme mixte este benefica si pentru costul hranei. O situatie asemanatoare exista si in zonele cu productie de porci mare din Germania, unde productia de porci este asociata cu ferme mixte, ceea ce usureaza controlul hranei si al evacuarii reziduurilor. Densitatea de porci in Spania este per total foarte scazuta, dar exista o concentrare de ferme si de activitati agricole in nordul Comunitatilor Autonome (in Catalunia). Exista inca multe zone unde gunoiul poate fi imprastiat fara riscul unei posibile poluari a apei cu nitrati. S-a stabilit ca imprastierea gunoiului pe terenuri este de mare interes economic in Spania pentru ca o data cu economia de fertilizatori chimici, imbunatateste structura si fertilitatea majoritatii solurilor spaniole si poate contribui semnificativ la lupta impotriva desertificarii. Aceste circumstante favorabile sustin cresterea sectorului si chiar eventualele investitii ale unor companii straine. [89, Spain, 2000] In general, productia de porci in UE nu are aceeasi tendinta de integrare ca cea din sectorul productiei de pasari, de exemplu inmultirea si sacrificarea porcilor sunt adesea executate in unitati separate. In ultimii ani a aparut tendinta de a integra intr-o companie aceste activitati de baza – producerea hranei, productia de porci si taierea acestora. Exista de asemenea tendinta ca si in situatiile in care inmultirea si sacrificarea

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 21

au loc in locuri separate, acestea sa aiba fie detinute de un singur producator. Sistemul cel mai dezvoltat de productie integrata este in Danemarca, sub conducerea Federatiei Daneze de Producatori de Porci si Abatoare (Danske Slagterier). Au fost inregistrate cateva date asupra situatiei economice si profitabilitatii industriei de crestere a porcilor. Datele profitabilitatii sunt necesare pentru a permite determinarea BAT. Pentru aceasta profitabilitate pro sector si pro tara ar putea fi necesara permiterea contabilizarii diferentelor intre Statele Membre (vezi anexa 7.6). Cresterea porcilor este caracterizata de perioade de profit ridicat aternand cu perioade neprofitabile. Pentru Europa per total, preturile au scazut si investitiile in ferme a devenit limitat. Multe ferme au adoptat o atitudine de asteptare in speranta unor vremuri mai bune. In unele tari (cum ar fi Olanda si Regiunea Flemish din Belgia) problemele de mediu au ca cerinta mai putine locuri de crestere a porcilor si se asteapta ca multe freme sa se inchida. In unele state membre dezbaterile privind cresterea intensiva de animale in general si cea de porci in special, se asteapta sa impuna masuri de limitare si schimbari structurale in sectorul productiei de porci, in anii urmatori. Unde s-au facut deja investitii, sunt o multime de motive pentru care fermele sa se decida sa investeasca si in tehologii pentru protectia mediului. Adesea, legislatia nationala ii impinge spre spre aplicarea acestor tehnologii, dar si cererile marilor comercianti pot afecta alegerea tehnicilor de productie. A crescut si atentia privind nivelul de trai al animalelor, cum ar fi folosirea paielor si accesul la spatii deschise. Ar trebui sa dea de gandit faptul ca tehnologiile aplicate pentru”cresterea nivelului de trai” al animalelor nu sunt intotdeauna asociate cu ce e cel mai bine pentru mediu. Criteriul financiar care influenteaza contractele si cumpararea de noi tehnici de catre fermieri variaza intre statele membre si chiar intre diferitele regiuni ale aceluiasi stat. Sunt de mentionat doua exemple clare. Programul finlandez de prijinire a agiculturii si mediului [125, Finland, 2001] ofera asistenta fermierilor daca acestia participa la un program special care le cere sa ia masuri clare de reducere a impactului pe care il are agricultura asupra mediului; aceste actiuni pot implica unele investitii sau spre exemplu luarea unor masuri de reducere a folosirii de fertilizatori. In Finlanda este de asemenea posibil sa se obtina asistenta financiara pentru investitii, de exemplu pentru a construi un nou depozit de balegar (ajutor pentru investitii la ferme). Aceasta asistenta poate fi fie asistenta financiara, fie un imprumut la banci, fie un imprumut guvernamental. [188, Finlanda, 2001] Un program regional a fost adoptat in Emilia-Romagna (Italia) pentru a impulsiona fermele sa investeasca in tehnologii pentru o mai buna gestionare a gunoiului [127, Italia, 2001]. Acest program a adoptat de exemplu, sisteme de canalizare, echipament de separare a partii solide din excremente, rezervoare pentru excremente si custi echipate cu uscare fortata. 1.4 Probleme de mediu in cresterea intensiva de pasari si porci Problemele de mediu din agricultura sunt in vizor de o perioada relativ scurta de timp. Pana in anii ’80 impactul cresterii intensive de animale nu a fost o problema de mediu, cu toate ca se stia deja ca contaminarea solului prin exces de balegar si mirosul deveneau o problema pentru populatia in crestere din zonele rurale. Una dintre provocarile majore in cadrul modernizarii productiei de pasari si porci este nevoia de a echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluarii asupra mediului cu cresterea cerintelor de trai ale animalelor, si in acelasi timp mentinerea profitabilitatii afacerii.

Activitatile agricole in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor pot duce la un numar de fenomene de mediu :

• acidificarea (NH3, SO2, NOx) • eutroficarea (N, P) • reducerea stratului de ozon (CH3Br) • cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O) • desecarea ( uzarea apelor subterane) • neplaceri locale (miros, zgomot) • raspandirea de metale grele si pesticide.

Chapter 1

22 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea atentiei pentru un numar de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiva de pasari si porci. Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin balegar. Calitatea si compozitia gunoiului precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminanti pentru nivelul de emisii. Din punct de vedere al mediului, este importanta eficienta cu care porcii transforma hrana. Nevoile porcilor variaza functie de etapele din viata lor, cum ar fi perioada de crestere, de ingrasare sau de reproducere. Pentru a fi siguri ca nevoile nutritive sunt intotdeauna indeplinite, a devenit un obicei ca nivelul nutrientilor din hrana sa fie peste nevoile animalului. In acelasi timp, emisiile de N in mediu fac parte din acest dezechilibru. Procesul de consum, utilizare si pierdere de N in producerea unui porc de taiere este destul de bine inteles (see Figure 1.17).

Figure 1.16: Ilustrarea aspectelor de mediu raportate la cresterea intensive a animalelor [152, Pahl, 1999]

Intrucat cercetarile au inceput relativ recent, multe aspecte nu sunt inca cunoscute sau masurate.

Emisiile sunt adesea difuze si foarte greu de masurat. Se creeaza modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) si emisiile de N si P in sol si in apele subterane sau de suprafata.

Figure 1.17: Consumul, utilizarea si pierderile de proteina in productia porcilor de careen cu o greutate finala vie de 108 kg [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 23

1.4.1 Emisiile in aer

Aer Sistem de productie

Amoniac (NH3) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar

Metan (CH4) Grajduri de animale, stocarea si tratarea gunoiului

Oxid de azot (N2O) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar NOx Incalzirea cladirilor si instalatii de combustie

Dioxid de carbon (CO2) Grajduri de animale, combustibil utilizat la incalzire si transport, arderea resturilor

Miros (H2S) Grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar

Praf Pregatirea hranei, stocarea hranei, grajduri de animale, stocarea si imprastierea de balegar solid

Fum /CO Arderea resturilor

Table 1.6: Emisiile in aer din sistemele de crestere intensive a animalelor Emisiile de azot N O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac pentru ca sunt considerate un factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE asupra poluarii transfontiere a aerului pe termen lung [9, UNECE, 1999]. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie. Factori ca temperatura, ventilatia umiditatea, procentul de stocare, calitatea cotetelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt prezentati in tabelul 1.7. De exemplu la excrementele de porc, azotul din uree reprezinta mai mult de 95% din totalul de azot din urina. In urma activitatii microbiene aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil. Nivelurile mari de amoniac afecteaza si conditiile de munca la ferme si in multe state membre normele stabilesc limite ridicate pentru concentratia de amoniac acceptabila. Proces Compusi cu azot Ce afecteaza

1. Fecale Acid ureic / uree (70%) + proteine nedigerate (30%)

Animale si hrana

2. Degradare Amoniac / amoniac in balegar Conditiile procesului (balegar): T, pH, Aw

3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local

4. Ventilatia Amoniac in halele de pasari Climatullocal (aer): T, r.h., vitezaaerului

5. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului

Nota :T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h.-umiditate relativa

Table 1.7: Schema de ansamblu a proceselor si factorilor implicate in emisia de amoniac din fermele de animale

Chapter 1

24 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii de munca nesanatoase pentru fermieri. Alte gaze Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a gunoiului lichid dar si la cel solid. Nivelul de dioxid de carbon rezultat din respiratia animalelor cu caldura degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca acestea nu sunt ventilate corespunzator. Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta gunoiului favorizeaza acest proces. Mirosul Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei acordate mirosului ca o problema de mediu. Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele, si in timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acetuia creste cu marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. In zone cu o densitate mare de porci penele de la o ferme pot transmite bolile spre alta ferma. Mirosul emanat in special de marile ferme de pasari, poate ridica probleme vecinilor. Emisiile din miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi : mercaptan, H2S, skatole, tiocresol, tiofenol si amoniac [173, Spain, 2001]. Praful Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu in imprejurimile fermelor, dar poate cauza neplaceri cand bate vantul. In interiorul halelor de animale praful este recunoscut ca contaminant si poate afecta respiratia animalelor si oamenilor. Ca de exemplu, emisiile de praf respirabile (particulele mici de praf) din sistemele cu asternut absorbant (jumatate absorbant, jumatate podea perforate) si sisteme de contete au fost estimate la 2.3 si 0,14 mg/h per gaina respectiv in baza masuratorilor din halele comerciale. Sistemle de asternut determina clar concentratii mai mari de praf respirabil in interiorul adaposturilor (1.25 si respective 0.07 mg/m3 ). Diferentele pot fi explicate in legatura cu nivelul mai mare al activitatii rezultate la gainile din sisteme fara cotete. 1.4.2 Emisiile in sol, ape subterane si ape de suprafata Emisiile din utilitatile de stocare a excrementelor care contamineaza solul sau apele sbterane si de suprafata, au loc din cauza utilitatilor inadecvate sau a greselilor de operare si pot fi considerate de natura accidentala. Echipamentul adecvat, urmarirea si corectitudinea operatiunilor pot preveni scurgerile de excremente din utilitatile de stocare. Emisiile in apele de suprafata au loc prin descarcarea de ape uzate provenite din ferme. Exista putine informatii despre aceste emisii. Apa uzata rezultata din activitatile de la ferme poate fi amestecata cu excremente si apoi imprastiata pe teren, desi acest amestec nu este acceptat in multe state membre .

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 25

Apele uzate descarcate direct in apele de suprafata pot proveni din surse diverse dar, sunt premise in mod normal numai emisiile din sistemele de tratare a excrementelor gen laguna . Emisiile din aceste surse contin N si P, dar poate aparea si o crestere a nivelului de BOD; in special in apele murdare colectate din curtile fermelor si din zonele de colectare a gunoiului. Oricum ar fi, dintre toate sursele, imprastierea pe teren este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi compusi in sol, ape subterane si de suprafata ( si in aer, vezi subcapitolul 1.4.1). Desi tehnicile de tratare a gunoiului sunt disponibile, aplicarea gunoiului pe teren este inca cea mai utilizata tehnica. Gunoiul poate fi un bun fertilizator, dar acolo unde este aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor devine o sursa majora de emisii.

Sol si ape subterane Sistemul de productie

Compusi cu azot Fosfor K si Na Metale (grele) Antibiotice

Imprastierea pe teren si stocarea gunoiului

Table 1.8: Emisiile principale in asol si in panza freatica din sistemele de productie intensiva a animalelor S-a acordat o mare atentie emisiilor de azot si fosfor, dar celelalte elemente cum ar fi potasiul, nitritii, NH4

+, microorganisme, metale (grele), antibiotice si alte produse farmaceutice pot ajunge in balegar si emisiile lor pot cauza efecte de lunga durata. Contaminarea apelor cu nitrati, fosfati patogeni (in special germeni fecali si Salmonella) sau metale grele reprezinta motivul principal de ingrijorare. Aplicarea in exces pe teren este asociata cu acumularea de cupru in sol, dar legislatia UE din 1984 a redus semnificativ nivelul de cupru permis in hrana porcilor, ceea ce reduce potentialul de contaminare daca gunoiul este corect aplicat. Desi imbunatatirea tehnicilor poate duce la eliminarea surselor potentiale de poluare, densitatea spatiala existenta a fermelor de porci in UE duce la ingrijorare cu privire la la disponibilitatea terenului pe care se imprastie excrementele. Regulamentele de mediu cu privire la imprastierea gunoiului au in vedere aceasta problema. Intr-adevar in Olanda si in regiunea Flemish din Belgia este permis acum exportul surplusului de balegar. Azotul In fig.1.18 sunt ilustrate traseele pentru diferitele emisii de azot. In timpul acestor reactii se pierde 25-30% din azot prin excrementele porcilor. In functie de vreme si de conditiile de sol poate fi 20-100% din azotul amoniacal daca excrementele sunt inprastiate la suprafata. Procentul de amoniac este relativ ridicat in primele ore dupa imprastiere si scade rapid in timp de 24 de ore de la aplicare. Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii pentru gunoiul imprastiat.

Chapter 1

26 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 1.18: Ciclul azotului aratand principalele transformari si pierderi in mediu [50, MAFF, 1999] Poluarea din agricultura si in special poluarea cu azot, a fost identificata in timpul cercetarilor ca un risc pentru calitatea solurilor si apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de nitrati in apa de baut, eutroficarea apelor de suprafata ( in asociatie cu fosforul) si a apelor de coasta, precum si acidificarea solurilor si a apelor. (Eutroficarea implica cresteri excesive ale algelor si poate duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de catre oameni). Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt obligate sa identifice zonele vulnerabile la poluarea cu compusi de azot prin infiltrarea in ape si sa ia masuri speciale de protectie. In aceste zone imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170kg. N/ha pe an. In 2000 totalul zonelor vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor EU-15 [205, EC, 2001]. Mai putine probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea de balegar produsa. Cresterea intensiva de animale si implicit poluarea cu azot sunt concentrate in diferite tari si regiuni din UE. Nivelul critic pentru surplusul de azot de azot s-a observat ca fiin la fermele de pui si porci. Fosforul Fosforul (P) este un element esential in agricultura si joaca un rol important pentru toate formele de viata. In sistem natural (nu la ferme) P este reciclat in sol prin gunoi si reziduuri naturale si vegetale si acolo ramane. Intr-un asemenea ecosstem P este eliminat prin recolte sau produse animale si suplimentar se aduce P pentru a sustine productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-10%) cantitati mari sunt aplicate in exces sporind astfel cantitatea de P din balegar. Importanta dejectiilor ca sursa de fosfor a crescut pana la punctul la care s-a estimat ca 50% din particpatia in apa de suprfata din UE provenita din scurgeri si penetrari in sol poate fi atribuita imprastierilor dejectiilor animpale. [150, SCOPE, 1997].

Chapter 1

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 27

Concentratii de 20-30 micrograme P/l. in lacuri sau rauri cu curgere lenta pot cauza eutrofiearea apei, cu pericolul de crestere de alge albastre toxice (cianofite) in apa proaspata, in care P este limitat [209, Environment DG, 2002] 1.4.3 Alte emisii Zgomotul Cresterea intensiva de animale poate genera alte emisii cum ar fi zgomotul si emisii de bioaerosoli. Mirosul este una din problemele locale care poate fi tinuta la minim prin o planificare corecta a actiunilor. Importanta acestei probleme poate creste in cazul expansiunii fermelor si cresterii zonelor rezidentiale in zonele rurale. Bioaerosolii Bioaerosolii sunt importanti prin rolul pe care il au in imprastierea bolilor. Tipul de hrana si tehnicile de hranire pot influenta concentratia si emisiile de bioaerosoli. Hranirea in sistem de hrana lichida amestecata sau adaugarea de grasimi in cazul sistemului uscat de hranire pot reduce producerea prafului. Hrana amestecata este mai buna cand este combinata cu uleiuri si aditivi de omogenizare. Sunt de dorit instalatiile de hranire lichida. Sistemul de hranire uscata poate fi implementat numai pe baza de hranire cu laturi / laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi ridicata prin recoltatre si depozitare uscata. Aceasta va inlatura contaminarea microbiana si fungica. Curatarea regulata a echipamentelor si a halelor va impiedica depunerile de praf. Acest regim este asigurat prin sistemul de rotatie“ tot ce intra – iese”, urmat de o curatare si o dezinfectare atenta. Ca regula generala, in adaposturile fara talaj si paie se produce mai putin praf decat in cele cu talaj si paie. In cele cu paie si talaj acestea trebuie tinute curate si uscate, in toate circumstantele si fara praf/ciuperci. O viteza scazuta a aerului pe podele poate reduce continutul de praf din aer.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 29

2 SISTEME SI TEHNICI DE PRODUCTIE APLICATE Acest capitol descrie activitatile majore si sistemele de productie intalnite in cresterea intensiva de pasari si porci, inclusiv materialele si echipamentele folosite si tehnicile aplicate. Incearca sa prezinte tehnicile care sunt in general aplicate in Europa si sa creeze o baza pentru datele de mediu prezentate in capitolul 3. De asemenea descrie acele tehnici care servesc ca referinta sau baza de date pentru realizarile din domeniul mediului prezentate in capitolul 4. Acest capitol nu incearca sa dea o descriere amanuntita a tuturor practicilor existente si nici sa faca o descriere a combinatiilor de tehnici ce pot fi intalnite in fermele IPPC. Din cauza diferentelor de dezvoltare, clima si conditii goefizice, fermele difera ca tip de activitati folosite precum si ca mod de indeplinire a acestor activitati. Cu toate acestea ar trebui sa ofere cititorului o intelegere a sistemelor de productie si a tehnicilor aplicate in Europa in productia de carne de pasari si porci. 2.1 Introducere Productia de animale este legata de procesarea hranei intr-o forma care sa fie potivita consumului uman. Obiectivul este sa se atinga un nivel ridicat de utilizare a hranei si in acelasi timp de a folosi metode de productie care sa nu cauzeze emisii daunatoare mediului sau populatiei. In general, sistemele de productie nu cer echipamente si instalatii de complexitate mare, dar au crescut cererile privind managementul activitatilor si echilibrarea cererilor productiei cu bunastarea animalelor. Fermele de crestere intensiva a animalelor care au numarul de animale in limitele IPPC sunt in general caracterizate de un grad ridicat de organizare si specializare. Activitatile sunt centralizate pe cresterea, dezvoltarea si sacrificarea animalelor pentru carne sau productia de oua. Partea esentiala a activitatilor este sistemul de adapostire a animalelor. Acest sistem (vezi sectiunile 2.2 si 2.3) include urmatoarele elemente:

• Modul de adapostire a animalelor (custi, lazi, libere) • Sistemul de indepartare si stocare (intern) a gunoiului produs • Echipamentul folosit pentru controlul si mentinerea climatului in interior • Echipamentul folosit pentru hranirea si adaparea animalelor

Alte elemente esentiale pentru sistemele de la ferme sunt:

• Depozitarea hranei si aditivii pentru hrana • Depozitarea gunoiului in utilitati separate • Depozitarea carcaselor • Depozitarea altor reziduuri • Incarcarea si descarcarea animalelor

Suplimentar, la fermele pentru oua, selectarea si ambalarea oualelor este des intalnita. Si alte activitati pot face parte din sitsemul de ferme, dar acestea variaza intre freme din motive cum ar fi disponibilitatea terenului, traditiile sau interesele comerciale. Urmatoarele activitati sau tehnici pot fi intalnite la o ferma de crestere intensiva: • Aplicarea gunoiului pe teren • Tratamentul gunoiului in ferma • Instalatii pentru macinarea hranei • Instalatii pentru tartarea apei reziduale • Instalatii pentru incinerarea reziduurilor. Schematic, acestea pot fi illustrate:

Chapter 2

30 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

AnimalHousing

Unloading& loadingof animals

Selection andpackaging of eggs

(only egg laying farms)

Feed mixing

Feedstorage

Feed millinggrinding

Storage ofwaste

Storage ofcarcases

Waste watertreatment

Storageof manure

LandfillIncineration

On-farm manuretreatment

Storage ofresidual products

Application on own land

Externalprocessing

External treatmentor application

Energy

DischargeFeed purchase

Figure 2.1: Schema generala a activitatilor intr-o ferma de crestere animale 2.2 Productia de pasari 2.2.1 Productia de oua Pentru productia de oua comerciale, rasele ouatoare folosite sunt rezultatul unor programe de selectie care optimizeaza potentialul genetic ducand la o productie ridicata de oua. In mod obisnuit, acestea au corpul mic ceea ce le face indezirabile pentru producatorii de carne. Au corpuri mici deoarece o mica parte din nutrienti este folosita pentru cresterea corporala. In schimb, directioneaza nutrientii spre productia de oua. Rasele producatoare de oua sunt impartite in pasari care produc oua cu coaja alba si pasari care produc oua cu coaja maro. Pasarile ouatoare tinute in custi obisnuite pentru ouare, au o perioada de ouare de 12 – 15 luni – masurata de la sfarsitul perioadei de crestere (cam la 16-20 saptamani). Perioada de ouare poate fi extinsa daca naparlirea fortata este inceputa intre a 8-a si a 12-a luna de ouare. Aceasta aduce avantajul unei a doua perioade de ouare ceea ce poate adauga cel putin 7 luni la sfarsitul perioadei de naparlire, ducand la o perioada de ouare de 80 saptamani [124, Germania, 2001]. In sistemele fara custi, perioada de ouare este de la 20 de saptamani pana la 15 luni dar fara initierea naparlirii fortate. Numarul de pasari pe suprafata variaza intre diferitele sisteme de adapostire. Sistemele comune de custi, functie de aranjare si legaturi, permit o densitate de 30 – 40 de pasari / m.p. (corespunzatoare terenului disponibil) ceea ce restrange libertatea de miscare a pasarilor; sistemele alternative au densitati mai scazute de la 7 pasari / m.p. ( culcusuri de paie) pana la 12 – 13 pasari / m.p. ( custi imbunatatite). Spatiul limitat si lipsa elementelor structurale in sistemele de custi comune limiteaza comportamentul tipic speciilor si duce la penaj deteriorat, deformari ale degetelor si comportamente anormale (canibalism). Oricum, canibalismul datorat lipsei de spatiu poate fi intalnit si in sistemul de custi imbunatatite [194, Austria, 2001].

Adaposturi de animale

Descarcare sau

incarcare i l

Depozitarea

deseurilor

Depozitarea carcaselor

Depozitarea pe teren

Procesare externa

Macinare hrana

Depozitare hrana

Amestecare hrana

Procurare hrana

Tratare ape uzate

Depozitare balegar

Tratament balegar in ferma

Aplicarea pe propriile terenuri

evacuare Depozitare produse reziduale

EnergieTratament extern sau aplicatii

Selectarea si ambalarea oualelor

Incinerarea

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 31

Majoritatea gainilor ouatoare sunt inca tinute in baterii folosind sistemul de custi, desi din ianuarie 2003 legislatia europeana (Directiva 1999/74/EC) nu va mai permite folosirea acestui sistem in instalatii noi, iar din ianuarie 2012 aceste sisteme vor fi scoase complet. Aceasta inseamna ca din ianuarie 2012 numai custile imbunatatite vor fi permise. Totusi, au fost efectuate unele studii si discutii pentru a analiza dezavantajele instalatiilor definite prin mai sus mentionata directiva, care iau in calcul printre altele, sanatatea si impactul asupra mediului. In functie de rezultatele acestor studii si discutii se va decide (in 2005) daca Directiva 1999/74/EC va fi revizuita. Pana cand aceasta decizie va fi luata, nesiguranta ramane in cazul cerintelor viitoare pentru sistemele de custi. In ultimul timp au fost adoptate tot mai multe sisteme fara cusca in care gainile se pot plimba libere in jur. Din ianuarie 2002 definitia acestor sisteme va fi schimbata de Directiva 1999/74/EC in sistem zona-libera sau hambare, unde termenul “zona-libera” este folosit pentru sistemele in care gainile au acces in aer liber tot timpul zilei. Totusi, in urmatoarele subcapitole termenii traditionali sunt inca utilizati pentru a descrie diversele sisteme fara custi, pentru a evita folosirea termenilor zona-libera si hambar in afara contextului mai sus mentionatei directive. Proiectarea si utilizarea sistemelor fara custi sunt comparabile cu cele de la sistemele pentru pui de carne (vezi sectiunea 2.2.2). 2.2.1.1 Sistemul de baterii pentru ganinile outoare

Sistemul poate fi descris ca o combinatie intre urmatoarele elemente: • constructia de cladiri • proiectarea custilor si a amplasarii • colectarea gainatului, indepartarea si depozitarea

Productia intensiva de oua se face de obicei in cladiri inchise facute din diverse materiale ( piatra, lemn, otel cu prefabricate). Cladirea poate fi proiectata cu sau fara sistem de iluminat, dar intotdeauna cu ventilatie. Echipamentul poate varia de la sisteme cu operare manuala la sisteme complet automatizate, pentru controlul calitatii aerului, indepartarea gainatului si colectarea oualelor. In imediata apropiere a halelor se afla depozitele si utilitatile pentru hrana.

In sistemul cu custi se disting patru mari tipuri de baterii: sistemul pe podea, sistemul in scari,

sistemul compact si sistemul centura (fig.2.2). In plus, sunt valabile sistemele “fully stepped” [183,NFU/NPA,2001]. Constructiile pot avea pana la 8 nivele sau caturi si conform regulamentelor in vigoare se permite o densitate pana la 30-40 pasari pe m2, functie de aranjamentul caturilor. Randurile de custi pot fi si mai lungi de 50 m. si astfel, folosind mai multe coridoare, unele dintre intreprinderile moderne au cladiri cu 20.000 pana la 30.000 pasari si chiar mai mult. Custile tip au 450 mm x 450 mm x 460 mm adancime si au 3 pana la 6 pasari. Custile sunt facute cel mai frecvent din sarma de otel si sunt echipate cu instalatii automate pentru adapare si hranire a pasarilor. Media timpului de acupare a custilor este mare (311 – 364 zile) si timpul de curatare a instalatiilor intre cicluri este mic.

Inclinatia podelei custilor face ca ouale sa se rostogoleasca in partea din fata a custii de unde

sunt colectate manual sau cu banda transportoare si trimise pentru selectare si ambalare. Resturile cad pe fundul custii si apoi in spate si sunt stocat dedesubt sau indepartat cu benzi sau razuitori. In general, custile pe podea sau in scari necesita mai mult spatiu si o investitie mai mare pentru fiecare pasare. Datorita felului cum sunt aplicate, aceste sisteme produc gainat mai umed si de asemenea au emisii mai mari de NH3 (concentratie de 40 ppm in zona custilor la ventilatie scazuta). Nu se cunosc date recente despre

Chapter 2

32 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

procentul de aplicare pentru diferitele sisteme dar se crede ca cele mai multe gaini ouatoare din Europa sunt tinute in sistemul compact sau centura.

Resturile de la gainile ouatoare tinute in sistemele de baterii nu sunt amestecate cu alte materiale si pot fi folosite in diverse feluri, de exemplu in unele sisteme, se adauga apa pentru a permite un transport mai usor al gainatului. Se pot distinge doua moduri de colectare si stocare :

• hale cu stocare (temporara) a gainatului in zona custilor; - gainat neaerat - gainat aerat

• utilitatile de stocare separate de zona custilor.

Flat-deck-design Stairstep-design

Compact-design Belt-design

Figura 2.2: Patru structuri de baterii uzuale pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999] si [122, Netherlands, 2001] Materia uscata din resturile de la gainile ouatoare este de aproximativ 15 – 25 % si prin uscare se poate ridica la 45 – 50 %. Uscarea pentru un continut ridicat de materie uscata poate reduce emisiile dar necesita consum mai mare de energie. In mod normal, gainatul uscat (45-50%) este scos din hale pentru aplicare imediata sau transport, sau este stocat in ferme in depozite separate. In depozit, continutul de materie uscata poate creste pana la 80% prin uscare naturala. In timpul acestui proces apar emisii de amoniac si miros neplacut. Atunci cand gainatul proaspat este indepartat din hale si dus intr-un depozit separat, inchis sau deschis, uscarea se produce in intregime natural, sau in cazul depozitelor cu groapa poate fi facuta prin ventilarea zonei. Ar fi de retinut ca prin indepartarea imediata a resturilor,

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 33

substantele emise (la 15-25% materie uscata) sunt indepartate din hale spre depozite unde are loc ulterior uscarea (si emisiile). Printre diferitele combinatii care sunt aplicate sistemelor de baterii in Europa, se pot distinge:

• sistem de baterii cu stocare deschisa sub custi; • Hale cu groapa si canale • Hale “stilt”

• Benzi transportoare cu stocare externa. 2.2.1.1.1 Sistem de baterii cu stocare a gainatului sub custi Gainile sunt tinute in custi pe unul sau mai multe caturi. Custile (pe podea, in trepte sau compacte) sunt echipate cu clapete din plastic sau placute metalice pe care resturile raman un timp. In fuctie de modul de proiectare resturile pot cadea in groapa singure sau pot fi indepartate cu un razuitor. Resturile (si apa de baut) sunt colectate intr-o groapa sub custi si o data pe an sau chiar mai rar, sunt indepartate cu un razuitor sau cu un incarcator frontal [26, LNV, 1994], [122, Netherlands, 2001].

Figure 2.3: Exemplu de groapa deschisa pentru djectii aflata sub o baterie in forma de treapta [10, Netherlands, 1999] 2.2.1.1.2 Sistem de baterii cu depozit de gunoi deschis si aerat (sisteme cu gropi adanci si hale

canalizate) Custile sunt asezate deasupra gropii de depozitare a gainatului. Inaltimea unui sistem cu groapa este intre 180 si 250 cm. Canalul are o groapa care masoara aproximativ 100 cm. Resturile umede cad in groapa si raman acolo pe o perioada de un an sau mai mult. Intr-o hala cu groapa sau cu canale, clapetele care sunt plasate mai jos de custi, in partea de jos a cladiriii, lasa aerul inauntru. Aerul este adus in cladire prin acoperis (sistem creasta deschisa) si trecut in zona custilor unde este incalzit. Aerul cald trece apoi peste gainat si apoi iese din hala. Gainatul stocat in groapa este uscat de acest curent de aer cald.

Chapter 2

34 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In timpul stocarii se produce incalzirea prin fermentare. Aceasta fermentare da un nivel ridicat de emisii de amoniac. Pentru a obtine un rezultat bun in urma uscarii gainatului, acesta ar trebui pre-uscat cam 3 zile pe platformele de sub custi. Dupa 3 zile se obtine un continut de materie uscata de 35-40%. [10, Netherlands, 1999] In trecut, in Marea Britanie, se aplica o tehnica aparte de uscare a gainatului la halele cu groapa. Se lasa gainatul in niste canale conice timp de 6 luni, dupa care era aruncat in groapa si ramanea pentru restul anului. Aceasta tehnica ar mai putea fi aplicata, dar s-a renuntat mult o data cu trecerea de la custi complet inchise la sisteme cu groapa adanca [119, Elson, 1998].

Figure 2.4: Sistemul de groapa adanca pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999]

Figure 2.5: Exemplu de sistem de canal pentru gainile ouatoare [10, Netherlands, 1999] 2.2.1.1.3 Sistem de hala “stilt” Hala sistem “stilt” este o varianta a sistemului cu groapa . Aceasta combina custile asezate pe vericala in caturi cu razuitoare sub toate caturile si o depozitare in groapa. Tehnica “stilt” foloseste o valva reglabila intre cusca si zona de depozitare si are deschizaturi largi in peretii depozitului de gainat pentru a permite vantului sa grabeasca uscarea. Astfel, spre deosebire de sistemul cu groapa unde depozitarea gainatului si zona de crestere a gainilor sunt in acelasi loc. La sistemul “stilt” sunt separate. De aceea, gainatul poate fi scos din locul de stocare in orice momen [119, Elson, 1998]. O hala “stilt” poate fi considerata similara cu o hala cu groapa din figura 2.4, insa fara pereti laterali.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 35

2.2.1.1.4 Sistem de baterii cu indepartarea gainatului cu ajutorul razuitoarelor spre un depozit inchis

Sistemul este o varianta a sistemului cu depozite deschise avand custile peste un canal putin adanc care are aceeasi largime cu custile. Resturile de la gaini cad pe niste clapete de plastic sau pe niste tavi sub custi. De aici, gainatul se duce in canal. Gainatul este indepartat regulat (zilnic sau saptamanal) si depozitat intr-un loc separat (groapa sau sopron). Groapa este facuta de obicei din beton. Prin folosirea unui razuitor, dupa cativa ani podeaua gropii devine accidentata si o pelicula de gainat ramane pe podea, crescand emisiile de amoniac. Atat gainatul de pe clapete sau tavi cat si cel din pelicula sunt cauza unei cantitati mari de emisii de amoniac [10, Netherlands, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Netherlands, 2001].

Figure 2.6: Exemplu de canal pentru dejectii cu racleta aflata sub bateria in forma de treapta [10, Netherlands, 1999] 2.2.1.1.5 Sistem cu banda transportoare cu indepartare frecventa a gainatului spre un

depozit inchis cu sau fara uscare. Banda transportoare pentru gainat este folosita in toata Europa. La acest sistem, gainatul este colectat de niste benzi de sub custi si transportat spre un depozit inchis, cel putin de doua ori pe saptamana. Gainatul este colectat de benzi situate sub fiecare cat de custi. La sfarsitul benzii un transportor duce gainatul spre depozitul extern. Benzile sunt confectionate din material sintetic lucios si usor de curatatastfel ca reziduurile nu se lipesc. Datorita curelelor moderne cu intarituri, gainatul poate fi curatat pe lungime mare. Uscarea are loc si pe benzi, in special vara, si gainatul poate fi tinut pe ele pana la o saptamana.

Chapter 2

36 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.7: Example of a manure-belt battery (3 tiers) with a belt under each tier to remove manure to a closed storage [10, Netherlands, 1999] In sistemele cu benzi imbunatatite este suflat aer peste gainat pentru a obtine o uscare mai rapida. Aerul este introdus sub fiecare cat de custi, de obicei prin conducte rigide din polipropilen. Un alt avantaj este introducerea de aer proaspat in imediata apropiere a pasarilor. Alte imbunatatiri constau in introducerea unei camere de pre-incalzire a aerului si/sau folosirea de schimbatoare de caldura pentru pre-incalzirea aerului venit de afara. 2.2.1.1.6 Custi imbunatatite Este un sistem recent dezvoltat pentru gainile ouatoare. Ar trebui sa fie folosit pentru a inlocui sistemele de custi folosite in mod obisnuit.: vezi sectiunea 2..2.1 unde sunt descrise sistemele folosite in mod obisnuit. Directiva UE a stabilit cateva minime conditii pentru acest sistem, cum ar fi : fiecare cusca trebuie sa fie echipata cu stinghii, cuib pentru ouat (cuibar) si o baie de nisip cu material de paie si talaj. [121, EC, 2001]. Functie de modul de construire, designul poate diferi ca numar de pasari per cusca, cuib, baie de nisip si ca aranjament in cadrul custii. In general pasarile sunt tinute in grupuri de cate 40 sau mai mult [179,Netherlands,2001]. Comparativ cu custile folosite in mod obisnuit, acestea ofera mai mult spatiu si sunt echipate cu articole care stimuleaza comportamentul specific pasarilor. Pentru culcusuri se folosesc si adaugiri de nisip, rumegus sau alte materiale. Prezenta culcusurilor in cusca este unul din principalii factori care afecteaza managementul, datorita problemelor legate de tipul materialului, imprastierea si indepartarea acestuia (automatizat sau nu) si riscul cresterii nivelului de praf in cladire. Exista de asemenea un risc crescut ca ouale facute in culcusuri sa fie scoase o data cu acestea. Selectarea materialului de culcusuri este foarte importanta si depinde de costul acestuia, disponibilitate, acceptarea de catre pasari si posibilitatea indepartare usoara. Cantitatea si costul materialului pentru culcusuri pentru fiecare gaina pe zi este variabila si depinde de materialul folosit. Este de asteptat ca materialul pentru culcusuri sa creasca volumul de gainat, astfel ca valoarea ca fertilizator a acestuia scade. Aceste aspecte pot fi foarte difeite functie de tipul materialului din talaj si paie. [204, ASPHERU, 2002] Custile sunt facute din sarma de otel cu partea orizontala din plasa sau vergele si portiuni pline, aranjate in 3 sau mai multe caturi. Gainatul este indepartat automat prin benzi transportoare (cu sau fara aerare).

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 37

Figure 2.8: Schematic picture of a possible design of an enriched cage [128, Netherlands, 2000] Emisia tipica este raportata ca fiind 0,035 kg NH3 per pasare per an (NL). S-au raportat cantitati de 0,014 – 0,505 kg. de NH3 pe pasare/an (D) raportate la o medie de 160 gr. de resturi proaspete ( cu 1,3% continut de N) produs de o gaina pe zi. Continutul de materie uscata este de 20 – 60 % in functie de sistemul aplicat : benzi de gunoi fara uscare 25 – 35 %, benzi aerate 35 – 50 %. Energia necesara pentru benzile transportoare si ventilatie este comparabila cu cea de la alte sisteme cu benzi. Folosirea culcusurilor poate produce mai mult praf in hale. Materialele ca nisipul, rumegusul sau altele necesita aranjare in custi. Hranirea si adaparea, luminatul si ventilatia acestui sistem sunt similare cu cele folosite in mod curent, dar este necesara adaugarea de 1 – 2 kg. de material pentru culcus pe pasare/an. Acest sistem este proiectat intentionat ca o alternativa la sistemele comune de custi. Aplicarea acestuia nu necesita schimbari substantiale ale cladirilor dar va fi necesara inlocuirea completa a custilor in sistemele deja existente. Costul operational a fost estimat la 1,5 EURO pe pasare/an (NL). Astazi, custile imbunatatite s-au implementat in cateva ferme in conditii de comercializare (nu experimental), de exemplu in Olanda (anul 2001) numai o singura ferma aplicase acest sistem. Reference literature: [122, Netherlands, 2001], [124, Germany, 2001] [180, ASEPRHU, 2001] [179, Netherlands, 2001] [204, ASPHERU, 2002]

Chapter 2

38 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

2.2.1.2 Sistemul fara custi pentru gaini ouatoare

Gainile ouatoare sunt tinute si in sisteme fara custi. Ceea ce au in comun aceste sisteme este ca pasarile au mai mult spatiu sau se pot misca in interiorul cladirii libere. Cladirea este similara cu cele care au custi. Sunt aplicate diverse tipuri in statele membre cum ar fi :

• Sistemul adanc cu paie si talaj • Sistemul cu cotete

Directiva 1999/74/EC defineste doua sisteme fara custi : zona-libera si hambar. 2.2.1.2.1 Sistem adanc cu paie si talaj pentru gaini ouatoare Hala este o cladire obisnuita cu pereti, acoperis si fundatie. Are izolatie termica cu ventilatie fortata; poate avea sau nu ferestre pentru lumina naturala. Pasarile sunt tinute in grupuri mari , 2000 pana la 10000 de pasari intr-o hala. Aerul este schimbat fie prin ventilatie naturala, fie prin ventilatie fortata cu presiune scazuta. In concordanta cu Standardul UE in vigoare pentru Pietele de Oua, cel putin o treime din suprafata podelei (facuta din beton) trebuie sa fie acoperita cu un strat asternut (paie maruntite sau rumegus folosite ca material pentru culcusuri) si doua treimi pentru groapa de resturi (gainat). Groapa este acoperita cu o platforma facuta in general din lemn sau materiale artificiale ( retele din sarma sau zabrele din plactic) si usor ridicate. Cuibarul, instalatiiile pentru hranire si alimentare cu apa sunt asezate pe platforma pentru a pastra uscata zona culcusurilor. Gainatul este colectat intr-o groapa sub platforma in timpul unui ciclu de ouare (13 – 15 luni). Groapa se formeaza fie prin ridicarea platformei, fie prin sapare in pamant (Figure 2.9). Alimentarea automata cu hrana si apa de baut, cu jgheaburi lungi sau talere rotunde este instalata deasupra gropii. Resturile sunt indepartate din groapa la sfarsitul perioadei de ouare sau periodic cu ajutorul benzilor. Cuibarele, individuale sau comune, sunt speciale pentru ouare; este posibila si colectarea automata a oualelor. Programele de iluminare pentru a creste rata de ouare si proteineleadaugate in harana pot fi de asemenea aplicate. [128, Netherlands, 2000], [124, Germany, 2001]

slats

Ventilation

curtainManure pit 300+

Figure 2.9: Schematic cross-section of traditional deep litter system for layers [128, Netherlands, 2000]

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 39

2.2.1.2.2 Sistemul cu cotete Aceasta hala este o constructie cu izolatie termica si ventilatie fortata, cu sau fara ferestre pentru lumina naturala si cu iluminat artificial pentru programele speciale; halele pot fi combinate cu zone exterioare. Pasarile sunt tinute in grupuri mari si se bucura de miscare si libertate in toata hala. Spatiul halei este subdivizat in mai multe zone functionale (de hranire si adapare, de somn si odihna, de ouare). Pasarile pot folosi mai multe nivele ceea ce permite o mai mare densitate in comparatie cu sistemele pe podea. Resturile sunt indepartate de benzi transportoare in containere sau in groapa de gainat. Culcusurile se intind pe o suprafata de beton. Hrana si apa de baut sunt aduse automatizat. Cuibarele, individuale sau comune, au colectare manuala sau automata a oualelor. Densitatea este marita la 9 pasari pe m2 folosibil sau la 15,7 pasari pe suprafata de sol (in m2), cu hale cuprinzand intre 2.000 si 20.000 pasari.

Figure 2.10: Schematic picture of an aviary system [128, Netherlands, 2000] 2.2.2 Productia de carne de consum Carnea de consum este produsa de rase de carne, care in realitate sunt varietati hibride din mai multe rase de pasari. Combinatiile raselor sunt facute astfel incat sa se obtina varietati cu caracteristicile carnii dorite de producatori. Unele rase cresc mai repede si mai mult in timp ce la altele se dezvolta mai mult unele parti, cum ar fi pieptul, sau au o conversie mai buna a hranei, sau sunt mai rezistente la boli. Noile rase suntadese denumite dupa companiile care le obtin genetic. Evident, aceste noi rase nu sunt potrivite pentru productia de oua. Halele traditionale pentru cresterea intensiva de pasari pentru carne sunt constructii simple, inchise, din beton sau lemn, cu lumina naturala sau fara ferestre si cu sistem de iluminat, izolate termic si ventilate fortat. Cladirile mai pot fi construite si fara pereti laterali ( cu perdele de jaluzele); ventilatia fortata ( pe principiul presiunii negative) este pe principiul clapetelor si al valvelor de admisie de aer. Halele deschise trebuie asezate in asa fel incat sa fie expuse la curentii naturali de aer si in unghi drept fata de directia predominanta a vantului. Suplimentar se pot pune clapete de ventilatie pe deschideri in creasta acoperisului. Acest lucru are ca scop sa asigure zona in care sunt pasarile cu un plus de circulatie a aerului in timpul verilor caniculare. Panouri impletite din sarma , pozitionate de-a lungul peretilor laterali, impiedica pasarile sa iasa.

Chapter 2

40 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.11: Example of schematic cross-section of a commonly applied broiler house [129, Silsoe Research Institute, 1997] Cladirile inchise au incalzitoare pe pacura sau gaz pentru a incalzi toata hala; radiatoarele sunt folosite pentru incalzire zonala in halele construite pentru ventilatie deschisa. Iluminatul artificial si/sau un sistem de combinare a luminii naturale cu cea artificiala este necesar. Pasarile sunt tinute in culcusuri (paie maruntite, rumegus de lemn sau hartie maruntita), imprastiate pe intreaga podea a halei, care este construita din beton. Gainatul este indepartat la sfarsitul fiecarei perioade de crestere. Se folosesc sisteme de hranire si adapare automatizate (in principal alimentatoare tubulare cu capete rotunde si adapatoare cu vane de captare a apei). Pasarile sunt hranite cu proteine brute adaptate. Densitatea este intre 18 si 24 pasari pe m.p. Densitatea se mai masoara si in kg.in viu / m.p. (ex.Finlanda) dar acest parametru este varaibil. Se asteapta ca noua legislatie sa limiteze densitatea. Halele pot avea intre 20.000 si 40.000 pasari. 2.2.3 Alte sectoare de crestere a pasarilor 2.2.3.1 Productia de curcani Curcanii sunt crescuti pentru carne si sunt aplicate diferite sisteme. Poate fi un sistem pe doua varste (UK, Olanda). Prima perioada acopera perioada de crestere pentru toate pasarile pana la varsta de 4-6 saptamani. Apoi curcanii sunt mutati intr-o alta hala. Perioada de crestere in continuare este de 19-20 saptamani cu o medie a greutatii pentru curcani de 14.5 kg (21 – 22 saptamani) si pentru curci de 7.5 kg. (16-17 saptamani) (vezi tabelul 1.1). In Finlanda se disting 4 perioade, functie de ratiile diferite de hrana, unde curcanii sunt crescuti 16 saptamani si curcile 12 saptamani. Pasarile sunt tinute la inceput la o densitate mai mare, atunci cand sunt mici. In timpul perioadei de crestere pasarile sunt mai slabe si dupa 22 sapatamani pot ramane numai o treime din pasari. De exemplu in UK, curcile sunt mutate primele si vandute ca pasari pentru gatit. Curcanii sunt folositi pentru procesari ulterioare. 2.2.3.1.1 Sisteme obisnuite de crestere In mod normal hala de crestere a curcanilor este o constructie obisnuita, foarte asemanatoare cu cea pentru cresterea gainilor (fig.2.11). Curcanii sunt tinuti in cladiri inchise, izolate termic, cu ventilatie fortata sau (mai des) in cladiri deschise cu pereti laterali deschisi si cu perdele tip jaluzele (ventilatie naturala). Ventilatia fortata (pe principiul presiunii negative) se aplica prin clapete si valve de sens unic. Ventilatia natutala este facuta prin jaluzele controlate automat sau prin valve montate in pereti. Cladirile deschise sunt asezate in unghi drept fata de directia predominanta a vantului dar pe directia curentilor naturali de aer. Incalzirea se face cu incalzitoare pe gaz.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 41

Se iau masuri de protectie in situatii de urgenta cum ar fi : intreruperea energiei, calamitati naturale sau incendii. In timpul verilor caniculare, se iau masuri suplimentare pentru reducerea stresului provocat de caldura (clapete suplimentare pentru vehicularea unui volum mai mare de aer, pulverizare de apa sau stropirea acoperisului). O plasa de sarma se pune in partea de deasupra pentru a tine pasarile salbatice la distanta. Pe podea – construita din beton - se pune material de culcusuri (paie maruntite, rumegus de lemn), imprastiat pe intreaga suprafata a halei, cu cuibare la distanta de 9-12 inci. Indepartarea gainatului si curatarea halei se face la sfarsitul fiecarei perioade de crestere. Tot materialul de culcusuri impreuna cu gainatul si resturile este indepartat cu un excavator sau in incarcator frontal. Hranirea si adaparea se face cu instalatii automate a caror inaltime se ajusteaza tot automat. Lumina naturala si intensitatea luminii se controleaza pe intreaga perioada de crestere. In sectiunile urmatoare Error! Reference source not found. si 2.2.3.1.3 sunt descrise variatiile posibile aplicate de obicei. 2.2.3.1.2 Sistemul inchis de hala La acest sistem rumegusul de lemn este scos din hala de noua ori in timpul perioadei de ingrasare. Acest lucru reduce emisiile de amoniac deoarece temperatura stratului asternut amestecat cu gainatul nu mai creste. Hala este similara cu cea descrisa la subcapitolul 2.2.3.1.1. Gainatul este scos cu ajutorul unui tractor cu lama, in timp ce sistemul de hranire si adapare se ridica pentru a-i face loc. La inceputul perioadei de productie se intinde pe podea un strat de asternut subtire (4 cm.) din rumegus. Dupa 35 de zile acesta impreuna cu gainatul este scos din hala. Se intinde un strat proaspat de 3 cm. (in loc de 4 cm.). Operatia se repeta la diferite intervale pana la sfarsitul perioadei de ingrasare, astfel : dupa 53, 21, 21, 14, 14, 14, 14, 14 si 14 zile, respectiv cu strat de : 4, 3, 3, 3, 3, 3, 5, 5 ( la final) cm. de asternut de rumegus. In timpul scoaterii gainatului pasarile sunt inlaturate usor din calea lamei tractorului. In spatele lamei este prevazut un sistem pentru a imprastia rumegusul. Emisiile de amoniac la acest sistem sunt estimate la 0.340 kg.NH3 / curcan / an. Dar mai sunt necesare cercetari pentru a valida aceste date. De aceea, se va instala un nou sistem care va masura emisiile de amoniac de doua ori pe zi. In comparatie cu sistemele folosite in mod curent (subcapitolul 2.2.3.1.1.), in care fermierii amesteca gainatul de mai multe ori in timpul perioadei de ingrasare, nu este necesar aport de energie. Datorita continutului ridicat de material uscat, in comparatie cu sistemele obisnuite, manipularea gainatului este mai usoara si necesita mai putina energie. Este mai mult praf in hala, datorita gainatului uscat si imprastierii de rumegus (pana la 65%). Muncitorii ar trebui sa foloseasca masti – ar trebui sa creasca costul cu munca vie. Mai intervine si faptul ca frecventa indepartare a gainatului ar putea afecta performantele de crestere a curcanilor. Acest sistem este un sistem de management si nu solicita modificari la sistemul de adapost. Poate fi aplicat in hale noi sau in cele existente. In halele existente ar trebui aprovizionate sisteme de hranire si adapare care sa se ridice (semi) – automat. Costuri investitiei sunt usor mai ridicate decat la sistemele traditionale. La acest sistem fermierul mai are nevoie si de un tractor cu lama. Costul cu munca va creste din cauza frecventelor curatari ale gainatului. Costurile de investitii s-au raportat a fi 6.36 EUR / loc pentru pasare. Costurile operationale totale sunt in jur de 0.91 EUR / loc de pasare / an. In Olanda exista in mod curent o hala de crestere a curcanilor (10.000 curcani) care aplica acest sistem.

Chapter 2

42 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Reference literature: [128, Netherlands, 2000]. An application leaflet is available by Koudijs-Wouda (turkey feedmill organisation)/Agramatic/Bureau TES (These are respectively a turkey feed plant, Agriculture Design Office and Advisory service for NH3 emissions) 2.2.3.1.3 Sistem cu podele cu culcusuri partial ventilate O podea partial ventilata este proiectata pentru a reduce emisiile de amoniac la o hala normala de crestere a curcanilor. Cam 75% din podea este asternuta cu material pentru culcusuri si 25% este o platforma ridicata prevazuta cu decupari. Platforma este ridicata cu aproximativ 20 cm deasupra podelei din beton si e acoperita cu o prelata de nylon. Si pe podeaua de beton si pe prelata de nylon se imprastie rumegus de lemn. O clapeta permite trecerea aerului pe sub platforma.

6650

9600 3200

6650

2100

0= drinking systemX= feeding system

= iron bars

Clothing on bars

=Airflow

Figure 2.12: Schematic cross-section of the partially ventilated litter floor system for turkeys [128, Netherlands, 2000] Acest sistem reduce emisiile de amoniac la 47% fata de un sistem normal, adica reduce emisiile la 0.36 kg. NH3 / pasare/curcan. Totusi, in comparatie cu un sistem normal, consumul de energie este mai mare datorita ventilatiei. Concentratia de praf este mare, de aceea este necesara folosirea unui dispozitiv pentru protectia cailor respiratorii. Datorita continutului ridicat de materia uscata, fata de sistemele traditionale, gainatul se indeparteaza mai usor (de ex. peletizarea) si cu consum mai mic de energie. Pasarile se hranesc si produc fecalele pe platforma, unde sunt amplasate sistemele de hranire si de adapare. La inceputul procesului se imprastie rumegus in cantitate de 5 kg./m2 pe podeaua de beton si 2 kg./m2 pe platforma. In timpul ciclului de productie calitatea materialului asternut poate fi imbunatatita prin adaugare de rumegus. Emisiile de amoniac sunt reduse prin uscarea materialului.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 43

Sistemul poate fi aplicat la hale noi si la hale existente deoarece nu necesita modificari mari. Este sub semnul intrebarii daca corespunde din punct de vedere al sigurantei pasarilor – avand in vedere greutatea acestora. De asemenea prelata de nylon care acopera decuparile din podea se sfasie in timp, ceea ce impiedica o miscare optima a aerului. Costurile pentru investitie sunt mai ridicate ca la un sistem traditional su sunt estimate la 6.36 EUR / loc de pasare ( 20 EUR / kg. NH3). Costurile operationale anuale sunt in jur de 2 EUR / loc de pasare / an. (2.9 EUR / kg. NH3). In Olanda doar o singura ferma aplica acest sistem [181, Netherlands, 2002]. Reference literature: [128, Netherlands, 2000] [181, Netherlands, 2002] 2.2.3.2 Productia de rate Ratele dunt in general crescute pentru carne. Pe piata exista numeroase rase, dar cele mai populare in comertul de carne sunt Pekin si Barbary; Rouen si Muscovy sunt tot rase Barbary. Pentru oua sunt folosite rase diferite, desi Pekin are performante bune comparativ cu celelalte rase. Ratele Muscovy sunt cele mai mari. Ratoii sunt in mod normal mai grei decat ratele. Ca si la pui, rasele pentru carne sunt mai masive decat cele pentru oua (tabelul 2.1). Ratele sunt tinute in hale, desi in unele state membre este permisa si cresterea in aer liber. Exista trei sisteme principale pentru cresterea ratelor.

• Asternut complet, cu sistem pentru apa pozitionat deasupra • Partial placat / partial asternut • Complet placat

Hala obisnuita pentru rate este similara cu cea pentru puii de carne (fig.2.11) Are podea de beton acoperita cu material de culcusuri. Este echipata cu sistem de ventilatie (naturala sau mecanic) si functie de conditiile climaterice poate avea sistem de incalzire.

Tipul de carne Rate adult (kg.) Rata adulta (kg.) Pekin 4.00 – 4.50 3.50 – 3.75 Muscovy 4.50 – 5.50 2.25 – 3.00 Rouen 4.50 – 5.00 3.50 – 4.10 Tipul de oua Indian Runner 2.00 – 2.25 1.60 – 2.00 Khaki Campbell 2.25 2.00

Table 2.1: Range of weights of meat and egg production duck breeds [171, FEFANA, 2001] Cicluri de productie variaza intre statele membre. In Germania, ciclul de productie pentru carnea de rataeste impartit in perioada de crestere de pana la 21 zile, urmata de perioada de maturizare pana in ziua 47 – 49. Cresterea se face in boxe separate. Gainatul se scoate si boxele se curata si se dezinfecteaza in timpul unei perioade de 5 – 7 zile inainte de a fi aduse pasarile. Densitatea este de 20kg. greutate in viu / m2 de podea disponibila, in ambele faze, cu podea disponibila de 16 x 26 m pentru perioada de crestere si de 16 x 66 m. pentru maturizare. De aceea, boxele pentru crestere pot avea 20.000 rate mici si cele de maturizare pot avea 6.000 rate (vezi fisele de date din [124, Germany, 2001]). Cel mai des este aplicat este sistemul cu podea complet asternuta, folosind paie de grau sau orz sau aschii de lemn. Stratul nu este prea gros deoarece gainatul de rata este mult mai umed decat cel de gaina. Placarea, daca se aplica, se face in mod normal cu sarma acoerita cu plastic, lemn sau materiale sintetice.

Chapter 2

44 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

2.2.3.3 Productia de bibilici Nu sunt disponibile informatii despre productia de bibilici in Europa. Ideea este ca acest sector este nesemnificativ in comparatie cu celelalte sectoare de pasari. Se poate totusi compara cu sectorul de curcani, comercial vorbind. Bibilicile au un comportament diferit fata de gaini si au nevoie de mult spatiu. Unele date de la Departamentul Agriculturii al SUA (USDA) arata ca bibilicile sunt in general crescute in sistem zona-libera. In timpul perioadei de ouare, ouatoarele sunt tinute in hale echipate cu terase illuminate si podele din sarma. Nu se cunoaste exact daca exista ferme in Europa in care se cresc intens bibilici astfel incat sa intre sub incidenta IPPC. 2.2.4 Controlul climatului la cresterea de pasari Pentru toatel speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt :

• Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Inrensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii

Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari. 2.2.4.1 Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici :

• Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde)

Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. Pentru gainile ouatoare nu este necesara incalzirea atunci cand densitatea in custi este mare. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Temperaturile specifice pentru cresterea puilor de carne sunt prezentate in tabelul 2.2. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 45

Varsta (zile) Incalzirea necesara

°C Temperatura in

interior °C Sursa 1) Sursa 1) Sursa 2)

1 - 3 37 – 38 28 30 – 34 3 - 7 35 28 32

7 - 14 32 28 28 – 30 14 - 21 28 26 27 Adulti Fara incalzire 18 – 21 18 – 21

Table 2.2: Example of required indoor temperatures for broiler housing Source 1): [92, Portugal, 1999], Source 2): [183, NFU/NPA, 2001] La cresterea curcanilor, temperatura necesara este mai mare (32°C) la inceputul perioadei de crestere, deci este necesar un sistem de incalzire. Cand pasarile cresc, temperatura necesara scade la 12 –14 °C. Incalzirea in productia de curcani se aplica local si este nevoie de mai multa ventilatie la acest sistem, deci rezulta un consum mai mare de energie. Intr-un numar mare de ferme din Olanda recircularea aerului se face combinand ventilatia naturala cu cea mecanica. Cu ajutorul unor valve, curentul de aer poate fi astfel ajustat incat aerul este amestecat corespunzator si este nevoie de mai outina energie pentru incalzire. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. De exemplu, pentru compozitia aerului in halele pentru pui de carne, valorile limita admise in Belgia sunt prezentate in tab.2.3., dar aceste limite variaza intre statele membre.

Parametru Valori limita CO2 0.20 – 0.30 vol-% CO 0.01 vol-% NH3 25 ppm H2S 20 ppm SO2 5 ppm

Table 2.3: Advisable limit values for different gaseous substances in the indoor air in broiler housing applied in Belgium [33, Provincie Antwerpen, 1999] Pentru gainile ouatoare tinute in baterii de custi, nivelul de ventilatie trebuie sa fie de 5-12 m3 / pasare/ora vara (functie de climatul din zona) si de 0.5–0.6 m3 / pasare/ora iarna [124, Germany, 2001]. Sistemele de ventialtie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca

Chapter 2

46 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele :

• Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala

De exemplu, in UK aproximativ 40% din hale au ventilatie pe acoperis. Alte 50% au ventilatie prin recirculare si 10% ventilatie cu flux de aer transversal. Ventilatia longitudinala este de asemenea folosita, dar nu sunt suficiente informatii. In general, utilitatile pentru cresterea pasarilor de carne sunt echipate cu termometre plasate in diferite puncte pentru a controla temperatura in interiorul halei.

Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s [92, Portugal, 1999]. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura).

Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu [33, Provincie Antwerpen, 1999]. Convertizoare de frecventa : [177, Netherlands, 2002] In practica, majoritatea ventilatoarelor sunt antrenate de un controler la 230V. Unul din dejavantajele acestui controler este ca ventilatorul antrenat lucreaza la viteza mica ceea ce conduce la pierderi de energie si deci la un comsum mai mare de energie pe m3 de aer vehiculat. Un alt tip de antrenare a ventilatoarelor este convertizorul de frecventa, cand ventialtorul poate merge cu viteza mica fara a scadea eficienta energetica. Pana acum, cel mai utilizat sistem de ventilatie era sistemul cu 1 sau mai multe ventilatoare in fiecare compartiment. La aceste ventilatoare, legate la un motor la 230V c.a., viteza este reglata cu ajutorul unui controler sau a unui computer. Cu sistemul pe baza de convertizor de frecventa, ventilatoarele sunt folosite in fiecare compartiment, ca la sistemul conventional. Numai ca ventilatoarele sunt diferite (3*400V c.a.) si pot fi reglate cu un controlor de frecventa. Principalul avantaj al acestui sistem este consumul mai mic de energie. Sistemul poate fi folosit in toate tipurile de hale de crestere a pasarilor sau a porcilor. Alt avantaj este ca ventialtia poate fi reglata in fiecare compartiment de la 5% la 100%, functie de vreme (chiar si cand bate vantul). Un sistem de masura este instalat sub ventilatoare. Ventilatoarele din toate compartimentele sunt legate la un convetizor de frecventa. Compartimentul cu cererea de ventilatie cea mai mare, dicteaza controlerului care regleaza toate ventilatoarele. Valva, asezata sub ventilator, este deschisa la maxim in compartimentul cu cererea cea mai mare. In celelalte compartimente care nu au nevoie de aceeasi cantitate de aer, valva este deschisa astfel incat sa asigure climatul cerut prin reglarea turatiei. Acest tip de innabusire este aceeasi cu cea utilizata in sistemul conventional cu un motor de 230 Volt. Insa pierderea de energie prin innabusire este minima prin sistemul cu convertor frecvential.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 47

Prin controlul motorului de 3*400V cu sistemul de convertizor de frecventa se obtine: • Consumul de energie (watt) la un ventilator controlat cu convertizor de frecventa se reduce

cu de 3 ori procentul de reducere a turatiei. • Ajustarea frecventei de 50Hz la o frecventa mai joasa este avantajoasa. Controlul normal

reduce voltajul dar nu si frecventa • Putere ridicata transmisa axului ventilatorului. Consumul de energie: de exemplu, pentru un ventilator cu Ø = 500 mm si 1400 r.p.m., puterea folosita la viteza maxima este de 450W. Puterea consumata de un ventilator la 230V la 50% turatie controlat de controler este de ±70% din 450W, deci de ±315 W. Consumul de energie de 3*400 Volt pentru ventilatorul la 50 % RPM, controlat de convertizorul frecvential, este: 0.5 x 0.5 x 0.5 = 12.5 % of 450 Watts = ± 56 Watts. La 80 % si 25 % RPM aceasta este: • 80 % RPM = 0.8 x 0.8 x 0.8 = 0.512 x 100 % = 51.2 % x 450 Watts = 230 Watts • 25 % RPM = 0.25 x 0.25 x 0.25 = 0.015 x 100 % = 1.5 % x 450 Watts = 7 Watts De obicei, ventilatoarele nu lucreaza la 100% RPM. In majoritatea timpului dintr-un an, ventilatoarele lucreaza la un RPM redus. De exemplu, in timpul perioadei de iarna, ventilatorele lucreaza rareori la peste 25% RPM. Cu acest RPM energia utilizata este doar de 7 watt in locul a 112 watt, utilizand un sistem triac in combinatie cu un ventilator metrologic. Un sistem conventional fara ventilatoarele metrologice nici nu pot lucra la un nivel asa scazut, de ex de 25% din maximul de RPM. Aceasta inseamna ca mai multa ventilare a aerului cald in timpul perioadelor reci si astfel pierderi aditionale de energie. Institutul de Cercetare Aplicata din Olanda a testat acest sistem de convertizor frecvential pentru un an de zile. Concluzia: prin utilizarea sistemului de convertizor frecvential, reducerea energiei realizabila a fost de pana la 69% in comparatie cu motoarele de 230 Volt cu sistem conventional. Un alt beneficiu dat de utililizarea convertizorului frecvential este acela ca ventilatoarele au o durata de viata mai mare, in principal pentru ca nu exista o generare suplimentara de caldura. Sistemele controlate triac din ce in ce mai mult cauzeaza o bruscare care depinde de rotatiile pro minut, fata de sistemul de convertizor frecvential, care lucreaza cu mai multa regularitate. Costurile de investitie: Costurile de investitie ale sistemuui cu convertizor frecvential sunt destul de similare cu cele ale sistemului conventional. 2.2.4.2 Iluminarea Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Activitatea de ouare poate fi influentata de folosirea luminii artificiale. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric. Exemplu in tabelul 2.4.

Varsta (zile) Durata (ore lumina/ore intuneric)

Intensitatea la nivelul solului (lux)

1 to 3 24/24 30 – 50

3 si peste 24/24 sau 24/23 sau 1/3 Reducere progresiva pana la 5 - 10

Table 2.4: Exemplele cerintelor pentru iluminare la productia de pasari practicata in Portugalia [92, Portugal, 1999]

Chapter 2

48 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

La cresterea curcanilor, iluminatul este important in special in primele cateva zile de viata, apoi poate fi redus. Schemele de lumina variaza de la continuu pana la 14-16 ore pe zi. 2.2.5 Hranirea si adaparea pasarilor 2.2.5.1 Realizarea hranirii pasarilor Hranirea este foarte importanta deoarece calitatea hranei determina calitatea productiei. In special cresterea pasarilor de carne ( trebuie sa ajunga la greutatea ceruta in 5-8 saptamani) depinde mult de calitatea hranei. Modul de obtinere a hranei veriaza de la achizitionarea de amestecuri de hrana gata-de –folosire, la prepararea hranei in ferme din produse ce se pastreaza in silozuri langa halele de pasari. Formula de preparare a hranei este foarte importanta pentru a putea asigura necesarul animalelor si cererile productiei, pentru a putea asigura nivelul corect de energie si nutrienti esentiali cum ar fi aminoacizi, minerale si vitamine. Formula de preparare si aditivarea cu substante de hrana sunt reglementate in Europa. Pentru fiecare substanta aditiv este stabilit nivelul maxim permis pentru fiecare specie, varsta potrivita a animalelor si daca e necesara o perioada de observare. Compozitia hranei pentru pasari difera – chiar si intre statele membre- si este un amestec de diversi ingredienti, cum ar fi :

• Cereale si resturile acestora • Seminte si resturile acestora • Boabe de soia • Bulbi, tuberculi si radacini • Produse de origine animala (peste, carne si oase, lapte)

In Spania, de exemplu, slanina de porc se adauga la hrana dar produsele de lapte nu sunt incluse. In UK bulbii, tuberculii si radacinile nu se dau la pasari si nici produse din oase.

Includerea in hrana a ultimei categorii de componenti este pusa sub semnul intrebarii in ultima perioada, deoarece sunt pareri ca acesta practica ( hranirea cu proteine animale procesate) poate fi o cauza importanta pentru dezvoltarea BSE. Vezi decizia comisiei 2000/766/EC. [201, Portugal, 2001] Unele lemente se pot adauga in hrana pasarilor pentru diferote motive. Sunt substante care:

1. Adaugate in cantitati mici pot avea efect pozitiv prin marirea cresterea greutatii si prin imbunatatirea rate de conversie a hranei (FCR). Altele (antibioticele) pot avea un efect de reglare asupra florei intestinale [201, Portugal, 2001].

2. Ridica calitatea hranei (vitaminele) 3. Au un efect de crestere a calitatii hranei, asa numitii aditivi tehnologici, cum ar fi

cei care impunatatesc presarea hranei in granule. 4. Echilibreaza calitatea proteinelor din hrana ( aminoacizi puri)

Pregatirea hranei dupa formule poate necesita folosirea unui program pentru a obtine

amestecurile cerute. Toate speciile au nevoie de aminoacizi, dar gainile ouatoare au nevoie in mod special de sufucient Ca pentru a produce coaja oualelor. P este important pentru rolul sau in asimilarea Ca in oase si de aceea va fi dat sau ca supliment sau va fi disponibil prin …. Alte minerale sau elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate: Na, K, Cl, I, Fe, Cu, Mn, Se si Zn. Aminoacizii esentiali pentru pasari sunt adaugati deoarece metabolismul lor nu-i poate produce. Acestia sunt : “arginine, histidine, isoleucine, leucine, lysine, methionine (+cystine), phenylalanine, (+tyrosine), threonine, tryptophan si valine.” Cystine nu este un aminoacid esential, dar methionine poate fi facuta numai din cystine si de aceea sunt intotdeauna impreuna.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 49

Ca rezultat al ingredientilor curenti in hrana pasarilor, cel mai adesea sunt deficitari aminoacizii de sulf (methionone si cystine) si lysine. Alt aminoacid cotat ca deficitar este threonine. [171, FEFANA, 2001]

Alte elemente nu se adauga deoarece sunt continute suficient in hrana : S si F. Vitaminele nu sunt produse de catre animale, sau sunt produse in cantitati insuficiente, de aceea se adauga la ratia zilnica. Vitaminele sunt adesea preamestecate cu mineralele.

In mai multe state membre, folosirea antibioticelor in hrana este in discutie. In multe tari se face hranirea fara antibiotice, cum ar fi in Suedia, Finlanda si UK (numai hranirea pasarilor), deoarece acestea au o totala interdictie pentru folosirea antibioticelor in hrana ( inclusiv pentru cele autorizate in UE). Vezi subcapitolul 2.3.3.1. despre folosirea antibioticelor in hrana porcilor.

Pe langa formula hranei, pentru a fi mai aproape de necesitatile pasarilor, se folosesc

diferite tipuri de hrana in timpul ciclului de productie. In functie de categorii, se folosesc urmatoarele tipuri de faze de hranire :

• Ouatoare – 2 faze ( hranire pana la perioada de ouare , in timpul perioadei de ouare • Pasari de carne – 3 faze ( perioada de crestere, perioada de ingrasare) • Curcani – 4-6 faze (mai multe tipuri pentru curcani decat pentru curci)

Ouatoarele pot avea de asemenea hranire in 6 faze, 3 faze pana la perioada de ouare si 3 faze in perioada de ouare, sau 2-3 faze pana la perioada de ouare si 1-2 faze in timpul perioadei de ouare. [183, NFU/NPA, 2001] [201, Portugal, 2001]. 2.2.5.2 Sisteme de hranire

Modul de hranire depinde de tipul de productie si de speciile de pasari. Hrana este administrata sub forma de terci, faramitata sau granule.

Ouatoarele sunt in general hranite ad libitum [183, NFU/NPA, 2001] [173, Spania,

2001]. Speciile de carne si curcanii sunt de asemenea hranite ad libitum. Hranirea manuala mai este inca aplicata, dar in intreprinderile mari se folosesc sisteme moderne de hranire care reduc imprastierea hranei si permit o hranire corecta pe faze.

Sistemele de hranire obisnuite sunt: • Transportor cu lanturi • Transportor cu snec • Talere de hranire • Buncare mobile

Transportoarele cu lant duc hrana de la depozit prin canalul de hranire. Se poate

influenta modul de hrana, imprastierea si ratiile prin modificarea vitezei transportorului. Transportoarele cu lanturi sunt intalnite in sistemele pe podea si in sistemele cu custi.

In sistemele cu snec hrana este impinsa sau trasa prin canalul de hranire de o spirala.

Risipirea este scazuta. Se aplica in sistemele pe podea si cotet. Talerele de hranire sau bolurile sunt conectatre la alimentare de un sistem de transport.

Diametrul variaza intre 300 si 400 mm. Hrana este transportata de o spirala, un lant sau o bara de otel prevazuta cu palete. Sistemul este prevazut cu un dispozitiv de ridicare. Se aplica in sistemele pe podea (pentru pui de carne, curcani si rate). In cazul bolurilor, un bol hraneste cam 65-70 pasari. Pentru curcani, talerele de hranire se folosesc in perioadele timpurii de viata, in etapele de mai tarziu se folosesc si butoaie (50-60 kg.). Hrana este adusa in galeti mari sau in jgheaburi patrate. Sistemele cu tuburi de hranire se folosesc din ce in ce mai mult pentru a reduce risipirea.

Chapter 2

50 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Un sistem cu buncar este un sistem mobil aplicat la sistemele cu baterii de custi. Acesta se deplaseaza de-a lungul custilor pe roti sau pe sine si e echipat cu buncare in forma de palnie. Miscat manual sau electric, acest sistem umple canalele de hranire. 2.2.5.3 Sistemele de furnizare a apei potabile Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza [26, LNV, 1994] :

• Tasnitori ? • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min)

• Rotunde • Jgheaburi de apa

Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conducte de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul cu cotete, gainile care beau apa pot bloca drumul celorlalte spre cuibare si atunci ouale pot ajunge in gunoiul de pe jos. [206, Netherlands, 2002] In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum.

Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat.

Jgheaburile sunty plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal.

In cele mai multe sisteme de productie de oua sistemele de apa folosite sunt cele cu tasnitori. In Olanda 90% sunt de acest tip si 10% sunt rotunde [206, Netherlands, 2002].

Numar de animale per sistem Sisteme de adapatoare pentru

ouatoare Sistem custi

Custi imbunatatite

Sistem podea Sistem cotet

Tasnitori (pasari/tasnitoare) 2 – 6 5 1) 4 – 6 1) 10 Rotunde (pasari/buc)2) - - 125 - Jgheaburi (pasari/jgheab) - - 80 – 100 - 1) tasnitori prevazute cu cupe 2) se folosesc si in alte sisteme cu extindere mai mica

Table 2.5: Numarul de animale pentru sistemul de adapatoari in diferite cotete [124, Germany, 2001] Totusi standardele minime pentru sistemele de apa pentru protectia ouatoarelor sunt impuse de Directiva 1999/74/EC.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 51

In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari per tasnitoare. In UK se folosesc in mod obisnuit sisteme cu tasnitori pentru puii de carne, dar Olanda numai 10% sunt sisteme cu tasnitori si 90% sunt sisteme rotunde. [183, NFU/NPA, 2001] [206, Netherlands, 2002] Apa pentru curcani este furnizata prin sisteme rotunde, sisteme clopot si jgheaburi. Sistemele de adapare si jgheaburile pot diferi prin marimea lor conform productiei etapizate (pasari mai mici sau mai mari). Tasnitoarele nu sunt utilizate, deoarece curcanii nu le utilizeaza eficient. 2.3 Productia de porci 2.3.1 Adapostirea porcilor si colectarea gunoiului Informatiile existente despre cresterea intensiva de pasari si porci confirma concluziile despre inventarul sistemelor de crestere a porcilor in Europa. Inventarul, efectuat in 1997, arata ca sunt diferente mari intre sistemele de crestere a porcilor intre tari ca si in cadrul aceleiasi tari [31, EAAP, 1998]. Factorii responsabili pentru aceasta variatie sunt:

• conditiile de clima • problemele socio-economice si de legislatie • valoarea economica a sectorului de porci si profitul • structura fermelor si a propietarilor • cercetarile • resursele • traditiile

Se asteapta ca aceste variatii sa scada o data cu cresterea cerintelor impuse de directivele cu privire la grija fata de sanatatea si de modul de viata al animalelor, percum si datorita cresterii cererilor pietei si preocuparii publice fata de productia de alimente.

In cresterea intensiva a porcilor se aplica diferite metode functie de stadiul de productie. Diferitele grupe ce se intalnesc necesita conditii diferite (temperatura si ingrijire). Se disting urmatoarele sisteme de cresterea scroafelor si a porcilor:

• sisteme pentru scroafe de imperechere • sisteme pentru scroafe gestante • sisteme individuale pentru scroafe care alapteaza • sisteme pentru purcei intarcati (pana la 25-30 kg. greutate in viu) • sisteme pentru porci de ingrasare – maturizare (de la 25-30 kg. pana la 90-160 kg.

in viu) Cresterea intensiva de porci aplica sistemul totul-intra/totul iese . De asemenea, pentru a preveni bolile infectioase, animalele care sunt aduse din afara se pun in carantina pentru o perioada minima necesara (ex. 30 zile in Finlanda). Gunoiul rezultat in aceasta situatie este dus direct in depozitul de balegar si nu mai trece prin canalul de balegar al grajdului. Acest sistem de adapost nu este tratat separate in aceasta sectiune. . Pentru toate sistemele, variatiile podelei constau in complet-pardosite (FS), partial-pardosite (PS) sau podele solide de beton (SCF) si folosirea de paie sau alte materiale pentru asternut. Placile de pardoseala pot fi din beton, fier sau plastic si au diferite forme (de ex. triunghiulare). Suprafata deschisa este aproximativ 20-30% din suprafata pardosita.

Chapter 2

52 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In sistemele de adapostire a scroafelor (fara purcei) acestea sunt tinute individual sau in grup, pe cata vreme purceii si porcii mari sunt tinuti intotdeauna in grup. Modul de indepartare a gunoiului si urinei este functie de tipul de podea, variind de la gropi adanci cu o perioada mare de strangere, la gropi mici si canale de balegar prin care acesta este indepartat frecvent cu ajutorul gravitatiei si a unor valve sau prin fluidizare. O alta distinctie poate fi facuta intre adapostul ventilat natural si adapostul in care climatul este controlat prin incalzirea si/sau racirea si prin ventilarea fortata cu ventilatoare. Constructia adapostului arata o variatie comparabila fata de cea de la sistemele de podea. Adaposturile pot fi construite din material durabil si structura de caramizi pentru a rezista la temperaturile reci, insa de asemenea pot fi utilizate materiale mult mai usuare si constructii deschise. In unele State Membre, incalzirea artificiala este aplicata in mod uzual in toate categoriile de crescatorii inclusiv la scroafele de reproductie. In urmatoarele sectiuni sunt prezentate descrieri tehnice ale sistemelor aplicate uzual pentru scroafe, porci in faza de crestere si porci de ingrasat – sacrificat. Performantele de mediu si alte caracteristici sunt descrise si evaluate in capitolul 4. Imaginea de ansamblu tinde a fi reprezentativa pentru tehnicile aplicate momentan, insa nu poate fi exhaustiva, oferind variatia observata in sisteme si designul adaptat lor. [10, Netherlands, 1999], [11, Italy, 1999], [31, EAAP, 1998], [59, Italy, 1999], [70, K.U. Laboratorium voor Agrarische Bouwkunde, 1999], [87, Denmark, 2000], [89, Spain, 2000], [120, ADAS, 1999], [121, EC, 2001], [122, Netherlands, 2001], [123, Belgium, 2001], [124, Germany, 2001] and [125, Finland, 2001]. 2.3.1.1 Sisteme de crestere pentru scroafe de imperechiat si scroafe gestante Scroafele sunt tinute in diferite sisteme functie de fazele ciclului de reproducee. Scroafele pentru imperechere sunt tinute in sisteme care le faciliteaza contactul cu masculii. Dupa imperechere, de obicei scroafele sunt mutate separat pentru perioada de gestatie. In [31, EAP, 1998] se gasesc urmatoarele observatii cu privire la cresterea scroafelor. Scroafele de imperechiat sau gestante sunt tinute individual sau in grup. Fiecare metoda are avantaje si dezavantaje, atat pentru animalecat si pentru fermier. Diferentele intre tinerea in grup sau individual sunt:

• comportamentul animalului • sanatatea • intensitatea muncii

Sistemele individuale sunt mai bune pentru sanatate si intensitatea muncii. De exemplu,

scroafele tinute individual sunt limitate in miscare, dar sunt mai usor de controlat si sunt mai linistite in boxe, ceea ce are un efect pozitiv in perioada de imperechere si de inceput de gestatie. [31, EAAP, 1998]. De asemenea, sunt mai usor de hranit, deoarece nu exista competitie. Totusi, sistemele in grup sunt mai bune pentru reproductie. Modul de aplicare a sistemelor in Europa este similar pentru cele doua tipuri:

• scroafe de imperechiat – 74% individual si 26% in grup • scroafe gestante – 70% individual si 30% in grup.

In UK, majoritatea scroafelor de imperechiat (85%) sunt tinute in grup si au acces la

paie ( 55%), ca urmare a legislatiei britanice cu privire la nivelul de trai care cere ca toate scroafele sa fie tinute libere. In statele membre care produc pentru piata UK (ex.Danemarca) se observa o crestere a proportiei sistemelor de grup. Danemarca nu a intezis sistemele individuale deoarece studii daneze au indicat ca tinerea scroafelor in grup intre intarcare si 4 saptamani dupa intarcare creste riscul de avorturi. Ca o consecinta numarul de purceii nou nascuti / culcus este redus comparativ cu sistemul individual.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 53

In majoritatean celorlate state aplicarea sistemului individual, in boxe, este in crestere pentru scroafele de imperechiat.

Tinerea in grup a scroafelor gestante are tendinta de crestere in acele tari care au interzis folosirea boxelor sau a funiilor. Sistemul cu funii este in descrestere rapida in toate tarile si din 31 decembrie 2005 nu va mai fi permis [132, EC, 1991]. Acest sistem nu va mai fi luat in consideratie ca tehnica de tinere a scroafelor.

In UK, majoritatea (80%) scroafelor gestante sunt tinute in grup si au acces la paie

(60%) din motivele mentionate mai sus. In Germania, Irlanda si Portugalia sistemele de tinere libere a scroafelor gestante sunt in crestere chiar si in acele tari care nu au interzis sistemele de tinere inchise a scroafelor, dar aici piata, sanatatea si costurile de productie au un rol important.

In general, in Franta si Spania cresterea scroafelor se face in boxe si in Spania, Franta, Grecia si Italia folosirea acestui sistem este in crestere. In Italia, un numar mic de scroafe gestante sunt tinute in boxe pe toata perioada gestatiei. Majoritatea scroafelor sunt tinute in boxe pana la 30 de zile si apoi sunt mutate in grup, dupa ce se confirma ca sunt gestante.

Folosirea paielor atunci cand scroafele sunt tinute in grup este limitata, dar se asteapta sa creasca sub influenta grijii fata de nivelul de trai al animalelor si datorita indicatiilor ca aceste fibre ar putea reduce agresiunile in grup. 2.3.1.1.1 Adapostirea individuala in grajduri cu podea pavata complet sau partial a

scroafelor de imperechiat si gestante

Acest fel de tinere a scroafelor este foarte intalnit. Boxele masoara in jur de 2m x 0.6-0.65m si in partea din fund sunt echipate cu dale de beton asezate deasupra unei gropi adanci in care se strange gunoiul si apa de la curatenie. Sistemele de hranire si de adapare sunt asezate in partea din fata.

O alee centrala pavata trece printre randurile de boxe si jgheaburi de beton trec de

fiecare parte pentru hranire. In grajdul de imperechere, sunt boxe si pentru masculi. (fig.2.13). Aceste despartituri nu se gasesc in grajdurile pentru scroafe gestante.

Gunoiul este colectat sub dale si depozitat in gropi adanci sau mici. Perioada de

scoatere a gunoiului depinde de marimea gropilor. Se foloseste ventilatia naturala sau mecanica si uneori sisteme de incalzire.

Imaginea ne arata un model comun dar se folosesc si alte modele (cu podea partial pavata (PSF)) care permit un contact intensiv intre scroafe si masculi. De asemenea scroafele pot fi indreptate cu fata spre alea centrala, avand jgheaburile amplasate in partea interiora iar zona perforata va fi amplasta la coridoarele laterale.

Chapter 2

54 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.13: Schematic overview of a housing design for mating sows on a partly-slatted floor [31, EAAP, 1998] 2.3.1.1.2 Boxe cu podea solida din beton pentru scroafe de imperechiat si gestante In acest sistem scroafele sunt tinute pe podele de beton asemanatoare cu cele cu podele partial pavate, dar difera podeaua si modul de indepartare a gunoiului.. Si aici sistemele de hranire si adapare sunt asezate in fata boxelor. Pe aleea centrala au un sistem de drenare pentru urina. Scoaterea gunoiului si a paielor se face des (acolo unde acestea exista).

Figure 2.14: Floor design for sow crates with a solid concrete floor for mating and gestating sows [31, EAAP, 1998] La aceste sisteme ventilatia este naturala cand se folosesc paie si mecanica in cladirile izolate unde nu se folosesc paie. 2.3.1.1.3 Adapostirea in grup cu sau fara paie a scroafelor gestante Sunt doua modele de baza pentru tinerea in grup a scroafelor de imperechiat si gestante. Un sistem are podea solida din beton, cu culcusuri si celalalt are podea pavata in zona de balegar si in boxele de hranire. Partea solida este (aproape) complet asternuta cu un strat de paie sau alet materiale celulozice care absorb urina si incorporeaza fecalele. Se obtine gunoiul solid care trebuie frecvent indepartat pentru a evita ca asternutul sa devina prea moale. Se practica o frecventa de indepartare a gunoiului de 1-4 ori pe an, functie de tipul de asternut, marimea zonei asternute si modul de intretinere a fermei. Frecventa de indepartare totala a gunoiului poate fi mai mare, de exemplu in Italia este de 6-8 ori. In plus, indepartarea partiala a gunoiului poate fi facuta saptamanal. In cazul indepartarii o data pe an, se imprastie direct pe camp.. La mai multe indepartari pe an gunoiul este in general stocat in mormane pe camp.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 55

Concrete floor withpermanent full litter

Figure 2.15: Example of group-housing for gestating sows on a solid concrete floor with full litter [185, Italy, 2001] Ventilatia se aplica pe aceleasi principii ca la tinerea individuala. Daca se aplica paie, in general nu se foloseste incalzire, deoarece la temperaturi scazute sroafele compenseaza ascunzandu-se in culcusuri. Modul de constructie al acestui sistem variaza si poate contine diverse zone functionale. Un exemplu este prezentat in figura 2.16. Manipularea gunoiului in acest sistem se face dupa cum urmeaza. In unitatile in care asternutul se face folosind exclusiv pentru ramat, cantitatea de material de asternut va fi limitata. In unitatile cu podele cu dale in zona excremente, gunoiul este curatat zilnic folosind razuitoare. In unitatile cu podea solida gunoiul este curatat fie zilnic cu razuitoare fie de 2-3 ori pe saptamana folosind un tractor cu lama. In unitatile cu culcusuri in zona de odihna, este indepartat de 1-2 ori pe an.

Figure 2.16: Example of a housing system with several functional areas for gestating sows [87, Denmark, 2000]

Chapter 2

56 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

2.3.1.2 Sisteme pentru scroafe care fata Cu putin timp inainte de a fata (cam 1 saptamana) , scroafele gestante sunt mutate in boxe pentru fatare. Aceste boxe sunt de mai multe tipuri. Cel mai obisnuit sistem este cel cu podele partial sau complet pavate si in general fara paie. Scroafele sunt adesea limitate in miscari, dar se aplica si adapostirea libera. De exemplu, adapostirea libera si cu paie se intalneste in UK. Pavarea completa se aplica des deoarece este considerata a fi mai igienica si mai usor de intretinut. E de alta parte, informatii din Danemarca arata ca sistemul partial pavat sunt mai eficiente energetic si se observa o crestere a folosirii acestui sistem. In Austria, sistemele cu podea pavata complet sunt in declin [194, Austria, 2001].

Caracteristicile compartimentelor de fatare sunt: • temperatura minima in incapere de 18°C • temperatura la scroafe 16-18°C • temperatura la purcei in jur de 33°C • circulatie redusa a aerului, in special la purcei.

2.3.1.2.1 Adaposirea scroafelor care fata cu limitarea miscarii O sectiune perpendiculara intr-un sistem cu despartituri pentru scroafele care fata este prezentata in fig.2.18. Despartitura contine in general nu mai mult de 10-12 scroafe. Marimea boxei este de 4-5 m2. Purceii sunt tinuti aici pana la intarcare dupa care sunt vanduti sau crescuti in grajduri separate. Podeaua poate fi partial sau complet pavata. Se folosesc din ce in ce mai mult dale din plastic sau metal acoperit cu plastic, fata de cele din beton, deoarece se considera a fi mai confortabile.

Gunoiul este stocat sub podeaua boxelor fie in gropi mici (0.8m), in care caz se indeparteaza des printr-un sistem central, fie in gropi adanci de unde este scos doar la sfarsitul perioadei de alaptare sau chiar mai rar.

Exista o zona speciala pentru purcei, de obicei plasata pe aleea centrala (pentru supraveghere mai usoara) intre boxe. Aceasta zona in general nu este pavata si este incalzita in primele zile dupa fatare folosind o lampa, sau prin incalzirea podelei, sau prin ambele metode. Scroafa este limitata in miscari pentru a nu strivi purceii.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 57

Figure 2.17: Farrowing pen design with a fully-slatted floor (the Netherlands)

Ventilatia naturala sau fortata se foloseste in asa fel incat sa nu disturbe climatul la nivelul podelei (in jurul scroafelor si purceilor). In grajdurile moderne se foloseste controlul complet automatizat al climatului, mentinand temperatura si umiditatea constante.

Cel mai adesea scroafele sunt asezate ca in fig.2.18 dar e pot aseza si invers. In practica, unii fermieri au observat ca aceasta pozitie face scroafele mai relaxate, pentru ca pot observa mai usor miscarile de pe alee, pe cand in cealalta pozitie elenu se pot intoarce ceea ce le nelinisteste.

Iron and plastic slatted floor

Deep pit

Figure 2.18: Example of confined housing of farrowing sows on a fully-slatted floor with a storage pit underneath [185, Italy, 2001] 2.3.1.2.2 Adapostirea scroafelor care fata permitand miscarea

Scroafele care fata sunt tinute fara a li se restringe posibilitatea de miscare in sisteme cu podea partial pavata. Zona separata de dormit pentru purcei previne strivirea acestora de catre scroafe. Acest separeu este folosit uneori pentru a creste purceii pana la intarcare, cam la 25-30 kg. in viu. Acest model cere mai mult spatiu decat cel in care scroafele sunt limitate in miscare si necesita curatare mai frecventa. Numarul de separeuri sau de scroafe intr-un compartiment este de nu mau mult de 10.

Materialele pentru podea , incalzirea si ventialtia necesare pentru scroafe si purcei sunt aceleasi la acest sistem. Peretii separeurilor sunt mai inalti decat la sistemul cu limitare de miscare.

Chapter 2

58 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.19: Example of an applied plan for a farrowing pen (partly-slatted floor) without restricted sow movement [31, EAAP, 1998] 2.3.1.3 Sisteme pentru purcei intarcati Porcii sunt intarcati la aproximativ 4 saptamani ( intre 3 si 6 saptamani), dupa ce sunt tinuti in grupuri mici (8-12 purcei in separeu) pana la 30 kg. in viu. (intre 25-35). Totusi in UK porcii sunt tinuti in grupuri mai mari. Majoritatea animalelor sunt tinute in separeuri sau boxe cu podele complet pavate. Mai inainte separeurile pentru fatare erau folosite pentru purceii intarcati, dar aceasta metoda se foloseste din ce in ce mai putin, cu exceptia Greciei. Purceii raman in acest separeu (fig.2.17) dupa ce scroafa a fost dusa in alt compartiment si lada a fost scoasa. Folosirea separeurilor special proiectate pentru cresterea purceilor intarcati este din ce in ce mai folosita deoarece ofera un mai bun control al mediului.

Tendinta este ca sistemele cu podea partial pavata sa scada in popularitate in timp ce sistemele cu podea complet pavata cresc, exceptie fac Danemarca, Belgia si Olanda. In Danemarca sistemele cu o zona de dormit acoperita si 2 – 3 podele din beton a crescut in popularitate in ultimii ani. Cercetarile arata ca sistemul este mai eficient d.p.d.v. energetic decat cele cu zone de crestere incalzite. Mai mult, murdaria din separeuri nu este o problema, ceea ce este unul din principalel motive pentru care producatorii de porci aleg sistemul cu podele complet pavate. In Belgia si Olanda se fac puternice incercari de reducere a emisiilor de amoniac si cercetarile indica folosirea de podele solide ( sau reducerea dalelor) ca posibil mod de a reduce emisiile. De aceea fermierii sunt recompensati daca folosesc aceste sisteme [31, EAAP, 1998].

Un numar mare de purcei intarcati (40%) din UK sunt tinuti in sisteme cu paie de calitate relativ inferioara, ceea ce ar putea fi explicat de conditiile de clima blande si de traditia de a folosi sisteme putin costisitoare. Sisteme cu paie sunt populare si in Danemarca si Franta. In ambele tari sunt disponibile mari cantitati de paie si exista o traditie indelungata in folosirea acestora.

Tinerea purceilor intarcati in sisteme complet sau partial pavate este asemanatoare cu cea a porcilor.(fig.2.20)

Grajdul este ehipat cu ventilatie mecanica, fie de tip presiune negativa fie de tip echilibrare de presiuni. Ventilatia este dimensionata la o iesire de 40m3/h pe loc de porc. Incalzirea este folosita sub forma de aeroterme electrice sau incalzire centrala cu tevi de incalzire.

0.40 m - 0.60 m

Figure 2.20: Cross-section of rearing unit with fully-slatted floor and plastic or metal slats [87, Denmark, 2000]

Gunoiul este drenat in pricipal printr-o conducta de scurgere asezata acolo unde canalele individuale de balegar sunt golite. Canalele sunt curatate dupa fiecare grup de porci care este mutat, adesea o data cu curatarea separeurilor, cam la un interval de 6-8 saptamani.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 59

In sistemul podea partial pavata exista o zona de dormit acoperita care poate si data la o parte sau ridicata, atunci cand purceii cresc si e nevoie de mai multa ventilatie.

Figure 2.21: Schematic picture of a weaner pen with a partly-slatted floor (1/3) and a cover above the lying area [31, EAAP, 1998]

Un model special este sistemul de tinere a purceilor intarcati pe platforme [133, Peirson/Brade, 2001] Acestea au aparut initial la sfarsitul anilor 60 si inceputul anilor 70 ca un sistem special care permitea controlul mediului ambiant pentru purcei mici si intarcati, pana la 3-4 saptamani si 15-20 kg. in viu. Conceptul a fost extins si se foloseste si in stadiul al doilea de crestere de la 15-20 kg. in viu pana la 50-60 kg. cand porcii sunt dusi in boxele de ingrasare. Cladirile sunt izolate termic si sunt constructii tip sandwich, cu pereti exteriori imbracati in lemn sau panouri, izolatie termica si din nou panouri pe interior. Structurile de crestere sunt instalate in cladiri mai durabile.

Platformele sunt cladite in sistem “batch” astfel ca fiecare camera este umpluta, pe

sistemul tot-ce-intra-iese cu purcei de la scroafele care au fatat in aceiasi saptamana. La inceput se tineau in grupuri mic – in jur de 10 purcei – dar in ultimii ani numarul tinde sa creasca.

Conceptul original era bazat pe separeuri cu podele complet pavate suspendate peste

canalele de balegar si dispuse de ambele parti ale aleii de acces si de hranire. Sistemul cu podele complet pavate era vazut ca un sistem bun d.p.d.v. al igienei si sanatatii purceiilor deoarece ii tine separat de urina si fecale. Podelele erau la inceput din tabla expandata sau din retele de sarma sudata. Mai nou se folosesc podele din plastic. Nivelul podelei era la inceput ridicat fata de nicelul aleilor, dar acum se folosesc modele cu aleile si separeurile la acelasi nivel.

Ventilatia este aproape in exclusivitate facuta de ventilatoare de extractie. Aerul este

adus in fiecare camera de valve de intrare pozitionate intr-un capat al camerei printr-un pasaj de acces comun mai multor camere. Aerul adus inauntru este preincalzit, daca e necesar, de incalzitoare controlate automat. Ventilatoarele de extractie a aerului, situate in celalat capat al camerei, deplaseaza aerul prin incapere care incalzeste separeurile pe deasupra (sau pe sub podea).

Hrana este administrata de obicei sub forma de “pilule” uscate in jgheaburi in partea din

fata a fiecarui separeu. Gunoiul este indepartat din canalele de dedesubt la sfarsitul fiecarei perioade. Separeurile sunt spalate intre perioadele de crestere.

Temperatura in incapere este mentinuta la 28-30°C in primele zile dupa intarcare si este redusa pe masura ce cresc purceii. De obicei acestia stau aici 4-5 saptamani si la sfarsitul acestei perioade temperatura este redusa la 20-22°C. De-a ungul anilor au fost aduse multe modificari

Chapter 2

60 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

acestui sistem. Unii fermieri folosesc podele din beton in zona de dormit, pentru cresterea comfortului porcilor. Incalzirea in podea este mai des folosita. Dimensiunea grupurilor a crescut si sistemul evolueaza spre un sistem tip “cresa” cu grupuri de pana la 100 de porci in sistemele cu podea partial din beton si fara pasaje de acces. 2.3.1.4 Adapostirea porcilor de ingrasare De la aproximativ 30kg. in viu (25-35 kg.) porcii sunt mutati in sectiuni separate pentru a fi crescuti si ingrasati pentru taiere. Nu este neobisnuit sa se tina porcii maturi (pana la 60kg.) si cei de ingrasare (de la 60 kg. in sus) in sectoare separate, dar grajdurile sunt asemanatoare. Sistemul poate fi comparat cu cel pentru purcei intarcati (subcapitolul 2.3.1.3.) cu deosebirea ca porcii de ingrasat sunt tinuti cu paie putine sau deloc. Podelele partial sau complet pavate sunt la fel de des utilizate dar exista tendinta sa se foloseasca mai mult cele complet pavate, exceptie facand Belgia, Danemarca si UK. Grajdul pentru porci mari este o constructie din caramizi, deschisa sau inchisa, izolata, pentru 100 pana la 200 porci. De obicei este impartita in compartimente pentru 10-15 porci (grupuri mici) sau pana la 24 porci (grupuri mari). Separeurile sunt aranjate fie cu coridoare de o parte sau de ambele parti, fie cu coridorul pe centru. In separeurile cu podea din beton sunt folosite acoperitori. Distribuirea hranei este de obicei automata si poate fi controlata prin senzori. Hrana uscata sau lichida este aplicata aleatoriu sau restrictionata sau multi-fazica (continut adaptat de N si P). Constructia jgheaburilor de hranire si a adapoatoarelor depinde de tipul de hrana. 2.3.1.4.1 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea of growers-

finishers on a fully-slatted floor

Acest tip de adăpostire este foarte comun grupurilor mici (10-15 porci) dar şi celor mari (până la 24 animale). El se aplică adăposturilor închise, cu izolare termică şi ventilaţie mecanică, dar şi adăposturilor cu ventilaţie naturală. Ferestrele permit pătrunderea luminii solare, dar este utilizat şi luminatul electric. Se aplică încălzire suplimentară doar în situaţia în care se consideră necesar, deoarece, în mod normal, căldura degajată de corpul animalelor este suficientă pentru satisfacerea cerinţelor de încălzire. Padocul este complet secţionat şi nu are îngrădiri fizice care să delimiteze zonele special amenajate pentru dormit, mâncat şi dejecţii.Traversele sunt realizate din beton sau fier (acoperit cu plastic). Bălegarul cade printre dale iar urina se amestecă cu acesta şi se scurge prin canalele pentru urină sau dejecţii lichide.Noroiul este colectat într-un puţ pentru bălegar aflat sub podeaua în întregime secţionată. În funcţie de adâncimea puţului, acesta poate avea o perioada extinsă de stocare (ţinând cont de apariţia unor nivele ridicate de amoniac în interiorul adăpostului) sau poate fi golit frecvent, în acest caz noroiul fiind depozitat într-o anexă separată. Sistemul cel mai des folosit are secţiunile individuale conectate la un canal de scurgere central, în interiorul căruia ele sunt golite prin ridicarea unui dop sau a unei porţi din conducta respectivă.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 61

Figure 2.22: Example of a single growing-finishing pen with a fully-slatted floor and examples of two pen layout with different feeding systems [31, EAAP, 1998] 2.3.1.4.2 Halele pentru adapostirea porcilor de ingrasare prevazute cu o podea partial compusa

din traverse de beton Aceste sisteme compuse din podelele parţial secţionate îşi găsesc aplicaţia în clădiri similare celor folosite pentru sistemele constituite din podele secţionate integral. Podeaua este divizată în 2 părţi : una secţionată şi alta (solidă) nesecţionată. Practic există 2 opţiuni:podeaua compactă, din beton să se găsească pe o parte a padocului sau chiar în centrul acestuia; partea solidă poate fi plată, convexă ori înclinată uşor (vezi descrierea de mai jos).

Figure 2.23: Pen design for growers-finishers with partly-slatted (convex) floor and solid area in the centre [31, EAAP, 1998] Partea solidă este folosită de obicei ca şi loc de hrănire şi odihnă a porcilor, zona secţionată fiind utilizată pentru colectarea dejecţiilor animale. Traversele sunt realizate din beton sau fier (acoperit cu plastic). Bălegarul cade printre dale iar urina se amestecă cu acesta şi se scurge prin canalele pentru urină sau dejecţii lichide.Noroiul este colectat într-un puţ pentru bălegar aflat sub podeaua în întregime secţionată. În funcţie de adâncimea puţului, acesta poate avea o perioadă extinsă de stocare (ţinând cont de apariţia unor nivele ridicate de amoniac în interiorul adăpostului) sau poate fi golit frecvent, în acest caz noroiul fiind depozitat într-o anexă separată de corpul clădirii. Sistemul cel mai des folosit are secţiunile individuale conectate la un canal de scurgere central, în interiorul căruia ele sunt golite prin ridicarea unui dop sau a unei porţi din conducta respectivă. O cantitate redusă de paie este introdusă în padocul parţial sectionat, padoc proiectat cu o podea din beton si o zonă secţionată (raportul de suprafaţă dintre partea compactă şi cea secţionată

Chapter 2

62 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

este de 2:1).Paiele sunt date în grătare umplute manual, de unde porcii şi le iau singuri. Podeaua solidă are o uşoară înclinaţie iar noroiul şi paiele sunt mişcate, prin activitatea porcilor, spre traversele din beton, acest sistem fiind cunoscut şi sub numele de sistemul fluxului de paie. Bălegarul este înlăturat de mai multe ori pe zi.

Figure 2.24: Design of a partly-slatted floor system with restricted straw use for growers-finishers [31, EAAP, 1998] Sistemul parţial secţionat este aplicat în Italia, unde întâlnim o podea solidă din beton şi o alee externă secţionată, alee adiacentă unui canal pentru bălegar.În fiecare padoc, porcii au zonele proprii de adăpost şi hrănire aflate în interiorul clădirii, însă, o deschidere prevăzută cu un oblon le permite avansul către aria externă prevăzută cu o podea secţionată, special proiectată pentru colectarea dejectiilor animale. Activitatea porcilor mişcă bălegarul printre dale în canalul de bălegar care este golit o dată sau de două ori pe zi cu o paletă specială. Canalul de bălegar este paralel cu clădirea porcilor şi este conectat la o anexă de depozitare. Sistemul este folosit şi pentru imperechere, respectiv pentru scroafele gestante din adăposturile destinate grupurilor de animale.

Solid floor

Concrete slats

Urine draining

External slurrypit

Scraper

Figure 2.25: Solid concrete floor with slatted external alley and scraper underneath [59, Italy, 1999] 2.3.1.4.3 Halele pentru adăpostirea porcilor de îngrăşare prevăzute cu o podea solidă din

beton şi paie Într-un asemenea sistem, pentru binele animalelor, paiele sunt aplicate în cantităţi restrânse sau sub formă de baloţi ca şi rezervă necesară culcuşului acestora. Aceste sisteme sunt compatibile cu spaţiile închise ori cu clădirile având partea din faţă deschisă. Ultimele tipuri de adăposturi

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 63

sunt echipate cu bariere contra forţei eoliene (plase ori panouri din scânduri), dar uneori sunt folosiţi şi baloţi din paie pentru izolare şi protecţie împotriva vântului.

Figure 2.26: Open front design using straw bales for protection (UK) Design-ul padocurilor poate varia, dar întotdeauna vor exista o zonă de odihnă acoperită cu paie şi o zonă de hrănire care poate fi ridicată şi pe care se poate călca. Zona de odihnă poate fi acoperită. Padocurile pot fi poziţionate pe o latură a clădirii sau pe oricare latură a unui culoar central. Bălegarea se efectuează în zona acoperită de paie. Curăţarea bălegarului se realizează cu un încărcător special, după fiecare grup. Marimea grupului variază între 35 – 40 de indivizi.

Figure 2.27: An example of a solid concrete floor system for growers-finishers [31, EAAP, 1998] Conform acestui design parţial sectionat, în hală este utilizat sistemul podelei solide, din beton, având o alee externă prevăzută cu un aşternut din paie. Padocul din interior este folosit pentru

Chapter 2

64 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

odihnă şi hrănire şi are puţine paie sau chiar deloc. Zona externă amenajată pentru bălegare este conectată la un canal pentru dejecţii. Dejecţiile şi paiele sunt mişcate în acest canal prin activitatea porcilor. Bălegarul este înlăturat o dată sau de două ori pe zi cu un lanţ de colectare sau cu o paletă specială şi mutat către un depozit extern.

Solid floorExternal alley withpermanent litter

Figure 2.28: Solid concrete floor with external littered alley and manure channel [59, Italy, 1999] 2.3.2 Controlul climatului din adăposturile pentru porcine

Climatul intern din sistemele de adăpostire a porcilor este foarte important deoarece amoniacul, combinat cu praful, reprezintă o cauză frecventă a bolilor respiratorii la porci, inclusiv rinita atrofică şi pneumonia enzootică . Din moment ce înşişi muncitorii care lucrează în aceste adăposturi pot contacta o serie de afecţiuni respiratorii datorită acestor factori toxici, este foarte important ca adăposturile porcinelor să fie suficient ventilate.

Cerinţele (calitative) minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132,EC,1991] pentru controlul climatului din adăposturile de porcine . Temperatura şi umiditatea aerului, nivelele de praf, circulaţia aerului şi concentraţiile de gaz trebuie să fie sub nivelele dăunătoare. De exemplu, concentraţiile valorilor limită prevăzute în tabelul 2.6, sunt prezentate în Directivă cu titlu dispozitiv, dar aceste valori pot varia între statele membre. O bună atmosferă în adăpost poate fi obţinută astfel :

• izolarea clădirilor • încălzire • ventilare.

Factori din mediile interne Nivel/ eveniment

CO Sub valoarea măsurabilă H2S Sub valoarea măsurabilă

H – umiditate relativă

Porci până la 25 kg: 60- 80 % Porci mai mari de 25 kg: 50- 60 %

NH3 Max. 10 ppm Viteza aerului Padocuri cu purcei (fătaţi,înţărcaţi)<0,15 m/s

Scroafe de împerechere şi gestante <0,20 m/s CO2 Volum max. 0,20%

Table 2.6: Nivelele generale indicate pentru mediile închise la porci [27, IKC Veehouderij, 1993] Eficienţa sistemului aplicat este afectată de :

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 65

• design-ul şi construcţia clădirii, • poziţia clădirii în raport cu direcţia vântului şi obiectivele din zona înconjurătoare. • aplicarea sistemelor de control. • vârsta şi etapa de producţie a porcilor aflaţi în adăpost. 2.3.2.1 Încălzirea adăposturilor pentru porci Necesitatea controlării temperaturii din adăposturile pentru porci depinde de condiţiile climaterice, construcţia clădirilor şi etapa de producţie a animalelor. În general, în condiţii climatice reci sau care prezintă perioade cu temperaturi scăzute, clădirile sunt izolate şi echipate cu ventilaţie mecanică. În regiunile calde (ex. Zonele mediteraneene) temperaturile ridicate au un impact mai mare asupra bunăstării şi productivităţii porcilor adulţi decât temperaturile scăzute. De obicei nu este nevoie de instalarea unor sisteme de încălzire; căldura emanată de corpul animalului este în general, suficientă pentru a menţine în instalaţie temperaturi acceptabile. În acest context, sistemele de control climatic sunt proiectate mai ales pentru garantarea unei bune circulaţii a aerului.

În anumite sisteme de creştere destinate scroafelor şi producătorilor de carne, cantităţile însemnate de paie ajută animalele să-şi menţină o temperatură confortabilă. Cei mai importanţi factori în acest sens sunt : greutatea în viu, vârsta şi etapa de producţie. Alţi factori care afectează cerinţele de temperatură sunt:

• adăpostirea individuală sau în grup • sistemul de podea aplicat (integral/ parţial secţionată ori compactă) • cantitatea de hrană (energie) pe care o primeşte animalul. Purcei de lapte Purcei înţărcaţi Scroafe de împerechere şi

gestante

Porci în ingrasat şi adulţi de sacrificat

7 kg până la 25 °C

Împerechere până la 200C

20 kg până la 20 °C Cameră, în prima

săptamână până la 200C 10 kg până la

24 °C Gestaţie timpurie...200C

30 kg până la 18 °C

15 kg până la 22 °C

Gestaţie medie ...190C 40 kg până la 16 °C

20 kg până la 20 °C Sfârşitul gestaţiei...160C 50 kg pana la 15 °C

Zona purceilor, în primele zile până la 300C 25 kg până la

18 °C

Table 2.7: Exemplu privind aplicarea necesarului de temperatură pentru calcularea capacităţilor de încălzire în adăposturi cu referire la diversele categorii de porci aflaţi în condiţii bune de sănătate [27, IKC Veehouderij, 1993] Adăposturile pentru porci pot fi încălzite prin utilizarea unor sisteme variate. Încălzirea poate fi locală sau la nivelul camerei. Încălzirea locală prezintă avantajul de a putea fi orientată către zonele unde se impune cu necesitate.Sistemele aplicate sunt următoarele: • podele echipate cu elemente de încălzire • elementele de încălzire se găsesc deasupra locurilor de şedere a porcilor, radiind căldură

spre animale dar şi către suprafaţa podelei. Ventilaţia camerei se realizează prin 2 metode:

Chapter 2

66 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• prin preîncălzire: aerul intrat este preîncălzit prin orientarea fluxului spre un coridor

central în scopul încălzirii acestuia la o temperatură minimă, pentru reducerea fluctuaţiilor de temperatură şi îmbunătăţirea circulaţiei aerului în interiorul adăpostului.

• prin încălzirea ulterioară: încălzirea aerului se va realiza abia după ce acesta intră în adăpost, pentru a se reduce fluctuaţiile de temperatură dar şi costul necesar încălzirii.

Încălzirea poate fi directă sau indirectă. Încălzirea directă se obţine prin folosirea unor instalaţii de tipul:

• radiatori pe bază de gaz: infra-roşii, convectori alimentaţi cu gaz. • radiatori electrici: bulbi luminoşi speciali sau radiatori din ceramică • încălzirea electrică a podelei : fie prin acoperirea podelelor cu materiale speciale ori

prin introducerea în podea a unor dispozitive electrice de incălzire • radiatoare / aeroterme

Încălzirea indirectă poate fi comparată cu încălzirea centrală din locuinţe. Pot fi utilizate următoarele instalaţiile:

• boilere standard (eficienţă: 50-65%) • boilere cu eficienţă imbunătăţită (eficienţă îmbunătăţită: 75%) • boilere cu eficienţă sporită (eficienţă sporită: 90%)

Boilerele pot fi deschise ori închise. Cele deschise folosesc aerul din exterior pentru procesul de ardere. Cele închise atrag aerul din afara clădirii şi sunt adecvate zonelor prăfuite. 2.3.2.2 Ventilaţia adăposturilor pentru porci Sistemele de ventilaţie variază de la sistemele naturale controlate manual, până la sistemele complet automate bazate pe ventilatoare. Cel mai des utilizate sunt:

- sistemele mecanice: • ventilaţie prin evacuare • ventilaţie bazată pe presiune • ventilaţie neutră

- sistemele naturale : • ventilaţie controlată manual • ventilaţie naturală controlată automat ( ACNV).

Prin sistemele mecanice, distribuţia aerului poate fi reglată precis cu ajutorul valvelor, poziţionarea acestora şi diametrul gurilor de admisie a aerului. Tipul acesta de ventilaţie depinde în special de fluctuaţiile naturale ale temperaturilor externe dar şi de vânt. Utilizând ventilatoare se poate obţine în interiorul adăpostului un curent de aer mult mai uniform. Acest lucru este deosebit de important, cu atât mai mult cu cât tehnologia de adăpostire a porcilor se constituie din interacţiunea sistemului de construire a podelei cu cel de ventilaţie, acestea afectând în mod direct curenţii de aer şi temperatura din interior. De exemplu, podelele parţial secţionate se pot combina mai bine cu ventilaţia mecanică, decât cu cea naturală, spre deosebire de podelele integral secţionate, unde ultimul tip de ventilaţie este cel mai indicat [120, ADAS, 1999]. Volumul adăpostului trebuie să corespundă cu gurile de admisie şi de evacuare a aerului, pentru a crea în permanenţă un debit de ventilaţie adecvat. Indiferent de stadiul producţiei şi sistemul de ventilaţie adoptat, trebuie evitată prezenţa curentului de aer în aproprierea animalelor. Până recent, majoritatea sistemelor de ventilaţie şi încălzire erau instalate separat, însă recent (ex. în Danemarca) a devenit un lucru obişnuit aplicarea instalatiilor integrate, care să combine ventilaţia şi încălzirea [87, Denmark, 2000].

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 67

Controlul şi reglarea ventilaţiei sunt importante, iar ele se realizează pe mai multe căi. Sunt folosite echipamente electronice pentru măsurarea rotaţiilor pe minut. Un ventilator de măsurare amplasat într-un tub de ventilaţie poate fi utilizat pentru măsurarea vitezei din tub, viteză aflată în strânsă legătură cu un anumit raport dintre presiune şi rezoluţie (rotaţie).

Într -un adăpost pentru porci pot fi aplicate următoarele tehnici de ventilaţie [27, IKC Veehouderij 1993], [125, Finlanda, 2001]:

Ventilaţia de evacuare se realizează prin amplasarea unor ventilatoare pe pereţii laterali ai adăpostului sau în acoperis. Ferestrele sau deschiderile reglabile pentru ventilaţie, permit atragerea către interior a aerului curat. Ventilatoarele evacuează aerul la exterior, de obicei prin tavan în unul sau mai multe puncte. Acest proces generează sub-presiune şi crează fluxuri de aer curat în clădire prin gurile de admisie. Acestea din urmă se găsesc de obicei pe perete, aproape de tavan, sau chiar în tavan, astfel încât aerul încălzit trece dinspre zona aflată între acoperiş şi tavan către gurile de evacuare. Este normal pentru un sistem de ventilaţie prin evacuare ca presiunea din interiorul clădirii să fie mai scăzută decât cea de la exterior. Ventilaţia prin evacuare se foloseşte atunci când temperatura externă este mai ridicată, metoda fiind foarte populară în ţările cu o climă mai caldă. La fermele de porci pentru îngrăşare, folosirea ventilaţiei prin evacuare menţine relativ scăzute costurile aferente încălzirii, condiţia firească în acest sens fiind reglarea adecvată a sistemului.

Figure 2.29: Schematic picture of airflow in an exhaust ventilation system [125, Finland, 2001] În clădirile dotate cu un sistem de ventilaţie pe bază de presiune, ventilatoarele sunt folosite pentru a introduce aer în clădire, proces în urma căruia presiunea din interior devine mai ridicată decât la exterior. Datorită acestei diferenţe de presiune, aerul iese din clădire prin gurile de evacuare. Când este utilizat acest sistem de ventilaţie, aerul care intră în clădire poate fi încălzit anterior şi astfel o parte a procesului de încălzire necesar iarna se poate realiza prin intermediul ventilaţiei. Principalul dezavantaj al acestui sistem îl reprezintă neuniformitatea fluxului de aer atunci când este utilizat doar un punct de ventilare. Curentul este rapid iar aerul este rece în aproprierea ventilatorului, însă mişcarea fluxului încetineşte repede când acesta se îndepărtează de ventilator. Pentru evitarea acestei probleme, ar putea fi folosite canale de introducere a aerului în interiorul clădirii. Aceste canale sunt, de obicei, plasate pe linia mediană a adăpostului. .

Chapter 2

68 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.30: Schematic picture of airflow in a pressure ventilation system [125, Finland, 2001] Aerul se introduce printr-un canal, acesta având menirea de a-l răspândi în întreaga clădire. Fluxul de aer, distribuţia şi direcţia acestuia sunt controlate prin intermediul unor guri de furtun. Uneori umiditatea reprezintă o problemă, iar datorită presiunii mai ridicate în interior decât la exterior, se crează condens pe suprafaţa canalelor la instalaţia unde aerul nu este încălzit anterior. Acesta este şi motivul pentru care ventilaţia pe bază de presiune nu este utilizată frecvent în ţările cu climă mai rece. Sistemul nu poate fi folosit decât în clădiri din beton, deoarece umiditatea poate afecta materialele izolante şi structurile din lemn. A neutral ventilation system is a combination of the exhaust and pressure ventilation systems. As with exhaust ventilation, the exhaust air is drawn out of the building by means of a fan. However, the replacement air does not flow into the building because of negative pressure in the building, but air is drawn in through a channel. Thus, the difference between the air pressure inside and outside the building is much smaller than in the case of exhaust or pressure ventilation. In neutral ventilation, a heat exchanger can be used to reduce the need for additional heating. Neutral ventilation uses more energy than exhaust or pressure ventilation, because the air is drawn in and blown out. Investment costs are also higher, because twice as many blowers and blowing channels are needed as for the other systems.

Figure 2.31: Schematic picture of airflow in a neutral ventilation system [125, Finland, 2001]

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 69

Sistemele de ventilaţie naturală se bazează pe diferenţa de presiune şi densitate care se înregistrează între aerul cald şi cel rece, diferenţă datorată vântului, temperaturii şi aşa-numitului ,,efect de coş” conform căruia aerul cald se ridică, iar cel rece îl înlocuieşte. ,,Efectul de coş” se află în strânsă legătură cu relaţia stabilită între deschiderea, respectiv poziţionarea gurilor de evacuare/admisie şi înclinaţia acoperişului ( 250). Fireşte, design-ul şi construcţia clădirii sunt foarte importante în cazul ventilaţiei naturale. Efectul amintit se bazează pe diferenţa de temperatură, deci el va fi mai accentuat pe timp de iarnă atunci când necesitatea ventilaţiei este minimă. Presiunea negativă creată natural este relativ scăzută, chiar şi pe timp de iarnă (în Finlanda s-au înregistrat mai puţin de 20 Pa), iar vara acest sistem trebuie aplicat în combinaţie cu ventilaţia prin evacuare sau cea bazată pe presiune. Astfel, îmbinările sistemelor de ventilaţie sunt utilizate în funcţie de temperaturile aerului din interior şi exterior. În ţări precum Olanda, vântul este factorul determinant ce influenţează ventilaţia naturală. Pentru a controla ventilaţia naturală, în gurile de admisie a aerului, pot fi aplicate valve reglate automat. Senzori aflaţi la nivelul animalelor trimit un semnal sistemului astfel încât acesta să regleze deschiderile gurilor de admisie a aerului; prin această operaţiune fluxul de aer este amplificat sau redus. Poate fi aplicată şi ventilaţia prin atragerea aerului din puţul de bălegar aflat în sistemele cu podelele integral / parţial secţionate; metoda este considerată o modalitate eficientă de a reduce concentraţiile gazelor provenite din dejecţii şi aflate în interiorul adăposturilor. Acest sistem are cerinţe specifice referitoare la lungimea şi diametrul canalelor de aer. Indiferent de design-ul ales ori principiul aplicat, sistemele de ventilaţie trebuie să furnizeze debitul de ventilaţie necesar, debit care variază în funcţie de diversele stadii ale producţiei şi de sezon.Viteza aerului trebuie menţinută sub 0,15 – 0,20 m/s, pentru a evita apariţia curenţilor în aproprierea animalelor Scroafele de împerechere şi cele gestante au nevoie de temperaturi relativ scăzute. În Spania şi Italia, multe ferme aplică ventilaţia naturală, permiţând aerului de afară să intre direct în zonele de creştere a animalelor. Oricum, în instalaţii mari, cu o densitate animală crescută, cerinţele de circulaţie a aerului sunt îndeplinite prin intermediul ventilatoarelor. Ventilatoarele de evacuare sunt folosite curent, dar în Spania există o tendinţă către utilizarea sistemelor de ventilaţie bazate pe presiune combinate cu sistemele de răcire, ceea ce permite nu doar ventilaţia aerului, dar şi reducerea temperaturii în interiorul clădirii. În întreaga Europă, în fermele pentru creşterea purceilor de lapte dar şi a celor înţărcaţi, este uzuală controlarea mediului ambiental intern prin operarea automată a unor sisteme de ventilare (reglate de senzori) prevăzute şi cu dispozitive de încălzire a aerului.Admisia aerului se face de obicei printr-un coridor central (indirect) iar design-ul sistemului de ventilaţie din aceste unităţi este astfel realizat încât se evită curentul în aproprierea animalelor. În prima săptămână de viaţă, purceilor le este aplicată o încălzire locală suplimentară . Deseori, o lampă de încălzire (electrică sau pe bază de gaz) este instalată deasupra zonei compacte de odihnă (nesecţionate). Însăşi suprafaţa podelei poate fi încălzită prin scurgerea de apă fierbinte de-a lungul unor tuburi sau prin utilizarea unui rezervor dedesubtul podelei. Şi purceii înţărcaţi mai au cerinţe specifice de temperatură, cerinţe care impun controlul temperaturii şi ventilaţiei. Încălzirea poate fi necesară pe timpul iernii, fiind utilizate următoarele sisteme: lămpi generatoare de căldură, încălzire electrică (aşternuturi termice cu încălzire prin fire rezistente) dar şi sisteme de încălzire cu apă fierbinte (sub podea, sau prin tuburi suspendate). Încălzirea adăposturilor pentru porcii în creştere dar şi pentru cei adulţi nu este o activitate obişnuită, din moment ce propria căldură corporală este de obicei suficientă pentru a crea un mediu înconjurător confortabil. În padocurile porcilor aflaţi în creştere sunt introduse învelitori

Chapter 2

70 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

mobile pentru a crea o zonă de odihnă mai confortabilă de-a lungul primelor săptămâni de viaţă. Majoritatea adăposturilor pentru animale în creştere dar şi pentru adulţi sunt ventilate natural, curentul de aer fiind direcţionat chiar spre zona padocurilor; se folosesc totuşi şi ventilatoarele de evacuare. Unele ferme situate în zonele unde temperaturile pe timp de vară sunt foarte ridicate, utilizează sisteme de răcire pe bază de evaporare pentru scăderea temperaturii în interiorul adăpostului. 2.3.2.3 Iluminatul adăpostului pentru porci

Cerinţele de lumină ale porcilor sunt statuate în Directiva 91/630 /EEC, unde se precizează că animalele nu trebuie ţinute permanent în întuneric, ele având nevoie de lumină comparabilă cu cea naturală din orele de zi. Lumina trebuie să fie disponibilă pentru controlarea animalelor, ea neavând nici o influenţă negativă asupra producţiei porcilor. Lumina poate fi artificială sau naturală pătrunzând prin ferestre; în orice caz este normală folosirea şi în această ultimă situaţie a luminii electrice.

Sunt utilizate diferite lămpi, fiecare având propriile cerinţe de energie. Neoanele sunt de până la 7 ori mai eficiente decât bulbii cu filament, dar în acelaşi timp sunt şi mult mai costisitoare la achiziţionare. Instalaţiile pentru iluminat trebuie să se conformeze standardelor fireşti privind operarea în deplină siguranţă şi trebuie să fie rezistente la apă. Sursele de lumină sunt instalate astfel încât să fie suficientă radiaţie (nivel de lumină) care să permită desfăşurarea operaţiunilor necesare de întreţinere şi a activităţilor de control. 2.3.3 Hrănirea porcilor si sisteme de adăpare 2.3.3.1 Hrănirea porcilor

Scopul hrăniri porcilor este acela de a furniza o cantitate suficientă de energie, aminoacizi esenţiali, minerale, elemente detectabile şi vitamine pentru creştere,îngrăsare sau reproducere. Compoziţia şi aportul hranei porcinelor este un factor cheie pentru reducerea emisiilor nocive în mediul înconjurător din procesul de creştere a acestora.

Hrana porcilor este complexă, ea combinând numeroase elemente în modul cel mai

economic. Diverşi factori influenţează compoziţia unei hrane.Componentele folosite în formula administrării hranei sunt determinate funcţie de localizare. De exemplu în Spania, cerealele sunt folosite frecvent în zonele centrale, pentru ca în arealele de coastă, acestea să fie înlocuite de tapioca. În prezent, un lucru obisnuit îl reprezintă aplicarea diverselor formule de hrănire în strânsă legătură cu necesităţile porcilor. De ex., pentru scroafe, se foloseste hrănirea în 2 faze, iar pentru adulţii de sacrificat cea în 3 faze. Această secţiune se constituie ca o scurtă prezentare a elementelor esenţiale necesare a fi mixate în hrana porcinelor.

O importantă trăsătură a hranei este conţinutul în energie, mai ales cantitatea de energie

cu adevărat disponibilă animalului, denumită energia netă. Energia netă a unei hrane indică maximum de energie care poate fi înmagazinată sub forma ţesutului gras şi care se exprima în MJ/kg.

Porcilor le trebuie administraţi aminoacizi esenţiali, din moment ce propriul metabolism al acestora nu poate furniza. Aceştia sunt: arginina, histidina, izoleucina , leucina, lisina, methionina, ( + cistina) , fenilalanina ( tirozina) thereonina, triptofan si valina. În ceea ce priveşte ultimii 2 aminoacizi care conţin sulf, methionina şi cistina, cel din urmă nu este esenţial, dar din moment ce metionina este un precursor al cistinei ( 2 molecule de cistină produc una de metionină ) acestea sunt tot timpul independente. Primii aminoacizi limitaţi sunt: lisina, metionina, ( + cistina) , thereonina şi triptofan. Prentru prevenirea carenţelor, hrana

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 71

porcilor trebuie să îndeplinească un minim de cerinţe, prin selectarea componentelor adecvate sau prin adăugarea de aminoacizi sintetici [172, Danemarca, 2001], [2001, Portugalia, 2001 ].

Necesităţile porcilor în ceea ce priveşte mineralele şi elementele detectabile reprezintă un subiect complex, cu atât mai important cu cât ele interacţionează. Dozarea lor în hrană se măsoară în g/kg (mineralele) sau în mg/kg (elementele dectectabile). Cele mai importante sunt Ca şi P (digerabil) pentru ţesutul osos. Ca este important şi pentru lactaţie, iar P pentru sistemul energetic. Adesea funcţionalităţile acestora sunt relaţionate unele de celelalte, în acest sens fiind necesară acordarea unei atenţii deosebite proporţiilor incluse în hrană. Minimul de cerinţe variază funcţie de stadiile producţiei şi scopurile urmărite. Pentru dezvoltarea timpurie (inclusiv pentru purceii înţărcaţi) şi perioada de lactaţie, sunt necesare cantităţi de Ca si P mai mari decât în cazul porcilor în creştere sau adulţilor de sacrificat. Nivelele atribuite de Mg, P, Na, şi Cl sunt de obicei suficiente şi întrunesc cerinţele internaţionale.

Necesarul de elemente detectabile este definit sub forma unor nivele maxim şi minim,

deoarece elementele respective devin toxice atunci când depăşesc anumite concentraţii. Elementele detectabile importante sunt : Fe, Zn, Mn, Cu, Se şi I. Aportul necesar din toate aceste componente este de obicei atins, dar în cazul Fe, acesta este administrat purceilor prin injectare. Cu şi Zn pot fi adăugate în cantităţi mai mari decât cele necesare producţiei pentru scopuri farmaceutice, dar şi pentru efectele pozitive pe care le au asupra performanţei producţiei (efectul auxinic). La nivel european şi naţional a fost adoptat un pachet de măsuri (ex. în Italia) privind aditivii din hrană, impunându-se restricţii referitor la adăugarea Cu şi Zn, în scopul reducerii cantităţii acestora din dejecţiile animalelor.

Vitaminele sunt substanţe organice importante pentru majoritatea proceselor fiziologice, dar care de obicei nu pot fi produse (ori sunt produse în cantităţi insuficiente) de organismul animalului, de aceea fiind necesară adăugarea lor în hrana porcilor. Există 2 tipuri de vitamine :

• vitamine solubile în grăsime A, D, E, K ] • vitamine solubile în apă B, H, ( biotoni) şi C Vitaminele A, D, E şi K sunt furnizate la intervale regulate, însă complexul de vitamine B,

H şi C trebuie adăugate zilnic, deoarece animalul nu le poate înmagazina (exceptie făcând B12). Necesarul de vitamine în hrana porcilor este minim, dar el este afectat de mai mulţi factori, ca de ex. stresul, bolile sau variaţiile climatice. Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de variaţie, producătorii de hrană impun o limită de siguranţă care se traduce prin faptul că, de obicei, sunt incluse mai multe vitamine decât este necesar.

Şi alte substanţe se pot adăuga în hrana porcilor în scopul îmbunătăţirii: • Nivelelor de producţie (creştere, FCR): ex. antibiotice şi stimulatori de creştere. • Calităţii hranei: ex. vitaminele şi elementele detectabile. • Caracteristicilor tehnologice ale hranei ( gust, compozitie ). Pot fi adăugati si acizi organici sau saruri acide pentru efectul lor benefic asupra digestiei

dar si pentru a permite utilizarea mai eficientă a energiei provenite din hrană. În ceea ce priveşte impactul pe care aditivii din hrana animală îl au asupra mediului

înconjurător, o importanţă deosebită este acordată folosirii antibioticelor, şi riscului potenţial pe care îl reprezintă dezvoltarea unor bacterii rezistente la tratamentul medicamentos. Utilizarea antibioticelor este astfel monitorizată îndeaproape, iar înregistrarea acestor substanţe se organizează la nivel european . Antibiotice autorizate şi stimulatori de creştere pot fi utilizaţi pe întreaga perioada de creştere, din moment ce se consideră că acestea nu lasă elemente reziduale în organism deoarece metaboliţii substanţelor respective nu trec de bariera intestinală.

Comisia Europeană [ 36 EC1999]a întocmit un raport cuprinzând aspecte referitoare la utilizarea antibioticelor în sectorul de producţie animală, raport al cărui rezultat a fost realizat de Dijkmamo [32 Vilo, 199). Lucrarea statuează următorul fapt ştiinţific: o problemă stringentă pentru medicina umană o reprezintă rezistenţa tot mai accentuată a bacteriilor (responsabile cu

Chapter 2

72 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

declanşarea bolilor) la o gamă deosebit de variată de antibiotice. Această rezistenţă se datorează utilizării din ce în ce mai frecvente a antibioticelor în medicina umană, veterinară, dar şi ca aditivi alimentari în procesul de creştere animală, uneori chiar şi pentru protecţia plantelor.

Datorită folosirii antibioticelor în hrană, microorganismele rezistente la acest tip de

tratament se pot dezvolta în tractul gastro- intestinal al animalelor. Bacteriile potenţial rezistente la antibiotice pot infecta oamenii de la ferme sau din vecinătatea acestora. Materialul genetic (ADN) poate fi preluat de alţi agenţi patogeni sub formă bacteriană şi specifici organismului. La oameni, posibile căi de infectare sunt: consumul de carme contaminată ori de apă, hrană contaminată cu dejecţii animale. Cei care locuiesc în apropierea fermelor sunt şi ei expuşi unui risc deosebit de infestare. În mai multe ţări, hrănirea porcilor de realizează fără utilizarea antibioticelor, ca de ex. în Suedia şi Danemarca, unde folosirea acestora este prohibită (în Suedia această interdicţie se referă inclusiv la antibiotice autorizate de UE). Chiar şi în unele propuneri ale statelor membre, propuneri aflate în discuţie, se solicită interzicerea uzului de antibiotice. Adevăratele efecte ale antibioticelor asupra FCR–urilor şi producţiei de bălegar nu au fost armonizate la nivel internaţional. Efectele similare pe care le au produsele antimicrobiene asupra mediului sunt necunoscute, ca de ex. rezistenţa solului şi a apei, respectiv consecinţele pe care le implică la nivelul ecologiei solului şi apei. Totuşi, antibioticele mai pot fi administrate în mod direct animalelor în toate statele membre, chiar dacă ele nu sunt folosite în hrană [ 183, NFU/NPA, 2001]. 2.3.3.2 Sisteme de hrănire

Pentru hrănirea porcilor nu există sisteme uniforme practicate în toată Europa. Sistemele de hrănire sunt legate de practica de hrănire, aceasta din urmă depinzând de tipul producţiei. De ex. în Marea Britanie, există producători de purcei înţărcaţi, care produc porci de 30 kg de la scroafele proprii, fermieri care cumpără porcii de 30 kg şi îi îngraşă până la 90 kg, şi fermieri care hrănesc şi cresc animalele, au scroafe proprii, produc purcei şi apoi îi cresc pentru sacrificare ( la aprox. 50 kg) [ 131, FORUM , 2001].

Design-ul instalaţiei de hrănire este dependent de compoziţia (structura) hranei administrate

porcilor. Hrana lichidă este cea mai utilizată, dar de ex. în Spania, se foloseşte hrana uscată, în 98% din ferme, aplicându-se totodată şi mixturile. Dieta este ad. libitum sau restricţionată. De ex. în Italia este utilizată următoarea variaţie [ 127, Italia, 2001]:

• scroafelor de împerechere/ gestante: 80% din ferme dau hranî lichidă, 20% uscată; • scroafelor fătate şi purceilor înţărcaţi li se dă hrană uscată; • porcilor în creştere/celor adulţi de sacrificat: 80 % din ferme dau hrana lichidă, 5%

hrană umectată, hrană uscată plus apă 5%, şi hrană uscată 15%. În ceea ce priveşte sistemele de administrare a hranei, descrieri şi detaliate sunt prezentate

în [27, IKC Veehouderij, 1993] şi [125, Finlanda, 2001]. Sistemul de hrănire este alcătuit din următoarele părţi :

• hrănirea propriu-zisă, • facilităţi de depozitare, • prepararea, • sistem de transport, • sistem de dozare.

Procesul de hrănire poate varia de la cel manual la sistemele complet mecanizate şi

automatizate. Se utilizează diferite modele de trocuri şi se fac provizii pentru a preveni şederea porcilor în troc. Hrana este adeseori dată spre consum sub formă uscată sau amestecată cu apă. Diferite tipuri de hrană uscată sunt mixate pentru a se ajunge la conţinutul nutritiv adecvat. De obicei hrana uscată este transportată din depozit către aparatele de mixtare prin intermediul unui melc.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 73

Aparatele de alimentare cu hrană lichidă constau dintr-un container de amestec unde hrana

este mixtată cu apa şi distribuită animalelor printr-un sistem de tuburi. Raţionalizarea mixturilor se poate realiza automat prin cântărirea exactă a cantităţilor administrate ori poate fi controlată computerizat; mixarea se desfăşoară conform unui plan de hrănire care include, atunci când este necesar, şi hrană de substituţie. Hrănirea lichidă se poate desfăşura şi manual prin cântărirea şi amestecul cantităţilor corespunzătoare.

În unele adăposturi libere pentru scroafe de împerechere sau gestante, maşinile de hrănire sunt alcătuite dintr-o staţie centrală care detectează o centură de identificare prinsă la gâtul scroafei. Aparatul identifică animalul şi îi furnizează cantitatea de hrană necesară. Cantitatea şi aprovizionarea sunt reglate astfel încât scroafa să mănânce cât de des şi cât de mult doreşte.

Distribuţia variază în funcţie tipul de hrănire. Hrana uscată poate fi transportată de un cart sau mecanic prin tuburi ori spirale în acelaşi mod ca şi hrana lichidă. Hrana lichida este introdusă adesea într-un sistem de tuburi din plastic prin interiorul cărora se crează presiune datorită unui sistem de pompare. Exista pompe centrifuge care pot pompa cantităţi mari de hrană şi pot atinge aprox. 3 bari. Pompele de deplasare au o capacitate mai redusă, dar sunt mai puţin limitate de acumularea de presiune în sistem.

Alegerea sistemului de hrănire este foarte importantă, deoarece el poate influenţa creşterea zilnică a greutăţii , FCR-ul şi pierderea procentuală de hrană [ 124, Germania, 2001].

Sisteme de hrănire Creşterea zilnică a greutăţii

g/zi

Sisteme de hrănire

Creşterea zilnică a greutăţii

g/zi 1. hrana uscată 681 3.05 3.23

2.distribuitor automat de hrană terciuită 696 3.03 3.62

3. hrana lichidă 657 3.07 3.64

Table 2.8: Effect of feeding system on weight gain, FCR and feed losses [124, Germany, 2001] 2.3.3.3 Sisteme de aprovizionare cu apă potabilă

Pentru aprovizionarea cu apă potabilă este disponibilă o gamă variată de sisteme. Apa potabilă poate fi obţinută din puţuri adânci sau din sistemul public. Calitatea apei trebuie să fie identică cu acea utilizată în consumul uman. În unele state membre, instalaţiile sunt prevăzute cu un rezervor principal de mare capacitate şi posibilităţi de dezinfectare; în interiorul fiecărui adăpost sau sector pot exista rezervoare mai mici care să permită distribuţia apei împreuna cu medicamente sau/şi vitamine. Alte sisteme de aprovizionare cu apă potabilă sunt: pipetele, adăpătorile sau canalele [ 130, Portugalia, , 2001].

Apa potabilă poate fi distribuită animalelor în diferite moduri: • prin pipe amplasate în troc, • prin pipe amplasate într-o cupă,

• printr-o pipă de sugere. Apăsând pipa cu botul, porcul declanşează curgerea apei în troc sau în cupa. Capacitatea

minimă necesară variază între 0,75- 1,0 litri pe minut pentru purcei şi 1,0 – 4,0 litri pentru scroafe.

Cel de-al treilea tip de pipă aprovizionează animalul cu apă în momentul în care este suptă,

pentru aceasta deschizându-se o valvă. Apa nu curge într-o cupa sau troc. Capacitatea unui asemenea pipe este între 0,5 – 1,5 litri pe minut.

Chapter 2

74 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Asigurarea apei potabile prin umplerea trocului poate varia între un simplu robinet şi un sistem computerizat de dozare care măsoară exact volumul necesar. 2.4 Procesarea şi stocarea hranei animalelor Multe dintre activităţile desfăşurate la o fermă implică procesarea şi stocarea hranei. Mulţi fermieri achiziţionează hrana de la producătorii externi. Ea poate fi folosită în stare brută sau necesită o procesare foarte limitată. Pe de alta parte, unele întreprinderi puternice produc ele însele marea majoritate a ingredientelor de bază şi achiziţionează unii aditivi pentru producerea mixturilor. Procesarea hranei constă în măcinare sau zdrobire şi amestecare. Mixarea în scopul obţinerii hranei lichide se realizează de obicei cu puţin timp înainte de a proceda la hrănirea animalelor datorită faptului că lichidul nu poate fi stocat vreme îndelungată. Măcinarea şi zdrobirea necesită atât timp cât şi un consum însemnat de energie. Alte componente ale instalaţiei care consumă energie sunt: echipamentul de mixare, benzile transportoare sau generatoarele de presiune folosite pentru deplasarea hranei. Facilităţile de procesare şi depozitare a hranei sunt de cele mai multe ori amplasate cât mai aproape posibil de adăposturile animalelor. Hrana produsă la o fermă este stocată în silozuri sau şoproane sub forma cerealelor uscate. În acest caz, emisiile de gaz sunt limitate la cele de dioxid de carbon provenit din respiraţie.

Hrana industrială poate fi udă sau uscată. În cazul hranei uscate, ea este de obicei granulată sau sub formă de aglomerate pentru a permite o manevrare mai uşoară. Hrana uscată este transportată în camioane care o descarcă în silozuri închise, astfel emisiile de pulberi nu reprezintă o problemă în majoritatea cazurilor. Există multe design-uri pentru silozuri dar şi pentru materialele utilizate. Silozurile pot avea fundul plat pentru a fi amplasate pe sol, ori acesta poate fi conic aşezat pe o construcţie suport. Mărimile şi capacităţile de depozitare sunt numeroase. În prezent, ele sunt construite din poliester sau alte materiale similare, interiorul fiind netezit pe cât posibil pentru a preveni aderenţa reziduurilor la suprafaţa pereţilor . Pentru hrana lichidă, sunt aplicate diverse materiale (răşini) în scopul de a rezista la produse cu pH scăzut sau la temperaturi ridicate. Silozurile implică, de obicei, o singură construcţie, dar modelele italiene disponibile pe piaţă pot fi transportate fragmentar şi asamblate pe terenul fermei. Silozurile sunt prevăzute cu o deschidere pentru inspecţii interne şi un dispozitiv de ventilare sau evacuare a presiunii excedentare din timpul umplerii. Ele mai sunt dotate şi cu echipamente speciale pentru crearea sau amestecarea conţinutului ( mai ales la soia) dar şi pentru transportarea uşoară a hranei în afara silozului.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 75

Figure 2.32: Example of silos built close to the broiler houses (UK) Silozurile implică, de obicei, o singură construcţie, dar modelele italiene disponibile pe piaţă pot fi transportate fragmentar şi asamblate pe terenul fermei. Silozurile sunt prevăzute cu o deschidere pentru inspecţii interne şi un dispozitiv de ventilare sau evacuare a presiunii excedentare din timpul umplerii. Ele mai sunt dotate şi cu echipamente speciale pentru crearea sau amestecarea conţinutului (mai ales la soia) dar şi pentru transportarea uşoară a hranei în afara silozului. 2.5 Colectarea si depozitarea dejectiilor

Bălegarul este un material organic, ce furnizează materie organică solului, împreună cu elemente nutritive pentru plante (în concentraţii relativ mici faţă de fertilizatorii minerali). El este colectat şi depozitat în formele sale: namol ori solidă. Bălegarul provenit de la şeptelul intensiv nu este în mod necesar depozitat pe terenul fermei, lui acordându-i-se o atenţie sporită, fiind stocat în unităţi de ardere din cauza riscului pe care acesta îl reprezintî în ceea ce priveşte răspândirea bolilor.

Namolul este compus din excrementele animalelor, în curte sau în clădire, amestecat de cele mai multe ori cu apa de ploaie, apa de vase ori, în unele cazuri, cu resturi de paie sau hrană. Noroiul poate fi pompat sau descărcat prin intermediul greutăţii. Balegar solid : include gunoiul din curtea fermei (FYM) si consista din materialul paios ce este in curte, excremente care contin si paie sau alte materiale solide rezultate de la separatorul mecanic de balegar. Cele mai multe din sistemele avicole produc balegar solid , care poate in general sa fie stocat . Gunoiul de la porcine este adesea manevrat sub forma de slam .( material noroios) Slamul de balegar poate fi depozitat pentru perioade lungi de timp in facilitati de stocare sub grajdurile de animale,dar in general stocarea in interior este numai temporara iar gunoiul este regulat scos si stocat inafara in curtea fermei pentru o procesare ulterioara.Facilitatile de stocare in mod obisnuit o capacitate minima pentru a asigura stocarea pina la o viitoare manipulare (tabela 2,9). In mod particular ,pentru slamul de balegar capacitatea necesara trebuie sa permita o “inaltime de garda” la caderile de ploaie,aceasta depinzind de tipul de stocaj aplicat. Capacitatea depinde si de climatul in relatie cu perioadele de timp cind aplicarea pe teren nu

Chapter 2

76 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

este posibila sau nu este permisa in relatie cu tipul fermei ( numarul de animale) si cantitatea de balegar produsa exprimata in luni si nu in metri cubi. O perioadaa de stocaj in mod comun este de 6 luni iar rezervoarele mari de depozitare pot usor contine 2000 m.c. sau mai mult .

Statele membre EU Stocare exterioara capacitate ( lunara)

Climat

Belgia 4 – 6 Atlantic/Continental Luxemburg 5 Atlantic/Continental Danemarca 6 – 9 Atlantic Finlanda 12

(exceptie pentru asternut absorbant) Boreal

Franta 3, 4 si (Britania) 6 Atlantic Germania 6 Continental Austria 4 Continental Grecia 4 Mediterranean Irlanda 6 Atlantic Italia 3 (dejectii solide)

5 (namol) Mediterranean

Portugalia 3 – 4 Mediterranean Spania 3 sau mai mult Mediterranean Suedia 8 – 10 Boreal Tarile de jos(Olanda) 6 (namol de porc)

lungimea ciclului la interior pentru pasari

Atlantic

Marea Britanie 4 – 6 Atlantic 1) deep litter of loose-housed poultry systems is considered as storage space

Table 2.9: Timpul de stocare pentru gunoiul de pasare si cel de la porcine intr-un numar de state membre [191, EC, 1999] Gunoiul care are un continut dm relativ inalt (gunoi pasare uscat) sau care poate fi o mixtura de gunoi,urina si apa de curatare,este denumit slam. Facilitatile pentru stocare a compostului sunt in mod normal aranjate si operate astfel incit substantele care le contin sa nu se piarda. Design-ul mijlocului de stocare si materialul de utilizat trebuie sa fie alese in conformitate cu specificatiile tehnice expuse ghidul de indrumare sau in regulamnetele regionale sau nationale (e.g.Germania,UK,Belgia) Aceste norme sunt adesea bazate pe normele de protectia apelor iar obiectivul acestora este de a preveni orice contaminare a apelor freatice sau de suprafata.De asemenea includ prevederi pentru intretinere si inspectie de protectie,precum si procedurile de urmat in caz de scapari ale compostului lichid care poate prezenta un risc de degradare a apelor de suprafata. Amplasarea spatiala a depozitarii este reglementata pentru a proteja resursele de apa si a proteja obiectivele sensibile din vecinatate la mirosul venit de la ferma.Regulile prescriu distante minime, depinzind de numarul de animale si caracteristicile specifice locului ,precum vintul si directia acestuia si tipul de obiective in vecinatate. Sunt in mod obisnuit aplicate urmatoarele sisteme de stocare a gunoiului :

• Stocare pentru balegar solid sau pe baza de material absorbant • Rezervoare de slam • Depozite in pamint sau in lagune.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 77

2.5.1 Dejectiile de pasare Cel mai mult din acest gunoi solid este produs in halele de pasari si poate fi stocat in aceeasi cladire pina cind se termina ciclul de productie si apoi se poate scoate. adica: *aproximativ anual pentru pasarile outoare in sistem cu groapa adinca de gunoi. *fiecare 6 saptamini aprox.pentru puii de masa-gril *fiecare 16 sau 20 aptamini pentru curcani si 50 zile pentru rate. De exemplu, in Olanda ,majoritatea (89%) din halele pentu pasari au facilitati de stocare pentru o saptamina,10% pentru 1 an si 1% pina la 3 ani( sistemele cu gropi de adincime) Unele (gaini outoare) sisteme de productia de oua permit mult mai frecvent,aproape zilnic indepartarea gunoiului .Pentru sistemele libere ,pasarile au acces in spatiul exterior iar gainatul(gunoiul) poate fi strins pe acest teren. Gainile outoare ,produc excremente cu un continut de umezeala de 80-85%,reducindu-se uneori la 70-75% cu iesire regulata zilnica. Continutul initial de umezeala este se pare influentat de catre nutritie in timp ce rata de uscare este afectata de climatul exterior,mediul ambiant al halei, ventilare si sistemele de manipulare . In unele sisteme ,se pot aranja ca gunoiul sa fie uscat catre un continut mai scazut de umezeala in scopul de a reduce emisiile de amoniac .Unele gaini outoare folosesc acelasi sistem ca la puii de masa. In colectarea gunoiului in interiorul halei si sistemele de depozitare ,se face descrierea in sect.2.2.1. La puii de ingrasat (de masa) compostul este format in straturi,pe rafturi din lemn sau paie cind se combina cu gainat de pasare, are loc o uscare corespunzatoare de cca 60% substanta uscata,manura friabila, adesea referita cu gunoi de pasare. Uneori se foloseste si hirtia creponata ca material de pat. Calitatea gainatului de pasare este afectata de catre temperatura si ventilatie , tipul de alimentare cu apa alimentatoare, densitate, ingrijre,nutritie si sanatatea pasarilor. Sistemele sunt descrise in sectiunea 2.2.2. Curcani : la acestia straturile se fac pe rafturi din lemn sau rumegus de lemn la o adincime de 75mm ,ceea ce produce un gunoi de 60% materie uscata,la fel ca la pui de masa.Sistemele sunt descrise in sectiuea 2.2.3. Rate : straturile se fac pe paie alocind cantitati mai mari. Se aplica pe acestea multa apa iar in acest caz rezulta un gunoi mai mic in substanta uscata ( ca.30% materie uscata) .Sistemul este descris in sectiunea 2.2.3. 2.5.2 Gunoiul de porc Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet sau partial slitata ( gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi chiar scurta sau se poate extinde pe perioade mai lungi.In colectarea gunoiului in interior si in sistemele de stocare asa cum sunt descrise in sect.2.3. Acolo unde este cerut un stocaj in continuare,slamul de gunoi este in mod normal deversat dintr-un rezervor prin gravitate sau pompare in groapa de colectare ,sau direct in depozitele de slam. In unele cazuri se folosesc rezervoare de slam. Acolo unde cantitati insemnate de paie sunt folosite pentru paturi, gunoiul solid creat poate fi indepartat in mod regulat din hale ( la fiecare 1,2 sau 3 zile) dupa ce fiecare lot de porci se muta la fiecare citeva saptamini. Gunoiul solid si FYM sunt de obicei depozitate in platforme betonate sau la capul locului de imprastiat. Multe ferme de porci produc atit slam de gunoi cit si gunoi solid . Exista o anumita tendinta de a colecta excrementele si urina separat pentru a reduce emisiile de amoniac in cladiri (vezi

Chapter 2

78 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

capitolul4) .Acestea pot fi apoi mixate in depozitare daca nu este necesar un tratament viitor a slamului sau gunoiul solid [201, Portugal, 2001]. 2.5.3 Sisteme de depozitare pentru gunoiul solid si gunoiul pe pat de absorbant

(FYM) Gunoiul solid sau din gunoaie sunt in mod normal transportate cu un incarcator frontal sau banda transportoare si depuse pe platforma de beton impermeabila in zona descrisa sau acoperita . Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau apei de ploaie. Aceste constructii sunt adesea conectate la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid . Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat catre un depozit de slam de gunoi. Se mai aplica constructii duble de stocare pentru a permite ca partea lichida sau apa de ploaie sa se scurga intr-un bazin amplasat sub platforma de depozitare gunoi (Figure 2.33).

Figure 2.33: Depozitarea dejectiilor cu continut de strat absorbant cu retinerea separata a fractiunii de lichid (Italia) Gramezile temporare din cimp se fac inainte de imprastierea pe teren. Acestea pot ramine in acel loc pentru citeva zile sau chiar pentru citeva luni dar trebuie puse acolo unde nu exista riscul de a se scurge in cursuri de apa sau in apele de subsol-freatice. Numai un singur stat membru (Finlanda: Planul de protectie a mediului si agriculturii sub Programul de protectie Agro-Mediu la care apartin aprox.90% dintre fermieri) cere ca fermierii sa prevada un acoperis pentru astfel de gramezi. 2.5.4 Sisteme de depozitare a namolului 2.5.4.1 Stocarea slamului in rezervoare Slamurile sunt pompate din groapa de slam sau din canalul de slam din interiorul cladirii catre un depozit exterior. Slamul este transportat printr-o linie de conducte sau rezervor de slam si poate fi stocat in tancuri de slam amplasate sub pamint sau deasupra solului.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 79

Sistemele stocare slam consista din facilitati de colectare si transfer. Facilitatile de colectare sunt cele de natura tehnica structurala canale,drenuri,gropi,conducte,porti laterale pentru colectarea si canalizarea pe conducte a compostului lichid,slamuri si alti efluenti ,inclusiv statii de pompare. Vanele si portile de inchidere sunt foarte importante ca dispozitive pentru controlul debitelor. Desi facilitatile cu o singura vana sunt comune, vanele duble si porti de inchidere sunt recomandate pentru motive de siguranta.Facilitatile tehnice structurate destinate pentru omogenizarea si transferul gunoiului lichid si a slamului de gunoi sunt denumite facilitati de transfer.. Rezervoare sub pamint si gropi de primire. sunt adesea folosite pentru a stoca cantitati mici de slam si pot fi ca gropi de receptie pentru colectarea slamul inainte de a fi pompat depozite mai mari de slam. De obicei acestea sunt constructii patrate facute din blocuri armate, beton armat facute pe santier, panouri beton gata fabricate,panouri metalice sau panouri fibro-glass armate. In ceea ce priveste caramida sau blocurile trebuie sa se dea atentie la impermeabilitate prin aplicarea unui invelis elastic sau captusire impermeabila.In mod ocazional ,depozitele mai mari sunt construite cu beton armat sau panouri beton ,care pot fi sub pamint sau deasupra solului,sau partial sub pamint si sunt uneori rectangulare in forma. Sub pamint rezervoarele sunt facute din elemente beton armat cu capacitati de pina la 3000 m.c. si acestea sunt cele mai frecvente in depozitarea slamului in regiunile reci ,precum Finlanda (188.Finland,2001). Depozitele circulare deasupra solului sunt in mod normal facute din panouri metalice curbate sau sectiuni beton si care sunt placate pentru a fi protejate impotriva coroziunii,placare care se face cu vopsea sau straturi ceramice .Unele depozite din panouri de beton pot fi partial sub pamint. In mod normal toate depozitarile sunt construite pe o platforma din beton armat. La rezervoare, grosimea placii de baza si posibilitatea imbinarii etanse la incheietura peretelui si baza rezervorului sunt elemente importante ce trebuie respectate pentru a preveni slamul sa se scurga . Un sistem tipic are o groapa de primire cu un gratar deasupra . Se foloseste apoi o pompa pentru a transfera slamul la depozitul principal , pompa poate fi montata cu o vana suplimentara pentru a permite amestecul slamului in groapa de primire. Rezervoarele de slam deasupra solului se umplu prin conducta care are deschidere deasupra sau mai jos de suprafata slamului. Mai inainte de descarcarea sau umplerea , gunoiul lichid este amestecat cu ajutorul unui amestecator hidraulic sau pneumatic care agita sedimentele si materiile in suspensie si se va obtine o distributie egala a nutrientilor. Mixarea slamului poate fi efectuata prin folosire de elice,montate fie pe partea laterala sau la partea de sus .Amestecarea mecanica ,poate determina o degajare brusca de gaze toxice si este deci necesara o ventilare corespunzatoare mai ales daca se face in interior. Depozitul principal poate avea o evacuare cu vana pentru a permitee golirea inapoi in groapa de primire ,sau alternativ prin pompe. Rezervoarele de slam pot fi acoperite sau neacoperite cu un strat natural sau artificial de materiale suspendate( precum materiale granulate,paie tocate ) sau pot fi acoperite cu un acoperis ferm ( din beton sau canavas) astfel sa incit previna inundarea din ploaie si pentru a reduce emisiile.

Chapter 2

80 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.34: Exemplu de rezervor de namol supraterestru cu groapa de retentie subterana [166, Tank manufacturer, 2000] 2.5.4.2 Depozitare slam in depozite cu bancuri de pamint sau lagune Depozitele cu peretii de pamint sau in lagune sunt in mod obisnuit aplicate in multe stocari slam pentru perioade mai lungi de timp. Formele pot varia de la simple gropi de depozitare fara alte facicilitati pina la sisteme de monitorizare,iar pe fund pot pune foi de plasic groase (de exemplu din politilena sau din cauciuc armat) care au rolul de a proteja scurgerea in pamint. Capacitatea unei lagune depinde de cantitatea de slam produs in unitatea respectiva si necesitatile operationale. Atunci cind se alege o laguna numai pentru depozitare nu se ia nici o anume masura speciala. Slamul depus se amesteca folosind o pompa sau un amestecator. Solul folosit la construirea unui depozit cu peretii( bancuri) de pamint poate avea proprietati speciale pentru a asigura stabilitatea si o permeabilitate scazuta, sol care ar trebui sa contina o mai mare cantitate de argila. Acestea pot fi depozite deasupra sau partial si sub nivelul solului. Aceste depozite trebuie sa aiba asigurata o cale de acces libera(Figure 2.35).

Figure 2.35: Example of earth-banked slurry store and design features [141, ADAS, 2000] Slamul de gunoi este transportat prin linie de conducte sau cu tanc de vid si prevazut cu rampa de lucru. Depozitele cu bancuri de pamint sunt adesea imprejmuite cu gard pentru a preveni accidentele.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 81

In unele unitati fermiere(de exemplu din Italia si Portugalia) sunt folosite multiple depozite cu peretii din pamint sau lagune similare. In Portugalia aceste sisteme sunt in mod normal proiectate si executate astfel incit sa corespunda cu operatiunile de tratare. In cazul slamurilor care trebuie sa ramina o lunga perioada de timp se pot folosi si lagunele. In fiecare tip de depozitare slamul este pastrat o anumita perioada de timp pentru degradarea aerobica si anerobica. In final,slamul este mutat pentru a se proceda la procesarea urmatoare. Transportul intre diferite depozite sau poate face prin mijloace mecanice sau gravitational prin greutatea proprie de la diferite inaltimi. 2.5.4.3 Depozitare slam de gunoi in saci flexibili Pentru depozitarile pe perioade scurte de timp si pentru cantitati relativ mici se pot folosi saci flexibili. Acestia se pot transport de la un punct la altul(cind sacii sunt goliti). Sacii mai mari pot fi folositi pe perioade mai mari de timp. Astfel de stocari se pot face atit cind sacii se umplu sau golesc cu ajutorul unei pompe iar cele mult mai mari se pot face cu ajutorul unui amestecator. 2.6 Procesarea gunoiului pe amplasamentul fermei [17, ETSU, 1998], [125, Finland, 2001], [144, UK, 2000] In anumite sisteme de tratare a gunoiului,pot fi aplicate ,deja majoritatea unitatilor fermiere din EU sunt capabile sa trateze slamul respectiv fara a folosi tehnicile care sunt listate mai jos. Unele tratatamente sunt facute combinat. Alte procese sunt inca in curs de cercetare si dezvoltare sau sunt folosite numai de citeva ferme. In unele zone tratarea compostului se organizeaza central,adica se colecteaza de la un numar de ferme si se proceseaza in comun. Tratamentul gunoiului inainte de a fi imprastiat pe ogoare trebuie executat pentru urmatoarele motive : 1. pentru a recupera energia din reziduri(biogaze). 2. pentru a reduce emisiile in timplul stocarii sau imprastierii pe pamint. 3. pentru a reduce continutul de azot din compost pentru a preveni poluarea apelor de suprafata sau freatice, sau pentru a preveni mirosurile de gunoi. 4. pentru a permite o usoara si in siguranta transportare la locuri mai indepartate sau pentru alte unitati in altfel de procesari. Ultimele doua tratamente sunt efectuate in regiuni cu surplus de nutrienti. 1. Folosirea valorii energetice a gunoiului: compusii organici sunt convertiti in metan prin digestia biologica anaerobica a gunoiului. Metanul poate fi recuperat si folosit drept material combustibil atit la ferma proprie cit si la altele din vecinatate 2. Reduce emisiile odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi. [174, Belgium, 2001] 3. Reducerea continutului de azot din gunoi. Compusii de azotat in gunoi(organici,amoniacali ,azotite si azotati) pot fi convertiti in compusi neutrali pentru mediul inconjurator. Tehnicile pentru a reduce continutul de azot in gunoi sunt urmatoarele : * arderea : compusii nitrici oxidanti in gaze azotice. * denitrificare biologica: bacteriile convertite in organici si azotatul de amoniu in nitrati si azotite(nitrificare) si apoi in gaze azotoase (denitrificare) * oxidare chimica: se suplimenteaza gunoiul cu produse chimice oxidante rezultatul fiind cresterea temperaturii si presiunii in oxidarea compusilor azotosi

Chapter 2

82 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4. Procesarea gunoiului pentru comercializarea compusilor si/sau pentru transportul usor si in siguranta: Prin aceasta procesare continutul de apa si volumul in sine se reduc . In plus , microorganismele, organismele patogene pot fi inactivate(aceasta previne imprastierea agentilor patogeni in alte regiuni), reduce de asemenea emisiile. Se folosesc urmatoarele tehnici : * filtrarea : separarea solidelor( cel mai mult P) de lichid(cel mai mult N). * separarea amoniacului : dupa reglarea pH , NH3 este separat din gunoiul fluid si capturat. * filtrarea membranei : dupa pre-filtrare osmozele reverse sunt folosite pentru a separa sarurile azotoase si fosforice din apa. * precipitarea chimica : adaugarea de MgO si H2PO4 are rezultat precipitarea magneziului,amoniului,fosfatului * evaporarea : gunoiul lichid este incalzit sau depresurizat ,vaporii fiind condensati si in tratarea urmatoare . * uscarea : Gunoiul solid este uscat in aerul ambiental sau prin caldura corpului animalului ( vezi de asemenea 4.5) prin arderea comustibililor de fosile sau prin biogazul de la fermentarea gunoiului * tratarea prin var : cresterea pH are rezultat separarea NH3 o crestere a temperaturii si o reducere a temperaturii. * compostarea : se reduce volumul gunoiul de porc si de pasare si are loc o inactivare a agentilor patogeni prin degradare biologica a materialului organic. * paletizarea : gunoiul uscat poate fi prelucrat sub forma paletelui de gunoi. In urmatoarele sectiuni sunt discutate mai indetaliu unele dintre tehnicile de tratare. 2.6.1 Separatoare mecanice Separarea mecanica este folosita la unele ferme de porci pentru a transforma slamul materie prima in solide/fibre separate( cca.10% din volum ) de partea lichida (cca.90% din volum).Aceasta se face printr-un gratar din /cu sirme trapezoidale care vibreaza sau trece de sus/jos si care produce 8-10% materie solida. Separatoarele care preseaza si trec slamul pe banda din material textil sau prin gratarele din otel inox perforate , produc elemente solide de la 18-30%. Alte tehnici se aplica prin separare sunt sedimentarea,centrifugarea sau membranarea. In mod ocazional, separarea este grabita si prin folosirea floculantilor chimici . In general , lichidele produse prin separare mecanica se obtin mai usor in timpul stocarii decit la manipularea slamului brut. Compostul poate fi aplicat pentru a mari valoarea produsului solid. Tratamentul aerobic se poate aplica pentru a reduce in continuare surplusul de azot din materialul ramas,dar materialul se poate imprastia pe sol si fara aceasta ultima faza de tratare. 2.6.2 Tratamentul aerobic al gunoiului lichid In unele ferme de porci tratamentul aerobic este folosit pentru a reduce emisiile odorizante din slamul de gunoi de porc, iar in unele cazuri pentru a reduce continutul de azot. Gunoiul lichid este compostat prin ajutorul aerarii (compostul lichid) sau prin folosirea unei cantitati corespunzatoare de liter. Amestecul obtinut poate fi apoi compostat in rezervor sau butoaie. In operatiunea de aerare tratamentul aerobic este folosit pentru a imbunatatii proprietatile gunoiului lichid fara uscare si solidificare. Gunoiul contine cantitati mari de elemente nutritive pentru plante precum si microorganisme care sunt utilizate in folosirea ingrasamintelor / nutrientelor. Aerul este introdus in gunoiul respectiv incepand astfel descompunerea aerobica care degaja caldura fiind rezultatul bacteriilor de aerare si resturile care folosesc oxigen in multiplul lor metabolism. Principalele produse de microorgamisme sunt bioxidul de carbon, apa si caldura. Proiectele de constructie sunt specifice fiecarei firme si trebuie avuta in vedere si rata de incarcare, timpul necesar pentru tratarea slamului ce urmeaza a fii stocat sau depozitat inainte

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 83

de aplicare pe sol. Astfel de sisteme pot include folosirea separatoarelor mecanice (in Franta, in mod special in Britania sunt in functiune instalatii de tratare care actioneaza pantru reducerea N si P , pe cand in alte tari se face tratarea aerobiotica pentru reducerea odorizantelor, exemplu Germania, Italia, Portugalia si U.K.). Aerarea este de asemenea aplicata pentru a pregati compostul de slam ce urmeaza a fii evacuat prin canale de spalare, tubulatura de sub platformele cu gratar. 2.6.3 Tratamentul aerobiotic al gunoiului solid ( compostarea) Compostarea gunoiului solid este o forma de tratament aerobiotic care poate avea loc pe cale naturala in gramezile de gunoi din curtea fermei. Inalta porozitate ( 30 - 50%) este necesara pentru a asigura o aerare suficienta. Temperatura in gramada de compost variaza intre 50 si 70 0

C si are rolul de a ucide cea mai mare parte a agentilor patogeni. Compostul care se poate obtine este de pana la 85% material uscat. Sustenabilitatea pentru aplicarea acestui tratament depinde de structura gunoiului dar care trebuie sa contina cel putin 20% continut material uscat. Tipic pentru gramezile de gunoi din curtea fermei este faptul ca nu se satisface necesarul de formare al compostului si in aceasta situatie aceste gramezi se portioneaza corespunzator pentru a indeplini conditiile aerobiotice si folosirea mijloacelor mecanice. Cele mai bune rezultate pentru formarea compostului sunt date de paie taiate si gunoi solid in proportie corespunzatoare precum si reglarea temperaturii si continutului de umezeala . Compostarea poate fi de asemenea executata asupra gunoiului de pasare pre-uscat. S-au dezvoltat sisteme specifice care consista dintr-o combinare a rezervoarelor cu aerare si echipament de amestecare pentru a grabi procesul de fermentatie precum si containere sau boxe pentru continuarea procesului de fermentare si uscare. Compostarea gunoiului solid reduce in mod semnificativ volumul de material imprastiat pe sol iar volumul de mirosuri degajat este de asemenea redus. La compostare pentru o usoara manevrare se aplica procesul de paletizare. 2.6.4 Tratamentul anaerobic Digestia anaerobica este folosita in unele ferme de porci pentru a reduce emisiile odorante din slamul de gunoi. Procesul se executa intr-un reactor de biogaz iar aceste procese pot varia in temperaturi, in modalitatea de a organiza operatiunile, timpul necesar si omogenizarea in straturi.In practica procesul anaerobic de (35 -450C este cel mai adesea si in reactoare mari. Produsele finite rezultate din digestie sunt biogazele (aprox. 50-75% metan si 30-40% bioxid carbon) si un slam stabilizat. Biogazul poate fi folosit pentru incalzire sau pentru a genera electricitate . Operatiunile pot fi executate folosind separatoarele mecanice. 2.6.5 Lagunele pentru procesul anaerobic Acest tratament este aplicat la fermele de porci in climate calde ( Grecia si Portugalia).In Grecia la toate fermele de porci slamul de gunoi trebuie astfel procesat incit sa fie conform conditiilor legale ,pe cind in Portugalia aceste conditii se aplica numai la depozitare). Sistemul de aplicare a tratamentului poate implica separarea mecanica a solidelor,in materie solida si lichida. Partea lichida este transferata intr-un bazin de sedimentare sau laguna iar supra- debitul este pompat intr-un sistem de lagune anaerobice ( adesea 3 sau 5 structuri din bancuri de pamint.) Lagunele servesc pentru depozitarea apei reziduale cit si pentru tratamentul bilogic. Constructia este specifica fermei, de exemplu in Italia aceste lagune se acopera cu capace pentru a se putea colecta biogazul.

Chapter 2

84 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc [196, Spain, 2002] In denumirrea generala a aditivilor se are in vedere ca acestia sunt un grup de produse formate din diferite elemente care reactioneaza cu gunoiul,schimbind caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi sunt aplicati la gunoiul de porc in gropile de descarcare si rezulta urmatoarele efecte: 1. a reduction in the emission of several gaseous compounds (NH3 and H2S) 2. a reduction of unpleasant odours 3. a change in the physical properties of the manure to make easier its use 4. an increase in the fertilising value of the manure 5. a stabilisation of pathogen micro-organisms. In mod obisnuit, art.2 si 3 de mai sus sunt principalelel motive pentru folosirea lor la nivel de ferma. Mai jos sunt descrise tehnicele 1-5. 1. aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi: Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor gazoase prin aplicare de aditivi(in special reducerea emisiilor de NH3 si H2S ). S-a documentat in buna masura ca pina la 90% din N produs de porci este sub forma de uree. Cind micro-organismele fecale intra in contact cu urea,are loc urmatoarea reactie:

CO(NH2)2 + 3 H2O → 2 NH4 + HCO3- + OH-

Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH ,de exemplu ,sub 100C sau la un pH sub 6.5 stopuri reactie. 2. aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute: Mirosurile rezulta in mixtura diferitelor componente sub conditii anaerobice. Au fost identificate peste 200 substante, precum: * acizi grasi volatili * alchoholi( indol ,p-cresol etc.) * H2S si derivati * amoniac * alti compusi N (amine si mercaptanti). Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta depinzind de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, conditii climaterice . Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita in conditii de ferma. 3. aditivi pentru schimbarea proprietatilor fizice ale gunoiului. Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca gunoiul sa fie mai usor de manipulat.Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a gunoiului, eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere s solidelor in suspensie si reducerea stratificarii gunoiului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare se scurteaza timpul de curatire si permite economisirea de apa si consumului de energie.In plus un astfel de gunoi este mult mai omogen si inlesneste folosirea gunoiului in agricultura ( o mai buna dozare). 4. aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare . Acest efect este derivat din reducerea emisiilor de NH3 si deci mentinind N in gunoi (in multe cazuri prin cresterea sintezei de celule micorbiene dind un nivel mai mare de N organici).

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 85

5. aditivi pentru stabilizarea micro-organismelor patogene, In gunoi exista multe diferite micro-organisme, o parte din acestea contribuie la emisiile de gaze si mirosuri.Este deasemenea posibil sa fie gasite coliforme fecale si Salmonela,precum si alti patogeni de porc ,virusi, musita de muste si nematoda. In mod obisnuit, depozitarea pe o perioada mai lunga scade patogenii intrucit este necesara o anumita temperatura si pH. pH descreste in prima luna de stocare( de la 7,5 la 6,5 prin sinteza microbiana a acizilor grasi volatili care au un efect negativ in supravietuirea agentilor patogeni. Unele dintre aditivele pentru gunoi au fost alocate impotriva oualelor si a mustelor. Tipuri de aditivi pentru gunoi • agenti de mascare si neutralizare. Acestia sunt o mixtura de compusi aromatici

(heliotmpin, vanilie) care mascheaza mirosul de gunoi. Agentul este in mod usor distrus de catre micro-organismele din gunoi. Eficienta este totusi discutabila.

• absorbanti . Acestia sunt un mare numar de substante care au demonstrat ca au usurinta in

absorbtia amoniacului . Unele tipuri de zeolite ,numite clinoptilotite, au aratat cel mai bun efect atunci cand sunt adaugate fie in gunoi si la emisiile de amoniac. Acestea sunt de asemenea in stare sa imbunatateasca structura solului si au meritul de a nu fi toxice sau vatamatoare. Turba da rezultate similare si este de asemenea cateodata utilizata.

• inhibitori ureatici . Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne urea

de a fi transformata in amoniac. Sunt trei tipuri de inhibitori ureatici: 1. fosforamide aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine la soluri acide, dar pot afecta micro-organismele din sol. 2. extracte yucca (Y schildiger)s. In aceasta privinta s-au facut teste pentru a ajunge la un potential dar informatiile obtinute sunt controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, dar in alte cazuri nu au nici un efect.

1. 3. paie : considerate a fi un absorbant in multe privinte .Oricum pe langa efectul de absorbtie, creste proportia C:N . Este si aceasta discutabil intrucat in multe lucrari a aratat o crestere in emisiile de amoniac.

• pH regulatori: Sunt doua tipuri principale: 1. regulatori acid : in mod obisnuit , acizi anorganici ( fosforici, hidroclorici, sulfurici). In general arata efecte bune,dar costurile implicate sunt foarte mari iar substantele insele sunt periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire la nivel de ferma.

1. 2. sarurile de Ca si Mg : aceste saruri interactioneaza cu carbonatul de gunoi,descreste pH. Ele pot mari valoarea de fertilizare dar pot deasemenea mari si salinitatea solului(cloride). Sunt folosite uneori singure dar in principal in combinatie cu alti aditivi.

Agenti oxidare : Efectele lor sunt : * oxidarea compusilor odorici * asigura oxigen pentru bacteriile aerobice

* inactiveaza bacteriile anaerobice care genereaza compusi care determina mirosul. Cei mai activi sunt agentii oxidanti puternici precum peroxidul hidrogen,permanganat de potasiu sau hipoclorura de sodiu. Ei sunt periculosi si nu sunt recomandati pentru a fi folositi la ferma. Unii dintre acestia (formaldeida) poate fi cancerigena .Aplicarea Ozone a demonstrat eficienta sa dar costurile operationale sunt foarte mari. • floculantii : sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri

organici. Fosforul este mult micsorat dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dificil de administrat

Chapter 2

86 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• dezinfectanti si antimicrobieni . compusii chimici care inhibeaza activitatea micro-

organismelor implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi si este necesara dozarea.

agentii biologici : acestia se pot fi impartiti in : 1. enzime ,care trebuie sa elimine corpurile straine naturale,dar rezultatele sunt greu de obtinut. Folosirea lor este mai buna in gropile anaerobice sau in lagune pentru a reduce materiile organice care produc CH4( bacteriile de metanogenti sunt mai eficiente si senzitive la pH si temperaturi) . 2. corpuri straine. aceasta consta in adaugarea de substraturi de carbonat( creste rata C:N).Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient,dar au nevoie de o suficienta sursa de C pentru a dezvolta un eficient proces de sinteza care schimba amoniacul din cel N. dar trebuie sa se faca o re -asezare de substraturi frecventa,pentru a preveni revenirea la punctul de pornire. Acestea nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile. Eficienta generala a aditivilor din gunoi si forma de folosire: In zilele noastre sunt pe piata multi aditivi pentru gunoi ,dar nu s-a demonstrat eficienta in fiecare caz. Una din marile probleme este lipsa unei tehnici standard la testarea si analiza rezultatelor. O alta problema este aceia ca multe teste s-au efectuat in conditii experimentale in laboratoare si nu la ferme,unde este o mare variatie in hrana animalelor, in managementul de hranire, de control pH si temperatura . Pe linga aceasta ,exista uneori un mare volum de gunoi care trebuie mixat cu aditivi ,iar rezultatele depind in mai mare masura de omogenizare decit de eficienta aditivului. Imbunatatirea caracteristicilor de curgere libera este mult legata de o buna mixare. Eficienta fiecarui compus depinde mult de dozarea corecta, timpul corespunzator si o buna mixare. In unele cazuri s-a observat o slaba crestere a valorii de fertilizare,dar acest efect este corelat la tipul de cultura, timpul de aplicare si dozare. S-a evidentiat deasemenea ca in multe cazuri efecte asupra sanatatii umane sau animale sau alte efecte asupra mediului in cazul folosirii aditivilor nu sunt cunoscute si aceasta desigur limiteaza aplicabilitatea lor. 2.6.7 Impregnarea cu turba Gunoiul lichid poate fi transformat in gunoi solid prin amestecul cu turba. In acest scop se folosesc mixere ceea ce face ca aceasta metoda sa fie folosita in practica. Paiele sau pleava se folosesc deasemenea ca material de amestec, dar practica a aratat ca turba absoarbe apa si amoniacul mult mai eficient si previne deasemenea si cresterea microbilor vatamatori. Aceasta metoda a fost recomandata pentru fermele din Finlanda, unde capacitatea de depozitare a gunoiului lichid a rezervorului nu este corespunzatoare pentru a stoca tot gunoiul produs si unde construirea unui nou rezervor nu este profitabila . Gunoiul cu turba este un bun ingrasamint pentru solul care este sarac in huma . Gunoiul lichid mixat cu turba produce mai putine odorante decit gunoiul lichid,iar operatiunea se efectueaza cu un utilaj de mixare a gunoiului lichid cu turba. 2.7 Tehnici de aplicare a gunoiului In aceasta operatiune se folosesc un larg domeniu de utilaje si tehnici . Acestea vor fi descrise in sectiunile urmatoare. In mod curent ,o mare parte din gunoi este aplicat pe sol foloind masinarii care imprastie materialul transversal latimii de lucru ,prin aruncarea in aer .In unele tari (Olanda) se folosesc utilajele cu banda de imprastiere sau injectoare de slam pentru a reduce emisiile. Uneori gunoiul este incorporat in sol prin aratura,discuire sau alte utilaje

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 87

agricole. Sunt adesea folositi contractori prestari imprastiere gunoi mai ales acola unde gunoiul nu este folosite pe ferma proprie. Nitratul din terenurile agricole este principala sursa de N- azotat gasita in riuri si zone aquatice din Europa Vestica. Nivele mari de azotat in anumite ape a ridicat probleme de poluare a mediului si care sunt cuprinse in Directivele UE asupra nitratilor (91/76/EECh,care impune a se reduce poluarea cu azotati veniti din agricultura. Se cere delimitarea zonelor si aplicarea masurilor din cadrul “Programul de Actiune”.Aceste masuri includ limite de continut a azotului in gunoiul pentru agrcultura,perioade inchise in care gunoiul cu continut mare de azot nu poate fi aplicat pe terenuri cu iarba sau terenuri arabile( in nisip ) precum si identificarea altor situatii cind gunoiul nu trebuie aplicat. Si in Irlanda ,Polonia este limitat ca factor. Multe tari au alte legislatii care reglementeaza imprastierea gunoiului si care tin seama de necesarul de nutrienti pentru culturi( exemplu in Olanda ,in Danemarca prin Sistemul de Evidenta Minerale si planurile pentru fertilizarea anuala) Irlanda prin licente de control asupra polutiei. In unele cazuri se aplica specific pe unele regiuni dar se ivesc si variatii (in Belgia,Germania,Italia) .In alte multe tari imprastierea gunoiului nu este permisa in anumite perioade,respectiv in sezonul de toamna si iarna. Aplicarea gunoiului in continuare este reglementata in anumite perioade ale anului sau maximalizata in alte perioade,toamna dupa recoltare ,sau primavarea . In alte tari si zone unde aplicarea nu este controlata printr-o legislatie specifica ,aceasta se face conform reglementarilor , sau ghidurilor publicate precum” Codul de Buna Practica”(UK) Daca se procedeaza corect,aplicarea gunoiului are avantajul de a economisi inrgasamintele minerale,de a imbunatati calitatea solurilor aride ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului. Este o problema complexa de a controla aplicarea gunoiului intrucit uneori s-ar putea ca fermierul sa aiba mult gunoi dar nu are asemenea teren pentru a-l incorpora pe tot. Oricum, imprastierea gunoiului este o problema importanta pentru mediu din cauza mirosurilor potentiale si emisiilor de amoniac, emisiile de azot si fosfat in sol,asupra apelor freatice si de suprafata. Se poate avea in vedere si consumul de energie al utilajelor. Tehnicile de aplicare si utilajele ,sunt detaliate mai jos, in urmatoarele sectiuni si care pot varia in raport de: * tipul de gunoi (slam sau gunoi uscat) * utilizarea solului * structura solului. 2.7.1 Sisteme transport slam In transportul slamului exista 4 tipuri folosit in Europa in conditii depinzind de combinarea tipului de gunoi si distribuirea acestuia. Trasaturile acestor sisteme sunt aratate in tabela 2.10 si listate mai jos: 2.7.1.1 Rezervoare cu vid * slamul este absorbit in rezervor cu ajutorul unei pompe de aer pentru a evacua aerul din rezervor si a crea vid. Rezervorul este golit prin acea pompa de aer pentru a presuriza rezervorul si goli slamul din interior. * acest rezervor este folosit pentru majoritatea slamurilor . 2.7.1.2 Rezervoare pompate

Chapter 2

88 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

* slamul este pompat in si din rezervor folosind o pompa de slam,fie una centrifugala (de tip cu elice) sau o pompa de dislocare(pompe DP) . * in general acestea o mai mare imprastiere ( in m3 sau tone) decit la rezervoarele cu vid. * aceste pompe DP au nevoie de intretinere. 2.7.1.3 Furtune sferice * slamul este alimentat printr-un furtun montat la sistemul de distributie de la tractor,furtunul primind slamul direct din bazinul de stocare printr-o pompa centrifugala sau pompa de dislocare. • * pot aparea probleme, fie prin vatamarea culturii,fie degradarea sau uzarea furtunului unde

solurile sunt abrazive. 2.7.1.4 Irigator * acesta este un utilaj cu actionare proprie montat cu furtune flexibile care sunt alimentate de la reteua de conducte subterana , cu pompe de dislocare sau centrifugale, amplasate in apropierea depozitului de slam. * corespunde unei functionari semiautomate, dar sunt necesare masuri de siguranta anti-poluare .( comutatoare de presiune si debite) * irigatoarele tind a fi asociate la o rata mare de aplicare.

Sistemul de transport Caracteristici Rezervorul de

vacuum Cisterna de pompare Furtunul central Irigator

Gama de dejectii uscate Pana la12 % Pana la 12 % Pana la 8 % Pana la 3 %

Necesita separarea sau maruntirea nu nu (centrifugal)

da (PD pump) nu(centrifugal) da (PD pump) Yes

Norma de lucru Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü (depinde de marimea/forma campului)

Acuratetea ratei de imprastiere 4 44 (centrifugal)

444(pompa PD ) 44 (centrifugal) 444(pompa PD ) 44

Compactarea solului ttt ttt tt t

Costurile capitale € € (centrifugal) € € pompa (PD) € € € € €

Necesarul de lucru pro m3 µµµ µµµ µµ µ

Numarul de sageti, bifari etc. indica nivelul de intrare sau valoarea, de ex. irigatorul necesita un input redus de munca

Table 2.10: Compararea calitativa a caracteristicilor pentru patru sisteme de transport a namolului [51, MAFF, 1999] 2.7.2 Sisteme de aplicare slam 2.7.2.1 Distribuitor (Imprastietor) Un sistem de distributie este acela de a aduce la cimp slamul ce urmeaza fi imprastiat. O tehnica larg raspindita este aceia prin combinatia unui tractor cu tank care are dispozitiv de imprastiere la partea din spate. Distribuitorul poate fi considerat ca un sistem de referinta(fig.2.36). Slamul

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 89

netratat este fortat sub presiune printr-o duza de descarcare adesea aplecata pe placa(lama)de aruncare pentru a creste marimea de imprastiere.

Figure 2.36: Example of a broadcast spreader with a splash plate [51, MAFF, 1999] Figura 2.37 arata un irigator din furtun cu infasurare-desfasurare pe rola ,care are montat un “tun de plaoie” si atasat la un troleu mobil. Remorca este traas afara aproape 300 m. impreuna cu conducta sa de alimentare si se infasoara inapoi pe rola, unde este inchis automat. Slamul diluat este pompat in furtun din laguna de slam via conducta principala,adesea ingropata dar prevazuta cu vane de iesire la diferite puncte din teren. Aplicatorul din imaginea aceasta este un aruncator care functioneaza la o presiune inalta. [220, UK, 2002]

Figure 2.37: Exempu de aruncator [220, UK, 2002] Distribuitorul poate fi deasemnea operat si cu o traiectorie joasa si la presiune mica pentru a avea o stropire mai mare si pentru a evita atomizarea si curent de aer. Figura 2.38 arata un tractor care aplica slam diluat de porc.(in aprilie) cu ajutorul a doua placi de distributie pentru o cultura de griu de toamna. Slamul este alimentat la tractor folosind un furtun rotund de la laguna de slam. Este posibil a se aplica slam la griul de toamna pina in luna aprilie. In Suffolk-Anglia- slamul de porc este adesea foarte diluat si va curge de pe frunze in pamint , dar aceasta nu constituie o problema.

Chapter 2

90 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.38: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure [220, UK, 2002] Figura 2.39 arata acelasi tip de aplicare cu placi de stropire, dar de aceasta data la partea din spate a tractorului intr-o combinatie cu tancul de stocare, care aplica slam la griul de toamna. Imprastierea este cu traiectorie joasa si la presiune mica.

Figure 2.39: Example of a broadcast technique with low trajectory and low pressure [220, UK, 2002] 2.7.2.2 Distribuitor cu banda Aceste distribuitoare lasa slamul chiar la nivelul solului in fasii sau stripuri printr-o serie de tevi atasate. Acest distribuitor se alimenteaza cu slam dintr-o singura conducta ,daca este corespunzator la presiunea din fiecare capat de furtun, aceasta penru a asigura o distribuire egala. Sistemele avansate folosesc distribuitoare rotative pentru a proportiona slamul in mod egal pe fiecare iesire. Latimea tipica este de 12 m. cu apox.30 cm.intre benzi. Tehnica este aplicabila pe terenurile cu iarba si terenuri arabile, de exemplu pentru a aplica printre rindurile de culturi in crestere . Intrucit latimea utilajului este mare,tehnica nu este corespunzatoare pentru suprafete neregulate si mici,sau in panta. Furtunele se pot deasemenea infunda daca slamul contine paie prea mari.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 91

Figure 2.40: Example of a band spreader fitted with rotary distributor to improve lateral distribution [51, MAFF, 1999] 2.7.2.3 Distribuitor cu papuc-tractat Acesta are o configuratie similara cu distribuitorul pe benzi dar are un papuc montat la fiecare furtun care permite slamului sa fie depus pe sol. Aceasta tehnica este in principal aplicabila pe terenurile cu iarba. Terenul cu iarba(cu gazon) este partajat si se trece un papuc ingust peste suprafata solului care plaseaza slamul in benzi inguste cu o spatiere de 20-30 cm. Fisia de iarba trebuie sa aiba o inaltime de 8 cm. Utilajele pot avea o latime de 7-m m. Aplicarea este limitata de catre: marimea, forma si panta terenului precum si prezenta pietrelor la suprafata solului.

Figure 2.41: Example of a trailing shoe spreader [51, MAFF, 1999] 2.7.2.4 Injector ( cu fanta deschisa ) Slamul este injectat sub suprafata solului . Aceste injectari sunt de tipuri variate dar fiecare intr-una din cele doua categorii ,fie ca fanta deschisa la nivelul solului de pina la 50 mm adincime sau cu injectare mai adinca la 150 mm. Aceasta tehnica este in principal folosita la terenurile cu gazon. Diferitele cutite de iarba sau discurile de taiat sunt cu fanta verticala folosite in solurile de la 5-6 cm.adincime. Spatierea intre fante este de la 20-40 cm. cu o latime de lucru de 6 m. Rata de aplicare trebuie sa fie ajustata astfel incit slamul in exces sa nu se risipeasca prin fantele deschise,aceasta tehnica nu se aplica de asemenea pe solurile pietroase sau compacte unde este imposibil a se obtine o penetrare uniforma a cutitelor sau discurilor la adincimea de lucru.

Chapter 2

92 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.42: Example of an open-slot shallow injector [51, MAFF, 1999] 2.7.2.5 Injector (cu fanta inchisa) Aceasta tehnica se aplica pentru 5-10 cm.adincime sau penru 15-20 cm. Slamul este complet acoperit dupa injectare prin inchiderea fantelor cu rolele care sunt montate in spatele capului de injectie. Injectarea cu fante inchise pentru adincimi mici este mult mai eficienta decit la cele cu fante deschise,pentru reducerea emisiilor de amoniac . Pentru a obtine beneficii in plus, solul si conditiile trebuie sa inchida complet fanta. Aceasta tehnica ca atare, este mai putin aplicata . Injectoarele de adincime cuprind de obicei o serie de cutii montate cu aripi laterale”laba de gasca” pentru a ajuta la dispersarea laterala . Spatierea cutiilor este de 25-50 cm.cu o latime de 2-3 m. Desi eficienta de indepartare a amoniacului este mare ,aplicarea este limitata . Folosirea injectiei de adincime este in principal limitata la terenurile arabile si cele cu gazon intrucit mijloacele mecanice pot degrada patura de gazon. Alte limitari pot veni de la adincime , continutul de argila si pietre, panta terenului. Uneori in unele circumstante exista un risc mai mare prin pierderi de azot ca agenti nitrici oxizi nitrosi. 2.7.2.6 Incorporarea Incorporarea (integrarea) poate fi obtinuta si cu alte utilaje precum discuri sau cultivatoare,aceasta depinde de tipul solului si conditiile acestuia . Lucrarile la imprastierea gunoiului pe suprafata sau in interiorul solului sunt un mijloc eficient pentru reducerea emisiilor de amoniac . Eficienta depinde de masinile agricole, araturile fiind in principal aplicabile la gunoiul solid pe solurile arabile. Acolo unde nu sunt posibile tehnicile prin injectare, se poate aplica aceasta tehnica de incorporare. Este deasemenea aplicabila la pasunile care urmeaza ciclul de rotatie ale culturilor, sau al reinsamintarii . Intrucit emisiile de amoniac au loc imediat dupa imprastierea pe suprafata solului, aceste emisii pot fi reduse prin incorporare imediat dupa imprastiere .In acelasi timp se vor reduce si emisiile de mirosuri pentru vecinatatile fermei. Pentru a realiza incorporarea imediat dupa imprastiere este necesar a fi pus in lucru un al doilea tractor care va veni imediat in spatele distribuitorului Figura .2.43 arata echipamentul de incorporare combinat cu cisterna cu material. Combinatia este de asemenea posibila cu o cisterna mai mica si tractor separat. In acest fel incorporarea poate fi facuta impreuna cu imprastierea intr-o singura operatiune. [197, Netherlands, 2002]

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 93

Figure 2.43: Incorporation equipment combined with a big tanker [197, Netherlands, 2002] 2.7.3 Sisteme de aplicare a gunoiului solid Pentru imprastierea gunoiului solid , sun folosite de obicei trei tipuri principale de distribuitoare: • Distribuitor rotattiv : un distribuitor lateral care are un corp cilindric cu ax de antrenare

avind montat un rotor-melc de-a lungul centrului cilindrului care arunca gunoiul lateral.

Figure 2.44: Example of a rotaspreader [51, MAFF, 1999] • Distribuitor cu descarcare prin partea din spate : consta intr-un corp de trailer cu oblon

detasabil sau alt mecanism care permite livrarea gunoiului prin partea din spate a distribuitorului. Mecanismul de imprastiere poate avea obloane verticale sau orinzontale,sau discuri de aruncare.

Chapter 2

94 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 2.45: Example of a rear discharge spreader [51, MAFF, 1999] • Distribuitor dublu : este un distribuitor cu descarcare avind prevazut un corp in forma de V

,ce poate distribui atit gunoi solid cit si slam de gunoi. Are un rotor cu actionare rapida ,deobicei montat in partea frontala capabil sa imprastie aceste doua tipuri de gunoi. In partea din fata sunt montate un ax cu palete sau un rotor care arunca materialul . Rotorul este alimentat cu material printr-o foreza elicoidala sau alt mecanism de distributie si control al debitului materialului pe rotor.

Figure 2.46: Example of a dual purpose spreader [51, MAFF, 1999] 2.8 Transportul pe amplasamentul fermei Scala operatiunilor de transport la ferma depinde de marimea fermei ,amplasarea fermei si locarea depozitelor de combustibil, depozitele de stocare si procesare, cladiri,instalatiile tehnice (de exemplu impachetaree si sortare) si terenurile de aplicare a gunoiului. Alimentarea este normal facuta mecanic sau pneumatic iar in unele ferme de porci,alimentarea materialului umed este facuta cu unitati de pompare. Tipic se folosesc tractoare ca prim mijloc de miscare pentru material si pentru imprastiere,desi in unele ferme de porci slamul se ia la irigat prin pompe si linii de conducte,exemplu in UK. Multe ferme folosesc prestatori de servicii care au in dotare utilaje mari de transport si uneori chiar distribuitoare montate pe vehicule. Tractoarele ce au montate screpere sau incarcatoare se folosesc pentru a muta gunoiul din jurul cladirilor sau platformelor betonate ,iar in alte cazuri se folosesc benzi transportoare sau conveiore . Oule obtinute de la ferme sunt de obicei trimise la

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 95

sectorul ambalare si apoi incarcate prin incarcatoare frontale in camioane. Incarcatoarele cu furci sunt folosite pentru a incarca lazile si transfera in mijloacele de transport. Transportul pe caile de acces din jurul fermei poate fi extensiv si integrat in productia largita de oua, corespunzator intrarii de pasari , alimentare cu furaje ,combustibil, ambalare si productia totala. Unele ferme transporta si ambaleaza pentru alti producatori. 2.9 Intretinere si curatenie Intretinerea si curatenia se fefera in primul rind la utilaje si cladii. Deasemenea trebuie sa se intretina si curete si zonele pavate ale fermei prin indepartarea materialului si prin spalare cu apa. In general intretinerea cladirilor este necesara, inclusiv a sistemelor de manevrare si lucru si a altui echipament de transport. Sistemele de ventilatie trebuie sa fie verificate pentru buna functionare a ventilatoarelor, regulatoarelor de temperatua, aerarilor, obturatoarelor de contra tiraj si echipamentul de avarie. Regulile de intretinere trebuie sa fie respectate pentru a pastra conditiile necesare pentru respectarea legislatiei si reducerea emisiilor odorizante Cladirile sunt de obicei curatate si dezinfectate dupa fiecare ciclu de productie si dupa ce gunoiul a fost indepartat. Frecventa curatirii este ca atare egala cu numarul cilclurilor de productie /an. In mod special la fermele de porci se spala cu apa subpresiune acolo unde exista mult slam de gunoi, dar in schimb la fermele de pasari apa devine contaminata si trebuie colectata separat in rezervoare. Practicile de igiena corespunzatoare sunt necesare si in alte zone ale cladirilor acolo unde produsele de la fermele de pasari sunt manevrate sau ambalate pentru expediere. Pentru curatire se folosesc adesea spalatoare de inalta presiune utilizand numai apa, dar suprafetele cu agenti activi sunt dezinfectate cu formalina ce se aplica cu spreere sau pulverizatoare. Aceasta se aplica acolo unde exista pericolul de infectare cu salmonela.[125, Finland, 2001] Intretinerea regulata (inclusiv mobilarea si reparatiile) se aplica si vehiculelor implicate in operatiile de ferma, precum tractoare, distribuitoare de gunoi si alte utilaje. Se vor face si verificari in timpul functionarii de cum se respecta regulile de intretinere emise de producator. Aceste operatiuni implica si folosirea de agenti de curatenie si dezinfectare si uneori si energie. Multe ferme au nevoie de perioade scurte de timp pentru a inlocui piesele uzate. Intretinerea de rutina si perioada de curatire se efectueaza normal de catre personalul fermei dar pentru inlocuirea pieselor si reparatii este nevoie de specialisti autorizati. 2.10 Folosirea si depozitarea rezidurilor Activitatea de la o ferma de porci sau una de pasari implica riscul producerii unor diferite reziduri iar urmatoarele sunt definite in urmatoarea lista: • pesticide • produse veterinare • uleiuri si lubrifianti • deseuri metalice • cauciucuri - anvelope • material de ambalare (- plastice, foi de plastic, cofraje de carton, hartie, paleti, etc.) • reziduri alimentare • reziduri din constructii (ciment, azbest, metal).

Chapter 2

96 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In procesarea gunoiului folosirea paei reziduale este supusa unor prevederi speciale si care sa nu contravina celorlalte prevederi din acest document. Cele mai multe dintre reziduri sunt din materialul de ambalare, constand din hartie sau plastic. Cel mai adesea intalnit hazard provine din administrarea unor medicamente care au fost expirate ca data de valabilitate de asemenea din mici cantitati de reziduri rezultate din materialul de curatare si de la chimicalele folosite in procesele speciale de functionare care se pot depune si pe peretii cladirilor fermei. Modalitatea de a reduce larga raspandire a lor consta in faptul ca legislatiile nationale si europene aplica protectia mediului, controlului rezidurilor, depozitele de reziduri, depunerea si colectarea rezidurilor astfel incat cantitatea de reziduri sa fie procesata fie ca materiale reciclabile fie ca materiale de distrus. In general la unitatile mai mari rezidurile pot fi mult mai economic depozitate decat la fermele mai mici. Pentru colectarea rezidurilor si stocarea acestora in containere sau cutii metalice mai mici, exista unitati municipale de colectare si prestari servicii pentru transport, ardere sau alte actiuni de protectie. Acolo unde nu exista serviciu public de colectare a deseurilor , fermele insele sunt obligate sa organizeze colectarea si transportul acestora si sunt responsabile pentru costurile asociate si costurile de tratament ale acestor deseuri. Colectarea deseurilor si rezidurilor este dificil a fi organizata in lipsa unor zone de depozitare. O recenta verificare a felului in care se face tratamentul rezidurilor in ferme a fost recent efectuate in U.K. care a aratat urmatoarea configuratie a tehnicilor folosite daca rezidurile nu sunt colectate si transportate la rampele de reziduri.[146, ADAS, 2000] • depozitarea in gramezi • arderea in spatiu deschis, refolosirea • reciclarea. Arderea materialelor de ambalare si a uleiurilor reziduale inca se mai aplica in unele tari pe cand in alte tari aceste operatiuni sunt interzise. In unele tari uleiurile sunt stocate in containere speciale si colectate pentru a fi tratate in afara fermei. Arderea este cel mai ades aplicata in tratarea produselor din plastic, precum capace, containere, etc. Rezidurile veterinare sunt stocate in cutii speciale si colectate de catre serviciile veterinare pentru tratare dar uneori are loc si arderea sau imprastierea pe diferite terenuri. Rezidurile de furaje si de culturi pot fi amestecate cu gunoiul sau slamul de gunoi din curtea fermei si aplicate pe sol dar uneori ele sunt refolosite in alt mod. Anvelopele din cauciuc pot fi tratate in mod diferit fie prin colectarea acestora de catre furnizori fie arderea lor in gramezi. 2.11 Stocarea si depozitarea permanenta a carcaselor Unitatile prestatoare de servicii pentru colectarea si procesarea carcaselor sunt existente in multe tari. In Italia multe ferme au echipamentul necesar pentru a transforma carcasele in furaj lichid dar printr-un proces ce implic o presiune speciala si conditii de incalzire necesre acestui produs. De asemenea in unele state membre ale U.E. procesarea carcaselor in material furajer a fost practicata dar in prezent aceasta modalitate este declinata si complet interzisa. Topirea carcaselor si arderea deschisa se mai practica inca destul de mult iar in unele tari precum Olanda, Germania, Danemarca si Franta topirea carcaselor este strict interzisa pe cand in U.K., Italia si Spania este inca practicata topirea acestora. Unele ferme au instalatii de incinerare a carcaselor, aceasta putand a fi facuta cu un simplu arzator si cu evacuator al gazelor arse. In U.K. exista aprox. 3000 de incineratoare mici (pana la 50 kg./h) care sunt operate in principal la fermele mari de pasari si porci pentru a a incinera carcasele de animale. Cenusa rezultata poate fi imprastiata pe camp sau depozitata in alte modalitati. De asemenea aceste carcase pot fi colectate si procesate ca elemente de compostare a gunoiului.

Chapter 2

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 97

2.12 Tratarea apei reziduale Apa reziduala este apa care a fost folosita in scopuri caznice, industriale, si agricole sau alte folosiri si care a suferit schimbari in proprietatile sale sau ca rezultat al infestarii cu alte reziduri. Imuritatile pot proveni din caderiale apei de ploaie care la randul lor colecteaza pe parcurs alte ape reziduale. Curatarea apei de la facilitatile fermei poate contine reziduri de fecale si urina, resturi furajere asupra carora trebuie aplicati dezinfectanti si agenti de curatire. Apa reziduala, adesea numita si apa murdara se origineaza din apa de spalare, de la instalatiile sanitare, din curtea fermei si in special din zonele cu platforme din beton care sunt contaminate prin gunoi. Cantitatile depind in mare masura de cantitatea de ploaie. Apa murdara poate fi introdusa in slamul de gunoi dar poate fi de asemenea unui tratament si manevrari separate in care caz este necesar un depozit separat. In fermele de pasari se impune a mentine gunoiul in forma uscata pentru a reduce emisiile de amoniac si pentru o mai usoara manevrare sau manipulare. Diferitele sisteme de tratare a slamului existent sunt descrise in sectiunea 2.6. In unele ferme din Finlanda sistemele de gunoi uscat si tratarea apei uzate sunt realizate printr-un tanc de sedimentare sau printr-un sant langa cladirea de productie. Daca se mentine separat apa reziduala poate fi aplicata pe teren prin niste irigatoare cu rata joasa sau tratate in instalatia de tratare a apelor reziduale. 2.13 Instalatii pentru producerea de energie si caldura Unele ferme au instalat facilitate sau generatoare solare si actionate de vant pentru a suplimenta necesarul de energie propriu. Energia solara obtinuta variaza foarte mult de conditiile de vreme si ca atare nu poate fi considerata ca o sursa principala de energie dar oricum ea este o sursa suplimentara de energie si care ajuta la diminuarea costurilor de productie. Morile de vant pot fi de asemenea conectate la un generator si furniza ca atare energie in zonele in care viteza vantului este relativ mare. Aceasta aplicatie este mult mai economica daca energia obtinuta prin morile de vant poate fi livrata in reteaua principala de furnizare energie electrica. Informatii mai detaliate vor fi necesare pentru aplicabilitatea si in ceea ce priveste si protectia mediului. In unele tari se acorda multa atentie folosirii biogazului care se dezvolta in timpul depozitarii si tratamentului gunoiului fermei. 2.14 Monitorizarea si controlul consumului si emisiilor In directivele IPPC (96/61EC), art. 9.5 da fermierilor un statut special in ceea ce priveste monitorizarea. Articolul spune: “Autorizarea trebuie sa contina si reglementarile de monitorizare a emisiilor, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si obligatia de a furniza autoritatilor competente datele necesare cerute in autorizatie. Pentru instalatiile necesare prevazute la pct. 6.6 in Anexa 1 trebuie avute in vedere costurile si beneficiile realizate”. Acest text nu trebuie vazut ca un semnal de obligatii de monitorizare excesiva dar ele trebuie aplicate la fermele de porci si pasari. Sectiunea urmatoare da numai anumite idei in practica comuna de monitorizare. In unele zone fermierii trebuie sa tina in registru cu cantitatile de fosfat si azot acest registru este necesar acolo unde productia de furaje si alimente au o mare presiune asupra mediului inconjurator. Balanta rezultata da o indicatie asupra intrarilor si pierderilor de produse minerale in ferma. Informatiile pot fi folosite pentru a optimiza furnizarea de minerale de animale si pentru aplicarea gunoiului pe soluri agricole.

Chapter 2

98 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In unele ferme acestea au liste de nutrienti si soluri care se pot aplica in cantitati corespunzatoare in combinatie cu ingrasamant (nutrienti) natural sau mineral conform necesarului cerut de cultura si ciclului de rotatie a culturilor. Nivelul de precizie variaza in raport de analizele gunoiului si solului si de folosirea unei planificari si organizari al folosirii ingrasamintelor naturale recunoscute corelate la necesarul general estimat continut de informatiile publice sau folosind experienta fermierilor cu o practica mai lunga. Legislatia care se in unele tari este descrisa in sect.2.7 care explica ca extinderea registrelor de date asupra ingrasamintelor naturale este variabila. Fermierii vor inregistra , cumparaturile facute de ei in special a articolelor principale pentru furajare,combustibili (inclusiv electricitate),consumurile de apa etc. Intrucit furajele si apa sunt principalele intrari pentru septelul fermei,acestea pot fi trecute la inregistrari indiferent daca sau nu sunt patrate chitantele(facturile). Cele mai multe dintre fermele de pasari vor trebui sa aiba material de asternut , pe cind la fermele de porci se pot folosi paie,care uneori pot fi procurate de la fermele agricole din vecinatate . Inregistrarea computerizata si administrarea costurilor ,intrarile-iesirile etc.sunt tot mai mult aplicate la unitatile mari. Acoloa unde se aplica sistemul de inregistrari ,unitatea trebuie sa fie echipata cu apometre , contoare de electricitate si calculatoare astfel sa se asigure si un control al climatului din interiorul halelor . Trebuie deasemenea avut in vedere ca depozitarile de slam de gunoi trebuie verificate pentru a depista scaparioe si scurgerile de slam, coroziunea tancurilor sau alte defectiuni care trebuie remediate. Ar putea fi nevoie de personal calificat . Emisiile regulate in apa se pot permite dar sub legislatia specifica si conditii de monitorizare si control. In mod curent ,fermierii nu monitorizeaza si controleaza emisiile in aer,daca aceasta nu se impune ca rezultat al plingerilor vecinilor. Aceste plingeri se refera in special la zgomot si emisii odorizante. In Irlanda monitorizarea emisiilor si a punctelor de prelevare probe de aer(mirosuri),zgomote,ape de suprafata/freatice, teren si reziduri,este impusa prin Licenta de Control Poluare

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 99

3 CONSUMURI SI NIVELE DE EMISII LA FERMELE INTENSIVE DE PASARI SI PORCI

Acest capitol prezinta datele asupra consumurilor si nivelurilor de emisii asociate cu activitatile din fermele de porci si pasari.Aceste date sun bazate pe informatiile obtinute prin schimbul de date. Pentru a prezente o imagine generala a domeniilor de aplicare in aceste sectoare(in Europa) si pentru a servi ca puncte de reper a performantelor si nivelurilor asociate cu tehnicile prezentate in capitolul 4. Factorii care contribuie la cumulul de date pot avea uneori variatii. Imprejurarile in care au fost obtinute datele sunt descrise mai detaliat in capitolul 4. 3.1 Introducere Majoritatea sistemelor de productie si tehnicilor aplicate in fermele de septel intensive au fost descrise in capitolul2. Nivelurile de consumuri si emisii nu au fost intotdeauna clar exprimate si ca atare pot apare deosebiri mari datorate unui numar de factori.

Problema principala de mediu Activitatea majora din ferma

Consumuri Emisii potentiale

Adapostirea animale ; * modul in care sunt tinute animalele ( custi, cutii sau libere ) * sistemul de a indeparta si depozita gunoiul produs

Energie, strat absorbant

emisii in aer (NH3) mirosuri, zgomote, gunoi

Adaposturi animale : * echipament de control si mentinere climatul in hala . * echipament de hrana si adapare animale

energie,furaje,apa zgomote,apa uzata,praf CO2

Depozitare furaje si aditivi hrana energie praf

Depozitare gunoi in amenajari separate energie emisii in sol, (NH3) mirosuri,emisii in sol

Depozitare reziduri si alte resturi mirosuri,emisii in sol si in ape freatice

Depozitare carcase mirosuri

Incarcarea si descarcarea animalelor zgomote

Aplicarea gunoiului pe cimp energie emisii in aer, mirosuri, emisii in sol, in ape freatice sau de suprafata de N,P si K etc., zgomote

Tratarea gunoiului la ferma aditivi, energie, apa emisii in aer, apa uzate, emisii in sol

Macinarea furajelor energie praf, zgomot

Tratarea apei uzate aditivi, energie mirosuri, apa uzata

Incinerarea reziduurilor (carcase) energie emisii in aer, mirosuri

Table 3.1: Key environmental issue of the major on-farm activities Structura informatiilor : este important a fii intelese legaturile intre activitatea din ferme, descrise in capitolul 2, pentru a putea interpreta nivelurile de emisii din fermele cu septel

Chapter 3

100 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

intensiv. In mod cert exista o legatura directa intre nivelurile de intrare emisii si diferitele resurse si nivelurile de emisii. In ambele sectoare, trebuie data cea mai mare atentie asupra emisiilor legate de metabolismul animalelor. Problema principala este gunoiul : cantitatea produsa, compozitia, metodele de indepartare, depozitarea, tratarea si aplicarea pe terenul agricol. Aceasta reflecta ordinea in care sunt prezentate activitatile incepand cu furajarea care este principala influenta in consumuri, urmata de productia de gunoi care este cea mai importanta problema de emisie. Intelegerea datelor : nivelurile de consumuri si emisii depind de multi factori precum furajarea animalelor, faza de productie si sistemul de organizare si management. Aditional exista factori precum clima, caracteristicile solului, care trebuiesc luati in consideratie. Intrucat mediile au o valoare limitata acestea acolo unde este posibil sunt evitate. Tabelele prezentate arata cele mai mari domenii posibile de raportare a consumurilor si emisiilor. In unitatile standard NS sunt aplicate valori de comparare in mod obisnuit si care se aplica oriunde in lume. Daca datele se afla la nivelurile in aceeasi ordine de magnitudine cu alte niveluri, ele pot forma un domeniu de date care nu sunt distinse explicit. Nivelurile de consumuri si emisii pot fi masurate prin diferite metode la diferite momente implicand factorii mentionati mai sus. In scopul compararii si pentru referinta se vor mentiona factorii relevanti care influenteaza caracterul si nivelul consumurilor sau emisiilor prezentate. In stabilirea nivelurilor de consumuri si emisii trebuie sa se faca distinctia intre o activitate singulara si activitatile per total ale fermei. Acolo unde este posibil datele care sunt direct asociate cu o singura activitate la ferma se vor mentiona separat pentru a reda o legatura clara cu tehnicile de reducere descrise in capitolul4 . In unele situatii nu este posibil sa identificam emisiile pe baza de activitate coactivitate, adica pe fiecare activitate in parte si in acest caz ele se mentioneaza la consumuri si emisii per total unitate. Pentru stabilirea nivelurilor de consumuri si emisii intr-o ferma de porci este important sa cunoastem sistemul de productie aplicat. Cresterea si aducerea la greutatea de sacrificare 90 - 95 Kg. (UK) si 100 - 110 Kg ( in alte tari) sau 150 - 170 Kg (Italia) se face in diferite perioade de timp. Pentru productia de pasari, sistemele sunt cam aceleasi in UE. Trebuie facuta remarca ca folosirea la unitatile fermiere a datelor de standardizare si de comparabilitate tarile din UE folosesc “ unitate animala “ sau “ echivalent animal “. In aceasta chestiune exista probleme cu unitatile de standardizare intrucat in diferite tari din UE sunt diferite metode de standardizare, de exp. in Suedia, 1 unitate = 3 scroafe = 10 porci de taiat = 100 gaini, pe cand in Irlanda 1 porc de taiat = 1 scroafa. In Portugalia “echivalent animal” in sectorul porcin are 45 kg in medie pe cand in Italia se ia ca greutate reprezentativa 85 Kg. 3.2 Niveluri de consum 3.2.1 Niveluri nutrionale si consum de hrana Cantitatea si consumul de furaje alocate la porci si pasari este un factor important in determinarea cantitatii de gunoi produs, compozitia chimica si structua psihologica. Astfel furajarea devine un factor important in performantele de mediu intr-o unitate cu septel intensiv. Emisiile dintr-o ferma sunt predominant relatate la procesele metabolice ale animalelor din crescatorie. Urmatoarele doua procese sunt considerate esentiale : * digestia enzimatica a furajelor in tractul gastro-intestinal * absorbtia nutrientelor din tractul gastro-intestinal

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 101

Intelegerea deplina a acestor procese este necesara pentru apropierea unui domeniu mai larg de furaje, aditivi furajeri adaptati la nevoile unui animal si pentru imbunatatirea productiei. Utilizarea nutrientilor in stocul de furaje nu conduce numai la o productie eficienta dar conduce si la reducerea sarcinei ambientale si de mediu.Nivelul consumurilor poate varia de la consumurile energetice pentru un singur animal care necesita intretinere, ingrasare si productie. Cantitatea totala de furaje consumate este si un rezultat al duratei ciclului de productie, ratia zilnica si tipul de productie care este de asemenea influentat de un numar de factori in legatura cu animalul. Datele si nivelul consumurilor sunt reportate per Kg, per cap, per ciclu de productie sau per kg de produs ( oua si carne ). Comparatia este dificil de facut cand se folosesc tipuri diferite de rase de animal si scopuri diferite ale productiei ( greutate ou sau greutate animal), acestea intr-un ciclu de productie. Urmatoarele sectiuni prezinta o imagine generala a nivelurilor de furaje consumate si necesarul de nutrienti si deasemenea variatia existenta impreuna cu factorii de influentare . 3.2.1.1 Hranirea pasarilor In tabela 3.2. se arata nivelurile de hranire pentru diferite specii de pasari.

Speciile de pasari

Ciclul FCR 1) Nivel alimentare ( kg/pasare/ciclu )

Cantitate in kg/pasare/an )

Gaini outoare 12 - 15 luni 2,15 - 2,52) 5,5 - 6,6 (pana la productie)

34 - 47 (in timpul perioadei de

productie oua Pui de gratar 35 - 55 zile

(5 - 8 sarje pe an)1,73 - 2,1 3,3 - 4,5 22 - 29

Curcani 120 (femela) 150 (mascul) zile

2,65 - 4,1 33 - 38

Rate 48 - 56 2,45 5,7 - 8,00 Gaina de guineea

56 - 90 zile 2 4,5

1) FCR = rata de conversie aliment 2) FCR kg de furaj / kg oua, se obtin rate mai inalte de oua si reziduuri mai putine.

Table 3.2: Indication of production time, conversion ratio and feeding level per poultry species [26, LNV, 1994], [59, Italy, 1999], [126, NFU, 2001], [130, Portugal, 2001] Alimentarea pasarilor si componentele folosite in amestecurile de furajare pasari au fost descrise in sectiunea 2.2.5.1. Compozitia aminoacida a furajelor este bazata pe conceptul “proteine ideale” pentru principalele specii. Pe baza acestui concept “ proteine ideale “ nivelul aminoacizilor este aflat prin indicarea nivelului de lizina raportat la alti aminoacizi din furaje. Practicile curente (impreuna cu alte practici variabile) sunt reportate in tabela 3.3. Balanta recomandata pentru aminoacizi este cotata din literatura dar nivelurile practice pot fi rezultate din observarea pe teren la nivel european.

Pui de ingrasare Outoare Curcan Nivel curent de energie MJ/kg, ME basis faza 1 12.5 – 13.5 11.0 – 12.5 faza 2 12.5 – 13.5 11.0 – 12.5 faza 3 12.5 – 13.5 11 – 12 11.5 – 12.5 faza 4 11.5 – 13.5 faza 5 Nivel proteine curent (CP=N*6.25), continut total

Chapter 3

102 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

% furaj, faza 1 24 – 20 30 – 25 % furaj, faza 2 22 – 19 28 – 22 % furaj, faza 3 21 – 17 18 – 16 26 – 19 % furaj, faza 4 24 – 18 % furaj, faza 5 22 – 15 Nivel curent de lezina, continut total % furaj, faza 1 1.30 – 1.10 1.80 – 1.50 % furaj, faza 2 1.20 – 1.00 1.60 – 1.30 % furaj, faza 3 1.10 – 0.90 1.40 – 1.10 % furaj, faza 4 1.20 – 0.90 % furaj, faza 5 1.00 – 0.80 mg/day 850 – 900 Balanta aminoacida recomandata, in procentaj / nivel de lizina trionina : lizina 63 – 73 66 – 73 55 – 68 metionina + cistina : lizina 70 – 75 81 – 88 59 – 75 triptopan : lizina 14 – 19 19 – 23 15 – 18 valina : lizina 75 – 81 86 – 102 72 – 80 izoleucina : lizina 63 – 73 79 – 94 65 – 75 arginina : lizina 105 – 125 101 – 130 96 – 110 ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Table 3.3: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids balance [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to references as, Mack et al., 1999; Gruber, 1999 Indicatiile nivelurilor aplicate de calciu si fosfat sunt listate mai jos in tabela 3.4.

Specii pasari

Outoare ( mg / animal /

zi)

Pentru carne ( g / kg furaj)

0 – 2 wks 2 – 4 wks 4 – 6 wks Ca % 0.9 – 1.5 1.0 0.8 0.7 Pav % 1) 0.4 – 0.45 0.50 0.40 0.35 1) fosfat disponibil

Table 3.4: Applied calcium and phosphorus levels in feed for poultry [117, IPC Livestock Barneveld College, 1998] [118, IPC Livestock Barneveld College, 1999] [26, LNV, 1994] [122, Netherlands, 2001] 3.2.1.2 Alimentarea porcilor Pentru porci strategia de furajare si formulatia furajelor este in raport de mai multi factori precum ; greutatea in viu, stagiul de productie-reproductie. trebuie facuta o distinctie intre furajarea scroafelor tinere, scroafelor matca si scroafele gestante pe de o parte si fata de scroafele fatate pe de alta parte. Cantitatile de furaje sunt exprimate in kg/zi in continut energetic per kg.de furaj.Un mare numar de tabele si de date se rrefera la strategiile de furajare. Urmatoarea tabela prezinta domeniile de nivelui aplicate in Europa,fiind totusi poibil ca se pot aplica niveluri mai mari sau mai mici. Rezultatul final depinde de cantitatea consumata si de concentratia nutrientilor si ca atare sunt recomandate niveluri minime pentru diferite furaje pentru intilni necesarul per porc data in ratia medie zilnica. Cantitatea de furaje pentru scroafele

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 103

in productie ,inclusiv in perioada uscata si depinzind de energia asimilata este de aprox.1.300-1`.400 per an. In tabela 3.5 nivelul mediu nutritional este corespunzator pentru scroafe. Scroafele care alapteaza in general,au nevoie de un nivel nutritional putin mai mare decit scroafele gestante. In general se cere o mai mare concentratie de CP si lezina in ratia de furaje. Necesarul de energie creste impreuna cu momentul fatarii. Dupa fatare, necesarul zilnic energetic creste , insa creste si cantitatea de gunoi produsa.Intre fatare si prima intarcare ,nivelul de energie ramine mare pentru a ajuta animalul sa se refaca si a preveni pierderea de greutate si conditiile proprii. Dupa intarcare, continutul energetic in furaje se poate reduce. In timpul iernii, se aplica un nivel de energie mai mare la scroafele gestante. Compozitia aminoacida a furajelor se bazeaza pe conceptull”proteina ideala” pentru speciile importante. In acest concept “poteine ideale”,necesarul de aminoacizi este gasit prin indicarea nivelului de lezine corelat la alti aminoacizi la nivelul real de lezina in furaje. Practicile curente din teritoriu sunt (chiar variabil) reportate la tabela 3.5. si 3.8. Balanta recomandata de amino-acizi sunt extrase din literatura specifica, prin compararea nivelurilor dd lezina si proteine cu observatiile din teren la nivel european.

Scroafa in lactatie Scroafa gestanta

Nivel energetic curent (MJ/kg), ME faza 1 12.5 – 13.5 faza 2 12 – 13

Niveluri proteine curent (CP=N*6,25), continut total %furaj, faza 1 18 – 16 %furaj, faza 2 16 – 13 Nivel real de lizina, continut total %furaj, faza 1 1.15 – 1.00 %furaj, faza 2 1.00 – 0.70 Balanta aminoacida recomandata in procentaj la nivelul de lyzina trionina: lizina 65 –72 71 – 84 metonina+cistina:lizina 53 – 60 54 – 67 triptofan:lizina 18 – 20 16 – 21 valina:lizina 69 – 100 65 – 107 isoleucina:lizina 53 – 70 47 – 86 arginina:lizina 67 – 70 - ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Table 3.5: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for sows (1 phase for each major stage of growth) [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to literature such as, Dourmad, 1997; ARC, 1981. In tabela 3.6 sunt aratate nivelurile aplicate de calciu si fosfat in alimentatia scroafelor.

Scroafe de imperechere si gestante

Scroafe in lactatie

Furaj (kg/scroafa/zi) 2.4 – 5.0 2.4 – 7.2 Calciu (%furaj) 0.7 – 1.0 0.75 – 1.0 Fosfor total(%furaj) 0.45 – 0.80 0.55 – 0.80

Table 3.6: Applied calcium and phosphorus levels in feed for sows [27, IKC Veehouderij, 1993], [59, Italy, 1999], [124, Germany, 2001]

Chapter 3

104 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Porcinele sunt alimentate conform greutatii lor, tainul crescind pe masura cresterii greutatii lor. In perioada teriminala a finisarii(ultimele 20-30 kg.)cantitatea de furaje administrata ramine neschimbata. Un astfel de exemplu este prezentat in tabela 3.7 pentru” finisati” in Italia,unde se face distinctia intre greutate si porcii usori. In general,furajarea este “ad libitum”pentru porcii usori care pot capata o buna dezvoltare musculara si o furajare rationala pentru porcii grei care au o considerabila tendinta de acumulare grasimi pe masura greutatii lor mai mare. Aceasta schimba compozitia furajelor ,de exemplu zerul (5-6% din materia usacata) poate fi folosit pentru porcii mari in cantitate de 13-15 litri care inlocuiesc 1 kg.de furaj uscat. Zerul poate fi folosit la cresterea cantitatii de la 3-4 litri per cap/zi la 30 kg pina la maxim 10-12 litri pentru o greutate peste 130 kg.(cantitatile peste aceste nivele ar putea avea un efect negativ in utilizarea ratiei zilnice totale).

Porci grei

Greutate in viu (kg) Pana la 25 30 50 75 100 125 150+

Furaj (88%dm)(kg/zi) Ad lib. 1.2 – 1.5 1.5 – 2.0 2.0 – 2.5 2.5 – 3.0 2.7 – 3.2 3.0 – 3.4 Furaje(%din greutatea in viu) -- 4 – 5 3 – 4 2.7 – 3.3 2.5 – 3.0 2.2 – 2.5 2.0 – 2.2

Furaj (%din greut. metab.)w0,75 -- 10 – 12 8 – 10 8 – 10 8 – 10 7 – 9 7 – 8

Porci usori Furaj(88%dm)(kg/zi) Ad lib. 1.5 2.2 2.8 3.1 -- -- Energie digest.(MJ/kg) 13.8 13.4 13.4 13.4 13.4 -- -- Lyzin (%) 1.20 0.95 0.90 0.85 0.80 -- --

Table 3.7: Exemplu de rationalizare folosita pentru porcii usori, grei si in de sacrificare in Italia [59, Italy, 1999] Cantitatea total de furaje consumate in timpul cresterii si finisarii depindede rasa,FCR cresterea zilnica,lungimea perioadei de finisare si greutatea in viu finala. Pentru porcii in cresterea de la 25 kg.pina la 110 kg. se consuma 260 kg.furaje. Desigur, nivelurile de furaje sunt cele mai importante. Nivelurile nutritional trebuie sa intilneasca necesarull zilnic de crestere sau productie. Pentru fiecare categorie de greutate se poate distinge necesarul corespunzator asa cum este in tabela 3.9 .Crescator , perioada de finisare de la 30 kg si pina la greutatea finala, este impartita in 2-3 faze de furajare. In aceste faze ,continutul in nutrienti variaza pentru a intilni necesarul de furaje al porcului. De la sfirsitul primei faze de crestere intre 45 si 60 kg. si a doua faza intre 80 si 110 kg. Unde o furajare este administrata intre 30 si 110 kg continutul furajului este egal cu media nivelului al celor 2 faze.

Porci Nivel curent de energie (MJ/kg), ME faza 1 (purcel) 12.5 – 13.5 faza 2 (porc la crescut) 12.5 – 13.5 faza 3 (porc la sacrificat) 12.5 – 13.5 Nivel proteine curent (CP=N*6,25), continut total %furaj faza 1 21 – 17 %furaj faza 2 18 – 14 %furaj faza 3 17 – 13 Balanta de aminoacizi recomandata, in procent la nivel de lizina % feed, phase 1 1.30 – 1.10 % feed, phase 2 1.10 – 1.00 % feed, phase 3 1.00 – 0.90

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 105

Balanta de aminoacizi recomandata, in procent la nivel de lizina trionina: lizina 60 – 72 metonina+cistina:lizina 50 – 64 triptofan:lizina 18 – 20 valina:lizina 68 – 75 isoleucina:lizina 50 – 60 arginina:lizina 18 – 45 ME = energie metabolica CP = proteina bruta

Table 3.8: Appraisal of current protein and lysine levels and scope for recommended amino acids for pigs (1 phase for each major stage of growth) [171, FEFANA, 2001], with reference for amino acids to literature such as, Henry, 1993; Wang et Fuller, 1989 and 1990; Lenis, 1992 Indicatiile pentru nivelele aplicate pentru fosfor si calciu in furajarea porcilor la ingrasat si la finisat sunt date in tabela 3.9.

Greutate porc in viu Parametrii nutritionali 30 – 55 kg 55 – 90 kg 90 – 140 kg 140 – 160 kg Calciu (%furaj) 0.70 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65 – 0.90 0.65 – 0.80 Fosfor total(%furaj) 0.44 – 0.70 0.45 – 0.70 0.50 – 0.70 0.48 – 0.50

Table 3.9: Nivelul de calciu si fosfor aplicate in furajarea porcilor la ingrasat si sacrificat [27, IKC Veehouderij, 1993], [124, Germany, 2001], [59, Italy, 1999] La momentul sacrificarii pentru porcul de greutate mare in Italia se disting diferite intervale de greutate cu nivelurile nutritive lor aferente (Table 3.10).

Parametri nutritionali Porci 35 - 90 kg

Porci 90 - 140 kg

Porci 140 - 160 kg

Proteina cruda (CP, %) 15 – 17 14 – 16 13 Grasimi crude 4 – 5 <5 <4 Fibra cruda <4.5 – 6 <4.5 <4 Total lizina 0.75 – 0.90 0.65 – 0.75 0.60 – 0.70 Total metionina+ cistina 0.45 – 0.58 0.42 – 0.50 0.36 – 0.40 Total trionina 0.42 – 0.63 0.50 0.40 Total triptofan 0.15 0.15 0.10 – 0.12 Calciu 0.75 – 0.90 0.75 – 0.90 0.65 – 0.80 Total fosfor 0.62 – 0.70 0.50 – 0.70 0.48 – 0.50 Energie digestibila MJ/kg >13 >13 >13

Table 3.10: Media nivelurilor nutritionale aplicata in Italia pentru porci grasi la diferite intervale de greutate vie (ca % hrana cruda) [59, Italy, 1999] 3.2.2 Consumul de apa Cantitatea totala de apa folosita include nu numai consumul necesar animalelor ci si apa folosuita pentru curatenia adaposturilor,echipamentelor si curtii fermei. Apa menajera folosita aecteaza in particular volumulo total de apa produs la ferma.

Chapter 3

106 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

3.2.2.1 Necesarul consum apa in fermele de pasari 3.2.2.1.1 Consumul animalier Sectorul avicol, implica un consum de apa necesar pentru satisfacerea nevoilor fizice ale animalelor. Acest consum depinde de o serie de factori precum : * specia si virsta * conditii de sanatate * temperatura apei * temperatura ambientala * consumul de furaje * sistemul de apa potabila folosit. Pe masura ce tempereatura creste , necesarul de alimentare apa creste in mod geometric (x3) . Un numar mare de gaini outoare creste consumul zilnic de apa. Cu privire la sistemele de alimentare apa de baut , cele care sunt prevazute cu nipluri de picurare produc un consum mai scazut fata de cle cu robinet. Consumul mediu de apa se ridica la nivelul aratat in tabele 3.11. Ratiile de furaje/apa raportate sunt numai cele pentru pui si outoare.

Specii pasari

Ratia medie apa - furaj (litri/kg)

Consumul de apa per ciclu

(L/cap/ciclu)

Consum anual de apa (L/pasare/an)

Gaini outoare 1.8 – 2.0 10 (pana la productie) 83 – 120 (prod.ou)

Pui de gratar 1.7 – 1.9 4.5 – 11 40 – 70 Curcan 1.8 – 2.2 70 130 –150

Table 3.11: Consumul de apa la diferite specii de pasari per ciclu si per an [27, IKC Veehouderij, 1993] [59, Italy, 1999] [26, LNV, 1994] 3.2.2.1.2 Utilizarea apei de curatenie Apa reziduala rezulta in principal din apa folsita la curatirea halelor. Toate imprastierele de la apa de baut sunt in mod normal indepartate impreuna cu gunoiul. Fermele care produc gunoi umed , por depozita acest gunoi in rezervoarele de stocare . La fermele unde rezulta gunoi uscat ,apa reziduala este stocata in mod diferit (tancuri-cisterne)-vezi tabela 3.12. care arata apa de curatare estimata pentru diferite ferme si hale de pasari. Volumul de apa folosit pentru curatenie ,este variabil si depinde de tehnica aplicata si presiunea apei . De asemenea consumul de apa calda sau aburi in locul apei reci pentru curatenie va reduce volumul apei folosite la curatenie. Pentru gainile ouatoare, utilizarea apei pentru curatenie variaza in functie de sistemul de adapost. Curatenia este facuta la fiecare 12 – 15 luni. Pentru ouatoarele tinute in cotete este necesara mai putina apa decat pentru ouatoarele tinute pe asternut absorbant. Curatenia la sistemele de adapost unde ouatoarele sunt tinute pe pat absorbant, variaza in functie de aria acoperita de perforatii. Cu cat suprata de grilaj este mai mare cu atat volumul este mai mare. Pentru o podea complet solida, media consumului de apa este estimata a fi la 0.025 m3 per m2. Apa de curatare utilizata pentru adaposturile cu pui de carne variza mult intre Finlanda si Olanda, unde se consuma de 10 ori mai multa apa. Utilizarea apei calde poate reduce consumul de apa cu 50 %.

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 107

Specii de pasari Folosit pe m3 per m2 la curatenie

Ciclu pe an Folosit pe m3 per m2 per an

Ouatoare - custi 0.01 0.67 – 1 0.01 Ouatoare – pat absorbant >0.025 0.67 – 1 >0.025

Pui gril 0.002 – 0.020 6 0.012 – 0.120 Curcani 0.025 2 – 3 0.050 – 0.075

Table 3.12: consum estimativ apa pentru curatenie la halelede pasari [62, LNV, 1992] 3.2.2.2 Necesar apa pentru fermele de porci 3.2.2.2.1 Consum animalier In aceasta privinta se pot identifica patru tipuri de consum : 1. apa necesara pentru mentinerea homeostazei si satisfacere necesarului pentru crestere. 2. apa bauta in exces de catre animale fata de ceea ce este strict necesar. 3. apa care este risipita in momentul in care se bea din cauza sistemului de distributie incorent. 4 apa folosita de animale pentru satisfacerea nevoilor comportamentale, precum imprastierea de apa din cauza comprtarii animalelor care nu au suficient loc de miscare”joaca”. Consumul de apa per animal este exprimat in litri per kg.de furaj si depinde de : * virsta si greutatea animalului in viu. * starea de sanatate. * stadiul de productie * conditii climaterice * furaje si structura furajelor. Consumul de apa pentru porcii la finisat per kg.de alimente ingestate descreste odata cu virsta,dar animalele avind o ratie mai mare de furaje pina la terminarea perioadei de finisare si consumul zilnic de apa este mai mare. In Italia unde finisarea se face pentru porci mai mari furajele se administreaza in forma lichida cu o ratie apa/furaj de 4:1 si cind se mai foloseste derivate din productia de lactate, ratia poate ajunge 6:1 Cu privire la continutul de furaj,nivelurile mici de CP reduc si consumul de apa. In unele cazuri s-a 0bservat o reducere de 30% (Spania) Pentru scroafe, consumul de apa este foarte important pentru mentinerea homeostazei si pentru productia de purcei sau lapte . Ingestia de multa apa are un efect pozitiv asupra capacitatii de ingestie a animalului in timpul perioadei de supt si mentinerea sanatatii organelor urogenitale in timpul gestatiei.

Tipul productiei de

porci

Greutate sau perioada de productie

Ratia apa/furaj (l/kg)

Consum apa (l/zi/cap)

De sacrificare 25 – 40 kg 40 – 70 kg 70 – final

2.5 2.25

2.0 – 6.0

4 4 – 8

4 – 10 Purcei tineri 100 – imperecheri 2.5

uscat pana la 85 zile de gestatie

5 – 10

de la 85 zile gestatie pana la fatare

10 – 12 10 – 22 Scroafe

Lactatie 15 – 20 25 – 40 (fara limita)

Chapter 3

108 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Table 3.13: Necesarul de apa la porci de finisat si scroafe exprimat in l/cap/zi raportat la varsta si stadiul de productie (Derived from [27, IKC Veehouderij, 1993], [59, Italy, 1999], [125, Finland, 2001] and [92, Portugal, 1999]) Aportul de apa (sau lichid) este important pentru cresterea porcilor de sacrificare si are o influenta clara asupra productiei de dejectii si asupra calitatii dejectiilor. Pentru 25 – 60 kg greutate vie, consumul de apa este de 4 – 8 litri pe zi, crescand la 6 – 10 litri pe zi o data cu luarea in greutate vie. In general, productia de dejectii creste insa cu o descrestere simultana a procentajului materiei uscate, ca urmare a maririi consumului de apa (tabelul 3.14). Aceasta caracteristica este similara porcilor, scroafelor cu purcei de lapte (incluziv pe pat absorbant) si scroafelor de reproductie cu apa ce include alte lichide precum zerul, laptele smantanit si efluent din insilozare [91, Dodd, 1996].

Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi) Productie gunoi (m3/ porc/an)

Continut furaj uscat (%)

1.9:1 2.03 0.88 13.5 2.0:1 2.03 0.95 12.2 2.2:1 2.03 1.09 10.3 2.4:1 2.03 1.23 8.9 2.6:1 2.03 1.38 7.8

Table 3.14: Exemplu de efect prin ratia apa/furaj in perioada de productie si continutul in materie uscata de gunoi la porcii pentru crestere si sacrificare [27, IKC Veehouderij, 1993], with reference to Mestbank Overijssel en Midden, the Netherlands, 1991 Scurgerile, risipa de apa si productia de slam de gunoi sunt ambele influentate de tipul sistemului pentru apa potabila si viteza livrarii de apa. In tabela 3.15 se poate vedea o crestere a vitezei de alimentare cu apa la niplurile de la care se bea apa care conduce la cresterea volumului de slam produs cu factorul de 1,5 si in acelasi timp o scadere a continutului dm. al slamului.

Livrare apa (l/porc/min)

Productia de gunoi (m3/porc/an)

Continut gunoi uscat (%)

0.4 1.31 9.3 0.5 1.45 8.1 0.6 1.60 7.2 0.7 1.81 6.1 0.8 2.01 5.2

Table 3.15: Efecte ale livrarii de apa la duzele de baut pe productia si continutul uscat de gunoi la porcii in crestere si la finisat [27, IKC Veehouderij, 1993], with reference to Mestbank Overijssel en Midden the Netherlands, 1991 3.2.2.2.2 Utilizarea apei pentru curatenie Volumul de apa produs la fermele de porci,este in mod direct legat de cantitatea de apa pentru curatenie folosita. Consumul de apa la fermele de porci este afectat nu numai de catre tehnica folosita dar si de sistemul halelor de crestere,intrucit este folosita multa apa pentru spalarea pardoselelor si indepartarea gunoiului. De exemplu, pardoselele cu gratare folosesc apa mai putina pentru spalarre. In tabela 3.16 sunt raportate anumite date care au fost masurate in diferite tipuri de ferme sau sisteme de pavimente ,dar la care se observa variatii mari datorate presiunii mari si detergentilor folositi la umezirea suprafetei. Variatia in utilizarea sistemelor de podele nu poate astfel explica nivelul si variatia intre diferitele tipuri de ferme.

Tipul sistem/ferma Consum

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 109

Pardosea solida 0.015 m3/head/day Pardosea perforata partial 0.005 m3/head/day Pardosea gratar 0 Ferme de crestere 0.7 m3/head/year Ferme pentru sacrificare 0.07 – 0.3 m3/head/year

Table 3.16: Consum estimat de apa pentru curatarea la fermele de porci [59, Italy, 1999], [62, LNV, 1992] 3.2.3 Consum de energie Cuantificarea consumului de energie din fermele-crescatorii este o sarcina complexa pentru toate sistemele de productie, intrucit uneori organizarea si sistemele nu sunt omogene. In plus, tehnologiile aplicate in sistemele de productie, unde cantitatea de energie consumata depinde de caracteristicile structurale si de productie ale ferme. Un alt factor important care influenteaza consumul de energie este acela al conditiilor climaterice [188, Finland, 2001]. Colectarea de date despre consumul de energie este o chestiune dificila,intrucit consumul de energie este variabil si adesea nu este clar monitorizat. Unitatile difera si in raport de transportatorul de energie si adesea necesita timp de convertire in kW sau Wh per zi pentru a permite compararea . Datele pot fi exprimate per zi per cap , dar daca se calculeaza la perioade de peste un an,atunci se pot lua in calcul si efectele de sezon si daca s-au folosit ventilatoare sau elemente de incalzit. In Italia, UK,Finlanda utilizarea energiei la fermele de pasari si porci, sunt prezentate in urmatoarele sectiuni [59, Italy, 1999] [72, ADAS, 1999; 73, Peirson, 1999]. 3.2.3.1 Fermele de pasari Cu privire la fermele pentru gaini outoare , incalzirea artificiala a halelelor nu se aplica in mod comun, din cauza ca pasarile au nevoie de o temperatura mai scazuta si au densitate mare in hala. Aplicarea standardelor minime pentru protectia gainilor outoare (EC,1999)poate duce la o crestere a consumului de energie,dar depinde si de tehnica aplicata. Activitatile care necesita energie sunt: * incalzire apa in timpul iernii * distribuirea de furaje * ventilarea halelor * iluminat, aceasta cere un nivel mare de consum ,intrucit iluminatul artificial trebuie sa fie pe o perioada constanta din timpul anului,astfel incit sa creasca productia de oua in zilele cele mai scurte. * colectarea oualor si sortarea acestora : consumul este de aprox. 1 kW per 50-60 m.de banda transportoare. * operatiuni sortare si facilitati ambalare. La fermele pentru pui de ingrasat, consumul principal are loc in urmatoarele zone : * incalzire locala in faza initiala a ciclului care se efectueaza cu incalzitoare aer cald. * distributia si uneori pregatirea furajelor * ventilatia halelor, care uneori variaza in perioadele de iarna si de vara de la 2000 la 12000 m3 / h per 1000 capete.

Chapter 3

110 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Consumul energetic in fermele din Italia, legat de prepararea hranei, ventilarea adapostului si incalzirea apei in timpul lunilor de iarna (unde este necesar), poate fi cu 30 – 35 % mai mare decat in fermele cu pui de carne; vezit tabelul 3.17. Varietatea consumului de energie in timpul anului este in principal legata de tipul fermei si tipul sistemelor utilizate. In fermele cu pui de carne, in care consumul atribuit controlului climatului este predominant, variatiile sezoniere pot fi substantiale adica consumul energetic pentru productia de caldura iarna este mai mare decat pentru ventilatia pe timp de vara. In fermele de pui de carne, consumul de energie electrica este la maximum pe timp de vara (ventilatia) si consumul termic este la maximum pe timp de iarna (incalzirea ambientului). La fermele cu gaini ouatoare, acolo unde caldura nu este utilizata, maximul consumului energetic (electric) este vara, ca urmare a cresterii ratei de ventilare. [59, Italy, 1999] Table 3.17 arata necesarul de energie in activitatile esentiale la fermele de pui grill si gaini outoare,in Italia, din care este posibil sa se calculeze consumul total de energie. Consumul zilnic este destul de variabil depinzind de dimensiunea si echipamentul folosit, de masurile de economisire a energiei,de pierderile pe retea din cauza neizolarii.

Consum energie estimat (Wh/pasare/per zi )

Activitate

pui gratar gaini outoare incalzire locala 13 – 20 furajare 0.4 – 0.6 0.5 – 0.8 ventilare 0.10 – 0.14 0.13 – 0.45 iluminat -- 0.15 – 0.40 prezervare oua (Wh/ou/zi) 0.30 – 0.35

Table 3.17: nivel indicativ de consum zilnic energie la ferma de pasari in Italia [59, Italy, 1999] Consumul total de energie bazat pe aceste date de consum (Italian) a fost raportat ca variind intre 3.5 si 4.5 Wh per pasare per zi in functie de tipul de ferma. Intervalul nu corespunde datelor de consum al fermelor de pasari din UK, unde au fost raportate consumuri energetice cu mult mai mari pentru ambele ferme, adica ouatoare si pui de carne (tabelul 3.18). S-a evidentiat faptul ca informatiile din studiul UK include energia utilizata de ambele parti ale crescatoriei de pasari si astfel e posibil sa supraestimeze energia reala utilizata in unitatea de pasari. De exemplu, acolo unde fermele de pasari o instalatie de productie a furajului pe amplasament, consumul energiei ar fi mult mai mare decat la fermele care primesc furajul furnizat (de exemplu, consumul total de energie pentru o moara cu ciocane cu transfer pneumatic al fainii: 15 – 22 kWh).

specii dimensiune unitate

energie folosita (kWh/pasare vinduta

timp productie/pasar

energie folosita (kWh/pasare/zi

pina la 200.000 pasari vindute pe an

2.12 – 7.37 0.05 – 0.18 pui de ingrasare

peste200.000 pasari vindute pe an

1.36 – 1.93

42 zile

0.03 – 0.046

energie folos. (kWh/pasare/an

Perioada de ouare

energie folos. (Wh/pasare/an

pina la 75000 pasari in grup 3.39 – 4.73 9.29 – 12.9 ouatoare

peste 75000 pasari in grup 3.10 – 4.14 1 an

8.49 – 11.3

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 111

Datele contin utilizarea tuturor furnizorilor de energie (combustibil, electricitate) si activitatile de consum a energiei

Table 3.18: Nivel indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari din UK [73, Peirson, 1999] Pe linga tendintele anuale, cele zilnice, de consum energie electrica ,difera in raport de sistemul tehnic folosit in ferma. Uneori,se pot inregistra doua virfuri de consum per zi corespunzatoare distribuirii de furaje. Intrucit consumul de energie pentru alte specii din crescatorie se poate adauga, consumul total pentru curcani s-a inregistrat la aproape 1,4 - 1,5 kWh per pasare per an [124, Germany, 2001] and [125, Finland, 2001]. 3.2.3.2 Fermele de porci Energia folosita la fermele de porci este corelata si la iluminat, incalzire si ventilat. Lumina zilei este de dorit,dar se foloseste si lumina artificiala in zonele unde intensitatea luminii naturale poate fi diferita. Necesarul de energie pentru iluminatul halelor de crestere poate fi diferit in diferite zone ale Europei. Energia folosita pentru incalzit depinde si de tipul de animal si sistemul halei. Exemple sunt prezentate in [72, ADAS, 1999] si arata un interval considerabil de utilizare energetica. Pentru pregatirea hranei consumul total de energie este intre 15 si 22 kWh/tona de furaj acolo unde sunt folosite morile cu ciocan si distribuirea pneumatica. Paletizarea sau cubarea hranei va cere o mai mare cantitate de energie aprox.20kWh per tona.

Organizarea si tipul halei

Inputuri energie reproductie/sacrifica

re lot

(kWh/sacrificare produsi pe an )

Inputuri energie/lot de reproductie

(kWh/scroafa per

an)

Incalzire la hala de fatare Lampa incalzire la (250 W) 15.0 Lampa de incalzire prin fazare 50% 10.2 Lampa de control temperatura in boxa de fatari 7.8

Incalzire - conditii de acomodare Pupitru de ventilare / incalzitor 10 – 15 200 – 330 Pupitru de ventilaremai inalta 3 – 5 70 – 115 Ventilare / incalzire control automat 3 – 6 130 Ventilare Scroafe uscate /service 30 – 85 La fatare 20 – 50 Ventilatoare in hala de fatare 1 – 2 Ventilatoare la pupitru de comanda 1 – 2.25 Ventilatoare in hala de crestere 2 – 5 Ventilatoare la finisare 10 – 15 Ventilare naturala controlata automatic Negligible Iluminat Toate spatiile din hala 2 – 8 50 – 170 La moara si omogenizare

Chapter 3

112 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

La pregatirea hranei ptr. intregul lot 3 – 4.5 20 – 30

Table 3.19: Consum anual aprox. de energie la fermele de porci in UK [72, ADAS, 1999] Pe baza acestor date consumul total deenergie pe ambele tipuri de ferma afost calculat pe loturi diferite ca marime (Table 3.20).

La intarcat/la reproductie

Energie folosita (kWh/scroafa/an)

La intarcat/ la sacrificare

Energie folosita (kWh/porc vandut/an)

< 265 scroafe 457 – 1038 < 1200 pigs 385 – 780 265 - 450 scroafe 498 – 914 1200 – 2100 pigs 51 – 134 >450 scroafe 83 – 124 > 2100 pigs 41 – 147

Table 3.20: Energie totala anuala folosita per cap in diferite tipuri de ferme pentru diferite marimi in UK [72, ADAS, 1999] Consumul mediu zilnic per cap de animal a fost calculat in Italia pe diferite tipuri si marimi de ferma de aceeasi marime cu cel putin 10 capete de animal. S-a observat o mare variatie la fermele cu porci la sacrificat care au folosit o medie mai scazuta de energie precum si la fermele integrate. In acest sens a contat consumul mai scazut de motorina si electricitate.

Consum de energie pe tip de ferma (kWh/cap/zi)

Sursa de energie

Ferma integrata Intarcati La sacrificat Consum energie electrica 0.117 0.108 0.062 Motorina 0.178 0.177 0.035 Gaze naturale 0.013 0.017 0 Petrol 0.027 0.011 0.077 Gaze lichide 0.026 0.065 0.001 Total consum termic 0.243 0.270 0.113 Total consum energie 0.360 0.378 0.175

Table 3.21: Consum mediu zilnic de energie per tip de ferma de porci si per tip de sursa de energie in Italia [59, Italy, 1999] Efectul avut de dimensiunea fermei este ilustrat in tabela 3.22. (Italia). Aici, o ferma mai mare are consumul cel mai mare de energie. Aceasta a fost explicata prin folosirea unei mai mari tehnologii la unitatile mai mari cu un consum de energie asociat (factor 2.5). Este interesant de aratat ca acest consum e in contradictie cu experientele din UK unde loturile de animale mai mari au imputuri de energie mai scazute per lot comparativ cu loturile mici [72, ADAS, 1999].

Consum estimativ de energie pe tip de ferma (kWh/head/day)

Sursa de energie

pana la 500 porci

501 - 1000 porci

1001 - 3000 porci

peste 3000 porci

Consum energie electrica 0.061 0.098 0.093 0.150 Motorina 0.084 0.107 0.169 0.208 Gaze naturale 0.002 0.012 0.023 0.010 Petrol 0.048 0.029 0.011 0.049 Gaze lichide 0.042 0.048 0.018 0.026 Total consum termic 0.176 0.196 0.221 0.293

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 113

Total consum energie 0.237 0.294 0.314 0.443

Table 3.22: Consum mediu zilnic de energie pentru o ferma in Italia raportat la marimea fermei si sursa de energie [59, Italy, 1999] Alte diferente constatate au fost cu privire la energia electrica, aceasta fiind sursa de energie de baza dar s-a relevat ca necesarul de consum energie la fermele de porci sunt bazate predominant pe combustibilii fosili care furnizeaza pana la 70% din necesarul total de energie. In UK majoritatea necesarului de energie este consumat sub forma de energie electrica (>57 %). 3.2.4 Alte inputuri 3.2.4.1 Strat (pat) absorbant Cantitatea de absorbant depinde de speciile de animale, sistemul de adapostire (hale) si dimensiune ferma. Aceasta cantitate si folosirea acestei este exprimata in m3 per 1000 pasari sau in kilograme per animal per an(tabela 3.23).Cantitatile folosite pot creste pentru porci,acola unde legislatia si piata interna impun mai multe straturi.

Cantitati tipice Specii animale

Sistem hale

Reziduri folosite kg/animal/an m3/1000 head

ouatoare Pat absorbant rumegus lemn paie tocate 38 – 50 mm

1.0 3

rumegus lemn paie tocate hartie tocata

0.5 kg/pasare/paie 2.3 de ingrasat Pat absorbant

turba 0.25 – 0.5 kg/paie/paie

curcani Pat absorbant rumegus lemn paie tocate

14 – 15 (femele) 21 – 22 (masculi)

(2.7 sarje)

de sacrificat Tarc paie 102

Table 3.23: Cantitati tipice dematerial pentru straturi folosite la fermele de porci si pasari [44, MAFF, 1998] 3.2.4.2 Material pentru curatenie Materialul pentru curatenie (detergent) folosit impreuna cu apa va ajunge in final la instalatia de tratare a apelor reziduale sau in slamul de gunoi. Pentru curatenia halelor este folosita o variata cantitate de detergenti. In aceste domeniu avem putine informatii asupra cantitatilor folosite. Pentru pasari se foloseste 1 litru de dezinfectant per m3, dar pentru fermele de porci este dificil a evalua ,neavind date certe. 3.3 Nivelul emisiilor Majoritatea emisiilor din activitatile principale in orice ferma de pasari sau porci ,poate fi atribuita cantitatii,structurii si compozitiei gunoiului. Din punct de vedere al protectiei mediului ,gunoiul reprezinta cel mai important reziduu care trebuie tratat. In aceasta sectiune se arata inca

Chapter 3

114 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

de la prezentarea unor date generale despre caracteristicile gunoiului de la pasari si porci si apoi se arata nivelurile de emisii din principalele activitati ale fermei. Cele mai multe informatii din punct de vedere al mediului se refera la emisiile de NH3-N si NH4+-P2O4. Diferitele tipuri de activitati contribuie la aceste emisii in mod diferit astfel (Table 3.24). Pierderi totale pasari porci

kt % kt % total pierderi pe hala 29.21 68.6 20.41 69.9 total pierderi pe depozit 0.21 0.5 1.83 6.3 total pierderi pus pe sol 12.40 29.1 6.17 21.1 total pierderi afara-curte 0.76 1.8 0.80 2.7 Pierderi totale 42.58 100.0 29.21 100.0

Table 3.24: exemplu de contributie la emisiile de NH3N in diferite activitati in UK (1999) [139, UK, 2001] Caracteristicile gunoiului sunt in primul rind afectate de calitatea furajelor,exprimata in dm-% si concentratia nutrientilor (N.P. etc)si eficienta cu care animalul transforma furajele in FCR. Intrucit caracteristicile furajelor sunt variate ,concentratiile in gunoiul proaspat va arata aceleasi variatii.Masurile aplicate pentru a reduce emisiile asociate cu colectarea si depozitarea,tratarea gunoiului vor afecta structura si compozitia gunoiului si in final va influenta emisiile atunci cind se aplica pe cimp. Emisiile sunt prezentate mai degraba ca un domeniu decit o medie(valoare medie) care nu va permite a se cunoaste nivelul minim. Cel mai mic nivel si cel mai mare nivelcare au fost raportate sunt prezentate pentru a forma undomeniu de emisii european., Pe plan national emisiile emisiile vor varia pe diferite domenii,dar este de presupus ca vor fi alti factori similari aplicati. 3.3.1 Excretia de gunoi In aceasta sectiune se vizeaza nivelurile de gunoi si nivelurile de nutrienti . In acest sens s-au facut multe cercetari pentru a intelege cum productia de gunoi si continutul de nutrienti variaza cu stadiul de productie si compozitia dietei. S-au facut modele pentru a permite o calculare mai usoara a emisiilor,pierderilor metabolice sau retentia anumitor minerale. Ca un exemplu, se arata tabela 3.25 pentru a calcula mineralele excretate de catre diferite specii de animale. Cunoscind o anumita compozitie a furajelor,se va perimite identificarea productia bruta de minerale de N si PO2. Pierderea medie de N in timpul stocarii,tratarea si imprastierea pe teren sunt estimate a fi de 15% din productia bruta [174, Belgium, 2001].

productia bruta de minerale in gunoi (kg/animal /an )

Specii animale

P2O5 N Porci 7-20 kg. 2.03 x (P uptake) – 1.114 0.13 x (N uptake) – 2.293 Porci 20-110 kg. 1.92 x (P uptake) – 1.204 0.13 x (N uptake) – 3.018 peste 110 kg. 1.86 x (P uptake) + 0.949 0.13 x (N uptake) + 0.161 Scroafe inclusiv fatati 1.86 x (P uptake) + 0.949 0.13 x (N uptake) + 0.161

0utoare 2.30 x (P uptake) – 0.115 0.16 x (N uptake) – 0.434 pui de ingrasat 2.25 x (P uptake) – 0.221 0.15 x (N uptake) – 0.455

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 115

P-absorbtie in kg.P/animal/an N-absorbtie in kg.proteina cruda/animal/an.

Table 3.25: Exemplu de model folosit in Belgia pentru calcularea productiei brute de material mineral in gunoi [207, Belgium, 2000], table B17 3.3.1.1 Niveluri de excretie si caracteristici la gunoiul de pasare In raport der sistemul de adapost,hale crestere si modalitatea de colectare a gunoiului,se observa diferite tipuri de gunoi de pasari. * gunoi umed(0-20%dm) la gainile outoare in hala baterie si de la rate. * gunoi uscat ( mai mic de 45% dm) la gainile outoare se aplica tehnologia de uscare. * gunoi gunoaie(50-80%) de la gainile outoare,pui de ingrasat,curcani si rate. Gunoiul cu dm% intre 20 si 45% este dificil a fi manevrat si in practica se adauga apa pentru a permite pomparea slamului. Gunoiul cu resturi menajere este acela amestecat cu resturi menajere si este tipic pentru halele in care animalele sunt tinute pe pardoseala de beton sau cu gratare .Continutul dm este important ,intrucit emisiile cu continutul inalt de dm,atunci emisiile de NH3 vor descreste .Calculele au aratat ca in cazul unei uscari rapide la un continut dm mai mic de 50% ,emisiile de NH3 (g/hr) s-au redus la mai putin de jumatate emisiiledin gunoiul cu continut dm mai mare de 40%. Productia de gunoi de pasare este raportata in diferite moduri cu o larga variatie in nivelul de agregare . Atita timp cit analizele pentru diferite surse pot fi comparate, domeniile de compozitie a gunoiului de la diferite specii si diferite sisteme de hale sunt similare . Continutul dm este un factor important de control pentru nivelurile totale de nutrienti.Datele prezentate in tabele 3.26 arata variatia nivelurilor de nutrienti in gunoi exprimate ca procentaj de dm. Amoniul(NH4)-N si continutul de acid uric din gunoiul de pasare corespunde cu continutul de N trimis in instalatie. Datele sunt bazate pe lucrarile facute in UK si au fost confirmate si de catre alte surse. Tipul de furaj,sistemul de hale si pasarile de reproductie sunt factori importanti. Cu privire la furaje, este clar cu un nivel mai mare de proteine in furaje va da un nivel mai mare de N in gunoi. Pentru diferite specii de pasari nivelul de concentratie N se gaseste intr-un singur domeniu.

Chapter 3

116 Version July 2001 ML / EIPPCB / ILF_Draft_2

Dejectii produse Agenti nutritivi (% greutate uscata)

Specii Sistem de adapost kg/loc pasare/yr

Dm (%) Total N NH4-N Acid ureic-

N P K Mg S

Baterie – depozitare deschisa 73 – 75 14 – 25 4.0 – 7.8 no data no data 1.2 – 3.9 no data no data no data

Adapost cu groapa adanca 70 23.0 – 67.4 2.7 – 14.7 0.2 – 3.7 <0.1 – 2.3 1.4 – 3.9 1.7 – 3.9 0.3 – 0.9 0.3 – 0.7

Crestere pe barne Fara info 79.8 3.5 0.2 0.3 2.9 2.9 0.7 0.7

Baterie – raclete pentru benzi 55 21.4 – 41.4 4.0 – 9.2 0.5 – 3.9 <0.1 – 2.7 1.1 – 2.3 1.5 – 3.0 0.3 – 0.6 0.3 – 0.6

Baterie – Banda pentru dejectii (uscare fortata) 20 43.4 – 59.6 3.5 – 6.4 Fara info Fara info 1.1 – 2.1 1.5 – 2.8 0.4 – 0.8 no data

Banda pentru dejectii (uscare fortata)/uscare ulterioara

Fara info 60 – 70 Fara info Fara info Fara info Fara info Fara info Fara info Fara info

Asternut absorbant (crestere libera) Fara info 35.7 – 77.0 4.2 – 7.6 0.7 – 2.2 1.7 – 2.0 1.4 – 1.8 1.6 – 2.8 0.4 – 0.5 0.3 – 0.7

Ouatoare

Sistem de voliere Fara info 33.1 – 44.1 4.1 – 7.5 0.5 – 0.9 1.9 – 2.3 1.2 – 1.4 1.6 – 1.8 0.4 – 0.5 0.4 – 0.5

Pui de carne Asternut absorbant (5 –8 serii) 10 – 17 38.6 – 86.8 2.6 – 10.1 0.1 – 2.2 <0.1 – 1.5 1.1 – 3.2 1.2 – 3.6 0.3 – 0.6 0.3 – 0.8

Curcani (carne)

Asternut absorbant (2.3 – 2.7 serii, female si masculi

37 44.1 – 63.4 3.5 – 7.2 0.5 – 2.3 <0.1 – 1.1 1.3 – 2.5 1.9 – 3.6 0.3 – 0.7 0.4 – 0.5

Ducks Variat (asternut absorbant la podea complet perforata)

no data 15 – 72 1.9 – 6.6 1.2 <0.1 0.7 – 2.0 2.2 – 5.6 0.2 – 0.7 0.3

Tabelul 3.26: Intervalele raportata pentru productia de dejectii de la pasari, continut dm si analiza nutrientilor din dejectiile proaspete de pasari in diferite sisteme de crestere a pasarilor [26, LNV, 1994], [127, Italy, 2001], [135, Nicholson et al., 1996]

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 117

3.3.1.2 Nivel de excretie si caracteristicile gunoiului de porc Cantitatea anuala de gunoi de porc ,urina si slam variaza in functie de categoria de porci,continutul de nutrienti din furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si in raport de stadiile de productie cu procesul tipic de metbolism. In perioada de dupa fatare,conversia furajelor si greutatii in viu cistigate nu afecteaza rezultatele intrucit cresterea si masa musculara sunt mai putin importante .Pentru scroafe nu sunt influente cind sunt exprimate per animal,dar pot varia cind aceasta este exprimata per purcel. Lungimea perioadei de productie si raportul furaj/apa sunt factori importanti pentru a observa viitoarea variatie in cantitatea de slam per an(taberla 3.27). Pe cit greutatea la sacrificat este mai mare cu atit slamul de gunoi este mai mare (UK, 4.5 – 7.2 kg oe cap pe zi pentru porcii de sacrificare).

Productie (kg/cap/zi)

Productie in m3 / cap

Categorie porcine

gunoi urina slam gunoi per luna per an

scroafe gestante 2.4 2.8 – 6.6 5.2 – 9 0.16 – 0.28 1.9 – 3.3 scroafe cu purcei 1) 5.7 10.2 10.9 – 15.9 0.43 5.1 – 5.8 porci reproductie2) 1 0.4 – 0.6 1.4 – 2.3 0.04 – 0.05 0.5 – 0.9 porci la sacrificat3) 2 1 – 2.1 3 – 7.2 0.09 – 0.13 1.1 – 1.5 porci la sacrificat 160kg no data no data 10 – 13 no data no data

Scroafe tinere 2 1.6 3.6 0.11 1.3 1) necesar apa variaza cu sistemul de uscare 2) surse de furaje si adapare 3) greutate de sacrificat 85 - 100 kg

Table 3.27: niveluri raportate la productia zilnica si anuala de gunoi, urina si slam pe diferite categorii de porci [27, IKC Veehouderij, 1993], [71, Smith et al., 1999], [137, Ireland, 2001] Se pot face urmatoarele remarci asupra variatiei compozitiei de nutrienti in gunoi.Compozitia furajelor si nivelul de utilizare al furajelor(FCR) determina nivelul de nutrienti in gunoiul de porc.Utilizarea poate varia, dar intelegerea metabolismului poate face posibil manipularea compozitiei prin schimbarea continutului de nutrienti in furaje. FCR pe diferite etape de productie , de exemplu la porci de sacrificat nivelurile FCR sunt intre 2,5 si 3,1. Factorii importanti pentru nivelul de excretie de N si P sunt urmatorii: * N-si concentratia P in furaje * tipul de productie animal * nivelul productiei per animal Relatia intre absorbtia de N si P prin furaje si excretia acestora in gunoi ,a fost analizata pentru a permite estimarea cantitatii de N si P plasata pe sol la imprastierea gunoiului. S-au lansat diferite modele pentru a se putea da o indicatie asupra nivelului de excretie in slamul de gunoi de porc. Aceste modele au venit in linie cu masuratorile facute intre alimentarea si rezultatul excretiei. In acelasi timp s-a ajuns la concluzia ca informatiile pot fi folosite ca ghid general,dar la nivel de ferma sunt anumite diferente in excretia de N. Multe rapoarte arata ca nivelurile mai scazute de N in gunoi rezulta din nivelurile mai scazute de proteina (CP-nivel) in furaje. tabela 3.28.

Nivel de azot (g/zi) Specii Consum Retentie Pierderi

Chapter 3

118 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Scazut CP

inalt CP scazutCP inalt CP scazutCP inalt CP

in crestere 48.0 55.6 30.4 32.0 17.5 23.7 la sacrificat 57.1 64.2 36.1 35.3 21.0 28.9 Total 105.1 119.8 66.5 67.3 38.5 52.6 Raport (%) 88 100 99 100 73 100

Table 3.28: exemplu de afectare in cazul nivelului scazut CP in furajele pentru porci in de ingrasat si sacrificat in consumul zilnic,retentia si pierderile de azot [131, FORUM, 2001] Excretia anuala de N si P pentru scroafele cu purcei este rezultatu excretiei ambilor, pentru scroafe si purceii de lapte pana la porcii de crestere, insa marimea variabila a asternutului are o influenta minora asa cum se ilustreaza in exemplele din Olanda tabelul 3.29. Informatiile arata clar ca excretia este influentata de continutul de N in hrana decat de diferentele performantei in tehnica (numarul de porci). Eficienta folosirii N este considerata a fi cea mai mare pentru scroafe si purcei chiar dupa intarcare.

numar mediu de purcei intarcati

17.1 21.7 25.1 N1 1) N2 2) N1 1) N2 2) N1 1) N2 2)

N-factor excretie furaje purcei 29.0 27.4 29.0 27.4 29.0 27.5 furaje scroafe-gestanta 22.0 20.4 22.0 20.4 22.0 20.4

furaje scroafe lactatie 25.5 23.9 25.5 23.9 25.5 23.9

Excretie N excretie N (kg/yr) 28.7 26.2 29.5 26.7 29.5 26.6 1)N1:continut de azot mai mare in furaje 2)N2:continut de azot mai mic in furaje.

Table 3.29: Excretie medie de azot (kg/an) la halele cu scroafe reproductie (205kg)si numar diferit de purcei la ingrasat (pina la 25 kg.) [102, ID-Lelystad, 2000] Zonele pentru gestatie si crestere sunt comparativ ineficiente. Aceasta chiar daca unn crescator (din Italia)are porci mari (medie 160 kg)arata o eficienta de proteine mai mica decit la porcii mai mici,din cauza retentiei scazute de azot la greutate in viu(tabela 3.30).Intrucit cresterea si ingrasarea constituie contributia majora(77-78%)la eliminarea azotului in excretie,masurile care se adauga la dieta duc la imbunatatirea balantei acestui element. Proportia de azot excretat/azot ingestat pentru porcii la crestere si la sacrificat este in general mare,cam 65% per ciclu inchis.

etapa de crestere (kg) Balanta azot(g/cap/zi) 40 – 80 80 – 120 120 – 160

azot ingestat 40.9 69.3 61.3 azot excretat 25.3 45.7 40.7 retentie azot(%) (Nexcretat/Ningestat 61.9 65.9 66.4

Table 3.30: Retentie azot in diferite faze de crestere la porci de sacrificat (Italia) [59, Italy, 1999] Metoda finala aplicata este foarte importanta. Indiferenta ca in Italia se aplica perioadele finale ale ciclului de 1.5 in alte state membre find uzuale perioade finale intre 2.5 si 3 runde cu diferite sisteme de crestere, ducand la greutati intre 90 si 120 kg. Nivelurile anuale aferente excretiei de N sunt raportate a fi intre 10.9 si 14.6 kg N per loc de animal [102, ID-Lelystad, 2000]

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 119

Statele Membre Porci la sacrificat

France Denmark Netherlands Italy perioada sacrificare (kg) 28 – 108 30 – 100 25 – 114 40 – 160

excretie (kg/animal) 4.12 3.38 4.32 - excretie anuala(kg/loc) 10.3 – 12.36 8.45 – 10.14 10.8 – 12.96 15.4 1)

1) 1.5 loturi sacrificare/an

Table 3.31: excretie anuala de azot la diferite categorii de sacrificati [102, ID-Lelystad, 2000], [59, Italy, 1999] In mod similar nivelului de excretie N ,excretia de P variaza in raport cu continutul total de fosfor in dieta, de tipul genetic al animalului, clasa de greutate (vezi tabela 3.32) Disponibilul de fosfor in dieta este un factor important si o masura pentru a imbunatati emisiile reduse de P in gunoi. Comparind diferitele grupuri de porci,retentia de P este mai mare la porci intarcati.

Excretie

Zile Consum Retentie fecale urina Total %

Scroafa Lactatie 27 0.78 0.35 0.34 0.09 0.43 55 Gestatie 133 1.58 0.24 0.79 0.55 1.34 85 Total ciclu 160 2.36 0.59 1.13 0.64 1.77 75 total an 365 5.38 1.35 2.58 1.46 4.04 75 Porci purcei (1,5 - 7,5 kg) 1) 27 0.25 0.06 0.12 0.07 0.19 75

Intarcati ( 7,5 - 26 kg) 48 0.157 0.097 0.053 0.007 0.06 38

Sacrificati ( 26 - 113 kg) 119 1.16 2) 0.43 0.65 3) 0.08 0.73 63

1) bazat pe 21,6 purcei/scroafe/an 2) consum furaje 2,03 kg/zi si 4,8 g P/kg furaj 3) consum furaje 2,03 kg/zi si 2,1 g dP/kg furaj

Table 3.32: exemplu de consum, retentie si excretie de fosfor la porci (kg/porc) [138, the Netherlands, 1999] Pe linga continutul de azot si fosfor,excretia de potasiu,oxid de magneziu ,oxid de sodiu sunt deasemenea elemente relevante.

Chapter 3

120 Version September 2002 ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft

DM OM N total Nm Norg P205 K20 MgO Na20 Density kg/m3

Slam Sacrificat 90 60 7.2 4.2 3.0 4.2 7.2 1.8 0.9 1040 (32) (1.8) (1.1) (1.3) (1.5) (1.9) (0.7) (0.3) Scroafe 55 35 4.2 2.5 1.7 3.0 4.3 1.1 0.6 (28) (1.4) (0.8) (1.0) (1.7) (1.4) (0.7) (0.2) Fractie lichid din gunoi solid sacrificat 20 – 40 5 4.0 – 6.5 6.1 0.4 0.9 – 2.0 2.5 – 4.5 0.2 – 0.4 1.0 1010 scroafe 10 10 2.0 1.9 0.1 0.9 2.5 0.2 0.2 Gunoi solid Porci(paie) 230 – 250 160 7.0 – 7.5 1.5 6.0 7.0 – 9.0 3.5 – 5.0 0.7 – 2.5 1.0 Nm : azot metabolic Norg: azot organic

Table 3.33: Compozitie medie de gunoi si deviatia standard( intre paranteze) in kg per 1000 kg.gunoi [27, IKC Veehouderij, 1993], [49, MAFF, 1999]

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 121

3.3.2 Emisiile de la sistemele de hale (adaposturi) Emisiile in aer sunt cele mai mari care vin din halele fermei.Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac,mirosuri si praf. Praful este daunator pentru animale si oameni,dar este si un element de propagare a mirosurilor . Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta acestora poate fi din cauza : * proiectarea si constructia cladirilor(hale) si sistemul de colectare . * sistemul de ventilare si puterea de ventilare * temperatura si sistemul de incalzire. * cantitatea si calitatea gunoiului care depind de : -strategia de furjare -formulatia furajelor(nivelul de proteine) -sistemul de apa si adapare -numarule de animale. In urmatoarele sectiuni se vor prezenta nivelurile de emisii a diferitelor substante in aer de la sistemele de pasari si porci. Emisiile din halele de porci si pasari sunt inregistrate ca fiind emisii de amoniac(tabela 3.30) dar si alte emisii gazoase sunt inregistrate precum metan (CH4),oxid nitros(N2O). NH3 si CH4 rezulta din reactia metabolica in animal si din slamul de gunoi produs din elementele de furajare. N2O este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei si care se poate converti din acid uric in urina. 3.3.2.1 Emisiile din halele de pasari O imagine de ansamblu este data in tabela 3.34 unde sunt aratate numarul de emisii de la halele de pasari. S-au raportat mai multe date despre emisiile de amoniac. Dar nu numai acestea ci si alte alte substante si concentratii ceea ce conchidem ca : Producerea de oxid nitric (NH2O), metan (CH4) si materii volatile nonmetanice ( nm/VOC) este asociata cu modul de stocare al gunoiului si nivelurile acestora in hale se pot considera scazute cand gunoiul este in mod frecvent scos. Sulfita de hidrogen (H2S) este prezenta in cantitati foarte scazute (adica 1 ppm) (Italia). Cuantificarea concentratiilor si emisiilor de NH3 , CO2 si praf au fost inregistrate la gainile outoare si pui de ingrasat (Institutul de Cercetari Silsoe). Este de mentionat ca, concentratia de amoniac poate ajunge o forma de varf de 40 ppm -uri (g/m3) in halele de pui de ingrasat dar aceasta s-a considerat a fi datorata proastei organizari. Nivelurile de emisii NH3 inscrise in tabela 3.34 sunt raportate din Olanda. Nivelurile de NO3 si CH4 constatate de Institutul de Cercetari arata niveluri mai mici. Nivelurile de praf care poate fi inspirat sunt de la 2 - 10 mg/m3 si nivelurile respirabile sunt de la 0,3 la 1,2 mg/m3. Aceasta s-a inregistrat in limite de expunere pe termen mai lung iar pentru praful inspirabil de catre oameni este de 10 mg/m3 .In aceasta situatie se cere o putere mai mare de ventilare a concentratiilor de emisii. In general nivelurile de praf mai mari se observa in sisteme de custi si spatii foarte inguste. Intrucat praful este un bun transportator de emisii acesta degaja si un nivel mai mare de compusi gazosi precum CH4 si NO2.

Dust 1) Pasari NH3 CH4 1) N2O 1)

Inspirable Respirable outoare 0.010 – 0.386 0.021 – 0.043 0.014 – 0.021 0.03 0.09 pui de ingrasat 0.005 – 0.315 0.004 – 0.006 0.009 – 0.024 0.119 – 0.182 0.014 – 0.018

Chapter 3

122 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

curcani 0. 190 – 0.68 rate 0.210 bibilici 0.80

no data 0.015 2) no data

1) valorile aproximative derivate din rezultate masurate in [129, Silsoe Research Institute, 1997] 2) media raportata de Italia valabila pentru fiecare specie de pasari

Table 3.34: Indicarea nivelurilor raportate pentru emisiile in aer de la adaposturile de pasari (kg/pasare/an) [26, LNV, 1994], [127, Italy, 2001], [128, Netherlands, 2000] [129, Silsoe Research Institute, 1997] [179, Netherlands, 2001] 3.3.2.2 Emisiile de la halele de porci (adaposturi) Sunt inregistrati mai multi factori care determina nivelul emisiilor de la halele de porci insa efectele nu sunt usor de cuantificat si pot da o larga variatie. Cele mai importante sunt continutul de nutrienti , structura furajelor, tehnica de furajare si consumul de apa. Conditiile climaterice si capacitatea de intretinere a facilitatilor de adapostire pot cauza si ele variatii. De aceea cand se calculeaza nivelul absolut vom face referire la tabela 3.35. Aceasta arata diferite niveluri in diferite sisteme de hale din diferite zone. Studiile au aratat ca planificarea si pozitiile zonelor de furajare si alimentare cu apa potabila, comportamentul de grup si reactia grupului pot influenta comportamentul animalelor in producerea gunoiului si ca atre schimbari in nivelurile de emisii. De exemplu, in halele unde pardoaseala este solida sau slitata partial, temperatura stimuleaza animalul pentru a gasi racoare asezindu-se in gunoi pe partea uniforma a pardoselei,iar gunoiul se impraxtie si degaja emisii. Un alt exemplu ne arata ca la grupurile de scroafe din hale,trebuie sa fie zone functionale,astfel incit sa asigure accesul in aceste zone,mai ales cind scroafele mai tinere vor sa ajunga la furaje dar pot fi blocate de scroafele mai batrine si atunci aceste scroae tinere produc gunoi inafara spatiilor ceea ce creste emisiile de amoniac.

Specii sistemul de hale NH3

1) CH4 2) N2O 2)

imperecheat/gestante 0.4 – 4.2 21.1 Nici o info scroafe fatate 0.8 – 9.0 Nici o info Nici o info

intarcati <30 kg 0.06 – 0.8 3.9 Nici o info Complet perforat 1.35 – 3.0 2.8 – 4.5 0.02 – 0.15

Partial perforat 0.9 – 2.4 4.2 and 11.1 0.59 – 3.44 La ingrasat >30 kg

Solid si absorbant 2.1 – 4 0.9 – 1.1 0.05 – 2.4

1) Cele mai reduse niveluri de NH3 sunt realizate cu aplicarea tehncilor la sfarsit de proces end-of-pipe techniques

2) Nivelurile raportate cele mai joase si cele mai ridicate

Table 3.35: Gama emissilor in aer provenite de la sistemele de adapost pentru porci in kg/animal loc/an [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999], [83, Italy, 2000], [87, Denmark, 2000], [140, Hartung E. and G.J. Monteny, 2000] 3.3.3 Emisii de la instalatiile de stocare exterioare a dejectiilor Depozitarea gunoiului si slamului de gunoi constituie o sursa de emisii de amoniac,metan si a altor componente odorizante. Lichidul care se dreneaza din gunoiul solid poate fi deasemenea considerat o sursa de emisii. Aceste situatii depind de mai multi factori : * compozitia chimica a gunoiului/slamului. * caracteristicile fizice(dm%,pH,temp.) * suprafata de emitere

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 123

* conditii climaterice (temperatura ambientala,ploaie) * existenta de acoperis. Cei mai importanti factori sunt dm% si continutul de nutrienti (N) care depind de modul de furajare . In plus, sistemul de hale constituie o baza de reducere a emisiilor din gunoiul colectat si depozitat . Caracteristicile fizice ale slamului de la porc pot cauza emisii scazute de N . Este de observat ca nu se formeaaza o crusta ,intrucit materialul din gunoi se depune la fundul bazinului de stocare. La inceput se degaja un anumit NH3 de la stratul de suprafata,dar apoi se blocheaza evaporarea prin intarirea suprafetei. Un continut scazut de N a fost raportat de 5-15% (media 10%). Evaporarea scazuta este probabil cauzata prin valoarea neutrala a pH . Daca se procedeaza la amestecarea acestuia si ridicarea materialului la suprafata aceasta va creste evaporarea de NH3 si emisiile in aer.

Intrucit cuantificarea este dificila,au fost raportate numai citeva date. Referinta este in mod general facuta fata de factorii de emisii(kg/cap/an) sau procentaj de pierdere N in timpul unei perioade medii de stocaj. In tabela 3.36 sunt aratate citeva tehnici de stocaj si emissile asociate la acestea.

Factor kg/cap/year

pierdere (%)

Specii Tehnica de stocare a namoluui si gunoiului solid

NH3 NH3

Pasari Depozitarea deschisa a dejectiilor solide 0.08 no data

Porci Dejectiile solide pe o halda 2.1 20 – 25 Depozitarea unrinei no data 40 – 50

Namolul in rezervoare supraterane 2.1 10

Namolul in bazine (lagune) impamantate no data 10

Table 3.36: Emisia de NH3 pentru diferite depozite de namol [127, Italy, 2001] 3.3.4 Emisii de la tratarea gunoiului solid Din diferite motive gunoiul este tratat la ferma prin diferite tehnici,asa cum s-a descris in capitolul4, impreuna cu un raport asupra implicatiilor de mediu si caracteristicile tehnice. Intrucat consumul si nivelurile de emisiuni erau informative si specifice situatia obtinuta nu este generala. Intrucat nivelurile de producere ale gunoiului si slamului variaza in raport de numarul de animale din ferma si tehnicile de aplicare aditivi sunt diferite si au un rol de crestere a reactiilor chimice fata de elemente de reactie substratale. Acestea pot afecta emisiile in apa si in aer. In timpul proceselor de tratare a gunoiului fractiunile lichide se pot scurge in apele de suprafata. Mirosul apare ca urmare a conditiilor de proce sub-optimale, desi unele tehnici tind sa reduca componentele mirosuui. Incinerarea emite pulberi si gaze volatile. Tehnicle precum reactoarele de biogas furnizeaza compusi gazosi ce pot fi utilizati in incalzitoare si motoare din care insa sunt emise apoi gazele arse. 3.3.5 Emisiile determinate de imprastierea pe camp a gunoiului

Chapter 3

124 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Nivelul emisiilor de la imprastierea gunoiului pe camp depind de compozitia chimica a slamului de gunoi si de tehnica de manevrare a gunoiului. Compozitia chimica variaza in raport de dieta de furaje precum si de metoda de tratament si durata de depozitare a gunoiului inainte de a fi imprastiat pe sol. Valoarea de N si K2O va fi mai scazuta la gunoiul de ferma stocat pe o perioada lunga in spatii deschise. Intrucat slamul se poate dilua prin drenajul de apa de ploaie sau apa de spalat ceea ce duca la scaderea continutului de material uscat. Pentru a obtine o valoare reprezentativa a ceea ce se intampla la aplicarea gunoiului pe sol va trebui sa se faca analize asupra materialului uscat si a continutului de total NPKS si Mg. De asemenea trebuie sa se masoare si N si nivelul de nitrat compostat in FYM si in acidul uric, aceasta pentru gunoiul de pasare. Nivelurile sunt exprimate per kg/dm sau in kg/tona pentru gunoiul solid sau in kg/m3 in slamuri. Azotul este prezent in gunoi sub forma organica si minerale. N -ul mineral este prezent sub forma de amoniu care deja este disponibil in plante si care poate fi emis sub forma gazului de amoniac. Se poate aplica urmatoarea conversie a amoniacului in nitrat N in sol desi se poate intampla ca nitratul sa se denitrifice sau lesieze. Sunt doua procese majore de pierdere care reduc influenta disponibilului de azot si care afecteaza utilizarea aplicarii pe sol, acestea pot fi : * volatilizarea amoniacului * lesierea nitratului. 3.3.5.1 Emisiile in aer Se vor arata in continuare in tabela 3.37. factorii care influenteaza emisiile de amoniac in timpul imprastierii pe sol a gunoiului.

Factor Caracteristici Influenta

Sol pH pH scazut da emisie mai scazuta

Capacitate schimb cationic al solului (CEC)

CEC mare conduce la emisii mai scazute

Nivel de umezeala a solului ambiguu Climate factor

Temperatura Temperatura mai ridicata = emisii mai mari

Precipitatii Cauzeaza dilutie si o mai buna infiltrare fiind emisii mai scazute in aer dar mai mari in sol

Viteza vantului Viteze mai mare = emisii mai mari

Umiditatea aerului Nivel mai mic = emisii mai mari

Management Metoda de aplicare Tehnica pentru emisii joase Tipul de gunoi dm - continut, pH, concentratii amoniac

Timp si doza de aplicare pe vreme de caldura, uscaciune, soare si pe vant,

daca acestea pot fi evitate, dozele prea mari influenteaza timpul de infiltrare.

Table 3.37: Factori care influenteaza niveluri de emisie ale amoniacului in aer in timpul imprastierii pe sol [37, Bodemkundige Dienst, 1999] Daca FYM si dejectiile de pasari sunt lasate pe suprafata terenului pentru a le aplica ulterior pe teren, de obicei poate fi emis in atmosfera ca amoniac 65% si 35% din N deja continut. In cazul acestor namoluri, continutul de dm are o influenta importanta asupra pierderilor de amoniac, de ex. 6% dm namol pierde de obicei 20% mai mult N decat un 2% dm namol. [49, MAFF, 1999]

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 125

3.3.5.2 Emisii in sol si in apa freatica O mare cantitate de azot (N), fosfor (P) si potasiu (K) in dietele septelului de animale sunt excretate sub forma de gunoi si urina.Gunoiul contine cantitati consistente de nutrienti precum si alte materiale nutriente precum sulf (S), magneziu (Mg). Din mai mute motive nu toate aceste elemente pot fi folosite in maniera deschisa iar unele pot cauza chiar poluarea mediului. Se pot distinge doua tipuri de poluare “ poluare de sursa” si “ poluare prin difuzie”. Poluarea de sursa se poate produce la poluarea sursei de apa prin contaminarea directa a cursului de apa ce trece prin apropierea depozitului sau gramezii de gunoi sau prin scurgerea de apa infestata din curtea fermei sau pe timpul ploilor masive. Poluarea “difuza” poate afecta apa si aerul. Contaminarea rezultata este asociata cu practicile de lucru in ferma pe zone mai intinse si perioade de timp mai mari si pot avea efecte pe termen lung asupra mediului. Emisiile pe terenurile agricole si in apa freatica sunt constituite din emisii reziduale de N si P. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele * pentru N - lesierea, denitrificarea (NO2, NO, N2) si infiltrarea * pentru P - lesierea si infiltrarea * acumularea de N si P in sol. In 1993/1994, cantitatea de dejectii produsa de cresterile intensive din Statele Membre, exprimate in incarcatura de N, a variat de la mai putin de 50 Kg N/ha (Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Finlanda si Suedia) pana la peste 250 kg N/ha (Belgia si Olanda). Incarcatura se datura productiei in exces a dejectiilor, in special in ariile in care un numar mare de porci si pasari sunt tinute. Surplusul de azot a variat in SM intre -3 kg/ha (Portugal) si 319 kg/ha (Olanda). Surplusul din Portugalia era negative deoarece preluarea de N de catre cereale a fost evaluate cand depasea nivelurile utilizate disponibile pentru capacitatea instalatiei. Nivelurile de dejectii in Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Luxemburg si Olanda in 1993/1994, au deposit nivelul mediu din UE 15 pentru cresterea totala de animale (61 kg N/ha).Media pentru porci si pasari era de aprox. 15 kg N/ha (tabelul 3.38). Pentru aprox. 22% din arie, nivelurile au deposit 100 kg N/ha, aceste zone au concentrat productia de pasari si porci. [77, LEI, 1999] Pentru1997, DG Environment a raportat cantitatea de dejectii produsa in crescatorii, exprimata in productia totala de azot. Vezi tabelul 3.38. Raportul a aratat ca principala sursa de dejectii nu sunt porcii si pasarile, ci alte animale (in special bovinele).

Producerea de N per animal (%) Member State

porci (%) pasari (%) altele (%) Total azot

(1000 tonnes)

Austria 20.3 4.7 75 158.6 Belgium 23.1 5.9 71 273.5 Denmark 39.0 3.6 57.4 241.8 Finland 15.4 2.9 81.7 81.5 France 8.4 10.1 81.5 1639.0 Germany 17.0 4.3 78.7 1288.5 Greece 4.1 8.0 87.9 201.7 Ireland 2.9 1.2 95.9 517.8 Italy 10.8 10.2 79 695.7 Luxembourg 4.3 0.2 95.5 14.1 Netherlands 22.8 9.4 67.8 490.9 Portugal 15.0 10.6 74.4 136.8 Spain 22.1 6.1 71.8 771.0 Sweden 13.8 4.2 82 141.3 United Kingdom 6.2 6.6 87.2 1132.6

Chapter 3

126 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

EU-15 13.5 6.9 79.6 7784.9

Table 3.38: Presiunea azotului din dejectiile crescatoriilor (1997) [205, EC, 2001], with reference to Eurostat, ERM, AB-DLO, JRC CIS 3.3.5.3 Emisii de N, P si K in apele de suprafata Emisiile in apele de suprafata sunt datorate lesierii si scurgerii de N unde pe timpul iernii se inregistreaza cel mai mare volum in special prin terenurile nisipoase. Cu cat are loc o imprastiere de gunoi mai consistenta in sezonul de toamna cu atat volumul de N scurs este mai mare. Pierderea de P in apele de suprafata are loc atunci cand infiltrarea este prea mare sau cand P-ul este amestecat cu particule de sol erodat. Este cu ata mai mult produs cand au loc caderi de ploaie masive si cand solul este deja saturat [208, UK, 2001]. solurile cu materiale organice mai mari scurgerea are loc mai rar. 3.3.5.4 Emisii de metale grele Metalele grele sunt, conform definitiei comune, acele metale care au o densitate mai mare de 5 g/cm3. Elementele care apartin acestui grup sunt nutrienti esentiali cu Cu, Cr, Fe, Mn, Ni si Zn, dar care mai contin si Cd, Hg, Pb, dar care nu sunt elemente esentiale. Pe langa o concentratie anumita care este specifica, aceste elemente devin toxice pentru microorganisme, animale si plante insa lipsa totala a acestora poate conduce la deficiente ale solului. Exista mai multe surse responsabile pentru intrarile de metale grele in ecosistemele agricole precum : * surse indigene, de exemplu sfaramaturi de roca. * depozitari atmosferice; * aplicare de gunoi, pesticide si irigatii; * fertilizare artificiala; * material auxiliar, precum apa reziduala; * surpari de bancuri de ape; * import de material furajer; * aditivi in furaje si medicamentatia animala. In Germania un studiu asupra metalelor grele in agricultura a aratat ca cea mai importanta sursa de metale grele apare prin transferul atmosferic de (Cd, Pb si Zn) si ingrasaminte organice (Cr si Cd) precum si asa zisa “emisie difuza” determinata de gunoi ( Cu, Zn si Ni). Cuantificarea este dificila intrucat datele sunt generale. Urmatoarele niveluri in gunoiul de porc si pasari au fost raportate dintr-un numar de surse asa cum sunt aratate in tabela 3.39. si 3.40. Numarul de analize a fost variat in diferite cazuri si raportate numai mediile obtinute. Este interesant ca in gunoiul de porc cu nivel mare de Cu si Zn aceste niveluri au fost atribuite aditivilor incorporati in furaje (saruri de Cu si Zn).

Tipul Metale grele (mg/kg material uscat) de gunoi Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Slam de porc 0.50 – 1.8 2.2 – 14.0 250 – 759 11 – 32.5 7.0 – 18.0 691 – 1187

Gunoi solid de porc 0.43 11.0 740 13 - 1220

Gunoi de la outoare(umed) 0.2 – 0.3 <0.1 – 7.7 48 – 78 7.1 and 9.0 6.0 and 8.4 330 – 456

Gunoi de la outoare(uscat) - 32 and 50 - - 192 – 300

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 127

Table 3.39: concentratii de metal greu in namol si dejectiile uscate [101, KTBL, 1995]

mg/kg dm Tipul dejectiilor

pH kg/1000 kg dm Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Slam porc 8.5 94.2 0.60 12.1 603.0 23.4 <5 1285.0 Slam porc 7.9 107.9 0.60 11.3 580.8 22.3 “ 1164.0 Slam porc 8.9 99.6 0.63 7.6 292.0 21.9 “ 861.6 Slam porc 7.5 68.5 <0.5 8.3 210.4 29.2 “ 747.8 Slam porc 6.9 95.3 <0.5 19.8 203.8 24.9 “ 1447.0 Slam porc 7.9 45.4 <0.5 8.3 290.0 22.0 “ 955.3 Slam porc 7.9 35.4 <0.5 14.3 720.5 26.7 “ 2017.0 Slam porc 8.4 40.5 0.86 12.3 1226.0 25.4 “ 1666.0 Slam porc 8.4 39.3 0.51 11.3 398.1 26.6 “ 1159.0 Slam porc 8.0 86.9 <0.5 12.4 258.1 22.9 “ 1171.0 Gunoi de la ouatoare

7.2 722.4 <0.5 <0.5 99.3 14.5 “ 543.3

Gunoi de la ouatoare

6.5 473.1 “ 6.3 48.4 14.5 “ 536.0

Pui de ingrasat

6.4 540.1 “ <0.5 147.1 7.7 “ 465.9

Pui de ingrasat

6.0 518.0 “ “ 132.4 16.5 “ 454.2

Pui de ingrasat

6.3 816.6 “ “ 53.8 16.9 “ 279.9

Table 3.40: Concentratiile de metal greu in namol si materie uscata [174, Belgium, 2001], with reference to Bodemkundige Dienst België, 2001 Aceste niveluri sunt considerate a fi emisii potentiale in sol determinate pe timpul aplicarii gunoiului. Concentratia relativa depinde de contributia si celorlalti factori mentionati mai sus. Pentru situatia din Germania sarcina de metale grele a fost estimata pentru aplicarea de gunoi de pasare si de porc conform tabelei 3.41.

Metale grele (g/ha/yr) Tipul de

gunoi iesire (106 tone dm) Cd Cr Cu Ni Pb Zn

Namol porc 1.6 0.09 0.9 38.15 1.76 1.01 88.33 Gunoi solid porc 2.0 0.05 1.3 87.32 1.53 0.00 143.95

Gunoi ouatoare (umed)

0.3 0.00 0.14 1.07 0.14 0.13 7.01

Table 3.41: Contributia medie estimata anual pentru metale grele prin dejectiile de la porci si pasari in Germania [101, KTBL, 1995] 3.3.6 Emisii de miros Emisiile de mirosuri provenite din activitatiile descrise in sectiunea anterioara contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de factori precum activitatiile de intretinere si organizare a fermei, compozitia gunoiului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea gunoiului.Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (Oue). Pentru emisiile odorizante s-au luat in calcul mai multe surse printre care si experimentele cu diete cu continut scazut de proteina la porci.

Chapter 3

128 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Emisii Proteine scazute “Normal” proteine

Unitate miros (OUe per second) 371 949

H2S (mg per second) 0.008 0.021

Table 3.42: Niveluri de emisii odorizante la gunoiul de porc Source: various comments TWG 3.3.7 Zgomote Zgomotul originat de la fermele intensive constituie o problema de mediu si trebuie considerat ca o problema majora pentru zonele cu locuinte. La ferme un nivel mare de zgomote poate afecta de asemenea conditiile de sanatate a animalelor si performantele de productie. sau poate afecta capacitatea auditiva a personalului fermei. Zgomotele continue pot contribui la nivelurile de zgomot din ferma ceea ce poate fi considerat ca sursa de zgomot cu intensitate variabila sau surse intermitente. Nivelul de zgomot degajat de la ferma este o contributie a mai multor zgomote rezultat din activitatiile listate in tabela 3.43 si tabela 3.44, corelat cu timpul de durata.Combinatia diferita de activitati si poate conduce la diferite niveluri de zgomote. Zgomotul de baza este acel zgomot cu care ne intalnim in mediul inconjurator, de exemplu in jurul fermei de pasari. Acesta consista din zgomotul treficului rutier, aviatic, etc., la care se adauga zgomotul produs din activitatiile de la ferme de pasari. In scopul de a calcula toate zgomotele intermitente variabile, nivelul zgomotului de fond (LA90) ceea ce constituie nivelul de zgomot care depaseste 90% din timpul perioadei de masuratoare. Zgomotele de fond variaza peste o perioada de 24 ore ca rezultat al schimbarii activitatilor in zonele rurale care in timpul zilei ajunge la 42 dB dar poate scade si sub 30 dB in orele devreme ale diminetii. Impactul senzitiv in vecinatatea fermei depinde de mai multi factori. De exemplu suprafata terenului, obiectele reflectoare, constructia si numarul de surse de zgomot, toate pot determina un nivel de presiune fonica care trebuie masurat . In tabelele urmatoare presiunea de zgomote este data numai pentru cateva surse intalnite langa ferma. Cu cat nivelul de zgomot este in mod normal mai scazut cu atat este mai indepartat de ferma. Nivelurile totale de zgomot variaza si in raport de organizarea si managementul fermei, numarul de specii de animale si utilajele folosite. 3.3.7.1 Surse si emisii de la fermele de pasari Sursele de zgomot de la unitatile fermiere de pasari sunt asociate cu : * stocul de pasari; * halele de adapostire; * productia de furaje si manevrarea acestora; *manevrarea gunoiului. Sursele tipice de zgomot pentru activitati specifice sunt aratate in tabela 3.43, iar nivelul de zgomot este raportat la sursele din distante scurte.

Sursă zgomot Durata Frecvenţa Activitate de

zi/noapte

Nivelul de presiune al sunetului

dB (A)

Echivalent continuu

Laeq dB(A)

Chapter 3

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 129

Ventilatoare adăposturi

continuu/ intermitent tot anul zi şi noapte 43

Livrare hrană 1 oră 2 – 3 în fiecare

săptămână zi

92 (la 5 metri)

Unitate de măcinat-amestecat – în interiorul clădirii

– în exteriorul clădirii

90 63

Livrare combustibil 2 hours 6 – 7 times per year day

Generator de urgenţă 2 hours every week day Prindere găini (de carne)

6 hours pana la 56

hours

6 – 7 times per year

morning/ night 57 – 60

Curăţare (păsări de carne)

1. manipulare găinaţ 1 to 3 days 6 – 7 times per year day

2. spălare intensă etc 1 to 3 days year 88 (at 5 metres)

Curăţare (păsări ouătoare)

1. manipulare găinaţ pana la 6 days annually day

2. spălare intensă etc. 1 to 3 days 88 (at 5 metres)

Laeq zgomot continuu echivalent - unitate pentru zgomot de intensitate variabilă

Table 3.43: Sursele de zgomot tipice şi exemplu de nivele de zgomot la unităţi de păsări [68, ADAS, 1999] and [26, LNV, 1994] 3.3.7.2 Surse şi emisiile la fermele de porci Sursele de zgomot din unităţile de porcine sunt asociate cu: * lotul de animale * adăpost * producţie şi manipulare hrană * administrare bălegar. Sursele de zgomot tipice pentru un număr de activităţi specifice sunt arătate în Tabelul 3.44. Nivelele de presiune ale sunetului sunt raportate lângă sursă sau la mică distanţă.

Sursă zgomot Durata Frecvenţa Activitate

de zi/noapte

Nivelul de presiune al sunetului

dB (A)

Echivalent continuu

Laeq dB(A)

Nivele normale din adăposturi

continuu continuu zi 67

Hrănire animale • porci • scroafe

1 oră zilnic zi 93 99

87 91

Pregătire hrană 3 ore zilnic zi/noapte 90 (inside) 63 (outside)

85

Mutare lot 2 ore zilnic zi 90 – 110 Livrare hrană 2 ore săptămânal Livrare

hrană 92

Chapter 3

130 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Curăţare şi Manipulare bălegar

2 ore zilnic Curăţare şi Manipulare bălegar

88 (85 – 100)

Împrăştiere bălegar 8 ore/zi pentru 2 – 4 zile

sezonal /săptămânal

day 95

Ventilatoare continuu continuu zi/noapte 43 Livrare combustibil 2 ore bilunar zi 82

Table 3.44: Surse tipice de zgomot si exemple de niveluri de zgomot pentru untitatile de porcine [69, ADAS, 1999] and [26, LNV, 1994] 3.3.8 Cuantificarea altor emisii Cantităţile şi compoziţia de reziduuri care provin de la fermele de păsări şi porci variază considerabil. Nu au fost raportate date reprezentative referitor la categoriile identificate în Secţiunea 2.10. Datele estimate pe scară naţională au fost raportate din Marea Britanie [147, Bragg S şi Davies C, 2000]. Un flux de reziduuri de aproximativ 44000 tone per de reziduuri provenite din ambalaje este generat de ferme, din care 32000 tone este plastic (polietilenă şi polipropilenă). Emisia de apă reziduală este dificil de măsurat, din moment ce face deseori parte din mixtura de dejecţii. Cantităţile de murdară apă variază cu precipitaţiile şi apa pentru curăţire utilizată. Nivelele BOD (cerinţa biochimică de oxigen) sunt raportate a fi 1000 – 5000 mg/l [44, MAFF, 1998]. În concluzie, datele referitoare la emisii pentru ferme intensive de animale în condiţiile natural de creştere sunt fie insuficiente sau nu au fost disponibile pentru a fi încorporate în acest document. Multe date privesc emisiile de amoniac în aer sau emisii potenţiale din bălegar în sol şi apă freatică. Măsurarea emisii din fermele intensive animale este dificilă şi necesită protocoale clare pentru a putea compara datele colectate în diferite State membre şi în diferite circumstanţe de producţie.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 131

4 TEHNICILE DE AVUT ÎN VEDERE LA DETERMINAREA BAT Acest capitol descrie tehnicile care sunt considerata a fie mai relevante pentru determinarea BAT. Se oferă informaţii de fond pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile în sectoarele de creştere intensivă de animale sub incidenţa IPPC (Capitolul 5). Cu toate acestea, aceste tehnici nu sunt exhaustive şi pot fi aplicate deasemeni şi alte tehnicile sau combinaţii de tehnici. Tehnicile care sunt în general considerate ca fiind perimate nu sunt incluse. Mai mult, nu sunt incluse toate sistemele şi tehnicile care sunt aplicate la fermele intensive de animale şi care sunt descrise în Capitolul 2. Fiecare secţiune din acest capitol descrie sistemele sau tehnicile, urmărind aceeaşi ordine ca în Capitolele 2 şi 3. Cu toate acestea, nu a fost posibil a identifica tehnici alternative de reducere pentru fiecare tehnică care este aplicată la fermă. Atât cât este posibil, sistemele de producţie şi tehnicile vor fie descrise utilizând formatul arătat în Tabelul 4.1.

Secţiunea Tipul de informaţie

Descriere Descrierea tehnică (dacă nu este deja inclusă în capitolul 2).

Beneficii obţinute pentru mediu Impactul (-urile) principal asupra mediului la care se referă incluzând valorile emisiilor realizate şi realizarea eficienţei. Beneficiile pentru mediu ale tehnicilor în comparaţie cu altele.

Efecte asupra mediului Orice efecte colaterale şi dezavantaje pentru alte medii cauzate de aplicarea tehnicii respective. Problemele de mediu ale tehnicii în comparaţie cu alte tehnici şi cum se pot preveni sau rezolva.

Date operaţionale Date de exploatare despre consum (materii prime, apă şi energie) şi emisii/reziduuri. Alte informaţii utile despre cum să se administreze, întreţină şi controleze tehnica inclusiv aspecte legate de buna condiţie a animalului.

Aplicabilitate Consideraţii asupra modului cum tehnica poate fi utilizată în practică şi orice limitări în utilizarea ei.

Costuri Informaţii despre costuri (investiţii anuale şi operare) şi orice economii (ex. Consumuri reduse, preţul reziduurilor).

Forţa motoare pentru implementare

Condiţiile sau cerinţele locale care duc la implementare. Informaţii despre raţiunile, altele decât cele de mediu, pentru implementare. (ex. piaţa de consum, buna condiţie a animalului, scheme financiare, etc.).

Ferme de referinţă Ferme care aplică sistemul în Europa sau într-un stat membru. Dacă o tehnică nu a fost încă aplicată în acel sector în Europa sau oriunde, se dă o scurtă explicaţie.

Descriere Descrierea tehnică (dacă nu este deja inclusă în capitolul 2).

Table 4.1: Informaţii furnizate pentru fiecare tehnică inclusă în Capitolul 4 După cum este descris în Capitolele 1 - 3, principala importanţă în aplicarea măsurilor de mediu în creşterea intensivă este cea de reducere a emisiilor asociate cu producţia de bălegar. Tehnicile care pot fie aplicată în diferite stadii de procesare sunt interconectate. Este clar că aplicarea măsurilor de reducere în stadiile timpurii din lanţul de producţie animalieră poate influenţa efectul (şi eficienţa) oricărei măsuri de reducere aplicată în stadiile următoare. De exemplu, compoziţia nutriţională a hranei şi strategia de hrănire sunt importante pentru

Chapter 4

132 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

caracteristica animalelor, dar în acelaşi timp ele afectează compoziţia bălegarului şi deci influenţează emisiile în aer, sol şi apă din adăposturi, depozitarea şi împrăştierea în câmp. Directiva IPPC pune accent pe prevenire; prin urmare acest capitol analizează în primul rând efectele managementului nutriţional, urmat de tehnicile integrate sau controlul poluării. Este important să se observe că aplicarea unei tehnici de reducere este strâns legată de felul în care aceasta este folosită şi aplicarea pur şi simplu a unei măsuri de reducere poate să nu ducă la cea mai mare reducere posibilă. Acest capitol începe deci cu o descriere a elementelor de bună practică pentru managementul de mediu, înainte de a da o mai specifică atenţie la măsurile tehnice pentru reducerea emisiilor. Aspectele de bună practică agricolă au fost rezumate în [105, MAREA BRITANIE, 1999] şi [107, Germania, 2001] şi sunt prezentate în Secţiunea 4.1. Dacă este posibil, acest capitol oferă informaţii despre tehnicile care pot fi, sau sunt deja implementate la ferme, incluzând informaţii despre costuri asociate şi contextul în care tehnica poate fie utilizată efectiv. 4.1 Buna practică agricolă pentru managementul de mediu Agricultura, producţia de hrană şi utilizarea populaţiei din zona rurală sunt probleme de interes şi importanţă pentru orişicine. Organizaţii de toate tipurile sunt tot mai interesate pentru a realiza şi demonstra îndeplinirea unor strategii de mediu viabile. Toate activităţile organizaţionale, produsele şi serviciile interacţionează cu şi afectează mediul şi sunt legate de sănătatea şi siguranţa atât a fermier cât şi a animalelor, şi a tuturor sistemelor de management al calităţii şi operaţionale din fermă. Pe scurt, un bun management al fermei înseamnă a tinde spre o performanţă solidă în ceea ce priveşte mediul, care s-au dovedit a fi strâns legate de o productivitate crescută a animalelor. Cheie pentru o bună practică este de a lua în considerare cum activităţile de la fermele de porci şi de păsări pot afecta mediul şi atunci să se întreprindă demersurile pentru a evita sau minimiza emisiile sau impactul prin selectarea celei mai bune combinaţii de tehnici şi oportunităţi pentru fiecare locaţie. Scopul este de a introduce ferm consideraţiile legate de mediu în procesul de luare a deciziilor. O afacere care demonstrează o bună practică va lua în considerare probleme cum ar fi educaţia şi calificarea, planificarea adecvată a activităţii, monitorizarea, reparaţiile şi întreţinerea, planificarea urgenţelor şi managementul. Managerii trebuie să fie capabili să furnizeze dovezi că o sistemul este în stare să ţină cont de aceste probleme, multe dintre acestea sunt referite în (aşa-numitele) “Coduri de bună practică” dezvoltate de (câteva) State membre [45, MAFF, 1998; 43, MAFF, 1998; 44, MAFF, 1998], [106, Portugalia, 2000] şi [109, VDI, 2000]. Asemenea acţiune este întemeiată cu multe demersuri făcute de câteva instituţii care ţintesc spre o acreditare formală sub un Sistem al Managementului de mediu recunoscut. Fiecare dintre activităţile variate care formează managementul de fermă pot să contribuie potenţial la o realizare globală a unei bune performanţe în ceea ce priveşte mediul. Este deci important ca să fie identificat cineva şi să i se dea responsabilitatea de a conduce şi supraveghea aceste activităţi. în particular, în întreprinderile mai mari, că o persoană, care nu trebuie să fie neapărat proprietarul, ci un manager de fermă care se asigură că: * sunt luate în considerare alegerea locaţiei şi aspectele spaţiale * sunt identificate şi implementate educaţia şi calificarea * activităţile sunt planificate adecvat * sunt monitorizată intrările şi reziduurile * sunt stabilite procedurile de urgenţă, şi * este implementat un program de reparaţii şi întreţinere.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 133

Managerul şi personalul trebuie să analizeze şi evalueze regulat aceste activităţi astfel ca orice dezvoltare şi ameliorări viitoare să poată fi identificate şi implementate. O apreciere a tehnicilor alternative, noi sau în curs de apariţie ar fi benefică în acest stadiu. 4.1.1 Aspectele legate de alegerea locaţiei şi spaţiu Deseori impactul de mediu al fermei este parţial datorat unei dispuneri spaţiale nefavorabile a activităţilor pe locaţia fermei. Această poate conduce la transport şi activităţi adiţionale ne-necesare, şi la emisii în vecinătatea ariilor sensibile. Un management de fermă eficient poate compensa aceasta pe o scară limitată, dar este îmbunătăţită situaţia dacă se dă atenţie planificării spaţiale a activităţilor din fermă. Evaluarea şi alegerea unei locaţii pentru o nouă fermă de animale, sau planificarea unei noi instalări pe un site existent, poate fie considerată ca parte a bunei practici agricole, dacă: * sunt minimizate sau eliminate transportul şi activităţile adiţională ne-necesare * sunt menţinute distanţe adecvate în raport cu locaţiile sensibile necesitând protecţie, ex. menţinerea distanţelor adecvate faţă de vecini pentru evitarea conflictelor produse de neplăcerile legate de miros * este luată în consideraţie potenţiala posibilitate de dezvoltare viitoare a fermă * sunt satisfăcute orice cerinţe de planificare a construcţiilor sau dezvoltare rurală. Aparte faţă de estimarea tehnică, evaluare ar trebui deasemeni să considere condiţiile locale meteorologice ca şi orice caracteristici topografice specifice, cum ar fi dealuri, creste şi râuri [107, Germania, 2001]. De exemplu, pentru facilităţile combinate pentru creşterea de animale sau reproducere porci, ariile de producţie cu emisii scăzute pot fi amplasate aproape de locaţiile critice sensibile în timp ce adăposturile ce produc emisii mai ridicate pot fi amplasate mai departe de acele locaţii. Poluarea aerului ambiental poate fi evitată la locaţiile sensibile prin aranjarea efectivă, reamplasare sau gruparea surselor de emisie, cum ar fi prin canale de aeraj centrale pentru reziduuri. De exemplu, poate fi posibil să se crească distanţele de la sursa de emisie la orice locaţii critice sensibile, sau să se reamplaseze sursele astfel să fie poziţionate pe o altă direcţie decât cea predominantă a vântului, sau să evacueze aerul rezidual prin conducte la distanţe corespunzătoare [159, Germany, 2001]. 4.1.2 Educaţia şi calificarea Personalul din fermă trebuie să fie familiarizat cu sistemele de producţie şi calificat corespunzător pentru a executa sarcinile de care ei răspund. Ei trebuie să fie capabili să lege aceste sarcinile şi responsabilităţi cu munca şi responsabilităţile altor lucrători. Aceasta poate conduce la o mai mare înţelegerea a impactului asupra mediului şi a consecinţelor defecţiunilor sau avariilor de la orice echipamente. Cu toate acestea, personal poate necesita o extra-calificare pentru a monitoriza aceste consecinţe. Calificarea regulată şi actualizarea pot fi necesare, în mod particular când sunt introduse practici de lucru sau echipamente noi sau revizuite. Dezvoltarea unui sistem de înregistrare a calificării poate constitui o bază pentru o analiză regulată şi o evaluare a aptitudinilor şi competenţelor fiecărei persoane. 4.1.3 Planificare activităţi Mulţi activităţi pot fi planificate, pentru a se asigura că ele decurg continuu şi să aibă riscuri reduse referitor la emisiile ne-necesare. Un exemplu ar fi la aplicarea mixturii de dejecţii pe câmp. Această implică un număr de sarcini sau acţiuni care trebuie să fie coordonate, incluzând:

Chapter 4

134 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

* evaluarea capacităţii de asimilare în terenului pentru mixtura de dejecţii pentru a identifica riscul de deversare în cursuri de apă şi apoi luarea deciziei de împrăştiere * evitarea condiţiilor meteo în care solului poate fi serios afectat, din moment ce acestea pot avea un impact semnificativ asupra efectelor de mediu * convenirea distanţelor de siguranţă faţă de cursuri de apă, foraje, împrejmuiri şi proprietăţile învecinate * identificarea unei rate de aplicare corespunzătoare * verificarea că maşinile sunt în bună stare de funcţionare şi sunt reglate adecvat la rata de aplicare corectă * stabilirea rutei de transport pentru evitarea blocajelor * asigurarea că există acces corespunzător la depozitul de mixtură de dejecţii şi că încărcarea poate fie efectiv făcută, ex. prin verificarea pompelor de operare, a amestecătoarelor şi ecluzelor sau vanelor * evaluarea ariilor de împrăştiere la intervale regulate pentru a verifica orice semn de deversare * asigurarea că întreg personalul ştie ce să facă dacă se întâmplă ceva rău. Alte activităţi ce vor beneficia de planificare includ livrarea de combustibil, hrană, fertilizatori şi alte materiale pe locaţie (intrări), procesele de producţie, şi îndepărtarea porcilor, păsărilor, ouălor, altor produse şi reziduuri materiale de pe locaţie (ieşiri). Sub-contractorii şi furnizorii trebuie deasemeni să fie informaţi corespunzător. 4.1.4 Monitorizarea Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri pentru a decide dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului. Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil), cantităţile de hrană pentru animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual, după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. Deasemeni, monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea situaţii anormale şi permite ca să fie întreprinse acţiuni corespunzătoare. Sistemul de înregistrare a mineralelor, aplicat în Olanda, este un exemplu despre cum monitorizarea intrărilor şi ieşirilor de minerale de la o fermă poate ajuta în reducerea surplusurilor de mineral şi pierderilor de amoniac. Aceasta permite agriculturii olandeze să se conformeze cu obiectivele şi obligaţiile Directivei referitoare la nitraţi [77, LEI, 1999]. 4.1.5 Planificarea urgenţelor Un plan pentru evenimente neprevăzute poate ajuta fermierul să rezolve situaţii neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei, dacă acestea apar. Aceasta poate deasemeni acoperi orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute ar trebui să includă: * un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă * detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere, care pot fi utilizate la rezolvarea problemei de poluare (ex. pentru stoparea drenajelor din câmp, canale cu stăvilar, sau ecrane de spumă pentru reţinerea pierderilor petroliere din scurgeri) * numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi de la proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă * planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de dejecţii, deversare necontrolată din supra-plinul de bălegar, şi pierderi de produse petroliere prin scurgeri.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 135

Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea dacă se pot trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate. 4.1.6 Reparaţii şi întreţinere Este necesara a verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura ce acestea sunt în bună stare de funcţionare. Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru această lucrare va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se vor pune la dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi manuale şi personalul va primi o calificare corespunzătoare. Toate măsurile care contribuie la curăţenia facilităţii ajută la realizarea unei reduceri a emisiilor. Acestea includ uscare şi curăţirea depozitului de hrană, a ariilor de defecaţie, de plimbare şi de odihnă, pasaje generale şi de defecaţie, facilităţile de adăpostire şi echipamentele, şi ariile din jurul adăpostului. Pierderile de apă potabilă pot fi evitate folosind tehnicile de băut cu pierderi scăzute (ex. dispozitive cu diuză de băut cu colectoare de picături pentru păsări). Clădirile pentru animale pot avea izolaţie, ventilatoare, apărătoare de coş, obloane , senzori de temperatura, controale electronice, dispozitive de prevenire a defecţiunilor, dispozitive pentru furnizare apă şi furnizare hrană, şi alte mecanisme mecanice sau electrice care necesită verificare şi întreţinere regulată. Depozitul pentru mixtura de dejecţii poate fi verificat regulat pentru orice semne de coroziune sau scurgere şi trebuie să fie corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar. Depozitele ar trebui să fie golite cel puţin o dată o an de preferinţă, sau de câte ori este necesar, depinzând de calitatea construcţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei freatice, astfel ca ambele suprafeţe internă şi externă să poată fi verificate şi orice probleme structurale, defecţiune sau degradare să fie remediate. În câteva situaţii unde inspecţia vizuală la asemenea construcţii este limitată este recomandată monitorizarea apei freatică cu un indicator de scurgeri. Operarea maşinilor de împrăştiat bălegar (pentru bălegar solid şi lichid) poate fie îmbunătăţită dacă ele sunt curăţate şi verificate după perioadele de utilizare şi sunt efectuate reparaţii sau renovări. Se vor face verificări regulate în timpul perioadelor operaţionale şi se va executa întreţinerea corespunzătoare conform instrucţiunilor de la producători. Pompele pentru mixtura de dejecţii, amestecătoarele, separatoarele, irigatoarele şi echipamentele de control necesită atenţie regulată şi vor fi respectate instrucţiunile producătorilor. Este practic să fie făcut un stoc de piese de schimb care se uzează rapid în fermă, pentru a executa reparaţiile şi întreţinerea rapid. De obicei întreţinerea de rutină poate fi efectuată de personal calificat corespunzător din fermă dar lucrările mai dificile sau de specialitate vor fi efectuate mai precis apelând la ajutor profesional. 4.2 Management nutriţional 4.2.1 Abordare generală Descriere: Reducând excreţia de nutrienţi (N, P) în bălegar se pot reduce emisiile. Managementul nutriţional acoperă toate tehnicile de realizare a acestei reducere. Scopul este de a satisface nevoile animalelor îmbunătăţind digestibilitatea nutrienţilor şi prin echilibrarea concentraţiei diferitelor componente esenţiale cu componente nediferenţiate de N pentru a îmbunătăţi eficienţa sintezei de proteine a corpului. Tehnicile încearcă să găsească un nivelul minim practic de nutrienţi necesare (în particular N şi P) în hrană. În mod ideal, nivelele de excreţie obţinute ar fi atunci fie tot atât de scăzute ca şi nivelele naturale de excreţie din procesele metabolice din animal care nu pot fi evitate. Cu alte cuvinte, măsurile nutriţionale

Chapter 4

136 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

caută să reducă cantitatea de pierderi de azot din azotul nedigerat sau catabolizat, care este eliminate apoi prin urină. Se pot distinge două tipuri de tehnici şi aceste sunt: 1. Îmbunătăţind caracteristicile hranei, ex. prin : * aplicare de nivele joase de proteine, utilizarea de amino acizi şi compuşi înrudiţi * aplicare de nivele joase de fosfor * utilizarea de enzime * aplicarea raţională de substanţe pentru promovarea creşterii * utilizarea sporită a materiilor prime bine digerabile. 2. Formularea unei reţete de hrană echilibrată cu o rată de conversie optimă bazată pe fosfor şi amino acizi digerabili (urmând conceptul proteinei ideale). [172, Danemarca, 2001] [173, Spania, 2001] Multă atenţie a fost acordată în sporirea digestiei hranei, şi în consecinţă sunt utilizate acum mari cantităţi de enzime în industria pentru hrana animalelor. Reducerea poate fi deasemeni realizată utilizând diferite tipuri de alimentaţie în timpul perioadelelor de creştere/producţie în concordanţă cu cerinţele de schimbare ale animalelor (hrănire în faze). Combinaţia dintre ambele tipuri de tehnici este, în practică, cea mai eficientă cale de a reduce poluarea. Câteva dintre opţiunile mai sus-menţionate au fost deja implementate cu succes, cum ar fi hrănirea în faze, dar altele încă necesită investigaţii pe mai departe. Multe studii publicate au ilustrat efectele măsurilor referitoare la hrană şi la consumul redus de N pe cantitatea de N excretat şi capacitatea de a reduce emisiile de NH3. Schimbul de informaţii s-a concentrat pe managementul nutriţional pentru porci şi păsări, deşi au fost raportate mai multe date pentru porci decât pentru păsări. Beneficii obţinute pentru mediu: Atât la porci cât şi la păsări o reducere de proteină de 1 %, ex. de la 18 la 17 %, conduce la o reducere de 10 % în ieşirile de azot şi producerea de amoniac(vezi deasemeni Tabelul 4.9). Deoarece au fost efectuate mai puţine studii pe păsări decât pe porci evaluând substituţia amino acizilor de adaos cu proteină intactă, datele sunt consistente şi arată fezabilitatea lor. Cu toate acestea dat fiind nivelul actual de cunoştinţe disponibile azi, amploarea substituţiei este cumva mai restricţionată la păsări decât la porci. [171, FEFANA, 2001] Progresele în genetică şi nutriţie au arătat deja o considerabilă îmbunătăţire în utilizarea eficientă a hranei. Utilizarea îmbunătăţită a hranei creşte posibilităţile pentru reducerea cantităţii de azot în hrană şi reducerea excreţiei de N chiar mai mult. De exemplu, într-o concluzie din rezultate experimentale, a fost raportat că raţiile sărace în proteine (17 %) pentru păsări pentru carne comparate cu cele din hrana actuală (21 %) au arătat o considerabilă reducere a excreţiei de N, dar aceasta necesită o compensare cu amino acizi sintetici datorită unei retenţii crescute de N (32 %). În acelaşi timp, a fost observate în bălegar un nivel mai ridicat de grăsimi şi un nivel redus de N. Nivelele scăzute de fosfor în hrană pot reduce nivelele de fosfaţi în bălegar. Pentru a creşte digestibilitatea, este adăugată fitază în hrană (vezi Secţiunea 4.2.4). Deasemeni sunt disponibili fosfaţi anorganici puternic digestibili pentru hrană şi efectele lor sunt descrise în Secţiunea 4.2.5. În general, experienţa de până acum arată că poate fie realizată o considerabilă reducere în N şi P. Nivelele minime de ieşire pentru N sau P vor varia funcţie de diferitele regiuni agricole europene datorită diferenţelor de practici în fermă, a speciei utilizate şi managementului nutriţional.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 137

Pentru a ilustra nivelele de reducere ce se pot obţine la excreţia de azot şi pentoxid difosfatic, nivelele de excreţie în condiţii standard (Tabelul 4.2 şi Tabelul 4.3) sunt comparate cu acelea realizate prin aplicarea programelor de referinţă pentru hrănire. Rezultatele sunt arătate în Tabelul 4.4 şi Tabelul 4.5.

Specia de animal Belgia (kg/loc/an)

Franţa 1 (g/animal)

Germania 2

(kg/loc/an) Purcei 2.46 440 4.3 Porci de creştere/sacrificare 13 2880 – 3520 13.0

Vieri şi scroafe 24 16.5 kg/loc/an 27 – 36 Păsări de carne 0.62 25 – 70 0.29 Păsări ouătoare 0.69 0.45 – 0.49 kg/loc/an 0.74 Curcani 2.2 205 1.64

1: 25 % pierderi gazoase în clădire 5 % pierderi gazoase la depozitare sunt deduse deja din excreţia de N. Pierderile în timpul împrăştierii nu sunt incluse aici. 2: 10 % pierderi gazoase la depozitare şi 20% pierderi în timpul împrăştierii se vor deduce din excreţia de N

Table 4.2: Niveluri standard de azot (N) in excretia din Belgia, Franta si Germania [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal Belgia (kg/loc/an)

Franţa (kg/animal)

Germania (kg/loc/an)

Purcei 2.02 0.28 2.3 Porci de creştere/sacrificare 6.5 1.87 – 2.31 6.3

Vieri şi scroafe 14.5 14.5 kg/place/year 14 – 19 Păsări de carne 0.29 0.16 Păsări ouătoare 0.49 0.41 Curcani 0.79 0.52

Table 4.3: Standard levels of excretion of diphosphorus pentoxide (P2O5) in Belgium, France and Germany [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal Franţa

CORPEN 1 Franţa

CORPEN 2 Germania

RAM Purcei - 9 -18 -14 Porci de sacrificare -17 -30 -19 Vieri şi scroafe -17 -27 -19 to -22

Păsări de carne -10 Curcani - 9 Păsări ouătoare - 4

Table 4.4: Procentul pentru reducerea cantitatii iesite de azot (N) obtinuta prin programele de hranire de referinta comparate cu nivelul standard de excretie in Franta si Germania [108, FEFANA, 2001]

Specia de animal

Belgia %

Franţa CORPEN 1

Franţa CORPEN 2

Germania RAM

Purcei -31 -11 -29 -22

Chapter 4

138 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Porci de sacrificare

-18 -31 -44 -29

Vieri şi scroafe -19 -21 -35 -21 Păsări de carne -38 -25 Curcani -36 Păsări ouătoare

-24 -24

Table 4.5: Procentaje de reducere ieşire P2O5 obţinute cu programe de referinţă pentru hrănire comparate cu nivelul standard de excreţie în Belgia, Franţa şi Germania [108, FEFANA, 2001] Efecte asupra mediului: Managementul nutriţional este cea mai importantă măsură preventivă de reducere a poluării, fie prin limitarea intrării în exces a nutrientelor şi/sau îmbunătăţind eficienţa utilizării nutrientului de către animal. Ieşirea redusă de minerale şi schimbările în structura şi caracteristicile bălegarului (pH, conţinutul de materie uscată) afectează Nivelele de emisie a N din adăpost, depozitare, şi aplicare şi reduce poluarea pentru sol, apă, şi aer, incluzând mirosuri. Cu toate acestea trebuie să fie menţionat că selecţia genetică spre o mai bun conversie a hranei este deasemeni legată cu o rată de creştere ridicată. Rata de creştere ridicată poate conduce la creşterea imperfecţiunilor la găini de carne ca şi la o sistematică subnutrire a rasei de bază (ad libitum hrănirea parentală creează dificultăţi reproductive). Ca o consecinţă trebuie să fie obţinut un echilibru între o rată mai bună de creştere şi potenţialele probleme legate de condiţia animalului. Date operaţionale: Pentru fiecare din cele trei ţări (Belgia, Franţa, Germania), au fost obţinute reduceri în timpul aplicării unui set de specificaţii nutriţionale predefinite şi standardizate (Tabelul 4.7). În Belgia, au fost definite 3 tipuri de hrănire: 1. hrană cu conţinut redus de azot 2. hrană cu conţinut redus de fosfor 3. hrană cu conţinut redus de azot şi fosfor. Conţinutul redus de fosfor în hrană este recunoscut legal printr-un contract dintre producătorii hrană şi guvern [174, Belgia, 2001]. În Germania, programele de hrănire RAM cu conţinut redus de azot şi fosfor au fost dezvoltate de fermieri şi producători de hrană. Ei se bazează deasemeni pe contracte care sunt controlate de camerele agricole regionale. În Franţa, CORPEN recomandă un program de hrănire în 2 faze pentru fiecare stadiu fiziologic (ex. purcel mic/purcel, scroafe care alăptează/gestante, porc de creştere/porc de sacrificat) bazate pe conţinut redus de proteine şi/sau conţinut redus de fosfor în alimentaţie. Dacă sistemul de hrănire este diferit şi/sau mai eficient decât specificaţiile nutriţionale utilizate, sistemele de "regresie" permit să fie calculat nivelul actual de excreţie ca o funcţie de caracteristicile de hrană (conţinut de proteine şi/sau fosfor). De exemplu, setul de ecuaţii utilizat în Belgia este raportat în Tabelul 4.6. În Franţa, "balanţa de calcul simplificat" ia în considerare principalii factori implicaţi în excreţia porcului, ex. tehnică de hrănirea şi nivelul de performanţă. Au fost publicate ca o foaie de calcul şi ca un model pentru computer.

Specia de animal Excreţia de (N) brut (kg/animal/an)

Diphosphorus pentoxide (P2O5) excretion (kg/animal/an)

Purcei cântărind de la 7 - 20 kg Alţi porci cântărind de la 20 - 110 kg

Y = 0.13 X – 2.293 Y = 0.13 X – 3.018

Y = 2.03 X – 1.114 Y = 1.92 X – 1.204

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 139

Alţi porci cântărind mai mult de110 kg Scroafe, inclusiv purcei cu greutatea <7 kg Vieri Găini ouătoare (inclusiv cele de reproducere-ouătoare) Puici ouătoare Păsări de carne Păsări de carne de reproducţie Puici de păsări de carne

Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.13 X + 0.161 Y = 0.16 X – 0.434 Y = 0.16 X – 0.107 Y = 0.15 X – 0.455 Y = 0.16 X – 0.352 Y = 0.16 X – 0.173

Y = 1.86 X + 0.949 Y = 1.86 X + 0.949 Y = 1.86 X + 0.949 Y = 2.30 X – 0.115 Y = 2.33 X – 0.064 Y = 2.25 X – 0.221 Y = 2.30 X – 0.107 Y = 2.27 X – 0.098

Y = producţia (kg) de N şi P2O5 per animal şi per an X = consumul (kg) de proteină brută (CP)şi fosfor (P) per animal şi per an

Table 4.6: Regresiile utilizate în Belgia calculate ca nivel actual de excreţie [108, FEFANA, 2001]

Chapter 4

140 Version October 2002 ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft

Animal Belgia MAP Franţa CORPEN 1 Franţa CORPEN 2 Germania RAM

strategie (7 - 20 kg): hrană cu conţinut redus de fosfor

hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze

proteină brută purcel mic: 20.0 %

purcel(<28 kg)18.0 % purcel mic: 20.0 % purcel(<28 kg)17.0 %

°purcel (<30 kg): 18.0 /o Purcei

fosfor °

(7 - 20 kg): 0.60 /o purcel mic: 0.85 % purcel(<28 kg) 0.70 %

purcel mic: 0.77 % + fitază purcel(<28 kg) 0.60 % + fitază purcel (<30 kg): 0.55

strategie hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze

proteină brută creştere (28 – 60 kg): 16.5 % sacrificare (60 – 108 kg): 15.0 %

creştere (28 – 60 kg): 15.5 % sacrificare (60 – 108 kg): 13.0 %

De creştere (<60 kg): 17.0 sacrificare (>60 kg): 14.0 %

Porci de creştere/ sacrificare

fosfor creştere (20 – 40 kg): 0.55 % Sacrificare (40– 10 kg): 0.50 %

creştere (28 – 60 kg): 0.52 % sacrificare (60 – 108 kg): 0.45 %

creştere (28 – 60 kg): 0.47 % + fitază sacrificare (60 – 108 kg): 0.40 % + fitază

creştere (<60 kg): 0.55 sacrificare(>60 kg): 0.45 %

strategie conţinut redus de fosfor hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze hrănire în 2 faze

proteină brută alăptare: 16.5 %

gestaţie: 14.0 % alăptare: 16.0 % gestaţie: 12.0 %

alăptare: 16.5 % gestaţie: 14.0 % Scroafe

fosfor 0.60 % alăptare: 0.65 % gestaţie: 0.50 %

alăptare: 0.57 % + fitază gestaţie: 0.42 % + fitază

alăptare: 0.55 % gestaţie: 0.45 %

strategie hrănire în 2 faze

proteină brută Pui (1 – 10 zile): 22.0 %

creştere (11 – 29 zile): 20.5% sacrificare (30 – 40 zile): 19.5 %

Păsări de carne

fosfor creştere (<2 săptămâni): 0.60 sacrificare (>2 săptămâni): 0.55 %

pui (1 – 10 zile): 0.70 creştere (11 – 29 zile): 0.55 sacrificare (30 – 40 zile): 0.50 %

strategie conţinut redus de fosfor Ouătoare

fosfor 0.50 %

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 141

MAP Manure Action Plan – Planul de acţiune referitor la bălegar (legislaţie din Martie 2000) CORPEN comitetul francez ce studiază reducerea poluării N şi P în agricultură RAM abrevierea germană pentru hrană adaptată pe proteină brută

Table 4.7: Managementul nutriţional în Belgia, Franţa şi Germania: caracteristicile hranei de referinţă

Chapter 4

142 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitate: Sistemele de Management nutriţional sunt deja folosite în câteva State membre şi sunt susţinute de experienţa practică. * Monitorizarea intrărilor şi ieşirilor de nutrienţi În acele arii unde producţia intensive de animale este responsabilă pentru influenţe asupra mediului, fermierii trebuie să ţină un registru pentru aplicaţii cu azot şi/sau fosfaţi. "Sistemele de contabilizare a mineralelor" monitorizează nivelul de intrare şi ieşire de la fermă. Exemple de instrumente regulatorii: Documentul despre Instalaţii clasificate pentru protecţia mediului (ICPE) în Franţa, Planul de acţiune referitor la bălegar (MAP) în Belgia, Sistemul de contabilizare a mineralelor (MINAS) în Olanda, şi Dungerverordnung în Germania. * Estimarea ieşirilor minerale din mixtura de dejecţii pe baza caracteristicilor de hrană Din moment ce ieşirea de minerale este ridicată corelată cu intrarea mineralelor, aceasta poate să fie calculate bazat pe caracteristicile hranei, după cum este făcut în acele State membre unde sistemele de management nutriţional sunt deja implementate. Indicaţii despre sistemele utilizate în Franţa (CORPEN), Belgia (MAP) şi Germania (RAM) sunt date în secţiunea referitoare la realizarea beneficiilor de mediu. Costuri: Evaluarea costurilor şi beneficiilor măsurilor nutriţionale reducând emisiile din crescătoriile intensive de animale este complexă. Potenţialele beneficii economice şi de mediu ale unor asemenea măsuri de management reducând poluarea cu azot au fost evaluate într-un raport recent de către Dutch Agricultural Economics Research Institute [77, LEI, 1999]. Acesta evaluează efectul schimbări actuale şi viitoare în politica europeană referitoare la nivelele poluării cu azot la nivel naţional, regional şi de fermă utilizând diferite modele predictive şi comparând abordările similare. Se atrage atenţia asupra faptului că, acolo unde nivelele de proteină din dietă scad cu creşterea utilizării cerealelor în hrană, atunci schimbările în preţul cerealelor sunt importante pentru susţinerea măsurilor de management nutriţional. În această privinţă se aşteaptă mai mult de la reformele CAPITOLUL Cu toate acestea, preţul cerealelor determinat în UE nu este independent, dar are o relaţie cu soia, preţ care este stabilit pe piaţa mondială. Aceste nivelele de cost afectează viabilitatea economică a măsurilor de management nutriţional, astfel că preţul scăzut la soia poate conduce la nivele ridicate de proteină în dietă. Cu reformele CAP succesive, a fost favorizată introducerea unor nivelele mai ridicate de cereale şi costul implementării alimentaţiei cu nivel redus de proteină comparat cu normele curente a scăzut în consecinţă (Tabelul 4.8).

Porci Păsări Dietă

curentă Dietă redusă în proteine

Dietă curentă Dietă redusă în proteine

Index of costs CAP-1988 100 103 100 101 CAP-1994 89 92 88 88 CAP-2000 73 74 74 74 Index of N content in feed (kg N/tonne hrana)

CAP-1988 100 85 100 96 CAP-1994 97 83 99 95 CAP-2000 88 83 96 93

Table 4.8: Index de costuri pentru hrană compusă şi conţinut de azot conform cu managementul de hrănire [77, LEI, 1999] Poate fi concluzionat că aplicarea managementului nutriţional preventiv ca un mijloc de reducere a ieşire a azotului de la nivelul fermei este economic mai competitivă odată cu

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 143

procesarea din aval a excesului de bălegar’. Raportul consideră că regulile pentru aplicare bălegar sunt de aşteptat să devină mai stricte şi tratarea excesului de bălegar va deveni mai costisitoare. În câteva zone, exceptând Flandra şi Olanda, creşterea utilizării de cereale poate fi suficientă pentru a reduce proteina din dietă la nivelele care sunt realizabile la nivel regional. Măsurile adiţionale de management nutriţional vor rămâne benefice pentru acele intreprinderi intensive mari de animale care au insuficient teren pentru utilizarea bălegarului lor. Deasemeni Federaţia Europeană a Producătorilor de hrană cu aditivi pentru animale, FEFANA, are opinia că costul şi disponibilitatea aplicării măsurilor de hrănirea depinde de furnizarea produselor locale (cum ar fi disponibilitatea de cereale), disponibilitatea terenurilor locale pentru împrăştierea bălegarului (disponibilitatea limitată va creşte valoarea măsurilor de hrănire), şi preţul pe piaţa mondială pentru hrana bogată în proteine (un preţ mare pentru hrana bogată în proteine creşte disponibilitatea măsurilor de hrănirea). Tendinţele aşteptate pe piaţa mondială şi piaţa UE spre preţuri mai scăzute la cereale, preţuri mai ridicate pentru hrana proteică cum ar fi soia, şi disponibilitatea creşterii cantităţilor de amino acizi industriali, toate tind să reducă costurile măsurilor de hrănire pentru controlul emisiilor de azot din producţia animală. Cu toate acestea, nu este posibil a se calcula o singură configuraţie de cost evaluând costurile asociate cu măsurile de hrănire, deoarece fluctuaţiile de piaţă pentru preţurile la hrană sunt prea mari pentru a face o estimare universală. Cu toate acestea, ca o regulă generală se poate asuma că costul suplimentar pentru hrană la în porci şi păsări se va situa între 0 şi 3 % din totalul costului pentru hrană. (FEFAC estimează o creştere cu 2 – 3 % pentru păsări şi 1 – 1.5 % pentru porci de îngrăşare [169, FEFAC, 2001]). În perioadele cu preţuri extrem de scăzute la soia, costul suplimentar pentru hrană poate creşte până la aproximativ 5 %. [171, FEFANA, 2001] Forţa motoare pentru implementare: aplicarea măsurilor nutriţionale este larg influenţată de preţurile de piaţă la cereale şi soia. O forţă motoare poate fi economia potenţială în costuri, unde măsurile nutriţionale pot reduce necesitatea de a aplica ultimele tehnici care sunt urmărite pentru reduceri de emisii din adăposturi de animale, depozitare de bălegar şi aplicare. Ferme de referinţă: Multe ferme amplasate în Zonele vulnerabile la nitraşi (conform cu Directiva referitoare la Nitraţi), cum ar fi în Bretania, Olanda, Belgia şi Germania care sunt deja conforme cu câteva restricţii nutriţionale pentru control poluării. [171, FEFANA, 2001] În Franţa, de la publicarea recomandărilor CORPEN pentru porci în 1996, a fost mult dezvoltată hrănirea în 2 faze cu conţinut redus de proteină, în special pentru scroafe. Este raportat că la sfârşitul lui1997 aproape o treime din porcii de îngrăşare şi aproape 60 % din toate scroafele au fost alimentate pe această cale. [169, FEFAC, 2001] (cu referinţă la AGRESTE Bretagne numărul 27, June 1998) Literatura de referinţă: [28, CORPEN, 1996; 29, CORPEN, 1996; 30, CORPEN, 1997], [[37, Bodemkundige Dienst, 1999], [77, LEI, 1999], [81, Adams/Roser, 1998], şi [108, FEFANA, 2001]. 4.2.2 Hrănirea în faze Descrierea hrănirii în faze pentru păsări: Pentru păsări, diferitele strategii de hrănire au fost dezvoltate care urmăresc atingerea unui echilibru corect între energie şi cerinţele de amino acizi sau care au scopul de a influenţa consumul de nutrienţi printr-o îmbunătăţire a trecerii hranei prin tubul digestiv la păsări. Hrănirea în faze pentru ouătoare este o metodă de hrănirea care implică ajustarea nivelelor de Ca şi P în diferite stadii de producţie. Sunt necesare un grup uniform de animale şi o tranziţie graduală de la o hrană la alta.

Chapter 4

144 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Pentru păsări pentru carne, hrănirea în faze este aplicată curent în câteva ţări UE. Această implică divizarea cerinţelor lor în trei faze în care păsările pentru carne arată o considerabilă schimbare în cerinţele lor nutriţionale. În fiecare faza scopul este de a optimiza rata de conversie a hranei. Aplicarea unui regim de hrănire uşor restricţionat în prima faza cauzează o mai eficientă creştere în stadiul ulterior. Proteinele şi amino acizii trebuie să fie alimentate la un nivel ridicat şi echilibrat. În faza 2 capacitatea digestivă a păsării va fi îmbunătăţită astfel se poate da mai multă hrană cu un conţinut mai ridicat de energie. În Faza 3, conţinutul de proteină şi amino acizi descreşte din nou, dar cantitatea de energie rămâne aceeaşi. În toate fazele, balanţa Ca-P rămâne aceeaşi, dar concentraţia totală în hrană descreşte. Comparativ cu păsările pentru carne, curcanii necesită cantităţi de hrană mai mari. Cerinţele lor în diferite faze variază în acelaşi fel ca la păsările pentru carne. Concentraţia necesară de proteine şi amino acizi descreşte cu creşterea vârstei, dar necesarul de energie din hrană creşte. Numărul de faze aplicate poate varia, 4 - 5 fiind o practică normală, dar depinde de tipul de curcan produs. De exemplu, în Olanda este aplicată o hrănire în 5 faze, care înseamnă cinci diferite tipuri de hrănire, deşi pot fie distinse mai multe faze şi raţiile sunt adaptate în consecinţă. Pentru curcani, forma în care este oferită hrană influenţează rata de conversie a hranei şi creşterea. Testele au arătat că granulele produc o mai bună rată de conversie a hranei şi creştere decât masa tip praf. Descrierea hrănirii în faze pentru porci: Hrănirea în faze pentru porci constă în oferirea succesivă a 2 la 4 hrăniri pentru porci cu greutăţile de la 25 kg până la 100 – 110 kg (greutate de sacrificare). Programul de hrănire variază de la ţară la ţară. Programul cu 2-faze de hrănire (25 – 60 kg şi 60 – 110 kg) este mai bine dezvoltate dar poate fi şi pe mai departe dezvoltat, pentru a include cerinţele de mediu ca şi valoarea economică. Programul italian de hrănire diferă substanţial în acelea din alte ţări UE, deoarece ei lucrează cu greutăţi de sacrificare mult mai ridicate (140 – 150 kg). Hrănirea multifazică pentru porci constă în oferirea unui amestec de preparate care sunt adaptate cerinţelor animalului în ceea ce priveşte amino acizii, mineralele şi energia. Aceasta este realizată prin amestecarea hranei cu conţinut ridicat de nutrienţi cu o hrană cu conţinut scăzut de nutrienţi, în mod regulat (de la zilnic la săptămânal). Dezvoltările ulterioare în hrănirea multifazică sunt în desfăşurare referitor la echipamentele de fermă pentru silozuri şi linii de distribuţie. [171, FEFANA, 2001]. Testele cu alimentaţia în 5-faze cu CP /DE redusă (Proteină brută/Energie digerabilă) pentru porci de îngrăşat/porci de sacrificare au fost făcute în MAREA BRITANIE, şi care au arătat o tendinţă consistentă de reducere a totalului de azot şi amoniu-N în mixtura de dejecţii de la porci comparat cu nivelele rezultante din strategia de hrănire comercială cu două diete [110. MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999]. Pentru scroafe, hrănirea în faze constă în oferirea a cel puţin 2 hrăniri diferite: una pentru lactaţie şi una pentru gestaţie. Hrănirea scroafei în mod diferit în gestaţie şi în lactaţie este mai bine dezvoltată în Europa. În anumite cazuri, o hrană specifică ar putea fi dată înainte de fătare. [171, FEFANA, 2001] Beneficii realizate pentru mediu pentru: * Păsări pentru carne: aplicarea hrănirii în faze la păsări pentru carne a dus la o reducere de 15 - 35 % în N excretat. * Porci de sacrificare: hrănirea în trei faze la porci de sacrificare reduce azotul (3 %) şi fosfaţii (5 %) din excreţie. Hrănirea multifazică conduce la o reducere suplimentară în excreţie a N (5 - 6 %) şi a P2O5 (7 - 8 %). * Scroafe: Pentru scroafe, aplicarea hrănirii în 2 faze poate conduce la o reducere de N în excreţie (7 %) şi de P2O5 în excreţie (2 %), comparativ cu hrănirea fără faze.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 145

Efecte asupra mediului: efectul primar al hrănirii în faze este o reducere în excreţie a nutrientelor (N şi P). Nivelele reduse contribuie pe mai departe la o reducere a emisiilor din adăpost şi de la depozitarea exterioară de bălegar. În acelaşi timp, poate fie redus consumul de apă şi volumul mixturii de dejecţii. Aplicabilitate: A fost raportat că hrănirea multifazică pentru porci necesită echipamente sofisticate şi scumpe pentru hrănirea uscată şi astfel este mai pretabilă la intreprinderi cu producţie pe scară mare. În termeni practici, hrănirea în trei în faze poate fie o opţiune mai fezabilă pentru porci de îngrăşat/porci de sacrificare. [77, LEI, 1999] Hrănirea multifazică este deasemeni posibilă cu sisteme de hrănire cu lichid, şi într-adevăr sistemele de hrănire lichidă sunt tot mai populare. Cu toate acestea, hrănirea multifazică poate fie mai degrabă complicat de implementat în sistemul tip flux continuu, cum ar fi cel utilizat normal în ferme mici. [173, Spania, 2001] Un sistem computerizat face posibilă livrarea unui amestec de hrană corespunzător cu conţinut ridicat de nutrienţi şi hrană cu conţinut scăzut de nutrienţi la intervalele cerute. Aplicarea unui asemenea sistem necesită personal calificat. [173, Spania, 2001]. Costuri: Nu au fost raportate date referitoare la costuri. Cu toate acestea, costurile asociate cu hrănirea multifazică sunt de aşteptat a fi mai ridicate decât acele pentru hrănirea unifazică, ca, de exemplu, costuri adiţionale facilităţile de depozitare suplimentare pentru diferite tipuri de hrană şi pentru facilităţile de amestecare. [173, Spania, 2001] [171, FEFANA, 2001] Literatura de referinţă: [26, LNV, 1994] [27, IKC Veehouderij, 1993] [77, LEI, 1999] [110, MAFF, 1999] [111, MAFF, 1999] 4.2.3 Adăugarea de amino acizi pentru a face diete suplimentare cu conţinut scăzut de

proteine pentru păsări şi porci Descriere: Această tehnică este deseori referită în literatură. principiul este de a hrăni animalele cu nivele corespunzătoare de amino acizi esenţiali pentru o performanţă optimă în timp ce de face limitarea excesului de proteină ingerată (Figura 4.1). Formularea hranei cu conţinut scăzut de proteine necesită reducerea hranei bogate în proteine (ca soia) în timp ce se echilibrează alimentaţia cu suplimente de amino acizi. Câţiva amino acizi disponibili comercial şi înregistraţi sunt lizina (L-Lizină), methionina (DL-Methionine şi analogi), threonina (L-Threonine) şi tryptophan (L-Tryptophan). Alţi amino acizi esenţiali sunt probabil a fi dezvoltaţi în viitor, care ar putea facilita scăderea pe mai departe conţinutului proteic din dieta. [108, FEFANA, 2001]

Chapter 4

146 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

iso leu lys m+c thr trp p+t val

100

80

120

110

90

RequirementHigh CP dietLow CP dietAmino acid supplementation

Excess

Figure 4.1: Suplimentarea cu amino acizi permite o scădere în consumul de proteină la animale menţinând o furnizare adecvată de amino acizi [77, LEI, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Păsări * o reducere în conţinutul de proteină din dietă de 1 procent conduce la o reducere în excreţia de azot de 10 % pentru ouătoare şi 5 - 10 % pentru păsări pentru carne, curcani şi alte păsări de carne * alimentaţia cu conţinut scăzut de proteine contribuie la o reducere a emisiei de amoniac din adăposturile de păsări. Într-un experiment pentru creşterea de păsări pentru carne, o reducere de proteină brută de 2 unităţi conduce la o reducere în emisia de amoniac de 24% * s-a constatat o reducere în consumul de apă de 8 % când nivelul de proteină în hrană la păsări a fost scăzut cu 3 unităţi. [108, FEFANA, 2001] Porci Într-o analiză din literatura de specialitate au fost raportate de către Ajinomoto Animal Nutrition, date de la testările asupra efectelor alimentaţiei cu conţinut redus de proteină (dar suplimentate cu amino acizi industriali) asupra azotului şi mixturii de dejecţii de la porci, fiind selectate dintr-o mare varietate de surse din şi din afara Europei (vezi referinţa [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000]). În experimente s-a găsit că în combinaţie cu hrănirea în 3 faze, excreţia de azot a scăzut cu 10 % per 1 % reducere în proteina din dieta pentru porci între 25 şi 110 kg. Încercările au arătat deasemeni că este posibil a se reduce nivelul proteic în hrană cu până la 20 % pentru toate categoriile de porci, rezultând o scăderea în excreţia de azot cu până la 20 % fără nici o aptitudine tehnică specifică. Cu toate acestea, este necesar a se adăuga patru amino acizi esenţiali (lizină, methionine, threonine şi tryptophane) pentru a preveni reducerea nivelului de creştere. Încercările raportate au arătat rezultate similare în mod remarcabil. Ele sunt rezumate în Tabelul 4.9.

Diete cu conţinut redus de proteine Parametri Efect produs de 1 % reducere a proteinei

din dietă (%)

Efect cumulativ frecvent(%)

Cel mai bun efect cumulativ

(%)

-Cerinţă -Dietă cu CP ridicată -Dietă cu CP redusă -Supliment de amino-acizi

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 147

Efect cumulativ

frecvent (%)

Cel mai bun efect cumulativ

(%) Total azot excretat - 10 - 25 - 50

Conţinut amoniac în mixtura de dejecţii - 10 - 30 - 50

pH mixtură de dejecţii - - 0.5 points - 1 point

Emisie amoniac în aer - 10 - 40 - 60

Consum de apă (ad libitum) - 2 to - 3 - 10 - 28

Volum mixtură de dejecţii - 3 to - 5 - 20 - 30

Table 4.9: Centralizarea efectulului reducerii proteinei din dietă şi utilizarea dietelor cu conţinut scăzut de proteine asupra excreţiei de azot şi emisiei de amoniac [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] Conţinutul redus de proteină în alimentaţie reduce deasemeni emisia de componente mirositoare ca H2S [108, FEFANA, 2001] (cu referinţă la Hobbs et al., 1996). Contribuţia măsurilor de hrănire la reducerea emisiilor din sistemele de adăposturi pentru animale variază cu un număr de factori, cum ar fi temperatura aerului în interiorul adăpostului, viteza aerului (rata de ventilaţie) şi aria suprafeţei ocupate cu bălegar. Asemenea diete reduce deasemeni consumul de apă pentru animale. Aceasta conduce la economisirea apei şi la un volum de bălegar mai scăzut pentru manipulat. Cu un conţinut de materie uscată mai ridicat, mixtura de dejecţii poate deasemeni câştiga în valoare, în termeni referitori la calitate ei de fertilizare. Efecte asupra mediului: Alimentaţia cu un conţinut scăzut de proteine fortificată cu amino acizi după cum s-a arătat în încercările discutate mai sus nu a afectat creşterea, conversia hranei sau retenţia de azot la porci. Date operaţionale: Datele operaţionale ale încercărilor pe porci nu au fost raportate. Categoria de greutate a porcilor a fost în general între 25 şi 110 kg de greutate în viu şi hrănirea a variat între hrănire în 2 faze şi multifazică. Aplicabilitate: Nu sunt necesare cerinţe tehnice specifice pentru aplicarea alimentaţiei cu conţinut scăzut de proteine. Cu toate acestea, nivelele aplicate de proteină brută pot diferi de la ţară la ţară. Hrănirea cu conţinut scăzut de proteine în alimentaţie a redus producţia de căldură a animalelor cauzată de procesul de creştere. Aceasta este considerat a fi un avantaj, în mod particular în Statele mediteraneene membre în timpul verilor fierbinţi. Acest efect este chiar mai pronunţat la scroafe care alăptează. Pentru păsările din Marea Britanie, nutriţioniştii avertizează că pentru găini ouătoare cu vârsta de le 18 la 40 săptămâni, tryptophan-ul, care acum nu poate fi produs artificial, va fie un amino acid limitat. Deci un nivel de proteină brută de 15.5 – 16.5 (% în hrană) (vezi Tabelul 5.5) nu este tehnic disponibil şi conform condiţiilor din Marea Britanie va fi necesar un nivelul mai ridicat de proteină brută pentru această clasă de păsări. Pentru porcii din Marea Britanie, care sunt ţinuţi necastraţi, sacrificaţi la greutăţi relativ scăzute şi au un genotip dezvoltat pentru maximizarea depunerii de carne slabă, în aceste circumstanţe, este mai probabil ca valorile raportate în Tabelul 5.1. să nu fie tehnic posibile. În condiţiile din

Chapter 4

148 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Marea Britanie pot fi utilizate nivele de CP mai ridicate şi rezultă un total de intrări de N mai scăzut de-a lungul vieţii porcului. Abordarea problemei de reducere a poluării cu azot poate fi implementată foarte rapid pe o scară mare din moment ce: * este necesară o investiţie mică şi nu sunt necesare modificări structurale în fermă, şi * o moară de preparare hrană acoperă în general un mare număr de ferme, reducând deci costurile individuale pe fermă. Costuri: O descriere generală a evaluării costului managementului nutriţional este dată în Secţiunea 4.2.1. Pentru hrănirea cu un conţinut scăzut de proteine nu trebuie echipamente speciale şi nici nu este nevoie să fie făcută o nouă investiţie, deşi pot exista costuri noi pentru obţinerea reţetei hranei. Estimările costului pentru măsurile nutriţionale consideră următorii factori: * costuri adiţionale pentru hrană * economii în costuri pentru apă * economii în transportul şi tratarea mixturii de dejecţii sau costuri de împrăştiere * economii în investiţia de capital, ex. este necesară o capacitate de depozitare mai mică. Pentru a ilustra efectele alimentaţiei cu conţinut redus de CP, au fost făcute calcule, dar rezultatele depind de asumările făcute pentru factorii de cost. În timp ce o publicaţie estimează o creştere a costurilor pentru hrană variind între 1 şi 3 % [116, MAFF, 1999], un alt raport menţionează economii în costuri cu costuri reduse pentru hrană cu aproximativ 3 % [115, Rademacher, 2000]. Portugalia a raportat o creştere a costuri pentru hrană între 5.5 şi 8 % pentru purcei înţărcaţi şi porci de sacrificare când se scade nivelul de proteină brută între 2.0 la 2.5 % şi se echilibrează hrana cu amino acizi. Pentru scroafe această creştere a fost de 2.9 şi 4.9 % pentru gestaţie şi respectiv lactaţie. Aceste calculele au fost făcute pe baza preţurilor pentru materiilor prime din mai 2001. Referitor la variaţiile în costuri pentru materii prime, îndeosebi ingrediente bogate în proteine, şi factorii implicaţi în calcularea costurilor pentru hrană, multe informaţii din Statele membre despre costuri pot fie de ajutor. [201, Portugalia, 2001] Ferme de referinţă: Alimentaţia cu conţinut scăzut de proteine, suplimentată cu amino acizi este deja utilizată într-o anumită măsură în câteva arii de producţie intensiv a animalelor. Literatura de referinţă: [77, LEI, 1999], [82, Gill, 1999], [100, MLC, 1998], [108, FEFANA, 2001], [115, Rademacher, 2000] şi [116, MAFF, 1999] 4.2.4 Adăugarea de fitază pentru a face diete suplimentare cu conţinut scăzut de fosfor

pentru păsări şi porci Descriere: Această tehnică a fost deseori publicată în documente ştiinţifice ca şi practice. Fosforul fitazic nu este în mod normal disponibil la porci şi păsări din moment ce acestea duc lipsă de activitate enzimatică în tractul lor digestiv. Deci, principiul tehnicii este de a hrăni animalele cu un nivel corespunzător de fosfor digerabil necesar să asigure o performanţă şi întreţinere optime, în timp ce limitează excreţia de fosfor fitazic ne-digerabil prezent în mod curent în plante (Tabelul 4.10). Reţeta unei diete cu conţinut scăzut de fosfor poate fi realizată prin: 1. adăugare fitază 2. creşterea disponibilităţii fosforului în substanţele provenite din plante pentru hrană 3. reducând utilizarea de fosfaţi anorganici în hrană.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 149

Actualmente patru preparate cu fitază sunt autorizate ca aditivi de hrană în Uniunea Europeană (Directiva 70/524/EEC categorie N): 1. Natuphos, granular şi lichid 2. Ronozyme P, granular şi lichid 3. Fitază Novo, granular şi lichid 4. Finase. [170, FEFANA, 2002] Autorizarea de noi produse cu fitază depinde pe o evaluarea a produsului, care trebuie să garanteze eficienţa lor pe categoriile declarate de animale. Noi abordări sunt acum dezvoltate de câteva companii specializate în reproducere şi care implică dezvoltarea unor varietăţi de plante cu energie ridicată în fitază şi/sau cu conţinut scăzut de acid fitic. [173, Spania, 2001]

Material pentru alimentaţie

Total P (%) Phytate – P (%) Energie în fitază (U/kg)

Porumb 0.28 0.19 15 Grâu 0.33 0.22 1193 Orz 0.37 0.22 582 Triticale 0.37 0.25 1688 Secară 0.36 0.22 5130 Sorg 0.27 0.19 24 Tărâţe de grâu 1.16 0.97 2957 Tărâţe de orez 1.71 1.1 122 Făină de soia 0.61 0.32 8 Făină de alune 0.68 0.32 3 Făină de rapiţă 1.12 0.4 16 Făină de floarea soarelui

1 0.44 62

Mazăre 0.38 0.17 116 Table 4.10: Total energie în fosfor, phytate-fosfor şi fitază în materii selectate din plante [170, FEFANA, 2002] cu referinţă la J. Broz, 1998 Beneficii realizate pentru mediu: datele raportate pentru porci şi păsări pot fie găsite în multe publicaţii referitoare la utilizarea fitazei în materiile pentru hrană. Ele formulează o concluzie despre rezultatele obţinute cu diferite tipuri de hrană şi în diferite situaţii, cu posibile reduceri prezentate în termeni relativi: Porci * includerea de fitază în hrană îmbunătăţeşte digestibilitatea fosforului cu 20 la 30 procente la purcei, 15 la 20 % pentru porci de îngrăşat şi porci de sacrificare, ca şi pentru scroafe * ca o regulă generală, cu o reducere de fosfor de 0.1 % în hrană, utilizând fitază, rezultă o reducere în excreţia de fosfor de la 35 la 40 % pentru purcei, 25 la 35 % pentru porci de îngrăşat şi porci de sacrificare, şi 20 la 30 % pentru scroafe. Păsări * includerea fitazei în hrană îmbunătăţeşte digestibilitatea fosforului din plante cu 20 la 30 procente la păsări pentru carne, ouătoare şi curcani. Variaţiile în rezultate sunt legate de nivelul de phytate-fosfor conţinut în plantele utilizate în reţeta dietei * ca o regulă generală, o reducere de 0.1 % total fosfor în hrană, utilizând fitază, conduce la o reducere în excreţia de fosfor la mai de mult de 20 % pentru ouătoare şi păsări pentru carne. Alimentaţia suplimentară cu fitază cu conţinut scăzut de fosfor, conform cu încercările efectuate, nu au afectat creşterea, ratele de conversie a hranei sau producţia de ouă când sunt comparate cu alimentaţia de referinţă conţinând concentraţii mai ridicate de fosfor.

Chapter 4

150 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

O reducere a fosforului cu adăugare de fitază trebuie să fie aplicată cu o imagine generală asupra reţetei de hrană, pentru a evita o modificare necontrolată a raportului fosfor-calciu. La nivelul fermei, nu sunt necesare aptitudini tehnice specifice pentru utilizarea hranei cu conţinut scăzut de fosfor şi suplimentare cu fitază. Efecte asupra mediului: A fost arătat destul de recent, că fitaza îmbunătăţeşte nu numai digestibilitatea fosforului, dar deasemeni digestibilitatea proteinelor [170, FEFANA, 2002] cu referinţă la (Kies et al., 2001). Date operaţionale: Datele operaţionale din încercări nu au fost încă raportate. Cu toate acestea fitazele sunt aditivi de hrană şi eficienţa lor în digestibilitatea fosforului a fost evaluată favorabil de către SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [170, FEFANA, 2002] Aplicabilitate: Fitază poate fie incorporată în hrană sub formă de praf, granulată sau sub formă lichidă. Praful şi formele granulate sunt utilizat în procese de producţie, numai acolo unde temperatura nu este prea ridicată (până la 80 - 85 °C). Observaţi performanţele de stabilitate ce pot varia de la un produs la altul; informaţiile despre stabilitate sunt de obicei furnizate sau cerute de la furnizor. Fitaza lichide este aplicabilă atunci când procesele conduc la obţinere de temperatură ridicată . În această caz, echipamente specifice pentru lichid trebuie să furnizeze produs lichid post-granulare. Câteva mori pentru hrană sunt deja echipate cu asemenea sisteme pentru aplicare enzime. La fermă, nu sunt necesare cerinţe specifice adiţionale pentru aplicarea fitazei suplimentare în alimentaţia cu conţinut scăzut de fosfor, comparativ cu o dietă cu un conţinut ridicat de fosfor, când este aplicată în aceleaşi condiţii (program de hrănire unifazic sau multifazic). Această abordare pentru reducerea poluării cu fosfor poate fi implementată foarte rapid pe scară largă deoarece: * nu este necesară investiţie pentru fitază tip praf şi granulată, deşi sunt necesare câteva investiţii în morile pentru hrană utilizând fitaza lichidă * nu sunt necesare modificări structurale în fermă * o moară de preparare hrană acoperă în general un mare număr de ferme. [170, FEFANA, 2002] Costuri: O descriere generală a evaluării costului managementului nutriţional este dată în Secţiunea 4.2.1. Pentru alimentaţia cu conţinut scăzut de fosfor şi fitază suplimentară, nu trebuie echipamente speciale şi nici nu este nevoie să fie făcută o nouă investiţie. Mai mult, adaptarea hranei, adăugând fitază şi adaptarea nivelelor de nutrienţi, poate conduce la o reducere a costurilor pentru hrană. [170, FEFANA, 2002] Ferme de referinţă: De la introducerea primului produs pe bază de fitază pe piaţă acum mai mult de 10 ani, industria producătoare de hrană a produs hrană cu conţinut scăzut de fosfor şi fitază suplimentară, în special (dar nu numai) în ariile cu producţie intensivă de animale. De la prohibiţia în utilizarea de făină de carne şi oase, acest fel de dietă pentru porci şi păsări a cunoscut o rată crescută de dezvoltare în ţările UE şi în ţările din lumea a treia. [170, FEFANA, 2002] Literatura de referinţă: * FEFANA, 2000 – WP ‘Enzime şi micro-organisme’ contribuţia la documentul BREF * Broz J. 1998 – Strategii de hrănirea pentru reducerea excreţiei de fosfor la păsări – în: 5. Tagung Schweine und Gefliigelernahrung – 01-03-12-1998 – pp. 136-141 * Kies, O.K., K.H.F. van Hemert şi W.C. Sauer, 2001 - Efectul fitazei asupra proteinelor şi digerabilităţii amino acizilor şi utilizarea energiei. World's Poultry Science Journal, 57, 109 126.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 151

4.2.5 Fosfaţi anorganici greu digerabili din hrană Descriere: Fosfaţii anorganici din hrană sunt clasificaţi ca ingrediente minerale în hrană. În Directiva 96/25/EC, partea B, Capitolul 11 sunt incluse câteva tipuri fosfaţi din hrană. Aceşti fosfaţi din hrană diferă în ceea ce priveşte conţinut lor mineral şi compoziţia lor chimică şi ca rezultat ei au diferite digerabilităţi ale fosforului. Utilizarea fosfaţilor anorganici din hrană mai digerabili vor avea un impact favorabil în excreţia nutrientelor, şi astfel asupra mediului. [198, CEFIC, 2002] Beneficii realizate pentru mediu: includerea de fosfaţi greu digerabili în hrana animalelor va conduce la nivelele mai scăzute de fosfor în hrana animală şi astfel o reducere a excreţiei de nutrienţi în mediu. Un exemplu este dat în Tabelul 4.11.

Fosfat alimentar

Digerabilitate(%)

Rata de includere

(%)

Rata de includere (grame P)

P absorbit 1) (grame)

P excretat1) (grame)

Fosfat defluorinat 59 1.56 28.0 16.5 11.5

Fosfat monocalcic 84 0.87 19.6 16.5 3.1

1) provine din fosfat alimentar anorganic Table 4.11: Reducerea calculată a excreţiei de fosfor bazată pe digestibilitatea păsărilor [198, CEFIC, 2002] cu referinţă la van der Klis şi Versteegh (1996) pe % digestibilitate Din calcul este evident că există un beneficiu important pentru mediu utilizând fosfaţi alimentari greu digerabili în loc de fosfaţi alimentari de calitate scăzută. Acelaşi calcul poate fi aplicat pentru porci, rezultând o aceeaşi reducere în excreţia de fosfor. Aplicabilitate: Fosfaţii alimentari sunt incorporaţi în hrana animală fie în praf, sau în formă granulată, depinzând de proprietăţile fizice ale produsului final. Fosfaţii anorganici din hrană sunt predictibili în compoziţia lor chimică şi în conţinutul lor de fosfor digerabil, în parte deoarece ei nu sunt afectaţi de condiţiile de procesare (cum ar fi căldura sau umiditatea). Utilizarea de fosfaţi alimentari greu digerabili poate fie implementată foarte uşor. Din moment ce fosfaţii trebuie să fie utilizaţi fie în complete de hrană sau hrană minerală utilizată în fermă, fosfaţii alimentari greu digerabili sunt disponibili. Nu sunt necesare investiţii, fie la nivelul fermei sau la dispozitivul de preparat hrană. [198, CEFIC, 2002] Costuri: O descriere generală asupra evaluări costului managementului nutriţional este dată în Secţiunea 4.2.1. Nu sunt implicate creşteri de costuri pentru fermier pentru a trece la utilizarea de fosfaţi anorganici greu digerabili din hrană. Fosfaţii alimentari sunt vânduţi în mod normal pe baza conţinutului total de fosfor. Fosfaţii anorganici greu digerabili din hrană sunt de fapt, calculaţi pe conţinutul de fosfor digerabil, şi economia din utilizarea lor faţă de alţi fosfaţi alimentari. Ratele mai scăzute de includere vor conduce la economii atât la nivelul fermei cât şi la hrană dispozitivul de dozat hrană. Mai puţin fosfor este excretat, rezultând costuri mai scăzute pentru fermier la procesarea bălegarului. [198, CEFIC, 2002] Ferme de referinţă: Câţiva producători de hrană şi ferme din regiuni care au probleme de mediu din cauza nivelului ridicat al reproducerii intensive a animalelor, au început deja să utilizeze fosfaţi alimentari anorganici digerabili. Notabil, aceasta a avut loc în Olanda, unde nu a exista impact negativ pe performanţa animalelor dar au fost efecte pozitive în excreţia de fosfor. [198, CEFIC, 2002] Literatura de referinţă: * Nutriţia cu fosfor la Păsări. În: Recent Advances în Animal Nutrition, Nottingham

Chapter 4

152 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

University Press. Pag. 309-320 de van der Klis, J.D., şi Versteegh, H. O. J. (1996) * un ghid pentru fosfaţi alimentari - Sectorul pentru Fosfaţi anorganici din hrană al CEFIC * Fosfaţi alimentari în nutriţia animală şi mediu - Sectorul pentru Fosfaţi anorganici din hrană al CEFIC 4.2.6 Alţi aditivi alimentari Descriere: Alţi aditivi alimentari care sunt adăugaţi în mici cantităţi în hrana pentru păsări şi porci sunt: * enzime * stimulatori de creştere * micro-orgasnisme. Utilizarea şi neajunsurile substanţelor antimicrobiale sunt descrise în Secţiunea 2.3.3.1. Beneficii realizate pentru mediu: Enzimele şi stimulatorii de creştere sunt utilizate pentru a reduce hrană în timp ce se realizează aceleaşi rate de creştere. Ca o consecinţă, poate fie realizată o reducere a nutrientului total excretat de porci de 3 % (ca o aproximare generală), pentru păsări aceasta poate fi aproximativ 5 %. Aceste reduceri pot duce la o îmbunătăţire a FCR (rata de conversie a hranei) cu 0.1 unităţi. [199, FEFANA, 2002] Utilizarea de enzime alimentare deseori reduce vâscozitatea substanţelor digestibile prin degradarea Polizaharide fără amidon (NSP), prin aceasta duce la scăderea conţinutului de umiditate al fecalelor. În consecinţă aceasta duce la o reducere a potenţialelor dezvoltări ale fermentaţiei în păsări gunoi, şi astfel o scădere emisiile de amoniac. [199, FEFANA, 2002] Date operaţionale: Datele operaţionale ale încercărilor nu au fost încă raportate. Cu toate acestea eficacitatea acestor enzime aprobate ca aditivi alimentari (vezi anexa la Directiva 70/524/EEC) au fost evaluate favorabil de către SCAN (Scientific Committee on Animal Nutrition). [199, FEFANA, 2002] Aplicabilitate: Enzimele sunt incorporate în hrană sub formă de praf, granulat sau sub formă lichidă. Praful şi forma granulată sunt utilizate în procesele de producţie numai acolo unde temperatura nu este prea ridicată (până la 80 - 85 °C). Performanţă de stabilitate poate varia de la un produs la altul, informaţii despre stabilitate pot fi furnizate sau cerute de la furnizor. Aditivii alimentari lichizi sunt aplicabili când procesele conduc la temperaturi ridicate. În acest caz, sunt necesare echipamente specifice pentru faza lichidă pentru furnizarea produsului lichid post-granular. Câteva mori pentru hrană sunt deja echipate cu asemenea sisteme. Nu există cerinţe adiţionale specifice pentru aplicarea de enzime în fermă. Această abordare cu reducerea excreţiei de nutrient poate fi implementată foarte rapid din moment ce: * nu este necesară nici o investiţie pentru enzime NSP praf şi granulate, deşi ceva investiţii sunt necesare în morile de hrană utilizând enzime lichide * nu sunt necesare modificări structurale în fermă * o moară pentru hrană acoperă în general un număr mare de ferme. [199, FEFANA, 2002] Costuri: O descriere generală a evaluării costului managementului nutriţional este dată în Secţiunea 4.2.1. Costul preliminar este în general acoperit de o performanţă mai bună a animalelor. [199, FEFANA, 2002]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 153

Ferme de referinţă: Aditivii alimentari sunt în general utilizaţi în producţia intensivă de animal şi arată rezultate bune în performanţă şi reduceri în excreţia de nutrient. [199, FEFANA, 2002] Literatura de referinţă: * FEFANA, 2000 – WP ‘Enzime şi Micro-orgasnisme’ contribuţia la documentul BREF * Geraert P.R., Uzu G., Julia T., 1997 – Les Enzimes NSP: un progres dans l’alimentation des volailles – în 2° Journees de la Recherche Avicole 08-09-10-04-1997 – pp.59-66 * Eric van Heugten şi Theo van Kempen – Înţelegerea şi aplicarea conceptelor de nutriţie în reducerea excreţiei de nutrient la porcine – NC State University College of Agriculture şi Life Sciences - -15 pagini publicate de North Carolina Co-operative Extension Service * O.J. Moeser şi T. van Kempen – nivelul de fibre din dietă şi xylanase afectând digestibilitatea nutrientelor şi caracteristicile excreţiei în creşterea porcilor – NC State University Anual Swine raportul 2002. 4.3 Tehnici pentru utilizarea eficientă a apei Descriere: O reducere a consumului de apă la ferme poate fi realizată reducând pierderile prin scurgere când se adapă animalele şi reducând toate celelalte utilizări nu neapărat legate de necesităţile nutriţionale. Utilizarea raţională a apei poate fi considerată a fi o parte a unei bune practici şi poate cuprinde următoarele acţiuni: * curăţirea adăposturilor pentru animale şi echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune la sfârşitul ciclului de creştere al fiecărui lot de animale. Cu toate acestea este important a se găsi un echilibru în ceea ce priveşte curăţenia şi utilizând cât mai puţină apă * calibrarea regulată a instalaţiilor pentru apă de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă * detectarea şi repararea scurgerilor * colectarea separată a apei de ploaie şi utilizarea ei pentru curăţire. Reducerea consumului de apă al animalelor nu este considerată a fi o măsură practică. Acesta va varia în concordanţă cu dieta lor şi, deşi câteva strategii de producţie includ alimentarea restricţionată cu apă, alimentarea permanentă cu apă este în general considerată a fi o obligaţie. Pentru păsări, sunt aplicate în principiu trei tipuri sisteme pentru băut (vezi deasemeni Secţiunea 2.2.5.3): 1. dispozitive de băut cu diuză cu capacitate mică sau dispozitive de băut cu capacitate mare cu picurare şi cupă 2. jgheaburi cu apă 3. dispozitive circulare de băut. Pentru porci, sunt aplicate trei tipuri de sisteme pentru băut, care sunt în mod obişnuit sunt (vezi deasemeni Secţiunea 2.3.3.3): 1. dispozitive de băut cu diuză în rezervor sau jgheab 2. jgheaburi cu apă 3. diuze cu acţionare prin muşcare. Toate acestea, pentru porci şi păsări, au câteva avantaje, ca şi dezavantaje. Măsurile nutriţionale care urmăresc să reducă nivele de nutrienţi în bălegar au fost descrise în Secţiunea 4.2. Utilizarea lor are efecte secundare asupra alimentării cu apă, care de fapt poate fie considerată ca un efect contrar asociat cu aceste măsuri nutriţionale. Beneficii realizate pentru mediu: Secţiunea 4.2 prezintă efectele măsurilor nutriţionale asupra consumului de apă şi în consecinţă asupra volumului de mixtură de dejecţii produsă. Pentru

Chapter 4

154 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

păsări, a fost demonstrat că un nivel redus de proteine de 3 procente conduce la 8 % reducere a consumului de apă. Când apa este dată la discreţie la porci, ei îşi reduc în mod natural consumul lor de apă. Literatura arată că alimentaţia cu conţinut redus de proteine contribuie la scăderea consumului de apă. Rezultatele sunt rezumate în Figura 4.2. Schimbări relative în alimentarea cu apă (data de control=100).

60%

70%

80%

90%

100%

10 12 14 16 18 20 22 24 26CP, % feed

Rel

ativ

e ch

ange

s in

wat

er in

take

(con

trol

=100

)

Oldenburg, 1996 (50 - 110 kg)

Valaja, 1998 (33 - 82 kg)

Pedersen, 1997 (32 - 99 kg)

Pfeiffer, 1995 (45 - 80 kg multiphase)

Pfeiffer, 1995 (45 - 80 kg)

Figure 4.2: Efectul reducerii proteinei brute în dietă în alimentaţia cu apă la porci [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] Efecte asupra mediului: în mod obişnuit în adăpostul pentru porci, apa din spălări intră în sistemul de mixtură de dejecţii care înseamnă că o alimentare redusă de apă va conduce la o reducere a volumelor de mixtură de dejecţii. Date operaţionale: Rezultatele au fost obţinute pentru diferite condiţiile şi categorii de greutate. Aplicabilitate: Vezi Secţiunea 4.2. Nu există limitări serioase pentru aplicarea măsurilor nutriţionale raportate. Costuri: Vezi Secţiunea 4.2. Literatura de referinţă: [99, Ajinomoto Animal Nutrition, 2000] [112, Middelkoop/Harn, 1996] 4.4 Tehnici pentru utilizarea eficientă a energiei Măsurile de îmbunătăţire a utilizării eficientei de energie implică o bună practică la nivelul fermei ca şi alegerea şi aplicarea de echipamente specifice şi a unei proiectări corespunzătoare a adăposturilor de animale. Măsurile luate pentru reducerea nivelului de consum de energie contribuie deasemeni la o reducere a costurilor anuale pentru operare. În această secţiune, sunt descrise un numărul de măsurile generale urmate de câteva exemple specifice de tehnicile de reducere. Metodele de economie de energie sunt deasemeni strâns legate de ventilaţia adăpostului pentru animale. Controlul ratelor de ventilaţie este cea mai simplă metodă de control al temperaturii interne din adăpostul pentru animale. Factorii care afectează temperatura în adăpost sunt: [176, MAREA BRITANIE, 2002]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 155

* producerea de căldură de către porci * orice consum de căldură (ex. aşternuturi încălzite sau lămpi pentru purcei) * ratele de ventilaţie * căldură absorbită din aerul incintei * căldură utilizată pentru evaporarea apei din dispozitive de băut, jgheaburi pentru hrană, apă din stropiri şi urină * pierderea de căldură prin pereţi, acoperiş şi duşumea * temperatura exterioară * rate de densitate a animalelor. Sistemul de ventilaţie trebuie să fie proiectat astfel ca să existe suficientă capacitate pentru controlul temperaturii adăpostului în lunile fierbinţi de vară când este complet ocupat cu animale grele, şi deasemeni un control suficient da a asigura o rată de ventilaţie minimă în lunile mai reci de iarnă când adăpostul este ocupat cu animale mai uşoare. Pentru motive legate de buna condiţie a animalelor, ratele de ventilaţie minime trebuie să fie suficiente pentru a asigura aer proaspăt şi de a îndepărta gazele nedorite. Cerinţa de energie poate semnificativ redusă dacă adăposturile sunt echipate cu sisteme de ventilaţie natural mai degrabă decât sistem de ventilaţie forţată. Cu toate acestea, acest lucru nu este întotdeauna posibil sau dezirabil pentru fiecare tip animale şi pentru toate obiectivele creşterii de animale. 4.4.1 Buna practică pentru utilizarea eficientă de energie la ferme de păsări 4.4.1.1 Combustibili pentru încălzire O considerabilă reducere în consumul de energie pentru încălzire poate fie realizată acordând atenţie la următoarele puncte: * consumul de combustibil poate fie redus prin separarea spaţiilor încălzite de alte spaţii, şi prin limitarea dimensiunii lor * în spaţiul încălzit utilizarea de combustibil poate fie redusă printr-o corectă reglare a echipamentelor şi prin promovarea unei distribuţii egale de aer cald prin adăpost, ex. prin distribuirea uniformă în spaţiu a echipamentelor de încălzire. O distribuţie egală ar împiedica ca senzorul amplasat într-un loc mai rece din adăpost, să activeze nejustificat instalaţia de încălzire. * senzorii de control trebuie să fie verificaţi regulat şi menţinuţi curaţi astfel ca ei să fie capabili să detecteze temperatura la nivelul lotului de animale * aerul cald din aria din imediata vecinătate de sub nivelului acoperişului poate fi circulat în jos spre nivelul duşumelei * minimizarea ratelor de ventilaţie, atât cât permit cerinţele interioare de climat, reduce pe mai departe căldură pierderile * plasarea orificiilor de ventilaţie în partea de jos a pereţilor (deoarece căldura tinde să se ridice) va reduce pierderile de căldură * aplicarea pe mai departe a izolaţiei pe duşumea, ex. pe deasupra materialului specific de izolaţie deja aplicat din construcţie pe duşumea, ceea ce va reduce pierderile de căldură şi deci consumul de combustibil (în special pentru nivele ridicate de apă freatică) * crăpăturile şi găurile din construcţia adăpostului trebuie să fie reparate * în adăpostul pentru ouătoare căldura poate fie recuperat cu un agent calorifier între aerul care intră şi care iese. Acest tip de sistem este utilizat pentru a încălzi aer pentru a usca găinaţul de pe benzile de sub cuşti, reducând astfel emisiile de amoniac. Control ventilaţiei minime necesită deasemeni clădiri bine etanşate. Dacă este necesară încălzirea pentru menţinerea conţinutului de umiditate al aşternutului, toate sursele ne-necesare de umiditate trebuie să fie corectate (ex. pierderile prin scurgere din dispozitivele de băut). Ventilatoarele care operează intermitent trebuie echipate cu obloane pentru a reduce pierderea de căldură.

Chapter 4

156 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Au fost raportate economii de până la 0.9 kWh per pasăre vândută per an acolo unde rata de ventilaţie a fost cu 10% mai ridicată decât este necesar. Pentru Europa nord vestică, sunt recomandate valori pentru U de 0.4 W/m2/°C sau mai bune pentru izolaţia clădirii unde sunt planificate noi adăposturi pentru păsări. 4.4.1.2 Energia electrică Măsurile general de reducere a consumului de energie electrică sunt: * selectarea corectă a tipului de ventilatoare şi analiza poziţionării lor în clădire * instalarea ventilatoarelor cu un consum de energie scăzut per m3 de aer * utilizarea eficientă a ventilatoarelor, ex. operarea unui ventilator la întreaga capacitate este mai economică decât operarea a două ventilatoare la jumătate din capacitatea lor * aplicarea luminii fluorescente în loc de becuri cu incandescenţă (deşi s-a raportat că nu este sigur faptul că sunt adecvate din punct de vedere “biologic”) * aplicarea schemelor de iluminat, de exemplu, utilizând o perioadă iluminatul variabil cum ar fi o iluminare intermitentă cu o perioadă cu lumină şi cu 3 perioade de întuneric în loc de un iluminat timp de 24 ore per zi, reduce cantitatea de energie electrică cu o treime. Cercetările au fost făcute de către Applied Research Station în Spelderholt, Olanda, la uscarea găinaţului de la ouătoare în sisteme cu cuşti, prin aplicarea uscării intermitente cu aer. Aceasta a implicat trei încercări, rezultatele fiind arătate în Tabelul 4.12. Literatura de referinţă: [26, LNV, 1994] şi [73, Peirson, 1999] şi [107, Germania, 2001]

Chapter 4

ML-IJ/EIPPCB/ILF_Final_Draft Version October 2002 157

Emisia de amoniac şi materia uscată din bălegar

Uscare continuă a aerului 1) Scheme Temperatu

ra aerului (°C)

Umiditatea

relativă (%)

Materie uscată

în bălegar

(%)

NH3 (g/loc

animal /an)

Metoda Economie de energie

2) (%)

Materie uscată (%)

NH3 (g/loc animal/an)

Emisia Comparată cu

uscarea continuă 3)

Trial 1 (1996) 19.6 70 62 9 15 minutes 0.7 m3 / 15

minutes off 50 51 11 122

1 day off / 4 days 0.7 m3 20 52 21 117 Trial 2

(1997/1998) 18 88 55 18 4 days 0.5 m3 / 1 day 0.7 m3 10 52 22 122

Trial 3 (1999) 15.6 91 59 14 1 day off / 3 days

0.5 m3 and 1 day 0.7 m3 28 53 23 164

1) uscare continuă cu aer şi scheme: 0.7 m3 aer per ouătoare per oră; materia uscată pentru tot găinaţul (continuu şi pe scheme) este analizată după 5 zile de uscare 2) estimat în comparaţie cu metoda continuă de uscare cu aer 3) emisiile de la uscarea continuă sunt considerate a fi 100

Table 4.12: Uscarea cu aer a dejectiilor in sistemele de custi pentru ouatoare Source: Applied Research Station, Spelderholt, the Netherlands. Article in Pluimveehouderij, 22 December 2000

Chapter 4

158 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.4.1.3 Iluminarea cu consum redus de energie Descriere: Utilizarea de diferite tipuri de lămpi, altele decât becurile în adăposturile de păsări poate reduce consumul de energie. În loc de becul cu filament, poate fi aplicată lumina fluorescentă (lămpi TL) în combinaţie cu un dispozitiv de ajustare a frecvenţei micro-flaşurilor (>280000), astfel ca animale să nu fie capabile să distingă fluctuaţiile rapide tipice pentru această iluminare. Există diferite tipuri de lămpi fluorescente pe piaţă (tipul depinzând de producător). Câteva exemple sunt: * lămpi TL (0 38 mm), 20, 40 60 Watt, ne-ajustabile * lămpi TLM (0 38 mm), 40 şi 60 Watt, ajustabile, aplicare la temperaturi joase, umiditate relativă înaltă, şi aprindere rapidă fără starter * lămpi TLD (0 26 mm), 18, 36 şi 58 Watt * TLD HF (frecvenţă înaltă), 16, 32 şi 50 Watt, întotdeauna în combinaţie cu întrerupător electronic, gradual * lămpi SL, 9, 13, 18 şi 25 Watt, lămpi fluorescente cu tube curbat, pot fie utilizate în socluri pentru becuri, ne-ajustabile. Beneficii realizate pentru mediu: În Tabelul 4.13 sunt comparate un număr de lămpi. Lămpile fluorescente au o mai ridicate capacitate de iluminare per unitate de energie (lumen/Watt) decât becurile convenţionale. Puterea şi numărul de ore de utilizare vor determina consumul de energie anual. Înlocuind becurile cu filament cu lămpi fluorescente compacte se poate economisi până la 75 % din energia utilizată. Înlocuirea tuburilor fluorescente de 38 mm cu cele de 26 mm care au putere mai scăzută pot economisi până la 8 % din energia utilizată.

Tip de lampă Capacitate (Watt)

Flux de lumină (lumen)

Flux specific de lumină

(lumen/Watt) Ajustabilitate

Bec 40 385 10 yes Bec 60 650 11 yes Bec 100 1240 12 yes Lămpi SL 9 425 47 no Lămpi SL 13 600 46 no TL M 20 1200 60 yes TL M 40 2900 73 yes TL D 15 960 64 no TL D 30 2300 77 no TL D HF 16 1400 87 yes TL D HF 32 3200 100 yes

Table 4.13: Fluxul specific de lumină şi ajustabilitatea la diferite tipuri de becuri şi lămpi fluorescente [26, LNV, 1994] Aplicabilitate: Ajustarea imposibilă de la câteva tipuri le face mai puţin potrivite pentru adăposturi de animale. În această grupă tipurile TLM sunt uşor ajustabile, dar TLD nu sunt. Cu toate acestea tipul cu frecvenţă înaltă (TLD HF) are cel mai ridicat “flux de lumină” specific şi este ajustabile, dar necesită un dispozitiv de adaptare. Multe dintre lămpi pot fie aplicate în adăposturi existente, exceptând tipul TLD HF. O indicaţie referitoare la longevitatea în funcţionare este dată în tabelul următor. Longevitatea de funcţionare este definită pentru becurile cu filament ca fiind momentul când 50 % s-au ars şi pentru lămpile fluorescente când ele dau cu 20 % mai puţină lumină şi 10 % s-au ars. Gradarea luminii afectează longevitatea şi reduce perioada economică de viaţă (la becuri cu filament în mod particular).

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 159

Efectul aplicării diferitelor tipuri de iluminat asupra sănătăţii animalelor nu a fost evaluat, dar poate fi luat în considerare acum şi pe viitor.

Tip de lampă Longevitate (ore)

Becuri cu filament 1000 Lămpi TLM 6000 Lămpi TLD 6000 – 8000 Lămpi TLD HF 125000 Lămpi SL 8000

Table 4.14: Indicarea longevităţii la diferite tipuri de lămpi în adăposturi de păsări [26, LNV, 1994] Costuri: Lămpile fluorescente sunt în general mai scumpe decât becurile cu filament. TLD/HF este de la 2 al 3 ori mai scumpă decât tipul TL-D. Costurile anuale de operare (incluzând amortizarea noii instalaţii) depinde în mod clar de preţul energiei electrice ca şi de numărul de înlocuiri care trebuie făcute. S-a fost observate că tipul SL sau similar a fost aplicat în multe instalaţii, deoarece acest tip de lampă poate fie uşor aplicat pe o instalaţie existentă pentru filament bulb instalaţie. Ferme de referinţă: Economia de energie la iluminare are o largă aplicare. Literatura de referinţă: [26, LNV, 1994] 4.4.1.4 Recuperarea de căldură în adăposturi pentru ouătoare cu aşternut, prin

duşumea încălzită şi răcită (sistemul combideck) Descriere: În mod normal, există un sistem de încălzire a aerului în crescătoriile pentru păsări de carne. “Sistemul combideck” încălzeşte duşumeaua şi substanţele (cum ar fi aşternutul) la partea superioară. Sistemul constă într-o pompă de căldură, o facilitate subterană de înmagazinare constând în tuburi, şi un strat izolator cu benzi alternante (spaţiu intermediar 4 cm) 2 – 4 metri sub duşumea. Sistemul utilizează două circuite de apă: unul servind pentru adăpost şi altul cu role de înmagazinare subterană. Ambele circuite sunt închise şi conectate la o pompă de căldură. În adăpostul pentru păsări de carne, benzile alternante sunt puse într-un strat izolator sub duşumeaua de beton (10 - 12 cm). Depinzând de temperatura apei care curge printre benzi, duşumea şi aşternut aceasta va fi fie încălzită, fie răcită. Căldura poate fie luată din apa caldă care părăseşte adăpostul şi poate fie returnată la circuitul de apă caldă din duşumea. Căldura disipată prin pompa de căldură este depozitată în tuburile izolate din subteran şi poate fie pompată oriunde este necesar. Când păsările pentru carne intră în prima zi a ciclului de producţie, apă este încălzită şi alimentată prin benzi sub duşumea pentru a încălzi duşumeaua. Păsările pentru carne necesită căldură până în aproximativ a 21-a zi (aproximativ 28 °C). După o scurtă perioadă de echilibru, procesul de creştere generează o cantitate mare de căldură şi această căldură este în mod normal radiată în solul de sub clădire. Această căldură este acum absorbită de un flux de apă rece şi direcţionată înapoi spre o pompă de căldură. Pompa de căldură circulă căldura din circuitul de apă al adăpostului spre cel de-al doilea circuit de apă ciclu care înmagazinează căldura în subteran. În acelaşi timp, păsările sunt răcite şi temperatura fiind menţinută la aproximativ 25 °C.

Chapter 4

160 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

1. Pompă căldură 2. Conducte tur şi retur ale schimbătorului de căldură al adăpostului 3. Izolaţie 4. Beton 5. Aşternut din talaş 6. Conducte tur şi retur ale schimbătorului de căldură subteran Figure 4.3: Reprezentarea schematică a sistemului instalaţiei de recuperare căldură într-un o adăpost pentru păsări de carne

Faza 1 – Încălzire Faza 2 – Echilibru Faza 3 – Răcire Faza 4 - Echilibru Figure 4.4: Reprezentarea grafică a principiului de lucru al “ sistemului combideck” în timpul unui ciclu de producţie După ce păsările pentru carne părăsesc adăpostul, acesta este golit şi curăţat. O dată ce este gata pentru următorul ciclu de producţie, apa caldă din depozitul subteran este pompată sus şi este circulată prin pompa de căldură, încălzind apa din circuitul adăpostului. Duşumeaua este pre-

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 161

încălzită şi acum va fi necesară mai puţină energie pentru încălzire duşumelei la temperatura necesară pentru adăpostirea noilor păsări pentru carne. O dată ce păsările pentru carne sunt în adăpost (Faza 1), căldura înmagazinată este utilizată şi numai o puţină încălzire suplimentară poate fi necesară. După o scurtă fază intermediară (Faza 2), răcirea este necesară din nou (Faza 3) şi căldură disipată din adăpost va fi depozitată subteran şi va fi disponibilă pentru următorul ciclu de producţie. Beneficii realizate pentru mediu: Este în principal realizată reducerea consumului de energie. Re-utilizarea căldurii generate într-un ciclu precedent de producţie reduce rata de ventilaţie (14 %). Cantitatea depinde de instalaţie, a fost realizată o reducere de până la 50 % în energia utilizată. Date ce ilustrează acestea sunt prezentate în Tabelul 4.15. Efecte asupra mediului: emisia medie de amoniac la 4 cicluri de producţie a fost 0.045 kg NH3 per loc pasăre de carne per an. Instalaţia de referinţă emite 0.066 kg NH3 per loc pasăre de carne per an. Reducerea de emisie de NH3 în aer cu acest sistem este de aproximativ 32 %. Pre-încălzirea înainte de aşternere şi introducerea de păsări va evita formarea condensului pe duşumea şi înmuierea aşternutului. Mixtura de găinaţ-aşternut nu este mărunţită, de ex. la sfârşitul perioadei de adăpostire, pentru că aceasta ar conduce la emisii ridicate. Sistemul are o performanţă mai bună la producţia de păsări de carne (reducere mortalitate, preţ mai ridicat al cărnii, o mai bună raţie de hrană) şi un efect pozitiv asupra condiţiei animalului (mai puţin stres datorat căldurii, mortalitate mai scăzută, servicii veterinare mai puţin necesare). [178, Olanda, 2002]

Tip / utilizare combustibil Consum

Echivalent energetic

(MWh/an)

Cost 2 (euro)

CO2 (tone)3

Combustibil 49.5 m3 549 6273 65.0 Gaz natural 36.1 m3 321 9277 158 Energie electrică 40 MWh 40 3757 14.8

Situaţia de referinţă

Total 910 19307 237 Încălzire 63.6 MWh 63.6 23.5 Ventilaţie 34.4 MWh 34.4 12.7 Pompa de căldură 1 189 MWh 189 44.4

Sistemul Combideck

aplicat Total 287 9194 80.6

Reducere

(ca procentaj de referinţă)

623 (70 %)

10113 (52 %)

156.4 (66 %)

1 coeficient de performanţă la pompa de căldură: 4.4 2 an de referinţă 1999, corectat cu tarifele pentru energie electrică pentru vârfuri de sarcină sau depresiuni de sarcină din Olanda

3 CO2-echivalent: petrol 3.2, gaz 1.8, electricitate 0.37

Table 4.15: Rezultatul aplicării sistemului combideck [113, R&R Systems BV, 1999] Date operaţionale: Pentru 80000 păsări pentru carne au fost utilizate trei pompe de căldură, fiecare de 0.1 kWe. Păsările pentru carne au fost adăpostite la o densitate de 18 păsări/m2. Procentajul de mortalitate pentru 6 cicluri este în medie 2.34%

Chapter 4

162 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

(valori între 1.96 – 3.24). Condiţiile de adăpostire nu au cauzat nici un fel de probleme. La început s-a dezvoltat pe duşumeaua rece o cantitate mică de condens, dar aceasta a dispărut rapid şi nu a cauzat efectul de duşumea umedă sau aşternut umed. Un adăpost existent nu necesită nici o schimbare pentru a se aplica sistemul combideck, cu excepţia unei rate de ventilare mai redusă. Este posibilă construcţia modulară a sistemului. În 2001, au fost evaluate şi comparate performanţele creşterii de păsări pentru carne pe o fermă cu două sisteme de adăpostire diferite. Un adăpost a fost echipat cu sistemul combideck (Adăpostul 2) şi altul fără (Adăpostul 1). Rezultatele sunt arătate în Tabelul 4.16. El arată că rata de mortalitate şi costurile de energie sunt mai scăzute în Adăpostul 2, ex. adăpostul echipat cu sistemul combideck. Cu toate acestea, surplusul de cost per kilogram pasăre de carne este mai ridicat.

Adăpost 1 Adăpost 2 (Combideck) Total păsări 33000 34000 Mortalitate (%) 4.97 2.85 Greutate la sacrificare (grame) Prima dată la 35 zile

1681 1692

Greutate la sacrificare (grame) A doua oară la 42 zile

2250 2236

Surplus per cost per kg (euro-cenţi) 0.2 0.4 Total păsări 1.55 1.40 Mortalitate (%) 3.13 2.10

Table 4.16: Nivelele de creştere păsări în fermă la Henk Wolters, Dalfsen, Olanda [178, Netherlands, 2002] Aplicabilitate: Acest sistemul poate fie aplicat în adăposturi noi şi existente. Dacă sunt construite la adăposturi existente, costuri sunt uşor mai ridicate din cauza izolaţiei necesare. Vor fi necesare lucrări de construcţii şi terasamente în fermă, depinzând de locaţia adăpostului. Cu un lanţ de câteva crescătorii pentru păsări de carne, poate fie posibil a se utiliza apa încălzită dintr-un adăpost (ce este golit) pentru a încălzi altul (ce va fi populat), care poate reduce mai mult energia necesară pentru pompare. Cu toate acestea, această idee nu a fost încă pusă în practică. Condiţiile de sol trebuie să permită instalarea unui depozit închis subteran pentru apa circulată. Tehnica este mai puţin potrivită în ariile cu sol tare şi bolovănos. Sistemul este aplicat în Olanda şi în Germania la o adâncime de 2 – 4 metri. Până acum nu au fost prezentate informaţii despre aplicarea sistemului combideck în climate unde îngheţurile sunt mai lungi şi este greu de a penetra solului. Costuri: Costurile investiţiei sunt 2 EUR per loc pasăre, cu 20 păsări pentru carne per m2. Costurile operaţionale (amortizare, dobândă şi întreţinere) sunt 0.20 EUR per loc pasăre - an. Benficiile anuale crescute raportate compensează costurile operaţionale anuale cu un factor de aproximativ 3. De exemplu, costurile veterinare au fost reduse cu aproximativ 30 %. Costurile de energie au fost reduse cu aproximativ 52 %. Timpul de recuperare este aproximativ 4 – 6 ani. [178, Olanda, 2002] Unde se aplică preţuri mici la electricitate în timpul unei anumite părţi din zi, poate fi posibilă o reducere de cost mai mare. Ferme de referinţă: În 2001, 5 intreprinderi aplică acest sistem cu un total de 500000 păsări pentru carne (4 intreprinderi în Olanda şi 1 în Germania). În 2002, este în construcţie un sistem pentru 500000 locuri de păsări. La finele lui 2002 totalul de locuri de păsări disponibile în

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 163

Olanda cu acest sistem este aşteptat să atingă 1 – 1.5 milioane, echivalând cu aproximativ 2 – 3 % din totalul producţiei din Olanda. [178, Olanda, 2002] Literatura de referinţă: IMAG, Rapport 98-1004 4.4.2 Buna practică pentru o mai eficientă utilizare a energiei la fermele de porci Cele mai mari oportunităţi pentru economii în consumul de energie pot fi ierarhizate în ordinea priorităţii în: 1. încălzire 2. ventilaţie 3. iluminat 4. preparare hrană. Măsurile operaţionale generale de reducere a consumului de energie în fermele de porci sunt: * mai buna utilizare a capacităţii disponibile în adăpost * optimizarea densităţii animalelor * scăderea temperaturii atât cât condiţia animalului şi producţia permit. Câteva posibilităţi pentru reducerea consumului de energie sunt: * reducerea ventilaţiei, luând în considerare nivelele minime necesare pentru buna condiţie a animalului * izolarea clădirii, în mod particular izolarea ţevilor de încălzire * optimizarea poziţiei şi ajustarea echipamentelor de încălzire * luarea în consideraţie de recuperării de căldură * luarea în consideraţie a utilizării boilerelor de înalt randament în noile sisteme de adăposturi. Pentru sistemele cu ventilaţie forţată, concentraţiile de emisii şi cerinţele specifice de energie cresc cu creşterea fluxurilor de aer, cum ar fi de exemplu vara. Sistemele de ventilaţie forţată sunt proiectate, construite şi operate astfel ca rezistenţa fluxului din sistemul de ventilaţie să fie cât mai mică posibil, ex.: * având tuburi scurte de aer * includerea în traiectul aerului a tuburilor fără schimbări subite de secţiune transversală * limitarea schimbărilor de direcţie a tuburilor de aer, sau obstrucţiilor (ex. strangulări) * îndepărtarea oricărei depozitări de praf în sistemele de ventilaţie şi pe ventilatoare * evitarea amplasării învelitorii de protecţie la ploaie deasupra punctelor de deversare. Creşterea pernelor de aer în exhaustare prin aplicarea unor viteza mari de evacuare poate fi specifică acolo unde este absolut necesar pentru controlul mirosului. Sistemele de ocolire pentru asigurarea de viteze mari de aer de-a lungul anului conduc la o dublare a necesarului de energie. Trebuie alese ventilatoarele cu cel mai scăzut consum posibil de energie pentru o rată de volum de aer şi pentru o presiune de aer date. Ventilatoarele cu turaţie scăzută (unităţi de viteză scăzută) utilizează mai puţină energie decât acele care operează la turaţie ridicată (unităţile de viteză ridicată). Ventilatoare de viteză scăzută pot să fie utilizate numai dacă sistemul de ventilaţie prezintă o rezistenţă scăzută a fluxului de aer (<60 Pa). Ventilatoarele proiectate pe baza tehnologiei EC (comutare electronică) manifestă o cerinţă de energie semnificativ mai redusă, în mod particular pentru domeniul de viteză reglat, decât ventilatoarele controlate de transformator electronic. Noile ventilatoare ce economisesc energia au o cerinţă de energie cu 30 % mai scăzută, astfel că investiţia este amortizată relativ rapid în ciuda unor preţuri mai ridicate de achiziţie. Dacă pentru a ventila un adăpost este în funcţiune o

Chapter 4

164 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

serie de ventilatoare, se recomandă o dispunere a ventilatoarelor în serii multiple cu întrerupătoare de grup. Aceasta înseamnă că activarea sau dezactivarea succesivă a fiecărui ventilator individual controlează volumul fluxului de aer. Pentru maximum de eficienţă, într-o asemenea dispunere fiecare ventilator operează şi contribuie la ventilaţia necesară volumului la capacitatea lui maximă. Volumul de aer corespunde cu numărul de ventilatoare activate. Semnificative reduceri în consumul de energie pot fie realizate cu un sistem combinat pentru controlul sistemelor de încălzire şi ventilaţie este optim adaptat la cerinţele animalelor. Sistemele pentru exhaustare aer pentru curăţire pot creşte semnificativ rezistenţa fluxului de aer din sistemele cu ventilaţie forţată. Pentru a livra cantităţile cerute de aer, în mod particular pe timp de vară, pot fie necesare ventilatoare cu capacitate mai mare cu o mai ridicată economie specifică de energie. În plus, energia este necesară pentru operarea pompelor pentru circularea apei în bio-epuratoare şi pentru operaţiuni umidificare în bio-filtre (Secţiunea 4.6.5). La adăpostirea scroafelor, este instalat un sistem de încălzire zonală pentru încălzirea ariei cu purcei mici. Încălzirea cu apă caldă în duşumea este mai eficientă energetic decât un sistem electric de încălzire în duşumea sau utilizarea de radiatoare cu infraroşu. Pentru adăposturi cu ventilaţie naturală, aria de odihnă este amplasată în boxe izolate termic (aşa-numitele staule tip boxă şi culcuş) pentru a evita necesitatea de încălzire adiţională. În operarea facilităţilor pentru producere de biogaz, energia generată (energie şi căldură) din biogazul produs poate fie utilizată (recuperată) pentru a o înlocui pe cea generată de combustibilii fosili. Cu toate acestea, s-a raportat că numai facilităţile pentru purcei şi distileriile agricole sunt capabile să utilizeze energia pentru încălzire tot timpul anului. Consumul de energie pentru prepararea hranei poate fie redus cu aproximativ 50 % când hrana este transferată mecanic, şi nu pneumatic (suflată) din moară la dozator sau în depozit. Exemplele arată că utilizarea corpuri de încălzit performante în adăposturile pentru fătare pot reduce consumul de energie de la 330 kWh per scroafă per an până la 200 kWh per scroafă per an. Literatura de referinţă: [27, IKC Veehouderij, 1993] şi [72, ADAS, 1999] 4.5 Tehnici pentru reducerea emisiilor din adăposturi pentru păsări Această secţiunea reflectă informaţiile adunate şi se concentrează pe măsurile de reducere a emisiilor în aer din adăpostul pentru păsări. Aceste emisii pot fie reduse prin reducerea cantităţii de excremente, prin schimbarea compoziţiei lor şi/sau prin îndepărtarea lor din adăpost, şi fie prin depozitarea lor în altă parte sau prin aplicarea imediată a acestora pe câmp. Reducerea de emisie de NH3 prin uscare previne evacuarea N din excremente şi astfel menţine concentraţia de N în excremente. În consecinţă este disponibil mai mult N în excremente şi prin aceasta mai mult N aplicat pe câmp şi N potenţial a fi emis în timpul împrăştierii pe câmp. O descriere tehnică a unui număr de tehnici este dată în Secţiunea 2.2, iar în această secţiune vor fie evaluate tehnicile integrate, proiectele îmbunătăţite şi tehnicile de control al poluării printr-un număr de caracteristici, cum ar fi performanţa şi aplicabilitatea lor. Datele cuantificate provin îndeosebi din Olanda, Italia şi Germania. Alte surse au raportate tehnicile aplicate, dar fără a da nivelele de performanţă asociate mediului. Referitor la nivelele de emisie, nivelele olandeze au fost obţinute urmând un protocol specific (vezi Anexa 7.5) aplicând cerinţele pentru adăpost şi condiţiile referitoare la adăpost, hrănire etc. Datele din Italia au fost calculate sau măsurate, dar protocolul aplicat nu a fost raportat. Informaţiile germane nu conţin factorii de emisie sau procentajele de reducere, în timp ce tehnicile de adăpostire şi sistemul de management sunt bine descrise.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 165

Observaţi că, datele referitoare la costuri trebuie să fie interpretate cu precauţie. De exemplu, datele din Italia asupra costurilor iau în consideraţie beneficiile sau costurile negative ce au rezultat din aplicarea unei tehnici, în timp ce datele din alte ţări nu fac aceasta. Costurile din Germania au fost raportate împreună cu factorii utilizaţi pentru calcularea costurilor forţei de muncă şi amortizarea costurilor. 4.5.1 Tehnici pentru adăpostirea găinilor ouătoare în cuşti Aceste tehnici integrate pot fie considerate ca fiind o diversitate de proiecte de adăposturi facilităţi, tipuri de cuşti, sisteme de evacuare găinaţ şi facilităţi de depozitare găinaţ. Multe tehnicile reprezintă o îmbunătăţire a depozitării libere a găinaţului sub cuşti. Această tehnică nu este considerată a fi o potenţială BAT, dar serveşte ca sistem de referinţă şi este nu mai este descrisă. Emisiile asociate de amoniac din acest tip de adăpost (adăpost şi depozitare combinate) au fost raportate ca variind de la 0.083 (Olanda) la 0.220 (Italia) kg NH3 per loc pasăre per an. Tehnicile sunt în primul rând aplicate la evacuarea găinaţului din zona cuştilor către o facilitate de depozitare, care este conectată cu zona cuştilor sau care poate fi o clădire de depozitare separată de fermă. Pentru a compara aceste sisteme, atât emisia din cuşti cât şi emisia din aria de depozitare trebuie să fie evaluate. Emisiile din depozitare depind de conţinutul de materie uscată (materie uscată-%) din bălegarul care este evacuat din adăpost şi de temperatura aerului în aria de depozitare şi în grămada de găinaţ. Emisiile de amoniac din stratul de excremente rezultă din reacţiile chimice din bălegar şi sunt intensificate de conţinut lor de umiditate, deşi adăugând apă pentru formarea unei mixturi de dejecţii se vor reduce emisiile de amoniac. Este încă practicată adăugarea de apă pentru o mai uşoară pompare a mixturii de dejecţii, dar acest procedeu este în scădere datorită mirosului şi volumului mare. Uscarea găinaţului este o cale de inhiba reacţiile chimice şi astfel se vor reduce emisiile. Cu cât găinaţul este uscat mai rapid, cu atât este mai scăzută emisia de amoniac. Se aplică o diversitate de tehnici care creează un curent de aer peste banda cu găinaţ, care intensifică uscarea excrementelor. O combinaţie formată din evacuarea frecventă şi uscarea bălegarului dă cea mai bună reducere de emisii de amoniac din adăpost şi deasemeni reduce emisiile din facilităţile de depozitare, dar cu un cost asociat pentru energie. Cum a fost explicat în Secţiunea 2.2, este făcută o distincţie între adăpostirea în cuşti şi fără cuşti. Aplicarea tehnicilor la adăposturile existente pentru ouătoare trebuie să fie evaluată în lumina noii legislaţii europene referitoare la condiţia găinilor ouătoare [74, EC, 1999], care va elimina gradual sistemele cu cuşti utilizate în mod obişnuit şi permite numai proiecte îmbunătăţite cu cuşti sau sisteme alternative (în libertate sau tip hambar). Este sugerat că dat fiind că perioada de eliminare graduală se va finaliza la 01-01-2012 costurile de aplicare a tehnicilor la adăposturile noi şi existente pot să fie evaluate cu o perioadă limitată de amortizare de 10 ani.

Chapter 4

166 Version October 2002 ML-IJ/EIPPCB/ILF_FinalDraft

Sisteme de cuşti Reducerea de NH3 (%)

Efecte Aplicabilitate Investiţie

suplimentară1

(EUR/ loc pasăre)

Cost operare (EUR/loc

pasăre/an)

Referinţă: Depozitare deschisă a găinaţului sub cuşti

0.083 – 0.220 (kg NH3/ loc pasăre/an)

Secţiunea 4.5.1.1 Depozit aerisit deschis de găinaţ (groapă adâncă sau sisteme amplasate la înălţime şi canalul adăpostului)

-443 to 30 1)

• energie pentru ventilatoare • Forţă de muncă scăzută • Construcţii specifice 0.8 0.03 (energy)

0.12 (total)

Secţiunea 4.5.1.2 Adăpost pe stâlpi fara info • consum mare de energie • Construcţii specifice • Depozitare deschisă fara info fara info

Secţiunea 4.5.1.3 Îndepărtare găinaţ cu screpere în depozite închise

0 (excludes emission

from storage)

• energie pentru screper • miros

• Necesită depozitare separată fara info fara info

Secţiunea 4.5.1.4 Îndepărtare găinaţ cu benzi de conveier în depozite închise 58 – 76

• energie pentru benzi • emisii din depozit

• Necesită depozitare separată • Construcţii specifice tip buncăr necesare pentru o mai mare reducere

+1.14 + 0.17 (total)

Secţiunea 4.5.1.5.1 Cuşti etajate pe verticală cu benzi de conveier şi uscare forţată cu aer 58

• energie pentru benzi şi uscare • emisii scăzute din depozit

(45 % dm)

• Necesită depozitare separată 0.39 (I)

2.05 (NL) 0.193 (I)

0.570 (NL)

Secţiunea 4.5.1.5.2 Cuşti etajate pe verticală cu benzi de conveier şi uscare forţată cu bătătoare de aer 60

• energie for mişcare bătătoare şi bandă • emisii scăzute din depozit

(45 % dm)

• Necesită depozitare separată

2.25 (I) 0.11 (energie) 0.310 (total)

Secţiunea 4.5.1.5.3 Cuşti etajate pe verticală cu benzi de conveier şi uscare forţată cu aer îmbunătăţită 70 – 88

• consum mare de energie • nivele de miros scăzute

• Necesită depozitare separată • pre-încălzire pentru o mai mare reducere

0.65 (I) 2.50 (NL)

0.36 (I) 0.80 (NL)

Secţiunea 4.5.1.5.4 Cuşti etajate pe verticală cu benzi de conveier şi tunel de uscare deasupra cuştilor

80 • consum mare de energie • emisii scăzute din depozit (80 % dm)

• Necesită depozitare separată • construcţie specială pentru uscare cu tunel de deasupra

2.79 (I) 0.23 – 0.28 (energie)

0.48 total (I)

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 167

Secţiunea 2.2.1.1.6 Cuşti îmbunătăţite 58

• consum de energie depinzând de sistemul de benzi(25 – 50 % dm)

• înlocuirea completă a cuştilor • sistem obligatoriu din 1.1.2012 Fara date. Fara date

1) reducerea negativă înseamnă o creştere de emisii comparat cu referinţa 2) diferenţe de cost parţial datorate includerii beneficiilor (I); cost suplimentar comparat cu referinţa

Table 4.17: Centralizarea caracteristicile tehnicilor sistemului integrat pentru adăpostire tip baterie de găini ouătoare

Chapter 4

168 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.5.1.1 Sisteme de cuşti cu depozitare deschisă a bălegarului (groapă adâncă sau sisteme amplasate la înălţime şi cu canal)

Descriere: Aceste sisteme de adăposturi au fost deja descris în Secţiunea 2.2.1.1.2. cuştile etajate vertical din partea superioară a adăpostului au o legătură deschisă cu aria de depozitare din partea inferioară de dedesubt. Beneficii realizate pentru mediu: Un ventilator centrifugal împinge aerul din adăpost peste cuşti şi grămada de găinaţ. Deşi găinaţul este uscat cu aer, pot apare ceva fermentaţii anaerobice ceea ce poate cauza emisii ridicate de amoniac. Datele raportate referitoare la emisiile de la evacuarea ventilatoarelor variază între 0.154 (estimat în Italia) şi 0.386 (măsurat în Olanda) kg NH3 per loc de găină ouătoare per an. Diferenţa este semnificativă dar este probabil datorată diferitelor condiţii climatice. Acest sistemul arată o mai bună performanţă în climatele mediteraneene decât în climate cu temperaturi mai scăzute [182, TWG, 2002]. Este asumat că un canal are aceleaşi nivelele de emisie ca şi o groapă de adâncime. În mod particular iarna, când ratele de ventilaţie sunt mai scăzute, concentraţia de amoniac din aria cu păsări poate fie redusă, dar nu şi emisiile din depozitarea găinaţului. Asigurând aerisirea adiţională a găinaţului utilizând tuburi perforate de polietilenă se pot obţine emisii mai scăzute, dar nu au fost raportate date. Efecte asupra mediului: aplicarea acestor sisteme necesită energie pentru ventilatoare, dar trebuie să fie observat că ventilatoarele vor servi şi la depozitarea găinaţului şi la ariile din adăpost. Date operaţionale: Acest sistem de adăpostire produce un găinaţ cu un conţinut de materie uscată de 50 - 60 %. Deoarece găinaţul este astfel rapid uscat, există miros scăzut în cuşti. Emisia apare la deversările în aria deschisă de depozitare. De obicei, găinaţul este depozitate pentru un ciclu întreg (13 - 15 luni). Nu este necesară altă facilitate separată de depozitare. În practică, problemele apar la canale şi la gropile de adâncime datorită concentraţiilor nivelului de amoniac, care pot fi aşa de mari încât este dificil a lucra în aceste arii. Muştele şi ouăle murdară pot deasemeni cauza probleme, dar o bună întreţinere ar trebui să controleze acest fapt. În Olanda acest sistemul este eliminat din cauza problemelor cu emisiile de amoniac, cu muştele şi mirosul [179, Olanda, 2001]. Aplicabilitate: În Italia, acest sistem este aplicată la marile ferme, din moment ce forţa de muncă necesară este scăzută. Cu toate acestea, sistemul poate fi aplicat numai în noile adăposturi, din moment ce ieste nevoie de suficientă înălţime pentru depozitare găinaţ, deşi este posibil ca o clădire corespunzătoare existentă, cum ar fi o clădire cu 2 etaje existentă, poate fi convertită într-un adăpost amplasat la înălţime, dar nu sunt informaţii care să demonstreze aceasta. Costuri: Costurile suplimentare ale investiţiei pentru un spaţiu adiţional de depozitare la nivelul solului sunt raportate a fi parţial compensate de faptul că nu este necesară depozitare externă [127, Italia, 2001]. Costurile suplimentare ale investiţiei comparate cu an sistemul de depozitare deschis se ridică la 0.8 EUR per loc pasăre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 0.03 EUR /an per loc pasăre. Costurile suplimentare totale anuale sunt 0.12 EUR per loc pasăre per an. Aceasta înseamnă că la o reducere de la 0.220 la 0.154 kg NH3 per loc pasăre per an (ex. 30 %) costul este redus cu aproximativ 1.84 EUR per kg NH3. Ferme de referinţă: Adăposturi cu gropi de adâncime sunt utilizate în câteva State membre (Marea Britanie, Olanda (2.5 milioane găini) şi Italia (8 - 9 milioane găini)). Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999], [119, Elson, 1998] [179, Olanda, 2001]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 169

4.5.1.2 Sistem de cuşti în adăpost amplasat pe stâlpi Descriere: O scurtă descriere este dată în Secţiunea 2.2.1.1.3. În acest sistemul, cuştile etajate vertical cu duşumea înaltă şi arie de depozitare dedesubt nu au legătură deschisă. Cu toate acestea, aria de depozitare este deschisă pentru condiţiile climatice. Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile (miros, amoniac) din adăpost şi depozitare trebuie să fie evaluate împreună cu o evaluare corespunzătoare a acestui sistem de adăpostire. Emisiile din adăpost sunt considerate a fi foarte scăzute. Se crede că adăposturile pe stâlpi sunt mai bune decât cele cu sistem de gropi de adâncime în ceea ce priveşte manipularea reziduurilor, uscare găinaţ şi nivelele de amoniac din emisie, dar nu au fost remise date care să susţină aceste observaţii. Emisiile sunt dificil de măsurat la depozitarea găinaţului în depozite deschise. S-a raportat că nivelele de amoniu şi azot în găinaţ rămân la un nivel ridicat şi astfel se estimează că emisia de amoniac este scăzută. Emisia, şi prin urmare performanţa legată de mediu, va varia depinzând de condiţiile climatic. Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru ventilaţia adăpostului şi pentru deschiderea vanelor automate vane (dacă este cazul). Date operaţionale: Tot găinaţul provenit din jgheabul cuştii este direcţionat pentru a fi depozitat gravitaţional. Screperele trebuie să opereze de două sau trei ori pe zi pentru a asigura ca tot găinaţul este suficient de vâscos pentru a se acumula în grămezi laterale înalte cu o suprafaţă mare pentru uscare. Uscarea este graduală, deşi este mai mare primăvara şi vara în condiţiile de căldură când ventilaţia maximă este în funcţiune. În teste, nivelele de umiditate în găinaţ au fost sub 20 % (sau mai mult de 80 % conţinut de materie uscată) la sfârşitul anului şi nivelele de amoniac în aria cu păsări nu au depăşit 3 ppm. Aplicabilitate: Vechile adăposturi cu gropi de adâncime pot fi transformate în adăposturi pe stâlpi dar se ivesc câteva probleme legate de proiectare. Această tehnică necesită un sistem diferit de management decât cel cu gropi de adâncime. Proiectarea clapetelor este un punct critic, din moment ce deschiderea lor trebuie să varieze conform cu ratele de ventilaţie, şi trebuie fie complet deschise pentru îndepărtarea găinaţului şi cu mod de funcţionare autoprotejat . Clapetele bine proiectate sporesc uscarea găinaţului şi exclud intrarea vântului în aria cu păsări. Ferme de referinţă: Adăposturile pe stâlpi au fost dezvoltate şi aplicate în Marea Britanie. Literatura de referinţă: [119, Elson, 1998] 4.5.1.3 Sistem de cuşti cu îndepărtare găinaţ cu screpere şi depozitare închisă Descriere: Acest sistemul este o alternativă la sistemul deschis de depozitare, dar aici este utilizată o groapă mai puţin adâncă şi găinaţul este îndepărtat frecvent. Găinaţul este frecvent îndepărtat şi transportat în afara fermei sau depozitat în fermă în depozite separate. Beneficii realizate pentru mediu: Emisiile din acest sistem sunt o combinaţie de emisii din aria adăpostului şi separat din facilitatea de depozitare. Emisia din adăpost a fost raportat a fie egală cu cea din sistemul de referinţă, ex. 0.083 kg NH3 per loc pasăre per an. Emisiile de miros sunt considerate a fie mai scăzute decât acelea din sistemul de referinţă, deoarece se pot dezvolta mai puţine puncte de reacţie anaerobice. Efecte asupra mediului: Acestea depind de diferenţa dintre consumul de energie pentru operarea unui încărcător frontal o dată sau de două ori pe an şi energia necesară pentru operarea unui screper la fiecare două zile.

Chapter 4

170 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Date operaţionale: Nu există cerinţe specifice pentru operarea acestui sistem, altele decât pentru operarea screperului. Aplicabilitate: Este un sistem simplu dar pentru aplicarea lui este nevoie de facilitate separată de depozitare. Nu se estimează ca acest sistem să fie aplicat pe mai departe la adăposturi noi. Costuri: Acesta este considerat a fi un sistem cu costuri scăzute. Ferme de referinţă: Datele despre aplicarea sa în Olanda, arată că mai puţin de 1 % din fermele de ouătoare aplică acest sistem. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999], [26, LNV, 1994], [122, Olanda, 2001] 4.5.1.4 Sistem de cuşti cu evacuarea găinaţului cu benzi pentru găinaţ şi depozitare

închisă Descriere: Sistemul include îndepărtarea găinaţului cu benzi şi este descris în 2.2.1.1.5. Având benzi curate şi efectuând evacuări frecvente a găinaţului într-un depozit închis conduce la emisii scăzute de monta din aria adăpostului. O modificare a sistemului de cuşti asigură îndepărtarea mai eficientă găinaţului, adăugând extensii pentru buncăr care mătură excrementele spre banda care rulează între cuşti. Acest sistemul necesită facilitate de depozitare adiţională. Beneficii realizate pentru mediu: performanţa de mediu a acestui sistem depinde de frecvenţa de evacuare a găinaţului, deşi este cu certitudine mai bun decât sistemul cu screper (4.1.5.3), care de obicei mai lasă ceva găinaţ în urmă. Frecvenţa mai ridicată de evacuare duce la o emisiei mai scăzută din adăpost, ex. dacă găinaţul este îndepărtat cel puţin de două ori pe săptămână este raportată o emisie redusă de 0.035 kg NH3 per loc pasăre per an. Cu o frecvenţă de evacuare de două ori pe zi, emisia de amoniac a scăzut la 0.020 kg NH3 per loc pasăre per an. Deoarece găinaţul este transportat afară din adăpost şi nu există reziduuri de găinaţ pe benzile de găinaţ, este obţinut un nivel mai scăzut de miros, care îmbunătăţeşte climatul în adăpost. Cu acest sistem nu se produce uscarea găinaţului şi găinaţul umed părăseşte adăpostul spre a fi depozitat în altă parte sau spre a fi aplicat imediat pe câmp. Efecte asupra mediului: Aplicarea acestui sistem necesită energie adiţională pentru acţionarea benzilor. Emisia cea mai scăzută este realizată prin ambelor sisteme cu dispozitive cu screpere aplicate la buncăr şi prin acţionarea mai frecventă a benzii pentru găinaţ. Este asumat că orice cantitate de energie adiţională necesară este datorată numai acţionării mai frecvente a benzii de găinaţ. Date operaţionale: Este produs găinaţ umed în loc de găinaţ uscat. În Olanda acest sistemul este eliminat treptat din cauza costurilor ridicate pentru vânzarea găinaţului umed şi datorită emisiilor relativ ridicate de amoniac [179, Olanda, 2001]. Aplicabilitate: Cuştile cu benzi pentru găinaţ pot fi utilizate în clădiri noi şi existente. Ele sunt de obicei aplicate la cuştile etajate vertical. Sistemul de referinţă ar trebui înlocuit total. Este în dubiu dacă metoda cu îndepărtare frecventă poate fi considerată o îmbunătăţire comparativ cu sistemele mai sofisticate disponibile. Costuri: costurile suplimentare ale investiţiei pentru operarea de două ori pe săptămână comparate cu sistemul deschid de depozitare sunt 1.14 EUR per loc pasăre. Construirea buncărului necesar pentru o mai frecventă evacuare necesită costuri suplimentare. Aceste costuri nu au fost raportate. Cu o reducere de 58% a emisiei (comparată cu sistemul de referinţă)

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 171

costurile relative sunt aproximativ 23.6 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare pentru operare per găină ouătoare per an sunt 0.17 EUR. Ferme de referinţă: În Olanda aproximativ 3.524 milioane găini sunt crescute în aceste sisteme. Acest sistemul este instalat rar în clădiri noi. Nu au fost raportate date despre aplicarea sistemului cu construire de buncăr. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999], [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] 4.5.1.5 Sistem de cuşti etajate vertical cu benzi pentru găinaţ şi uscare a găinaţului În această secţiune sunt prezentate variate soluţii care au fost dezvoltate pentru colectarea găinaţului pe benzile de dedesubtul cuşti, în interiorul adăpostului , împreună cu beneficiile lor asociate asupra mediului. 4.5.1.5.1 Sistem de cuşti etajate vertical cu benzi pentru găinaţ cu uscare forţată cu aer Descriere: Găinaţul de la găinile ouătoare este colectat pe o bandă pentru găinaţ, câte o bandă pentru fiecare etaj de cuşti. Deasupra benzii este plasat un tube perforat care suflă aer (care poate fi pre-încălzit) peste găinaţul de pe bandă. Găinaţul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână într-un depozit acoperit din afara adăpostului, unde găinaţul poate fi depozitate timp mai lung. La câteva ferme, găinaţul este pus în containere şi îndepărtat din fermă în termen de două săptămâni.

1 ventilator centrifugal 2 tub polietilenă 3 duct aer distribuţie 4 duct perforat 5 evacuare găinaţ de pe bandă 6 jgheab condens Figure 4.5: Schema unei instalaţii cu cuşti cu uscare forţată (pneumatică) [10, Netherlands, 1999]

Chapter 4

172 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.6: Schema soluţiei cu două cuşti, cu o bandă pentru găinaţ şi canal uscare [10, Netherlands, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Când este instalat un sistemul de uscare forţată cu o capacitate de uscare de 0.4 m3 de aer per găină ouătoare per oră, atunci pentru perioadă de uscare de 7 zile este realizat un conţinut de materie uscată din găinaţ de cel puţin 45%. Emisia de NH3 este 0.035 kg NH3 per loc găină ouătoare per an. Nu rămâne găinaţ pe benzi după evacuare. Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru operarea benzilor şi ventilatoarele utilizate să sufle aer peste găinaţul. Este deasemeni necesar un consum adiţional de energie dacă este aplicată pre-încălzirea. În adăposturile moderne cu cuşti, pre-încălzirea este realizată prin aplicarea unui schimbător de schimbător de căldură, în care este adus aer exterior şi acesta este încălzit de curentul de aer ventilat emis din adăpost. Nivelul de energie suplimentară variază; datele raportate arată utilizarea unui surplus de 1.0 - 1.6 kWh per loc găină per an comparativ cu sistemul de referinţă, ajungând la un total de consum de energie de 2 - 3 kWh per loc pasăre ouătoare per an. Date operaţionale: Cu acest sistem este posibilă obţinerea de emisii foarte scăzute de NH3 şi reducerea mirosului în adăpost. Aerul pre-încălzit usucă găinaţul, dar un beneficiu suplimentar important se obţine prin faptul că climatul din cuşti în vecinătatea animalelor este foarte bun. Această permite realizarea unor rezultate de producţie mai bune decât la sistemul de referinţă. Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicată în clădiri noi şi existente cu 3 etaje de cuşti sau mai multe. Instalaţia de aerare se poate adăuga la un sistem existent de cuşti cu bandă care nu are echipamente de uscare, dar nu au fost raportate exemple practice. Costuri: Costurile comparate cu sistemul de referinţă, trebuie să ţină cont de depozitarea exterioară de găinaţ care poate fie simplă (fără mixtură de dejecţii, doar găinaţ uscat) şi de faptul că în cuştile etajate vertical pot fi adăpostite mai multe păsări. Depinzând de includerea acestor factori de cost, costurile suplimentare ale investiţiei variază şi sunt raportate a fie între 0.39 EUR (I) şi 2.05 EUR (NL) per loc pasăre per an. Costurile adiţională pentru energie vor varia, ca şi costuri anuale. Costurile anuale au fost raportate a fi 0.193 EUR (I) şi 0.57 EUR (NL) per loc pasăre per an.

Bandă găinaţ

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 173

Eficienţa referitor la costuri variază mult. Pentru o reducere de 60 % comparativ cu sistemul de referinţă, aplicarea lor în Italia ar cost 1.45 EUR per kg NH3 redus, în timp ce în Olanda ar costa 42.70 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referinţă: În Olanda 14.598 milioane găini sunt crescute în acest sistem. Sistemul cu emisia de NH3 de 0.035 kg per găină ouătoare per an a fost dezvoltat aproximativ cu 12 ani în urmă. În prezent, acest sistemul este implementat în multe clădiri noi şi reconstruite. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999] 4.5.1.5.2 Cuştile etajate vertical cu bandă pentru găinaţ şi cu uscare forţată cu aer cu bătător de

aer Descriere: Acest sistemul are acelaşi principiul ca şi sistemul precedent (4.5.1.5.1). O serie de bătătoare de aer sunt situate deasupra benzii, cu un bătător per set de două cuşti (spate în spate). Fiecare bătător este operat de o tijă conducătoare, care dirijează toate bătătoarele de aer în şir în mod simultan, prin care se circulă aerul deasupra benzii de găinaţ (Figura 4.7). Diferenţa faţă de uscarea precedentă a aerului este că aerul nu este colecta din exterior, fiind doar circulat în interior peste banda de găinaţ. Acesta poate fi un avantaj deoarece nu necesită aer de preîncălzire sau utilizarea de schimbătoare de căldură, ca în cazul recirculării de aer (în consecinţă nu există probleme de îmbâcsire cu praf ca la schimbătoare sau în ductele de aer). Găinaţul este îndepărtat din adăpost o dată pe săptămână, cu un conţinut de materie uscată de cel puţin 50 %. Beneficiile realizate pentru mediu: emisia din acest sistem este aproximativ 0.089 kg NH3 per loc pasăre per an (I). Aceasta reprezintă o reducere de 40 % în comparaţie cu sistemul de referinţă, cu un nivel de emisie de 0.220 kg NH3 per loc pasăre per an (I). Efecte asupra mediului: consumul de energie la acţionarea bătătoarelor de aer este mai scăzut decât consumul de energie de la sistemul cu ducte de aer perforate. Cu toate acestea, există ceva zgomot asociat cu acţionarea bătătorului. Date operaţionale: Ca şi la precedentele sisteme (4.5.1.5.1), este deasemeni posibil a se obţine emisii scăzute de NH3 cu acest sistemul. Datorită recirculării continue de aer, climatul în adăpost este bun şi temperatura în tot adăpostul este uniformă. Deasemeni, apar mai puţine emisii de miros în adăpost în comparaţie cu tehnica precedentă. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat în clădiri noi şi existente. Poate fi construit etajat, de la 4 la 8 etaje. Instalaţia cu bătătoare poate fi adăugată la un sistem de cuşti existent cu bandă care nu are echipamente de uscare, nu a fost raportat nici un exemplu practic.

Chapter 4

174 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.7: Principiul uscării forţate cu bătător de aer [127, Italy, 2001] Costuri: Comparativ cu sistemul de referinţă, investiţia suplimentară este de 2.25 EUR per loc pasăre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 1.0 - 1.2 kWh per an per găină, care echivalează cu 0.11 - 0.14 euro per an per loc pasăre. Costurile suplimentare totale (capital + costuri operare) sunt 0.31 EUR per loc pasăre per an. Acesta înseamnă costuri de 2.32 EUR per kg NH3 redus, la o reducere de 60 % a emisiei de NH3 comparativ cu sistemul de referinţă, Ferme de referinţă: sistemul este actualmente implementat la câteva ferme mari de păsări în Italia. Aproximativ 700000 la 800000 găini ouătoare sunt crescute în acest sistem. Literatura de referinţă: [127, Italia, 2001] 4.5.1.5.3 Cuştile etajate vertical cu benzi pentru găinaţ cu procedeu îmbunătăţit de uscare

forţată de aer Descriere: Principiul este descris în 4.5.1.5.1. Găinaţul este îndepărtat din adăpost o dată la fiecare cinci zile într-un container acoperit care trebuie să fie îndepărtat din fermă în termen de două săptămâni. Uscarea găinaţului în acest sistem necesită o instalaţie cu sistem de uscare forţată cu o capacitate de uscare de 0.7 m3 per găină ouătoare per oră şi o temperatură a aerului de 17 °C. Perioada maximă de uscare este de 5 zile, şi găinaţul trebuie să aibă un conţinut de materie uscată de cel puţin 55 %. Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de NH3 din acest sistem este de la 0.010 kg NH3 per loc găină ouătoare per an (NL) la 0.067 kg NH3 per loc găină ouătoare per an (I). Efecte asupra mediului: Nivelele de miros în adăpost sunt percepute a fi relativ scăzute. Nivelele de zgomot sunt considerate a fi similare cele de la sistemul descris anterior în Secţiunea 4.5.1.5.1. Un mare consum de energie este necesar la uscatul găinaţului comparativ cu alte sisteme de uscare cu aer, dar aceasta se poate reduce prin pre-încălzirea aerului prelevat. Nivelele de praf sunt mai scăzute decât în alte sisteme de adăposturi. Date operaţionale: Cu acest sistem este posibilă obţinerea de emisii de NH3 foarte scăzute din adăpost. Acolo unde aerul este pre-încălzit, găinaţul ce vine mai uscat şi climatul în cuşti din vecinătatea animalelor se îmbunătăţeşte, atingând deasemeni o producţie bună. În adăposturile moderne pre-încălzirea aerului de uscare este făcută cu un schimbător de căldură, în care aerul de uscare evacuat încălzeşte aerul admis.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 175

Aplicabilitate: Acesta sistemul poate fie aplicat în clădiri noi şi existente. Acesta poate fi construit etajat, de la 3 la 10 etaje de cuşti. Nu există informaţii despre sistemele cu bandă existente echipate ulterior cu acest sistem de uscare. Costuri: Acest sistemul este unul cu costuri scăzute pentru locaţii cu un mare număr de păsări unde se intenţionează eficientizarea utilizării spaţiului prin densităţi mari de populare. Cu toate acestea, au fost raportate diferenţe mari în costuri. Costurile mai scăzute raportate de Italia sunt datorate parţial venitului suplimentar generat de preţurile mai mari la ouă aplicate pentru compensarea costurilor pentru sistemul îmbunătăţit. Investiţia suplimentară comparativ cu sistemul de referinţă variază între 0.65 EUR (I) şi 2.50 EUR (NL) per loc găină ouătoare. Costurile anuale per găină ouătoare per an variază între 0.365 EUR şi 0.80 (incluzând costuri pentru electricitate). Cu reducere de 70 – 88 % a emisiei de amoniac comparativ cu sistemul de referinţă, eficienţa costului variază între 2.34 EUR şi 34.25 per kg NH3 redus. Ferme de referinţă: sistemul a fost dezvoltat anii 90. Actualmente, în Olanda aproximativ 2 milioane de găini ouătoare sunt crescute în acest sistem. În prezent, aceste sisteme implicând uscare forţată pe benzile pentru găinaţ sunt implementate la intreprinderi mari în clădiri noi, şi în clădiri transformate. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999], [124, Germania, 2001], [127, Italia, 2001] 4.5.1.5.4 Cuştile etajate vertical cu bandă pentru găinaţ şi cu tunel de uscare deasupra

cuştilor Descriere: Soluţia constructivă a instalaţiei este similară cu principiul precedentelor sisteme cu bandă uscată cu aer. Găinaţul este colectat pe benzi, sub cuşti, şi mutat la capătul rândului de cuşti. Din aici este ridicat până la benzile de uscare din interiorul unui tunel de uscare amplasat deasupra cuştilor, tunelul de uscare ţine pe toată lungimea rândului de cuşti. Găinaţul este împrăştiat pe benzile din tunel, unde se usucă. La finalul unui ciclu complet de la un capăt al tunelului la altul, găinaţul este descărcat din fiecare bandă pe banda inferioară din interiorul tunelului, care colectează toate excrementele uscate şi mai face o ultimă cursă spre capătul opus. Această acţiune înseamnă că la finele unei curse complete găinaţul are un ridicat conţinut de materie uscată. Tunelul este ventilat de un ventilator centrifugal, care suflă aerul în exteriorul adăpostului printr-un horn. Aerul de uscare este luat din interiorul adăpost, de la cele două capete opuse ale tunelului. Benzile sunt acţionate la fiecare câteva minute şi întreaga cursă în interiorul tunelului durează 24 – 36 ore. Benzi pentru bălegar Tunel uscare Benzi pentru bălegar

Drying tunnel

Manure belts

Drying belts

Fan

Figure 4.8: Schema unui tunel de uscare deasupra cuştilor etajate vertical

Chapter 4

176 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac a fost raportată a fi de la 0.015 (NL) la 0.045 (I) kg NH3 per loc pasăre per an. Găinaţul poate atinge un foarte ridicat conţinut de materie uscată de aproape 80 %. Efecte asupra mediului: Este necesară energie pentru ventilarea tunelului de uscare. Consumul curent de energie va depinde de dimensiunea instalaţiei (numărul de cuşti) şi de rezistenţa curentului de aer în tunel. Sunt necesare informaţii necesare pentru a evalua cum schimbările în proiectare şi operare afectează cerinţele de energie. Evacuând în exterior aerul din interior, nivelul de miros este considerat a fi foarte scăzut. Date operaţionale: Acest sistem este în mod obişnuit operat în combinaţie cu ventilaţia adăpostului. Ambele sisteme de ventilaţie vor fi sincronizate astfel ca să fie evitată orice interferenţă, din moment ce aceasta poate afecta operarea sistemului cu tunel. Aplicabilitate: Au fost aplicate la sisteme cu cuşti având de la 4 la 6 etaje. Date despre renovarea sau conversia sistemelor cu cuşti existente nu fost raportate, dar aplicarea în clădirile existente va necesita adaptări la acoperiş pentru adăugarea de coşuri pentru exhaustarea aerului de uscare. Înălţimea coşurilor va afecta capacitatea ventilatorului şi consumul de energie. Deasemeni, este necesară depozitarea externă a găinaţului uscat (containere sau alte modalităţi). Costuri: Costurile sunt raportate din Italia. Investiţia suplimentară este 2.79 EUR per loc pasăre. Costurile suplimentare pentru energie sunt 2.0 – 2.5 kWh per an per găină, echivalând cu 0.23 – 0.28 EUR per loc pasăre per an. Costurile suplimentare totale (capital + costuri de operare) sunt 0.48 EUR per loc pasăre per an. Aceasta înseamnă, pentru o reducere de 80 % de emisie de NH3 comparate la sistemul de referinţă, 2.74 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referinţă: În Italia, aproximativ 1 milion de găini ouătoare sunt crescute în acest sistem. Literatura de referinţă: [127, Italia, 2001] 4.5.2 Tehnicile pentru adăpostirea fără cuşti a găinilor ouătoare Sistemele de adăpostire fără cuşti necesită un sistem diferit de management pentru producţia de ouă, şi deci nevoia de a fi evaluate separat faţă de sistemele de adăpostire în cuşti. Există puţine raportate cu date de la aceste sisteme, astfel că acestea să se bucure de o considerare în mod egal. Deci, nu au fost identificat nici un sistem de referinţă, dar este utilizată baza de proiectare descrisă în Secţiunea 4.5.2.1.1. O concluzie despre rezultate este prezentată în Tabelul 4.18.

Sisteme fără cuşti Reducere NH3 (%) Efecte Aplicabilitate

Costuri 1) (EUR/kg NH3redus)

Referinta Secţiunea 4.5.2.1.1 Sistem cu aşternuturi adânci pentru ouătoare

0.315 (kg NH3/loc pasăre/an)

Ventilaţie naturală 80 % dm; praf

Aplicat curent

Secţiunea 4.5.2.1.2 Sistem cu aşternuturi adânci cu uscare forţată de găinaţ

60 • energie pentru aerare şi încălzire aer

• cerinţe constructive pentru duşumele

16.13

Secţiunea 4.5.2.1.3 Sistem cu aşternuturi adânci cu duşumea perforată şi uscare forţată

65 • energie pentru aerare şi încălzire aer

• cerinţe constructive pentru duşumele

Fără date

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 177

Secţiunea 4.5.2.2 Sistem tip crescătorie de păsări

71 • nivele ridicate de praf•energia depinde de sistemul de benzi

• aplicare cu echipament special

Fără date

1) diferenţa de cost include beneficiul (I)

Table 4.18: Centralizarea caracteristicilor tehnice pentru adăposturi fără cuşti pentru găini ouătoare 4.5.2.1 Sisteme de adâncime cu aşternut sau în regim de exploatare pe duşumea 4.5.2.1.1 Sistemul de adâncime cu aşternut pentru ouătoare Descriere: Sistemul de adâncime cu aşternut pentru ouătoare a fost descris în Secţiunea 2.2.1.2.1. Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este aproximativ 0.315 kg NH3 per loc pasăre per an. Efecte asupra mediului: Dacă este aplicată ventilaţia naturală, consumul de energie este relativ scăzut. Din moment ce găinaţul este produc cu un conţinut de materie uscată de până la 80 %, se poate dezvolte în adăpost o mare cantitate de praf în timp ce păsările se mişcă liber în adăpost. Date operaţionale: În adăposturile olandeze cu aşternuturi de adâncime, densitatea de populare este aproximativ 7 păsări per m2 şi este aplicată ventilaţia forţată. Dat fiind nivelul ridicat de praf prezent, este recomandată purtarea măştilor de faţă pentru fermieri. Excrementele şi aşternutul sunt îndepărtate din groapă la finele perioadei de ouare. Pentru păsări, acest sistem oferă o posibilitate aproape completă de a-şi manifesta comportamentul natural. Interiorul adăpostului este structurat într-un asemenea fel încât are arii funcţionale diferite. Aceasta face sistemul mai favorabil pentru pasări decât închiderea în cuşti. Deasemeni dintr-o perspectivă tehnică, pot fi realizate mai uşor ventilaţia uniformă a adăpostului şi iluminatul uniform decât la un adăpost cu cuşti, şi observarea păsărilor este simplă. Cu toate acestea, a fost observată o performanţă mai scăzută (ex. rata de ouat) comparativ cu regimurile bazate pe cuşti şi cu crescătoriile, şi deasemeni consumul de hrană este întrucâtva mai ridicat decât în sistemul cu cuşti, deoarece activitatea păsărilor este mai ridicată, în timp ce densitatea de populare este mai scăzută. Densitatea de populare redusă poate ridica deasemeni probleme cu umezirea materialului aşternutului şi cu climatul umed al adăpostului în sezonul de iarnă. Aceasta necesită cerinţe de energie mai ridicate comparativ cu adăposturile cu cuşti şi tip crescătorie. Dimensiunea mare a lotului de păsări tinde să încurajeze comportamentul agresiv (apar cazuri de lovire cu ciocul şi canibalism). Pot deasemeni să apară probleme ocazionale cum ar fi ca ouăle să fie ouate pe duşumea în loc de în aşternut. Paraziţii intestinali pot deasemeni să fie un pericol deoarece păsările au contact cu excrementele şi materialul aşternutului. Când este practicată depozitarea de găinaţ în adăpost, concentraţii de amoniac din aer în interior sunt mai ridicate decât ar fi fost dacă ar fi fost utilizate benzi pentru găinaţ pentru evacuarea excrementelor în mod regulat într-o groapă de depozitare externă. Aplicabilitate: sistemul a fost instalat în construcţii existente. Conversia de la sistemul de cuşti la acest sistem cu regim de exploatare pe pardoseli duşumea ar necesita o completă revizuire a sistemului. Costuri: Sunt aşteptate costuri mai ridicate datorită unei performanţe mai scăzute la acest sistem comparativ cu alte sisteme. Estimările de cost [124, Germania, 2001] sunt raportate un total de 20.90 EUR per loc pasăre şi constau în: • forţă de muncă 2.70 EUR (la 12.5 EUR /h)

Chapter 4

178 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• investiţie de capital 4.20 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaţii & întreţinerea, 7 % dobândă) • cost operare EUR 14.00 Total costuri: 20.90 EUR per loc pasăre Ferme de referinţă: În Olanda, aproximativ 1000 din aceste adăposturi au fost construite pentru a adăposti 6 milioane de ouătoare, dintr-un total de 30 milioane ouătoare (ex. aproximativ 20 %). Literatura de referinţă: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001] [179, Olanda, 2001] 4.5.2.1.2 Sistemul de pat adanc cu absorbant şi cu uscare forţată cu aer a găinaţului Descriere: Acesta este bazat pe sistemul precedent dar aici emisia de amoniac este redusă prin aplicarea ventilaţiei forţate. Ventilaţia forţată este aplicată prin tuburi care suflă 1.2 m3 de aer per loc pasăre per oră la o temperatura de 20 °C peste găinaţul depozitat sub grătare sau peste găinaţul ce este îndepărtat de benzi (aerate).

slats

Ventilation

curtainManure pit 300+

Figure 4.9: Sisteme de adâncime cu aşternut cu uscare forţată prin tuburi sub duşumeaua cu grătare [128, Olanda, 2000] [128, Netherlands, 2000] Beneficii realizate pentru mediu: Aplicarea ventilaţiei forţate şi uscarea rapidă a găinaţului reduce emisiile la 0.125 kg NH3 per loc pasăre per an pentru depozitarea în groapă. Reducerea de amoniac la acest sistem este de 60 % comparativ cu sistemul de referinţă (0.315 kg NH3). Evacuarea frecventă cu benzi (aerate) pentru găinaţ poate produce chiar nivele mai scăzute de emisie. Efecte asupra mediului: Nivelele de miros sunt mai reduse comparativ cu sistemul de referinţă. Consumul de energie în acest sistem este ridicat, deoarece trebuie să fie instalat un sistem de încălzire pentru a realiza temperatura de 20°C necesară în tuburi. Energie suplimentară este deasemeni necesară pentru menţinerea fluxului de aer. Aerul este tras prin orificiile de admisie din pereţi şi prin coama deschisă a acoperişului. Date operaţionale: Managementul acestui sistem este în principal acelaşi ca la sistemul de adâncime cu aşternut de referinţă. Aplicabilitate: Sistemul poate fi utilizat numai în adăposturi pentru găini ouătoare cu suficient spaţiu sub grătare. În mod obişnuit groapa de găinaţ are o adâncime de 80 cm, dar când este utilizând acest sistem este necesară o adâncime suplimentară de 70 cm. Din experienţa fermierilor care utilizează deja sistemul cu duşumea de adâncime este s-a constatat că se preferă acest tip de sistem deoarece necesită foarte puţine schimbări în soluţia tradiţională.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 179

Costuri: Comparativ cu sistemul de referinţă (4.5.2.1), costurile suplimentare ale investiţiei sunt 1.10 EUR per loc pasăre. Costurile anuale suplimentare sunt 0.17 EUR per loc pasăre. Aceasta înseamnă că la o reducere cu 60% la amoniac (0.315 la 0.125 kg NH3), costul este aproximativ 5.78 EUR per kg NH3 redus. Sistemul de referinţă pentru găini ouătoare: Acest sistem este foarte nou; numai o fermă (40000 găini ouătoare) în Olanda foloseşte acest sistem şi aproximativ 5 % din fermele din Germania. Este de aşteptat ca aplicarea acestui sistem să crească în viitor. Literatura de referinţă: [122, Olanda, 2001], [124, Germania, 2001] [181, Olanda, 2002] 4.5.2.1.3 Sistemul de adâncime cu aşternut şi cu duşumea perforată şi uscare forţată Descriere: adăpost pentru ouătoare este unul tradiţional (pereţi, acoperiş, etc.). Raportul de aplicare a aşternutului pe “duşumea cu grătare” este 30:70. Aria cu cuiburi pentru ouat este inclusă în aria cu duşumea cu grătare. Există o duşumea perforată sub găinaţ şi grătare, care permite transportul aerului utilizat la uscarea găinaţului spre vârful lui (Figura 4.10). Sarcina maximă pe această duşumea perforată este 400 kg/m2. Distanţa dintre fundul gropii şi duşumeaua perforată (canalul de aer) trebuie să fie 10 cm. Duşumeaua perforată are orificii pentru aer cu o arie totală de 20 % din suprafaţa acesteia.

1=Littered floor 6=Laying nest2=Air inlet 7=Perforated floor3=Manure 8=Air channel4=Ventilator for manure drying5=Slats

1=Duşumea cu aşternut 6=Cuib pentru ouat 2=Admisie aer 7=Duşumeaua perforată 3=Găinaţ 8= Canal de aer 4=Ventilator pentru uscare găinaţ 5=Grătare

Figure 4.10: Sistemul de adâncime cu aşternut şi cu duşumea perforată şi uscare forţată a găinaţului [128, Netherlands, 2000]

Chapter 4

180 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Beneficii realizate pentru mediu: Este posibil a obţine o reducere de 65 % în emisii de NH3 (0.110 kg comparativ cu 0.315 kg NH3 per loc pasăre per an în sistemul de referinţă). Efecte asupra mediului: Este necesară un consum mai ridicat de energie din cauza ventilaţiei forţate. Date operaţionale: Excrementele cad prin grătare pe duşumeaua perforată. La începutul perioadei duşumeaua perforată este prevăzută cu un strat de 4 cm grosime de talaş. Aerul (pre-încălzit) este suflat de dedesubt prin micile deschideri din duşumeaua perforată de sub găinaţ. Pentru a usca găinaţul în mod corespunzător, sunt instalate ventilatoare cu o capacitate totală de 7 m3 aer/oră la 90 Pascal. Găinaţul rămâne pe duşumeaua perforată pentru aproximativ 50 săptămâni (o perioadă) şi apoi este scos din adăpost. Distanţa minimă dintre duşumeaua perforată şi grătare este 80 cm. Găinaţul este uscat constant de fluxul continuu de aer. Conţinutul de materie uscată a găinaţului este aproximativ 75 %. Fermieri trebuie să se protejeze cu o mască pentru protecţia feţei. Facilităţile de băut trebuie să fie instalate deasupra grătarelor, iar buna proiectare a tuburilor poate evita pierderea de apă. Aplicabilitate: Aplicarea în clădiri noi este mai probabilă, dar pot fi deasemeni instalate în adăposturi existent , dar cu un cost adiţional. Costuri: Costurile de investiţie sunt 1.20 EUR per loc pasăre şi costurile anuale sunt 0.18 EUR per pasăre. Ferme de referinţă: În Olanda, aproximativ 10 ferme (2001) aplică actualmente acest sistem. Literatura de referinţă: [128, Olanda, 2000] [179, Olanda, 2001] [181, Olanda, 2002] 4.5.2.2 Sistemul de creştere intensivă Descriere: Descrierea este dată în Secţiunea 2.2.1.2.2. Beneficii realizate pentru mediu: Datele referitoare la emisiile de amoniac au fost raportate numai de Olanda, cu valori de 0.09 kg NH3 per loc pasăre per an, care este cu 71 % mai puţin decât sistemul de referinţă fără cuşti. Această reducere a emisiilor este legată de evacuarea găinaţului, unde aproximativ 90 % din total cantitate de găinaţ este îndepărtat prin benzi la o frecvenţa de cel puţin o dată o săptămână. Celelalte 10 % din cantitatea de găinaţ sunt îndepărtat din aria cu aşternut după un ciclu. [179, Olanda, 2001] Efecte asupra mediului: Când este comparat cu regimul de exploatare în cuşti, este raportat un conţinut de praf clar mai ridicat în aerul din adăpost. Aceasta dă un stres efect mai ridicat asupra mucoaselor la oameni şi animale. Cerinţele de energie depind în mod particular de ventilaţie şi variază între 2.70 kWh per loc pasăre per an pentru sisteme fără bandă şi 3.70 kWh per loc pasăre per an pentru sisteme cu bandă pentru găinaţ aerată. Date operaţionale: Găinile se bucură de mai multă libertate de mişcare decât cele din sistemele cu cuşti, dar puicile înlocuitoare trebuie să provină din sisteme de creştere intensivă. Sistemele de creştere intensivă sunt mai favorabile pentru păsări decât, în comparaţie, sistemele convenţional cu administrare pe duşumea, din moment ce spaţiul de viaţă al găinilor este mai bine structurat. sunt observate condiţii de temperatură mai favorabile iarna datorită unei densităţi de populare mai ridicate. Conversia de hrană şi rata de ouare sunt deasemeni mai bune decât la regimurile pe duşumea. Spaţiul disponibil din adăpost poate fi suplimentat asigurând un spaţiu exterior pentru scurmare.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 181

Cu toate acestea, păsări pot avea contact cu excrementele, care creează un riscul apariţiei de paraziţi intestinali. Deasemeni, sistemul arată un procentaj mai ridicat de ouă murdare şi/sau “ouate aiurea”. Alt efect negativ este faptul că având grupe mai mari şi aplicarea iluminatului natural - lumina zilei deasemeni se promovează comportamentul agresiv al păsărilor şi sunt posibile incidente de lovire cu ciocul şi canibalism, rezultând o rată de pierderi potenţial mai. Observarea păsărilor este mai dificilă şi cerinţele de medicamentaţia tind a fi mai ridicate. Aplicabilitate: Sistemele de adăposturi pentru creşterea intensivă sunt încă puţin utilizate comparativ cu regimurile cu cuşti sau pe duşumea, dar a fost acumulată ceva experienţă practică. Din moment ce nu există cerere semnificativă pentru ouăle din adăposturile cu sisteme de creştere intensivă, în Germania acest sistem de adăpostire este actualmente folosit numai în combinaţie cu cele exterioare. Costuri: Costurile pentru sisteme cu bandă aerată pentru evacuare găinaţ totalizează 16.5 la 22.0 EUR per loc pasăre per an: • forţă de muncă 1.2 – 2 EUR (la 12.5 EUR /h) • investiţie de capital 2.4 – 5.6 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaţii şi întreţinere, 7 % dobândă) • cost de operarea 12.9 – 14.4 EUR [124, Germania, 2001] Total costuri 16.5 – 22.0 EUR Forţa motoare pentru implementare: implementarea sistemelor de creştere intensivă poate creşte din motive de asigurare a unor bune condiţii pentru animale. Altă forţă motoare poate fi decizia CE (Regulamentul Comisiei Nr. 1651/2001) care, pentru a indica metoda de creştere a animalelor, nu pot fi utilizaţi alţi termeni referitori la ouă decât ‘în libertate’, ‘şopron’ sau ‘cuşcă. [179, Olanda, 2001]. Ferme de referinţă: În general, numărul de adăposturi cu sisteme de creştere intensivă este mic. Datele raportate de Olanda arată că aproximativ 3 % (649000) din ouătoare sunt ţinute în astfel de sisteme şi la mai puţin de 1 % din ferme. Literatura de referinţă: Vezi [124, Germania, 2001] 4.5.3 Tehnicile pentru adăpostire a păsărilor pentru carne Tradiţional, păsările pentru carne sunt ţinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută (vezi Secţiunea 2.2.2). Pentru motive legate de condiţia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. Conţinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere * densitatea de populare * utilizarea izolaţiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluţie îmbunătăţită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenţie izolaţiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiţional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL).

Chapter 4

182 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinţă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puţine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secţiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forţată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente [10, Olanda, 1999] [35, Berckmans et al., 1998] Este evident că rata de ventilaţie depinde de curentul natural de aer, de soluţia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator. Tehnica de adăpostire

Reducere NH3 (%) Efecte Aplicabilitate

Costuri 1) (EUR/kg NH3 redus)

Referinţă: Adăpost de adâncime cu aşternut ventilat cu ventilator

0.080 (kg NH3/ loc pasăre/an)

• nivele de praf • consumul de energie depinde de sistemul de ventilare

• aplicată în mod obişnuit

Secţiunea 4.5.3.1 Duşumea perforată cu sistem de uscare forţată

83 • consum ridicat de energie • bazat pe referinţe

2.73

Secţiunea 4.5.3.2 Sistem cu duşumea etajată cu o duşumea mobilă şi uscare forţată

94

• consum ridicat de energie • nivele de praf ridicate

• necesită instalaţie etajată

2.13

Secţiunea 4.5.3.3 Cuşti etajate cu laturile cuştii detaşabile şi uscare forţată a găinaţului

94

• consum ridicat de energie • nivele de praf similare • nivele de praf scăzute dacă nu se aplică aşternut

• necesită instalaţie etajată • limitată din motive legate de condiţia păsărilor

2.13

Table 4.19: Centralizarea caracteristicilor tehnicilor sistemului integrat pentru adăpostirea de păsări pentru carne 4.5.3.1 Sistemul cu duşumea perforată şi uscare forţată cu aer Descriere: sistemul de adăpostire este similar cu adăpostul de referinţă pentru păsări de carne (Secţiunea 2.2.2). Acest sistem are duşumea dublă. Duşumeaua superioară are perforaţii având o suprafaţă minimă de 4% din totalul ariei duşumelei. Perforaţiile sunt protejată de o grilă de plastic sau metal. O curent de aer ascendent continuu curge prin duşumeaua perforată cu o capacitate de minimum 2 m3 per oră per loc pasăre de carne. Duşumeaua perforată este acoperită cu aşternut. Găinaţul şi aşternutul rămân pe duşumea pentru toată perioada de creştere (aproximativ 6 săptămâni). Curentul de aer continuu usucă aşternutul (>70 % materie uscată) şi aceasta conduce la emisii de amoniac reduse. Îmbunătăţirea proiectării poate ameliora distribuţia aerului de uscare prin canalizarea curentului de aer. Beneficii realizate pentru mediu: Aerarea aşternutului şi excrementelor conduce la o mare reducere în emisiile de amoniac, atingând o emisie la nivelul de 0.014 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (comparativ cu referinţa care are 0.080 kg NH3 per loc pasăre de carne per an). Efecte asupra mediului: Consumul ridicat de energie este necesar din cauza ventilaţiei forţate, care dublează consumul de energie şi costurile comparate cu referinţa.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 183

Date operaţionale: Sunt posibile comportamente specifice speciei, dar în aceste grupe mari apar deasemeni lupte în legătură cu ierarhia socială. Acest sistem este aplicat în sisteme de adăpostire închise. Vara temperatura aerului din interior este mai scăzută datorită unui efect de răcire ce apare la duşumeaua dublă din beton. Cum acest curent de aer este aproape de animale, el va îmbunătăţi condiţiile din adăpost. Dacă energia este întreruptă, atunci nu apare ventilaţia, care în condiţiile cu temperaturi ridicate poate conduce la o rapidă creştere a temperaturilor interiore (cu o creştere în consecinţă a nivelelor de amoniac şi de emisie şi o posibilă pierdere de păsări). Conţinutul de materie uscată al găinaţului este ridicat, de 80 %, există mult praf în adăpostul pentru păsări de carne. Animalele sunt mai curate, dar apare nevoia folosirii de către fermier a măştii de aer. Curăţirea dejecţiiilor şi curăţirea dintre perioadele de creştere necesită mai multă forţă de muncă. Aplicabilitate: Sistemul poate să fie utilizat numai în clădiri noi, deoarece este necesară o adâncime suficientă a gropii (2 m) sub duşumeaua perforată şi care nu va în mod normal disponibilă în clădiri existente. Cu o soluţie îmbunătăţită va fi necesară o adâncime mai scăzută A.

B.

C.

Chapter 4

184 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.11: Reprezentarea schematică a sistemului de uscare forţată cu duşumea perforată pentru păsări pentru carne (A), o soluţie îmbunătăţită (B), şi un detaliu al duşumelei pentru soluţia îmbunătăţită (C) [128, Olanda, 2000] [128, Netherlands, 2000] Costuri: Comparat cu referinţa, acest sistem are un cost de investiţie suplimentară de aproximativ 3 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă că este cu aproximativ 25 % mai scump. Aceasta este egal cu o investiţie suplimentară per kg NH3 redus de emisie de 45. EUR 5 ((1000 grame/(80 grame-14 grame)* 3 EUR). O calcularea ulterioară poate fi făcută incluzând costurile suplimentare ale investiţiei pentru duşumeaua perforată de 65.90 EUR per m2 şi o densitate de populare de 20 păsări pentru carne per m2. În acest caz costurile suplimentare de operare sunt 0.37 EUR per loc pasăre de carne per an. Numai puţine ferme aplică actualmente acest sistem din cauza costurilor ridicate şi deoarece beneficiul este limitat numai la o reducere de emisie de NH3 [179, Olanda, 2001]. Ferme de referinţă/ locuri pasăre de carne: În Olanda aproximativ 450000 păsări pentru carne sunt ţinute în acest tip de sistem. Sistemul este încă nou. În câteva ţări central-europene este aplicat experimental. Literatura de referinţă: [23, VROM/LNV, 1996], [124, Germania, 2001], [128, Olanda, 2000] 4.5.3.2 Sistemul cu duşumea etajată şi cu uscare forţată cu aer pentru păsări de carne Descriere: Sistemul este caracterizat de un curent de aer continuu descendent sau ascendent prin duşumeaua etajată acoperită cu aşternut. Aerul ventilat este îndepărtat prin ductele de ventilaţie dedicate de sub duşumeaua etajată (4.5 m3 per h per loc pasăre de carne). Duşumeaua mobilă este din bandă de polipropilenă perforată. Compartimentele în care trăiesc animalele au o lăţime de 3 m şi o lungime conformă cu lungimea adăpostului. Sistemul de duşumele este compus din etaje (3 sau 4). După perioada de creştere duşumeaua mobilă poate transporta păsările pentru carne spre capătul adăpostului unde animalele sunt plasate în containere pentru transportul la abator.

Figure 4.12: Secţiunea transversală şi principiul unui sistem cu duşumele etajate cu uscare forţată (flux ascendent) pentru păsări pentru carne [10, Netherlands, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Emisia de amoniac este redusă la 0.005 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (94 % comparativ cu sistemul de referinţă, care are o emisia de 0.080 kg NH3 per loc pasăre de carne per an). Efecte asupra mediului: Este necesară mai multă electricitate pentru operarea ventilaţiei aerului cu ventilatoare.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 185

Date operaţionale: Vară există mai puţin stres legat de căldură asupra animalelor deoarece există an curent de aer în vecinătatea lor. Animalele sunt curate deoarece aşternutul este uscat. Cu o mişcare ascendentă a aerului şi un conţinut de materie uscată de 80 % găinaţ, pot apare probleme legate de praf şi este recomandată utilizarea unei măşti pentru protecţia feţei pentru fermieri. Praf este o problemă mai redusă pentru soluţiile cu flux de aer descendent. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicată în crescătorii noi şi existente pentru păsări de carne. Cum sistemul este construite în înălţime pe etaje, clădirea trebuie să aibă suficientă înălţime pentru instalarea sistemului. Costuri: Comparativ cu referinţa, costurile pentru soluţia cu flux descendent necesită o investiţie suplimentară de 2.27 EUR per loc pasăre de carne, care înseamnă 36 EUR per kg NH3. Costurile anuale suplimentare sunt 0.38 EUR per loc pasăre de carne. Ferme de referinţă: Acest sistem a fost recent dezvoltat. În Olanda aproximativ 45000 păsări pentru carne sunt ţinute în acest sistem la o fermă. În câteva ţări central-europene este încă în experimentare. Literatura de referinţă: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]. 4.5.3.3 Sistem de cuşti etajate cu laturile cuştii detaşabile şi uscare forţată a găinaţului Descriere: Acest sistem este o modificare a sistemului descris în Secţiunea 4.5.3.2. Vezi deasemeni Figura 4.13 şi Figura 4.14 de mai jos. Sistemul este un sistem de cuşti cu câteva etaje. Adăpostul propriu-zis pentru păsări de carne este o construcţie tip adăpost convenţională, ventilată cu ventilator. Sistemul are etaje de 1.5 metri lăţime, în secţiuni de 6 metri lungime. Fiecare etaj are grătare învelite care permit să treacă aerul pe toată lungimea lor. Un strat de talaş acoperă grătarele permiţând păsărilor pentru carne să scurme şi să elimine excreţii. Tuburile de aer sunt situate pe laturile sistemului, pentru aer proaspăt şi pentru uscat găinaţul pe benzi. În mijlocul fiecărui etaj este un tub adiţional pentru aer proaspăt pentru păsări. La finele fiecărei perioade de creştere de 6 săptămâni laturile cuştii sunt scoase şi păsările pentru carne sunt transportate afară cu o bandă. Găinaţul este transportat pe aceeaşi bandă către un container închis şi evacuat apoi din fermă. Acest sistem a fost deasemeni aplicat fără aşternut. Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac este redusă la 94 % şi este similară cu emisia de la sistemul cu duşumea etajată, ex. 0.005 kg NH3 per loc pasăre de carne per an. Aplicarea de aşternut nu pare să afecteze emisia de amoniac. Efecte asupra mediului: Comparat cu referinţa, este necesară mai multă energie; aceasta din cauza ventilaţiei forţată. Se estimează că nivelele de praf în sistemul fără aşternut sunt mai scăzute decât în sistemul cu aşternut. Este deasemeni evaluat că consumul de energie pentru uscare forţată este similar. Se estimează că evacuarea frecventă de găinaţ poate avea un efect considerabil asupra reducere a emisiilor. În precedentele sisteme excrementele rămân pe bandă pentru toată perioada de creştere şi aceasta poate necesita un curent de aer mai intens pentru a realiza aceeaşi reducere. Date operaţionale: Deasemeni, miros în adăpost este mult redus. Diferit faţă de sistemul cu duşumea mobilă, este că există mai mult praf în adăpost deoarece găinaţul uscat este are până la 80 % materie uscată. Fermierii se pot proteja cu o mască de aer. În soluţia fără aşternut, condiţiile pentru păsări şi pentru fermier sunt mai bune cu un nivel mai scăzut de praf, dar în acelaşi timp, lipsa aşternutului pot avea efecte adverse asupra comportamentului păsărilor. Este posibil ca mai puţină forţă de muncă să fie implicată pentru curăţirea găinaţului şi curăţirea sistemului de adăpostire fără aşternut.

Chapter 4

186 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitate: Acest sistem nu necesită schimbări în construcţia adăpostului de păsări de carne. Sistemul de cuşti este specific şi trebuie să fie instalat de nou. Rezultatele tehnice şi de mediu sunt foarte bune, dar consideraţiile legate de condiţia păsărilor pot limita pe mai departe aplicarea sa. Costuri: Costul suplimentar al investiţiei este 3 EUR (cca. 25 %) pe un total investiţie de 12 EUR per loc pasăre de carne. Preţul de vânzare la pasărea de carne a crescut cu aproximativ 15 %. Investiţia suplimentară comparativ cu referinţă este 40 EUR per kg NH3 redus ((1000 grame/(80 grame-5 grame))* EUR 3). Ferme de referinţă/ locuri păsări de carne: Foarte puţine ferme din Olanda (mai puţin de 1 %) aplică aceste sisteme. Nu au fost raportate alte aplicaţii în Europa. Literatura de referinţă: [23, VROM/LNV, 1996], [128, Olanda, 2000]

Figure 4.13: Reprezentarea schematică a sistemului de cuşti etajat, cu aşternut într-un adăpost pentru păsări de carne [128, Olanda, 2000]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 187

Figure 4.14: Secţiunea transversală a unei cuşti a sistemului de cuşti etajat, cu aşternut [128, Olanda, 2000] 4.5.4 Tehnicile pentru adăpostirea curcanilor Descriere: Tehnicile curent aplicate pentru adăpostirea curcanilor sunt descrise în Secţiunea 2.2.3.1.1. Beneficii realizate pentru mediu: emisiile de amoniac au fost măsurate în condiţii practice într-un adăpost utilizat curent pentru curcani, cu duşumea complet aşternută şi au fost găsită a fi 0.680 kg NH3 per loc curcan per an. Regimurile asociate de hrănire nu au date raportate. Adăposturile ventilate natural sau deschise pot avea emisii şi nivele de miros mai scăzute, dar efectuarea de măsurători precise va fi dificilă. Efecte asupra mediului: Cum adăpostul poate fi fie închis sau fie deschis, cu sau fără ventilaţie forţată, consumul de energie va varia. Pentru un adăpost deschis (100 x 16 x 6 m3) fără ventilaţie forţată, consumul de energie a fost raportate a fi aproximativ 1.50 kWh per loc pasăre per an. Pentru ventilaţia forţată acesta va fi mai ridicat. Date operaţionale: Regimurile de adăpostire şi management sunt adaptate la cerinţele curcanilor. Verificarea regulată a păsărilor şi echipamentelor este o necesitate pentru o operare la maximum de eficienţă. Curcanii se bucură de libertatea de mişcare, şi amplasarea dispozitivelor de alimentare şi de băut este de astfel făcută ca păsările să le poată localiza rapid. Pot fi enumerate numeroase comportamente specifice la curcani, ex. scurmarea, baia de praf, întinderea picioarelor şi fluturarea aripilor; contactul cu alţi curcani nu este restricţionat. Sunt stabilite grupe cu ierarhie socială stabilă (ierarhizare). Calitatea adăpostului raportată la mediu este considerată a fi mai bună în adăposturi deschise decât în cele închise. Aplicabilitate: Multe din adăposturile din ferme comerciale de curcani aplică acest tip de adăpost, fără limitări legate de construcţii sau cerinţe speciale, alte decât acele descrise în Secţiunea 2.2.3.1.1.

Chapter 4

188 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Costuri: Adăpostul deschis ventilat natural este considerată a fi mai ieftin decât sistemul închis de adăpostire. Costurile total estimate în Germania [124, Germania, 2001] au fost raportate (raport 50/50 curcani/curci) ca fiind 34.71 EUR per loc pasăre per an: • costuri forţă de muncă în medie 1.8 EUR (la 12.5 EUR /h) • investiţie capital 4.46 EUR (11 % cost anual: 5 % amortizare, 2.5 % reparaţii şi întreţinerea, 7 % dobândă) • costuri operare EUR 28.45 Total costuri EUR 34.71 Ferme de referinţă: În Germania multe ferme aplică sisteme închise de adăpostire, dar există o tendinţă de aplicare a adăpostirii deschise în unităţile noi. În Olanda, 120 de adăposturi pentru curcani (99 %) aplică acest sistemul (închis). Literatura de referinţă: [128, Olanda, 2000], [124, Germania, 2001] 4.5.5 Tehnicile de control al poluării pentru reducerea de emisii în aer din adăpostul

pentru păsări 4.5.5.1 Epuratorul chimic umed Descriere: În acest sistem (vezi Figura 4.15) toată ventilaţia de aer din adăpost este trecută prin o unitate de epurare chimică înainte de a fi emisă în mediu. În această unitate de epurare chimică umedă este pompat un acid epurator lichid, şi absoarbe amoniacul în contact cu aerul din ventilaţie. După absorbţie aerul curat părăseşte sistemul. Acidul sulfuric diluată este cel mai mult utilizat în acest sistem ca epurator lichid, dar poate fi utilizat deasemeni acid clorhidric în loc. Absorbţia de amoniac are loc după următoarea reacţie:

2 NH3 + H2SO4 -> 2 NH4+ + SO4

2- Beneficii realizate pentru mediu: procentul de reducere a amoniacului pentru o aplicare curentă la sistemul cu aşternut de adâncime pentru ouătoare şi pentru o aplicare curentă la sistemul de adăpostire păsări de carne sunt prezentate în Tabelul 4.20. Efecte asupra mediului: Acest sistem necesită un loc de depozitare pentru substanţe chimice. Un posibil factor de limitare a aplicării acestei tehnici este că un nivel mai ridicat de nivel de sulfaţi sau cloruri, depinzând de acidul utilizat, poate să apară în evacuare. Aplicarea epuratorului creşte deasemeni consumul de energie la nivelul unei ferme.

Air in Air out

Packed bed

Full-cone nozzle

Disposable effluent

Water pump

Liquid level Mixing chamber

Figure 4.15: Schema unui epurator chimic umed [10, Netherlands, 1999]

Diuză tip con complet

Evacuare aerIntrare aer

Umplutura

Nivel lichid

Pompa apa

Camera amestec

Efluent de eliminat

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 189

Aplicabilitate: Acest sistem, ca o măsură tehnică de control al poluării, poate fi implementat la orice adăpost, nou sau existent, în care curentul de aer poate fie direcţionat spre un singur punct unde aerul intră în epurator. Această tehnică nu este potrivită pentru adăposturi ventilate natural. Nivelul ridicat de praf în aerul de exhaustare din adăpost poate afecta performanţa epuratorului. Aceasta îl face mai puţin potrivit pentru sisteme de adăposturi care produc nivele ridicate de materie uscată în găinaţ sau pentru aplicaţii în climate uscate. Poate fi necesar un filtru de praf, care va creşte presiunea în sistem şi ridică consumul de energie. Sistemul necesită monitorizarea şi controlul frecvent, care va creşte costurile pentru forţa de muncă. Costuri: Vezi informaţiile din Tabelul 4.20 de mai jos. Explicarea datelor este după cum urmează: pentru păsări pentru carne, emisia de amoniac de referinţă este 0.08 kg per pasăre per an, reducerea prin aplicarea unui epurator umed este 81 %, rezultând o emisie anuală de 0.015 kg per pasăre per an. Costul per loc pasăre de carne pentru această reducere este 3.18 EUR şi per costurile per kilogram de amoniac sunt: (1000/65) * 3.18 = 48.92 EUR. Această explicaţie este deasemeni valabilă pentru calcularea costurilor pentru ouătoare. [181, Netherlands, 2002]

Performanţă Tip de păsări Ouătoare (aşternut adânc) Pui de carne Emisii NH3 kg/ loc pasăre/an 0.095 0.015 Procentaj de reducere (%) 1) 70 81 Costuri suplimentare de investiţie (EUR/loc) 3.18 3.18 Costuri suplimentare de investiţie (EUR/kg NH3)

145.50 48.92

Costuri anual suplimentare (EUR/loc) 6.70 0.66 1) pentru ouătoare emisia de amoniac de referinţă este de 0.032 kg/pasăre/an şi pentru păsări de carne de 0.080 kg/pasăre/an

Table 4.20: Centralizarea datelor operaţionale şi costurilor epuratorului chimic umed pentru emisii de la adăposturi de ouătoare şi păsări de carne Ferme de referinţă/ loc pasăre de carne: În Olanda aproximativ 1 milion de ouătoare şi 50000 păsări pentru carne sunt ţinute în adăposturi echipate cu epurator chimic umed. Literatura de referinţă: [10, Netherlands, 1999] 4.5.5.2 Uscarea cu tunel extern cu benzi perforate pentru găinaţ Descriere: Găinaţul este extras pe benzi din adăposturile pentru găini ouătoare şi trimis la banda superioară a tunelului de uscare, format în principal din benzi perforate distanţate pe câteva etaje, cu găinaţul transportat de-a lungul benzii de la un capăt la altul şi apoi iarăşi direcţie opusă pe banda de pe etajele inferioare (vezi Figura 4.16). La sfârşitul cursei pe banda inferioară, găinaţul are un conţinut de materie uscată de 65 - 75 % şi este evacuat într-un depozit acoperit sau container. Tunelul este ventilat, extrăgând aerul din adăpostul găinilor, astfel este limitat necesarul de energie electrică adiţională. Tunelul este de obicei construit pe o latură a adăpostului.

Chapter 4

190 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Layers house

Transportbeltmanure

Dosing belt

Container

Drying tunnel

Manure belt

Figure 4.16: Principiul tunelului extern de uscare cu benzi perforate pentru găinaţ [128, Netherlands, 2000] Beneficii realizate pentru mediu: emisiile raportate din adăpost sunt 0.067 kg NH3 per loc pasăre per an, dar nu este nu clar dacă aceasta reprezintă emisia sistemului total, ex. incluzând emisia din tunelul de uscare. Efecte asupra mediului: Este necesară numai o cantitate limitată de energie adiţională (electricitatea) pentru ventilarea acestui sistem, deoarece ventilatoarele pentru tunelul de uscare sunt aceleaşi ca şi cele utilizate pentru ventilaţia adăpostului de găini. Deşi în acelaşi timp pot fi folosite mai multe benzi, este necesară energie suplimentară pentru acestea. Nivelele de miros în adăpostul cu cuşti sunt mai scăzute decât acolo unde găinaţul este uscat în adăpost. Date operaţionale: Este posibil a se obţine un găinaţ cu conţinut de materie uscată foarte scăzut în timp scurt. Dacă nu poate fi folosit un container obişnuit de transport, va fi necesară o facilitate de depozitare pentru găinaţul uscat Aplicabilitate: Acest sistem poate fi aplicată la noile adăposturi, dar este potrivit, în mod particular, şi pentru adăposturi existente deoarece interferă foarte puţin cu structurile existente. Necesită doar mijloace de extragere a aerului cald pentru furnizarea lui în tunelul de uscare. Costuri: Datele despre costurile se referă la aplicarea lor în Italia. Deşi costurile de investiţie nu au fost raportate, costurile suplimentare ale investiţiei pentru tunel pot fi compensate prin faptul că costul pentru depozitarea externă de găinaţ este mai scăzut. Costurile suplimentare pentru energie sunt limitate, egale cu numai 0.03 EUR per loc pasăre per an. costul suplimentar total de operare (incluzând capital + costuri de operare) este 0.06 EUR per loc pasăre per an. Aceasta înseamnă că cu o reducere de 70 % NH3, costul este 0.37 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referinţă: Au fost raportate aplicaţii reduse în Italia. Literatura de referinţă: [127, Italy, 2001], [128, Netherlands, 2000]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 191

4.6 Tehnicile pentru reducerea emisiilor din adăposturi pentru porci Această secţiune reflectă informaţiile remise referitoare la tehnicile care urmăresc să reducă emisiile din adăpost pentru facilităţile de porci. Informaţiile disponibile se bazează în întregime pe emisia de NH3 în aer. Tehnicile pot fie divizate în următoarele categorii: * tehnici integrate * măsurile nutriţionale de reducerea cantităţii şi conţinutului de N a bălegarului (Secţiunea 4.2) * control climatului interior al adăpostului * optimizarea soluţiei pentru adăpostul pentru porci * tehnicile de control al poluării. Măsurile nutriţionale au fost descrise în Secţiunea 4.2, pentru a preveni emisiile din adăpost prin reducerea concentraţiei de azot în bălegar. Deşi mai mulţi factori influenţează nivelul de emisii în aer, diferenţele în alimentaţie trebuie să fie clare pentru a permite o corectă interpretare a datelor de performanţă pentru tehnicile alternative de adăpostire. În multe cazuri, informaţiile remise despre soluţia de adăpost şi nivelele lor asociate de emisie de amoniac nu indică dacă a fost aplicată o alimentaţie redusă în N. Nu este deci întotdeauna clare, dacă performanţa adăpostului poate fi atribuită în întregime schimbării soluţiei de adăpostire sau dacă poate fi datorată parţială şi altor factori, cum ar fi tehnicile de hrănire. Se estimează că în general hrănirea în faze au fost aplicată şi că nivelele de emisie (factori) poate fie comparate. Pentru a elimina asemenea efecte sau pentru a permite interpretarea diferenţelor în măsurători, este importantă utilizarea protocoalelor definite pentru măsurare care standardizează condiţiile de hrănire şi alte aspecte de management pentru a permite comparaţia emisiilor (vezi ex. Anexa 7.5). Control mediului interior din adăpost, în termeni de reducere a vitezei aerului la suprafaţa găinaţul şi având temperaturi interioare scăzute (mai puţin pentru duşumele), poate reduce emisiile chiar mai mult. Controlul optim al mediului din adăpost, în mod particular în timpul verii, poate contribui la faptul ca animalele să se balige în aria de defecaţie în timp ce ariile de odihnă şi de mişcare rămân curate şi uscate. Volumul scăzut de curent de aer, temperaturi scăzute ale admisiei de aer, şi vitezele scăzute ale aerului în aria cu animale şi mai sus faţă de duşumeaua adăpostului, toate reduc apariţia şi emisii de substanţe ce poluează aerul în adăpost. Schemele referitoare la curenţii de aer în adăpost pot fi influenţate favorabil de poziţia şi dimensionarea deschiderilor pentru admisie şi evacuare aer. (ex. extragere prin perete lateral sau fronton, sau extragere lineară prin ducte de evacuare aer). Conducerea aerului admis prin tuburi perforate şi tavane poroase conduce la viteze scăzute ale aerului în aria cu animale. Temperaturile aerului de admisie şi volumul de curent pot fie reduse, de exemplu, prin amplasarea orificiului de admisie aer proaspăt în zone umbrite, sau conducerea aerului prin pasajul de hrănire sau printr-un schimbător de căldură amplasat în pământ (sau apă). Aceşti factori trebuie să fie controlaţi pentru a satisface nevoile porcilor şi deseori necesită un anumit consum de energie. Evaluarea şi cuantificarea reducerilor de emisie prin aplicarea acestor tehnici sunt complexe şi nu au fost raportate concluzii clare. Se dă multă atenţie soluţiei de proiectare a adăpostului, ex. combinaţie a sistemului pe duşumea cu sistemul cu colectare bălegar şi evacuare a bălegarului. Sistemele de adăposturi descrise implică câteva sau toate dintre următoarele principii: * reducerea suprafeţelor emitente ale bălegarului * îndepărtarea bălegarului (mixtura de dejecţii) din groapă la depozitul extern de mixtură de dejecţii * aplicarea unei tratări adiţionale, cum ar fi aerarea, pentru a obţine lichid de curăţare * răcirea suprafeţei bălegarului * schimbarea proprietăţilor chimice/fizice ale găinaţul, cum ar fi scăderea pH-ului

Chapter 4

192 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

* utilizarea de suprafeţe care sunt netede şi uşor de curăţat. Pot fi făcute puţine remarci generale. Reducerea suprafeţei de duşumea complet acoperită cu grătare la 50 % reduce suprafaţa emitentă a bălegarului cu aproximativ 20 %, unde bălegarul ce rămâne pe duşumeaua solidă deasemeni trebuie deasemeni să fie luate în considerare. 50 % din sistemul de duşumea cu grătare lucrează bine iarna, dar nu la fel de bine vara [183, NFU/NPA, 2001]. Deasemeni efectul duşumelelor cu grătare a fost mai intens când raportul lăţimii grătarului şi deschiderea dintre grătare a fost mai aproape de 1. Aplicarea unui material mai moale pentru aceste duşumele reduce evaporarea de amoniac cu aproape 30 %. În evacuarea pe sub duşumea, apar emisii mai ridicate dacă distanţa dintre suprafaţa mixturii de dejecţii şi cota inferioară a duşumelei cu grătare este mai mică decât 50 cm. În principiu, emisia este mai mică la o suprafaţă cu grătare mai mică şi la o suprafaţă emitentă mai mică a bălegarului, dar este important să se aleagă raportul optim dintre aria suprafeţei cu grătare şi fără grătare. Creşterea ariei fără grătare va conduce la mai mult bălegar rămas pe partea solidă şi posibil la o creştere a emisiilor de amoniac. Dacă se întâmplă aceasta sau nu, depinde în mare măsură de pe cantitatea de urină şi de viteza cu care acesta poate fi evacuat, ca şi de distanţa până la groapă. O duşumea netedă convexă va intensifica îndepărtarea urinei, dar trebuie luată în considerare siguranţa animalului. Îndepărtarea bălegarului este considerată a fi efectivă (ex. cu screpere (80 % reducere) sau spălare (70 % reducere)), dar în câteva cazuri efectul nu este întotdeauna clar (ex. la porci de sacrificare şi scroafe gestante). Structura fizică a găinaţului şi netezimea suprafeţei duşumelii gropii pot afecta efectul de reducere de emisii de amoniac care de obicei este produs prin evacuare cu screpere. Referitor la aşternut, este de aşteptat că utilizarea de aşternut în adăpostul pentru porci va creşte peste tot în UE datorită conştientizării importanţei condiţiei animalelor. Aşternutul poate fi aplicat împreună cu sistemele de adăposturi controlate (automat) ventilate natural, unde aşternutul ar permite animalelor să-şi controleze temperatura lor proprie, şi ar reduce cantitatea de energie necesară pentru ventilaţie şi încălzire. Producţia de bălegar solid în loc de bălegar în mixtură de dejecţii este considerată un avantaj din punct de vedere agricol, deoarece materia organică incorporată în terenuri îmbunătăţeşte caracteristicile fizice ale solului, prin aceasta reducând deversările şi scurgerile de nutrienţi în cursurile de apă. Pentru a permite comparaţia uşoară, tehnicile sunt descrise per categorie de porci IPPC. Reducerile realizate, costurile de aplicare şi principalele caracteristici importante sunt rezumate în tabelul ce precede descrierile adăpostului pentru fiecare categorie de porci. Pentru compararea performanţei şi a costurilor tehnicilor de reducere este practic a se considera selectarea unei tehnico de referinţă pentru fiecare categorie porc. Această abordare selectează tehnica asociată cu cel mai ridicat nivelel de emisie în amoniac şi permite ca alte tehnici să fie evaluate pentru performanţele lor relative de mediu (procentaj reducere). Valorile relative dau o indicaţie despre nivelul atins, mai degrabă decât o valoare absolută, care depinde de mai mulţi factori decât dioar de configuraţia adăpostului. Deşi CH4, nmVOC şi N2O sunt luate în consideraţie, pentru NH3 a fost dată mai multă atenţie fiind un poluant de aer cheie dacă este emis în cantităţi mai ridicate. Aproape toate informaţiile despre reduceri de emisii din adăpostul de animale pentru porci sunt raportate la reducerea emisiilor de NH3. Este asumat că tehnicile care reduc emisiile de NH3 vor reduce deasemeni emisiile de alte substanţe gazoase [59, Italia, 1999]. Este deasemeni important să se realizeze că reducerea de emisii din adăpost poate conduce potenţial la o creştere a emisiilor de NH3 din depozitarea şi aplicarea de bălegar. Se observă că nu toate datele remise sunt date măsurate. Câteva au fost calculate sau derivă din informaţii disponibile, în care caz acest fapt a fost indicat. De exemplu, în cazul date italiene, valorile calculate utilizează un raport constant de 1.23:1 între emisia de amoniac din adăpostul

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 193

de scroafe ţinute în ţarcuri colective şi emisia din adăpostul de scroafe a făta. Aceasta deoarece datele pentru scroafe adăpostite individual nu au fost întotdeauna disponibile. Calculele de costuri depind de factorii incluşi. De exemplu, datele de costuri din Italia arată costuri negative, care exprimă în mod obişnuit beneficiul net al aplicării sistemului de adăpostire. În acest caz, aplicarea sistemului de referinţă ar fi mai costisitor decât aplicarea unui sistem de adăpostire alternativ. Cu excepţia Italiei, datele referitoare la costuri nu includ costul beneficiilor. Potenţiale tehnici de reducere sunt descrise şi comparate în această secţiune. Capitolul 5 prezintă rezultatul evaluări valorii tehnice şi economice la aplicarea lor. În câteva ţări, aplicarea anumitor tipuri de adăpost este limitată sau nu va fi permisă, din cauza normelor de sănătate sau cerinţelor de piaţă. Toate măsurile integrate de reducere a emisiilor de NH3 din adăpostul pentru porci va conduce la o cantitate mai ridicată de azot în mixtura de dejecţii ce va fi aplicată şi în cantitatea potenţial poate fi emisă în timpul împrăştierii în câmp. 4.6.1 Tehnicile de adăpostire tip sistem-integrat pentru scroafe pentru împerechere şi

gestante Descriere: Performanţele tehnicilor de adăpostire pentru împerechere şi scroafe gestante sunt rezumate în Tabelul 4.21. Multe din tehnicile de adăpostire sunt aplicate deasemeni pentru porci de îngrăşat/porci de sacrificare (vezi Secţiunea 4.6.4) şi aceste nivelele de performanţă sunt rezumate în Tabelul 4.24. Actualmente, scroafele pentru împerechere şi cele gestante pot fie adăpostite fie individual sau într-o grupă. Cu toate acestea, legislaţia UE referitoare la condiţia porcului (91/630/EEC) prevede un minimum de standarde pentru protecţia porcilor şi cere ca scroafele şi scroafele tinere să fie ţinute în grupe, de la 4 săptămâni după împerechere până cu 1 săptămână înainte de momentul aşteptat pentru fătare, pentru adăposturi noi sau reconstruite, de la 1 Ianuarie 2003, şi din 1 Ianuarie 2013 pentru adăposturi existente. Este clare că unele tehnici au potenţiale mai reduse decât altele, dar chiar şi cu aceeaşi tehnică au fost realizate diferite nivelele în diferite State membre ale UE. Factori cum ar fi adăpostire în grupă sau individual, utilizarea de paie, şi condiţiile climatice în timpul măsurării, toate afectează nivelele de emisie. În aceeaşi legislaţie UE referitoare la condiţia porcului menţionată mai sus (91/630/EEC amendată de Directiva Consiliului nr. 2001/88/EC), sunt incluse cerinţele pentru suprafeţele duşumelii. Pentru scroafele tinere şi scroafele gestante, o parte specificată a suprafeţei duşumelii trebuie să fie duşumea solidă continuă din care maximum 15 % este rezervată pentru deschiderile de drenaj. Aceste noi prevederi se aplică la toate întreprinderile mari construite sau reconstruite de la 1 Ianuarie 2003, şi la toate întreprinderile de la 1 Ianuarie 2013. Efectul acestor noi amenajări ale duşumelei asupra emisiilor comparat cu o duşumea complet cu grătare obişnuită existentă (care este sistemul de referinţă) nu a fost cercetată. O valoare de maximum 15 % spaţiu gol pentru drenaj din suprafaţa de duşumea continuă solidă înseamnă mai puţin de 20 % spaţiu gol pentru duşumeaua de beton cu grătare în lumina noilor prevederi (un maxim de 20 mm interval şi o lăţime minimă de grătar de 80 mm pentru scroafe şi scroafe tinere). Deci efectul global este de reducere a spaţiului gol. Tehnica de referinţă: Pentru scroafe, această este o groapă de adâncime sub o duşumea complet cu grătare cu grătare de beton. Bălegarul în mixtura de dejecţii este îndepărtat fie la intervale frecvente, numai după fiecare perioadă de îngrăşare, sau chiar mai puţin frecvent. Ventilaţia artificială îndepărtează componentele gazoase emise bălegarul din mixtura de dejecţii depozitat.

Chapter 4

194 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Beneficii realizate pentru mediu: nivelul de emisii asociate variază cu condiţiile de adăpost. Scroafele adăpostite grupat (liber) înregistrează emisii între 3.12 (DK) şi 3.70 (I) kg NH3 per loc scroafă per an, în timp ce adăpostul individual este asociate cu nivelele mai ridicate de 4.2 (NL) kg NH3 per loc scroafă per an. Efecte asupra mediului: Energia necesară pentru ventilaţia artificială este variabilă, dar în Italia, în medie aceasta a fost estimată la 42.2 kWh per scroafă per an [185, Italia, 2001]. Date operaţionale: Circumstanţele în care datele despre emisie au fost obţinute, au fost standardizate. Aceasta înseamnă că nu au fost aplicate tehnici particulare care pot afectata emisiile sau care sunt în mare măsură diferite de practicile generale din fermă (cum ar fi hrănirea, adăparea, controlul climatului adăpostului). Aplicabilitate: Acest sistem a fost aplicat în mod obişnuit în toată Europa. Costuri: Costurile pentru o instalaţie nouă sunt estimate a fi mai decât 600 EUR per loc scroafă per an, incluzând ambele costuri de investiţie (dobânzi, rabaturi, etc) şi costuri de operare (energie, întreţinere, etc.) [185, Italia, 2001]. Ferme de referinţă: Un număr estimat de 2381000 scroafe de împerechere (74 % din totalul din UE) şi 4251000 scroafe gestante (70 % din total UE) sunt adăpostite individual. Se estimează că un mare număr este adăpostit în sisteme cu duşumele complet cu grătare.

Nr. Secţiune Sistem de adăpostire Reducere NH3

(%) Consum energie

(kWh/loc/an) Error!

Reference source

not found.

Scroafe adăpostite în grup sau individual pe duşumele complet cu grătare, ventilaţie artificială şi groapă adâncă de colectare dedesubt (referinţa)

3.12 (DK) la 3.7 (I) şi 4.2 (NL) kg NH3/ loc scroafă

/an 42.2

Duşumele complet cu grătare (FSF) Error!

Reference source

not found.

FSF cu sistem cu vacuum

25

la fel ca referinţa

fără aerare 30 22.8 1) Error! Reference source

not found.

FSF cu canale de spălare aerare

55 40.3 1)

fără aerare 40 18.5 1) Error! Reference source

not found.

FSF cu jgheaburi/tuburi de spălare

aerare

55 32.4 1)

Duşumele parţial perforata(PSF) Error!

Reference source

not found.

PSF cu groapă redusă de bălegar

20 – 40

la fel ca referinţa

Error! Reference source

not found.

PSF cu suprafaţă de răcire cu nervuri pentru bălegar

52

mai mult ca la referinţă

Error! PSF cu sistem cu grătare de beton 25 la fel ca referinţa

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 195

Reference source

not found.

vacuum

grătare de metal

35

la fel ca referinţa

fără aerare 50 21.7 1) Error! Reference source

not found.

PSF cu canale de spălare aerare

60 38.5 1)

fără aerare 40 – 60 14.4 1) Error! Reference source

not found.

PSF cu jgheaburi/tuburi de spălare grătare/tuburi

aerare

70 30 1)

grătare de beton 15 – 40 mai mult ca la referinţă Error! Reference source

not found.

PSF cu screper (scroafe gestante) grătare de metal

50

mai mult ca la referinţă

Duşumea solidă de beton (SCF) Error!

Reference source

not found.

SCF complet aşternute

0 to - 67 2)

mai puţin ca la referinţă

Error! Reference source

not found.

SCF cu paie şi hrănitoare electronice

38

mai puţin ca la referinţă

1) se referă la energia necesară pentru spălare şi nu pentru ventilaţie 2) o reducere negativă indică o creştere a emisiilor

Table 4.21: Nivelele de performanţă ale tehnicilor de adăpostire tip sistem integrat pentru instalaţii noi pentru împerechere şi scroafe gestante 4.6.1.1 Sistemul cu duşumea complet perforata şi cu vacuum (FSF vacuum) Descriere: Pe fundul gropii de sub sistemul cu duşumea complet cu grătare, sunt plasate orificii pe fiecare 10 m2 şi care sunt conectate la sistemul de canalizare. Mixtura de dejecţii este evacuată prin deschiderea unei clapete, în conducta principală pentru mixtura de dejecţii. Se produce un vacuum uşor ce permite evacuarea mixturii de dejecţii. Groapa poate fi golită o dată sau de două ori pe săptămână, depinzând de capacitatea gropii.

Concrete Slats

Slurry pit

Vacuum system valveMain slurry pipeSlurry pipe

Conductă dejecţii Conductă principală dejecţii Clapetă sistem vacuum

Chapter 4

196 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.17: Sistemul cu duşumea complet perforata cu vacuum [185, Italy, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea emisiei de NH3 cu aproximativ 25 % datorită evacuării frecvente a mixturii de dejecţii. Datele din Italia raportează aproximativ 2.77 kg NH3 per loc scroafă per an. Efecte asupra mediului: Cum sistemul este operat manual, nu este necesară energie adiţională. Este necesară mai puţină apă pentru a curăţa la duşumeaua comparativ cu duşumelele parţial cu grătare sau de beton solid. Se sugerează faptul că orice aerosoli ce se dezvoltă în timpul evacuării mixturii de dejecţii sunt îndepărtaţi prin vacuumul creat la deschiderea clapetei. Date operaţionale: Această tehnică este uşor de operat comparativ cu tehnica de referinţă [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: În adăposturi existente, această tehnică poate fie aplicabilă cu: * duşumele solide din beton şi cu suficientă înălţimea pentru a fi construite pe duşumeaua existentă * renovarea unui FSF cu o groapă de depozitare dedesubt. Costuri: Italia raportează un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 8.60 EUR per loc scroafă per an, când se aplică în adăposturi noi, comparativ cu costurile sistemului de referinţă. Ferme de referinţă: se constată o creştere a numărului de ferme din Italia care adoptă această tehnică în adăposturi noi pentru scroafe gestante, ex. ferma Sartori, Parma. Literatura de referinţă: [185, Italia, 2001] 4.6.1.2 Sistemul cu duşumea complet cu grătare, cu spălarea permanentă a stratului de

mixtură de dejecţii în canalele de dedesubt (FSF cu spălare în canale) Descriere: Sistemul cu duşumea complet cu grătare cu canale dedesubt umplute cu un strat de 10 cm de dejecţii. Canalele sunt spălate de mixtura de dejecţii cu o soluţie lichidă proaspătă sau aerată, cel puţin o dată o zi. Lichidul aerat conţine 5 % materie uscată. Canalele au o mică pantă pentru a intensifica îndepărtarea mixturii de dejecţii şi lichidul de spălare este pompat dintr-o parte a unităţii sau adăpostului în cealaltă, unde aceasta este colectată într-un canal pentru a fi îndepărtată spre un depozit exterior pentru mixtura de dejecţii.

Slurry pit

Concrete slatsCanals for a flush ofaerated liquid fractionof slurry manure

Canale pentru spălare cu soluţie lichidă de dejecţii Grătare de beton Groapă de dejecţii

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 197

Figure 4.18: Sistem cu duşumea complet cu grătare, cu spălarea permanentă a stratului de mixtură de dejecţii în canalele de dedesubt [185, Italy, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: Efectul combinat al suprafeţei reduse a bălegarului şi al îndepărtării mixturii de dejecţii prin spălare reduce emisiile de NH3 cu 30 % când spălarea este făcută cu lichid proaspăt, şi de 55 % când spălarea este cu lichid aerat. Efecte asupra mediului: energie necesară pentru operarea acestui sistem depinde de distanţa de la groapă la depozitul de tratare a mixturii de dejecţii. Spălarea necesită energie suplimentară, care este estimată a fi: * 8.2 kWh per scroafă per an pentru spălare * 14.6 kWh per scroafă per an pentru separare lichid * 17.5 kWh per scroafă per an pentru aerare. Consumul de energie total este mai scăzut sau egal cu cel de la sistemul de referinţă deoarece ventilaţia artificială este nu este necesară. Aerosolii pot fi deasemeni reduşi prin spălarea frecventă. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptori locuiesc lângă fermă. Vârfurile sunt mai ridicate dacă spălarea este făcută fără aerare comparativ cu spălarea cu aerare. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaţionale: Nu este aplicată ventilaţia artificială în aceste adăposturi, pe considerentul că este realizată suficientă ventilaţie din ventilaţia naturală şi din spălarea frecventă a mixturii de dejecţii. Aplicarea acestui sistem necesită o instalaţie la separare a soluţiei lichide din mixtura de dejecţii, în caz de aerare, care poate fie tratată înainte şi pompată înapoi pentru spălare. Aplicabilitate: Soluţia de construire (ex. adâncimea) gropii existente de bălegar poate permite aplicarea în adăposturi existente. Exemple de aplicaţii existe pe duşumele existente solide din beton, unde grătarele pot fie plasate pe duşumeaua existentă, dar trebuie să fie disponibilă o înălţime suficientă. Costuri: Aplicarea lor în adăposturi noi are un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 4.82 EUR per loc scroafă per an. În spălarea fără aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 12.16 EUR per loc scroafă per an. În adăposturi existente, costurile sunt variabile şi depind de soluţia constructivă a clădirii existente, vezi introducerea la Secţiunea 4.6.1. Ferme de referinţă: Acest sistem este aplicată tot mai mult în adăposturi pentru scroafe gestante (şi porci de sacrificare), ex. Ferma Borgo del Sole, Parma. Literatura de referinţă: [185, Italy, 2001] 4.6.1.3 Sistemul cu duşumea complet cu grătare cu jgheaburi de spălare sau tuburi de spălare (FSF cu jgheaburi de spălare) Descriere: Jgheaburi mici de plastic sau metal sunt plasate sub sistemul cu duşumea complet cu grătare. Urina se scurge continuu datorită unei mici înclinări a (pantă înclinare) a acestor jgheaburi. Mixtura de dejecţii este îndepărtată o dată sau de două ori pe zi prin spălarea mixturii de dejecţii cu o soluţie lichidă, vezi Figura 4.19. Urina se scurge continuu într-un canal de drenaj spre depozitul pentru mixtură de dejecţii.

Chapter 4

198 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Concrete slatsGutters for a flush ofaerated liquid fractionof slurry manure

Jgheaburi pentru spălare dejecţii cu o soluţie lichidă Grătare de beton Figure 4.19: Cu duşumea complet cu grătare cu spălarea grătare [185, Italy, 2001] Un sistem alternativ constă în ţarcuri cu duşumele complet cu grătare cu tuburi PVC incorporate în beton sub fiecare grătar, vezi Figura 4.20. O pantă permite urinei să se scurgă continuu. O dată pe zi sau chiar mai frecvent este făcută o mixtură separată şi aerată este recirculată pentru a îndepărta bălegarul şi a curăţa tuburile.

Concrete slots withcanals for a flush ofaerated liquid fractionof slurry manure

Jgheab de beton cu canale pentru spălare cu soluţie lichidă a dejecţiilor

Figure 4.20: Sistem cu duşumea complet cu grătare cu tuburi de spălare [59, Italy, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Reducerea suprafeţei de mixtură de dejecţii, evacuarea frecventă a mixturii de dejecţii şi drenarea continuă a urinei, toate contribuie la reducerea emisiilor de NH3 cu 40 % când spălarea se face cu mixtură proaspătă, şi 55 % când spălarea este cu mixtură aerată. Nu sunt diferenţe între sistemul cu tuburi şi grătare. Efecte asupra mediului: Spălarea necesită energie, care este estimată a fi: * 3.9 kWh per scroafă per an pentru spălare * 14.6 kWh per scroafă per an pentru separare lichid * 13.9 kWh per scroafă per an pentru aerare.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 199

Unde nu este aplicată ventilaţia artificială la acest sistem, ex. în Italia, totalul de energie utilizată este mai scăzut decât la sistemul cu duşumea complet cu grătare cu ventilaţia artificială. Aerosolii pot fi deasemeni reduşi prin spălarea frecventă. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptori locuiesc lângă fermă. Vârfurile sunt mai ridicate dacă spălarea este făcută fără aerare comparativ cu spălarea cu aerare. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaţionale: Vezi 4.6.1.2. Aplicabilitate: Vezi 4.6.1.2. În Italia, sistemul cu grătare şi tuburi este aplicat pentru scroafe gestante şi un număr crescut de ferme adoptă sistemul cu tuburi pentru porci de sacrificare. Costuri: Aplicarea în adăposturi noi conduce la un cost suplimentar de 0.56 EUR per loc scroafă per an (grătare) şi la un cost suplimentar negative (ex. beneficiu) 5.54 EUR per loc scroafă per an (tuburi). În spălarea fără aerare, costurile suplimentare negative (ex. beneficii) sunt 2.44 – 8.54 EUR per loc scroafă per an. Costurile anuale suplimentare operaţionale arată un beneficiu de 1.22 – 4.27 EUR per loc scroafă fără aerare, şi cu aerare se înregistrează un cost suplimentar de la 0.28 EUR la un beneficiu de 2.77 EUR [184, TWG ILF, 2002]. Costurile sunt uşor mai ridicate decât pentru sistemul ce canal de spălare, date fiind mai datele mai scăzute referitoare la beneficii. Grătarele cu aerare au un cost net comparativ cu sistemul cu canal. În adăposturi existente, costurile sunt variabile şi depinde de soluţia constructivă a clădirii existente, vezi introducerea la Secţiunea 4.6.1. Ferme de referinţă: În Italia, aproximativ 5000 scroafe (ferma Bertacchini) sunt ţinute pe FSF cu grătare şi 7000 scroafe pe FSF cu tuburi. Literatura de referinţă: [185, Italia, 2001] 4.6.1.4 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu groapă redusă de bălegar (SMP) Descriere: Emisiile de amoniac pot fie reduse prin aplicarea principiului de reducere a ariei suprafeţei de bălegar, în particular prin aplicarea de mici gropi mici pentru bălegar cu o lăţime maximă de 0.60 m. Groapa de bălegar este echipată cu grătare triunghiulare de fier sau grătare de beton. Scroafele sunt adăpostite individual. În Italia este aplicată o soluţie de adăpostire liberă cu o alee externă complet cu grătare cu o groapă pentru mixtura de dejecţii dedesubt; mixtura de dejecţii nefiind îndepărtată foarte frecvent. În interior, animalele sunt ţinute pe o duşumea solide de beton, iar o deschidere în formă de trapă dă acces la aleea externă (vezi Figura 4.22). Această soluţie nu poate fi comparată cu sisteme pentru adăpostire liberă pentru scroafe cu duşumele parţial cu grătare în adăpostul interior. Tehnicile de reducere aplicate arată performanţe de mediu şi condiţii de operare similare, dar pot diferi uşor în costuri.

Chapter 4

200 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

grătare triunghiulare de fier

groapă bălegar Figure 4.21: Adăpost individual cu gropi mici pentru bălegar [10, Netherlands, 1999]

Solid floor Concrete slats

Deep pit

Duşumea solidă Grătare de beton Groapă adâncă

Figure 4.22: Duşumea solidă de beton şi alee complet acoperită cu grătar externă cu groapă de depozitare dedesubt [185, Italy, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: Combinaţia dintre reducerea gropii de bălegar şi suprafaţa mixturii de dejecţii şi îndepărtarea rapidă a bălegarului utilizând grătare triunghiulare reduce emisiile de NH3 cu 20 la 40 %. Într-un sistem, adăpostul individual şi adăpostul pe grupe arată emisii diferite datorită diferenţelor de suprafaţă emitentă a bălegarului per scroafă. Cu adăpostul liber pentru scroafe, nivelele sunt raportate a fi 2.96 kg NH3 per loc scroafă per an (Italia). Pentru adăpostul individual pentru scroafe au fost raportate nivele de 1.23 (Danemarca) şi 2.40 (Olanda) NH3 per loc scroafă respectiv per an. Efecte asupra mediului: Aceste adăposturi pot fi ventilate natural sau mecanic. În Danemarca este aplicată ventilaţia mecanică şi dimensionate pentru o debit de ieşire de maximum 100 m3 per oră per loc scroafă. În ariile cu temperaturi exterioare scăzute aceste unităţi pot fi deasemeni echipate cu încălzire auxiliară. Consumul de energie este neschimbat.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 201

În cazul unei gropi externe pentru mixtura de dejecţii, o emisie redusă nu va îmbunătăţi mediul intern, care poate fie considerată ca unul din avantajele gropii reduse din interior. În Italia economiile de energie sunt posibile deoarece ventilaţia artificială nu este necesară [185, Italia, 2001]. Date operaţionale: Mixtura de dejecţii este de obicei îndepărtată printr-un sistem central de canale de canalizare prin deschiderea unei clapete şi utilizând înclinarea ţevii pentru bălegar. Câteva sisteme sunt echipate cu screpere (vezi Secţiunea 4.6.1.9). Aplicabilitate: În adăposturi existente, aplicabilitatea depinde de soluţia constructivă a gropii existente de bălegar, dar este mai dificil, dacă nu imposibil, de aplicat. Pentru adăposturi existente cu o duşumea solidă interioară de beton, poate fi posibilă o extindere cu alee externă cu o groapă de depozitare [185, Italia, 2001]. Aplicarea cu o lăţime maximă de 0.60 m poate necesita o adâncime mai mare a gropii sau evacuarea mai frecventă şi apoi depozitarea exterioară de bălegar. Dacă este impusă o dimensiune minimă a gropii atunci prin raport, nu va fi aplicabilă reducerea, (ex. Irlanda: > 0.90 m). În câteva ţări europene (ex. DK) adăposturile individuale pentru scroafe vor scădea în număr deoarece legislaţia schimbată stipulează sistemele de adăposturi libere. Costuri: emisia de amoniac remanentă comparată cu un sistem cu duşumea complet cu grătare depinde de referinţă. Cu o reducere de 40 % (4.2 la 2.4 kg NH3), investiţia adiţională este aproximativ 17.75 EUR per loc scroafă sau 9.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile anuale adiţionale de operarea sunt 5.80 EUR per loc scroafă sau 3.25 EUR per kg NH3. Cu o reducere de 20 %, a fost raportată o investiţie adiţională de 1.76 EUR per loc scroafă. Sistemul cu groapă externă pentru bălegar şi duşumea cu grătare, raportează o investiţie adiţională de 8.92 EUR per loc scroafă per an [185, Italia, 2001]. Ferme de referinţă: Această este un sistem foarte comun de adăpostire pentru scroafe de împerechere şi gestante în multe state europene membre. În Italia 40 % din porcii de îngrăşat/porcii de sacrificare sunt ţinuţi în aceste tipuri de instalaţii [185, Italia, 2001]. Literatura de referinţă: Rosmalen, Research Institute for Pig Husbandry, rapport PV P1.158 [10, Olanda, 1999] [59, Italia, 1999] şi [185, Italia, 2001]. 4.6.1.5 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu suprafaţă cu nervuri de răcire a

bălegarului Descriere: Nervurile flotante pe bălegar vor răci suprafaţa bălegarului, vezi Figura 4.23. Este utilizată apă freatică ca agent de răcire. Un număr de nervuri sunt instalate în groapa de bălegar. Aceste nervuri sunt umplute cu apă şi plutesc pe bălegar. Suprafaţa totală a nervurilor trebuie să fie cel puţin 200 % din suprafaţa bălegarului. Este utilizat un schimbător de căldură ca agent de răcire. Căldura obţinută poate fie utilizată pentru sistemul de încălzire în duşumea. Temperatura stratului superior al bălegarului nu trebuie să fie mai ridicată decât 15 °C. Aplicarea este deasemeni posibilă în ţarcuri cu o duşumea convexă. Duşumeaua convexă separă ambele canale. Grătarele sunt făcute din beton. [186, DK/NL, 2002] Beneficii realizate pentru mediu: emisia de amoniac realizată este 2.2 kg NH3 per loc scroafă per an. Comparativ cu o cu duşumea complet cu grătare emisia de amoniac este redusă cu aproximativ 50 % (adăpost individual pentru scroafe).

Chapter 4

202 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Efecte asupra mediului: Deşi există o reducere de energie datorită unui schimbător de căldură, necesarul de energie globală este mai ridicat decât referinţa [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: Experienţa din Olanda arată că acest sistem este foarte uşor de implementat atât în clădiri noi şi în clădiri existente reconstruite. Soluţia constructivă şi dimensiunea ţarcului nu sunt critice pentru aplicabilitatea sistemului. Cu toate acestea, alte state membre ale UE nu împărtăşesc această experienţă şi consideră că această tehnică nu este la fel de uşor de operat sau de aplicat [184, TWG ILF, 2002].

Compresor Vană expansiune Nervuri de răcire Nivel bălegar Încălzire duşumea Figure 4.23: Răcirea suprafeţei bălegarului cu nervuri [186, DK/NL, 2002] with reference to Wageningen, IMAG-DLO, rapport 96-1003 Costuri: Costurile suplimentare ale investiţiei sunt 112.75 EUR per loc scroafă. Aceasta înseamnă că o reducere de 50%, ex. 4.2 la 2.2 kg NH3, costurile sunt 56.35 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare per an sunt 20.35 EUR per loc scroafă. Aceasta înseamnă 9.25 EUR per kg NH3 redus. Locuri de referinţă pentru porci: În Olanda, aproximativ 3000 locuri pentru scroafe de împerechere şi gestante sunt echipate cu acest sistem. Actualmente, acest sistem este implementat în multe situaţii de reconstruire şi în câteva clădiri noi. Literatura de referinţă: [186, DK/NL, 2002] cu referinţă la Wageningen, IMAG-DLO, rapport 97-1002. 4.6.1.6 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum (PSF cu sistem de

vacuum) Descriere: Efectele asupra mediului: Vezi 4.6.1.1.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 203

Slurry pit

Solid floorConcrete slats

Slurry pipe Main slurry pipe Vacuum system valve

Conductă dejecţii Conductă principală dejecţii Clapetă sistem vacuum

Figure 4.24: Duşumea parţial cu grătare cu sistem de vacuum [185, Italy, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: Cu o duşumea parţial cu grătare şi un sistem cu vacuum emisia de NH3 este redusă la 2.77 kg NH3 per loc scroafă per an, pe grătare de beton, şi la 2.40 kg NH3 per loc scroafă per an pe grătare de metal pentru scroafe adăpostite liber. Aceasta, comparativ cu referinţă produce reduceri relative între 25 % şi 35 % respectiv. Date operaţionale: Această tehnică este uşor de operat comparativ cu tehnica de referinţă [184, TWG ILF, 2002]. Aplicabilitate: În adăposturi existent, aplicabilitatea lor este limitată la adăpost cu duşumele parţial cu grătare şi o groapă de depozitare cu suficientă adâncime. Costuri: Nu există date disponibile despre costuri de capital, dar costurile operaţionale anuale sunt considerate a fi aceleaşi ca pentru porci de îngrăşat/porci de sacrificare şi aceasta reprezintă un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 4 EUR când sunt aplicate cu grătare de beton şi 1.50 EUR (deasemeni beneficiu) când sunt aplicate cu grătare metalice în adăposturi noi [184, TWG ILF, 2002]. Literatura de referinţă: [185, Italia, 2001] 4.6.1.7 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu spălarea permanentă a stratului de

mixtură de dejecţii în canalele de dedesubt (PSF cu canale de spălare) Descriere şi date operaţionale: Vezi Secţiunea 4.6.1.2 şi remarca referitoare la aleile externe în Secţiunea 4.6.1.4. Figura 4.25 arată o soluţie constructivă cu o alee externă, dar aceeaşi soluţie este deasemeni aplicată la duşumeaua cu grătare şi canal în interiorul clădirii. Beneficii realizate pentru mediu: Spălarea cu mixtura aerată reduce emisii la 1.48 kg NH3 per loc scroafă per an (60 %), şi cu mixtura proaspătă la 1.85 kg NH3 per loc scroafă per an (50 %). Efectul asupra emisiei de NH3 a diferitelor materiale pentru grătare nu a fost raportat. Aplicabilitate: Acest sistem poate fie aplicat în adăposturi existente cu o duşumea parţial cu grătare, cu o groapă de depozitare dedesubt.

Chapter 4

204 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Canal with slurry layerfor a flush of aeratedliquid fraction ofslurry manure

Externalslurry pit

Solid floorConcrete slats

Duşumea solidă Canal cu strat de dejecţii pentru spălare cu soluţie lichidă

Groapă externă de bălegar / Gratar din beton Figure 4.25: Duşumea parţial cu grătare şi alee externă cu spălare permanentă a stratului mixturii de dejecţii în canalele de dedesubt Efecte asupra mediului: Energia necesară pentru operarea acestui sistem depinde de distanţa de la groapă la depozitul de tratare a mixturii de dejecţii. Indicaţiile pentru energia necesară sunt: * 3.4 kWh per scroafă per an pentru spălare * 18.3 kWh per scroafă per an pentru separare lichid * 16.8 kWh per scroafă per an pentru aerare. Consumul total de energie este mai redus sau egal cu cel de la sistemul de referinţă deoarece nu este necesară ventilaţia artificială. Se consideră că aerosolii sunt reduşi de spălarea frecventă. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptori locuiesc lângă fermă. Vârfurile sunt mai ridicate dacă spălarea este făcută fără aerare comparativ cu spălarea cu aerare. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002] Costuri: Nu există date referitoare la costuri de capital, dar costurile operaţionale sunt estimate ca un cost suplimentar negativ (ex. beneficiu) de 6.07 EUR când este aplicată fără aerare, sau 2.89 EUR (deasemeni beneficiu) când este aplicată aerarea şi când se aplică la adăposturi noi. [184, TWG ILF, 2002] Ferme de referinţă: Un număr crescut de fermieri adoptă această tehnică în clădiri noi pentru scroafe gestante în ţarcuri individuale (şi pentru porci de îngrăşat/porci de sacrificare). Literatura de referinţă: [185, Italia, 2001] 4.6.1.8 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare, cu jgheaburi de spălare sau tuburi de

spălare (PSF cu jgheab de spălare) Descriere: Aplicare este posibilă în adăposturi individuală şi în sistemele de adăpostire în grup. Suprafaţa bălegarului nu trebuie să fie mai mare decât 1.10 m2 per scroafă. Bălegarul va fie îndepărtat frecvent de către sistemul de spălare. Grătarele sunt din beton. Părţile laterale ale jgheabului trebuie să aibă o pantă de 60 grade. Grătarele trebuie să fie spălate de două ori o zi. Spălarea va fi făcută cu o soluţie lichidă proaspătă sau aerată de mixtură (după separare) şi

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 205

conţinutul de materie uscată nu trebuie să fie mai ridicate de 5 % (vezi deasemeni Secţiunea 4.6.1.3).

Gratar de beton

Rigole pentru dejectii Figure 4.26: Duşumea parţial cu grătare cu jgheab de spălare în adăpost individual [10, Netherlands, 1999] Pentru adăpostire grupată se aplică aceeaşi descriere ca acea dată în Secţiunea 4.6.1.3. Aspectele sunt numai diferite în sensul că suprafaţa de duşumea de beton este mai mare şi partea cu grătare cu jgheaburi/tuburi pentru mixtura de dejecţii de dedesubt este mai mică. Beneficii realizate pentru mediu: Emisia din suprafaţa redusă a bălegarului şi din spălarea în jgheaburi sau tuburi este redusă în adăpostul individual pe grătare de beton la 2.50 kg NH3 per loc scroafă per an (NL, B). În cazul adăpostirii libere la scroafe, nivelele de emisie sunt raportate a fi 1.48 kg NH3 per loc scroafă per an (I) fără aerare şi 1.11 kg NH3 per loc scroafă per an (I) cu aerare. În Italia a fost deasemeni utilizat sistemul cu grătare de beton. Aceste trei cifre reprezintă procentajele de reducere de respectiv 40 %, 60 %, şi 70 % comparativ cu referinţa. Efecte asupra mediului: Cerinţele de energie pentru aceste sisteme arată mari variaţiile, care nu pot fie explicate de informaţiile disponibile. Nivelele consumului de energie sunt raportate a fi: * 2.4 kWh per scroafă per an pentru spălare * 12.0 kWh per scroafă per an pentru separare lichid * 15.6 kWh per scroafă per an pentru aerare. Aceste nivelele variază uşor faţă de acele raportate în Secţiunea 4.6.1.3. energia pentru pomparea variază cu distanţa la depozitul pentru lichidul de spălare. Un consum suplimentar de energie de 0.5 kWh per loc scroafă este necesar pentru pomparea suplimentară la spălarea de două ori pe zi. Deasemeni, în caz bălegarului de scroafă, a fost evidenţiat că fluidul de spălare poate readus gravitaţional înapoi în depozit. Sedimentarea scăzută a materiei uscate în bălegarul de scroafă (5 %) ar permite pomparea de fluid curat din partea superioară a depozitului şi nu ar necesita deci separare mecanică. După câtva timp, se va sedimenta un strat pe fundul rezervorului depozitului de dejecţii şi acesta poate fi pompat afară pentru o manipulare ulterioară. Unde nu este aplicată ventilaţia artificială în acest sistem, ex. în Italia, totalul de energie utilizată este mai redus decât la sistemul cu duşumea complet cu grătare cu ventilaţia artificială. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptori locuiesc lângă fermă. Vârfurile sunt mai ridicate dacă spălarea este făcută fără aerare comparativ cu spălarea cu aerare. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemului fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002]

Chapter 4

206 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Date operaţionale: Aplicarea acestui sistem necesită o instalaţie (rezervor) pentru separarea soluţiei lichide din mixtura de dejecţii înainte ca aceasta să fie utilizată sau tratată pe mai departe, în caz de aerare, şi apoi pompată înapoi pentru spălare. Aplicabilitate: În adăposturi existente aplicabilitatea depinde de soluţia constructivă a gropii existente de bălegar. Sunt necesare numai puţine modificări pentru implementarea acestui sistem la o groapă de bălegar cu suficientă adâncime. Costuri: Costurile de implementare a sistemului pentru adăpostire individuală, raportate din Olanda, sunt semnificative. Cu o emisia de amoniac remanentă de 2.5 kg NH3 per loc scroafă per an costurile suplimentare ale investiţiei (pentru sistemul cu aerare) sunt 161.80 EUR per loc scroafă. Aceasta este egal cu 95.20 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare per an sunt 57.40 EUR per loc porc. Aceasta înseamnă 34.05 EUR per kg NH3. Pentru sistemul fără aerare costurile suplimentare ale investiţiei sunt 59 EUR per loc scroafă, şi costurile anuale suplimentare de 9.45 EUR per loc scroafă. Italia raportează costuri mult mai scăzute, deşi aceste se referă la porci de îngrăşat şi porci de sacrificare, pentru sistemul de adăpostire grupat care este desigur mai ieftin per loc de porc. Aceste costuri sunt de aceeaşi mărime cu cele raportate în Secţiunea 4.6.1.3 pentru sistem cu duşumea complet cu grătare. [185, Italia, 2001] Referinţă fermă: Exemple sunt în Italia, ex. ferma Bertacchini. În Olanda 2000 locuri de porci sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999], [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001]. 4.6.1.9 Sistemul cu duşumea parţial cu grătare cu screper (PSF cu screper) Descriere: Ţarcul este divizate într-o parte cu grătare (aria de defecaţie) şi o parte cu beton solid (aria de odihnă) cu o pantă spre grătare. Mixtura de dejecţii-bălegar este colectată într-o groapă de dedesubtul grătarelor, din care bălegarul solid este îndepărtat foarte frecvent de către un screper către groapa de groapă de bălegar exterioară. Urina poate să se scurgă direct spre o groapă de colectare printr-un drenaj în fundul canalului de bălegar. Vezi deasemeni remarca referitoare la soluţii cu alei externe în Secţiunea 4.6.1.4.

Solid floor Concrete slats

Scraper Urine draining

Duşumea solidă Screper Urină Drenaj

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 207

Figure 4.27: Duşumea parţial cu grătare, cu screper (PSF cu screper) [185, Italy, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: O suprafaţă redusă de mixtură de dejecţii şi evacuarea frecventă a mixturii de dejecţii la un depozit extern reduce emisiile de NH3 la nivelele raportate de Italia de la 1.85 (pe grătare de metal) şi 2.22 (pe grătare de beton) la 3.12 (DK, grătare beton) kg NH3 per loc scroafă per an. Aceste nivelele reprezintă o reducere de 50 % pentru grătare metal şi 15 la 40 % pentru grătare beton comparativ cu referinţa. În mod clar, frecvenţa de evacuare cu screperul şi netezimea suprafeţei de duşumea sunt factori care ajută determinarea reducerii ce poate fie realizată. Este interesant faptul, că datele raportate de Danemarca nu arată efectul evacuării cu screperul din groapă redusă a bălegarului comparativ cu o cu duşumea complet cu grătare, fiecare având nivelele similare de emisii asociate de 3.12 kg NH3 per loc scroafă per an. Efecte asupra mediului: Operarea screperului necesită energie. Date operaţionale: Au fost obţinute emisii sub medie. Frecvenţa de evacuare a fost o dată pe zi. În general acest sistem lucrează bine, dar operabilitatea este dificilă deoarece se pot forma cristale pe suprafaţa gropii care împiedică screperul [184, TWG ILF, 2002]. Este necesară efectuării de analize pentru optimizarea a operabilităţii acestui sistem. Aplicarea de grătare metalice dă emisii mai scăzute dacă mixtura de dejecţii este îndepărtată rapid în groapă. Aplicabilitate: Această tehnică este considerată a fi dificil de aplicat şi este dependentă de soluţia constructivă pentru groapa cu mixtura de dejecţii. Costuri: Datele referitoare la costurile de capital nu sunt disponibile, dar costurile operaţionale per porc per an sunt considerate a fi ridicate [184, TWG ILF, 2002]. Referinţă fermă: Există foarte puţine aplicaţii cu soluţie cu alee externă în Italia. Acest sistem este deasemeni aplicat în Danemarca şi în Olanda. Literatura de referinţă: [59, Italia, 1999] [127, Italia, 2001]. 4.6.1.10 Sistemul cu duşumea de beton solid şi cu aşternut complet (SCF cu aşternut

complet) Descriere: Scroafele sunt ţinute pe o duşumea complet de beton aproape complet acoperită cu un strat de paie sau alte materiale ligno-celulozice pentru a absorbi urina şi fecalele incorporate (vezi Figura 2.15). Este obţinut bălegar solid, care trebuie să fie îndepărtat frecvent pentru a evitare ca aşternutul să devină prea umed. Beneficii realizate pentru mediu: Nivelele raportate variază şi fie arată că nu există diferenţe comparativ cu referinţa (cu duşumea complet cu grătare) de 3.7 kg NH3 per loc scroafă per an (Italia) sau raportează o considerabilă creştere de 67 % (5.20 kg NH3 per loc scroafă per an (Danemarca)). Efecte asupra mediului: producţia de bălegar solid în loc de bălegar sub formă de mixtură de dejecţii este considerat a fi un avantaj din punctul de vedere agricol. Materia organică incorporată în terenuri îmbunătăţeşte caracteristicile fizice ale solului; reducând deversarea şi scurgerile de nutrienţi în cursuri de apă.

Chapter 4

208 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Pot fi aşteptate apariţia nivelelor ridicate de praf. Emisii ridicate de NO şi N2O sunt raportate pentru porci de îngrăşare şi în producţia de porci în lista de referinţe de mai jos [188, Finlanda, 2001]. Date operaţionale: În Danemarca, acest tip de adăpost poate avea ventilaţie naturală sau mecanică. Adăposturile ventilate natural au admisiile de aer în partea frontală şi cu orificiu de aer în partea deschisă de sub coama acoperişului. În adăposturi izolate aerul de admisie şi orificiile sunt deseori ajustabile. Clădirile ventilate mecanic au deseori fie presiuni negative sau sisteme pentru echilibrat presiunea. Ventilaţia este dimensionată pentru o evacuare de maximum 100 m3 per oră per loc scroafă. Deşi scroafele sunt capabile să compenseze temperaturile scăzute ascunzându-se în stratul cu aşternut gros, încălzirea auxiliară este aplicată în părţile mai reci din Europa pentru a reduce umiditatea în timpul ventilaţiei reduse. Aplicabilitate: În ceea ce priveşte adăposturile existente pentru scroafe, aplicarea depinde de situaţia şi soluţia existentă. Acest sistem poate fi luat în considerare în viitor în lumina noilor prevederi ale Legislaţiei europene asupra condiţiei animalelor. Ferme de referinţă: Acest sistem poate să fie întâlnit în câteva state membre. Literatura de referinţă: [87, Danemarca, 2000], [127, Italia, 2001]. Asupra nivelelor ridicate de NO şi N2O: * Groenstein, Oosthoek, Faasen; ‘procese microbiene în sisteme cu aşternut adânci pentru îngrăşare porci şi emisii de amoniac, oxid azotic şi oxide azot, 1993 • * Verstegen, Hartog, Kempen, Metz; ‘fluxul de azot în producţia porci şi consecinţele de

mediu, EAAP publicaţia nr. 69, 1993. 4.6.1.11 Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentatoare electronice pentru

scroafe Descriere: Unităţile sunt compuse dintr-o arie de odihnă, o arie centrală de defecaţie şi o arie de hrănire alimentatoare electronice pentru scroafă. aria de defecaţie are o duşumea solidă de beton. Un screper montat pe tractor este utilizat pentru îndepărtarea zilnică a bălegarului din aria cu duşumea solidă. Aşternutul gros de paie aşternut în aria de odihnă este îndepărtat numai de 1 – 2 ori per an.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 209

Figure 4.28: Sistemul cu duşumea solidă de beton cu paie şi alimentator electronic pentru scroafă [175, IMAG-DLO, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: beneficiul din aplicarea acestui sistem depinde de comportamentul animalului, care este influenţat de soluţia constructivă a ţarcului. Aria disponibilă de odihnă per scroafă este cel puţin 1.3 m2 per scroafă şi trebuie să fie uşor accesibilă, în special pentru scroafele tinere, prin prevederea de pasaje între ariile de odihnă şi defecaţie, late de (min. 2 metri, max. 4 metri). distanţa din intrarea în aria de odihnă la cel mai depărtat perete (separare) nu trebuie să fie mai mare de 16 metri. Aria emitentă de defecaţie nu trebuie să fie mai ridicată de 1.1 m2 per scroafă. Groapa de bălegar de sub duşumeaua cu grătare este dotată cu un sistem de vacuum. Reducerea de emisie de amoniac este 38% (2.6 kg NH3 per loc scroafă per an, NL). Efecte asupra mediului: Consumul de energie este foarte scăzut, deoarece acest sistem nu necesită un sistem de încălzire şi este echipat în mod obişnuit cu un sistem de ventilaţie naturală. Emisia de oxid azotic este neglijabilă. Emisia de metan este de 39 grame per zi per scroafă, dar trebuie efectuate analize pentru a stabili o comparaţie cu sistemul de referinţă. Aplicabilitate: Acest sistem este foarte bun când este aplicat în adăposturi noi şi în câteva din adăposturile existente. În adăposturi existente, aplicabilitatea depinde de soluţia constructivă a gropii de bălegar existente, dar este de obicei dificil de aplicat. Costuri: Costurile pentru acest sistem nu sunt mai ridicate decât la sistemul de referinţă. Cu toate acestea, nu există costuri calculate pentru forţa de muncă suplimentară şi aceste costuri sunt deci necunoscute. Ferme de referinţă: Conform cu legislaţia UE, fermele sunt obligate să ţină scroafele în grupe. În Olanda mai mult de 50 % din noile clădiri aplică acest sistem, acest sistem fiind deasemeni implementat în situaţii de renovare. Literatura de referinţă: [175, IMAG-DLO, 1999]

Chapter 4

210 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.6.2 Tehnicile de adăpostire tip sistem integrat pentru scroafe cu purcei Descriere: Pentru scroafe a făta datele performanţă ale tehnicilor de referinţă şi alternative sunt rezumate în Tabelul 4.22. Scroafele a făta sunt deasemeni ţinute în ţarcuri în grupe, pe o duşumea de beton solid cu mult aşternut, pentru ca scroafele să-şi construiască culcuşul. În acest sistem bălegarul este depozitat uscat. Sistemul de referinţă este descris şi ilustrat în Secţiunea 2.3.1.2.1 ca şi cel aplicat sistem aplicat în mod obişnuit, incluzând adăposturile noi. Soluţia constructivă poate varia în ceea ce priveşte aria pentru purcei şi grătarele aplicată, dar principiul soluţiei constructive şi emisiile se estimează a fi cam aceleaşi. Soluţia constructivă pentru adăpostirea liberă a scroafelor (descrisă în Capitolul 2) este deasemeni considerată ca o alternativă la soluţia de referinţă. Pentru sistemul de referinţă, nivelele raportate de emisie de la scroafe incluzând purceii sunt între 8 şi 9 kg NH3 per loc scroafă per an. Ventilaţia artificială este aplicată. Costurile variază considerabil şi sunt independente de reducerile realizate. De exemplu, o reducere de 50 % a NH3 poate fi realizată la un cost suplimentar foarte mic în comparaţie cu sistemul de referinţă.

Sistem de

adăpostire

Reducere NH3- %)

Cost suplimentar de investiţie (EUR/loc) 1)

Cost suplimentar

anual de operare

(EUR/loc/an) 1)

Consum de energie (kWh/ loc/an)

Sistem de adăpostire

Error! Reference source not found.

Boxe cu duşumea complet cu grătare şi groapă de bălegar adăncă dedesubt (referinţa)

8.70 (I) 8.30 (NL, B) kg NH3/sow

place/yr

Boxe pe duşumele complet cu grătare

Error! Reference source not found.

FSF şi placă cu pantă

30 to 40 260 29.50

la fel ca referinţa

Error! Reference source not found.

FSF şi o combinaţie de

canale pentru apă şi bălegar

52 60 1.00

la fel ca referinţa

Error! Reference source not found.

FSF şi sistem de spălare cu

jgheaburi de bălegar

60 535 86

Mai mult ca referinţa

Error! Reference source not found.

FSF şi panou pentru bălegar

65 280 45.85

La fel ca referinţa

Error! Reference source not

FSF şi nervuri de răcire a suprafeţei

bălegarului 70 302 54.25

Mai mult decât referinţa

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 211

found.

Boxe cu duşumele parţial cu grătare

Error! Reference source not found.

PSF şi boxe

34 Fara date aprox 0

la fel ca referinţa

Error! Reference source not found.

PSF screper de bălegar

35 785 147.20

Mai mult ca referinţa

()Statele membre de la care provin datele 1) surse: [10, Olanda, 1999] [185, Italia, 2001][37, Bodemkundige Dienst,1999] [184, TWG ILF, 2002

Table 4.22: Nivelele de performanţă ale tehnicilor de adăpostire cu sistem integrat la noile instalaţii pentru scroafe cu purcei 4.6.2.1 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi placă în pantă Descriere: O placă (de beton sau alt material) cu o suprafaţă foarte netedă este plasată sub duşumeaua cu grătare. Dimensiunea poate fi adaptată la dimensiunile ţarcului. Placa are o pantă de cel puţin 12° înspre groapa centrală pentru mixtura de dejecţii, care este conectată cu sistemul de canalizare. Mixtura de dejecţii este îndepărtată săptămânal într-un depozit, gravitaţional sau prin pompare. Grătarele sunt din fier sau plastic.

Panta >=12º

Figura 4.29: Placa în pantă sub duşumeaua cu grătare [10, Olanda, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Beneficiul aplicării acestui sistem depinde de netezimea suprafeţei plăcii pentru a permite ca urina să se scurgă continuu şi mixtura de dejecţii să alunece spre groapa centrală. Deasemeni, golirea frecventă a canalului central de mixtură de dejecţii va intensifica reducerea. Emisiile predominante provin din orice resturi de mixtură de dejecţii ce rămâne pe placă. Reducerile vor varia, dar au fost raportate reduceri de 30 % (6.0 kg NH3 per loc scroafă per an (I)) şi 40 % (5.0 kg NH3 per loc scroafă per an (Nl şi B)). Efecte asupra mediului: Există o mulţime de probleme cu muştele şi deci această tehnică este considerată ca fiind perimată. Aplicabilitate: Acest sistem este uşor de implementat în clădiri noi şi în reconstrucţia clădirilor existent. Soluţia constructivă pentru ţarc nu este critică pentru aplicabilitatea sistemului. Au fost dezvoltate deasemeni sisteme noi (vezi 4.6.2.2) care sunt bazate pe aceeaşi principii cum a

Chapter 4

212 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

fost descris sistemul iniţial. Noile sisteme, o combinaţie de canal pentru apă şi bălegar, au o reducere mai ridicată de amoniac şi nu sunt mai scumpe decât acest sistem. Costuri: costurile suplimentare ale investiţiei sunt 260 EUR per loc porc. Aceasta înseamnă că la 40% reducere, costurile sunt 78.80 EUR per kg NH3. Costurile operaţionale suplimentare anuale sunt 29.50 EUR per loc porc sau 8.95 EUR per kg NH3. Costurile mai scăzute de investiţie decât la sistemul de referinţă sunt raportate din Italia. Ferme de referinţă: În Olanda şi Italia numai puţine locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem este înlocuit de noile sisteme (vezi Secţiunea 4.6.2.2), care sunt bazate pe aceleaşi principii, dar are diferite soluţii constructive. Literatura de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [185, Italy, 2001] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.2 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi cu combinaţie de canale pentru apă şi

bălegar Descriere: Scroafa are un loc fix şi ca rezultat se ştie unde va fi aria de defecaţie. Groapa de bălegar este împărţită într-un canal mai lat pentru apă în partea din faţă şi un canal mai mic pentru bălegar în spate. Aceasta reduce mult suprafaţa bălegarului, care reduce emisia de amoniac. Partea din faţă a canalului este parţial umplută cu apă. Grătarele sunt din fier sau plastic.

Canal de apă Canal de bălegar Canal de apă Vedere Secţiune Figura 4.30: Combinaţie de canale pentru apă şi bălegar [10, Olanda, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Se limitează suprafaţa bălegarului şi are evacuare frecventă de mixtură de dejecţii printr-un sistem de canalizare. Poate fie realizată o reducere de 52 % (4.0 kg NH3 per loc scroafă per an (NL, B)). Efecte asupra mediului: Evacuarea frecventă a mixturii de dejecţii pot necesita energie suplimentară. Este necesară apă pentru a umple partea din faţă a gropii. Aplicabilitate: Acest sistem este uşor de implementat în reconstruiri de clădiri existente cu tehnica de referinţă, din moment ce soluţia constructivă a ţarcului nu este critică pentru

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 213

aplicabilitatea sistemului. Este foarte simplu, tot ceea ce este necesar este de a separa groapa în două. Date operaţionale: Se presupune că cele două canale sunt golite în acelaşi sistem pentru mixtură de dejecţii prin canalizare spre depozitul pentru mixtură de dejecţii. Apa este schimbată după fiecare ciclu (aproximativ 4 săptămâni). Secţiunea din faţă este drenată complet, curăţată, dezinfectată şi apoi umplută din nou cu apă proaspătă. Costuri: Costurile suplimentare ale investiţiei sunt 60 EUR per loc porc. Aceasta înseamnă că pentru o reducere de 52 % se obţine aproximativ 13.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaţionale suplimentare anuale sunt 1.00 EUR per loc porc sau 0.25 EUR per kg NH3. Ferme de referinţă: În Olanda 5000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.3 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi sistem de spălare cu jgheaburi de bălegar Descriere: Micile jgheaburi limitează suprafaţa bălegarului. Aceasta reduce emisia de amoniac. Aplicarea este posibilă în ţarcuri cu duşumea parţial sau complet cu grătare. Bălegarul este îndepărtat frecvent printr-un sistem de spălarea. Grătarele sunt grătare triunghiulare din fier. Laturile jgheabului trebuie să aibă o pantă de 60 grade. Grătarele trebuie să fie spălate de două ori pe zi. Spălarea va fi făcută cu o soluţie lichidă din bălegar (după separare), unde conţinutul de materie uscată nu trebuie să fie mai ridicat de 5 %.

Grătare de plastic sau fier

Jgheaburi de bălegar Bălegar

Figura 4.31: Sistemul de spălare cu jgheab de bălegar [10, Olanda, 1999] Beneficiu de mediu: Limitarea suprafeţei bălegarului în canalul de bălegar, în combinaţie cu rapida evacuare a bălegarului din aria cu grătare din bare de plastic sau triunghiulare din fier, şi îndepărtarea bălegarului de două ori pe zi prin spălare, reduc emisiile de NH3 cu 60 % (3.3 kg NH3 per loc scroafă per an (NL, B)) Efecte asupra mediului: Acest sistem are un consum suplimentar de energie de 8.5 kWh per loc scroafă per an, legat de spălarea jgheaburilor. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptorii locuiesc lângă fermă. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002]

Chapter 4

214 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitate: În adăposturi existente aplicabilitatea depinde de soluţia constructivă a gropii existente de bălegar, dar nu pare a fi dificil comparativ cu sistemul de referinţă. Costuri: Costurile suplimentare ale investiţiei sunt 535 EUR per loc scroafă. Aceasta înseamnă că la o reducere de 60%, ex. 8.3 la 3.3 kg NH3, costurile sunt 107 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaţionale suplimentare per an sunt 86.00 EUR per loc porc. Aceasta înseamnă 17.20 EUR per kg NH3. Pentru a realiza o mai mare reducere, costurile suplimentare sunt considerabil mai ridicate decât acele raportate pentru sistemul cu un canal separat pentru apă şi bălegar. Această diferenţă nu poate fie explicată din informaţiile remise. Ferme de referinţă: În Olanda, aproximativ 500 locuri pentru scroafe a făta sunt echipate cu acest sistem. Literatura de referinţă: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.4 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi panou pentru bălegar Descriere: Un panou prefabricat este plasat sub duşumeaua cu grătare şi care poate să fie adaptat la dimensiunile ţarcului. Panoul mai în adâncime la un capăt şi are o pantă de cel puţin 3° spre canalul central pentru mixtura de dejecţii. Panoul este conectat la un sistem de canalizare. La fiecare trei zile bălegarul trebuie să fie îndepărtat prin sistemul de canalizare. Aplicarea nu depinde de soluţia constructivă a ţarcului, sau dacă este acoperit complet sau parţial cu grătare. Grătarele sunt din fier sau plastic.

Panta >= 3°

Figura 4.32: Cu duşumea complet cu grătare cu panou pentru bălegar [10, Olanda, 1999] Beneficiu de mediu: Limitarea suprafeţei bălegarului şi evacuarea frecventă a mixturii de dejecţii prin sistemul de canalizare realizează o reducere cu 65 % a emisiilor de NH3 (2.9 kg NH3 per loc scroafă per an). Este realizată o reducere mai mare cu 50 % comparativ cu soluţia cu placa în pantă, deşi ambele soluţii constructive par a fi foarte similare. O mai scăzută suprafaţă emitentă şi o mai frecventă evacuare a mixturii de dejecţii sunt considerate a fi factori importanţi pentru determinarea diferenţei. Aplicabilitate: Acest sistem este uşor la implementat în reconstrucţii la clădiri existente. Soluţia constructivă a ţarcului nu este critică pentru aplicabilitatea sistemului. Costuri: costurile suplimentare ale investiţiei sunt EUR 280 per loc porc. Aceasta înseamnă o reducere de 65%, ex. 8.3 la 2.9 kg NH3, costurile sunt 53.85 EUR per kg NH3 redus. Costurile operaţionale suplimentare per an sunt 45.85 EUR per loc porc. Aceasta înseamnă 8.80 EUR per kg NH3. Ferme de referinţă: În Olanda, aproximativ 10000 locuri pentru scroafe sunt echipate cu acest sistem. Acest sistem a fost dezvoltat numai recent (1998). Actualmente acest sistem este implementat în multe reconstruiri ca şi în clădiri noi. Literatura de referinţă: [10, Netherlands, 1999]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 215

4.6.2.5 Boxe cu duşumea complet cu grătare şi nervuri de răcire pentru suprafaţa

bălegarului Descriere, Efecte asupra mediului, aplicabilitate: vezi Secţiunea 4.6.1.5.

Figura 4.33: Ţarc pentru scroafe a făta cu nervuri de răcire flotante [10, Olanda, 1999] Beneficii realizate pentru mediu: Suprafaţa răcită a bălegarului ating o reducere cu 70 % (ex. de la 8.3 la 2.4 kg NH3 per loc porc per an (NL, B)). Din reducerea realizată se pare că temperatura suprafeţei este unul din cel mai importanţi factori ce determină emisia de NH3. Este recomandat a păstra la adăpostul cât mai rece posibil din considerente legate de condiţia animalelor şi producţie. Costuri: costul de investiţie suplimentară este estimat la 302 EUR per loc scroafă sau, cu o reducere de 70%, costurile sunt 51.20 EUR per kg NH3 redus. Costurile suplimentare operaţionale anuale sunt 54.25 EUR per loc scroafă. Aceasta înseamnă 9.20 EUR per kg NH3 redus. Ferme de referinţă: În Olanda, aproximativ 10000 ţarcuri de scroafe a făta sunt echipate cu acest sistem. În prezent acest sistem este implementat în multe situaţii de reconstrucţie şi în câteva clădiri noi. Literatura de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.2.6 Boxe cu duşumea parţial cu grătare Descriere: În toate sistemele bălegarul este manipulate sub formă de mixtură de dejecţii. Este deseori drenat prin ţevi de evacuare, în care sunt golite canalele individuale pentru bălegar prin orificii în ţevile de evacuare. Canalele pentru bălegar pot fi deasemeni drenate prin intermediul clapetelor/trapelor. Canale sunt curăţate după fiecare fătare când boxele de fătare sunt dezinfectate, ex. la intervale de aproximativ 4 - 5 săptămâni. Soluţia constructivă a acestui sistem este comparabilă cu soluţia constructivă a sistemului de referinţă (Secţiunea 2.3.1.2) şi cu Figura 4.34, numai că fără screper. Suprafaţa redusă reduce emisia de amoniac. Beneficii realizate pentru mediu: Este raportată o reducere a emisiei de NH3 cu 34 %, aceasta este datorită reducerii suprafeţei emitente a mixturii de dejecţii. Efecte asupra mediului: Nu au fost înregistrate schimbări în utilizarea de energie comparativ cu soluţia constructivă complet cu grătare.

Chapter 4

216 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Pentru motive legate de condiţia animalelor o duşumea solidă este mai bună decât o duşumea cu grătare, cu toate acestea beneficiile sunt numai pentru porci şi nu pentru scroafe [184, TWG ILF, 2002]. Date operaţionale: Acest tip de adăpost este potrivit cu sistemele de ventilaţie mecanice fie sub forma unei presiuni negative sau instalaţii pentru echilibrat presiunea. Ventilaţia este dimensionată pentru un flux de aer de maximum 250 m3 per oră per boxă fătare. Operarea lor este descrisă în Capitolul 2. Aplicabilitate: Această tehnică este larg practicată în Danemarca. Se estimează că în adăposturi existente aplicabilitatea va depinde de soluţia constructivă a gropii existente de bălegar, dar aceasta este în general dificil dacă nu imposibil de aplicat. Ferme de referinţă: Aplicată în Danemarca. Literatura de referinţă: [87, Denmark, 2000] 4.6.2.7 Boxe cu duşumea parţial cu grătare şi screper pentru bălegar Descriere: Vezi secţiunea precedentă 4.6.1.9 şi Figura 4.34. Grătarele pot fi din fier sau plastic (fără grătare de beton). Beneficii realizate pentru mediu: Este realizată o reducere în emisiile de NH3 reducând suprafaţa mixturii de dejecţii şi prin frecventa îndepărtare a mixturii de dejecţii şi drenare a urinei. Rezultă pentru soluţia constructivă parţial cu grătare o reducere cu 35 % (5.65 kg NH3 per loc scroafă per an (I)) la 52 % (4.0 kg NH3 per loc scroafă per an (NL, B))

Figura 4.34: Duşumea parţial cu grătare cu o bălegar screper [10, Olanda, 1999] Efecte asupra mediului: Consumul de energie pentru screper variază cu frecvenţa de curăţire, cu consumul raportat ca fiind 2.4 (I) şi 3.5 (Nl) kWh per scroafă per an. Date operaţionale: Funcţionarea sistemului este vulnerabilă datorită uzurii suprafeţei duşumelei. Au fost raportate reduceri de 35 - 52 %. Aplicabilitate: Sistemul cu o duşumea parţial sau complet cu grătare poate fie aplicat în adăposturi noi. Deşi pentru implementarea acestui sistem sunt necesare câteva modificări la groapa de bălegar, şi aplicabilitatea în adăposturi existente depinde de soluţia constructivă a gropii existente de bălegar. Cu toate acestea, în general aceasta este mai dificil de aplicat. Costuri: Au fost raportate costuri relativ ridicate, deşi informaţiile italiene reportează costuri mai scăzute decât referinţa (fără date). Comparativ cu duşumeaua complet cu grătare, reducerea amoniacului poate fi 52 %, dar necesită investiţie suplimentară de 785 EUR per loc scroafă sau

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 217

182.55 EUR per kg NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt 147.20 EUR per loc scroafă sau 34.20 EUR per kg NH3. Ferme de referinţă: Puţine ferme din Olanda. Literatura de referinţă: [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999] [127, Italy, 2001]. 4.6.3 Tehnici de adăpostire tip sistem-integrat pentru purcei înţărcaţi Datele referitoare la purcei înţărcaţi sunt rezumate în Tabelul 4.23. Purceii înţărcaţi sunt adăpostiţi în grupe. Ţarcurile şi platformele sunt soluţii constructive comparabile (Secţiunea 2.3.1.3). Sistemul de referinţă pentru purcei înţărcaţi este o combinaţie de boxă clasică cu o duşumea complet cu grătare din elemente de plastic sau metal şi o groapă dedesubt, cu îndepărtarea bălegarului la sfârşitul unui ciclu. Emisiile de amoniac din acest tip de adăpost sunt estimate a fi aproximativ 15 % din cantitatea totală de azot excretată de purcei, corespunzând la 0.6 şi 0.8 kg NH3 per loc purcel înţărcat per an. Acest tip de adăpost este echipat cu ventilaţie mecanică, fie cu presiune negativă sau instalaţie de echilibrat presiunea. Ventilaţia este dimensionată pentru un flux maxim de 40 m3 per oră per loc. Încălzirea auxiliară este deasemeni aplicată sub formă de ventilator electric, încălzitoare sau prin instalaţii de încălzire centrală cu ţevi de încălzire. În următoarea secţiune se face referinţă la principiile aplicate pentru soluţia constructivă pentru groapa de mixtura de dejecţii şi tehnicile de îndepărtare a care au fost descrise în secţiunile precedente. Costurile suplimentare au fost raportate comparativ cu sistemul de referinţă pentru câteva soluţii alternative. Pentru altele este dată o indicaţie dacă alternativa este mai scumpă sau mai puţin scumpă decât sistemul de referinţă.

Sistem de adăpostire Reducere NH3- %)

Cost suplimentar de

investiţie (EUR/loc) 1)

Cost suplimentar

anual de operare

(EUR/loc/an)

Consum de energie (kWh/

loc/an)1)

Ţarcuri sau platforme cuduşumele complet cu grătareşi groapă de colectare bălegardedesubt (referinţă)

0.6 (NL, I) 0.80 (DK) kg NH3/loc scroafă/an

Duşumea complet cu grătare (FSF) 4.6.1.1 Ţarcuri sau platforme cu FSF

şi sistem de vacuum 25 fără date fără date mai puţin decâ

referinţa

4.6.3.1 Ţarcuri sau platforme cu FSF şi duşumea înclinată din betonpentru separarea fecalelor şiurinei

30 mai puţin Mai puţin la fel ca referinţa

4.6.3.2 Ţarcuri sau platforme cu FSFşi groapă de bălegar cu screper

35 68.65 12.30 0.24 2)

aerate 40 25 4.15 1.9 2) 4.6.3.3 Ţarcuri sau platforme fără FSF şi cu jgheaburi sau tuburi de spălare

aerate 50 foarte ridicat Foarte ridicat 3.1 2)

Duşumele parţial cu grătare (PSF) 4.6.1.6 Ţarcuri sau platforme cu PSF

şi sistem de vacuum 25 – 35 fără date fără date mai puţin

decât

Chapter 4

218 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.6.3.4 Ţarcuri cu PSF şi sistem cudouă climate

34 la fel ca referinţa la fel ca referinţa la fel ca referinţa

4.6.3.5 Ţarcuri cu PSF şi duşumeasolidă înclinată sau convexă

43 la fel ca referinţa la fel ca referinţa la fel ca referinţa

4.6.3.6 Ţarcuri cu PSF şi groapăredusă de bălegar şi cu canalpentru apa de băut risipită

57 2.85 0.35 la fel ca referinţa

4.6.3.7 Ţarcuri cu PSF cu grătare defier triunghiulare şi canal debălegar cu jgheaburi

65 25 4.15 0.75 2)

4.6.3.8 Ţarcuri cu PSF şi screper debălegar

40 la 70 68.65 12.30 0.15 2)

4.6.3.9 Ţarcuri cu PSF cu grătare defier triunghiulare şi canal de bălegar cu perete (-ţi) laterali înclinaţi

72 4.55 0.75 la fel ca referinţa

4.6.3.10 Ţarcuri cu PSF şi nervuri derăcire a bălegarului

75 24 9.75 mai ridicat decât referinţa

4.6.3.11 PSF cu grătare triunghiulare şi boxă acoperită

55 la fel ca referinţa fără date mai puţin decât referinţa

Duşumea solidă de beton cu strat de paie (SCF)4.6.3.12 SCF cu paie şi ventilaţie

naturalăfără date la fel ca referinţa mai ridicat decât

referinţamai puţin decât referinţa

() statul membru de unde provin datele 1) sursa: [10, Olanda, 1999] [37, Bodemkundige 1999] [185, Italia 2001] [184, TWG ILF, 2002] [189, Italia/UK, Dienst, 2000] , [ 87, Danemarca,2002] [187,IMAG-DLO, 2001] 2) valorile numerice se referă numai la consumul de energie necesară pentru spălare sau acţionare screper şi nu pentru ventilaţieTabelul 4.23: Nivelele de performanţă tehnicilor de adăpostire tip sistem integrat pentru instalaţii noi pentru purcei înţărcaţi 4.6.3.1 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi duşumea de beton

înclinată pentru a separa fecalele şi urina Descriere: Principiul este descris în Secţiunea 4.6.2.1. La sfârşitul perioadei de înţărcat, fecalele uscate sunt uşor de îndepărtat prin jeturi de apă.

Slatted floor

Central canal

Sewage system

Smooth surface withslope > 12º

Figure 4.29: Platforme sau ţarcuri cu beton duşumea înclinată dedesubt pentru a separa fecalele şi urina [59, Italy, 1999]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 219

Beneficii realizate pentru mediu: Îndepărtarea imediată a bălegarului la canalul central şi drenarea imediată a urinei produce o reducere de 30 % (0.42 kg NH3 per loc porc per an (I)). Efecte asupra mediului: Nu există nevoie de energie adiţională. Aplicabilitate: Cu o groapă de bălegar cu suficientă adâncime, această tehnică poate fi uşor aplicată în adăposturi existente. Costuri: Costurile de investiţie sunt estimată a fi mai mici decât la referinţă, dacă beneficiile sunt incluse în calcularea costurilor. Ferme de referinţă: Aplicaţii puţin numeroase în Italia. Literatura de referinţă: [59, Italy, 1999] [185, Italy, 2001]. 4.6.3.2 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi groapă de bălegar cu

screper Descriere: Vezi principiul de la Secţiunea 4.6.1.9 şi Figura 4.36. Grătarele pot fi din fier sau plastic, dar nu de beton. Beneficii realizate pentru mediu: Evacuarea frecventă a bălegarului la groapa de bălegar din exteriorul clădirii şi drenarea separată a urinei permite o reducere favorabilă cu 35 % (0.39 kg NH3 -per loc porc per an). Efecte asupra mediului: Energia necesară pentru operarea screperului este estimată a fi 0.24 kWh per loc purcel înţărcat per an. Date operaţionale: Operabilitatea sistemului este vulnerabilă datorită uzurii stratului superior al duşumelei. Este necesară analiza optimizării operabilităţii.

Drenare urină Screper Duşumea cu grătare

Figura 4.36: Sistemul platformă cu un screper sub duşumeaua complet cu grătare [185, Italia, 2001] Aplicabilitate: sistemul nu a fost descris ca o posibilă modificare a sistemelor de adăposturi existente pentru purcei înţărcaţi, unde sunt necesare schimbări la groapa de bălegar. Costuri: Costurile suplimentare ale investiţiei sunt 68.65 EUR per loc porc, şi costurile suplimentare anuale de operare sunt 12.30 EUR [184, TWG ILF, 2002].

Chapter 4

220 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Literatura de referinţă: [59, Italy, 1999]. 4.6.3.3 Ţarcuri sau platforme cu duşumea complet cu grătare şi jgheaburi sau tuburi de

spălare Descriere: Vezi Secţiunea 4.6.1.3 pentru descrierea soluţiei constructive pentru groapă.

Groapă pentru mixtură dejecţii Jgheaburi fără strat permanent de dejecţii, pentru spălare cu

soluţie lichidă aerată de mixtură Duşumea cu grătare de fier sau beton Figura 4.37: Ţarcuri cu duşumea complet cu grătare cu jgheaburi sau tuburi de spălare [185, Italia, 2001] Beneficii realizate pentru mediu: Limitarea suprafeţei bălegarului în canalul de bălegar şi îndepărtarea bălegarului de două ori pe zi prin spălare produce o reducere cu 40 % (0.36 kg NH3 per loc porc per an) cu mixtura de dejecţii proaspătă, şi de 50 % (0.30 kg NH3 per loc porc per an) cu mixtura de dejecţii aerată. Efecte asupra mediului: Acest sistem necesită energie pentru spălarea de două ori pe zi, totalizând 1.9 kWh per purcel înţărcat per zi cu lichid proaspăt, şi 3.1 kWh per purcel înţărcat per zi pentru mixtura de dejecţii aerată. Vârfurile de nivele de miros datorită spălării pot cauza neplăceri când receptorii locuiesc lângă fermă. Vârfurile sunt mai ridicate dacă spălarea este făcută fără aerare comparativ cu spălarea cu aerare. Funcţie de caz trebuie hotărât ce este mai important: un nivel global (aplicarea sistemul fără spălare) sau valorile de vârf. [184, TWG ILF, 2002] Date operaţionale: Pentru a opera acest sistem în afara adăpostului trebuie să fie disponibilă o instalaţie pentru separarea lichidului din mixtura de dejecţii-bălegar şi în anumite cazuri pentru a face aerarea înainte ca aceasta să poată fi utilizată ca fluid de spălarea. Aplicabilitate: Sistemul cu jgheaburi pentru spălare poate fi aplicat în adăposturi noi. În adăposturi existente aplicabilitatea depinde de soluţia constructivă pentru groapa existentă de bălegar. Pentru a implementa acest sistem sunt necesar numai puţine modificări (la duşumea). Costuri: Pentru sistemul fără aerare, costurile suplimentare ale investiţiei sunt 25 EUR per loc porc şi costurile suplimentare operaţionale anuale sunt 4.15 EUR per loc porc. Sistemul cu aerare este considerată a fi foarte scump [184, TWG ILF, 2002]. Literatura de referinţă: [59, Italy, 1999].

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 221

4.6.3.4 Sistemul de ţarcuri cu duşumea parţial cu grătare; cu două climate Descriere: Bălegarul este manipulat ca şi o mixtură de dejecţii. Acesta este deseori drenat printr-un sistem de ţevi de evacuare unde secţiunile individuale ale canalelor de bălegar sunt drenate prin orificii în ţevile de evacuare. Canale pot fi deasemeni să fie golite prin clapete/trape. Canale sunt drenate după îndepărtarea fiecărei grupe de porci, deseori în împreună cu dezinfectarea ţarcurilor, ex. la intervale de 6 - 8 săptămâni.

Figura 4.38: Secţiune prin unitatea de creştere cu duşumea parţial cu grătare, cu două climate [87, Danemarca, 2000] Beneficii realizate pentru mediu: O reducere în emisiile de amoniac cu 34 % (0.53 kg NH3 per loc porc per an) este realizată la aplicarea acestei tehnici. Această tehnică a fost aplicată în Danemarca şi performanţă ei este deci comparată cu nivelul de emisii de referinţă obţinut în Danemarca (0.8 kg NH3 per loc porc per an). Efecte asupra mediului: soluţia constructivă cu ventilaţie naturală utilizează mai puţină energie comparativ cu referinţa [184, TWG ILF, 2002]. Date operaţionale: Această adăpost tip este echipate în mod obişnuit cu ventilaţie mecanică, fie sub formă de presiune negativă sau ventilaţie la presiune echilibrată. Ventilaţia este dimensionată pentru un maxim de flux de 40 m3 per oră per loc. Încălzirea auxiliară este disponibilă sub formă de încălzitoare electrice cu ventilator sau cu instalaţii centrale pentru încălzire cu ţevi de încălzire. Soluţia constructivă ventilată natural este deasemeni aplicată. Adăpostul trebuie să aibă ferestre pentru a permite supravegherea mai bună a porcilor. Aplicabilitate: Acest sistem este aplicabil în instalaţiile noi sau în cele existente. Costuri: Costul investiţiei suplimentare şi costurile operaţionale se estimează a fi egale cu cele din sistemul de referinţă (184, TWG ILF, 2002) Ferme de referinţă: Se estimează că în Danemarca, 30-40% din purceii cu greutatea între 7,5 şi 30 kg, în aproximativ 1600000 locaţii, sunt crescuţi în adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare. Se estimează că numărul acestora este în creştere. Literatură de referinţă: [87, Denmark, 2000] 4.6.3.5 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare sau cu podele solide înclinate

sau convexe Descriere: Folosind podelele parţial solide se reduce suprafaţa acoperită de dejecţii. Limitarea suprafaţei acoperite de dejecţii duce la reducerea emisiei de amoniu. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei podele convexe. Podeaua convexă separă două canale. Acelaşi lucru se mai

Chapter 4

222 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

poate realiza şi folosind podele parţial din grătare, în care partea solidă din beton, înclinată, se află în partea din faţă adăpostului. Gratiile por fi din fier sau material plastic (nu din beton).

Figure 4.30: Podele alcătuite parţial din grătare de fier sau material plastic sau cu podele solide din beton înclinate sau convexe [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canale de dejecţii, produc o reducere de 43% (0,34 kg NH3 per porc per an). Reducerea se realizează efectiv numai prin schimbarea proiectului adăpostului. Proiectul este similar cu cel anterior, dar reducerea provine din folosirea podelelor convexe sau înclinate.

Date operaţionale: Se admite că acestea sunt similare cu cele din sistemul de referinţă.

Aplicabilitate: Sistemul cu podele alcătuite parţial din grătare sau cu podele convexe este aplicabil numai în instalaţiile noi. Pentru adăposturile existente aplicabilitatea este funcţie de proiectul acestora şi de amplasarea existentă a gropilor pentru dejecţii. Costuri: Nu sunt necesare costuri suplimentare dacă sistemul se poate aplica în locul unei podele alcătuite în totalitate din grătare. Costurile anuale sunt de asemenea similare. Ferme de referinţă: Cel puţin 10000 de porci sunt crescuţi în adăposturi care au fost echipate cu acest sistem în Ţările de Jos.

Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.3.6 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare, cu vad pentru dejecţii şi canal

pentru apa potabilă folosită Descriere: Folosind podelele parţial solide se reduce suprafaţa acoperită de dejecţii. Limitarea suprafaţei acoperite de dejecţii duce la reducerea emisiei de amoniu. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unei podele convexe. Podeaua convexă separă două canale. Canalul din faţă este parţial umplut cu apă, deoarece porcii nu folosesc de obicei zona din faţă pentru eliminarea dejecţiilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung în canalul din faţă. Pricipalul rol al apei este de a preveni înmulţirea muştelor.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 223

Figure 4.31: Vad pentru dejecţii cu canal pentru apa potabilă folosită în combinaţie cu podea convexă cu gratii din fier sau material plastic [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canale de dejecţii, combinată cu evacuarea rapidă a dejecţiilor în zona cu gratii folosind bare triunghiulare de fier şi îndepărtarea frecventă a dejecţiilor prin sistemul de canalizare reduce emisiile cu 57% (0,26 kg NH3 per porc per an (NL, B)).

Efecte cross-media : Nu este necesară energie suplimentară. Date operaţionale: Se admite că acestea sunt similare cu cele din sistemul de referinţă. Aplicabilitate: Pentru adăposturile existente aplicabilitatea este funcţie de proiectul existent al gropilor pentru dejecţii. Costuri: Investiţia suplimentară este de 2,85 EUR per porc. Costul suplimentar operaţional anual este de 0,35 EUR per porc. Ferme de referinţă: În Ţările de Jos, aproximativ 250000 de purcei sunt crescuţi în adăposturi care au fost echipate cu acest sistem.

Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] 4.6.3.7 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu gratii din bare metalice

triunghiulare şi canal pentru dejecţii cu rigolă Descriere: La fel cu descrierea anterioară a sistemului cu jet în şanţuri din Secţiunea 4.6.3.3. şi Fig. 4.41. Diferenţa constă într-un canal de apă separat. Şanţuri mici limitează suprafaţa cu dejecţii. Dejecţiile vor fi îndepărtate frecvent printr-un sistem de jeturi. Gratiile sunt alcătuite din bare triunghiulare de metal sau din material plastic. Laturile şanţurilor sunt înclinate la 60°. Şanţurile trebuie spălate cu jet de două ori pe zi. Pentru spălarea cu jet se va folosi partea lichidă a dejecţiilor (după separare), iar conţinutul de materie solidă nu trebuie să fie mai mare de 5%.

Chapter 4

224 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.32: Podea convexă cu gratii metalice triunghiulare în combinaţie cu un sistem de şanţuri [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canale de dejecţii, îndepărtarea de două ori pe zi a dejecţiilor cu jet, şi evacuarea rapidă a dejecţiilor în zona cu grătar datorită barelor metalice triunghiulare realizează o reducere de 57% (0,21 kg NH3 per porc per an (NL, B)). Efecte cross-media: Acest sistem presupune un consum de energie suplimentar datorită spălării cu jet (două ori pe zi) de 0,75 kWh per porc per an. Este posibil ca mirosul rezultat în urma spălării cu jet să deranjeze persoanele care locuiesc în apropierea fermei. De la caz la caz se va decide nivelul maxim de miros admis, şi să se aplice un alt sistem, fără jet. (184, TWG ILF, 2002) Date operaţionale: Pentru a aplica acest sistem trebuie ca în afara adăpostului să existe o instalaţie care să separe partea lichidă de cea solidă din dejecţii pentru a o folosi ca fluid în jet. Aplicabilitate: Pentru adăposturile existente aplicabilitatea este funcţie de proiectul existent al gropilor pentru dejecţii. Acest sistem poate fi aplicat cu uşurinţă în adăposturi cu podea centrală convexă sau alcătuită parţial din grătare şi podea în pantă (Secţiunea 4.6.3.5). Pentru a implementa acest sistem mai sunt necesare câteva modificări minore. Costuri: Investiţia suplimentară este de 25 EUR per porc. Aceasta înseamnă că la o reducere de 65% (de la 0,60 la 0,21 kg NH3), costul este diminuat cu 64,10 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 4,15 EUR per porc. Aceasta înseamnă o reducere de 10,64 EUR per kg de NH3. Ferme de referinţă: În Ţările de Jos, aproximativ 75000 de purcei sunt crescuţi în adăposturi care au fost echipate cu acest sistem.

Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.8 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi prelucrarea dejecţiilor Descriere şi aplicabilitate: La fel cu descrierea din Secţiunea 4.6.1.9. şi Fig. 4.42. Gratiile sunt alcătuite din metal sau din material plastic (nu din beton). Beneficii ambiamentale: Evacuarea frecventă a dejecţiilor din groapa de dejecţii în afara clădirii realizează o reducere a emisiillor între 40% (0,36kg NH3 per porc per an (I)) şi 70% (0,18kg NH3 per porc per an (NL, B)). Existenţa grătarelor, evacuarea frecventă şi netezimea gropii de dejecţii contribuie la această reducere.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 225

Figure 4.33: Podea alcătuită parţial din grătare şi prelucrarea dejecţiilor [10, Netherlands, 1999] Efecte cross-media: Acest sistem presupune un consum de energie suplimentar pentru prelucrarea dejecţiilor de aproximativ 0,15 kWh per porc per an. Date operaţionale: În practică, acest sistem este vulnerabil datorită stratului care se formează pe podea. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a face operabil acest sistem. Costuri: Investiţia suplimentară este de 68,65 EUR per porc. Aceasta înseamnă că la o reducere de 70% (de la 0,60 la 0,18 kg NH3), costul este diminuat cu 163,5 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 12,30 EUR per porc sau de 29,30 EUR per kg de NH3. Ferme de referinţă: Câtreva ferme (40000 de purcei) sunt echipate astfel în Ţările de Jos. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.9 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu gratii din bare metalice

triunghiulare şi canal pentru dejecţii cu pereţi înclinaţi Descriere: Pereţii laterali înclinaţi reduc suprafaţa dejecţiilor, vezi Fig. 4.43. Acest lucru produce, la rândul său, reducerea emisiilor de amoniu. Instalaţia este posibilă în adăposturi cu podea convexă. Podeaua convexă separă cele două canale. Canalul din faţă este parţial umplut cu apă, fiindcă porcii nu folosesc de obicei acest canal pentru eliminarea dejecţiilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung în canalul din faţă. Pricipalul rol al apei este de a preveni înmulţirea muştelor. Instalaţia este posibilă şi în adăposturi cu podea alcătuită parţial din grătare, cu o porţiune de podea din beton înclinată în partea din faţă a adăpostului. Dejecţiile vor fi îndepărtate frecvent printr-un sistem de canalizare. Gratiile sunt alcătuite din bare triunghiulare de metal. Suprafaţa dejecţiilor în canalul de dejecţii nu trebuie să fie mai mare de 0,07m2 pentru un porc. Suprafaţa pereţilor laterali înclinaţi trebuie să fie netedă, astfel încât dejecţiile să nu adere la ea. Zidul din spate nu trebuie să fie înclinat, dar dacă este înclinat, ar trebui să aibă o înclinaţie între 60 şi 90 grade. Peretele de lângă zona de podea solidă trebuie să aibă o înclinaţie între 45 şi 90 grade. Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canalul de dejecţii, evacuarea rapidă a dejecţiilor în zona cu grătar datorită barelor metalice triunghiulare şi îndepărtarea frecventă a dejecţiilor prin sistem de canalizare realizează o reducere de 72% (0,17 kg NH3 per porc per an). Efecte cross-media: Acest sistem nu presupune un consum de energie suplimentar comparativ cu sistemul de referinţă. Date operaţionale: Similare cu sistemul de referinţă.

Chapter 4

226 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Figure 4.34: Podea convexă cu gratii metalice triunghiulare în combinaţie cu sistem de canalizare şi canal de dejecţii cu pereţi laterali înclinaţi [10, Netherlands, 1999] Aplicabilitate: Sistemul cu pereţi laterali înclinaţi poate fi aplicat în adăposturile existente numai cu câteva modificări minore. Costuri: Investiţia suplimentară este de 4,55 EUR per porc. La o reducere de 72% aceasta înseamnă o reducere cu aproximativ 10,58 EUR per kg de NH3. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,75 EUR per porc sau 1,74 EUR per kg de NH3. Ferme de referinţă: Acest sistem a fost dezvoltat relativ recent (1998). În prezent el este folosit în majoritatea construcţiilor noi şi amenajărilor din Ţările de Jos. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.3.10 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu

nervuri de racire Descriere, efecte cross-media: şi aplicabilitate: Vez in Secţiunea 4.6.1.5.

Figure 4.35: Adăpost pentru purcei, cu podea alcătuită parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu nervure de racire [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale: Congelarea dejecţiilor combinată cu podeaua alcătuită parţial din grătare realizează cea mai bună reducere, 75% (0,15kg NH3 per porc per an (NL, B)).

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 227

Costuri: Investiţia suplimentară este de 24 EUR per porc. Aceasta înseamnă că la o reducere de 75%, adică de la 0,6 la 0,15 kg NH3, adică aproximativ 53,30 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 4,40 EUR per porc, adică 9,75 EUR per kg de NH3 redus. Ferme de referinţă: Acest sistem s-a dezvoltat doar în urmă cu câţiva ani. În prezent sistemul se implementează în clădirile reconstruite şi în câteva clădiri noi în Ţările de Jos. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [37, Bodemkundige Dienst, 1999] 4.6.3.11 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu boxe acoperite: sistemul

Nurtinger Descriere: În mijlocul încăperii se află o podea solidă cu alimentatoare. Podeaua este acoperită cu un strat de paie pentru îngrăşare (îngrăşăminte pentru animale). Zonele pentru eliminarea edejecţiilor sunt situate pe laturile mai scurte ale adăpostului. Zona acoperită cu paie este situată de-a lungul lăţimii adăpostului. Suprafaţa de emisie a gratiilor triunghiulare din metal este de maximum 0,09 m2 per porc. Datorită boxelor acoperite, temperatura în adăpost poate fi mai mică decât cea normală. Sistemul se poate aplica şi în clădiri cu ventilaţie naturală. Principiul pe care se bazează acest sistem este acela că reducerea de amoniu în comparaţie cu sistemele de referinţă se datorează canalelor mici pentru dejecţii. Stratul de paie de pe podeaua solidă din beton din mijlocul încăperii va împiedica murdărirea acesteia.

- Dunging areametal triangular slats

Feeder Feeder

Covered lying area

Plan view

- Eating and playing area- Solid floor with a small

amount of straw forenrichment

- Lying area- Covered box

Covered lying area

Chapter 4

228 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Fan or natural ventilation

Manurestorage

Figure 4.36: Kennel housing system [187, IMAG-DLO, 2001] 4.6.3.12 Adăposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaţie naturală Descriere: Podeaua din beton masiv este acoperită aproape în întregime cu un strat de paie sau alte mateiale celulozice pentru a absorbi urina şi a încorpora materiile fecale. Se obţin dejecţii solide care trebuiesc îndepărtate frecvent pentru a evita ca stratul de paie să devină prea ud. În regiunile cu climă mai rece, podeaua poate fi împărţită astfel încât o boxă complet izolată încălzită are o zonă de odihnă pentru purcei cu acces la zona complet acoperită pentru eliminarea dejecţiilor. Câteva paie sunt aşezate şi în boxe. Sistemul se aplică pentru purceii până la 25 kg LW.

Figure 4.37: Adăposturi cu podele din beton masiv cu acoperite cu paie: ventilaţie naturală [189, Italy/UK, 2002] Beneficii ambiamentale: Nu se cunosc emisii de amoniu. Aplicabilitate: Sistemul poate fi aplicat în toate construcţiile noi. Pentru construcţiile existente, sistemul se poate aplica în cazul podelor din beton masiv. Detaliile de proiectare pot varia. Date operaţionale: Se consideră că folosirea paielor va regla temperatura interioară în sistemele unde nu se folosesc boxe, astfel încât nu este necesar consum suplimentar de energie pentru încălzire.

Depozit dejectii

Ventilator sau ventilatie naturala

Podea de beton cu asternut absorbant permanent

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 229

Efecte cross-media: Sistemul este recomandat datorită îngrăşămintelor. Producţia de dejecţii solide în locul celor lichide este considerat un avantaj din punct de vedere agronomic. Materia organică încorporată în pământ îmbunătăţeşte caracteristicile fizice ale solului reducând dizolvarea substanţelor nutritive. Mirosul ar putea constitui o problemă dacă nu se folosesc suficiente paie. (184, TWG ILF, 2002) Costuri: Se presupune că pe ansamblu costurile sunt aceleaşi ca pentru sistemul ce foloseşte tehnica de referinţă. Se preconizează costuri anuale operaţionale mai mari (184, TWG ILF, 2002). Ferme de referinţă: Ferma Sartori (Parma) în Italia. Aproximativ 4% din purcei în Italia sunt crescuţi în sistemul cu strat de paie. În UK se folosesc de obicei boxele (încălzite) în asociere cu sistemul cu strat de paie, pentru grupuri de aproximativ 100 de porci cu greutate între 7 şi 20 kg. Literatură de referinţă: [185, Italy, 2001] [189, Italy/UK, 2002] 4.6.4 Sisteme cu tehnici de construcţii integrate pentru porcii adulţi În tabelul 4.24 sunt prezentate cele mai bune tehnici de construcţii integrate pentru creşterea porcilor adulţi. Cele mai multe dintre ele au fost descrise în secţiunile pentru porcii reproducători sau gestanţi. Tehnica de referinţă: tehnica de referinţă pentru adăposturile porcilor adulţi constă într-o podea alcătuită în întregime din grătare, cu cu o groapă adâncă pentru dejecţii, cu un nivel asociat de emisie între 2,39 şi 3,0 kg 0,15kg NH3 per porc per an. În Italia s-a raportat că necesarul de energie pentru ventilaţia artificială se estimează la 21,1 kWh per porc adult per an (185, Italia, 2001), iar Germania a raportat 20 până la 30 kWh kWh per porc adult per an pentru ventilaţia artificială (124, Germania, 2001). Este sistemul cel mai răspândit şi este descris în Secţiunea 2.3.1.4.1. În figurile care descriu această tehnică, se face referire la Secţiunea anterioară 4.6.1. În această secţiune sunt prezentate numai tehnicile relevante, în cazul în care datele diferă de cele descrise în Secţiunea 4.6.1. Acest lucru este valabil pentru: podea alcătuită în întregime din grătare cu sistem de aspirare (4.6.1.1) podea alcătuită în întregime din grătare cu spălare cu jet în canale cu nivel permanent de dejecţii lichide (4.6.1.2) podea alcătuită în întregime din grătare cu jet în rigolă sau în tuburi (4.6.1.3) Următoarele tehnici cu podea alcătuită parţial din grătare pentru porci adulţi au fost prezentate şi discutate în Secţiunea 4.6.1: podea alcătuită parţial din grătare cu groapă adâncă de dejecţii dedesubt (4.6.1.4) podea alcătuită parţial din grătare cu sistem de aspirare (4.6.1.6) podea alcătuită parţial din grătare cu spălare cu jet în canale dedesubt (4.6.1.7) podea alcătuită parţial din grătare cu racleta (4.6.1.9) În Germania se întâlnesc şi adăposturile cu podea alcătuită parţial din grătare cu canale pentru dejecţiile lichide pe ambele părţi ale podelei convexe (vezi Secţiunea 4.6.3.6). Se presupune că acest sistem nu are o emisie redusă în compapaţie cu sistemul de referinţă, deoarece emisia de amoniu este de aproximativ 3(2-5) kg NH3 per porc per an. Costurile cu realizarea proiectului (cu podeaua în centru sau pe o latură) sunt de acelaşi ordin de mărime.

Chapter 4

230 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Nr. secţiune

Tipul de adăpost Reducere de NH3 Consum de energie

Porci crescuţi în grup în încăperi cu podea alcătuită din grătare, cu ventilaţie artificială şi groapă de colectare adâncă dedesubt (referinţă)

2,39 (DK) la 3,0 (I, NL, D) kg/porc&an

21,1 (I) 20 la 30 (D)

4.6.1.1. FSF cu sistem de aspirare 25 La fel ca referinţa sau mai puţin

Fără aerisire 30 22,8 1) 4.6.1.2 FSF cu jet în canal Cu areisire 55 40,3 1) Fără aerisire 40 18,5 1) 4.6.1.3 FSF cu jet în rigolă Cu areisire 55 32,4 1)

4.6.1.4 PSF cu groapă mică pentru dejecţii 20 la 33 La fel cu referinţa Gratii din beton 50 Mai mult decât

referinţa 4.6.4.4. PSF cu dejecţii cu

cu strat îngheţat la suprafaţă Gratii metalice 60 Mai mult decât

referinţa Gratii din beton 25 La fel cu referinţa 4.6.1.6 PSF cu sistem de

aspirare Gratii metalice 35 La fel cu referinţa Fără aerisire 50 21,7 1) 4.6.1.7 PSF cu jet în canal Cu areisire 60 38,5 1)

Gratii din beton

60 14,4 1) Fără aerisire

Gratii metalice

65 14,4 1)

4.6.4.1 PSF cu jet în rigolă

Cu aerisire 70 30 1) Gratii din beton 60 La fel cu referinţa 4.6.4.2. Canal PSF cu pereţi

laterali înclinaţi Gratii metalice 66 La fel cu referinţa Gratii din beton 60 La fel cu referinţa 4.6.4.3 PSF cu pereţi

înclinaţi şi sistem de aspiraţie

Gratii metalice 66 La fel cu referinţa

Gratii din beton 40 Mai mult decât referinţa

4.6.1.9 PSF cu racleta

Gratii metalice 50 Mai mult decât referinţa

4.6.4.5 PSF + strat de paie extern 30 12,6 1) 4.6.4.6 PSF cu gratii triunghiulare şi boxe 36 Mult mai puţin

decât referinţa 4.6.4.7 SCF cu strat de paie / deschidere frontală -33 2) Mult mai puţin

decât referinţa 4.6.4.8 SCF+ strat EA 20 la 30 2,43 1) numai pentru înlăturarea dejecţiilor (dacă nu se aplică ventilaţia) 2) o reducere negative indica o crestere a emisiilor

Table 4.23: Performance levels of system-integrated housing techniques for new installations for growers/finishers 4.6.4.1 Podea alcătuită parţial din grătare cu jet în rigolă sau în tuburi (PSF rigolă cu

jet) Descriere: (vezi şi Secţiunea 4.6.1.8) Suprafaţa cu dejecţii este limitată de nişte şanţuri mici. Aceasta reduce emisia de amoniu. Sistemul poate fi aplicat în construcţii cu podea convexă. Podeaua convexă separă cele două şanţuri. Sistemul mai poate fi aplicat în clădirile cu podea alcătuită parţial din grătare la care partea formată din beton se află în partea din faţă a

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 231

adăpostului. Dejecţiile vor fi înlăturate frecvent (o dată sau de două ori pe zi) printr-un sistem de jeturi. Gratiile sunt alcătuite din beton sau metal de formă triunghiulară. Canalul de dejecţii are o lăţime de cel puţin 1,10 metri. Şanţurile trebuie să aibă o înclinaţie de 60 grade. Şanţurile sunt curăţate cu jet format de partea lichidă proaspătă din dejecţii sau cu namol aerat.

Figure 4.38: Podea convexa cu gratar din beton (sau metal triunghiular) in combintatie cu un sistem de rigole [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canale de dejecţii, înlăturarea dejecţiilor de două ori pe zi prin jet şi descărcarea rapidă a dejecţiilor din zona cu gratii triunghiulare de metal produc o reducere de 60-65%. Spălarea cu jet cu namol eerat poare ridica reducerea emisiei de amoniu la 70%. Valorile raportate sunt: 0,9 kg NH3 per porc per an (I) în cazul gratiilor din beton, spălate cu namol aerat 1,0 kg NH3 per porc per an (NL,B) în cazul gratiilor din metal, spălate cu namol proaspăt 1,2 kg NH3 per porc per an (NL, B, I) în cazul gratiilor din beton, spălate cu namol proaspăt. Efecte cross-media: Nivelurile de consum de energie sunt: 1 până la 1,5 kWh per porc per an pentru spălarea cu jet 5,1 kWh per porc per an pentru separarea lichidului 7,2 kWh per porc per anpentru aerisire. Acolo unde nu se aplică ventilaţia artificială, adică în Italia, consumul total de energie este mai mic decât în soluţia cu podea alcătuită în întregime din grătare şi cu ventilaţie artificială. Nivelul mirosului cauzat de spălarea cu jet ar putea produce neplăceri celor care locuiesc în apropierea fermei. Acesta este mai ridicat dacă spălarea cu jet se face fără aerisire decât dacă este făcut cu aerisire. De la caz la caz se va decide nivelul mirosului este prea mare ( şi atunci se va aplica un sistem fără jet) (184, TWG ILF, 2002). Date operaţionale: Aplicarea acestui sistem necesită o instalaţie suplimentară (rezervor) pentru separarea fracţiunii lichide din dejecţii înainte de a fi folosită sau prelucrată, în cazul aerisirii, şi apoi pompată înapoi în jet. Aplicabilitate: Sistemul cu jet în şanţuri poate fi aplicat la construcţiile noi. În construcţiile existente aplicabilitatea depinde de existenţa canalului pentru dejecţii. Costuri: Costurile de implementare ale sistemului cu gratii din beton par a fi variabile, dar semnificative. Datele din rapoartele olandeze raportează costuri suplimentare de investiţie de 59 EUR per porc per an. Aceasta înseamnă că pentru o reducere cu 60% costul este de aproximativ 32,77 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 9,45 EUR per porc per

Grilaj de beton Rigole dejectii Dejectii

Chapter 4

232 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

an 5,25 per kg de NH3. Datele din Italia indică costuri negative (adică beneficii) în comparaţie cu valorile din sistemul de referinţă – 2.96 per kg de NH3 redus. Costurile de implementare ale sistemului cu grilaj de metal triangular, sunt raportate a fi usor mai mari decat sistemele cu grilaj din beton, insa determina o reducere procentuala relative mai mare. Costurile sumplimentare de investitie sunt in 79 EUR per loc aferent unui porc. Aceasta inseamna la 65% o reducere de 40 EUR per kg NH3. Costurile anuale suplimentare sunt 12,50 EUR per loc afferent unui porc sau de EUR 6.25 per kg de NH3 redus. Fermele de referinta: Acest sistem este aplicat in Italia si in Olanda (aprox 50000 locuri de crestere a porcilor). Acesta s-a dezvoltat doar recent (incepand cu 1999) pentru porci de sacrificare. Literatura de referinta: [10, Netherlands, 1999], [59, Italy, 1999] and [185, Italy, 2001]. 4.6.4.2 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare canal pentru dejecţii cu pereţi

înclinaţi Descriere: Pereţii laterali înclinaţi reduc suprafaţa dejecţiilo. Acest lucru produce, la rândul său, reducerea emisiilor de amoniu. Instalaţia este posibilă în adăposturi cu podea convexă. Podeaua convexă separă cele două canale. Canalul din faţă este parţial umplut cu apă, fiindcă porcii nu folosesc de obicei acest canal pentru eliminarea dejecţiilor. Numai resturi ale hranei concentrate ajung în canalul din faţă. Pricipalul rol al apei este de a preveni înmulţirea muştelor. Instalaţia este posibilă şi în adăposturi cu podea alcătuită parţial din grătare, cu o porţiune de podea din beton înclinată în partea din faţă a adăpostului. Dejecţiile vor fi îndepărtate frecvent printr-un sistem de canalizare. Canalul pentru dejecţii trebuie să aibă cel puţin 1,10 metri. Suprafaţa dejecţiilor în canalul de dejecţii nu trebuie să fie mai mare de 0,18 m2 pentru un porc. Suprafaţa pereţilor laterali înclinaţi trebuie să fie netedă, astfel încât dejecţiile să nu adere la ea. Zidul din spate nu trebuie să fie înclinat, dar dacă este înclinat, ar trebui să aibă o înclinaţie între 60 şi 90 grade. Gratiile sunt construite din beton.

Figure 4.39: Podea convexă cu gratii din beton şi canal de dejecţii cu pereţi laterali înclinaţi [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canalul de dejecţii şi îndepărtarea frecventă a dejecţiilor prin sistem de canalizare realizează o reducere a emisiilor de 72% (0,2 kg NH3 per porc per an) în sistemul cu gratii din beton şi de 66% (1,0 kg NH3 per porc per an) în cazul gratiilor de metal triunghiulare. Efecte cross-media: Acest sistem nu presupune un consum de energie suplimentar. Date operaţionale: Similare cu sistemul de referinţă. Aplicabilitate: Sistemul cu pereţi laterali înclinaţi poate fi aplicat în construcţiile noi. În cele existente, aplicarea sistemului depinde de dimensiunea gropii de dejecţii existente. Pentru a

Gratar beton

dejectii

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 233

implementa sistemul sunt necesare câteva modificări minore, dar sunt necesare modificări majore în tehnica de management. Suprafaţa dejecţiilor trebuie să fie de maxim 0,18 m2 per porc. Costuri: Investiţia suplimentară este de 3,00 EUR per porc. Aceasta înseamnă că pentru o reducere cu 60% (adică 3,0 până la 1,2 kg de NH3) costul este de aproximativ 1,65 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,50 EUR per porc. Aceasta înseamnă 0,28 per kg de NH3 redus. În cazul gratiilor metalice costurile diferă puţin. Costul suplimentar este de 23 EUR per porc. Aceasta înseamnă că pentru o reducere cu 66% costul este de aproximativ 12 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 2,70 EUR per porc sau 2,70 per kg de NH3 redus. Ferme de referinţă: Sistemul cu gratii metalice triunghiulare a fost dezvoltat la mijlocul secolului nouăsprezece şi a fost implementat multe construcţii noi amenajări în Ţările de Jos. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999]. 4.6.4.3 Adăposturi cu podea alcătuită parţial din grărtare cu gropi de dimensiuni reduse

pentru dejecţii, cu pereţi înclinaţi şi sistem de aspirare Descriere: Vezi Secţiunea 4.6.4.2, unde este descris sistemul cu pereţi înclinaţi şi Secţiunea 4.6.1.1. unde este descris sistemul de aspirare. Combinând efectele pozitive ale acestor două tehnici duc la PSF cu gropi de dimensiuni reduse pentru dejecţii cu pereţi înclinaţi şi sistem de aspirare. Beneficii ambiamentale realizate: Limitarea suprafeţei dejecţiilor în canalul de dejecţii şi îndepărtarea frecventă a dejecţiilor prin sistem aspirator realizează o reducere a emisiilor de minim 60% în sistemul cu gratii din beton şi de 66% în cazul gratiilor de metal triunghiulare. Efecte cross-media: Din cauză că acest sistem este acţionat manual, nu presupune un consum de energie suplimentar. Se sugerează ca sistemul de aspirare să fie realizat prin deschiderea valvelor şi astfel se îndepărtează vaporii degajaţi în timpul descărcării dejecţiilor. Date operaţionale: Similare cu sistemul de referinţă. Aplicabilitate: Sistemul cu pereţi laterali înclinaţi poate fi aplicat în construcţiile noi. În cele existente, aplicarea sistemului depinde de dimensiunea gropii de dejecţii existente. Pentru a implementa sistemul sunt necesare câteva modificări minore, dar sunt necesare modificări majore în tehnica de management. Suprafaţa dejecţiilor trebuie să fie de maxim 0,18 m2 per porc. Costuri: Investiţia suplimentară este de 3,00 EUR per porc. Costurile anuale suplimentare sunt de 0,50 EUR per porc. Sistemul de aspirare poate necesita costuri suplimentare. În cazul gratiilor metalice costurile diferă puţin. Costul anual suplimentar este de 23 EUR per porc. Ferme de referinţă: Aceste tehnici combinate nu au fost încă implementate. Literatură de referinţă: [185, Italy, 2001] [10, Netherlands, 1999] [184, TWG ILF, 2002]

Chapter 4

234 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.6.4.4 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare şi dejecţii cu suprafaţa cu nervuri de racire

Descriere, efecte cross-media: şi aplicabilitate: Vezin Secţiunea 4.6.1.5. Descriere suplimentară: Acest sistem se poate aplica şi în cazul gratiilor din metal triunghiulare în locul gratiilor din beton [186, DK/NL, 2002].

Figura 4.49: Adăpost pentru porci, cu podea alcătuită parţial din grătare cu gratii de metal triunghiulare şi dejecţii cu cu racire a suprafetei pentru dejectii [10, Netherlands, 1999] Beneficii ambiamentale: Stratul de apă rece care curge deasupra dejecţiilor le răceşte, iar reducerea evaporării amoniului este similară ca procent cu cea de la sistemul anterior, 50-60%, în funcţie de tipul de material din care sunt alcătuite gratiile (1,2 – 1,5 kg NH3 per porc per an). Costuri: Gratii din beton: Investiţia suplimentară este de 30,40 EUR per porc. Aceasta înseamnă că la o reducere de 50%, (adică de la 3,0 la 1,5 kg NH3), costurile sunt 20 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 5,50 EUR per porc, adică 3,65 EUR per kg de NH3 redus. Gratii din bare de metal triunghiulare: În acest caz, s-a calculat o investiţie suplimentară este de 43 EUR per porc. Aceasta înseamnă că la o reducere de 60%, costurile sunt 24 EUR per kg de NH3 redus. Costurile anuale suplimentare sunt de 8 EUR per porc, sau 4,50 EUR per kg de NH3 redus. Ferme de referinţă: În Ţările de Jos, aproximativ 20000 de porci adulţi sunt crescuţi în ferme echipate cu acest sistem. Acest sistem s-a dezvoltat doar în urmă cu câţiva ani (1999). În prezent sistemul se implementează în unele clădiri reconstruite şi în câteva clădiri noi. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] [186, DK/NL, 2002] 4.6.4.5 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu îndepărtare rapidă a

dejecţiilor şi alee externă cu absorbant (PSF+ EA absorbant) Descriere: La adăposturile cu podele alcătuite parţial din grătare se adaugă o alee externă acoperită, vezi Fig. 4.50. Groapa internă pentru dejecţii le permite porcilor să-şi elimine excreţiile chiar dacă nu ajung pe aleea externă ocupată de cei mai dominanţi dintre ei. Dejecţiile adunate în groapa de sub gratii sunt evacuate cu unul din sistemele descrise anterior. Beneficii ambiamentale: Emisiile sunt reduse la 2,1 kg NH3 per porc per an ceea ce înseamnă aproximativ 30% din valoarea din cazul podelei alcătuită în totalitate din grătare.

Groapa de dejectii

Grilaj de beton sau metal

Nervuri volatile de racire

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 235

Slurry pit withfast and frequentremoval system Concrete slats

Solid floorExternal alley withpermanent litter

Figure 4.40: Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu îndepărtare rapidă a dejecţiilor şi alee externă acoperită [185, Italy, 2001] Efecte cross-media: Este necesară energie suplimentară pentru evacuarea dejecţiilor adunate în groapa de sub gratii şi a celor solide din aleile externe. S-a estimat că acest consum de energie pentru evacuarea dejecţiilor este de 12,6 kWh per porc per an. Consumul total de energie este mai mic decât cel din sistemul de referinţă deoarece nu se aplică nici un sistem de ventilaţie artificială (184, TWG ILF, 2002). Folosirea stratului de paie în toate zonele funcţionale nu sunt o practică comună pentru porcii mari în Italia, care sunt hrăniţi cu hrană lichidă, deoarece stratul se umezeşte prea repede. Prin folosirea stratului de paie numai pe aleile externe se evită acest efect negativ şi în acelaşi timp se menţine producţia de dejecţii solide. Dejecţiile solide sunt aplicate pe pământ ca ferilizator, şi are un efect pozitiv pentru structura solului. Mirosul ar putea deveni o problemă dacă nu se folosesc suficiente paie (184, TWG ILF, 2002). Costuri: Pentru clădirile noi, costurile de investiţii se estimează a fi egale cu cele ale sistemului de referinţă. Costurile operaţionale anuale se estimează a fi ceva mai mari decât cele ale sistemului de referinţă. În caz de retehnologizare, costurile pot fi mult mai mari decât cele ale sistemului de referinţă (184, TWG ILF, 2002). Literatură de referinţă: [59, Italy, 1999] [185, Italy, 2001] 4.6.4.6 Adăposturi cu podele alcătuite parţial din grătare cu boxe acoperite: sistemul

cusca Descriere, aplicabilitate, date operaţionale, costuri: vezi Secţiunea 4.6.3.11. Descriere suplimentară: Sisiemul diferă faţă de cel aplicat purceilor tineri (purcei) numai prin suprafaţa de emisie a gratiilor (de metal triunghiular) care, pentru porcii adulţi este de maximum 0,14 m2 pentru cei cu greutate până la 50 kg şi 0,29 m2 pentru cei de peste 50 kg. Sistemul are un consum de energie redus datorită temperaturii scăzute din interior. Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt reduse cu 36% faţă de referinţă, permiţând o emisie de amoniu de 1,9 kg per porc per an. Literatură de referinţă: [187, IMAG-DLO, 2001]

Podea plina solida

Grilaj beton

Groapa de namol cu sistem rapid si frecvent de indepartare

Alee exterioara cu asternut permanent

Chapter 4

236 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.6.4.7 Podea din beton masiv cu strat aşternut şi climat exterior Descriere: Porcii sunt ţinuţi într-un adăpost mare sau două mai mici cu o alee centrală între ele pentru alimentare şi control. Clădirea are o deschidere frontală şi este ventilată natural în întregime. Alimentarea cu paie pentru porci se face din belşug şi le oferă şi protecţie împotriva temperaturilor scăzute. Dejecţiile (amestecate cu paie) se îndepărtează ca dejecţii solide prin deschiderea frontală după fiecare ciclu de creştere. Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt similare sau mai mari faţă de sistemul de referinţă, (complet cu grătare) cu 33% (3-4 kg NH3 per porc per an). Efecte cross-media: Nu este necesară energie suplimentară pentru ventilaţie. Nivelul mirosului este scăzut chiar în apropierea fermei, dacă se foloosesc suficiente paie. În felul acesta se obţine un îngrăşământ amestecat cu paie, bine structurat. Sistemul poate provoca apariţia grămezilor de dejecţii ceea ce nu este favorabil condiţiilor climatice interioare sau emisiilor exterioare. Date operaţionale: În mod clar, sistemul necesită muncă suplimentară, dar aşternerea şi îndepărtarea dejecţiilor poate fi mecanizată cu eficienţă. Cantitatea de paie aplicate este de aproximativ 1,2 kg per porc per zi. Sistemul este spaţios dar vara este necesar să se spele zonele din beton pentru alimentare pentru a le răcori. În regiunile cu climă caldă nu se poate aplica sistemul cu aşternul de paie. Costuri: Comparativ cu sistemul de referinţă, costurile operaţionale suplimentare sunt de aproximativ 8 EUR per porc per an, dar este funcţie de preţul stratului de paie. Investiţia capitală pentru clădire este mult mai mică decât cea a sistemului de referinţă. Locuri de referinţă: Aplicat în câteva ferme din UK şi Germania. Încă nu e aplicat pe scară largă, dar s-ar putea să capete o mai mare atenţie pe considerente de îngrăşăminte animale. Literatură de referinţă: (Model 6) in [124, Germany, 2001] 4.6.4.8 Podea masivă din beton cu alee externă acoperită (SCF+EA absorbant) Descriere: Vezi fig. 2.28. O uşă mică permite porcilor să iasă afară pe o alee exterioară din beton acoperită cu strat de paie pentru eliminarea excremetelor (0,3 kg paie per porc per zi), iar aceasta are o pantă uşoară (4%) care se termină într-o alee pentru dejecţii cu racleta. Mişcându-se pe aleea externă, animalele împing paiele cu dejecţiile în canalul lateral. Toate dejecţiile cad în canalul lateral şi sunt mărunţite la pasul următor, şi o dată pe zi se formează amestecul de dejecţii. Canalul lateral este parţial acoperit, permiţând materiei să treacă. Un racleta îndepărtează dejecţiile (3-7 kg solid per porc per zi) într-o grămadă de materie solidă. Dejecţiile sunt mutate de-a lungul unui canal care are o zonă perforată deasupra căreia sunt aduse grămezile de amestec, ceea ce permite lichidului să se scurgă într-un bazin colector (aproximativ 0,5-2 litri de lichid per porc per zi). Beneficii ambiamentale realizate: Emisiile de amoniu sunt reduse cu 20-30% faţă de sistemul cu podea formată numai din grătare. Efecte cross-media Energia consumată în sistem este de aproximativ 6 kWh, lucrând 0,5 ore pe zi într-o clădire cu 450 porci. Folosirea stratului de paie pe podele masive în interior nu sunt recomandate pentru porcii mari în Italia, care sunt hrăniţi cu hrană lichidă, deoarece stratul se umezeşte prea repede. Prin

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 237

folosirea stratului de paie numai pe aleile externe se evită acest efect negativ şi în acelaşi timp se menţine producţia de dejecţii solide. Dejecţiile solide sunt aplicate pe pământ ca ferilizator, şi are un efect pozitiv pentru structura solului. Mirosul ar putea deveni o problemă dacă nu se folosesc suficiente paie (184, TWG ILF, 2002). Date operaţionale : Ventilaţia este naturală şi e operată manual. Se aplică alimentarea şi adăparea automată. Nu este necesară încălzire. Costuri: Costurile de investiţii pentru clădirile noi se estimează a fi egale cu cele ale sistemului de referinţă. Costurile operaţionale variază de la un cost suplimentar de 6,00 EUR per porc per an la un beneficiu de 1,09 EUR per porc per an faţă de sistemul de referinţă. (184, TWG ILF, 2002) Literatură de referinţă: [185, Italy, 2001] 4.6.5 Măsuri la final de procese pentru reducerea emisiilor produse la creşterea porcilor 4.6.5.1 Bioscrubber Descriere: În acest sistem tot aerul ventilat provine dintr-o unitate cu biofiltru. Un bio-strat format la suprafaţa materialului împachetat absoarbe amoniul care la rândul său este redus de microbi. Circulaţia apei menţine bio-stratul umed şi nutrienţii disponibili pentru microorganisme.

Figure 4.41: Doua concepte de bioscruber [10, Netherlands, 1999]

Iesire aerSuflanta centrifugala Duze de pulverizare a

apei

Pat filtrant

Intrare apa Iesire apa

Pompa apa

Iesire apa Suflanta centrifugala

Duze de pulverizare a apei

Pat filtrant

Intrare apa

Iesire apa Pompa apa

Chapter 4

238 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Beneficii ambiamentale realizate:Rezumate în tabelul 4.25.. Efecte cross-media Consumul de apă este crescut cu aproximativ 1 m3 pentru un porc pe an, şi în corespunzător acestui aspect, rezultă în plus o cantitate de apă care trebuie deversată. Cantitatea de apă care rezultă şi trebuie deversată ar putea constitui o limitare a acestei soluţii. Acest sistem necesită un mare consum de energie (35kWh per porc suplimentari). Pentru porcii tineri, s-a raportat că acest consum este mai mic, aproximativ 8kWh per porc. Sistemul de purificare a aerului ar putea creşte semnificativ rezistenţa fluxului din sistemul de ventilaţie forţată. Pentru a asigura fluxul de aer necesar, mai ales în timpul verii, pot fi necesare ventilatoare cu o putere specifică mai mare. În plus trebuie asigurată energia pentru pompele care asigură circulaţia apei în bioscrubber-e şi pentru operaţiile de umidificare în biofiltre.

Categorii de oprci Performanţe bioscrubber Scroafe adulte/gestante

Scroafe cu purcei

Porci teneri Porci adulţi

Procentul de reducere 70(50-90) 70(50-90) 70(50-90) 70(50-90) Cost suplimentar de investiţie (EUR/porc)

111,35 111,35 10 49

Cost suplimentar de investiţie (EUR/kg NH3)

38,4 19,2 23,8 22,25

Cost operaţional suplimentar anual (EUR/porc)

16,7 32,75 3,35 16,7

Cost operaţional suplimentar anual (EUR/kg NH3)

5,50 5,61 5,58 8,9

Referinţă (locuri) 1000 Nu sunt date

Nu sunt date

100000 (NL)

Notă: costurile sunt calculate pentru o reducere cu 70% Tabel 4.25 Sumarul reducedilor în amisia de amoniuşi costurile cu bioscrubber-ul pentru diverse categorii de porci. Aplicabilitate: Sistemul este foarte uşor de implementat ca amenajare suplimentară la clădirile noi şi în reconstrucţia celor vechi care au deja un sistem de ventilaţie artificială sub presiune negativă de aer. Planul şi dimensiunea clădirii nu sunt elemente critice pentru aplicabilitatea sistemului. Nu sunt necesare adaptări în interiorul clădirii, dar sistemul nu se poate aplica în cazul adăposturilor cu ventilaţie naturală, fără sistem de canalizare a fluxului de aer în clădire, fiind de obicei aplicat în clădirile cu ventilaţie artificială (sub presiune negativă de aer). În locurile unde nivelul de praf este ridicat (în sistemele cu paie) poate fi necesar un filtru de praf, deoarece acesta va creşte presiunea în sistem ceea ce va face să crească consumul de energie. Ferme de referinţă: Acest sistem a început să fie folosit doar în ultimii ani în Ţările de Jos. Acum se implementează în cazul unor reconstrucţii. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] 4.6.5.2 Bioscruber chimic umed Descriere: Tot aerul ventilat din adăpost provine dintr-o unitate Bioscrubber chimic. Un lichid de acid de spalare este pompat în jurul acestei unităţi. Când aerul ventilat este adus în contact cu lichidul pentru spalare, amoniul este absorbit, iar în sistem este eliberat aer curat. Cel mai frecvent se foloseşte în acest sistem acid sulfuric diluat. Se mai poate folosi şi acidul clorhidric. Principiul de lucru: Absorbţia de amoniu: 2 NH3 + H2SO4 → 2 NH4

+ + SO42- (Vezi figura 4.15)

Beneficii ambiamentale realizate şi costuri: Vezi tabelul 4.26.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 239

Efecte cross-media Lichidul rezultat din scrubber are un nivel ridicat de sulfat sau clor, în funcţie de acidul folosit. Deversarea lui ar putea constitui o limitare a acestei soluţii. Acest sistem are un consum mai mare de energie în comparaţie cu sistemul anterior de purificare a aerului. Din nou, nivelul de energie depinde categoria de porci.

Categorii de oprci Performanţe bioscrubber chimic umed Scroafe adulte/gestante

Scroafe cu purcei

Porci teneri Porci adulţi

Procentul de reducere maxim 90 90 90 90 Cost suplimentar de investiţie (EUR/porc)

62,75 83,65 9 43

Cost suplimentar de investiţie (EUR/kg NH3)

16,5 11,15 16,65 15,95

Cost operaţional suplimentar anual (EUR/porc)

25,05 28 3 14

Cost operaţional suplimentar anual (EUR/kg NH3)

6,96 3,89 5,56 5,19

Energie suplimentară (kWh /porc) 52,5 100 10 55 Referinţă (locuri) 2000 Nu sunt

date Nu sunt date

100000 (NL)

Notă: costurile sunt calculate pentru o reducere cu 90% Tabel 4.26 Sumarul reducedilor în emisia de amoniuşi costurile cu bioscrubber-ul pentru diverse categorii de porci. Aplicabilitate: Acest sistem este foarte uşor de implementat ca amenajare a clădirilor noi sau la reconstrucţia celor existente care folosesc deja ventilaţia artificială sub presiune negativă de aer. Proiectul şi dimensiunea adăpostului nu sunt esenţiale pentru aplicarea sistemului. Nu sunt necesare amenajări în interiorul clădirii, dar sistemul nu se poate aplica în cazul adăposturilor cu ventilaţie naturală, fără sistem de canalizare a fluxului de aer în clădire. De obicei se aplică în clădirile cu deja ventilaţia artificială (sub presiune negativă de aer). Ferme de referinţă: Acest sistem a început să fie folosit doar în ultimii ani. Acum se implementează în cazul unor reconstrucţii. Literatură de referinţă: [10, Netherlands, 1999] 4.7 Tehnici pentru reducerea mirosului Datele indică faptul că dieta cu conţinut scăzut de proteine reduce atât emisia de amoniu cât şi de componente cu miros neplăcut. Mirosul poate fi redus în câteva moduri, cum ar fi: prin păstrarea curăţeniei prin stocarea dejecţiilor în afara clădirii şi acoperite prin evitarea producerii curenţilor de aer deasupra dejecţiilor. Din cauza mirosului s-au pus la punct tehnici şi timpi de aplicaţie pentru împrăştiere pe pământ. Unele tehnici suplimentare pentru reducerea mirosului în vecinătatea fermelor se bazează pe clădiri cu ventilaţie forţată. Totuşi, aplicabilitatea, efectele asupra mediului şi costurile pot limita adoptarea următoarelor tehnici: scrubber, vezi bioscrubber şi scrubber chimic umed în Secţiunile 4.6.5.1 şi 4.6.5.2. biodegradarea – prin conducerea aerului din sistemul de ventilaţie printr-un biofiltru din material vegetal fibros, elementele mirositoare sunt distruse de bacterii. Eficacitatea sistemului depinde de conţinutul de umezeală, compoziţie, fluxul de aer pe metru pătrat de filtru şi de densitatea filtrului. În special praful poate fi o problemă, creând o rezistenţă ridicată a aerului.

Chapter 4

240 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Canalul orizontal de ieşire al aerului – acesta nu poate realiza o diminuare a mirosului, dar prin devierea punctului de emisie al aerului pe o anume parte a fermei se poate reduce impactul potenţial asupra unor obiective sensibile la miros (arii rezidenţiale) Diluarea concentraţiei, după cum este explicat mai jos, este bazată pe un proiect corespunzător al clădirii şi prin dimensionarea corectă a ventilaţiei. Diluarea substanţelor mirositoare: Concentraţia substanţelor mirositoare în locurile sensibile depinde în mod esenţiale de gradul de diluare al mirosului emis în timpul transportului atmosferic în curentul de aer. Factorii cei mai importanţi care afectează concentraţia poluatorilor sunt: Viteza fluxului odorizant Distanţa de sursă Intensitatea sursei. În plus, diluarea atmosferică se accentuează cu gradul de turbulenţă din atmosferă şi de curenţii de aer. Turbulenţele mecanice pot fi realizate prin plasarea efectivă de bariere în calea fluxului (de exemplu vegetaţie). Condiţii de purificare: Principiile ventilaţiei naturale şi ale ventilaţiei forţate duc la condiţii diferite de purificare a aerului. În timp ce gurile de aerisire sunt înguste în cazul ventilaţiei forţate, în cazul ventulaţiei naturale, acestea sunt de obuicei destul de mari. În acest caz, secţiunea prin care aerulintră sau iese ajustabilă în funcţie de condiţiile meteorologice şi climaterice locale din afara clădiri, iar în cazul ventilaţiei artificiale, în funcţie de cerinţele din interiorul clădirii. Pentru ambele sisteme sunt specifici curenţii de aer termici vericali, de jos în sus cauzaţi de echipamentul de încălzire sau de căldura animalelor. Este esenţial să se realizeze un flux de aer neîntrerupt de intrare şi de ieşire în imediata apropiere a clădirii (de aproximativ 3 până la 5 ori înălţimea clădirii). În cazul ventilaţiei forţate, folosirea zonei din imediata apropiere a clădirii determină alegerea condiţiilor de purificare, adică ventilaţie de-a lungul peretelui conducând către curte sau un cos inalt de evacuare deasupra coamei acoperisului. În cazul clădirilor cu ventilaţie naturală, un miros local poate fi considerat acceptabil în cazul în care accentual este predominat asupra efectului emisiilor din adapost spre camp. Ventilaţia forţată: Ca o regulă în cazul clădirilor cu ventilaţie forţată, în termenii reducerii impactului, scopul este de a realiza o diluare suficientă a aerului viciat care este trimis în atmosferă. Pentru a proteja persoanele din vecinătate, poate fi indicat să se asigure că fluxul de aer emis trece la cea mai mică înălţime posibilă prin această zonă. Pentru a fi descărcat deasupra şi dincolo de locuinţele din preajmă, curentul de aer de ieşire trebuie transferat într-un curent de aer extern neperturbat ridicând sursa la înălţime astfel încât antrenarea aerului viciat în zona clădirilor. Acest efect poate fi obţinut prin creşterea vitezei la ieşirea aerului viciat şi / sau prin ridicarea la înălţime a gurii de aerisire. Aerul uzat ar trebui trimis în atmosferă la o înălţime suficientă prin coşuri (?) verticale fără capace sau alte obstacole în calea fluxului de aer. În acest scop trebuie studiată zona pentru a se stabili dacă, de exemplu, conducta cu aerul uzat nu poate fi ridicată la nivelul clădirii sau mai sus decât aceasta. Coloana de aer viciat poate fi dirijată mai sus dacă i se creşte viteza. Aceasta poate fi crescută, de exemplu, prin dirijarea fluxului de aer printr-o serie de ventilatoare într-un jet central (?). Instalarea unui canal suplimentar de derivaţie are efect în ce priveşte reducerea impactului mirosului numai în anumite cazuri şi în anumite locuri. În afară de valoarea investiţiei suplimentare şi a consumului de energie electrică, mai trebuie luat în calcul şi zgomotul instalaţiei.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 241

Atunci când se proiectează un sistem amplu de eliminare a aerului viciat, este important să se ia în consideraţie influenţa eventualelor bariere în calea curentului de aer în imediata vecinătate a adăpostului şi a celorlalte construcţii (de exemplu acoperişurile clădirilor din vecinătate şi copacii). Acestea pot afecta curentul de aer format. În cazul adăpostului format dintr-o singură clădire efectul curentuui descendent depinde raportul dintre înălţimea sursei efective şi înălţimea clădirii. Efectul curentului descendent descrie influenţa clădirii asupra penei de aer uzatşi reducerea care rezultă la înălţimea sursei. Curentul de aer neperturbat ajunge la o înălţime egală cu dublul înălţimii clădirii. Gurile de aerisire din pereţii laterali sunt de preferat doar în cazurile în care sunt prevăzute cu dispozitive care să direcţioneze aerul în jos către pământ şi numai dacă sunt dispuse pe acei pereţi care sunt orientaţi spre zona opusă celei care trebuie protejate. Dacă se compară efectele cauzate de ventilaţia prin pereţii laterali pe de o parte cu orientarea fluxului de aer viciat peste pereţi pe de altă parte, poluarea constatată în locaţiile existente în tide să fie similară. În cazul locaţiilor cu mai multe clădiri, poziţia şi înălţimea surselor de aer poluat au un rol mai scăzut în ce priveşte impactul acestuia în termeni de poluare a aerului pentru locaţiile de la distanţă. În astfel de cazuri, zona totală a clădirilor fermei poate fi atât de mare încât aerul poluat să coboare la nivelul solului în incinta acesteia, chiar dacă înălţimea la care se află sursa este mare. În acest caz întregul grup de adăposturi poate fi consideratca având acelaşi efect ca o sursă unică aflată la nivelul solului. Ventilaţia naturală : Pentru a se putea asigura o eficienţă convenabilă a ventilaţiei naturale, trebuiesc îndeplinite anumite cerinţe, de exemplu: Unghiul de înclinaţie al acoperişului trebuie să fie cel puţin 20º pentru ventilaţia la nivelul streşinii pentru a genera curentul termic ascendent O înălţime medie de cel puţin 3 m între gurile de aerisire interioare şi cele pentru aerul uzat Dimensionarea gurilor de aerisire interne şi cele de ieşire trebuie să fie raportate la numărul de porci din adăpost şi la înălţimea curentului termic ascendent Garantarea unui curent fără turbulenţe atât pentru fluxul de intrare cât şi pentru cel de ieşire Orientarea axei muchiei acoperişului transversal faţă de direcţia preponderentă a vântului. Dacă clădirile sunt localizate in sus si/sau in jos către un sistem deschis, trebuie să se asigure că clădirea adăpostului nu este localizată în zone cu mişcări de aer neînsemnate sau foarte accelerate. Distanţa până clădirile din vecinătate trebuie să fie cel puţin de 3 până la 5 ori înălţimea acestora. În cazul creşterii porcilor şi a păsărilor, s-a dovedit că instalarea de dispozitive care să schimbe fluxul de aer de intrare cu cel uzat a avut succes. Prin orientarea clădirilor adăposturilor faţă de direcţia preponderentă a vântului se obţine un efect decisiv atât asupra condiţiilor din interiorul adăposturilor cât şi a emisiilor emanate din acestea. Apar diferenţe în ceea ce priveşte concentraţia şi viteza, în funcţie de faptul dacă orientarea clădirilor adăposturilor este în paralel, în diagonală sau transversal faţă de direcţia preponderentă a vântului. În cazul în care direcţia muchiei acoperişului este paralel cu direcţia vântului, gradul de ventilaţie este redus cu aproximativ 50%. În acest caz apar cele mai mari concentraţii de amoniu în adăpost. Pentru a combate acest efect, nişte deschideri în peretele din faţă pot favoriza creşterea volumului de aer indus. Alte deschideri în muchia acoperişului ajută la curentul termic ascendent. Dacă se practică o fantă de-a lungul muchiei, se obţine o viteză de circulaţie şi mai bună.

Chapter 4

242 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

De aceea axul acoperişului adăpostului trebuie să fie astfel orientat faţă de direcţia predominantă a vântului asfel încât acesta să producă cel mai favorabil efect de ventilaţie posibil. Dimensiunile gurilor de intrare şi de ieşire a aerului în adăposturi cu ventilaţie la nivelul streşinii trebuie să fie dimensionate astfel încât chiar şi pe perioada cu temperaturi ridicate, să rămână suficient aer în circulaţie. Altfel, trebuiesc deschise uşile, ceea ce conduce la situaţia în care emisiile se împrăştie la nivelul solului în mod necontrolat. Conform celor mai avansate tehnologii actuale, sistemul de clădiri cu plan deschis , cu fante în pereţii laterali, la nivelul streşinilor şi la pereţii frontali, aranjate într-o poziţie liberă poate fi considerat cel mai bun în ceea ce priveşte efectul impactului în zonă (exemplu boxe cu zone cu diferite funcţii). 4.8 Tehnici de reducere a emisiilor provenite din depozite Directiva Nitratilor (91/676/EEC) stabileste conditiile minime pentru depozitare, in general, cu scopul de a oferi tuturor apelor un nivel general de protectie impotrivapoluarii, si conditii suplimentare pentru depozitele aflate in zonele vulnerabile la nitrati. Unele tehnici sunt descrise in sectiunile de mai jos, insa altele mentionate in Directiva Nitratilor nu sunt abordate ca urmare a lipsei de date. 4.8.1 Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solide 4.8.1.1 Practici generale Depozitarea dejectiilor solide pe pe podea solida impermeabila va preveni scurgerile in sol si in panza freatica. Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere, vezi si sectiunea 2.5. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este imortanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita re-umectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) [125, Finland, 2001]. In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman [190, BEIC, 2001]. Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de aseemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 243

gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor). 4.8.1.2 Aplicarea unui acoperis pe gramezile de dejectii solide Descrierea: Aceasta tehnica se aplica in principal dejectiilor provenite de la puii de carne si de la dejectiile uscate de la ouatoare. Materialele de acoperire sunt aplicate gramezilor de dejectii solide si haldelor de pe camp. Acestea pot fi din turba, rumegus, aschii de lemn sau un acoperis de plastic strans rezistent la UV. Scopul acoperisului este de a reduce evaporarea amoniacului si de a prevenii patrunderea apei pluviale. Principiul din spatele acestei aplicari de turba a fost raportat de [125, Finland, 2001]: Utilizarea turbei (ca strat de 10 cm) este bazat in abilitatea sa de a lega cationii. Amoniacul este absorbit in turba intr-o reactie chimica in care molecula de NH3 este transformata in ioni fixi de NH4. Cu cat aciditatea turbei este mai mare cu atat mai mult amoniac poate fi absorbit. Daca se va aplica un acoperamant, atunci haldele trebuie acoperite imediat dupa ce au fost facute, deoarece cea mai mare parte de amoniac se evapora in primele zile. Efectele cross-media: Turba uscata si rumegusul absorb apa pluviala. Oricum, rumegusul nu este un material de acoperire bun deoarece nu absoarbe amoniacul si de asemenea impiedica formarea crustei naturale la suprafata dejectiilor. O crusta impiedica evaporarea amoniacului din suprafata proaspata de dejectii de sub ea mai bine decat acoperirea cu paie. Oricum, turba nu este o resursa regenerabila, fiind motivul din care turba nu se utilizeaza ca acoperamant pentru haldele de dejectii [190, BEIC, 2001] Este clar ca acoperamantele rezistente pot fi reutilizate daca se utilizeaza adecvat, pe cand alte materiale de acoperire necesita sa fie din nou achizitionate pentru fiecare halda noua. Aceste alte materiale de acoperire, precum turba, vor fi integrate si apoi tratate (aplicate) ca parte a dejectiilor. Turba nu va reprezenta un pericol pentru animalele de la pasunat. Nu se cunoaste clar daca un acoperamant de plastic cauzeaza reactii (anaerobe) in cos care sa conduca la o reducere a calitatii dejectiilor sau care sa afecteze emisiile din timpul aplicatiei. Datele operationale: Informatia a fost obtinuta in conditiile climatice si de crestere normale. Utilizarea materialelor de acoperire precum resturi lemnoase sau rumegus vor fi mai putin efectiva intr-o stare a vremii uscata sau cu vant [192, Germany, 2001] Aplicabilitatea: In multe zone este o practica obinsnuita, din motive practice, de a crea halde temporare de dejectii pe terenuri. Aplicarea acoperamantelor este relativ usoara daca nu este implicat vreun echipament complex sau vreo masinarie. Dejectiile amestecate cu turba proventie de la puii de carne se potrivesc foarte bine pentru depozitarea in haldele de pe terenuri, deoarece nu se scurge lichidul din el si aproape toata apa pluviala este absorbinta in halda. Turba utilizata ca asternut absoarbe amoniacul efectiv. Cosuturile: Costurile se pare a fi foarte reduse. Costurile constau din furnizarea de material de acoperire si aplicarea pe gramada (manopera, energie). Fermele de referinta in UE: aplicate pentru testare. Literatura de referinta: [125, Finland, 2001]

Chapter 4

244 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.8.1.3 Depozitarea dejectiilor pasarilor intr-un sopron Descrierea: Dejectiile solide de pasare sunt depozitate de obicei in hale. Acestea sunt indeparatate din adaposturile de animale prin incarcatoare de capat sau prin intermediul unei benzi si transportate in magazie, unde poate fi stocata pentru o perioada mai mare de timp. Hala este de obicei o constructie inchisa cu podea si acoperis impermeabile. Ea este echipata cu deschideri pentru ventilare si o usa de acces pentru transport. Beneficiile de mediu: Uscarea dejectiilor de pasare in adaposturi reduce emisiile in aer ale compusilor gazosi (amoniac) provenite de la adaposturi. Pentru a pastra reduse emisiile compusilor gazosi trebuie mentinuta destul de ridicata cantitatea de materie uscata a dejectiilor solide. Aceasta este facilitate prin pastrarea dejectiilor solide de la pasari protajate fata de influentele exterioare adica fata de ploaie si soare. Efectele cross-media: Nivelurile de miros pot fi pastrate reduse, insa conditiile anaerobe si aerobe pot afecta acest lucru. Este important sa existe o ventilare suficienta pentru a evita conditiile anaerobe. Daca se planfiica o noua hale de inmagazinare, aceasta reprezinta o noua sursa de miros, astfel incat trebuie sa se studieze locatia fata de obiectivele sensibile aflate in vecinatatea fermei. Datele operationale: Dejectiile sunt protejate impotriva climatului exterior prin constructia halei de inmagazinare. Aplicabilitate: Daca exista spatiu suficient in curtea fermei, atunci nu exista limitary ale constructiei halei de depozitare a dejectiilor solide. Halele existente pot fi utilizate insa trebuie sa se acorde atentie impermeabilitatii podelelor. Costurile: Costurile constau din consturile constructiei si intretinerea halei. Pentru halele existente este necesarea renovarea podelei. Fermele de referinta din UE: Depozitarea dejectiilor de pasari in hale este aplicata in aproape toate Statele Membre. Literatura de referinta: [26, LNV, 1994], [125, Finland, 2001] 4.8.2 Reducerea emisiilor de la depozitele de namol 4.8.2.1 Aspecte generale Este o practica uzuala pentru fermieri sa detina instalatii de depozitare a namolului de porcine, de a avea capacitate suficienta pana cand se face urmatoarea tratare sau aplicare, vezi de asemenea sectiunea 2.5. Capacitatea depinde de climat, care determna perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila sau nu este permisa. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse la o ferma cu un climat mediteranean care dureaza peste 4 – 5 luni, de cele produse intr-o perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau continentale, si de cele produse intr-o perioada de 9 – 12 luni intr-o arie boreala. [191, EC, 1999] Depozitele de namol pot fi construite intr-un mod in care riscul de scurgere a cantitatii de lichid sa fie redus, vezi de asemenea sectiunea 2.5.4.1. Ele sunt construite utilizandu-se amestecuri adecvate de beton, si aplicand o captuseala pe peretele rezervorului din beton sau aplicand un strat impermeabil pe foile metalice. Dupa golirea depozitului de namol, inspectia si lucrarile de intretinere vor preveni alte riscuri de scurgere. Echiparea cu supape duble in conductele utilizate

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 245

pentru golirea rezervorului va reduce riscul evacuarii nedorite a namolului in curtea fermei si in zonele inconjuratoare (apa de suprafata). Emisiile in aer din timpul perioadei de depozitare poate fi redusa prin: • un diametru mai mic al containerului si/sau o arie reudsa de contact cu interfata lichida a

dejectiilor • operarea unui nivel redus de umplutura (se aplica ca urmare unui efect de protectie

impotriva vantului creat de marginile libere).

Evacuarea dejectiilor lichide in containere deschise de depozitare ar trebui realizata cat de aproape posibil de baza acestor containere (umplerea pe sub nivelul de suprafata a lichidului). Omogenizarea si pomparea pentru recirculare a dejectiilor lichide ar trebui facute cand nu bate vantul spre ariile sensibile, care necesita protectie. Pentru a reduce emisiile in aer din depozitul de namol, este important sa se reduca evaporarea de la suprafata namolului. O rata redusa de evaporare poate fi mentinuta daca se reduce agitarea namolului la minimum si este efectuatata doar inainte de golirea rezervorului de namol pentru omogenizarea materiei suspendate. Diferite tipuri de acoperiri sunt aplicate pentru a reduce emisiile de amoniac si a componentelor de miros provenite de la depozitul de namol, vezi sectiunile 4.8.2.2, 4.8.2.3 si 4.8.2.4. Trebuie sa se acorde atentie pentru a preveni cresterea temepraturii namolului la punctul la care pot apare reactii chimice, altfel pot rezulta emisii de miros nedorite si o degradare a calitatii namolului. In general acoperirea depozitelor de namol este eficienta insa poate determina probleme la aplicare, operare si siguranta. Cercetarii au ajuns la evaluarea acestor probleme insa s-a concluzionat ca sunt necesare mai multe date. Datele cuantificate asupra aspectelor de mediu (emisi, continut de nutrient) si costuri sunt putine si nu permit usor o evaluare a alternativelor. 4.8.2.2 Aplicarea unui acoperis rigid la depozitele de namol Descrierea: Acoperisurile rigide de beton solid sau placi de fibra de sticla cu forma plata sau conica. Acesta acopera complet suprafata de namol, previn intrarea apei pluviale si a zapezii. Acoperirea depozitelor mici de namol este mult mai usor de realizat decat acoperirea celor mari. Daca acoperirea se face cu un material mai usor atunci deschiderea poate fi mai mare decat pentru acoperisurile de beton, depasind 25 m si avand un suport central. Beneficiile de mediu: Acoperirea suprafetelor depozitelor este bine documentata si este cunoscuta pentru reducerea semnificanta a emisiilor de amoniac. Acoperisul (rigid) al constructiei ofera o reducere de la 70 la 90% [142, ADAS, 2000]. O diluare a dejectiilor se poate face in gropi de dejectii neacoperite ca urmare a ploii, ducand la scaderea materiei solide si a continutului nutritiv. Efectele cross-media: Se pot dezvolta gaze toxice . Acestea pot sa nu aiba o relevanta imediata pentru mediu, insa trebuie luate in considerare din motive de siguranta. Aplicabilitatea: Acoperisul rigid este instalati de obicei in acelasi timp cu depozitul. S-a raportat a fi scumpa dotarea ulterioara a unui deposit existent. Durabilitatea minima a acestor acoperisuri este de 20 ani. Costurile: Indicatii asupra costurilor au fost raportate intr-un studio realizat de UK [142, ADAS, 2000]: pentru depozitele de beton cu diameter de 15 – 30 m, costurile variaza intre EUR 150 – 225 /m2 (1999). Pentru acoperisurile rigide executate din fibra de sticla – plastic rainforsat

Chapter 4

246 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

(GRP), costurile au variat intre EUR 145 and 185 per m2. Costul este considerat in general a fi prea ridicat. Literatura de referinta: [125, Finland, 2001], [142, ADAS, 2000] 4.8.2.3 Aplicarea unui acoperis flexibil la depozitele de namol Descrierea: Acoperisurile flexibile sau prelatele au un punct central pentru sprijin cu bare ce pornesc din centru. O membrana textila este intinsa peste bare si legata de o centura. Aceasta este o conducta circulara localizata in afara in jurul circumferintei, imediat sub varful depozitului. Acoperisul este legat peste depozit de curele distribuite vertical, unitar, intre centura cortului si centura de consolidare. Punctul central si barele sunt concepute sa reziste la vant si la greutatea zapezii. Sunt montate ventile pentru eliberarea gazelor care se formeaza sub acoperis. Acoperisul include o deschizatoare pentru conducta de admisie si partea de jos, care poate fi deschisa petnru inspectarea continutului depozitului. Beneficiile de mediu: S-a raportat reducerea emisiilor de amoniac cu 80 – 90 % . Efectele colaterale de mediu: Poate apare dezvolatarea gazelor toxice. Aceasta pot sa nu aiba relevanta de mediu, insa pot fi luate in considerare din motive de siguranta. Aparitia H2S poate determina coroziunea care poate afecta constructia. Recuperarea si utilizarea metanului din biogaz poate fi o posibilitate insa un cost suplimentar. Aplicabilitatea: Dintr-un studiu UK s-a aratat ca prelatele pot fi aplicate la 50 – 70 % din depozitele existente de metal, necesitand modificari foarte putine. In mod tipic, acestea constau din adaptarea unei benzi suplimentare ranforsate, in jurul centurii depozitului. Acoperisul prelatei poate fi adaptat la depozitul existent de beton fara modificari pentru diametre sub 30 m, insa un studiu tehnic este recomandat inainte de aplicare. Este important sa se calculeze rezistenta solicitata a constructiei pentru a asigura rezistenta la vant si greutatea zapezii, pentru depozit si acoperisul depozitului. Cu cat diametru depozitului este mai mare cu atat mai dificila este aplicarea acoperisului, deoarece acoperisul trebui dispus egal in toate directiile pentru a prevenii greutatile ne-egal distribuite. O prelata de cort nu poate fi aplicata la un deposit existent de beton patrat sau rectangular, acestea fiind uzuale in multe tari UE [193, Italy, 2001] Costurile: Costurile pentru prelatele de cort pentru depozite cu diametre de 15 – 30 m au fost raportate a fi aprox. EUR 54 – 180 per m2 (1999). Fermele de referinta: S-au raportat aplicatii in UK. Literatura de referinta: [142, ADAS, 2000] 4.8.2.4 Aplicarea unui acoperis plutitor pe depozitele de namol Descrierea: Acoperisurile plutitoare sunt utilizate in principal pentru a reduce mirosurile. Exista tipuri diferite de acoperisuri plutitoare, precum: • Pietrisul usor • Paiele (crusta) • Turba • Ulei din seminte de rapita

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 247

• Peleti de plastic • Tabla sau invelis. Paiele reprezinta un acoperis plutitor care nu este adecvat pentru orice namol subtire de la porci deoarece poate sa se scufunde imediat sau daca pluteste, poate fi imprastiat usor de vant si ploaie. De asemenea poate duce la blocarea pompelor si drenajelor. Oricum, atunci cand namolul de la porcin are un continut de materie uscata de 5 % sau mai mare, atunci este posibil sa se obtina o crusta indusa de paie care lucreaza bine. [142, ADAS, 2000] [193, Italy, 2001]. Acoperisurile de panza sau plastic, plutitoare se aseaza direct pe suprafata de namol. Ele sunt echipate cu deschideri pentru inspectie, pentru ventilare si pentru umplerea sau amestecarea namolului. De asemenea, o pompa este utilizata pentru a drena apa pluviala colectata din varful acoperisului. Panzele pot fi fixate sau tinute intr-un locu prin contra greutati atarnate peste centura depozitului. Acoperisurile de turba si agregat de argila usor expandat (LECA) au fost mai mult cercetate, din literatura aratandu-se ca sunt usor de aplicat. Aceste acoperisuri nu pot fi reutilizate si trebuie sa fie inlocuite in fiecare an. Beneficiile de mediu: Desi acoperirea depozitului de namol este realizata pentru reducerea mirosurilor, masuratorile actuale ale emisiilor de miros sau reducerile sunt nesigure ca urmare a lipsei de metode de masurare a mirosurilor si a interpretarii rezultatelor. Oricum este clar ca exista un efect de evaporare a amoniacului. In combinatie cu efectul de reducere a emisiilor de amoniac, un inventar raportat in [125, Finland, 2001] a aratat efecte considerabile provenite din acoperisurile plutitoare. Reducerea realizata variaza in functie de tipul de acoperis aplicat si este in general mai ridicata vara decat iarna, vezi tabelu 4.27. Panzele, folia plutitoare, turba si uleiul de rapita indica reduceri ridicate de aproximativ 90% sau mai mult; alte tehnici arata reduceri mai mici sau efectul lor de reducere este variabil (pietris sau LECA). Particulele mai mici reduce mai mici, desi nu s-a raportat nici o diferenta semnificanta intre pietrisul de 5 cm si 10 cm. De asemenea nici rezultatele cu pietris de 10 cm nu au fost solide. Reducerea maxima de emisie de LECA este aproximativ d%, insa nu creste mai mult de o grosime a stratului de 5 mm. In practica, ploaia reduce stratul LECA si creste emisiile, insa o grosime mai mare ar compensa aceasta pierdere. O crusta create de paiele plutitoare pot realiza o reduce a emisiilor de amoniac intre 60 – 70 %. [142, ADAS, 2000], cu referinta la Bode, M de, 1991. Efectele cross-media: Obiectivul primar este reducerea de miros, insa in acelasi timp se reduce si evaporarea amoniacului. Bineinteles unele acoperisuri plutitoare acopera acel amestec sau sunt dizolvate in namol putand sa afecteze calitatea namoluui sau sa poata fi nociv animalelor care pasuna. Alte efecte ca urmare a reactiei intre acoperisul plutitor si namol, pot determina cresterea emisiilor de metan (uleiul de rapita cu aprox. 60%). In cazul uleiului de rapita, reactitiile anaerobe pot produce suprafete cu miros puternic, ranced. Este obisnuita o producere de gaz pe sub acoperisul inchis (plastic), fiind decin neceare supapele. Gazele vor fi utilizate in instalatiile de biogas, insa eficienta acestora depinde mult de factorii precum productia zilnica de gaz, distanta la instalatia de biogas si utilizarea. LECA a redus emisiile de metan intr-un experiment, insa, in acelasi timp, au fost raportate de asemenea emisii de oxizi de la namolul acoperit cu LECA.

Chapter 4

248 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Datele operationale: In general acoperisul are o grosime de 10 cm. In cazul LECA, turba si peletii de plastic, straturile mai mici au fost de asemenea aplicate. Particulele mai mici sunt de obicei mai efective decat particulele mai mari. Ele pot fi relativ efective cu un strat de 3 – 5 cm, iar particulele din strat necesita 10 – 20 cm. Stratul de la suprafata este cel mai relevant pentru reducerile de emisii.

Reducerea evaporarii de amoniac din namolul de la porci (%) Tipul de acoperire

Media Primavara/Vara Toamna Iarna

Panza 90 94 fara info 84

Corrugated sheet fara info 84 fara info 54

Folie plutitoare fara info 85 – 94 fara info 73

Margine plutitoare 79 85 fara info 89

Turba (8 – 9 cm) 92 85 fara info fara info

LECA 9 – 10 cm 75 – 79 47 – 98 41 fara info

LECA 5 cm 79 – 82 fara info 34 fara info

LECA 2 cm 72 fara info 17 fara info

Ulei de rapita 92 fara info fara info fara info

Paie tocate 71 43 fara info fara info EPS granule -2.5 cm (mici) -5 cm fara info 37

74 fara info fara info

EPS granule -2.5 cm (mari) -5 cm fara info 52

54 fara info fara info

EPS crush fara info 39 fara info fara info

fara info no data

Table 4.24: Reducerile evaporarilor de ammoniac din depozitul de namol de porc realizate prin aplicarea diferitelor tipuri de acoperiri plutitoare [125, Finland, 2001] Aplicabilitatea: desi rezultatele utilizarii acoperisurilor plutitoare variaza foarte mult, ele sunt in general destul de bune pentru a face atractiva aplicarea lor la rezervoarele de namol. Au fost raportate urmatoarele observatii din testari [143, ADAS, 2000]. Uleiul de rapita (sau derivatele cu procentaje ridicate de ulei de rapita) se poate aplica foarte usor si nici nu se amesteca usor cu namolul de la porci. Oricum este biodegradabil, isi pierde integritatea suprafetei de-alungul timpului si de asemenea determina mult cresterea emisiilor de metan. Materialul care pluteste bine si care nu trebuie sa se adauge anual, poate avea dezavantajul posibilitatii indepartarii de catre vant si de aceea poate necesita o acoperire suplimentara ca si inlocuitor. Mineralele de densitate foarte redusa absorb apa, sau pot fi indepartate rapid de vant, sau sunt pline de pulberi si nepotrivite a se utiliza. Un exemplu este polistirenul expandat (EPS). LECA este potrivita pentru recipiente si bazine (lagune). Granulele leca sunt mai grele decat EPS. Observatiile au raportat ca tind sa se scufunde la baza si de aceea trebuie asezate mai multe, insa alte surse nu raporteaza aceasta. Datorita densitatii ei mai mare, LECA nu pluteste la suprafata namolului cu toate straturile ei. Poate fi dificil ca LECA sa fie fixata si distribuita egal pe rezervoarele mai mari si lagunele, insa poate fi facuta prin amestecul cu apa sau namol si pompat pe suprafata. Turba se amesteca cu namolul in timpul amestecului, se impregneaza cu apa si trebuie sa fie reinnoita dupa fiecare amestec. Oricum, turba este un produs natural si nu creaza probleme ale deseurilor.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 249

Aplicarea pentru depozitele existente nu solicita o adaptare complexa pentru nici una din diferitele tipuri de acoperisuri plutitoare. Orificiul de umplere trebuie sa fie cat mai aproape de baza rezervorului. Costurile: Costurile pentru foile plutitoare pentru depozitele cu diametre intre 15 – 30 m, sunt raportate a fie de la 15 – 36 EUR /m2 (1999). Fermele de referinta din UE: Acoperisurile plutitoare au fost aplicate insa rezultatele raportate sunt derivate in principal din laborator si din probele de pe teren, decat de la aplicatiile din practica ale fermelor. . Literatura de referinta: [125, Finland, 2001], [142, ADAS, 2000], [143, ADAS, 2000] [193, Italy, 2001] si M. de Bode, “Mirosul si emisiile de amoniac din depozitul de dejectii”, pp. 55-66 in “amoniacul si emisiile de miros din cresterea de animale (Eds C.D. Nielson, J.H. Voorburg & P.L Hermite, Elsevier, Londen, 1991. 4.8.2.5 Aplicarea acoperisurilor pe depozitele de namol aflate in subteran Descrierea: Acoperisurile pentru depozitele de namol incastrate in pamant au la baza foi de plastic stabilizate impotriva UV flexibile si impermeabile, sigure la varful depozitului si sprijina plutirea. LECA este de asemenea posibila pentru lagunele (bazinele) mai mici, insa se considera a fi mai buna pentru aplicarea pe un rezervor. Alte acoperiri aplicate constau din paie tocate si coaja naturala. Beneficiile pentru mediu: Pot fi realizate reduceri de amoniac si emisii de miros. S-au raportat ca reducerile emisiilor de amoniac pot fi aproximativ de 95% sau mai mult. Aplicarea LECA a redus emisiile de amoniac de pana la 82%. Efectele cross-media: Pentru a acoperi o laguna este neceara o cantitate mare de plastic, aceasta poate masura pana cu 70% mai mult decat aria suprafetei actuale a lagunei, in functie de adancimea si inlinatia colturilor. Un beneficiu este acela ca acoperisul poate fi reutilizat, avand in vedere ca alte acoperisuri sunt consumabile. Acoperamantele lagunelor le mentin ferite de ploaie, insa ele previn evaporarea, ceea ce inseamna ca volumul total al namolului ce va fi aplicat, va creste putin. S-a sugerat ca acolo unde nu s-a aplicat un acoperis, este mai ieftin sa se evacueze apa pluviala relativ curata catre un curs de apa si acolo doar sa se introduca namolul, decat sa se introduca un volum mai mare de namol combinat cu apa pluviala. Exista un potential de a aplica apa pluviala pentru irigatii, insa aceasta ar solicita monitorizare atenta a apei pentru scurgerile de namol si alte contaminari. Fermierii nu doresc reciclarea pe motive de igiena si control al bolilor. Prin agitarea namolului, namolul s-ar amesteca cu stratul sau LECA, fapt ce ar creste emisiile de amoniac temporar. S-a observat ca acoperisul LECA se reface singur foarte repede dupa agitare si ca emisiile se reduc din nou la nivelul redus. Oricum, LECA in forma de acoperis creaza probleme la depozitarea permanenta. Acoperirea va reduce sau (in cazul une acoperiri de plastic) va elimina transferul de oxigen din aer in namol si va ridica temperatura namolului cu aprox. 2 °C. Aceste efecte creaza o conditie anaeroba prin care se va forma rapid metanul. Emisiile de metan sunt crescute prin amestecarea si agitarea namolului. Cantitatea redusa de oxigen reduce nitrificarea si (in consecinta) denitrificarea si astfel emisiile oxizilor de azot ar putea fi reduse semnificant sau prevenite. Cu LECA, oxigenul poate penetra in continuare namolului, fapt care ar duce la (de)nitrificare si deci emisiile de oxizi de azot ar creste.

Chapter 4

250 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitatea: S-a concluzionat ca acoperisurile concepute pot fi adaptate la lagunele existente pentru namolul de porc, aceasta daca nu cumva: • Accesul este restrans • O laguna este foarte mare (costurile) • Digurile nu sunt egale. Lagunele trebuie sa fie complet golite de namol lichid si solid pentru a permite adaptarea acoperisului. Pagubele datorate vantului nu reprezinta o problema daca acoperisul este bine fixat in parti si daca apa pluviala este pastrata in varf pentru a evacua-o in afara. Modificarile la agitarea actuala si metodele de golire pot fi necesare, insa cu un continut relativ redus de materie uscata a namolului de porci, amestecarea nu reprezinta o problema. S-a raportat o durabilitate a acoperisurilor de 10 ani, insa nu este cunoscuta vulnerabilitatea si afectarea animalelor. S-a sugerat ca acoperisurile de plastic ar creste efectiv capacitatea lagunei cu 30 %, mentinand in afara apa pluviala. Aceasta ar oferi fie mai multa flexibilitate de stocare de-alungul timpului sau ar oferi o capacitate mai mare in cazul extinderii capacitatii fermei. LECA poate fi spulberata pe suprafata namolului sau pompata cu namolul. Ultima tehnica ar cauza mai putine pierderi de material si ar avea o rata mai mare de distribuire. Amestecarea si pomparea cu namol ar putea prejudicia materialul si trebuie realizata cu atentie. Costurile: Costurile acoperisului de plutire sunt aproximativ EUR 15 – 25 /m2 de suprafata expusa de namol. Costurile LECA sunt de EUR 225 – 375 per tona. Costurile de reduce ar varia intre EUR 0.35 si 2.5 per kg NH3-N pentru acoperisurile de plastic si EUR 2.5 si 3.5 per kg NH3-N pentru LECA. Costurile aditionale ar apare pentru amplasamentele unde sunt necesare modificari ale structurii sau pentru metodele de agitare si golire. Managementul eficient al apei pluviale determina diferentele in costurile variabile, acolo unde LECA acopera lagunele se poate corela cu costuri de aplicare mai ridicate pentru namol si acolo unde costurile de aplicare sunt mai ridicate, acolo apa pluviala poate intra in namol. Cu acoperisurile de plastic, costurile nete depind de scopul (incalzirea sau motorul) si de cerintele instalatiei. Poate fi profitabil, insa perioada de recuperare a costurilor poate fi destul de lunga (peste 20 ani). Fermele de referinta: In 2000, o ferma a aplicat un acoperis care fusese adoptat recent printr-un proiect subentiont de MAFF. In Olanda, acoperisurile pentru lagune erau deja utilizate de peste zece ani. [142, ADAS, 2000] Literatura de referinta: [142, ADAS, 2000] [143, ADAS, 2000]. 4.8.3 Depozitarea hranei Nu s-a raportat nici o tehnica deosebita pentru reducerea emisiilor din aer provenite de la depozitele de furaj. In general, depozitele de materie uscata pot cauza emisii de pulberi, insa inspectiile regulate si mentenanta silozurilor si a instalatiilor e transport, precum supapele si conductele, le pot preveni. La fiecare cateva luni un siloz trebuie sa fie complet golit pentru a permit inspectia si pentru a preveni orice activitate biologica in hrana. Aceasta este deosebit de important vara pentru a preveni deteriorarea calitatii hranei si pentru a preveni aparitia compusilor de miros. 4.9 Tehnici de procesare a dejecţiilor în interiorul fermei În secţiunile următoare sunt descrise câteva tehnici de tratare a dejecţiilor care pot fi aplicate pe loc, în interiorul fermei.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 251

Un număr de tehnici de bază individuale de tratare a dejecţiilor au fost evaluate de VITO [17, ETSU, 1998]. Aceste tehnici au derivat dintr-un număr mare de iniţiative pentru tratarea dejecţiilor de bovine, porcine sau păsări în cadrul fermelor sau în instalaţii de sine stătătoare. În general, sistemele care necesită multe expertizări tehnologice şi/sau sunt posibile pentru aplicaţii pe scară largă sunt realizate în instalaţii de sine stătătoare. Toate tehnicile menţionate în Secţiunea 2.6 au fost testate în instalaţii de fermă în Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Franţa. Unele tehnici nu au fost încă pe deplin dezvoltate, sau necesită o aplicare pe scară mai largă pentru a li se putea evalua performanţele. De multe ori, tratamentul dejecţiilor nu cuprinde o singură tehnică, ci o secvenţă de tehnici diferite, unde performanţele tehnice şi ambientale pot fi afectate de: caracteristicile dejecţiilor tratamentrul individual aplicat modul în care operează tehnicile Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de nitrogen şi fosfaţi în mediul înconjurător. Aceasta poate fi cuantificată ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeicient de pierdere de N şi P în aer, apă şi sol în comparaţie cu cantitatea iniţială de nutrient. Cu cât e mai mare acest coeficient, cu atât sunt mai mari pierderile în mediul înconjurător. O evaluare a unui tratament ar trebui să includă potenţialul de utilizare în fermă (biogaz, împrăştiere pe teren) sau pentru vânzarea produselor rezultate (compost, cenuşă) pentru a fi aplicate în altă parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, având în vedere că sunt implicaţi mai mulţi factori şi în plus motivul aplicării tratamentului (scăderea mirosului sau a volumului pentru transport). Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restricţionată de legislaţia naţională sau regională, cum este cazul digestiei anaerobice, în Olanda. În această secţiune se poate face numai o evaluare tehnico / ambientală. Se presupune că această evaluare va include unele din elementele pe care sunt bazate restricţiile legale. Aceste restricţii (naţionale) nu vor împiedica tehnica să fie considerată BAT. Deşi tratamentul intern al dejecţiilor nu este foarte răspândit în Europa, câteva sisteme se aplică totuşi experimental. Totuşi, în cadrul acestui BREF nu este posibil să se pună în evidenţă toate aspectele de interes ale sistemului. Uneori tratamentul se integrează ca parte componentă a tehnicii de reducţie. Spre exemplu, sistemele de creştere a păsărilor încorporează uscarea dejecţiilor, ceea ce poate fi considerat tot un mod de tratament intern al dejecţiilor. Lista combinaţiilor descrise în paragrafele următoare nu este exhaustivă şi în nici un caz nu sugerează că nu pot exista şi alte combinaţii la fel de viabile şi aplicabile în interiorul fermei. Atât tehnicile de tratare a dejecţiilor cât şi combinaţiile de tehnici sunt descrise în duncţie de datele primite. Câteva din caracteristicile de performanţă sunt sumarizate în Tabelul 4.28. De fapt, pentru o evaluare integrată, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul împrăştierii în teren (adică emisiile în apele de suprafaţă a 24% de nutrienţi, emisia de NH3 cu 25% conţinut de azot (continutul de N) [17,ETSU,1998], pagina 94, tabelul 33). Acest exerciţiu este puternic dependent de locaţie, şi de aceea nu se poate generaliza ca BAT. Deşi reducerea de nitrogen a fost preocuparea principală, reducerea nivelului fosfaţilor în dejecţii este de asemenea importantă. Recuperarea fosfatului din dejecţiile de păsări incinerate este considerat cel mai important mod în care ppoate fi recuperat fosfatul în mod economic din dejecţiile animaliere pentru folosirea în industrie. [86,CEEP,1998]. Dejecţiile de păsări pot fi incinerate cu uşurinţă pentru conţinutul lor ridicat de material solid şi de energie, dar cenuşa care are conţinut bogat de fosfaţi, este greu de împrăştiat.

Chapter 4

252 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

În mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfaţilor din cenuşa rezultată să fie economic pentru producătorii de fosfaţi individuali, trebuie ca să fie pus la dispoziţie un volum minim de incinerare şi la un preţ competitiv în comparaţie cu roca fosfatică.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 253

Emissions Secţiun

e Tehnică Produs1) RNL(%)2)

Reducere suplimentară aer

apa

(mg/l)

Energie3) (kWh/t)

Costuri4) (EUR/m3) Aplicabilitate

Error! Referen

ce source

not found.

Separare mecanică fara info fara info nu neglijabil neglijabil 0.5 – 4

(kWh/m3) 1.4 – 4.2 Experienţă bogată

4.9.2 Aerarea dejecţiei lichide fara info fara info nu miros, CH4

NH3, N2O neglijabil 10 – 38 0.7 – 4 Experienţă bogată

Error! Referen

ce source

not found.

Tratamentul biologic al dejecţiilor de porc fara info 20.8

-tratamentul aerului - tratamentul dejecţiilor activate

miros NH3, N2O

N-kj : 80 P : 260 COD: 1800 BOD: 90

16 (5.6 % dm) 6.1 Ferme mari

Error! Referen

ce source

not found.

Compostarea dejecţiilor solide Y fara

info nu NH3 (10-15% din N), miros neglijabil 5 – 50 12.4 – 37.2

Fără limită a dimensiunii fermei

Error! Referen

ce source

not found.

Compostarea dejecţiilor de păsări cu coaja de pin Y x fara info fara info fara info fara info 8.1

EUR/tonne Experimental

Error! Referen

ce source

not found.

Tratamentul anaerobic al dejecţiilor 6.5 kWh/ kg dm fara

info îndepărtarea H2S din biogaz

miros NH3

fara info yield

see Section Error!

Reference source not

found.

Fermă cu dimensiunea de minim 50 LU

Chapter 4

254 November 2002 ML-IJ/EIPPCB/ILF_BREF_FINAL

Error! Referen

ce source

not found.

Lagune anaerobic N fara info nu miros

NH3, N2O Efluent low fara info Limitată

Error! Referen

ce source

not found.

Evaporarea şi uscarea dejecţiilor solide de porc fara info fara

info

-tratamentul aerului (adică condensatoare, îndepărtarea acizilor, biofiltre)

miros NH3

COD: 120 30

(kWh/m3 water)

>2.3 Experimental

Error! Referen

ce source

not found.

Incinerarea dejecţiilor arse Y fara info

filtre de praf (panza Teflon)

miros praf: 30 mg/m3

SO2 NOx N2O

fara info yield 18 EUR/tonne

130000 pui de ingrasare

Error! Referen

ce source

not found.

Aditivi ai dejecţiilor de porc Y fara

info nu nu nu yield 0.5 – 1 EUR/pig rutină

1) produs pentru piata: Y = yes, N = no; fara info = nu s-a raportat 2) RNL = pierderea relative de nutrienti; fara info =nu s-a raportat 3) energia per tona de dejectii brute 4) costurile anuale de operare (inclusive suma necesara investitiilor x : nu s-a cuantificat

Tabelul 4.25: Sumarul datelor performantei asupra tehnicilor de tratare a dejectiilor pe amplasamentul fermei

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 255

4.9.1 Separarea mecanică a dejecţiilor de porci Descriere: Tehnicile comune şi obiectivele au fost descrise în secţiunea 2.6. Beneficii ambientale: Beneficiile realizate de separare depind de tratamentul ulterior al fracţiunii solide şi lichide. Procentajul de materie solidă ar trebui să fie cât mai mic posibil, în fracţiunea lichidă şi cât mai mare în fracţiunea solidă. Aplicarea floculantilor poate îmbunătăţi separaţia realizată prin tehnica folosirii unei prese sau a unei centrifuge. O dată cu separaţia fracţiunii solide se realizează şi separarea nutrienţilor.

Tehnica Tipul dejecţiilor Procentajul în fracţiunea solidă

Mass dm N P2O5 K2O

Sedimentare Scroafă 28 68 44 90 28

Foreza cu presare Porc de tăiat 13 35 11 15 53

Filtru de paie Scroafă 11 79 23 >90 5

Centrifugă Porc de tăiat 13 47 21 70 13

Centrifugă + floculant Porc de tăiat 24 71 35 85 24

Presa cu role Porc de tăiat 33 83 47 90 30

Table 4.26: Rezultatele tehnicilor de separare mecanică exprimate ca procent al dejecţiilor brute în fracţiunea solidă [3, Vito, 1998] dejecţiile lichide. Aproximativ 45% din nitrogen este emis sub formă de amoniac. Se presupune că celelalte tehnici produc emisii mai multe, deoarece sunt aplicate în spaţii închise. Se consideră că consumul de energie este scăzut, având valori cuprinse între 0,5 kWh/m3 (sedimentare) şi 4 kWh/m3 (centrifugare). Date operaţionale: Materialele de filtrare se pot îmbâcsi sau degrada în timpol operării. În timpul separării prin centrifugare poate apărea spuma datorită excesului de aer. Austria a raportazt următoarele date operaţionale pentru presarea dejecţiilor de porc: capacitate 4,8 – 5,2 kg/s consum de energie 320 – 380 j/kg conţinut dm realizat 60 – 75% total N separat 22 – 42% Valorile date depind de conţinutul dm al dejecţiilor tratate. [194, Austria, 2001] Aplicabilitate: Capacităţile minime sunt de multe ori 1 m3 pe oră, şi pot fi aplicate în cele mai multe ferme (inclusiv cele mici). Separarea centrifugală este mai costisitoare şi necesită o capacitate minimă, pentru aplicarea economică. Sunt disponibile filtre mobile şi centrifuge care pot fi instalate în diferite locuri în fermă. Costuri: Austria a raportat următoarele date detaliate despre costurile aplicării preselor snec pentru dejecţii de porc descrise în paragraful „date operaţionale”: [194, Austria, 2001] costul de achiziţionare EUR 16000 costurile capitale anuale EUR 2800 costurile operaţionale EUR 0,45/m3

Chapter 4

256 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Costurile raportate de Vito sunt prezentate în tabelul următor.

Tehnică Investiţie (EUR) Costul tratamentului (EUR/m3)

Capacitate (m3/an)

Instalare Scăzut, dar neraportat 1,36 (1994) 2000 (cu floculant)

Presă snec 13139 2,920-03,07 (1992) 1000 – 5000 Filtru de paie 89244 4,21 (1995) 4500 Centrifugă 180966 3,59 (1994) 10000 (10 m3/h) Separator de bandă 76849 3,25 (1988)

Tabel 4.30: costuri pentru diferite tehnici de separare [3,Vito,1998] Forţa de acţionare pentru implementare: Separarea mecanică produce o fracţiune solidă care este uşor de transportat şi/sau est efolosită pentru prelucrare ulterioară, cum ar fi compostare, evaporare şi uscare. Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] 4.9.2 Aerarea dejecţiilor lichide Descriere: Descrierea aerării se află în Secţiunea 2.6.2. Beneficii ambientale: Dejecţiile lichide aerate pot fi folosite pentru a fi aplicate pe păşuni sau pentru antrenarea dejecţiilor în rigole, tuburi sau canale, pentru a reduce emisiile de amoniu în incinte. Azotul din amoniac poate fi îndepărtat complet din dejecţii şi împrăştiat în aer. Efecte cross-media: Descompunerea aerobică a nutrienţilor reduce mirosul neplăcut. Ar putea fi necesari aditivi pentru sedimentarea substanţelor plutitoare. În funcţie de aditivul aplicat, este posibil să se formeze un reziduu greu de sedimentat, după filtrare şi condensare. În aer se emite NH3 şi N2O [174, Belgia, 2001] şi metan [194, Austria, 2001]. Aerarea necesită energie, dar consumul variază în funcţie de echipamentul aplicat şi dimensiunea instalaţiei. S-au raportat valori de 10-38 kWh per m3 de dejecţii lichide. Date operaţionale: Aerarea dejecţiilor de porc poate duce la obţinerea unui produs care este dificil de precipitat şi pentru care ar putea fi necesară o doză de chalk (cretă?). Un factor important este temperatura, mai ales în regiunile mai reci, unde este mai dificil de menţinut nivelul de aerare necesar în timpul iernii. Totuşi, aerarea intermitentă (15 minute / oră) în combinaţie cu o reducere BOD5 realizată de aproximativ 50% realizează o deodorizare bună şi o producţie scăzută de material rezidual [193, Italia, 2001] (cu referire la lucrarea “Managementul dejecţiilor – strategii de tratament pentru o agricultură susţinută”, Burton, Institutul de Cercetări Silsoe, 1997) Aplicabilitate: Există o experienţă largă în ce priveşte această tehnică. Probabil că arearea este folosită mai mult decât compostarea dejecţiilor solide, având în e po tehnică mai simplă decât la compostare, care necesită ca stiva de dejecţii să fie răsturnată. Costuri: Costurile, aşa cum sunt raportate de Finlanda, se situează în domeniul 0,7 – 2 EUR per m3 de dejecţie lichidă în tanc de depozitare, până la 2,7 – 4 EUR per m3 de dejecţie lichidă în tanc de separat. Ferme de referinţă: Această tehnică este aplicată într-un număr de State Membre, cum sunt Finlanda şi Italia. Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] [125, Finland, 2001]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 257

4.9.3 Separarea mecanică şi tratamentul biologic al dejecţiilor de porc Descriere: Dejecţiiloe sunt luate din din depozitul lor sau direct din adăpostul animalelor şi, prin intermediul unei site, instalaţie de sedimentare sau centrifuge, se îndepărtează componentele solide sau nedizolvate. Obiectivele acestei operaţii sunt: să se evite posibila obstrucţie a echipamentelor prin sedimentare şi îmbâcsire în cursul procesului să reducă necesarul de oxigen, şi astfel şi costurile cu energia. Lichidul este pompat într-un tanc de aerare sau bazin unde rămâne 2 sau 3 săptămâni. În bazin, micro-organismele (materia activată) transformă materialul organic în principal în bioxid de carbon şi apă. În acelaşi timp, o parte din azotul organic este transformat în amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante până la nitriţi şi nitraţi. În perioadele anaerobice, în bazine fără aeraţie, nitratul poate fi transformat prin denitrificare în N2. Materia activată şi lichidul curăţat curg apoi din bazinul de aerare într-un bazin secundar, de sedimentare. În acest bazin materialul se depune, iar o parte din acesta se refoloseşte în bazinul de aerare. Reziduul este capturat într-un bazin de depozitare, unde ulterior se va concentra. Acest reziduu concentrat poate fi folosit ca fertilizator (uneori se compostează în prealabil). Beneficii ambientale: Lichidul curăţat (sau efluent) conţine N şi P la un nivel foarte scăzut. El părăseşte bazinul secundar de sedimentare prin revărsare. El poate fi descărcat sau stocat pentru folosirea ca fertilizator pentru sol. Efecte cross-media: Este nevoie de energie electrică pentru a realiza aerarea, pomparea şi pre-separarea solidelor. În locurile unde se aplică acest sistem consumul de energie a fost de 16 kWh/m3 dejecţii brute. Un dezavantaj este că o parte din azotul emis în aer nu este sub formă de N2, ci NH3 sau N2O. Construcţia şi funcţionarea corectă a acestei tenici este foarte importantă pentru a împiedica transferarea problemelor ambientale din apă în aer. De asemenea, trebuie descărcat efluentul, ceea ce în multe cazuri nu este posibil sau permis. Date operaţionale: Sunt disponibile date dintr-o fermă din Brittany cu 250 de scroafe şi 5000 de porci de tăiat pe an cu o producţie de dejecţii de aproximativ 5000 m3. Partea solidă este separată de partea lichidă. Rezultatele în ceea ce priveşte balanţa de masă, cantităţi şi compoziţie a produselor şi costurile instalaţiei pentru separare mecanică şi tratament biologic la această fermă specifică sunt prezentate în Tabela 4.31, Tabela 4.32, Tabela 4.33 şi Tabela 4.34

Intrare Ieşire Componentă Dejecţii Reziduu

cernut Namol Efluent Emisii de aer Total

Masă 1000 57 260 580 103 897 Materie uscată 56 20 21 5 10 46 Suspensii solide 48 0,3 Apă 944 37 239 575 93 851 COD 52 1 BOD 6,6 0,05 N 4,4 0,5 0,7 0,05 3,15 1,25 P2O5 3,3 0,6 2,0 0,4 0,3 3 K2O 3,5 0,2 0,9 1,8 0,6 2,9 Cl 1,9 0,8

Tabel 4.31 Balanţa de masă pentru separarea mecanică şi tratamentul biologic al dejecţiilor de porc [3, Vito, 1998]

Chapter 4

258 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Componentă Reziduu cernut Namol Efluent Emisii de

aer Masă 6 26 58 10 Materie uscată 35 38 9 18 Suspensii solide 0.6 COD 2 BOD 0.8 N 10 16 1 73 P2O5 18 61 11 10 K2O 5 26 50 19 Cl 42

Tabel 4.32 Distribuţia relativă a numărului de componente pentru diferite produse emise [3, Vito, 1998]

Componentă Dejecţii Reziduu cernut Namol Efluent Emisii de

aer Materie uscată 56 350 39 80 8,5 Suspensii solide 48 29 0,5 Apă 944 650 961 920 991,5 COD 52 36 1,8 BOD 6,6 6,1 0,09 N 4,4 8,1 4,2 2,7 0,08 P2O5 3,3 9,9 2,9 7,5 0,6 K2O 3,5 3,4 3,4 3,4 3,0 Cl 1,9 1,9 1,4

Tabel 4.33 Compoziţia dejecţiilor şi a produselor în g/kg [3, Vito, 1998] Sitele îndepărtează o mică masă cu un conţinut relativ ridicat de dm şi al nivelului de fosfat. Reziduul conţine aproximativ 35% materie uscată şi poate fi stocată. Tabelele indică faptul că o mare parte din azot (72%) dispare în mediul înconjurător datorită nitrificării şi denitrificării. Numai aproximativ 1% din azot apare în efluent. Cea mai mare parte din P2O5 este reţinut în materia activată. De notat că sursele de informaţii nu au raportat dacă BOD a fost măsurat pentru o perioadă de 5, 7 sau 20 de zile. Concentraţiile reziduurilor în efluent trebuiesc comparate cu nivelele acceptate local. Este posibil ca împrăştierea pe sol să fie singura utilizare posibilă a efluentului. Cantitatea şi compoziţia diferitelor produse pot varia în limite largi. Cei mai importanţi factori sunt: conţinutul de apă al dejecţiilor diferenţa între tratamente În mod normal tancurile de aerare sunt deschise, iar emisiile de componente gazoase (miros, amoniac, N2O) în aer au valori considerabile. Totuşi, în acest exemplu, emisiile nu sunt cuantificate. Prin acoperrea bazinelor şi extracţia şi tratamentul aerului sau printr-un proces de contros adecvat se pot reduce aceste emisii. Însă este de aşteptat o emisie de N2O. Aplicabilitate: Această tehnică poate fi aplicată atât în fermele noi cât şi în cele deja existente. Din cauza costurilor implicate, ea poate fi aplicată numai în fermele de porci foarte mari. Tehnica se bazează pe aplicarea tratamentelor biologice asupra apelor reziduale municipale şi industriale. Controlul corespunzător al procesului este esenţial, dar poate fi dificil să se facă intern, în fermă, externalizarea poate fi o soluţie. În mod special în zonele reci iarna, temperatura necesară pentru o activitate biologică optimă ar putea fi greu de menţinut. Nivelul amoniului poate creşte, inhibând astfel nitrificarea.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 259

Datorită faptului că există mai multe feluri de dejecţii solide, cum ar fi cele de la porcii pentru tăiat, este de aşteptat ca să se adune cantităţi mari de materie. În practică acest lucru limitează aplicarea acestei tehnici la tratamentul dejecţiilor de la scroafe care nu au un conţinut dm mai mare de 6%. Costuri: Costurile au fost estimate pentru instalaţii din Brittany descrise anterior cu o capacitate de 5 kilotone de dejecţii pe an. Investiţia a fost de 134000 EUR (1994). În tabelul 4.34 sunt prezentate costurile operaţionale (inclusiv suportul tehnologic extern), exclusiv costurile şi recuperarea investitiilor.

Factor de cost Baza costului EUR/tonă de dejecţie Capital 10 ani, 7% 3,6 Întreţinere 3% din investiţie 0,8 Electricitate 16 kWh/t şi 0,08

EUR/kWh 1,3

Suport tehnic 0,4 Total 6,1

Tabel 4.34: costurile de operare estimate pentru o instalaţie pentru separare mecanică şi tratament biologic al deşecţiilor de scroafe cu o capacitate de 5 kt pe an în EUR/tonă de dejecţii. [3, Vito, 1998] Forţă de implementare: Din alte exemple în care s-a aplicat această tehnică a reieşit că sunt de preferat dejecţiile cu un conţinut mai mare de apă. De asemenea, rezultatele cele mai bune s-au obţinut în fermele cu mai mult de 500 de scroafe. Ferme de referinţă: Brittany (Franţa) Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] [145, Greece, 2001] 4.9.4 Compostarea dejecţiilor solide Descriere: Compostarea (vezi Secţiunea 2.6.3) poate fi aplicată după uscarea dejecţiilor proaspete (de la păsări), după separarea mecanică a fracţiunii solide de cea lichidă din dejecţiile de la porci, sau după adăugarea de material organic uscat la o fracţiune umedă relativ solidă. Beneficii ambientale: Aceste beneficii, în termeni de produs fertilizator obţinut, depinde de tipul dejecţiilor, de tehnica de pretratament, de aditivi sau de tehnica de compostare, şi nu pot fi cuantificate în mod general. Efecte cross-media: Compostarea duce la pierderi de nitrogen, potasiu şi fosfor. În condiţii parţial aerobice, cum ar fi stocuri de dejecţii neetanşate, se pierde 10-55% din nitrogen. Cea mai mare parte din acesta se evaporă în aer sub formă de amoniu, şi numai o mică parte rămâne în îngrăşământ. Evaporarea nitrogenului poate fi evitată pein acoperire. Pentru aceasta se poate folosi turba, deoarece acidul sphagnum (Sphagnum fuscum) are o mai bună capacitate de a lega azotul decât alte materiale cum ar fi paiele, rumeguşul, sau aschii. Totuşi turba nu este o resursă refolosibilă, motiv pentru care s-ar putea să nu fie folosită pentru a acoperi stocurile de dejecţii. [190,BEIC,2001] Dacă stiva este pusă pe sol, o parte din nitrogen se scurge în acesta şi apoi se evaporă, iar plantele folosesc o parte din acesta după ce se îndepărtează stiva. În funcţie de cantitatea de apa pluviala, de tipul solului şi de suprafaţa acestuia, o parte din nitrogen poate să se scurgă în apele de suprafaţă sau în cele din adâncime.

Chapter 4

260 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aproximativ jumătate din potasiul din dejecţii se pierde prin compostare. Potasiul se pierde doar prin precipitatii şi aceste emisii pot fi reduse prin intermediul unei acoperiri etanşe a compostului. Copertina previne scurgerile datorate apei de ploaie, dar nu poate împiedica scurgerea apei produsă în compost în pământ. Dacă compostarea se face într-un grajd, se evită scurgerea apei în pământ. Este posibil ca prin compostare să crească mirosul neplăcut, dar este greu de făcut o cuantificare pentru acesta. Date operaţionale: Consumul de energie depinde tehnica de compostare aplicată. În lipsa aerării şi a răsturnării stivelor, consumul de energie este aproape neglijabil. Consumul variază între 5 kWh/tonă numai pentru răsturnare şi 8 până la 50 kWh/tonă pentru instalaţii care aplică şi ventilarea prin sau pe deasupra stivei. Căldura produsă în timpul procesului normal de compostare va produce evaporarea umidităţii în stiva de compost, şi apoi se va împrăştia în vapori de apă. Perioada de compostare trebuie să fie de de 6 sau mai multe luni, dar poate fi scurtată prim amestecare (răsturnare) şi aerare. Aplicabilitate: Procesul este relativ simplu, şi poate fi aplicat pe scară redusă, dar este necesar să se evite procesele anaerobice, care ar putea produce un miros puternic. Dacă este necesar controlul procesului şi reducerea emisiilor, atunci instalaţiile de compostare trebuie să fie mai mari pentru a fi rentabile. Costuri: Costurile depind de scara la care se aplică, şi astfel pot varia foarte mult. S-a dat ca un cost orientativ valoarea 12,4 – 37,2 EUR per tonă de dejecţii. [3, Vito, 1998] Forţa de implementare: Dejecţiile solide compostate produc mai puţin miros, sunt mai stabile, conţin mai puţini patogeni şi sunt relativ uscate. Aceasta permite un transport uşor, fără riscul de a produce îmbolnăviri. [174,Belgia, 2001] Ferme de referinţă: Tehnica este aplicată în câteva din Statele Membre, cum ar fi Portugalia, Grecia şi Suedia. Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] [125, Finland, 2001], [145, Greece, 2001] 4.9.5 Compostarea dejecţiilor porcine folosind scoarta de pin Descriere: Pentru a controla sistemul de compostare şi a obţine o calitate mai bună, se pot adăuga paie sau iarbă pentru a ridica conţinutul de C (carbon?). Scopul aplicării de aditivi este de a creşte porozitatea şi a fixa azotul, reducând astfel mirosul degajat în aer. În acest exemplu, dejecţiile de la păsări sunt amestecate cu scoarta de pin în proporţie de 3/1 ca şi cantitate de dejecţiii/scoarta. În comparaţie cu alte tipuri de substanţe auxiliare, scoarta de pin produce cele mai bune rezultate în ce priveşte nivelul de pH, evaporare de azot şi conţinut de carbon (material organic). Sistemul de compostare se produce la o temperatură de 55-60ºC. Se menţine o porozitate minimă în amestecul dejecţiii/scoarta pentru a avea asigurat nivelul adecvat de oxigen. Efecte cross-media: Emisia de NH3 este considerabilă [174, Belgia, 2001] Date operaţionale: Compostul produs prin adăugarea de scoarta de pin prezintă un procent de 70% de materie organică (pe bază de dm) după 90 de zile. Pierderile de azot se ridică la 35% (pe bază de dm) la 90%, şi această valoare creşte cu 1-2% în următoarele 90 zile. Indicatorul pH a fost sub 8 la 90 zile, şi a atins 7,5% la 180 zile.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 261

Aplicabilitate: Tehnica de compostare este aplicabilă în fermele noi şi în cele existente deja. Este necesar ca materialul aditiv, în acest caz scoarta de pin, să fie din abundenţă. Scoarta trebuie să fie mai întâi uscat şi măcinat înainte de a fi amestecat cu dejecţiile. Costuri: Valoarea costurilor pentru dejecţiile produse de 200000 ouatoare au fost calculate (1977) şi sunt prezentate în tabelul următor:

Factor de cost EUR/tonă de dejecţie prelucrată

EUR/tonă de compost obţinut

Aditiv 2,4 5,4 Muncă manuală 1,2 2,8 Întreţinere şu reparaţii 0,8 1,7 Energie 3,7 8,3 Total 8,1 18,2

Tabel 4.35: Datele de cost penru compostarea dejecţiilor de la păsări pentru 200000 ouatoare prin răsturnare mecanică. Forţa de implementare: A fost o alternativă pentru fertilizatorii folosiţi în mod normal pe piaţa locală.(?) Ferme de referinţă: Nu s-au raportat aplicaţii peste nivel experimental. Literatură de referinţă: [75, Menoyo et al., 1998] 4.9.6 Tratamentul anaerobic al dejecţiilor în instalaţii de biogaz Descriere: Această tehnică a fost descrisă pe scurt în Secţiunea 2.6.4. Beneficii ambientale: Beneficiile pot fi exprimate în termeni de materie uscată redusă organic (30-40% din cantitatea iniţială), producţia de biogaz (25 m3 per m3 de namol) şi concentraţia de metan (65%). În ce priveşte namol, se obişnuieşte să se calculeze o producţie de metan specifică de aproximativ 200 litri per kg de materie uscată (sau aproximativ 6,5 kWh). De aceea. Efectul primar este o reducere de combustibil şi de emisie de CH4. Efecte cross-media: Aplicarea fermentării anaerobice în instalaţii de biogaz are şi un număr de efecte secundare: reducerea patogenilor din dejecţii reducerea emisiilor de miros transformarea azotului în NH3 caracteristici îmbunătăţite pentru separare şi aplicări de tratamente ulterioare o reducere a emisiilor de gaze de seră. Emisiile provin din arderea biogazului în cuptoare sau motoare. Date operaţionale: Pentru a obţine temperatura necesară, dejecţiile trebuiesc încălzite prin folosirea unei părţi din biogazul produs sau prin schimbul de căldură cu lichidul de răcire al motorului cu gaz. În aplicarea la scara unei ferme, nu se aplică totdeuna încălzirea dejecţiilor. Cantitatea necesară de căldură pentru mixere şi pompe este estimată la aproximativ 10-20% din producţia de energie brută a instalaţiei. Gazul este stocat într-un rezervor-tampon înainte de a fi folosit într-un cuptor sau motor cu gaz. Înainte de a fi folosit, trebuie să fie îndepărtat sulful din el printr-o tehnică biologică, absorbantă (cărbune activ sau clorură ferică) sau chimică (stingere) în instalaţii mari.

Chapter 4

262 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitate: Nu există restricţii tehnice în aplicarea în interiorul fermei. Beneficiile cresc odată cu creşterea volumului de namol fermentat. Dimensiunea minimă a fermei, conform literaturii de specialitate (vezi literatura de referinţă) este de 20 LU [194, Austria, 2001]. Pot fi tratate diferite tipuri de dejecţii, dar cele de păsări (grit) necesită în mod frecvent curăţarea şi îndepărtarea din reactor a sedimentelor, în ciuda mixării intensive a biomasei. Costuri: Costurile de investiţie pentru un complex mecanic de tratament anaerobic cu o capaciate de 100 LU se situează în domeniul 180000 – 250000 EUR. Costurile operaţionale anuale (de funcţionare) sunt: suport tehnic: 12500 EUR întreţinere şi reparaţii: 1800 – 2500 (1% din costul de investiţie) asigutare: 450 – 650 (0,25% din costul de investiţie) Profitul anual este: putere generată: 42400 EUR căldură generată: 13300 EUR o îmbunătăţire a valorii dejecţiilor organice (valoarea azotului) 7000 EUR [194, Austria,2001] Forţa de implementare: Preţul ridicat al energiei şi disponibilitatea schemelor de suport financiar pentru o producţie de energie susţinută fac ca această tehnică să fie aplicată. În unele din Statele Membre, folosirea biogazului şi acoperirea depozitelor de dejecţii de prci este stimulată în mod financiar (vezi Italia). Ferme de referinţă: Germania are cel mai mare număr de instalaţii de biogaz interne fermelor (cca. 650 în 1998), dar multe alte ţări au mai puţin de 100, şi câteva au numai puţine astfel de instalaţii. Italia are aproximativ 50 bazine de fermentare cu cost scăzut care folosesc gazul emanat sub copertina depozitelor de namol cu temperatură scăzută. Unele bazine de fermentare anaerobice centralizate, care preiau dejecţiile crescatoriei şi alte deşeuri, au fost construite în unele dintre ţări, de exemplu Danemarca şi Germania. Literatură de referinţă: [17, ETSU, 1998] [124, Germany, 2001] [144, UK, 2000], and: Amon Th.; Boxberger J.; Jeremic D., 2001, “Neue Entwicklungen bei der Biogaserzeugung aus Wirtschaftsdüngern, Energiepflanzen und organischen Reststoffen”, Die 5 Internationale Tagung, “Bau, Technik und Umwelt in der Nutztierhaltung”, 6-7 March 2001, Universität Stuttgard/Hohenheim, ISBN 3-9805559-5-X, pp 140-145. 4.9.7 Sistemul anaerobic lagune Descriere: Această tehnică a fost descrisă în Secţiunea 2.6.5. Tratamentul anaerobic poate fi urmat de un stadiu aerobic final înainte de aplicarea fracţiunii fluide sau deversarea ei.(?) Beneficii ambientale: Beneficiile ambientale ale tratamentului anaerobic depind de calitatea lichidului şi de aplicarea lui după tratament. Scopul propus este de a îmbunătăţi atât calitatea fracţiunii lichide, cât şi a celei solide, pentru a le putea folosi ulterior ca şi fertilizatori. Informaţiile despre lagune anaerobice se referă şi la opţiunile de deversare sau aplicare în situaţii în care altfel am putea avea un impact nedorit asupra mediului. În aceste condiţii se pune întrebarea dacă lagunele anaerobice rezolvă sau măreşte numărul problemelor legate de dejecţii. Efecte cross-media: Din lagune se poate emana miros, ca şi NH3 şi N2O [174, Belgia, 2001]. După separarea fracţiunii lichide rămâne cea solidă, şi aceasta trebuie tratată (adică compostată).

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 263

Pentru separarea fracţiunii solide şi pomparea lichidului între bazine este necesară energie. În unele din Statele Membre, sunt folosite diferenţele de înălţime naturală pe teritoriul ţării pentru a face la lichidul să curgă prin forţa gravitaţională dintr-o laguna în alta. La sfârşitul separării, rămâne o fracţiune de lichid care trebuie îndepărtată. Date operaţionale: Se consideră că sistemul laguna este uşor de implemetat. În generalo instalaţie separă mecanic fracţiunea solidă. Partea lichidă poate rămâne într-o altă laguna pe o perioadă de până la un an. Etapa aerobică finală este opţională, şi în consecinţă unele instalaţii au componentă de aerare, iar altele nu. Se poate face o analiză a lichidului în diferite stadii ale tratamentului. Aplicabilitate: Lagunele anaerobe pot fi aplicate în ferme cu un număr mare de animale şi cu suficient teren pentru lagune, care să permită toate etapele tratamentului. Această tehnică este potrivită pentru capacităţi mari. De observat că temperatura necesară pentru procesul anaerobic face ca această tehnică să nu fie cea mai potrivită pentru zonele care au ierni reci. Costuri: Costurile variază în funcţie de caracteristicile geografice ale solului şi de dimensiunea instalaţiei. Forţa de implementare: Legislaţia asupra apelor uzate aplicate pe sol sau deversate în apele de suprafaţă a contribuit la folosirea de lagune anaerobe în unele din Statele Membre, cum ar fi Portugalia şi Grecia. Ferme de referinţă: Ferme din Portugalia, Grecia şi Italia. Literatură de referinţă: [145, Greece, 2001] 4.9.8 Evaporarea şi uscarea dejecţiilor de porci Descriere: Mai întâi, dejecţiile sunt măcinate şi amestecate. Folosind un schimbător de căldură, dejecţiile sunt încălzite la 100ºC prin condensare (?) şi menţinute la această temperatură timp de aproximativ 4 ore, în care se produce degajarea de gaze. Se degradează toată spuma formată. Gazele sunt prelucrate ca produs secundar. În etapa următoare, dejecţiile sunt aduse într-un uscător şi apoi comprimate (1,4 bar). Toţi vaporzz de apă sunt comprimaţi, ceea ce ridică temperatura la 110ºC. Aceşti vapori fierbinţi sunt folosiţi în schimbul de căldură, şi astfel uscarea dejecţiilor se produce folosind căldura senzitivă a vaporilor. Între dejecţii şi vapori se află un perete tubular subţire în care sunt condensaţi vaporii înainte de a fi evacuaţi. Beneficii ambientale: Permite uscarea dejecţiilor de porci numai cu un consum de energie scăzut cu emisii scăzute în aer şi apă. Efecte cross-media: Aplicarea compresiei mecanice a vaporilor are un consum scăzut de energie de aproximativ 30 kWh per tonă de apă evaporată. Date operaţionale: Produsele acestei tehnici sunt dejecţii pulverizate cu conţinut dm de 85% şi un efluent, care este reziduul condensat. Acesta are un conţinut scăzut de N şi P şi are un COD mai mic de 120 mg/l. Acest sistem este afectat de eterogenitatea dejecţiilor, de formarea spumei şi de coroziune. Aplicabilitate: Sistemul a fost dezvoltat pentru aplicarea în ferme mari. Capacitatea maximă este de 15-20 m3 pe zi. Se poate aplica în fermele noi sau în cele existente. Costuri: Costurile instalării, (exclusiv clădirea) au fost estimate la 160000 – 200000 (1994). Costurile de operare au fost calculate la 2,3 EUP per m3.

Chapter 4

264 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Factor de cost Baza costului EUR/m3 (1994) Investiţie Instalaţie de 15 – 20 m3 10000 Energie 30 kWh 1,3 Componente suplimentare 0,6 Asistenţă tehnică 0,4

Tabel 4.36 Costurile pentru o instalaţie de evaporare şi uscare a dejecţiilor de porci cu capacitate de 15 – 20 m3 pe zi [3, Vito, 1998] Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] 4.9.9 Incinerarea dejecţiilor de păsări Descriere: Instalaţia descrisă are o capacitate de 0.5 tone dejecţii (55%dm) pe oră şi lucrează 5000 ore pe an. Dejecţiile sunt încărcate automat din depozit într-o primă cameră de combustie la o temperatură de 400ºC. De aici, amestecul gaz/cenuşă intră într-o a doua cameră de combustie. În aceasta, amestecul este încălzit rapid , în 3 secunde, până la o temperatură de 1000 - 1200ºC sub alimentare controlată de oxigen. Ca rezultat al temperaturii înalte, toate componentele mirositoare sunt eliminate. Gazul flue fierbinte părăseşte a doua cameră de combustie şi merge într-un schimbător de căldură, în care apa este îcălzită la o temperatură de aproximativ 70ºC. Apa caldă este folosită pentru încălzirea podelei a două camere cu pui de ingrasat cu o suprafaţă de aproximativ 5000 m2. Beneficii ambientale: Beneficiul acestei tehnici este producerea unei cenuşe care poate fi folosită ca fertilizator şi a apei calde care poate fi folosită pentru încălzirea încăperilor, scăzând astfel consumul de combustibil fosil. Efecte cross-media: După ce s-a pornit instalaţia, nu mai este necesar combustibil suplimentar pentru a incinera dejecţiile datorită concentraţiei dm care este de 55%. Fluxurile de gaz uzat sunt eliberate în atmosferă printr-un filtru de praf tip Teflon. Acest filtru reduce concentraţia de praf din gaz de la 1000 la 30 mg/m3. Praful separat este adăugat la cenuşa rămasă în camerele de combustie. Mirosul emanat este scăzut datorită temperaturii înalte. Emisiile de SO2 sunt reduse datorită creta adăugat. Date operaţionale: Materia primă folosită sunt dejecţiile puilor de ingrasat cu un conţinunt dm de 55% şi un conţinunt scăzut de paie. Pentru fiecare ciclu de producţie aproape o tonă de talaş este împrăştiată pe suprafaţa podelei adăpostului de 5000 m2. Pentru a fixa componentele sulfuroase se mai adaugă doar o mică cantitate de creta în dejecţii. Din acest amestec, numai 10% rămâne după incinerare. Acest reziduu poate fi vândut ca fertilizator. În exemplul raportat a fost construită o instalaţie cu o capacitate potenţială de dejecţii de 200000 pui de ingrasat. Dacă ar opera la întreaga capacitate, instalaţia ar putea incinera 500 kg dejecţii pe oră. Însă instalaţia funcţionează la capacitate redusă, prelucrând dejecţii de la 130000 pui de ingrasat, tratând 6-7 tone pe zi, caz în care este nevoie de energie suplimentară pentru încălzire.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 265

Aplicabilitate: Instalaţia poate fi făcută în fermele noi sau în cele existente deja. Capacitatea poate fi ajustată în funţie de cantitatea de dejecţii de prelucrat. Nu s-au raportat limite de aplicabilitate în ce priveşte dimensiunea fermei. Costuri: Costurile sunt prezentate în tabelul următor:

Factori de cost Cost(EUR/tonă) Investiţia (inclusiv filtrele) 205751 Numai filtrele de praf 76847 Costuri operaţionale (capital, întreţinere) 45860 Recuperata (energie economisită şi dejecţii) -59494

Tabel 4,37: Costurile pentru incinerarea internă a dejecţiilor de păsări [3, Vito, 1998 Costurile depind de materialul folosit, şi pot fi mai mari dacă se folosesc materiale mai durabile. Costurile operaţionale şi cele recuperate se calculează la nivelul unui an şi dau o balanţă pozitivă. O instalaţie care funcţionează aproximativ 5000 ore pe an şi prelucrează 2,5 kilotone de dejecţii, are per ansamblu un cost de 18 EUR/tonă de dejecţii, conform datelor de mai sus. Costurile depind nult de aplicarea tratamentului cu fluxurile de gaz. Acestea ar putea fi prea mari pentru aplicarea la nivel de fermă. Ferme de referinţă: Aplicat în Germania. Literatură de referinţă: [3, Vito, 1998] 4.9.10 Aditivi pentru dejecţiile de porci Sursă: [196, Spania, 2002] Descriere: Dintre toţi aditivii descrişi în Secţiunea 2.6.6, numai cei pentru schimbarea proprietăţilor fizice ale dejecţiilor pentru a-i face mai uşor de manipulat, cum ar fi agenţii biologici, sunt folosiţi în mod curent la nivelul fermei, şi în cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Aceşti aditivi nu sunt nocivi, şi nu s-au semnalat efecte cross-media semnificative. Prin folosirea lor s-a obţinut un produs mai fluid, fără cruste superficiale, reducerea părţilor solide solubile în suspensie, cu o stratificare redusă. Totuşi aceste efecte nu au fost demonstrate pe deplin în toate cazurile (comparabile). Aplicarea aditivilor poate face ca să fie mai uşor şi mai rapid de curăţat gropile de dejecţii, ducând astfel la economisirea apei şi a energiei consumat.În plus, produsul fiind mai omogen, face ca folosirea lui în agricultură să fie mai facilă (adică mai bună dozare). Beneficii ambientale: O administrare mai bună a produsului în interiorul fermei poate fi realizată datorită omogenităţii acestuia, pentru dozare şi împrăştiere pe sol. Volumul produsului este mai mic, folosind mai puţină apă la curăţarea gropilor. În unele cazuri se observă şi o scădere a emisiilor de amoniu. Costuri: Costurile pot varia puternic, dar cele mai multe produse comerciale vândute în aceste zile sunt între 0,5 şi 1 EUR per porc. Efecte cross-media: Este posibilă o economie de energie şi de apă, datorită consumului mic al maşinilor de curăţat. Ferme de referinţă: Sunt multe astfel de obiective înregistrate în Europa. Multe din Statele Membre folosesc această tehnică în mod frecvent. Literatură de referinţă: [202, Institute of Pajisti cu iarba and Environmental Research, 2000]

Chapter 4

266 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

4.10 Tehnici pentru reducerea emisiilor rezultate din aplicarea

ingrasamintelor pe terenuri Cele mai comune tehnici aplicate sunt: imprastierea pe sol a dejectiilor lichide (amestec de dejectii cu ape din precipitatii, ape de spalare, asternut din grajd sau resturi de furaje etc), a dejectiilor solide si a apelor uzate. Cantitatile de elemente emise, cum er fi N, P si K sunt in functie de cantitatile de ingrasaminte (composturi) si de concentratia de nutrienti. Cantitatile si concentratiile pot fi reduse prin aplicarea tehnicilor nutritionale si prin utilizarea eficienta a apei (sectiunile 4.2 si 4.3). Acestea cresc ca rezultat al reducerii emisiilor in aer, prin aplicarea, asupra dejectiilor colectate si asupra sistemelor de stocare, a tehnicilor de reducere (sectiunile 4.5, 4.6 si 4.8). Tehnicile au fost dezvoltate pentru tratarea acestor deseuri organice inaintea aplicarii lor pe sol. Scopul acestor tehnici este acela de a reduce cantitatea de deseuri organice aplicate si impactul asupra factorilor de mediu, in timpul si dupa aplicarea lor, sau de a produce un fertilizator de buna calitate (sectiunea 4.9). Tehnicile de reducere a emisiilor datorate fertilizarii organice a solului pot fi impartite in doua categorii: 1 tehnici de reducere a emisiilor dupa sau ca o consecinta a fertilizarii; acestea privesc emisiile in sol si in ape de suprafata si subterane (N, P etc.) si in aer; 2 tehnici de reducere a emisiilor care apar in timpul activitatii de fertilizare; acestea sunt in mod predominant emisii in aer (ammoniac si miros) si zgomot. In practica, distinctia intre aceste doua tehnici nu este foarte clara, deoarece aplicarea uneia dintre tehnicile de reducere intr-o categorie, conduce la scaderea efectelor si in cealata. 4.10.1 Imprastierea echilibrata a ingrasamintelor pe terenurile disponibile Descriere: Emisia, in sol si in apele de suprafata, datorata aplicarii ingrasamintelor (composturilor), poate fi prevenita prin corelarea ratei de aplicare cu cerintele solului, exprimate in functie de necesarul de nutrienti al solului si vegetatiei. Rata aplicarii este raportul intre concentratia de nutrienti din ingrasaminte (composturi), volumul acestora si suprafata disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). In general, cerinta de P2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai scazuta decat cea de N, insa nivelul acestora este echivalent in dejectiile de la porci si in gunoiul din adapost; astfel, o fertilizare echilibrata va include atat aport de N cat si de P, insa in asa fel incat sa se evite saturarea progresiva cu fosfor a solului. Aportul de nutrienti in sol si vegetatie este complex si dependent de sol, de conditiile meteorologice din timpul aplicarii, de anotimp si de tipul de iarba sau de recolta. In mod ideal, pentru a preveni aplicarea unui exces de nutrienti, nu mai trebuie aplicate ingrasaminte (composturi) pana cand solul/recolta vor permite. Avand date concentratia de nutrienti si volumul ingrasamantului, se poate determina macheta cerintei cantitative de nutrienti pentru combinatia cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata maxima de aplicare a N si P poate modifica tipul de sol, care la randul sau poate avea impact asupra productiei septelului (inclusiv a numarului de animale care pot fi crescute). Instrumentele (vezi si sectiunea 2.7) care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizarii solului sunt:

• balanta nutrientilor din sol; • evaluarea sistemului, a numarului de animale pe terenul disponibil.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 267

(vezi si sectiunea 2.7). Balanta nutrientilor calculeaza diferenta intre intrarile si iesirile totale de nutrienti in si respectiv din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balantei necesare scopurilor nationale. Aceata arata orice exces de nutrienti aplicati (N si P) si ofera indicatii asupra efecientei nutrientilor utilizati in sectorul agricol. Calculele dau indicatii referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor naturale si ale altor deseuri organice, la depunerile atmosferice de azot si fixarea biologica a acestuia, precum si la utilizarea culturilor. La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor mineralelor care intra si ies din sistemul de productie animala, corelata cu aplicarea tehnicilor de management nutritional. Aceasta indica eficienta nutrientilor utilizati. Urmatorul pas este utilizarea nivelului de nutrienti necesar culturii pentru calcularea ariei disponibile imprastierii ingrasamantului organic. Evaluarea numarului de animale in functie de terenul disponibil este o abordare mai pragmatica si este aplicata, de exemplu, in Italia, Portugalia si Finlanda. Comunitatea Europeana a calculat balanta si Standardele de productie a azotului pentru diferite categorii de animale si le-a prezentat in referintele date: [195, CE, 1999]. Beneficiul pentru mediu dobandit: Este dificil de estimat efectul utilizarii balantei nutrientilor asupra solului. Tinta este sa se evite acumularea unui exces de nutrienti in sol, datorita aplicarii ingrasamintelor (composturilor). Cateodata, este posibil, ca in mod deliberat sa se cauzeze un exces temporar de nutrienti, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe acelasi teren. Efectele cross-media: Echilibrarea nutrientilor poate reduce costurile de mediu pentru solul si apele subterane contaminate datorita aplicarii, intr-un timp mai indelungat, a unui exces de nutrienti. Ca rezultat a aplicarii unor concentratii mai scazute, utilizarea balantei nutrientilor in sol va afecta de asemenea si alte emisii asociate cu aplicarea ingrasamintelor (composturilor), cum ar fi emisiile in atmosfera (amoniac). Aplicabilitate: Balanta nutrientilor este utilizata pentru calcularea scenariului national pentru reducerea intrarilor de nutrienti prin ingrasaminte (composturi) (si alte surse). Ea va putea furniza date privind recomandariile pentru instrumentele politice de reducere a incarcarii cu nutrienti. Recomandarile vor influenta aplicarea tehnicilor utilizate pentru reducerea concentratiilor de nutrienti si vor incuraja dezvoltarea noilor tehnici de aplicare. Administrarea mineralelor este dirijata in cel putin un stat membru si poate fi considerata ca un sistem derivat din balanta nutrientilor, care insa va fi utilizata la nivel de ferma. Aplicarea ei va necesita cunostinte detaliate despre cantitatea de hrana, concentratia de nutrienti, caracteristicile productiilor de animale si o analiza a productiei de ingrasaminte (composturi). Acest tip de administrare este aplicat in agricultura, dar unul dintre efectele inverse (drawbacks) este considerat a fi cantitatea de munca administrative si timpul necesar tinerii evidentei tuturor datelor. Evaluarea numarului de animale in functie de terenul disponibil este mai mult un instrument pragmatic. Costuri: Costurile pot fi abordate in doua moduri: (1) costuri asociate cu sarcinile administrative ale aplicarii balantei mineralelor in agricultura si (2) costuri asociate cu efectele aplicarii balantei mineralelor , in corelare cu cantitatea de ingrasamant ce se distribuie in alta parte. Costurile din a doua categorie au fost estimate sa creasca cu 60% sub aplicarea “CAP 2000” si a balantei mineralelor.

Chapter 4

268 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Modalitati de implementare: In Olanda, aplicarea balantei mineralelor a fost facuta obligatory prin legislatie. Desemnarea “Zonelor vulnerabile la nitrati”, definite in Directiva Nitratilor (91/676/EEC) a promovat o crestere a utilizarii balantei nutrientilor (balanta N). Ferme de referinta: In Olanda este aplicat sistemul balantei mineralelor. Evaluarea numarului de animale in functie de terenul disponibil este aplicata, de exemplu, in Italia, Portugalia si Finlanda. Literatura de referinta: [7, BBL, 1990], [40, MAFF, 1998], [27, IKC Veehouderij, 1993] [195, EC, 1999] 4.10.2 Schemele de protectie a apelor subterane Descriere: Componentele schemei de protectie a componentelor apei subterane, aplicate in Irlanda sunt: vulnerabilitatea la contaminare a unei arii; definitia surselor si resurselor de apa subterana (acvifere), care impreuna definesc zonele de protectie a apei subterane; raspunsul unei locatii la activitatile potential poluatoare, in functie de anumiti factori, cum ar fi riscul (hazardul) si categoria acviferului. Beneficiul pentru mediu dobandit: Prin definirea vilnerabilitatii unei arii, se previne contaminarea apelor subterane cu N, P, K, poluanti microbieni sau metale. Schemele sunt considerate ca instrumente (cum ar fi indicatii despre distantele la zonele vulnerabile), care pot directiona imprastirea pe zone mai putin vulnerabile si definirea managementului corespunzator. Interferentele efectelor (cross-media effects): Aplicarea schemelor de protectie a apei subterane este, probabil, pentru restrangerea suprafetei de teren pe care este permisa aplicarea ingrasamantului si pentru a face in asa fel incat sa se controleze cresterea nivelului productiei de ingrasamint peste cantitatea care poate fi aplicata. Daca prin aplicarea schemelor de protectie a apei subterane va fi oportuna dezvoltarea, in paralel, a unui program, care sa se ocupe de caile posibile de tratare a excesului de ingrasamant, cum ar fi tratamentul in agricultura (on-farm), asa cum s-a discutat in sectiunea 4.9. Aplicabilitatea: Schemele pentru apa subterana pot fi aplicate ori de cate ori exista un risc potential de contaminare a apei subterane. Modalitati de implementare: Schemele au fost dezvoltate pe baza legislatiei nationale si europene din domeniul protectiei apei subterane. Ferme de referinta: Schemele de protectie a apei subterane sunt aplicate in cateva regiuni din Irlanda. Literatura de referinta: [60, EPA, 1999] 4.10.3 Managementul imprastierii pe terenuri a ingrasamintelor, asa cum este aplicat in

Marea Britanie si Irlanda Descriere: Managementul imprastierii pe terenuri a ingrasamantului (compostului) tine cont de balanta nutrientilor si de schemele de protectie a apelor de suprafata si subterane. El combina urmatoarele aspecte:

• aplicarea pe arii potrivite • definirea si observarea zonelor tampon • orarul potrivit pentru aplicare

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 269

• definirea concentratiei aplicate. Codurile de practica ne sfatuieste sa infiintam un plan de aplicare si sa facem distinctie intre diferitele etape ale planificarii [44, MAFF, 1998]. In prima etapa, sunt alese ariile potrivite. Sunt excluse terenurile, pe care nu se vor imprastia oricand ingrasaminte (composturi), sau pe care este un risc considerabil de impact (apa pluviala), cum ar fi pantele abrupte sau imprejurimile sensibile la miros. Zonele tampon trebuiesc definite si observate, in special pentru a evita contaminarea surselor de apa sau a incintei fermei. Se aplica reguli specifice, cum ar fi distantele minime (50 – 100 m) fata de izvoare, fantani sau foraje. Aceste distante cresc cand izvoarele sau fantinile de mica adancime sunt in aval. In etapa a doua, cantitatea de nutrienti furnizata de ingrasamant (compost) trebuie sa fie stabilita in functie de capacitatea terenului pe care se aplica si cu cerintele viitoarelor culturi agricole. Concentratia aplicata (kg/ha) va trebui sa fie stabilita in functie de suprafata terenului disponibil si de cerintele culturilor (sau a vegetatiei), de nutrientii din culturi si de alte ingrasaminte (composturi) organice sau fertilizatori chimici aplicati. In majoritatea rapoartelor, sau facut referiri la ??? (the leaching) de nitrati si un maxim de 250 kg de azot total/ha/an, care este recomandat pentru terenurile din afara zonelor vulnerabile la nitrati . Aceasta cantitate poate fi mai scazuta acolo unde cantitatea de fosfor este un factor limitativ. Perioada (the timing) de aplicare tinteste la optimizarea utilizarii nutrientilor disponibili din ingrasamant (compost). Ingrasamantul (compostul) va fi imprastiat cat mai aproape posibil inainte de dezvoltarea maxima a culturii, in asa fel incat, aceasta sa preia maximul de nutrienti. A treia etapa, estimeaza riscul de poluare datorat fertilizarii si are scopul de a minimiza impactul (apa pluviala). Terenul cu un risc ridicat de impact (apa pluviala) (inundabile, cu cursuri de apa, etc.) trebuie evitat. Limitile concentratiei aplicate sunt propuse la 50 m3/ha, pentru dejectiile lichide (amestec de dejectii cu ape din precipitatii, ape de spalare, asternut din grajd sau resturi de furaje etc) si la 50 tone/ha, pentru dejectiile uscate (composturi), (in Regatele Unite ale Marii Britanii) pentru terenurile cu risc crescut. Pentru sectorul de crestere a pasarilor, aceasta inseamna de obicei 5 – 15 tone/ha. Conditiile meteo si sezonul de crestere a culturilor trebuiesc luate in considerare cand se planifica tratamentul. Aplicarea ingrasamantului (compostului) trebuie evitata in perioadele secetoase si cu vant, cum ar fi lunile de vara. Oricum, in unele zone, unde sunt ierni grele si cu precipitatii abundente, solul are o capacitate redusa de suportabilitate si va compacta ??? (compact) mai repede in aceste perioade, deci va fi nevoie sa se profite de sezonul uscat. Ingrasamantul (compostul) nu va trebui aplicat pe terenuri acoperite cu zapada sau inghetate, pe terenuri care sunt “crapate”???, sau care au fost asanate cu un an in urma. Pentru a reduce pierderile si pentru a profita de calitatile de fertilizant ale ingrasamantului (compostului), acesta va trebui sa fie aplicat chiar inainte de inceperea dezvoltarii culturii. De exemplu, in UK, aplicarile tarzii din perioada iarna-primavara sunt recomandate pentru utilizarea maxima a azotului. Cele mai multe plangeri despre mirosurile neplacute de la ferme sunt legate de fertilizarea solului. Urmatoarele puncte trebuie avute in vedere inainte de aplicarea fertilizarii:

• nu raspanditi dupa-amiaza sau in week-end – uri, cand oamenii sunt probabil acasa, doar daca este absolut necesar

• acordati atentie directiei vantului in relatie cu locuintele invecinate • evitati raspandirea in conditii de temperatura si umiditate ridicata • utilizati sisteme de imprastiere, care minimizeaza emisia de praf sau de stropi fini • efectuati o slaba cultivare a terenului, la nu mai mult de 24 de ore dupa aplicarea

ingrasamantului (compostului). Beneficiul pentru mediu dobandit: Planificarea aplicarii ingrasamantului (compostului) reduce emisia de mirosuri, pierderea de nutrienti in timpul ??? (leaching) si ??? (apa pluviala).

Chapter 4

270 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Aplicabilitate: Managementul aplicarii ingrasamantului (compostului) poate fi realizat fara limitari sau cerinte. Planificarea aplicarii va trebui sa joace un rol in planificarea unei noi unitati si sa ia in consideratie oricare limitary care exista deja. Costuri: Se considera ca aplicarea planificata a ingrasamantului poate sa reduca costurile decat sa genereze costuri. Procedurile legale, din vecinatatea zonelor rezidentiale si protejate impotriva poluarii cursurilor de apa, pot fi evitate prin planificarea adecvata a aplicarii. Ferme de referinta: Unele ferme din UK si Irlanda utilizeaza “Codul de Buna Practica”, care descrie managementul deseurilor. Literatura de referinta: [1, EPA, 1996; 2, EPA, 1996], [45, MAFF, 1998; 43, MAFF, 1998; 44, MAFF, 1998], [51, MAFF, 1999; 49, MAFF, 1999; 50, MAFF, 1999] 4.10.4 Sistemul de aplicare a ingrasamantului Descriere: Azotul este mai bine pastrat in timpul stocarii si raspandirii dejectiilor lichide decat lantul de manipulare a dejectiilor solide. Pentru a reduce pierderile, care sunt mai mari in timpul imprastierii, sunt utilizate urmatoarele sisteme de aplicare a amestecurilor lichide (descrise in sectiunea 2.7, cu exceptia injectarii la presiuni ridicate):

• distribuitor de joasa presiune (low-presure broadcast spreader) • banda de imprastiere • sabot remorcat • injector (fanta deschisa) • injector (fanta inchisa) • injectare la presiune inalta • irigatii • incorporare

Tehnicile de la 1 la 5 sunt sisteme de imprastiere pentru amestecuri lichide, care se potrivesc la o cisterna cu vacuum ori de pompare, sau utilizate cu un sistem dublu descris in sectiunea 2.7. Irigatoarele cu auto-propulsie nu pot fi utilizate cu injectoare. Injectarea la presiune inalta este mentionata aici, dar nu s-a acumulat pana acum prea multa experienta si nu s-au raportat informatii detaliate. Incorporarea este o tehnica care implica cuprinderea in aratura a ingrasamantului (compostului) imprastiat, prin tehnicile 1-3 si necesita utilaje suplimentare. Incorporarea poate fi facuta cu diferite echipamente, cum ar fi discurile sau cultivatoarele, in functie de tipul si conditiile solului. In mod normal, incorporarea este realizata de o a doua persoana, care lucreaza cu plugul, dar poate fi facuta si de o singura persoana: in fiecare caz, terenul fertilizat (incarcatura unei cisterne = rezervor) este incorporat inainte de reincarcarea cisternei. Incorporarea poate fi de asemeni realizata prin injectarea directa sau prin echipamente de incorporare montate pe cisterna (vezi figura 2.43). Un rezumat al caracteristicilor (beneficiile pentru mediu dobandite, interferenta efectelor, date despre operare, aplicabilitate, costuri) sistemului de distributie a amestecurilor lichide (excluzand irigatoarele, din cauza lipsei de date) este prezentat in Tabelul 4.38 si cateva note sunt adaugate in text. Sectiunea 2.7.3 descrie urmatoarele trei tipuri importante de imprastietoare, utilizate pentru raspandirea ingrasamantului solid:

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 271

imprastietor rotativ (rota spreder) imprastietor cu descarcare prin spate (rear discharge spreder) imprastitor pentru dublu scop (dual purpose spreader). Ultimele doua demonstreaza performante superioare in distributia uniforma. Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac datorate raspandirii pe teren a ingrasamantului solid, factorul important nu este tehnica de imprastiere, ci incorporarea. Beneficiul pentru mediu realizabil: Emisiile variaza in functie de continutul in materie uscata a amestecului lichid, de conditiile meteo dominante, de tipul de sol si de starea culturii. Interferentele efectelor (cross-media effects): Energia necesara pentru transportul cisternelor (rezervoarelor) va depinde de volumul transportat, de starea solului si de panta. Reducand pierderile de ammoniac prin imprastirea pe teren nu se reduc numai emisiile in aer si ape subterane, ci, in acelasi timp, se creste cantitatea de azot disponibil pentru vegetatie si cultura. Cateva rapoarte descriu un numar de tehnici aplicate pentru reducerea emisiilor din timpul imprastierii pe teren, care se concentreaza pe reducerea emisiilor de azot si ammoniac in aer. Date despre operare: Vezi tabelul 4.38. Conditiile din timpul aplicarii afecteaza foarte mult performantele tehnicilor. Reducerea emisiilor va creste cu marirea infiltrarii in sol a amestecului lichid. Aceasta poate fi intensificata prin diluarea amestecului sau prin indepartarea componentelor solide. Dilutia necesita apa si determina un volum mare pentru a fi aplicat, cu toate acestea indepartarea solidelor necesita manipularea frectiunii solide si a fractiunii lichide. Cu cat este mai mare acuratetea aplicatiei cu atat mai redus este continutul de materie uscata a namolului, astfel necesitand separarea inainte ca namolul sa se aplice. Aplicabilitatea: Trebuie sa se tina cont de un numar de factori la determinarea aplicabilitatii fiecarei tehnici. Acesti factori includ: • tipul si conditia solului (adancimea solului, continutul de pietre, umiditatea, conditiile de

transport) topografia (panta, marimea campului, uniformitatea terenului) • tipul de dejectii si compozitia (namolul lichid sau dejectiile solide). Unele tehnici sunt aplicabile in domenii mai mari decat altele. Intrucat dejectiile sunt distribuite prin tehnicile 3 – 5 totusi prin conducte inguste, ele nu se preteaza pentru namoluri foarte vascoase sau pentru cele care contin cantitati mari de material fibros (de ex. paiele), chiar daca majoritatea masinilor incorporeaza un dispozitiv pentru taierea si omogenizarea dejectiilor. Tehnicile de injectare sunt foarte eficiente, insa ele nu lucreaza bine in zone putin adanci, soluri pietrose, care ar duce la prejudicierea pasunilor si ar creste riscul de eroziune in sol. Toate tehnicile pot fi aplicate pe teren arabil, insa integrarea este limitata la terenurile inverzite permanent. De asemenea, integrarea directa la adancime mai mare poate avea un efect negativ de infiltrare a nitratilor in directia panzei freatice. Rezultatele cercetarii asupra beneficiilor in sensul obtinerii de cereale au fost neechivoce sin u au putut contribui la selectarea tehnicilor de aplicare. Datele operationale: Actualmente in Olanda, tehnica de incorporare a dejectiilor intr-un interval 4 ore este aplicata in mod obisnuit. O buna potrivire a logisticii (capacitatea de imprastiere a rezervoarelor si capacitatea de integrare) este un factor foarte important pentru realizarea integrarii in 4 ore. In acest caz, in timp ce un rezervor se incarca cu namol lichid, persoana responsabila cu integrare are timp sa-si faca treaba. Este o practica uzuala detinerea unui plan logistic bun, de exemplu in perioada recoltei, pentru cereale sau grane, este o practica buna combinarea descarcarii recoltei combinate sau a altor masinarii pentru grane cu transportul cerealelor sau a altor grane cate depozite, intr-un timp scurt. [197, Netherlands, 2002]

Chapter 4

272 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In alte State Membre, integrarea intr-un interval de 4 ore este gandita a fi dificil de organizat deoarece fermerii nu detin in proprietate masinariile necesare si nu dispun de personal suficient. Fermierii au nevoie astfel sa se bazeze pe contractori si de aceea programarea operatiilor nu se afla complet sub controlul lor. Costurile: Costurile de investitie a sistemelor de imprastiere a namolului variaza considerabila in functie de fiecare masica, fie daca acestea au control hydraulic/electric, axe simple/duble sau alte accesorii. Autocisternele de namol construite sa li se poata atasa remorci, vor fi dotate cu sasiu mai puternic sau punti speciale in comparatie cu autocisternele simple de transport a namolului. Costurile de investitie pentru tehnicile de imprastiere, altele decat cele de referinta (imprastietor) nu include costuri aferente sistemului remorcat pentru transportul namolului. Preturile pot varia considerabil si pot fi adaugati EUR 13000 sau mai mult. Costurile anuale de operare depind de rata de aplicare pe hectare si se bazeaza pe utilizarea contractantilor. [9, UNECE, 1999] Stimulii de implementare: Aplicarea face subiectul cadrului legislativ, de ex. in Olanda se solicita integrarea in timpul imprastierii (adica in 4 ore). [197, Netherlands, 2002] Fermele de referinta: Toate tehnicile sunt aplicate in Europa. Literatura de referinta: [9, UNECE, 1999] [10, Netherlands, 1999] [49, MAFF, 1999; 51, MAFF, 1999] [197, Netherlands, 2002]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 273

Injector Integrarea

Caracteristici Imprastiet

or de referinta

Imprastietor banda (furtun remorcat) Papuc remorcat Fanta deschisa

(putin adanc) Fanta inchisa

(adanc) Imediat (<4 hrs.)

In cadrul aceleiasi zi de

lucru

Reducerea emisiilor de NH3 (%) referinta

30 (pajisti cu iarba; iarba <10 cm)

30 (teren arabil)

40 (pajisti cu iarba)

60 (pajisti cu iarba)

80 (in principal teren

arabil and pajisti cu iarba)

80 (teren arabil)

40 (namol) 60 – 70 (solid de

porci) 90 (solid de

pasari) (teren arabil)

Cantitatea de materie solida

Pana la 12 % pana la 9 % pana la 6 % pana la 6 % pana la 6 % slurry and solid

manure slurry and solid

manure

Aplicabilitatea

panta (cisterne <15 %, umbilical <25 %), nu este pentru namol vascos sau care are un continut ridicat de paie, marimea si forma terenului, posibilitatea aplicarii la cereale in crestere, intre randuri.

panta (cisterne <20 %, umbilical <30 %), nu e pentru namol vascos, forma si marimea terenului, inaltimea ierbii de aprox 8 cm

panta <12 %, limitarile pentru tipul de sol si conditii, fara namol viscos

panta <12 %, limitarile pentru tipul de sol si conditii, fara namol viscos.

Doar pentru teren care poate fi cultivat usor

Doar pentru teren care poate fi cultivat usor

Necesita separarea sau taierea nu pana la 6 % no

over 6 % yes da da da

Munca depusa relativa Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü Ü

Uniformizarea in latimea de imprastiere 4 4 (simpla)

444(avansata) 444 444 444

Prejudicierea cerealelor 44 444 444 444 444

Costuri de investitii, indicatorii (103 EUR per 10 m3)

18.6 11.4 a) 11.4 a) 8.6 a) 21.4 a)

Costuri operationale, indicatorii (in EUR per m3) b)

fara info 0.7. 1.3 2.5 2.5

Namol porci 1.05 Namol porci 1.47 Dejectii ouatoare 3.19 Dejectii pui de carne 6.19

ca anterior

Chapter 4

274 November 2002 ML-IJ/EIPPCB/ILF_BREF_FINAL

a) doar sistemul de aplicare, necesita in continuare costuri suplimentare pentru transportul de namol b) vezi taxe pentru observatii

Table 4.27: Caracteristicile pentru patru sisteme diferite de distribuire a namolului si tehnicile de integrare [10, Netherlands, 1999] [49, MAFF, 1999; 51, MAFF, 1999] [9, UNECE, 1999]

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 275

4.10.5 Sisteme de irigare cu rata redusa pentru apa murdara Descrierea: Apa uzata este considerate a fi toata apa din ferma care contine reziduuri de apa de la curatenie (camere suplimentare) sau din alte instalatii sau apa pluviala din curtea fermei si in general are un nivel ridicat de BOD (1000 – 5000 mg/l). Irigatia cu cantitate mica este aplicata in fermele din UK pentru a aduce apa murdara pe suprafetele de teren daca terenul disponibil este potrivit. Aceleasi restrictii asupra imprastiereii se aplica si pentru imprastierea namolului. Aceasta tehnica utilizeaza rezervoare de sedimentare sau bazine pentru colectarea apei uzate inainte ca aceasta sa fie pompata pe teren. Particulele se pot sedimenta pentru a proteja sistemul de colmatare sau indepartarea solidelor poate fi facuta chiar prin masina respectiva. Aceasta fractiune va trebui depozitata permanent. Apa este pompata de la depozite si adusa pe o conducta care merge spre o stropitoare sau irigator mobil, care pulverizeaza apa pe teren.

Figura 4.42: Exemplul de sistem de irigare cu cantitate scazuta [44, MAFF, 1998] Beneficiul de mediu: Se considera a avea beneficii prin evitarea intrarii apei murdare in sistemul de canalizare sau evacuarea ei in apele de suprafata. Oricum, irigarea cu cantitate mica poate fi realizata in limita capacitatii a solului receptor si ar trebui sa indeplineasca regulile generale al unui bun management de imprastiere (sectiunea 4.10.3). Efectele colaterale: este necesara energie pentru a opera sistemul. De aceea trebuie sa fie disponibil teren suficient. Oricum s-ar putea reduce cantitatea de teren necesar imprastierii namolului. Poate rezulta mirosul in timpul imprastierii, iar conditiile meteorologice si ale solului trebuie luate in considerare. Datele operationale: Sistemul necesita un debit suplimentar de siguranta pentru a stoca apa aparuta in exces fata de capacitatea sa (in cazul ploilor torentiale). Pompa trebuie conceputa pentru presiunea solicitata, in functie de distanta fata de sistemul de stropire si de activitatea din interiorul sistemului. Capacitatea este variabila si adaptata la volumul mediu preconizat. Aplicabilitatea: Este de preferat ca terenul sa fie sufficient in apropierea fermei, deoarece se evita sa se utilizeze conducte lungi pe distante mari. Sistemul de stropier va trebui mutat cu regularitate pentru a preveni contaminarea solului. Sistemul necesita o intretinere regulate

Chapter 4

276 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

pentru a preveni colmatarea conductelor si pentru a preveni mirosul provocat de resturile colectate in sistem. Fermele de referinta: Se aplica la scara larga in UK. Literatura de referinta: [44, MAFF, 1998] 4.11 Tehnici de reducer a emisiilor de zgomot S-au inregistrat putine informatii despre tehnicile de reducere a emisiilor de zgomot provenite de la fermele de crestere intensiva. Zgomotul in continuare nu este considerat o problematica de importanta ridicata pentru mediu, insa pentru zonele rurale care devin simtitor mai populate, zgomotul (si mirosul ) poate deveni relevant. In acelasi timp, nivelurile de zgomot reduse de pe amplasament sunt considerate a fi relevante pentru productia de animale, acestea necesitand un mediu linistit si pajnic. In general, reducerea de zgomot poate fi realizata prin: • Planificarea activitatilor in conditiile fermei • Utilizand bariere naturale • Aplicand echipament cu generare de zgomot redus • Aplicarea masurilor tehnice la echipamente (limitat) • Aplicarea masurilor aditionale de reducere a zgomotului. Impactul activitatilor cu niveluri de zgomot potential ridicate poate fi redus considerabil prin evitarea weekendurilor si noptilor. De asemenea ar trebui evitate deranjarea nenecesara a animalelor in timpul hranirii si de asemenea si transferul in interiorul adapostului, dearece aceste momente duc in general la cresterea nivelurilor de zgomot. Oricum, este mai putin stresant pentru pasari sa fie transferate noaptea. De aceea prinderea pasarilor si transportul lor are loc deseori noaptea sau dimineata devreme [183, NFU/NPA, 2001]. In sistemele de ventilare, ar trebui introduse, acolo unde se poate, ventilatoare cu zgomot redus. Radiatia de zgomot creste cu diametrul si viteza rotorului. Pentru un anumit diametru, ventilatorul de viteza mica provoaca un zgomot mai mic decat ventilatoarele de viteza mai mare. Pentru a reduce emisiile de zgomot de la masinarii si annexe, este posibil ca in anumite cazuri sa se adopte masuri pasive de reducere a zgomotului (incapsularea sau panouri antifonice, de ex. facute din baloti de paie care absorb si dezintegreaza sunetul radiat). Dispozitivele de atenuare a sunetului in coloane cu aer uzat nu s-au dovedit a fi de succes, deoarece acestea devin ineficiente rapid ca urmare a depunerilor de praf. Potentialele tehnici de control sau reducere a emisiilor de zgomot provenite de la cateva activitati pe amplasametnul fermei, sunt descrise in sectiunile de mai jos. 4.11.1 Controlul zgomotului de la suflantele de ventilare Descrierea: Ventilatoarele pot fi cauza plangerilor si pentru ca acestea deseori functioneaza mai mult sau mai putin continuu, pe timp de zi si noapte, in lunile mai calde (vara). Prin alegerea sistemului sau echipamentului: O metoda de eliminare a zgomotului de la ventilatoare este de a aplica sistemele de ventilatie naturale, inclusiv ACNV (Automatically Controlled Natural Ventilation), care de asemenea au beneficii asupra energiei. O gama larga de factori de productie si buna stare guverneaza

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 277

aplicarea sistemelor cu ventilatie naturala, insa aceste sisteme nu sunt aplicabile peste tot. Problema sistemelor ACNV este aceea ca ele nu permit un control exact al miscarii aerului in adaposturile animalelor. Ventilatoarele pot fi selectate pentru a reduce zgomotul. Ventilatoarele de viteza mare cu motoare in 2 timpi ar trebui evitate deoarece ele tind sa fie foarte zgomotoase. Suplimentar, dimensiunile mai mici ale acestor ventilatoare sunt de asemenea asociate cu deschideri mai mici si capace cu o rezistena mai mare la fluxul de aer. In general, cu cat este mai incet ventilatorul cu atat mai putin zgomot va fi produs. In special pentru pasari, capacele si deschiderile pentru aer pot fi concepute cu o suprafata suficienta pentru a evita caderile nenecesare de presiune. In anumite circumstante, zgomotul de la ventilator poate fi redus prin amortizoare la intrare. Tipul aerului uzat in ferme face ca aceasta optiune se se potriveasca doar pentru sistemele de ventilare presurizate, care nu se utilizeaza de obicei. Prin concept si constructie: Localizarea ventilatoarelor este un factor semnificant. Utilizarea ventilatoarelor de nivel redus pe peretii laterali va fi mai eficienta in vederea reducerii propagarii zgomotului din interiorul cladirilor decat unitatile montate pe acoperis, deoarece zgomotul poate fi absorbit mai bine de structura cladirii sau de sol sau vegetatie. Pentru fermele de pasari, ventilatoarele de nivel redus poate de asemenea sa faciliteze controlul prafului, insa ele pot fi mai putin eficiente la dispersia mirsoului decat ventilatoarele de nivel ridicat. Rezistenta sistemului afecteaza ventilatorul si performanta sistemului de ventilare. Instalatiile ventilatorului ar trebui concepute cu suprafete adecvate de intrare si iesire pentru a asigura o performanta optima. Un concept eficient va permite un numar minim de ventilatoare pentru a actiona in cladiri. Deflectoarele de iesire a ventilatoarelor si cosurile sunt capabile sa reduca zgomotul. Acestea trebuie construite rigid din material lemons sau din plastic prefabricat in acest scop sau GRP. Utilizarea unei foi metalice nerigide, care poate sa vibreze, ar trebui sa fie evitata. Caracteristicile unei structuri de cladire influenteaza zgomotul. Formarea zgomotului in interiorul si in afara cladiri este determinate de proprietatile ei de absorptie. Suprafetele ce reflecta usor cauzeaza niveluri de zgomot formate de reflectii multiple. In contrast, suprafetele dure precum balotii de paie, absorb sunetul. Padurile si gardurile vii absorb zgomotul de la halele ce adapostesc porcii. O centura lata de pomi plantati va reduce si zgomotul si sunetul generat de vant. Reducerea zgomotului este relativ scazuta la aprox. 2 dB pentru 30 m de plantatie. Prin masuri operationale: Pentru ventilatia minima solicitata pentru adaposturile de pasari, un numar mic de ventilatoare operate continuu este mai putin perceput decat un numar mare de ventilatoare care lucreaza intermitent pentru a atinge acelasi randament de ventilare. O crestere de 3 dB ca rezultat a unui numar dublu de ventilatoare in functionare va fi foarte semnificat cu nivelurie de zgomot de fond din timpul noptii, aflate sub 30 dB. Beneficiile de mediu realizate: vezi tabelul 4.39.

Categoria Masura de reducere Efectul reducerii (dB(A))

Tehnic Ventilarea naturala variabil Ventilare cu zgomot redus fara info

Chapter 4

278 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Utilizarea reductoarelor de zgomot fara info

Proiectare si constructie Peretii laterali cu nivel redus fara info Bariera de vegetatie/gard viu 2

Operational Un numar mic/ operararea continua 3

fara info : no data

Table 4.28: Efectul de reducere al diferitor masuri pentru zgomot Efectele cross-media: Aplicarea ventilatoarelor cu zgomot redus, masurile de concept pentru reducerea rezistentei fluxului de aer si masurile operationale (operarea intermitenta) poate reduce consumul energetic. Oricum, ventilatoarele montate cu nivel redus sunt considerate a fi mai putin eficiente decat ventilatoarele montate pe acoperis astfel incat sa fie solicitata o capacitate a ventilatorului suplimentara. Suplimentar, s-a raportat ca ventilatoarele montate pe perete, cu nivel redus, provoaca mai mult miros in jurul unitatii decat ventilatoarele montate pe acoperis cu “inele pentru ploaie”. Aplicabilitate: Noile hale pentru porci si pentru pasari ar trebui sa ia in considerare avantajele sistemelor antifonice de nivel redus si ventilatoarele montate lateral si barierele acustice. Aplicabilitatea sistemelor naturale de ventilare ar trebui de asemenea sa fie luate in considerare. Literatura de referinta: [68, ADAS, 1999] and [69, ADAS, 1999] 4.11.2 Controlul zgomotului de la activitatile discontinue din activitatile de pe

amplasament Descriere: Multe activitati din ferma sunt desfasurata intr-un mod discontinuu. Masurile de reducere a emisiilor de zgomot de la aceste activitati sunt relationate in general cu o programare adecvata si localizare atenta a activitatii pe amplasamente. Masurile se aplica urmatoarelor activitati: Prepararea hranei: Instalatiile de morarit de pe amplasament si instalatiile de preparare a hranei mixte sunt o sursa de zgomot. Nivelurile externe tipice de 63 dB(A) au fost masurate, morile prezentant o cauza particulara de luat in considerare. Morile sunt deseori automate astfel incat ele pot fi utilizate in timpul orelor de noapte pentru a reduce costurile operationale prin utilizarea electricitatii pe timp de noapte, la costuri reduse “nemaxime”. Daca pot rezulta plangeri atunci aceasta optiune ar trebui luata in considerare. S-ar putea sa fie necesar ca morile si alte echipamente zgomotoases sa se ingradeasca in interiorul unui spatiu izolat sau a unei cladiri. Unitatile principale de generare a zgomotului, precum morile cu ciocane si transportoarele pneumatice, ar trebui operate la momentul in care zgomotul de fond este cunoscut a fi cel mai ridicat. Utilizarea echipamentului de transport al hranei: Transportatoarele pneumatice genereaza zgomot foarte mare. Zgomotul poate fi redus prin minimizarea lungimii de transfer pe conducte astfel incat puterea instalata sa fie mica. Sistemele de capacitate mica, care opereaza mai mult, genereaza mai putin zgomot per total decat uitatile mari de capacitate mai mare. Transportatoarele, inclusive snecul, produc cel mai putin zgomot atunci cand sunt pline de material. A se evita ca transportatoarele sau snecurile sa functioneze goale, fara incarcatura. Furnizarea hranei:

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 279

Multe unitati nu prepara hrana pe amplasament. Livrarea hranei pe un amplasament se face de obicei pneumatic in silozuri. Zgomotul de la vehiculul de livrare provine de la: • Vehiculele ce se misca in jurul amplasamentului • Echipament transportor pneumatic. Impactul acestor surse de zgomot poate fi minimizat prin: 1. amplasarea buncarelor de hransa sau silozurilor de depozitare cat de departe posibil,

aceasta fiind practica din punct de vedere rezidential si al sensibilitatii 2. organizarea amplasarii buncarelor de furaj pentru a reduce transportul cu vehicule pe

amplasament 3. evitarea distantelor lungi de transport, si reducerea numarului de curbe de pe conductele

fixe astfel incat sa fie atinse rate maxime de descarcare (reducerea duratei zgomotului). Operatii de hranire a unitatilor de porcine: Nivelurile de zgomot din interiorul halelor cu porci poate varia foarte mult. Ca de exemplu, nivelurile maxime de zgomot de 97 dB si mai mari au fost masurate in apropierea halelor de porci care asteptau hrana. Acest zgomot este asociat deseori cu hranirea manuala sau sistemele zgomotoase de transportare a hranei la momentul hranirii. Aceste maxime de zgomot animal poate fi redus prin utilizarea sistemelor mecanice adecvate pentru hranire. Daca hranirea se face manual atunci porcii trebuie tinuti in serii mici (separate de alte serii) sau, daca zgomotul este inevitabil, hrana ar trebui alimentata la momentul existentei nivelurilor de zgomot de fond inalte. Alimentatoarele pot fi utilizate in forma de palnii, care pot fi umplute la moment diferite de hranire. Palnia este apoi golita instant la momentul programat pentru hranire astfel incat porcii sa nu mai fie stimulati inainte de hranire pentru a da nastere la zgomot si neliniste. Alimentatoarele pasive independente pot fi utilizate la unele unitati de crestere, ele reducand mult stresul si minimizand zgomotul. Pentru instalatiile noi de hranire, aceasta ar trebui considerata ca o optiune preferata. Pentru amplasamentele unde zgomotul de hranire cauzeaza in continuare o problema, este esential ca, acolo unde este practic, toate usile si toate deschiderile majore a cladirilor de porci sa fie inchise la momentul hranirii. Livrarea combustibilului: Pentru a reduce efectul zgomotului de la cisternele de livrare, rezervoarele de depozitare a combustibilului ar trebui amplasate cat mai departe posibil, in mod practic fata de alte proprietati precum zonele rezidentiale. Amplasarea rezervoarelor de combustibil la pozitia in care adaposturile de crestere se afla intre depozitul de gaz/pacura si alte proprietati, poate reduce propagarea sunetului. Manipularea balegarului si dejectiilor provenite de la fermele de porcine: 1. sistemele de indepartare cu racleta a balegarului include deseori un numar mare de porti

de-alungul pasajelor razuite. Aceste porti si alte accesorii la care au acces porcii ar trebui concepute si mentinute in asa fel incat porci sa nu poata sa zgaltaie portile si accesoriile lor.

2. ariile interioare acoperite razuite indica cateva probleme ca urmare a zgomotului facut

de vehiculul cu racleta, rezultat in cadru structurii

Chapter 4

280 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

3. ariile razuite din afara cladirilor ar trebui pastrate la un minimum pentru a reduce zgomotul de la tractoarele de razuit ce opereaza in afara

4. ariile de balegar si dejectii ar trebui amplasate in mod ideal la marginea

amplasamentului, cat mai departe posibil de casele din apropiere. Structura cladirii ar trebui organizata, acolo unde este practic, astfel incat punctele de umplere a rezervoarelor cu dejectii sa fie amplasate pe partea cladirilor indepartate de granita ampasamentului sau de proprietatile rezidentiale. Aceasta utilizeaza efectul dat de distanta si de calitatea cladirii de a reduce sunetul, absorbind si deflectand zgomotul.

5. spalatoarele cu presiune si compresoarele genereaza un zgomot considerabil si ar trebui utilizat in mod normal in interiorul cladirilor. Utilizarea lor in afara, de ex. pentru a curata vehiculele, ar trebui evitata pe amplasamente sensibile. Acolo unde este posibil, masinile ar trebui saplate intr-un loc acoperit in zone indepartate de cladirile rezidentiale si de alte proprietati sensibile.

Manipulara balegarului si dejectiilor din fermele de pasari: 1. Cand se curate halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara cladirii ar trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista sufficient spatiu frontal, atunci remorcile ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.

2. Se va asigura mereu ca incarcatoarele si tractoarele sunt bine intretinute. Se va acorda

atentie deosebita manipularii sistemelor de exhaustare si a amortizoarelor acustice. 3. instruirea si formarea personalului in operarea incarcatoarelor poate fi semnificanta

pentru a reduce zgomotul masinilor 4. pentru constructiile noi, se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru

manipularea dejectiilor si produselor, astfel incat, acolo unde este practice, manevrarea masinilor sa fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum zonele rezidentiale.

5. in unele unitati producatoare de oua, dejectiile sunt transferate direct pentru a separa

hala de depozitare. Aceasta permite ca remorcile sa fie incarcate in principal in cadrul cladirilor.

6. Benzile transportoare utilizate pentru manipularea dejectiilor sunt o sursa de zgomot,

prin scartaieli si pocnituri. Acestea ar trebui amplasate, cat de mult posibil, in cadrul structurii cladirilor. Acolo unde acestea trec intre cladirii, lungimea acestei portiuni trebuie sa fie cat de scurta posibila, iar zgomotele sa fie absorbite de bariere precum balotii de paie sau chiar panouri permanente. Benzile transportoare pline complet reduc vibrarea si zgomotul. Acestora n-ar trebui sa li se permita sa functioneze goale.

6. spalatoarele sub presiune si compresoarele genereaza zgomot si ar trebui utilizate in mod

normal in interiorul cladirilor. Utilizarea acestora in exterior pentru a spala masinile ar trebui evitata pe amplasamentele sensibile. Ori unde este posibil, masinile ar trebui spalate intr-un spatiu acoperit si in locuri indepartate fata de cladirile rezidentiale si proprietatile sensibile.

Efectele cross-media: Se preconizeaza ca unele masuri sa reduca cerintele energetice. Aplicabilitatea: In cazul unor ferme noi, multe dintre masurile de pe amplasament pot fi aplicate ca parte din planificarea amplasamentului. In cazul acesta ar trebui utilizate limitele naturale. Pentru sistemele existente, poate fi posibila tehnic realocarea activitatilor insa

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 281

realocarea constructiilor masive, precum halele pentru animale, poate fi limitata, avand in vedere ca aceasta necesita investitii ridicate. Masurile legate de practica si planificarea in timp a operatorului pot fi aplicate oricand, pentru ambele tipuri de ferme, noi si existente. Literatura de referinta: [68, ADAS, 1999] and [69, ADAS, 1999]. 4.11.3 Aplicarea barierelor de zgomot Descrierea: Controlul zgomotului provenit de la un amplasament poate fi realizat utilizand barierele. Acestea sunt cele mai eficiente impotriva zgomotului de frecventa inalta. Lungimile de unda lungi, zgomotul de frecventa joasa vor trece pe langa sau peste bariere. Barierele trebuie sa fie absorbante dpdv acustic, daca nu acesta va fi reflectat. Bancurile de pamant pot fi utilizate pentru a combina efectul de bariera cu absorptia vegetatiei, si pot fi utile atunci cand sunt construite de-alungul limitelor halelor cu porcine. Balotii de paie pot fi utilizati ca niste bariere de zgomot inalte temporare, eficiente ca urmare a grosimii si masei si datorita suprafetei lor a absorbante. Balotii de paie nu ar trebui utilizati in sau langa halele de porcine, unde poate creste riscul de incendiu sau unde consecintele unui incendiu ar reprezenta un pericol mare porci sau lucratorii din ferma. Gardurile inalte, solide de lemn reduc propagarea zgomotului.Acestea ar putea fi amplastae in varfurile bancurilor de pamant pentru a creste peste tot inaltimea obstacolelor. Beneficiile de mediu realizate: Reducerea realizabila depinde de tipul de bariere. Aplicabilitatea: Barierele pot fi aplicate in orice situatie. Situatia locala va determina daca este aplicabila o bariera structurala precum gardurile de lemn sau banucurile de pamant. Literatura de referinta: [68, ADAS, 1999] and [69, ADAS, 1999]. 4.12 Tehnicile de tratare si depunere permanenta a reziduurilor, altele

decat dejectiile si carcasele Tipurile de reziduuri rezultate din fermele de crestere intensive si din modurile in care sunt tratate aceste reziduuri, au fost descrise in sectia 2.10. In mai multe rapoarte, managementul deseurilor se refera la separarea reziduurilor in categorii pentru reutilizare, tratare pe amplasamentul fermelor sau care la final trebuie depozitate permament. Deseurile care trebuie sa fie depozitate permanent in alta parte, pot fi separate in continuare, permitand tratarea in afara amplasamentului. O cerinta importanta pentru un astfel de plan de management al deseurilor este un mod de colectare si indepartare a reziduurilor eficient dpdv al costurilor. Deseurile pot fi impartite in doua categorii: • Reziduuri lichide • Reziduuri solide. 4.12.1 Tratarea reziduurilor lichide Referitor la reziduurile lichide, amestecul de apa uzata si namol urmat de tratarea in continuare sau tratarea separate prin irigarea de intensitate redusa, reprezinta o practica uzuala. Reducerea emisiilor de la aceste tehnici este descrisa in sectiunea 4.10.

Chapter 4

282 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Unele actiuni pot fi aplicate pentru a reduce cantitatea si riscul prezentat de apa uzata de pe amplasament. Apa din precipitatii din curtile neacoperite, ariile de alimentare exterioare si platformele cu dejectii, ar terbui colectata si utilizata. Atunci cand se dimensioneaza capacitatea de depozitare a dejectiilor lichide si apei uzate din dejectii, volumul apelor din precipitatii ar trebui luat in considerare cu potrivirea la volumul mediu de precipitatii si la aria implicata, mai putin pierderile prin evaporare. Este permis ca apa necontaminata de pe acoperisuri si drumuri, sa fie exhaustata local sau evacuate in rigole de drenare sau evacuari principale. Ar trebui considerata orice posibilitate de reutilizare (ca de ex. de la curatire) care implica colectarea si depozitarea separata. Apa uzata menajera si apa uzata sanitara (apa de spalare si de la dus, toaleta si bucatarie) pot fi evacuate fie prin sistemul local de canalizare sau colectat si transportat pe alte cai sau altfel tratat (de ex. prin instalatiile de tratare conectate la canalizarea amplasamentului) urmate de evacuarea directa in apele de suprafata. Consumul de apa si acumularea de apa uzata pot fi reduse semnificant daca se utilizeaza metode de curatare uscata cu curatatoare cu jet. Doar permitand utilizarea agentilor de curatare testati si dezinfectantilor se poate reduce riscul provenit de la apa uzata. 4.12.2 Tratarea reziduurilor solide Descrierea: Exista cai variate de depozitare permanenta a reziduurilor solide. In general, incinerarea reziduurilor (a materialelor de ambalat si a plasticului) pe teren nu este considerate o tehnica in sensul ecologic, chiar daca mai este permisa in mai multe locuri. Incinerarea este un proces dificil de controlat iar temperaturile ar putea sa nu atinga nivelurile pentru o incinerare propice, rezultand emisii in aer a substantelor aferente arderii incomplete (de ex. substante periculoase). Ar putea fi o optiune de a incinera deseurile pentru a furniza energie pentru incalzire, insa nu au fost inregistrate date care sa permita o evaluare in acest sens. Nu ar trebui permisa incinerarea plasticului, cauciucului, anvelopelor si a altor materiale pe teren deschis. Ingroparea pe amplasamentul fermei sau depozitarea permanenta a deseurilor este foarte practicata si poate fi o optiune pe termen scurt, insa nu serveste scopului pe termen lung. Pot aparea contaminatii ale solului si panzei freatice, in functie de caracteristicile reziduurilor ingropate. Economiile initiale ale costurilor se pot transforma in poveri financiare, de ex. pentru curatarea si reabilitarea amplasamentului. Reziduurile ingropate includ materiale de constructii, precum placile de la acoperis facute din azbo-coiment. Exista o constientizare a faptului ca ambele, arderea pe teren deschis si ingroparea ar putea sa fie singurele optiuni pentru unele reziduuri in absenta unor alternative adecvate de depozitare permanenta. Se preconizeaza ca aceste practici se vor sfarsi ca urmare a reglementarilor de mediul. Se sugereaza sa se urmareasca asa numita Cea Mai Buna Practicabila Optiune de Mediu (Best Practicable Environmental Option (BPEO)). Aceasta abordare urmareste cadrul ierarhic al deseurilor (reducerea, reutilizarea, recuperarea, depozitarea permanenta) si aplica principiile proximitatii (tratarea deseurilor cat de aproape posibil) si al precautiei (aplicarea imediata a masurilor de cost-efectivitate pentru a preveni degredarea mediului). In acest cadru, au fost revizuite urmatoarele optiuni de pe amplasament: • Reutilizarea reziduurilor • Compostarea reziduurilor • Recuperarea energetica.

Chapter 4

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 283

Re-utilizarea se concentreaza asupra ambalajelor reutilizabile. Sunt foarte limitate posibilitatile de compostare a reziduurilor pe amplasament, altele decat dejectiile; ambalarea secundara cu carton reprezinta cea mai mare oportunitate. Recuperarea energetica include arzatorele de pacura deja aplicate, insa se pot utiliza si alte materiale cu tehnologiile de recuperare energetica nou dezvoltate. Nu au fost inca raportate tehnici aplicate in mod tipic in cresterile intensive de pasari si porcine. Beneficiile de mediu realizate: Vor exista beneficii de mediu variate insa acestea depind de tipul de reziduuri si de modul in care este tratat. Optiunile pentru reutilizarea, colectarea sau tratarea centrala vor reduce necesitatea de a incinera sau depozita permanent reziduurile sau de a stoca reziduurile in timpul colectarii (fapt care ar duce la probleme precum mirosul sau contaminarea solului prin apa pluviala). Aplicabilitatea: In aplicarea celor mai bune optiuni practice de mediu, fermierii vor depinde de disponibilitatea infrastructurii adecvate pentru logistica in vederea depozitarii permanente a reziduurilor ne-utilizabile sau a reziduurilor ce nu pot fi reutilizate in ferma. Lipsa de informatie, constientizarea scazuta si costurile ridicate ale echipamentului fac dificila aplicarea tehnicilor de tratare a reziduurilor pe amplasament. S-a raportat faptul ca este necesara mai multa cercetare pentru a creste aplicabilitatea. Costurile: Exista unele costuri aferente tehnicilor aplicate de tratare. In particular, incinerarea si depozitarea reziduurilor vor trebui lua in considerarea intensificarea cerintelor legislative care duc la cresterea costurilor pentru aplicarea si operarea acestor tehnici. Costurile pentru alte moduri de depozitare permanenta sau recuperare includ: • Costurile de colectare si transport • Costurile de depozitare si recuperare • Taxele de depozitare pe terenuri (daca se depoziteaza pe terenuri). Costurile fermierului vor depinde de un numar de factori, inclusiv: • Amplasarea fermei si distanta fata de instalatiile aferente • Cantitatea reziduurilor • Natura si clasificarea reziduurilor • Metoda finala de tratare • Cerinta pietei pentru materiale secundare. Stimulul pentru implementare: Se preconizeaza ca reziduurile agricole vor fi luate in considerare ca deseuri industriale din ce in ce mai mult. Cerintele regasite in diferite directive legate de deseuri, precum Directiva Europeana pentru Depozitarea permanenta pe Terenuri si Directiva de Incinerare a Deseurilor, vor forma stimulii de schimbare a tratarii reziduurilor agricole. Alti stimuli care influenteaza schimbarea din tratarea reziduurilor sunt considerate a fi cererile din partea distribuitorilor si consumatorilor, cresterea ingrijorarii publicului asupra impactului de mediu si cel asupra sanatatii umane si asupra produselor, cresterea costurilor pentru depozitarea permanenta si aplicarea principiului dezvoltat prin Directivele UE ca “poluatorii platesc”. Literatura de referinta: Cele mai multe informatii pot fi gasite in raportul britanic despre caile managementului durabil al deseurilor agricole [147, Bragg S and Davies C, 2000].

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 285

5 CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE Pentru intelegerea acestui capitol si a continutului lui, atentia cititorului este atrasa catre prefata acestui document si in special catre a cincea sectiune a prefatei.: “ Cum sa intelegem si sa utilizam acest document”. Tehnicile si emisiile aferente si/sau nivelurile de consum sau nivelurile intervalurilor, prezentate in acest capitol, au fost evaluate printr-un process iterative ce implica urmatoarele etape: • Identificarea aspectelor cheie de mediu pentru sector: emisiile de ammoniac in aer, azot si

fosfor, emisiile de fosfor in sol, in apa de suprafata si in apa subterna si aspectele de mediu aferente, precum emisiile de miros pulbere si utilizarea energiei si apei

• Examinarea celor mai relevante tehnici pentru a aborda acele aspecte cheie • Identificarea nivelurilor de performanta pe mediu, in baza datelor disponibile in Uniunea

Europeana si la nivel mondial. O caracteristica a acestui sector este aceea ca unii parametrii sunt monitorizati regulat in vederea emisiilor in mediu. Tipic, nivelul amoniacului a fost utilizat ca indicator masurabil pentru a evalua efectivitatea tehnicii. In evaluarea BAT, oricum TWG a luat in considerate multe alte impacturi potentiale de mediu, ce necesita gandirea expertilor, acolo unde nu exista date disponibile.

• Examinarea conditiilor in care sunt realizate aceste performante de mediu; precum costurile, efectele colaterale cross-media, principalii stimuli de implementare.

• Selectarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) si emisiile aferente si/sau nivelul de consum pentru acest sector in sens general, conform articolului 2(11) si anexei IV din Directiva.

Rationamentul expertilor Biroului European IPPC si Grupul Tehnic de Lucu relevant (TWG) a jucat un rol cheie in fiecare dintre aceste etape si in felul in care informatia a fost prezentata aici. In baza acestei evaluari, tehnicile si pe cat posibil nivelurile de emisie si consum aferente BAT sunt prezententate in acest capitol fiind considerate a fi adecvate in sector per ansamblu si in multe cazuri reflecta performanta actuala a unor instalatii din sector. Acolo unde sunt prezentate nivelurile de consum si emisie “associate celor mai bune tehnici disponibile”, se va intelege ca acele doun niveluri reprezinta performanta de mediu care ar putea fi anticipata ca rezultat al aplicarii, in acest sector, a tehnicilor descrise, pastrand in minte balanta costurilor si avantajelor inerente din cadrul definitiei BAT. Oricum, ele nu sunt nici valori limita de emisie si nici valori limita de consum si nici nu ar trebui intelese asa. In unele cazuri ar putea fi posibil tehnic sa se realizeze niveluri mai bune de emisie si consum ca urmare a costurilor implimcate si a consideratiilor colaterale cross-media, insa nu sunt considerate BAT pentru sector in ansamblul sau. Oricum, astfel de niveluri pot fi considerate justificate in mai multe cazuri specifice unde exista forte speciale de implementare. Nivelurile de emisie si consum aferente cu BAT vor trebui vazute impreuna cu oricare conditie de referinta specificata (de ex. perioadele de mediere). Conceptul de “niveluri aferente BAT” descrise mai sus este acela de a-l distinge de termenul “nivelul realizabil” utilizat in alta parte a documentului. Acolo unde nivelul este descris ca find “realizabil” utilizand o tehnica particulara sau o combinatie de tehnici, aceasta ar trebui inteleasa ca nivelul este preconizat a fi atins intr-o perioada de timp substantiala intr-o instaltie bine intretinuta si operata sau printr-un proces utilizand acele tehnici. Acolo und este disponibil, datele legate de costuri au fost prezentate impreuna cu descrierea tehnicilor in capitolul precedent. Aceasta da o indicatie bruta asupra magnitudinii costurilor implicate. Oricum costurile actuale ale tehnicii aplicate vor depinde puternic de situatia specifica, de exemplu, taxe si de caracteristicile tehnici ale instalatiei respective. Nu este posibil sa se evalueaze complet in acest document asemenea factori specifici amplasamentului. In absenta datelor legate de costuri, concluziile asupra disponibilitatii economice a tehnicilor sunt trase din observatiile asupra instalatiilor existente.

Chapter 6

286 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Se intentioneaza ca BAT general in acest capitol sa fie puncte de referinta fata de care sa se analizeze performanta curenta a instalatiei existente sau sa evalueze o propunere pentru o noua instalatie. In acest caz ele vor fi luate la determinarea conditiilor adecvate “bazate pe BAT” pentru instalatie sau in realizarea regulilor generale din art. 9(8). Se prevede ca instalatiile noi sa poata fi proiectate a realiza niveluri chiar mai bune decat nivelurile generale BAT prezentate aici. De asemenea se va lua in considerare ca instalatiile existente vor putea evolua in directia nivelurilor BAT sau si mai mult, fiind subiectul aplicabilitatii tehnice si economice a tehnicilor in fiecare caz. While the BREFs do not set legally binding standards, they are meant to give information for the guidance of industry, Member States and the public on achievable emission and consumption levels when using specified techniques. The application of techniques and the appropriate limit values for any specific case will need to be determined taking into account the objectives of the IPPC Directive and the local considerations. Pentru a completa aceasta introducere generala, paragrafele de mai jos introduct aspecte specifice sectorului, evaluarea BAT, si va oferi un ghid asupra cum sa se citeasca acest capitol. Impactele principale de mediu legate de emisiile de amoniac in aer, emisiile de azot si fosfor in sol, apa de suprafata si panza freatica si rezultatul dejectiilor animale. Masurile de reducere a emisiilor nu sunt limitate la cum sa se depoziteze, trateze sau sa se imprastie dejectiile pe terenuri, ci cuprinde masuri de luat de-alungul intregului lant de etape, inclusive etapele de alimentare si adapostire, urmate de tratarea depozitului de dejectii si in final imprastierea pe teren. Pentru a preveni ca beneficiile masurilor obtinute la inceputul lantului de etape sa fie anulate prin proasta administrare a dejectiilor intr-o etapa ulterioara, este important sa se aplice conceptul BAT. Conceptul de BAT pentru o ferma inseamna mereu aplicarea unei bune practici agricole si masurile nutritionale impreuna cu BAT in proiectul adapostului. Suplimentar, BAT in reducerea consumului de apa si energie poate fi de asemenea relevant. Depozitarea dejectiilor si procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei sunt surse de emisie care, acolo unde se aplica BAT are loc o reducere importanta a emisiilor. Chiar si dupa aplicarea masurilor nutritionale si procesarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor, in continuare vor exista dejectii (de ex. dejectii tratate) ce se vor imprastia pe teren. Pentru aceasta activitate, BAT include instrumente de management si alegerea echipamentului. Oricum, avand in vedere variatia climatului local in Comunitate si legat de preferintele locale pentru crestere si sacrificare a animalelor respective, exista o anume indoiala daca o tehnica de adapostire bine aplicata intr-o tara va fi la fel de viabila sau efectiva intr-o alta tara. Este o realitate a acestui sector, anume ca multe sisteme de adapostire sunt dezvoltate si testate in cadrul diferitelor tari si nu au fost analizate in afara acestora. Ar putea fi complet gresit sa se afirme ca unele tehnici ar putea atinge aceleasi performante in intreaga Comunitate. O caracteristica in acest sector este acela ca proiectarea si operarea sistemului de adapostire a animalelor este ea insasi o tehnica fundamentala care contribuie de asemenea la performanta de mediu in ansamblu. Cand se retehnologizeaza cladiri existente, sistemul actual de adapost va afecta alegerea noilor tehnici ce pot fi aplicate. Schimbarea de la un sistem de adapost la altul inseamna deseori o substituire completa a sistemului, insa de obicei sunt necesare doar modificari minore in cladirea in care este instalat sistemul. In mod tipic, sistemul de adapost este o investitie pe termen lung iar acesta trebuie sa fie luat in considerare in fiecare caz atunci cand se prioritizeaza implementarea BAT. In cadrul schimului de informatii, un subgroup al TWG a realizat o metodolgie pentru evaluarea BAT pentru sistemele de crestere intensiva a animalelor (vezi anexa 7.7). Aceasta metodologie ar trebui considerata ca o prima incercare in a identifica BAT, intr-un sens general. Metodologia a fost aplicata cat de mult posibil pentru a realiza concluziile BAT, detaliate in acest capitol. Urmatoarele consideratii subliniaza evaluarea tehnicilor:

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 287

• Exista date disponibile doar limitat • Aspectele legate de protectia animalelor1 sunt respectate, insa punctul central al evaluarii

consta in performanta de mediu • Costurile investitionale sunt doar limitate pentru evaluare; costurile anuale operational ar

furniza mai multe informatii deoarece ele include in general costuri de depreciere. Oricum, costurile nu au fost raportate mereu sau indentificate clar. Acest rezumat nu ofera o evaluare completa financiara

• Cerintele suplimentare pentru energie si munca pentru a opera un sistem ar trebui acceptabile daca tehnica este propusa ca BAT.

In cele trei sectiuni urmatoare (sectiunile 5.1 – 5.3) al acestui capitol, sunt descrise concluziile BAT pentru cresterea intensiva de porci si pasari. Sectiunea 5.1 se ocupa de concluziile BAT generice asupra bunei practici agricole, general aplicabile in ambele sectoare; porci si pasari. Sectiunea 5.2 descrie concluziile generale BAT pentru sectorul de porci iar sectiunea 5.3 descrie concluziile BAT generale pentru sectorul de pasari. Sectiunile 5.2 si 5.3 au aceeasi structura si descrie concluziile BAT asupra: • tehnicilor nutritionale • emisiilor aerului din crescatorii • apa • energia • depozitarea dejectiilor • procesarea pe amplasament a dejectiilor, si • tehnicile pentru imprastierea dejectiilor. 5.1 Buna practica agricola in cresterea intensive de porci si pasari Buna practica agricola este o parte esentiala a BAT. Desi este dificil sa cuantificam beneficiile de mediu in termenii reducerilor de emisii sau reducerilor utilizarii de energie si apa, este clar ca un management constincios al fermei va contribui la imbunatatirea performantei de mediu asupra fermelor de crestere intensiva a porcilor si pasarilor. Pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a unei ferme de crestere intensive a animalelor, BAT inseamna a face toate cele ce urmeaza: • Identificarea si implementarea programelor de educatie si instruire a personalului din

(Sectiunea 4.1.2) • Pastrarea inregistrarilor consumului de apa si energie, a cantitatilor de hrana pentru animale,

a deseurilor aparute si a aplicarilor pe campuri a fertilizatorilor anorganici si a dejectiilor (sectiunea 4.1.4)

• Detinerea unei proceduri de urgenta pentru a lucra cu emisii neplanficate si incidente (sectinea 4.1.5)

• Implementarea unui program de reparatii si mententanta pentru a asigura ca structurile si echipamentul lucreaza bine iar dispozitivele sunt pastrate curate (sectiunea 4.1.6)

• Planificarea activitatilor pe amplasament in mod corespunzator, precum furnizarea materialelor si indepartarea produselor si deseurilor (sectiunea 4.1.3) si

• Planficarea aplicatiei dejectiilor pe teren in mod corespunuzator (sectiunea 4.1.3). Legat de aplicarea dejectiilor pe terenuri sunt aratate mai jos concluzii BAT detaliate. Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime pentru aplicarea dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditii suplimentare pentru aplicatia dejectiilor pe terenurile zonelor vulnerabile. Nu toate 1 Legislatia comunitara interzice in mod special tinerea animalelor in intuneric permanent

Chapter 6

288 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

conditiile din aceasta directive sunt abordate in document datorita lipsei de date, insa atunci cand ele sunt abordate, TWG a cazut de acord ca BAT pentru imprastierea pe pamant este valabil atat in interiorul cat si in exteriorul zonelor vulnerabile. Exista etape diferite in process, de la pre-producerea dejectiilor, pana la post-producere si imprastierea finala pe teren, unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Tehnicile diferite BAT pot fi aplicate in diferite etape de proces listate mai jos. Oricum principalul BAT se bazeaza pe realizarea tuturor urmatoarelor patru actiuni: • Aplicarea masurilor nutritionale • Pastrarea echilibrului intre dejectiile ce vor fi imprastiate si terenul disponibil si cerintele

cerealelor si - daca se aplica - a celorlalti fertilizatori • Managementul imprastierii dejectiilor pe teren si • Utilizarea doar a tehnicilor care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren – daca se

aplica - finalizarea. Aceste principii sunt elaborate detaliat mai jos. BAT este de a aplica masuri nutritionale la sursa prin hranirea porcilor si pasarilor cu cantitati mai mici de substante nutritive; vezi sectiunile 5.2.1 si 5.3.1. BAT este de a reduce emisiile de dejectii in sol si in panza freaatica prin echilibrarea cantitatii de dejectii cu cerintele previzibile ale cerealelor (azotul si fosforul, si furnizarea necesarului de minerale cerealelor din sol si din fertilizare). Diferitele instrumente sunt disponibile pentru a echilibra cantitatea totala de agent nutritive de sol si vegetatie fata de intreaga cantitate de substante nutritive din dejectii, precum echlibrul nutritional in sol sau prin raportarea numarului de animale la terenul disponibil. BAT inseamna a lua in considerare caracterisiticle terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in special conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, precipitatiile si irigarea, folosinta terenului si practicile agricole inclusiv sistemul de rotatie a cerealelor. BAT este de a reduce poluarea apei facand in special urmatoarele: • Neaplicarea dejectiilor pe teren atunci cand campul este:

• Saturat cu apa • Inundat • Inghetat • Acoperit cu zapada

• Neaplicarea dejactiilor pe aflate in panta • Neaplicarea dejectiilor nici unui curs de apa (lasarea unei benzi netratate de teren), si • Imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil momentul de maxima crestere a cerealelor si

cand este preluata substanta nutritiva. BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pe teren pentru a reduce mirosul acolo unde este posibil a afecta vecinatate, facand in special toate dintre urmatoarele actiuni: • Imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acaasa si evitarea

sfarsiturilor de saptamana si a zilelor de sarbatoare publica, si • Luand in considerare directiei vantului raportata la casele oamenilor din vecinatate. Dejectiile pot fi tratate pentru a reduce emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si conditiile meteo pentru aplicarea pe teren.

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 289

BAT legat de echipamentul pentru imprastierea pe teren a dejectiilor porcilor si a dejectiilor pasarilor este discutata in sectiunile 5.2.7 si 5.3.7. 5.2 Cresterea intensiva a porcilor BAT pentru imbunatatirea performantei generale de mediu a fermei de crestere intensive a porcilor este descrisa in sectiunea 5.1 “buna practica agricola in cresterea intensive a porcilor si pasarilor”. 5.2.1 Tehnicile nutritionale Masurile preventive vor reduce cantitatile de agenti nutritive excretati de animale si astfel vor reduce necesitatea masurilor de remediere in celelalte etape ale ciclului de productie. Urmatorul BAT nutritional sunt de aceea de preferat a fi aplicate inainte de BATul din aval, aplicat in urmatoarele etape. Manamentul nutritional tinde spre alimentarea potrivita cat mai mult de necesarul animalului aflat in diferite etape ale productiei, astfel reducand excretia agentilor nutritivi in dejectii. Masurile de hranire acopera o varietate larga de tehnici care pot fi implementate individual sau simultan pentru a realiza reducerea cea mai mare a cantitatii rezultate de nutrient. Masurile de hranire includ hranirea in faze, formularea dietelor bazate pe nutrienti digestibili/disponibil, utilizand diete cu cantitati reduse de proteina si supliment de amino acid (vezi sectiunea 4.2.3) si utilizand diete cu fosfor redus si supliment de fitaze (vezi sectiunea 4.2.4) si/sau fosfati anorganici foarte digestibili (vezi sectiunea 4.2.5). In continuare, utilizarea aditivilor in hrana descrisi in sectiunea 4.2.6 pot creste eficienta in hrana, astfel crescand retinerea nutrientului si reducand cantitatea de nutrienti ramasa in dejectii. Momentan sunt cercetate si alte tehnici (de ex. hranirea in functie de sex, reducerea in continuare a proteinei dietetice si/sau continutul de fosfor) si poate fi disponibil suplimentar in viitor. 5.2.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate la excretia de azot BAT este aplicarae masurilor de hranire. Atata timp cat sunt implicate azotul si in consecinta nitratii si amoniul, o baza pentru BAT este de a alimenta animalele cu diete succesive (alimentarea in faza) cu continuturi mai reduse de proteina bruta. Aceste diete trebuie sa fie sprijinite de alimentarea optima a amino acizilor de catre personal specializat in hranire si/sau de amino-acizi industriali (lizina, metionina, treonina, triptofan, vezi sectiunea 4.2.3). O reducere a proteinei brute de 2- 3 % (20 -30 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de specie /tipul de gena si de punctual initial de pornire. Gama ce rezulta pentru continutul de proteina bruta dietatica este raportata la tabelul 5.1. Valorile din tabel sunt doar indicativ, deoarece ele, printre altele, depind de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile pot necesita a fi adaptate la conditiile locale. Cercetarile asupra nutritiei aplicate in continuare sunt desfasurate in continuare de catre un numar de State Membre si pot ajunge la posibile reduceri in viitor, in functie de efectele modificarilor tipurilor genetice.

Chapter 6

290 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Specii Faze Continutul de proteina bruta (% in feed)

Observatii

Purcel de intarcat <10 kg 19 – 21 Purcel in crestere <25 kg 17.5 – 19.5

25 – 50 kg 15 – 17 Porc de ingrasat 50 – 110 kg 14 – 15

gestatie 13 – 15 Scroafa lactatie 16 – 17

Cu hrana cu amino acid adecvat echilibtat si optim digestibil

Table 5.1: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in alimentarea BAT pentru porci 5.2.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor BAT este de a aplica masuri de hrana. Daca este vorba de fosfor, o baza pentru BAT este de a hrani animalele cu diete succesive (hrana fazica) cu continuturi de fosfor reduse per total. In aceste diete, fosfatii din alimente anorganici puternic digestibili si /sau fitazele trebuie sa fie utilizate pentru a garanta o furnizare suficienta de fosfor digestibil. O reducere totala de fosfor de 0.03 la 0.07 % (0.3 - 0.7 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de rasa/genotip si punctul actual de pornire prin aplicarea fosfatilor anorganici puternic digestibili si/sau fitazelor din hrana. Gama rezultata de aport dietetic fosforos per ansamblu este raportata la tabelul 5.2. Valorile din tabel sunt doar indicatorii deoarece acestea, ca si altele, depind de aportul energetic al hranei. De aceea nivelurile ar putea necesita adaptarea la conditiile locale. Cercetarile aplicate in continuare asupra nutritiei sunt desfasurate de unele State Membre si pot aduce posibile reduceri in viitor, in functie de efectele modificarilor genotipurilor.

Specii Faze Continutul total de fosfor (% in hrana)

Observatia

Purcel de intarcat <10 kg 0.75 – 0.85 Purcel in crestere <25 kg 0.60 – 0.70

25 – 50 kg 0.45 – 0.55 Porc de ingrasat 50 – 110 kg 0.38 – 0.49

gestatie 0.43 – 0.51 Scroafa lactatie 0.57 – 0.65

Cu fosfor digestibil adecvat utilizand de ex. fosfati si/sau fitase anorganice puternic digestibile

Table 5.2:Nivelurile de fosfor totale indicatoare in alimentarea conform BAT a porcilor 5.2.2 Emisiile in aer de la adapostirea porcilor Cateva puncte generale s-au elaborate legat de evaluarea crescatoariilor de porci, urmate de descrieri detaliate a BAT pentru scroafele de imperechere si gestante, porci de ingrasare/de sacrificare, scroafe cu purcei si porci intarcati. Conceptele de reducere a emisiilor de ammoniac in aer de la sistemele de adapostire a porcilor, asa cum sunt prezentate in capitolul 4, implica de fapt unele sau toate dintre urmatoarele principii: • Reducerea suprafetelor emitatoare • Transferul dejectiilor (namolului) din groapa intr-un deposit de namol extern • Aplicarea unui tratament suplimentar, precum aerarea, pentru a obtine un lichid de spalare • Racirea suprafetei pentru dejectii • Utilizarea suprafetelor (de exemplu, a grilajelor si canalelor de dejectii) care sunt usor de

curatat. Betonul, metalul si plasticul sunt utilizate in constructia podelelor perforate (gratarele). In general vorbind, avand aceeasi arie a perforatiei, dejectiile cazute pe gratarul de beton necesita

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 291

mai mult timp de cadere intr-o groapa decat atunci cand se utilizeaza un gratar de fier sau plastic, acest aspect fiind aferent unor emisii de amoniac mai ridicate. Acest lucru nu inseamna nimic pentru ca gratarul de fier nu este permis in Statele Membre. Eliminarea frecventa a dejectiilor prin spalarea cu namol poate avea ca rezultat o maxima a emisiilor de miros la fiecare spalare. Spalarea este facuta in mod normal de doua ori pe zi; o data dimineata si o data seara. Aceste maxime de miros pot cauza o disturbare a vecinilor. Tratarea suplimentara a namolului necesita de asemenea energie. Aceste efecte cross-media au fost luate in calcul la definirea BAT in diverse concepte de adapost. Referitor la asternutul absorbant (de obicei paie), se preconizeaza ca utilizarea absorbantului in crescatoriile de porci sa creasca in Comunitate ca urmare a constientizarii protectiei animalelor. Absorbantul poate fi aplicat in legatura cu sisteme de adapost ventilate natural (controlate automat), unde absorbantul ar proteja animalele de temperature scazute, astfel necesitand energie mai putina pentru ventilare si incalzire. In sistemele in care se utilizeaza absorbantul, boxa poate fi impartita intr-o zona pentru excremente (fara absorbant) si intr-o zona cu podea solida cu asternut absorbant. S-a raportat ca porcii nu utilizeaza mereu aceste zone intr-un mod correct. De ex. ei dejecteaza in zona cu asternut si utilizeaza zona pentru excremente, perforata sau solida, pentru a se aseza. Oricum, conceptul boxei poate influenta comportamentul porcilor, desi s-a raportat ca in regiunile cu climat cald aceasta n-ar fi suficient pentru a evita ca porcii sa dejecteze si sa se aseze gresit in aceste zone. Argumentul pentru aceasta este ca in sistemul cu asternut complet de absorbant porcii nu au posibilitatea sa stea intr-o zona racoroasa, trebuind sa se aseze pe o podea fara asternut. O evaluare integrata a utilizarii absorbantului ar include consturi suplimentare pentru furnizarea de absorbant si pentru scoaterea lui si de asemenea posibile consecinte asupra emisiilor din depozitele de deseuri si pentru aplicarea pe teren. In unele circumstante, acest tip de dejectii este benefic pentru calitatea solului; acesta este un efect cross-media foarte pozitiv. 5.2.2.1 Sistemele de adapost pentru scroafele de imperechere/gestante Scroafele de imperechere si gestante pot fi adapostite fiecare individual sau in grup. Oricum, legislatia europeana asupra protectiei porcilor (91/630/EEC) ofera minimul de standarde pentru protectia porcilor si va solicita ca scroafele si scroafele tinere sa fie tinute in grupuri, de la 4 saptamani pana la 1 saptamana inainte de timpul preconizat pentru fatare, pentru adaposturile noi sau reconstruite de la 1 ianuarie 2003 si de la 1 ianuarie 2013 pentru adaposturile existente. Sistemele de adapost in grup solicita diferite sisteme de alimentare (de ex. alimentatoarele elecronice pentru scroafe) pana la sisteme de adapost individual, precum si un concept de boxa care sa influenteze comportamentul scroafei (de ex. utilizarea zonelor de excrestie si asezare). Oricum, din punct de vedere al mediului, datele de intregistrare (sectiunea 4.6) se pare ca indica ca sistemele da adapost in grup provoaca emisii similare ca si sistemele de adapost individual, daca se aplica tehnici similare de reducere a emisiilor. In aceeasi legislatie UE asupra protectiei porcilor, asa cum s-a mentionat mai sus (Council Directive 2001/88/EC amendeaza 91/630/EEC), sunt incluse cerintele pentru suprafetele de podea. Pentru scroafele tinere si scroafele gestante, o parte specificata din aria podelei trebuie sa fie podea continua din care 15% trebuie sa fie pastrata pentru deschiderile de drenare. Aceste conditii noi se aplica tuturor constructiilor noi si cladirilor reconstruite incepand cu 1 ianuarie 2003 si pentru toate adaposturile incepand cu 1 ianuarie 2013. Efectul acestor aranjamente noi de pardosele asupra emisiilor in comparatie cu podele existente complet perforate (acesta fiind sistemul de referinta) nu a fost investigat. In noile conditii, maximul de 15% deschidere pentru drenare in podeaua solida continua este mai putin de 20% din deschiderea gratarului din beton (o gaura de maxim de 20 mm si perforatia minima de 80 mm pentru scroafe si scroafe tinere). De aceea efectul per ansamblu este de a reduce aria cu goluri.

Chapter 6

292 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In urmatoarea sectiune asupra BAT, tehnicile sunt comparate fata de un sistem specific de referinta. Sistemul de referinta (descries in sectiunea 4.6.1) utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante este o groapa adanca sub o podea complet perforate cu grilaje de beton. Namolul este indepartat la o intervale mai mici sau mai mari. Ventilatia artificiala indeparteaza componentele de gaz emise de dejectiile depozitate de namol. Sistemul a fost aplicat uzual in Europa. BAT este: • O podea partial sau complet perforate cu un sistem de vacuum si indepartare frecventa a

namolului (sectiunile 4.6.1.1 sau 4.6.1.6) sau • O podea partial perforate si o groapa micsorata pentru dejectii (sectiunea 4.6.1.4). Este acceptat de obicei ca din grilajele de beton rezulta emisii mai mari de ammoniac decat din grilajele de metal sau plastic. Oricum pentru BAT-ul sus mentionat nu a existat nici o informatie asupra efectului diferitor grilaje asupra emisiilor sau costurilor. BAT conditionat Sunt BAT conditionat ‘sistemele noi construite de adaposturi cu podele partial sau complet perforate si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si spalarea se aplica cu lichid non-aerat (sectiunile 4.6.1.3 si 4.6.1.8). In cazurile in care exista o maxima in miros, ca urmare a spalarilor, nu se preconizeaza sa apara disturbari in vecinatate, acestea fiind tehnici BAT pentru sistemele de constructii noi ce vor fi construite. In cazurile in care aceasta tehnica este deja aplicata, ea este BAT (fara conditie). BAT pentru sistemele de crescatorii deja exitente ‘Un sistem de adapost cu nervuri de racire a suprafetei de dejectii ce utilizeaza un sistem inchis cu pompe de incalzire (sectiunile 4.6.1.5), este un sistem care lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor. De aceea nervurile de racire a supretelor de dejectie nu sunt BAT pentru sistemele de adapost ce se vor construi insa pentru cele deja existente, ele sunt BAT. In situatiile retehnologizarii, aceassta tehnica poate fi viabila economic si astfel poate fi de asemenea BAT, insa aceasta se va decide de la caz la caz. ‘Sistemele de podele partial perforate cu racleta de dejectii pe sub podea (sectiunea Error! Reference source not found.)’, lucreaza in general bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea, o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de construit, insa este BAT daca tehnica deja exista aplicata. ‘Sistemele cu podele complet sau partial perforate si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea cu spalare facuta cu lichid neaerat (sectiunile 4.6.1.3 si 4.6.1.8), este BAT asa cum s-a mentionat, in locurile unde deja au fost amplaste. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru sistemele noi de construit datorita a maximilor de miros, consum de energie si operabilitate. Oricum in cazurile in care aceasta tehnica exista, este considerata BAT. Parerile divergente ale unui Stat Membru Un Stat Membru sprijina concluziile asupra BAT, insa in viziunea lui urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT in cazurile in care tehnicile deja exista si sunt de asemenea BAT daca sunt planificate extinderi (prin intermediul unei noi cladiri) de a fi operate cu acelasi sistem (in locu de doua sisteme diferite): • O podea partial sau complet perforata cu spalarea unui strat permanent de namol in canalele

de sub podea, cu lichid aerat sau neaerat (Sectiunile Error! Reference source not found. si Error! Reference source not found.)

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 293

Aceste sisteme, aplicate deseori in acest Stat Membru, pot atinge reduceri mari mari ale emisiilor de amoniac decat acele sisteme identificate anterior a fi BAT (sectiunile 4.6.1.1, 4.6.1.6 si 4.6.1.4) sau BAT conditionalt (sectiunile 4.6.1.3 si 6.6.1.8). Argumentul este ca pretul ridicat pentru retehnologizarea sistemelor existente cu oricare dintre aceste BAT nu este justificat. Daca extinderea are loc, de exemplu prin intermediul unei noi cladiri, pentru o instalatie care deja a adoptat aceste sisteme, implementarea unui BAT sau a unui BAT conditional ar reduce operabilitatea prin obligarea operatorului sa utilizeze doua sisteme diferite. De aceea, Statul Membru considera ca aceste sisteme sunt BAT ca urmare a capacitatii bune de a reduce emisiile, operabilitatii si costurilor. Sistemele cu asternut absorbant Asupra sistemelor ce utilizeaza asternut absorbant sunt raportate pana la aceasta data potentialuri de reducere a emisiilor foarte variate insa trebuie sa se primeasca si alte date pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceea ce inseamna BAT pentru sistemele bazate pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluzionat ca atunci cand asternutul absorbant este utilizat impreuna cu o practica buna precum detinerea de absorbant suficient, schimbarea frecvent al absorbantului, proiectarea adecvata a pardoselei boxei si crearea unei zone functionale, nu poate fi exclus de la BAT. 5.2.2.2 Sistemele de adapost pentru porcii de ingrasat / de sacrificat Growers/finishers are always housed in a group and most of the systems for group housing of sows apply here as well. In the following section on BAT, techniques are compared against a specific reference system. The reference system for growers/finishers is a fully-slatted floor with a deep manure pit underneath and mechanical ventilation (Section 2.3.1.4.1). BAT is: • O podea complet perforate cu sistem de vacuum pentru indepartarea frecventa (sectiunea

4.6.1.1) sau • O podea partial perforata cu o groapa redusa pentru dejectii inclusiv peretii inclinati si

sistemul de vacuum (sectiunea 4.6.4.3), sau • O podea partial perforata cu podea solida centrala convexa sau podea solida inclinata la

partea frontala a boxei, o rigola pentru dejectii cu pereti inclinati si o o groapa inclinata pentru dejectii (section 4.6.4.2).

Este acceptat in general ca grilajul de beton sa emane mai multe emisii de amoniac decat grilajul din metal sau plastic. Oricum, datele emisiilor raportate arata o diferenta de 6% insa costurile sunt semnificant mai mari. Grilajele de metal nu sunt permise in toate Statele Membre si nu sunt potrivite pentru porci foarte grei. BAT conditionat ‘Sistemele noi de construit cu poldele partial sau complet perforate si rigole de spalare sau tuburi pe sub podea si spalare facuta cu lichid neaerat (sectiunile 4.6.1.3 si 4.6.1.8)’ sunt BAT conditionat. In cazurile in care maximile de miros, ca urmare a spalarii, nu sunt preconizate a avea impact asupra vecinatatii, tehnicile se considera BAT pentru sistemele noi de construit. In cazurile in care tehnicile deja exista amplasate, ele sunt BAT (fara nici o conditie). BAT pentru sistemele de adapost deja existente

Chapter 6

294 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

‘Un sistem de adapost cu nervuri de racire pe suprafata de dejectare utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire (4.6.1.5), lucreaza bine insa este un sistem foarte costisitor dpdv financiar. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru sistemele cu adapost de construit noi, insa atunci cand acestea deja exista, sunt BAT. In situatiile de retehnologizare aceasta tehnica poate fi economic viabila si astfel poate fi BAT , insa acest aspect trebuie sa se decida de la caz la caz. Trebuie sa se mentioneze faptul ca eficienta energetica poate fi mai redusa in anumite situatii unde caldure cedata de sistemul de racire nu este utilizata, de ex. deoarece nu exista purcei de intarcare care sa aiba nevoie de caldura. ‘Sistemele partial perforate cu racleta pentru dejectii la nivel inferior (4.6.1.9) lucreaza in general bine, insa operabilitatea este dificila. De aceea, o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru noile sisteme de adapost, insa este BAT daca tehnicile deja sunt existente. ‘Sistemele partial sau complet perforate si rigolele de spalare si tuburile de la nivel inferior pentru spalare cu lichid neaerat (sectiunile Error! Reference source not found. si Error! Reference source not found.)’ este, asa cum s-a mentionat mai devreme, BAT daca sistemul deja exista. Aceeasi tehnica operata cu lichid aerat nu este BAT pentru sistemele de cladiri noi de construit datorita maximilor de miros, consumului energetic si operabilitatii. Oricum, in cazurile in care aceasta tehnica exista, este considerata BAT. Parerile divergente ale unui Stat Membru Un Stat Membru sprijina concluziile asupra BAT, insa in viziunea lui urmatoarele tehnici sunt de asemenea BAT in cazurile in care tehnicile deja exista si sunt de asemenea BAT daca sunt planificate extinderi (prin intermediul unei noi cladiri) de a fi operate cu acelasi sistem (in locu de doua sisteme diferite): • O podea partial sau complet perforata cu spalarea unui strat permanent de namol in canalele

de sub podea, cu lichid aerat sau neaerat (Sectiunile Error! Reference source not found. si Error! Reference source not found.)

Aceste sisteme, aplicate deseori in acest Stat Membru, pot atinge reduceri mari mari ale emisiilor de amoniac decat acele sisteme identificate anterior a fi BAT (sectiunile 4.6.1.1, 4.6.1.6 si 4.6.1.4) sau BAT conditionalt (sectiunile 4.6.1.3 si 6.6.1.8). Argumentul este ca pretul ridicat pentru retehnologizarea sistemelor existente cu oricare dintre aceste BAT nu este justificat. Daca extinderea are loc, de exemplu prin intermediul unei noi cladiri, pentru o instalatie care deja a adoptat aceste sisteme, implementarea unui BAT sau a unui BAT conditional ar reduce operabilitatea prin obligarea operatorului sa utilizeze doua sisteme diferite. De aceea, Statul Membru considera ca aceste sisteme sunt BAT ca urmare a capacitatii bune de a reduce emisiile, operabilitatii si costurilor. Sistemele cu asternut absorbant Asupra sistemelor ce utilizeaza asternut absorbant sunt raportate pana la aceasta data potentialuri de reducere a emisiilor foarte variate insa trebuie sa se primeasca si alte date pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceea ce inseamna BAT pentru sistemele bazate pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluzionat ca atunci cand asternutul absorbant este utilizat impreuna cu o practica buna precum detinerea de absorbant suficient, schimbarea frecvent al absorbantului, proiectarea adecvata a pardoselei boxei si crearea unei zone functionale, nu poate fi exclus de la BAT. Urmatorul sistem este un exemplu de ceea ce ar putea insemna BAT: • O podea solida de beton cu alee externa cu strat absorbant si sistem de paie (sectiunea

4.6.4.8).

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 295

5.2.2.3 Sistemele de scroafe cu purcei (inclusive purceii) In Europa, scroafele fatate sunt tinute in general in boxe cu podele perforate de plastic si/sau metal. In majoritatea adaposturilor, scroafele sunt limitate in miscarea lor, cu purcelurii miscandu-se liber in jurul lor. Majoritatea adaposturilor au ventilatie controlata si desoeri au zone incalzite pentru purcelusi in primele zile de la nastere. Acest sistem cu o groapa mare pentru dejectii pe sub podea este sistemul de referinta (sectiunea 2.3.1.2.1). Diferenta intre podele complet si semi-perforate nu este asa de distinca in cazul scroafelor fatate, unde scroafa este limitata in miscarile ei. In ambele cazuri, locul de excretie are loc in aceeasi arie perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza de aceea predominant asupra alternarii cu groapa de dejectii. BAT este o boxa cu podea complet perforate din metal sau plastic cu: • O combinatie de canal de apa si dejectii (sectiunea Error! Reference source not found.),

sau • Sistem de spalare cu rigole de dejectare (sectiunea Error! Reference source not found.),

sau • Jgheab pentru dejectii pe sub podea (sectiunea Error! Reference source not found.). BAT pentru sistemele de adapostire deja existente ‘Un sistem de adapost cu nervure de racire la suprafata de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire (sectiunea 4.6.2.5)’ lucreaza bine insa este foarte costisitor dpdv financiar. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru noile sisteme de adapost ce se vor construe, insa daca deja exista, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi economic viabila si de aceea poate fi BAT, insa decizia trebuie luata de la caz la caz. ‘Gratarele cu podea partial perforate si racleta pentru dejectii la nivel inferior (sectiunea 4.6.2.7)’ lucreaza bine in general, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta nu este BAT pentru noile sisteme de construit, insa este BAT pentru tehncile deja existente. Pentru noile instalatii, urmatoarele tehnici nu sunt BAT: • Gratarele cu podea partial perforate si cu groapa redusa de dejectii (sectiunea 4.6.2.6) si • Gratarele cu podea complet perforate si un bord pe o panta (sectiunea 4.6.2.1). Oricum daca aceste tehnici deja sunt aplicate, atunci ele sunt BAT. Trebuie mentionat ca la ultimul sistem pot apare muste daca nu sunt luate masuri de control. Sistemele cu asternut absorbant Datele trebuie sa se primeasca si alte date pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceea ce inseamna BAT pentru sistemele bazate pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluzionat ca atunci cand asternutul absorbant este utilizat impreuna cu o practica buna precum detinerea de absorbant suficient, schimbarea frecvent al absorbantului, proiectarea adecvata a pardoselei boxei si crearea unei zone functionale, nu poate fi exclus de la BAT. 5.2.2.4 Sistemele de adapost pentru porcii intarcati Purceii intarcati sunt crescuti in tarcuri sau in flatdeck-uri. In principiu, eliminarea dejectiilor este aceeasi la tarc si la flatdeck (tarc ridicat). Sistemul de referinta este tarcul sau padocul cu podea complet perforata cu grilaj din plastic sau metal si groapa adanca de dejectii (sectiunae 2.3.2.3).

Chapter 6

296 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Se presunpune ca in principiu, masurile de reducere aplicabile tarcurilor conventionale pot fi aplicate si pentru padocuri, insa nu s-a raportat pana acum nimic din experienta cu aceste schimbari. BAT este tarcul: • sau padocul cu podea partial sau complet perforate cu sistem de vacuum si eliminare

frecventa a namolului (sectiunile 4.6.1.1 si 4.6.1.6), sau • un tarc sau padoc cu podea complet perforate sub care exista o podea de ciment inclinata

petnru a separa fecalele de urina (sectiunea 4.6.3.1) sasu • cu o podea partial perforata (sistem climatic dual) (sectiunea 4.6.3.4) sau • cu podea de plastic sau metal partial perforata si cu podea solida inclinata sau convexa

(sectiunea 4.6.3.5) sau • cu podea partial inclinata cu grilaj de metal sau plastic si o groapa pentru dejectii si canal

pentru apa potabila uzata (sectiunea 4.6.3.6) sau • cu podea partial perforate cu grilaj de metal triunghiular si canal pentru dejectii cu pereti

laterali inclinati (sectiunea 4.6.3.9). BAT conditionat ‘Sistemele noi de adapost cu podea complet perforate si rigole sau tuburi de spalare pe la partea inferioara iar spalarea este aplicata cu un lichid neaerat (sectiunea 4.6.3.3)’ reprezinta BAT conditionat. Ca de exemplu, acolo unde maximele de miros cauzate de spalare, nu sunt preconizate a disturba vecinii, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi. De exemplu, acolo unde deja exista aceasta tehnica, aceasta este BAT (fara conditie). BAT pentru sistemele de adapost deja existente ‘Un adapost cu suprafata de dejectie cu nervuri de racire utilizand un sistem inchis cu pompare de caldura (sectiunea 4.6.3.10)’ lucreaza bine insa este un sistem foarte scump. De aceea nervurile de racire a suprafetei nu sunt BAT pentru sistemele noi de adapost, insa daca sunt deja montate, atunci ele sunt BAT. In situatiile retehnologizarilor, aceasta tehnica poate fi viabila dpdv economic si de aceea poate fi de asemenea BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz. ‘Sistemele cu podele complet sau partial perforate cu racleta pentru dejectii in partea inferioara (sectiunile 4.6.3.2 si 4.6.3.8)’ au o performanta buna, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapost, insa este BAT daca aceasta tehnica este deja existenta. Sistemele cu asternut Purceii de crescut sunt tinuti de asemenea pe podele solide de beton cu asternut partial sau complet. Nu s-a raportat nici o data pentru emisiile de amoniac ale acestui sistem. Oricum, TWG a ajuns la concluzia ca acolo unde este utilizat asternutul, impreuna cu practici bune precum cantitatea suficienta de asternut, schimbarea frecventa a asternutului si proiectarea adecvata a podelei tarcului, atunci acestea nu pot fi excluse din BAT. Urmatorul sistem este un exemplu de ceea ce este BAT: • un tarc cu ventilatie naturala si cu podea acoperita complet cu asternut (nou sectiunea

4.6.3.12).

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 297

5.2.3 Apa Reducerea consumului de apa a animalelor nu este considerate a fi practica. Aceasta variaza conform dietei lor si, desi unele strategii de productie include un acces restrictionat al apei, accesul permanent al apel este in general considerat o obligatie. Reducerea consumului de apa este o chestiune de constientizare si este o chestiune a managementului fermei. BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele: • Curatind adapostul animaleor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare

ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei

• Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile • Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si • Detectarea si repararea scurgerilor. In principiu exista trei tipuri de sisteme de adapare pentru animale: tasnitoarele intr-un troaca sau intr-un bazin, troaca de apa si tasnitoare cu atingere. Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje. Oricum, nu exista suficiente date disponibile pentru a ajunge la o concluzie BAT. 5.2.4 Energia BAT inseamna a reducee energia prin aplicarea unei bune practice la ferma, incepand cu conceptual de adapost al animalelor si prin operarea adecvata si mentenanta adapostului si echipamentului. Exista multe actiuni ce pot fi intreprinse ca parte a rutinei zilnice pentru a reduce cantitatea de energie solicitata pentru incalzire si ventilare. Multe din aceste puncte sunt mentionate in sectiunea 4.4.2. Unele masuri specifice BAT sunt mentionate aici. BAT pentru adapostul purceilor inseamna a reduce consumul energetic facat toate cele enumerate mai jos: • Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a

constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi

• Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna

• Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor si

• Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie. 5.2.5 Depozitarea dejectiilor Generalitati Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de stocare a dejectiilor, avand scopul in general de a oferi tuturor tipurilor de apa un nivel general de protectie impotriva poluarii si conditii suplimentare de stocare a dejectiilor in zone stabilite vulnerabila la nitrati. Nu toate conditiile din aceasta directiva sunt abordate in acest document ca urmare a lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a stabilit ca BAT pentru rezervoarele de stocare a namolului lichid, pentru

Chapter 6

298 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

haldele de dejectii solide sau bazinele de namol sunt valabile atat in afara cat si in interiorul Zonelor Sensibile la Nitrati. BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. Gramezile/Haldele Pentru o gramada de dejectii porcine aflata mereu in acelasi loc, fie in instalatie fie pe teren, BAT este: • Aplicarea unei podele de beton, cu un sistem de colectare si un rezervor pentru apa pluviala,

si • Amplasarea ariilor noi de depozitare a dejectiilor acolo unde cauzeaza cel mai putin

disturbari la nivelul receptorilor prin miros, luand in considerare distata fata de receptori si directia predominanta a vantului.

Pentru o gramada de dejectii temporar aflata pe teren, BAT este pozitionarea haldei de dejectii departe de receptorii sensitivi precum, vecinii si cursurile de apa (inclusiv drenarile terenurilor) ce pot fi penetrate de apa pluviala. Rezervoarele de stocare BAT pentru stocarea namolului intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde urmatoarele: • Un rezervor stabil capabil sa reziste influentelor mecanice, termice si chimice • Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii • Depozitul este golit regulat pentru inspectie si mentenanta, de preferat in fiecare an • Supape duble sunt utilizate la fiecare iesire prevazuta cu supapa a depozitului • Namolul este agitat doar inainte de a goli rezervorul pentru aplicarea pe teren. BAT este acoperirea rezervoarelor de namol utilizand una din urmatoarele optiuni: • Un capac rigid, o acoperis sau o structura de cort sa • Un acoperis plutitor precum paiele tocate, crusta naturala, panza, folia, turba si argila usor

expandata (LECA) sau polistirenul expandat (EPS). Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si operationale. Aceastea inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis de preferat se ia doar de la caz la caz. Bazinele de stocare Un bazin de stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu conditia sa aiba baza si pereti impermeabili (continut suficient de argila sau acoperit cu plastic) in combinatie cu detectarea scurgerilor si anumite conditii de acoperire. BAT este acoperirea bazinelor ce stocheaza namol, utilizand una din urmatoarele optiuni: • Un acoperis de plastic sau, • Un acoperis plutitor, precum paiele tocate, LECA sau crusta naturala.

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 299

Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si tipice. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis preferat poate fi luata de la caz la caz. In unele situatii poate fi foarte costisitor sau imposibil tehnic sa se acopere un bazin existent. Costurile de instalare a unui acoperis pot fi foarte mari pentru bazinele foarte largi sau pentru bazinele (lagunele) care au forme neobisnuite. 5.2.6 Procesarea pe amplasamentul fermei In general, procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei este BAT doar in anumite conditii (adica este un BAT conditionat). Conditiile procesarii dejectiilor pe amplasamentul fermei care determina daca tehnica este BAT sunt legate de conditiile referitoare de disponibilitatea terenului, excesul sau necesarul local de nutrienti, asistenta tehnica, posibilitatile de marketing pentru energia verde si conditiile locale. Urmatorul tabel 5.3 ofera cateva exemple de conditii BAT pentru procesarea dejectiilor. Lista nu este exhaustiva iar alte tehnici pot fi de asemenea BAT in anumite conditii. De asemenea este posibil ca tehnicile alese sa fie de asemenea BAT in alte conditii In urmatoarele conditii Un exemplu despre ce este BAT: • Ferma este situata intr-o zona cu un surplus de nutrienti cu

teren suficient in vecintatea fermei pentru a imprastia fractiunea lichida (cu continut redus de nutrienti) si

• Fractiunea solidelor poate fi imprastiata pe zone indepartate cu necesar de nutrienti sau poate fi aplicata in alte procese

Separarea mecanica a namolului de porcine utilizand utilizand un sistem inchis (de ex. centrifugarea sau presarea) pentru a reduce emisiile de amoniac (Sectiunea 4.9.1)

• Ferma este situata intr-o arie cu surplus de nutrienti cu teren suficient in vecinatatea fermei pentru imprastierea fractiuni lichide tratate si

• Fractiunea solida poate fi imprastiata pe zone indepartate cu necesar de nutrienti si

• Fermierul primeste asistenta tehnica in vederea operarii conforme a instalatiei de tratare

Separarea mecanica a namolului de porcine utilizand sisteme inchise (de ex. centrifuga sau presa) pentru a reduce emisiile de amoniac, urmat de tratarea aerobica a fractiunii lichide (sectiunea 4.9.3) si acolo unde tratamentul aerob este bine controlat astfel incat amoniacul si N2O produsi sa fie redusi

• Exista o piata pentru energia verde si • Reglementarile locale permit co-fermentaera a (altor)

produse organice de deseuri si imprastierea produselor degradabile

Tratarea anaeroba a dejectiilor in instalatia de biogaz (sectiunea 4.9.6)

Tabelul 5.3: Exemplul BAT conditionat pentru procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei In afara tratarii in cadrul fermei, dejectiile pot fi (in continuare) tratate in afara amplasamentului de ex. in instalatii industriale. Evaluarea tratarii in afara amplasamentului nu face obiectivul acestui BREF. 5.2.7 Tehnicile de imprastiere a dejectiilor de la porci Emisiile de amoniac in aer cauzate de imprastiere pot fi reduse prin selectarea echipamentului potrivit. Tabelul 4.38 arata ca alternativele la referintele pentru procesarea namolului ating diferite reduceri ale emisiilor de amoniac. Tehnica de referinta este imprastietorul cu banda lata, neurmat de integrarea rapida si este descris in sectiunea 2.7.2.1. In general, tehnicile de imprastiere care reduc emisiile de amoniac reduc de asemenea si emisiile de miros. BAT asupra managementului de imprastiere a dejectiilor este discutat in sectiunea 5.1. Fiecare tehnica isi are limitarile si nu este aplicabila in toate circumstantele si / sau in toate tipurile de sol. Tehnicile care injecteaza namol indica cea mai mare reducere insa tehnicile care

Chapter 6

300 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

imprastie namol pe suprafata solului urmat de integrarea la scurt timp dupa aceea pot realiza aceeasi reducere. Oricum, aceasta necesita munca si energie suplimentara (costuri) si se aplica terenului arabil care poate fi cultivat usor. Concluziile BAT sunt aratate in tabelul 5.4 Nivelurile atinse sunt foarte specifice amplasamentului si servesc doar ca o ilustrare a potentialei reduceri. Nu s-a mai propus nici o tehnica de reducere pentru imprastierea dejectiilor solide de porcine. Oricum, pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea dejectiilor solide, integrarea este un factor important si nu tehnica despre cum sa se imprastie. Pentru pajistile cu iarba, integrarea nu este posibila. Majoritatea TWG au cazut de accord ca fie injectarea fie imprastierea pe banda lata si integrarea (daca terenul poate fi cultivat usor) intr-un interval de 4 ore reprezinta BAT pentru aplicarea namolului pe teren arabil, insa oricum a existat o parare divergenta asupra acestei concluzii (vezi mai jos). TWG a cazut de asemenea de acord ca pentru aplicarea namolului pe teren, imprastietorul cu banda larga nu reprezinta BAT. Oricum, patru State Membre au propus ca acolo unde este operata imprastierea difuza cu traiectorie redusa de imprastiere si presiune redusa (pentru a realiza picaturi mai mari; astfel evitand pulverizarea si derivarea de catre vant) si namolul este integrat in sol cat de curand posibil (in cel putin 6 ore) sau este aplicat pe grane arabile crescande, aceasta combinatie reprezinta BAT. TWG nu a ajuns la un consens asupra ultimei propuneri. Pareri divergente: 1 Doua State Membre nu sustin concluzia ca imprastierea in banda larga a namolului de

porcine pe teren arabil urmata de integrare reprezinta BAT. Dupa parerea lor, aplicarea doar a imprastierii in banda larga (bandspreading) aferente unei reduceri a emisiilor de 30 – 40 % reprezinta BAT pentru imprastierea namolului de porcine pe terenul arabil. Argumentul lor este ca imprastierea in banda larga (bandspreading) deja realizeaza o reducere rezonabila a emisiilor si ca manipularea suplimentara necesara pentru integrarea este dificila sa se organizeze iar reducerea suplimentara ce poate fi realizata nu echlibreaza costurile suplimentare.

2 Alte parari divergente asupra integrarii implica

dejectiile solide de porcine. Doua State Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide cat de curand posibil (cel putin intr-un interval de 12 ore) reprezinta BAT. In opinia lor integrarea intr-un interval de 24 ore aferenta unei reduceri a emisiilor de aproximativ 59%, reprezinta BAT. Argumentul lor este reducerea suplimentara a emisiilor de amoniac care poate fi realizata insa neechlibrand costurile suplimentare si dificultatile ce implica organizarea logisticii pentru integrare intr-un timp scurt.

Terenul utilizat BAT Reducerea emisiilor

Tipul de dejectii

Aplicabilitatea

pajisti cu iarba si teren cu inaltimea granelor mai mica de 30 cm

trailing hose (bandspreading)

30 % this may be less if applied on grass height >10 cm

slurry

slope (<15 % for tankers; <25 % for umbilical systems); not for slurry that is viscous or has a high straw content, size and shape of the field are important

mainly pajisti cu iarba

trailing shoe (bandspreading)

40 % slurry

slope (<20 % for tankers; <30 % for umbilical systems); not viscous slurry, size and shape of the field, grass less than 8 cm high

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 301

pajisti cu iarba shallow injection (open slot) 60 % slurry

slope <12 %, greater limitations for soil type and conditions, not viscous slurry

mainly pajisti cu iarba, teren arabil

deep injection (closed slot) 80 % slurry

slope <12 %, greater limitations for soil type and conditions, not viscous slurry

teren arabil bandspreading and incorporation within 4 hours (*)

80 % slurry

incorporation is only applicable for land that can be easily cultivated, in other situations BAT is bandspreading without incorporation

teren arabil

incorporation as soon as possible, but at least within 12 hours

within: 4 hrs: 80 %

12 hrs: 60 – 70 %

solid pig manure

only for land that can be easily cultivated

Table 5.4: BAT on landspreading equipment

Chapter 6

302 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

5.3 Cresterea intenisva a pasrilor BAT pentru imbunatatirea performantei de mediu a fermei cu crestere intensiva este descrisa in sectiunea 5.1 “Buna practica agricola in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor.” 5.3.1 Tehnicile nutritionale Masurile preventive vor reduce cantitatile de nutrienti excretati de catre animale si de aceea vor reduce necesitatea masurilor de remediere in continuarea ciclului de productie. Urmatorul BAT nutritional sunt astfel de preferat a fi aplicate inainte de BAT in aval. Manamentul nutritional tinde catre o potrivire a hranei mai apropiata de necesarul animalului la diferite etape de productie, astfel reducand excretia de nutrient in dejectii. Masurile de hranire acopera o varietate mare de tehnici ce pot fi implementate individual sau simultan pentru a atinge cea mai ridicata reduce de output de nutrient. Masurile de hranire include hrana in faze, formularea dietelor baze pe nutrienti digestibili/disponibili, utilizand diete cu proteine reduse si supliment de amino acizi (vezi sectiunea 4.2.3) si utiizand diete cu fosfor redus si supliment de fitase (vezi sectiunea 4.2.4) si/sau fosfati anorganici puternic digestibili (vezi sectiunea 4.2.5). Si mai mult, utilizarea aditivilor in hrana descrisa in sectiunea 4.2.6 poate creste eficienta hranei, astfel crescand retinerea nutrientilor si reducand cantitatea de nutrienti lasata in dejectii. Alte tehncii sunt investigate actualmente (de ex. hranirea uni-sex, reducerea in continuare a proteinei dietetice si/sa continturile de fosfor) si pot fi disponibile suplimentar in viitor. 5.3.1.1 Tehnicile nutritionale aplicate eliminarilor de azot BAT inseamna a aplica masuri alimentare. Daca este vorba de azot si in consecinta de eliminarile de nitrati si amoniac, o baza pentru BAT este de a hrani animalele cu diete succesive (hranire in faze) cu continut redus de proteina cruda. Aceste diete necesita sa fie sustinute de o cantitate optima de amino acid furnizat de furaje adecvate si/sau amino acizi industrili (lisine, metionine, treonine, triptofan, vezi sectiunea 4.2.3). Reducerea bruta a proteinei de 1 - 2 % (10 to 20 g/kg hrana) poate fi realizata in functie de specie/ genotip si punctul curent de pornire. Gama rezultata de continuturi proteice brute din hrana este raportata in tabelul 5.5. Valorile din tabel vor fi adaptate la conditiile locale. Cercetarea efectuata in continuare asupra nutritiei a fost realizata actualmente de cateva State Membre si pot influenta posibile reduceri in viitor, in functie de efectele asupra schimbarilor din genotipuri.

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 303

Specia Fazele Continutul brut proteic (% in hrana)

Observatii

puisori 20 – 22 de ingrasat 19 – 21

Pui de carne

de sacrificat 18 – 20 <4 saptamani 24 – 27

5 – 8 saptamani 22 – 24 9 – 12 saptamani 19 – 21 13+ saptamani 16 – 19

Curcani

16+ saptamani 14 – 17 18 – 40 saptamani 15.5 – 16.5 Ouatoare

40+ saptamani 14.5 – 15.5

Cu furnizarea adecvata echilibrata si optima de amino acid

Tabelul 5.5: Nivelurile indicatoare de proteina bruta in hrana pentru pasari considerate BAT 5.3.1.2 Tehnicile nutritionale aplicate excretiei de fosfor BAT este aplicarea masurilor de hranire. Daca este considerat fosforul, o baza pentru BAT este de a hrani animalele cu diete succesive (hranirea in faze) cu continut total redus de fosfor. In aceste diete trebuie utilizat fosfat anorganic puternic digerabil si/sau fitase pentru a garanta o hrana suficienta de fosfor digerabil. O reducere totala de fosfor de 0.05 - 0.1 % (0.5 - 1 g/kg de hrana) poate fi realizata in functie de specie/genotip, de utilizarea materiei brute pentru hrana si de punctul de incepere a utilizarii fosfatilor si/sau fitaselor de hranire anorganice puternic digerabile. Gama rezultata a continuturilor totale de fosfor este raportata in tabelul 5.6. Valorile din tabel sunt doar indicatorii deoarece ei depind, printre altele, de continutul energetic al hranei. De aceea nivelurile necesita sa fie adaptate la conditiile locale. Momentan se desfasoara o cercetare a nutritiei aplicate in cadrul Statelor Membre, iar aceasta poate suferi si alte reduceri in functie de efectele modificarii genotipurilor.

Specii Faze Continutul total de fosfor (% in hrana)

Observatii

puisorii 0.65 – 0.75 de ingrasat 0.60 – 0.70

Puii de carne

de sacrificat 0.57 – 0.67 <4 saptamani 1.00 – 1.10

5 – 8 saptamani 0.95 – 1.05 9 – 12 saptamani 0.85 – 0.95 13+ saptamani 0.80 – 0.90

Curcanii

16+ saptamani 0.75 – 0.85 18 – 40 saptamani 0.45 – 0.55 Ouatoarele

40+ saptamani 0.41 – 0.51

Cu fosfor adecvat digestibil utilizand fosfati si/sau fitase anorganice foarte digerabile pentru hranire

Table 5.6: Nivelul total indicator in hrana pentru pasari considerate BAT 5.3.2 Emisiile de aer de la adaposturile de pasari 5.3.2.1 Sistemele de adapost pentru ouatoare Evaluarea sistemelor de adapost pentru ouatoare ar trebui lua in considerare cerintele stabilite de Directiva 1999/74/EC pentru adapostul de ouatoare. Aceste cerinte vor interzice instalarea sistemelor noi de custi conventionale in anul 2003 si va duce la o interzicere totala de astfel de sisteme de custi in 2012. Oricum se va decide in 2005 daca Directiva de mai sus va fi revizuita, in functie de rezultatele mai multor studii si negocieri. Un studio specific aflat in derulare se concentreaza asupra sistemelor variate de crestere a gainilor, si in special a celor ce se supun

Chapter 6

304 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Directivei, luand in considerare, printer altele, impactul asupra sanatatii si mediu a variatelor sisteme. Interzicerea sistemelor conventionale va insemna ca fermierii sa utilizeze asa numitele custi imbunatatite sau sistemele non-cusca (sistemele alternative). Aceasta are consecinte pentru evaluarea investitiilor in retehnologizarea sistemelor de custi existente conventionale si in instalarea noilor sisteme. Pentru orice investitie in sistemele ce vor fi interzise conform Directivei, se va permite recomandarea de a permite o perioada de amortizare de 10 ani pentru costurile aferente. Adapostirea in custi Cele mai multe gaini ouatoare sunt in continuare tinute in custi conventionale astfel incat majoritatea informatiilor pentru emisiile de amoniac se raporteaza la acest tip de adapost. In aceasta sectiune a adaposturilor cu custi, tehnicile sunt comparate cu un sistem specific de referinta. Acest sistem de referinta utilizat pentru adapostirea ouatoarelor in sistemele de custi este reprezentat de stocarea deschisa a dejectiilor sub custi (sectiunea 4.5.1). BAT este: • Un sistem de custi cu indepartarea dejectiilor, cel putin de doua ori pe saptamana, prin

intermediul benzilor pentru dejectii catre un deposit inchis (sectiunea Error! Reference source not found.), sau

• Custile amplasate verticale cu banda pentru dejectii si uscare fortata cu aer, dejectiile fiind indeparatate o data pe saptamana catre un depozit acoperit (sectiunea Error! Reference source not found.), sau

• Custi amplasate vertical cu banda pentru dejectii si uscare fortata cu aer, dejectiile fiind evacuate cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit (sectiunea Error! Reference source not found.), sau

• Custile amplasate vertical cu banda pentru dejectii si uscare imbunatatita fortata cu aer, dejectiile fiind indepartate de la adapost cel putin o data pe saptamana catre un depozit acoperit (sectiunea Error! Reference source not found.), sau

• Custile amplasate vertical cu banda pentru dejectii cu uscare in tunel deasupra custilor; dupa 24 – 36 ore dejectiile sunt evacuate catre un depozit acoperit (sectiunea Error! Reference source not found.).

Uscarea dejectiilor pe benzi necesita energie. Desi cerintele pentru energie nu au fost raportate pentru toate tehnicile , o reducere mai mare a emisiilor necesita in general un input mai mare de energie (in kWh/pasare/an). O exceptie este facuta de uscarea fortata prin agitare (sectiunea Error! Reference source not found.), care atinge cu o cantitate mai mica de energie, o reducere a emisiilor similara cu uscara fortata (sectiunea Error! Reference source not found.). BAT conditionat Un sistem cu groapa adanca (sectiunea Error! Reference source not found.) este un BAT conditionat. In regiunile in care climatul mediteranean predomina, acest sistem este BAT. In regiunile cu temperaturi medii mult mai reduse, aceasta tehnica poate influenta o crestere de amoniac semnificant mai mare si nu va fi BAT daca nu se va face o uscare a dejectiilor in groapa. Conceptul de cusca imbunatatita Diferitele tehnici care aplica conceptual de cusca imbunatatita se afla in dezvoltare, fiind pusa la dispozitie putina informatie pentru a permite evaluarea ca si BAT. Oricum aceste concepte vor forma doar un sistem de custi alternative pentru instalatiile noi incepand din 2003 (daca Directiva nu se va modifica in acest sens). Adaposturile non-cusca

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 305

In UE, adaposturile non-cusca pentru ouatoare se preconizeaza sa castige mai mult in atentie ca urmare a consideratiilor legate de protectia animalelor. In sectiunea adaposturilor non-cusca, tehnicile sunt comparate fata de un sistem specific de referinta (sectiunea Error! Reference source not found.). Sistemul de referinta utilizat fata de adapostirea ouatoarelor in sisteme non-cusca este asternutul adanc fara aerare. BAT este: • Un sistem adanc de asternut cu uscare fortata cu aer (sectiunea Error! Reference source

not found.), sau • Un sistem adanc cu asternut cu podea perforate si uscare fortata (sectiunea 4.5.2.1.3) sau • Un sistem de voliere cu sau fara o distanta si/sau in afara ariei de scormonire (sectiunea

Error! Reference source not found.). Un dezavantaj al sistemului de voliere este nivelul ridicat de praf, care ar putea duce la emisii ridicate de praf de la casa. Nivelurile ridicate de praf in cadrul adaposturilor cauzeaza mai multe probleme de sanatate pentru animale si de asemenea au un efect negativ asupra conditiilor de munca. Bazandu-se pe informatia disponibila pentru sistemele de adapost al ouatoarelor, evaluarea BAT indica ca imbunatatirea protectiei animalelor va avea un efect negativ prin limitarea reducerilor realizabile pentru emisiile de amoniac in adaposturile de ouatoare. 5.3.2.2 Sistemele de adapost pentru puii de ingrasare BAT este: • Adapostul cu ventilare naturala cu o podea complet acoperita cu asternut si echipata cu

sisteme de baut fara pierderi prin scurgeri (sectiunile 2.2.2 si 4.5.3) sau • Adapostul bine izolat cu ventilatoare si podea complet acoperita cu asternut si echipat cu

sisteme de baut fara pierderi prin scurgere (sistemul VEA) (sectiuena 4.5.3). BAT conditionat Sistemul combidec (sectiunea Error! Reference source not found.), propusa de asemenea ca o tehnica de reducere a energiei este o BAT conditionata. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit acest lucru; de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor inchise subterane a apei circulate. Sistemul este aplicat doar in Olanda si in Germania la o adancime de 2 – 4 metri. Nu este inca cunoscut daca acest sistem lucreaza la fel de bine pe amplasamente in care inghetul dureaza mai mult si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald iar capacitatea de racire a solului poate fi insuficienta. BAT pentru sistemele de adapost deja existente Chiar daca urmatoarele tehnici pot atinge reduceri de emisii de amoniac foarte inalte, ele nu sunt considerate a fi BAT deoarece acestea sunt prea scumpe. Oricum, aceste tehnici sunt BAT daca sunt deja existente. Aceste tehnici sunt: • Un sisteme de podele perforate cu un sistem de uscare cu aer (sectiunea Error! Reference

source not found.), sau • O podea in trepte cu un sistem de uscare fortata cu aer (sectiunea 4.5.3.2) sau • Un sistem de custi in trepte cu laterale ale custii mobile si uscare fortata a dejectiilor

(sectiunea 4.5.3.3).

Chapter 6

306 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

5.3.3 Apa Reducerea consumului de apa de catre animale nu este considerata a fi practica. Acesta va varia in functie de dieta lor si , chiar daca unele strategii de productie includ accesul restrictionat la apa, accesul permanent la apa este considerat in general a fi obligatoriu. Reducerea consumului de apa este o chestiune de constientizare si in principal este o chestiune ce tine de managementul fermei. BAT inseamna a reduce consumul de apa prin urmatoarele: • Curatarea adaposturilor animale si echipament cu curatatoare sub presiune inalta la finalul

fiecarei serie de animale. Este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea unei cantitati de apa cat mai mici posibile

• Calibrarea regulatea a instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile • Pastrarea unui registru cu consumul de apa prin masurarea consumului si • Detectarea si repararea scurgerilor. In principiu se aplica trei tipuri de sisteme de baut pentru animale: adapatoare cu capacitate redusa si cu tasnitoare sau adapatoare cu capacitate ridicata cu jgheab si adapatoare rotunde. Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje. Oricum, nu exista suficienta informatie pentru a ajunge la o concluzie BAT. 5.3.4 Energia BAT este reducerea energiei utilizate prin aplicarea unui bune practice in ferma incepand cu proiectul adapostului pentru animale si prin operarea adecvata si intretinerea adapostului si echipamentului. Exista mai multe modalitati de a proceda ca o rutina zilinica in reducerea cantitatii de energie solicitate pentru incalzire si ventilare. Multe dintre aceste puncte sunt mentionate in sectiunea 4.4.1. Unele masuri BAT specifice sunt mentionate aici. BAT pentru adapostul pasarilor este de a reduce energia prin urmatoarele: • Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature ambientale reduse (valoarea U 0.4 W/m2/°C sau

mai bine) • Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapost pentru a oferi un bun

control al temperaturii si pentru a realiza rate minime de ventilare iarna • Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa si curatarea

conductelor si ventilelor si • Aplicarea iluminarii cu energie redusa. 5.3.5 Depozitarea dejectiilor General Directiva Nitratilor stabileste un minimum de conditii de depozitare a dejectiilor in general cu scopul de a oferii tuturor tipurilor de apa un nivel general de protectia impotriva poluarii si conditii aditionale asupra depozitului de dejectii in Zonele Sensibile fata de Nitrati. Nu toate conditiile din aceasta Directiva sunt abordate in acest document datorita lipsei de date insa acolo unde sunt abordate TWG a cazut de acord ca BAT pentru depozitarea dejectiilor este valabil in mod egal in interiorul si in afara Zonelor Sensibile Sensibile la Nitrati. BAT inseamna conceperea instalatiilor de depozitare pentru dejectiile de pasari cu capacitate suficienta pana

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 307

cand alt tratament sau aplicare pe teren poate fi realizata. Capacitatea necesara depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila aplicarea pe teren. Gramada/halda Daca dejectiile trebuie sa fie stocate, BAT inseamna depozitarea dejectiilor uscate provenite de la pasari in hambare cu podea impermeabila si ventilare suficienta. Pentru o gramada temporara a dejectiilor de pasari pe teren, BAT inseamna a amplasa halda la indepartare de receptorii sensibili precum vecinii si cursurile de apa (inclusiv drenajul terenului) in care ar putea deversa apa pluviala. 5.3.6 Procesarea dejectiilor pe amplasamentul fermei In general, procesarea dejectiilor in ferma este BAT doar in anumite conditii (BAT conditionat). Conditiile din procesarea dejectiilor pe amplasament care determina daca o tehnica este BAT sunt legate de conditiile precum disponibilitatea terenului, excesul local de nutrienti si necesarul, posibilitatile marketingului pentru energia verde, reglementarile locale si prezenta tehnicilor de reducere. Un exemplu de BAT conditionat este: • aplicarea un tunnel extern de uscare cu benzi perforate pentru dejectii (sectia Error!

Reference source not found.), daca sistemul de adapost pentru ouatoare nu incorporeaza un sistem de uscare a dejectiilor sau o alta tehnica pentru reducerea emisiilor de amoniac (sectiunea 5.3.2.1).

In afara tratamentului pe amplasament, dejectiile poti fi tratate in continuare in afara amplasamentului in instalatii industriale precum arderea asternutului de la pasari, compostarea sau uscarea. Evaluarea tratarii in afara amplasamentului se afla in afara acestui BREF. 5.3.7 Tehnicile pentru imprastierea dejectiilor de pasari Dejectiile de pasari au un continut disponibil ridicat de azot si de aceea este important sa se obtina o imprastiere egala si o rata adecvata distribuirii. In acest sens, tipul de imprastietor rotativ nu este adecvat. Imprastietorul cu evacuare si imprastietorul cu scop dublu sunt mult mai bune. Pentru dejectiile umede de la pasari (< 20 % dm) de la sistemele de custi asa cum sunt descrise in sectiunea 4.5.1.4, raspandirea in banda larga cu traiectorie joasa la presiun scazuta este singura tehnica de imprastiere aplicabila. Oricum, nu s-a tras nici o concluzie despre ce tehnica de imprastiere este aplicabila. BAT asupra managementului de imprastiere a dejectiilor este discutata in sectiunea 5.1 Pentru reducerea emisiilor de amoniac din imprastierea dejectiilor de pasari, integrarea este un factor important si nu tehnica de imprastiere. Nu este posibila integrarea pentru pajisti cu iarba. BAT pentru imprastiere – umed sau uscat – a dejectiilor solide de pasari este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi aplicata doar pe teren arabil care poate sa fie usor cultivata. Reducerile de emisie realizabile sunt de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar unei ilustrari a unei reduceri potentiale. Pareri divergente:

Chapter 6

308 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Doua State Membre nu sustin concluzia ca este BAT integrarea dejectiilor solide de pasare intr-un interval de 12 ore. In opinia lor, intr-un interval de 24 ore, care are o reducere a emisiilor de amoniac aferenta a aprox. 60 – 70%, este BAT. Argumentul lor este ca reducerea suplimentara a emisiilor de amoniac care poate fi realizata nu compenseaza costurile suplimentare si dificultatile aparute in organizarea logisticii pentru integrarea intr-un timp scurt. 6 OBSERVATII FINALE Un aspect al acestei lucrari este acela ca potential de reducere a emisiilor de amoniac, aferent tehnicilor descrise in capitolul 4, sunt date reduceri relative (in%) fata de o tehnica de referinta. Aceasta este facuta datorita consumului si nivelurilor de emisie din fermel in functie de mai multi factori diferiti, precum specia animalelor, variatia formularii hranei, faza de productie si sistemul de management aplicat, insa si datorita caracteristicilor climatelor si solului. Consecinta acesteia este ca emisiile totale de amoniac din tehnicile aplicate precum sistemele de adapost, depozitul de dejectii si aplicatia dejectiilor pe sol vor acoperi o gama foarte variata si vor face dificila interpretarea nivelurilor absolute. De aceea este preferata utilizarea nivelurilor de reducere a amoniacului exprimata in procente. 6.1 Timpul de lucru Elaborarea acestui document de referinta BAT a inceput cu lansarea in 27 si 28 mai 1999. Au fost elaborate doua drafturi pentru Grupul Tehnic de Lucru in vederea consultarii. Primul draft al acestui BREF a fost trimis spre consultare in Octombrie 2000. Al doilea draft a fost elaborate in iulie 2001 iar la acel nivel a existat o schimbare a autorului BREF-ului. Pe 10 si 11 ianuarie 2002 a fost organizata o intalnire intermediara. Aceasta a fost organizata din doua motive: prima data datorita plangerilor asupra celui de-al doilea draft al TWG facut despre lipsa de transparenta si al doilea datorita schimbarii autorului. A doua intalnire TWG a fost pe 25 – 27 februarie 2002. Dupa aceasta intalnire a existat o perioada scurta de consultari asupra capitelor revizuite 1 – 5 si din capitolul 6, observatii finale si rezumatul executiv. Dupa aceasta a avut loc versiunea finala. Versiunea finala a fost prezentata Comisiei de Mediu Environment DG in intalnirea Forumului pentru Schimb de Informatie din noiembrie 12 si 13. 6.2 Sursele de informatii Many reports from mainly authorities and also from research centres have been used as sources of information in the drafting of this BREF. On housing techniques for pigs and poultry the documents submitted by Italy and the Netherlands can be considered as the general building blocks. On landspreading there are the documents from the UK, and the main contributor on manure treatment is Belgium . The industry group FEFANA submitted valuable information on nutritional management. Most of the information submitted focused on the reduction of ammonia emissions, especially from the housing of pigs and poultry and from the landspreading of manure. Nutritional management, as a mean of preventing ammonia emissions, is also well addressed. However little information was made available on noise, waste and waste water. Also hardly any information was submitted on monitoring. 6.3 Nivelul consensului This BREF has the support of most of the TWG members, although on five BAT conclusions the following split views had to be noted:

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 309

1 and 2 The whole TWG agreed on the BAT conclusions for the housing systems of

mating/gestating sows and of growers/finishers. However, the view of experts representing one Member State was that another system described in Chapter 4 is BAT in instances where the techniques are already in place, and is also BAT when an extension is planned to operate with the same system.

3. Two Member States do not support the conclusion that bandspreading of pig

slurry on teren arabil followed by incorporation is BAT. In their view applying bandspreading on its own is BAT.

4 and 5. Another split view was on the timing of incorporation of solid pig and poultry

manure. Two Member States do not support the conclusion that incorporation of solid pig manure as soon as possible (at least within 12 hours), is BAT. In their view incorporation within 24 hours is BAT. The same Member States do not agree on incorporation of poultry manure within 12 hours being BAT; in their view this is within 24 hours.

6.4 Recomandarile asupra viitoarelor lucrari Limited data were made available on the current emission and consumption levels and on the performance of techniques to be considered in the determination of BAT, especially on the achievable emission and consumption levels and on economics. Where data were made available, for example on ammonia emissions, they have to be interpreted with care because the circumstances under which the data were gathered were different or not known. In Annex 7.6 recommendations on the future reporting of comparable cost data are reported. The work of this TWG also found that the quality and quantity of the information submitted by the Member States in order to describe the relevant production processes varied widely, with the consequence that the information was only partly or not at all comparable. Therefore, to achieve an efficient updating of this BREF in the future, it is recommended that a harmonised approach should be developed concerning the description and assessment of the techniques applied in intensive livestock farming. Concerning specific areas where very little information was made available, monitoring should be mentioned in particular and considered to be one of the key issue in the future review of the BREF. A subgroup of this TWG compiled a document that identifies the areas where information is missing. This working document also addresses the activities subject to monitoring and proposes monitoring techniques. This document with [200, ILF, 2002] might be a good starting point to gather information on monitoring that can be used in the future review of the BREF. A document with the reference [218, Czech Republic, 2002] describes how ammonia concentrations can be measured in stables. Reference [219, Denmark, 2002] is a reaction on the earlier mentioned document from the Czech Republic. Both references should be considered in the future of the BREF. Other specific areas where data and information are missing are the following: • La sistemele de adapost pentru ouatoare, custile imbunatatite au fos propuse ca tehnica BAT

deoarece aceasta va fi singurul concept de cuscsa permis din 2003 pentru sistemele noi (daca Directiva pentru protectia animalelor nu va fi schimbata in acest sens). Sistemul se afla in continuare in dezvoltare iar experienta practica de abia acum a fost obtinuta. Doar un proiect s-a putut prezenta, insa s-a raportat ca mai tarziu va fi disponibil un design alternativ. Informatia aceasta va fi utila la viitoarea revizuire a BREF

• Adaposturile pentru curcani cu un management imbunatatit, au un potential de reducere a

emisiilor insa este necesara abordarea in continuare pentru a valida performanta de mediu.

Chapter 6

310 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

O alta analiza de exemplu a muncii ar fi utila pentru evaluarea costurilor fata de beneficiile de mediu.

• Pentru pasari, s-a pus la dispozitie multa informatie legata de ouatoare si pasarile de carne,

insa s-a inregistrat foarte putina informatie legata de rate si de bibilici si s-a strans doar informatie limitata despre curcani; pentru revizuirea viitoare se va strange mai multa informatie

• • se preconizeaza ca utilizarea asternutului pentru adaposturile de porci va creste in

Comunitate ca urnare a cresterii constientizarii asupra protectiei animale. Oricum efectul asupra emisiilor de (amonaic) de exemplu nu este bine cunoscut in acest moment insa a fost obtinuta experienta practica. Mai multa informatie este necesara pentru continuarea evaluarii in viitoarea revizuire a BREF

• hranirea multifazica a porcilor si pasarilor este considerata o metoda imbunatatita de

reducere a continutului de azot din dejectii. Costurile aferente si cerintele echipamentului de hranire nu au fost raportate. Aceste date vor fi necesare in evaluarea ulteriara pentru revizuirea BREF-ului din viitor.

• Tehnicile pentru procesarea pe amplasament a dejectiilor necesita o calificare si cuantificare

pentru a permite o evaluare mai buna a consideratiilor BAT. • Utilizarea aditivilor din dejectii este aplicata in mod obisnuit, insa oricum sunt necesare mai

multe informatii, de exemplu despre instalatiile de referinta si performanta actuala pentru a compune concluzia BAT

• Este nevoie de mai multa informatii asupra zgomotului, energiei, apei uzate si deseurilor

pentru a permite o evaluare completa asupra BAT • Imprastierea dejectiilor este considerata a fi o tematica importanta si au fost raportate unele

concluzii BAT in acest document. Oricum, aspectele precum (reducerea) continutului de materie uscata a dejectiilor si irigarea nu sunt abordate suficient si este nevoie sa fie luate in considerare la revizia urmatoare a BREF

• in acest BREF, s-a cazut de acord asupra principiului neraspandirii dejectiilor in apropierea

cursurilor de apa, oricum insa distantele nu au putut fi cuantificate. Aceasta este similara pentru principiul neaplicarii dejectiilor pe campuri aflate in panta; panta nu a putut fi cuantificata. Informatii asupra acestor aspecte, luand in considerare conditiile solului (de ex. grane crescande sau arabile) si tipul de dejectii (de ex. namol sau solid) sunt necesare pentru a permite evaluarea acestor aspecte in urmatoarea revizuire a BREF.

• Tehnicile de drenaer durabile (vezi referinta [217, UK, 2002]) necesita o evaluare in

revizuirea urmatoare a BREF-ului. Protectia animalelor a fost luata in considerare in acest document. Oricum, ar fi util sa se dezvolte un criteriu de evaluare al protectiei animalelor legat de sistemele de adapost. 6.5 Tematici sugerate pentru proiectele viitoare de R&D Urmatoarele tematici pot fi luate in considerare in viitoarele proiecte de Cercetare si Dezvoltare: • Cercetarea asupra tehnicilor disponibile si a celor mai de incredere in cladirile cu sisteme de

adapost pentru porci si pasari • Cercetarea asupra valorilor masurate ale emisiilor, in special din cladirile ventilate natural

(care s-au dovedit a dificile pana acum)

Chapter 6

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 311

• Cercetari asupra gramezilor de dejectii , inclusiv diferitele tipuri de material de acoperire, reducerea aferenta a emisiilor si costul si aplicabilitatea

• Cercetari asupra efectului asternutului prin performanta sistemelor (existente) de adapost pentru porci

• In multe cazuri, sunt cunoscute efectele asupra sanatatii umane sau animale sau de mediu prin utilizarea de aditivi in namolul de porci; ar putea fi utile investigatiile acestor tematici

• Investigarea asupra masuratorilor de amoniac si emisii de miros de la sistemele de adapost biologic (utilizarea paielor, gradini)

• Dezvoltarea sistemelor de masurare si a strategiilor pentru sursele complexe de emisii gazoase la nivelul fermelor (adaposturi, depozite)

• Dezvoltarea tehnicilor metrologice pentru emisiile de N2din sistemele de paturi de paie • Cercetarea asupra monitorizarii emisiilor gazoase provenite de la fermele cu management al

nutrientilor imbunatatit/avansat • Acolo unde se abordeaza depozitul de dejectii, se determina nivelurile de eliberare a

metanului si oxizilor de azot. La fermele de porci, masurile cele mai eficiente dpdv al costurilor pentru reducerea nivelurilor eliberate de amoniac si miros provin in forma de acoperisuri artificiale volatile. Si aici este necesara cercetarea in continuare abordand comportamentul gazelor cu efect climatic.

• Dezvoltarea unui sistem bazat pe urme de gaz pentru masurarea emisiilor gazoase din depozitele de namol acoperite

• Evaluarea emisiilor gazoase, inclusiv a optiunilor de temperare din depozite si din deseurile solide /dejectii din curtea fermei

• Cercetarea si dezvoltarea in sensul reducerii emisiilor de amoniac si metan din depozite, transportul si imprastierea namolului de animale

• Analiza Ciclului Vietii pierderilor gazoase de N in sistemele “traditionale” si “viitoare” • Cercetarea asupra fermei durabile (monitorizarea, instrumentele de management) • Cercetarea asupra reducerii mirosului prin intermediul managementului (diete, climatizare

etc.) • Cercetarea asupra impactului copacilor din jurul fermei asupra perceptiei mirosului de catre

cetatenii din vecinatate • Cercetarea componentelor de praf in miros • Cercetarea asupra distributiei de praf emis de paiele si asternutul din sistemele de adapost al

animalelor, inclusiv optiunile pentru reducere prin management si tehnologie • Cercetarea si dezvoltarea modelelor de proces pentru emisiile de amoniac (adapost, depozit,

imprastierea pe teren) ca o baza pentru evaluarea emisiilor de amoniac, concentratie si depunere

• Cercetarea asupra monitorizarii nutritiei animalelor (de ex. compozitia dejectiilor) pentru a reduce emisiile de amoniac

• Cercetarea asupra tratarii dejectiilor (de ex. compostarea, adaugareapaielor, digestia anaerobica (si ratele aferente emisiilor de of NH3, N2O si CH4

• Investigatia asupra efectelor asternutului asupra performantei (existente) a adaposturilor pentru porci, optimizarea conceptelor si performantei sistemelor de asternut (nivelul de emisie, rata de lucru, costurile)

• Cercetarea asupra asternuturilor pentru adaposturilor animale, in special asupra materialelor noi/altele pentru imbunatatirea performantelor de mediu ale sistemelor cu asternut

• Optimizarea conceptului si performantei sistemelor alternative pentru pasari (nivelul emisiilor, rata de lucru, costurile)

• research on the applicability of low emission slurry spreading techniques under different circumstances

• research on cross media effects and the applicability of slurry injection (N2O emissions, fuel consumption, impacts on soils and vegetation)

• cercetarea nivelurilor de emisie, nu doar asupra amoniacului ci si asupra mirosurilor, a gazelor cu impact climatic (oxizii de metan si nitrati), si asupra caror influente reciproce vor apare in cadrul masurilor variate de reducere a emisiilor, precum si asupra prafului si germenilor (bio-aerosoli)

Chapter 6

312 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• legat de cerintele pentru managementul pentru porci si ouatoare compatibil cu necesarul natural al animalelor, mai multe sisteme de reducere a emisiilor din adaposturi trebuie sa fie cercetate iar evolutia tehnologica a reducerilor nivelurilor de emisii trebuie sa fie imbunatatita astfel incat conflictul intre protectia animalelor si mediului sa fie rezolvat.

CE lanseaza si sustine in cadrul programelor RTD o serie de proiecte legate de tehnologii curate, tehnologii noi aparute pentru tratarea efluentului si tehnologii de reciclare si strategii de management. Potential aceste proiecte ar oferi o contributie utila pentru revizuirile viitoare ale BREF. Cititorii sunt astfel invitati sa informeze EIPPCB asupra oricaror rezultate a cercetarilor relevante pentru scopul acestui document (vezi si prefata acestui document).

References

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 313

REFERINTE 1 EPA (1996). "Batneec Guidance Note for the Pig Production Sector". 2 EPA (1996). "Batneec Guidance Note for the Poultry Production Sector". 3 Vito (1998). "Beste beschikbare technieken voor het be- en verwerken van dierlijke

mest", 90-382-0161-3. 5 VMM (1996). "Landbouw, Par. 1.3 of Milieu- en natuurrapport Vlaanderen 1996: Leren

om te keren". 7 BBL (1990). "De mineralenboekhouding in de landbouwbedrijfsvoering. Hoofdstuk 3.

Mineralen en milieu-effekten." 8 Technologisch Instituut, (1999). "Krachtlijnen en uitdagingen van het nieuwe

meststoffen-decreet". 9 UNECE, (1999). "Control techniques for preventing and abating emissions of

ammonia", EB.AIR/WG.5/1999/8/Rev.1. 10 Netherlands, t., (1999). "Dutch notes on BAT for pig- and poultry intensive livestock

farms". 11 Italy, (1999). "Italian contribution to BATs Reference Document (draft April 1999)". 13 EC, D. A. u. B. (1996). "Report on the welfare of laying hens, Chapter 3.6

Environment". 14 BGB1.II 349/97 (1997). "Verordnung des Bundesministers für Land- und

Forstwirtschaft über die Begrenzung von Abwasseremissionen aus der Massentierhaltung; (AEV Massentierhaltung)".

15 Austria, (1997). "Gesetzliche Begrenzung von Abwasseremissionen aus der

Massentierhaltung". 17 ETSU, (1998). "Energy savings in industrial water pumping systems", Good practice

guide 249. 21 VROM (1998). "Wet bodembescherming: Besluit gebruik dierlijke meststoffen (Bgdm)

Besluit Overige Organische Meststoffen". 23 VROM/LNV (1996). "Uitvoeringsregeling Interimwet Ammoniak en Veehouderij". 24 VROM/LNV (1996). "Richtlijn Veehouderij en Stankhinder". 26 LNV (1994). "Handboek voor de pluimveehouderij", 90-800999-4-5. 27 IKC Veehouderij (1993). "Handboek voor de varkenshouderij", 90-800999-3-7. 28 CORPEN, (1996). "Estimation des rejets d'azote et de phosphore des élevages de porcs

(Impact des modifications de conduite alimentaire)/Estimation of nitrogen and phosphorus outputs in the environment from pig farms (Impact of the modifications of feeding practices and technical performances)".

29 CORPEN, (1996). "Estimation des rejets d'azote par les elevages avicoles/Estimation of

nitrogen outputs in the environment from poultry farms".

References

314 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

30 CORPEN, (1997). "Estimation des rejets de phosphore par les élevages avicoles/ Estimation of phosphorous output in the environment from poultry farms".

31 EAAP, (1998). "Pig housing systems in Europe: current trends" 49th Annual Meeting of

the European Association for Animal Production, 26. 32 Vito, (1999). "Environmental aspects of antimicrobial growth promotors in feed". 33 Provincie Antwerpen, (1999). "Invloed van klimaat op de groei van vleeskuikens"

Studienamiddagen Pluimveehouderij. 35 Berckmans et al. (1998). "Emissie en impact van ammoniak in varkensstallen,

Hoofdstuk III. Reductietechnieken". 36 EC, (1999). "Opinion of the steering committee on antimicrobial resistance". 37 Bodemkundige Dienst, (1999). "Bijdrage tot de uitbouw van beleidsmaatregelen voor

de reductie van de ammoniakuitstoot door de landbouw in Vlaanderen". 39 Vito (1999). "Overview of regulatory material". 40 MAFF, M. o. A., Fisheries and Food, (1998). "Guidelines for farmers in nitrate

vulnerable zones". 43 MAFF, M. o. A., Fisheries and Food, (1998). "Code of good agricultural practice for the

protection of air". 44 MAFF, M. o. A., Fisheries and Food, (1998). "Code of good agricultural practice for the

protection of water". 45 MAFF, M. o. A., Fisheries and Food, (1998). "Code of good agricultural practice for the

protection of soil". 49 MAFF (1999). "Making better use of livestock manures on teren arabil". 50 MAFF (1999). "Making better use of livestock manures on pajisti cu iarba". 51 MAFF (1999). "Spreading systems for slurries and solid manures". 59 Italy, (1999). "Italian Contribution to BATs Reference Document (BREF) (draft June

1999)". 60 EPA, a. o., (1999). "Groundwater protection schemes", ISBN 1-899702-22-9. 61 EPA, (1997). "Environmental quality objectives and environmental quality standards,

The aquatic environment (Discussion document).", ISBN 1-899965-51-3. 62 LNV, (1992). "Afvalwater in de Veehouderij", 28. 63 Commissie van Deskundigen, (1999). "Beoordelingsprotocol emissies uit stalsystemen,

Bijlage landbouwkundige randvoorwaarden en te registreren gegevens (draft).". 68 ADAS, (1999). "Guidance on the control of noise on poultry units". 69 ADAS, (1999). "Guidance on the control of noise on pig units".

References

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 315

70 K.U. Laboratorium voor Agrarische Bouwkunde, (1999). "Nieuwe stalconcepten voor een rendabele veeteelt in de context van de huidige milieuregelgeving".

71 Smith et al., (1999). “Nitrogen excretion by farm livestock with respect to

landspreading requirements and controlling nitrogen losses to ground and surface waters. Part 2: pigs and poultry" Bioresource Technology, , pp. 183-194.

72 ADAS, (1999). "Guidance on the control of energy on pig units". 73 Peirson, (1999). “Guidance on the control of energy on poultry units". 74 EC (1999). "Council Directive 1999/74/EC of 19 July 1999 laying down minimum

standards for the protection of laying hens". 75 Menoyo et al., (1998). “Compostaje de gallinaza para su uso como abono orgánico

(Composting of poultry manure to be applied as organic fertiliser)". 76 BMU (1995). "Vorläufige Richtlinie zur Beurteilung von Immissionen aus der

Nutztierhaltung in Stallungen". 77 LEI, (1999). "Managing nitrogen pollution from intensive livestock production in the

EU", 2.99.04. 81 Adams/Röser, (1998). “Digestion of feed and absorption of nutrients influence animal

performance and the environment" Feed Magazine. 82 Gill, B. P., (1999). “Phase-feeding. Converting science into commercial practice." Feed

Compounder, pp. 4. 83 Italy, (2000). "Description of the candidate BATs for pig intensive farming". 85 Oele, (1999). "The Dutch mineral policy 1984-2008/2010" Regulation of animal

production in Europe ( KTBL). 86 CEEP, (1998). "Recovery of phosphates for recycling from sewage and animal wastes -

summary and conclusions" Recovery of phosphates for recycling from sewage and animal wastes.

87 Denmark, (2000). "Danish BAT notes concerning intensive pig production". 89 Spain, (2000). "Information exchange on Intensive Livestock Farming. Spanish

contribution to BATs Reference Document.". 91 Dodd, V. A., (1996). “The pig production cycle (a concise report, July 1996)". 92 Portugal, (1999). “Overview of intensive livestock farming in Portugal". 98 FORUM, (1999). "Pigs, pollution and solutions". 99 Ajinomoto Animal Nutrition, (2000). "Prevention of nitrogen pollution from pig

husbrandry through feeding measures", 22. 100 MLC, (1998). "Phase-feeding. Matching the protein requirements of growing and

finishing pigs for lean growth at least cost.". 101 KTBL, (1995). "Schwermetalle in der Landwirtschaft (Heavy metals in agriculture)",

217.

References

316 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

102 ID-Lelystad, (2000). "De forfaitaire excretie van stikstof door landbouwhuisdieren (The standardised excretion of nitrogen by livestock)", 00-2040.

105 UK (1999). "Text proposal for good practice for environmental management. 106 Portugal (2000). "Code of good agricultural practices for the protection of water against

pollution by nitrates of agricultral origin (Draft)". 107 Germany, (2001). "Good Agricultural practice: Possibilities for avoiding and reducing

emissions and immissions/Animal disease and farm hygiene (Comment to 1st Draft of BREF document )".

108 FEFANA, (2001). "FEFANA "Amino Acid Working Party" Input to the BREF

Document (Comment to 1st Draft of BREF document).". 109 VDI (2000). "VDI 3474 - Emission control livestock farming - Odorants (draft 09)". 110 MAFF, (1999). "Phase feeding pigs to reduce nutrient pollution - N in pig slurry.",

Scientific report WA0309. 111 MAFF, (1999). "Phase feeding pigs to reduce nutrient pollution - ammonium-N

emission from application", WA0317. 112 Middelkoop/Harn, (1996). 113 R&R Systems BV, (1999). "Kombideksysteem (Combidecksystem)". 115 Rademacher, M., (2000). “How can diets be modified to minimise the impact of pig

production on the environment?" AminoNews. 116 MAFF, (1999). "Update on available knowledge of pig diets to reduce pollution and

estimate of costs of reducing ammonia emissions by changing diets.", WA310. 117 IPC Livestock Barneveld College (1998). "Broiler Nutrition". 118 IPC Livestock Barneveld College (1999). "Layer Nutrition". 119 Elson, A., (1998). "Poultry buildings" Poultry Producers' Study Days. 120 ADAS, (1999). "An assessment of the feasability of a range control measures intended

to minimise ammonia emissions from pig housing". 121 EC (2001). "Proposal for a Council directive amending Directive 91/630/EEC laying

down minimum standards for the protection of pigs". 122 Netherlands, (2001). "Comments Netherlands to first draft.". 123 Belgium, (2001). "Standaardomstandigheden in Vlaanderen (Standard conditions in

Flanders) - Comment B7 to first draft.". 124 Germany, (2001). "Comments Germany to first draft". 125 Finland, (2001). "BAT report. Methods and techniques for reducing the environmental

load due to intensive rearing of pigs and poultry". 126 NFU, (2001). "Comments UK National Farmers' Union to first draft".

References

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 317

127 Italy, (2001). “Comments Italy to first draft". 128 Netherlands, (2000). "Technical descriptions of systems for the housing of different

poultry species. Prepared for the exchange of information on BAT.". 129 Silsoe Research Institute, B., England, (1997). “Concentrations and emission ratesof

aerial ammonia, nitrous oxide, methane, carbon dioxide, dust and endotoxin in UK broiler and layer houses." British Poultry Science, pp. 14-28.

130 Portugal, (2001). “Comments Portugal to first draft". 131 FORUM (2001). "Comments Forum to first draft". 132 EC (1991). "Council Directive 91/630/EEC of 19 November 1991 laying down

minimum standards for the protection of pigs.". 133 Peirson/Brade, (2001). "Flatdeck pig housing - a summary description". 134 Spain, (2001). “Comments Spain to first draft". 135 Nicholson et al., (1996). “Nutrient composition of poultry manures in England and

Wales" Bioresource Technology, , pp. 279-284. 137 Ireland, (2001). “Comments Ireland to first draft". 138 Netherlands, (1999). "Nitrogen and phosphorous consumption, utilisation and losses in

pig production". 139 UK (2001). "Comments UK-MAFF to first draft". 140 Hartung E. and G.J. Monteny, (2000). “Methane (CH4 and Nitrous Oxide (N2O)

emissions from animal husbandry" Agrartechnische Forschung, pp. E 62 - E 69. 141 ADAS, (2000). "Guidance on construction, repair and maintenance - Farm waste

structures", CGN 100 and CGN 001 - 009. 142 ADAS, (2000). "The practicability of fitting various types of emission control cover to

above-ground prefabricated and earth-banked slurry stores.". 143 ADAS, (2000). "Low-cost covers to abate gaseous emissions from slurry stores",

WA0641. 144 UK (2000). "Text proposal - Activities applicable to all farms". 145 Greece, (2001). "Comments Greece to first draft". 146 ADAS, (2000). "Disposal of waste materials arising on farms". 147 Bragg S and Davies C, (2000). "Towards sustainable agricultural waste management

(Final draft)". 150 SCOPE, (1997). "SCOPE Newsletter 21 - Agricultural phosphorus", 21. 152 Pahl, (1999). "Environmental factors in pig production - Description of potential

emissions, causes, abatement and legislation". 153 Eurostat, (2001). "Eurostat: Agriculture and Fisheries, Yearbook 2001".

References

318 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

154 Germany, (2001). "Legal framework in Germany.". 159 Germany, (2001). "Good agricultural practice - Comment to first draft.". 161 MAFF, (2000). "Calculating the cost of best available techniques for the intensive

rearing of poultry and pigs (draft)". 166 Tank manufacturer, (2000). "Pollution control - Slurry management". 169 FEFAC (2001). "Comments on draft 2 ILF BREF". 170 FEFANA, (2002). "FEFANA WP Enzymes proposal for the part Phytase (Chapter 4 of

BREF document draft 2, on the intensive farming of poultry and pigs)". 171 FEFANA (2001). "Comments on draft 2 ILF BREF". 172 Denmark (2001). "Comments on draft 2 ILF BREF". 173 Spain (2001). "Comments on draft 2 ILF BREF". 174 Belgium (2001). "Comments on draft 2 ILF BREF". 175 IMAG-DLO, (1999). "Environmental aspect of a group housing system for sows with

feeding stations and straw". 176 UK, (2002). "Thoughts on ventilation and air control". 177 Netherlands, (2002). "Energy saving by a frequency-converter". 178 Netherlands (2002). "Additional information about Combideck system in broiler

houses". 179 Netherlands (2001). "Comments on the second draft of the ILF BREF (poultry)". 180 ASEPRHU, (2001). "Comments on 2nd draft ILF BREF". 181 Netherlands (2002). "(additional) Comments on the 2nd draft ILF BREF". 182 TWG, (2002). "Proposal for conditional BAT poultry (laying hens)". 183 NFU/NPA, (2001). "Comments on 2nd draft of the ILF BREF". 184 TWG ILF (2002). "Emission control measure assessment matrices". 185 Italy, (2001). "Appendix to Description of the candidate BATs for pig intensive

farming", 2nd version. 186 DK/NL, (2002). "Manure surface cooling channel in combination with a closed heat

exchanger". 187 IMAG-DLO, (2001). "Nürtinger system", 2001-09. 188 Finland, (2001). "Comments draft 2 ILF BREF". 189 Italy/UK, (2002). "Pens with straw bedded floor; natural ventilation". 190 BEIC (2001). "Comments on 2nd draft ILF BREF".

References

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 319

191 EC (1999). "Storage vessels for manure (5)". 192 Germany (2001). "Comments on 2nd draft BREF". 193 Italy (2001). "Comments on 2nd draft BREF". 194 Austria (2001). "Comments on 2nd draft BREF". 195 EC (1999). "Livestock Manures - Nitrogen Equivalents". 196 Spain, (2002). "Manure additives". 197 Netherlands, (2002). "Remarks on landspreading". 198 CEFIC, (2002). "Highly digestible inorganic feed phosphates". 199 FEFANA, (2002). "Addition of specific feed additives". 200 ILF, T. (2002). "Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC) Reference

Document on Best Available Techniques in the Intensive livestock farming; Monitoring of Emissions".

201 Portugal (2001). "Comments on 2nd draft BREF". 202 Institute of Pajisti cu iarba and Environmental Research, (2000). "Treatment of

livestock wastes through the use of additives", CSG 15 (rev. 12/99). 203 EC (2001). "Comments on draft 2 BREF". 204 ASPHERU (2002). "Enriched cage for laying hens". 205 EC, (2001). "Communication from the Commission to the Council and the European

Parliament on the Implementation of Council Directive 91/676/EEC concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources".

206 Netherlands, (2002). "Drinker systems". 207 Belgium (2000). "Comments on first draft BREF". 208 UK (2001). "Comments on 2nd draft BREF". 209 Environment DG, (2002). "report on Nitrates Directive". 216 UK, (2002). "Integrated Pollution Prevention and Control, Intensive Livestock BREF,

Assessing the Affordability of Best Available Techniques". 217 UK (2002). "Sustainable surface water drainage techniques". 218 Czech Republic (2002). "Methodology for continual measuring of ammonia

concentrations in stables". 219 Denmark (2002). "Comments on monitoring ammonia concentrations in stables;

reference number 218". 220 UK (2002). "Slurry spreading".

Glossary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 321

GLOSAR Antibiotic o substanta produsa sau derivata dintr-un

microorganisc, care distruge sau impiedica cresterea microorganismelor.

Loc de animal sau cap unitatea referitoare la un animal din productie.

Ambele unitati se refera la aceeasi unitate de productie, in general utilizata la exprimarea consumului si nivelurilor de emisie din acest document.

Antimicrobial un drog care la concentratii mici, exercita o

actiune impotriva microbilor patogeni si expune o toxicitate selectiva impotriva lor.

Rata de aplicare raportul intre volumul dejectiilor si hectarele

disponibile pentru imprastierea pe teren. Necesarul de oxigen biochimic (BOD) masurarea cantitati de oxigen consumat de

microorganisme pentru distrugerea materiei organice.

Desecarea procesul prin care devine uscat complet; prin

consumul apei subterane in excess cu canitatea naturala.

Procentajul de materie uscata (dm %) este raportul dintre cantitatea initiala de

substanta definitinta si cantitatea finala (constanta) obtinuta dupa uscare la 110 °C.

Raportul de conversie a hranei raportul exprimat de cantitatea de hrana (kg)

pentru 1 kg de cantitate vie in crestere; cu cat raportul este mai mic cu atat mai eficient este transformata hrana in produs sau in cantitate crescuta; FCR depinde de hrana, speciile de animale si de tipul de productie.

In Finlanda raportul exprima cantitatea de hrana per kg de cantitate taiata.

La ingrasat/de sacrificat categoria referitoare la porci de aprox 25 - 30

kg de cantitate vie pana la 170 kg de cantitate vie; denumit de asemenea porci de ingrasat sau de crescatorie.

Productia de oua de gaini termen utilizat la indicarea productiei de oua

de gaina pentru a face diferenta intre speciile de pasari ouatoare (de ex. ratele)

Aplicarea dejectiilor activitatea de imprastiere a dejectiilor sau

namolului pe teren (daca nu se mentioneaza altceva).

Tratarea dejectiilor toate caile potentiale de procesare de

dejectiilor, inclusiv aplicarea dejectiilor Compusii organici volatili non-metan toti acei compusi altii decat cei de metan

Glossary

322 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

(nmVOC) poate produce oxidanti fotochimici ca rezultat a reactiei cu oxizii de azot in prezenta radiatiei solare.

Pasari este termenul general utilizat pentru a indica sectorul producator de oua sau carne de pui, curcani, rate si bibilici. Acolo unde se face referire la gainile ouatoare sau puii de carne, se va folosi termenul de pui de carne sau ouataore.

Porcii din crescatorii termenul utilizat pentru porci la ingrasat/ de

sacrificat. Scroafe de inlocuire scroafe care inlocuiesc scroafe pentru inmultire

si mentinerea materialului genetic solicitat Namolul continut de excremente produs in crescatorie

intr-o curte sau o cladire, amestecat cu apa pluviala si apa de spalare si, in unele cazuri, asternut cu deseuri si hrana. Namolul poate fi pompat in general sau evacuat prin gravitatie.

Dejectiile solide include dejectiile din ferma (FYM) si contin

material din curtile acoperite cu paie, excremente cu continut mare de paie sau solide din separatoarele mecanice de namol. Dejectiile solide pot in general sa fie depozitate.

Scroafa termen tehnic pentru purcea de la inceputul

primei perioade de service sau de la primul moment al primei gestatii. Aceasta include inlocuirea scroafelor (scroafele tinere).

curcan curcan. Densitatea animalelor numarul animalelor pe suprafata (m2 sau km2). Vitamina H (Biotina) Biotina, o subtana uzuala biochimica

(C10H16N2O3S) care functioneaza ca enzime pentru reducerea aminoacizilor si formarea acizilor grasi lungi si co-enzine in formarea carbohidratilor din grasi si proteina in absenta unui aport suficient de carbohidrati.

Porcii intarcati Porcii separati de scroafa dupa intarcare la o

greutate vie de aprox. 7 kg pana la aprox. 25 - 30 kg.

Glossary

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 323

ABREVIERI

Abrevierea Explicatii

ACNV Automatically controlled natural ventilation BAT Best available technique BPEO Best practicable environmental option BREF BAT Reference Document CAP Common Agricultural Policy CAPEX Capital Expenditure CP Crude protein SCF Concrete slatted floor Dm or dm Dry matter ECE Economic Commission for Europe EPS Expanded polystyrene EU European Union EU-15 15 Member States of the European Union EUR Euro – European currency FAO World Food and Agricultural Organisation FCR Feed conversion ratio FSF Fully-slatted floor FYM Farmyard manure IPPC Integrated prevention and pollution control, referring to European Directive

96/61 EC LECA Light expanded clay aggregate LW Live weight µg Microgram (10-6 grams) MAP Belgian indication for pig feed with reduced protein and phosphorus levels MLC Meat and Livestock Commission of United Kingdom MS Member State of the European Union Mt Megatonnes NVZ Nitrate vulnerable zones OM (or om) Organic matter content OPEX Operational Expenditure Pa Pascal, measure of pressure, also Newton/m2 PSF Partly-slatted floor RAM German indication for pig feed with reduced protein and phosphorus levels RH Relative humidity TWG European technical working group for the exchange of information in the

framework of the IPPC-directive UAA Utilised Agricultural Area USDA United States Department of Agriculture

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 325

7 ANEXELE 7.1 Speciile de animale si crescatoriile (LU) In evaluarea impactului de mediu a crescatoriilor intensive din ferme, termenul de “loc” ar conduce la confuzie. Un loc poate fi considerate egal cu un animal, insa exista o diferenta in extinderea efectelor de mediu prin tinerea diferitelor tipuri de animale care apartin de aceeasi specie insa care sa fie din diferite tipuri si stadii de productie. De exemplu gainile, puii de ingrasare, ratele si curcanii apartin speciei “pasari”, insa efectele de mediu ale instalatiilor cu aceste tipuri de animale si acelasi numar de locuri sunt considerate a fi diferite. Suplimentar, exista o diferenta daca sunt crescute animale tinere sau sunt ingrasate animale mai batrane. Pentru a trece peste aceasta problema, locurile de animale pot fi exprimate in termenul de masa animala (unitati vii Livestock Units – LU, 1 LU = 500 kg masa animala), deoarece efectele de mediu depind foarte mult de masa animala medie in timpul perioadei de productie. Masele animale echivaleaza aproximativ cu productia de dejectii si emisii. Ele pot fi definite ca masa animala medie integrata in timp intr-o perioada de productie sau ciclu avand la baza functia de crestere specifica animalului, care este disponibila pentru fiecare tip de animal (tabelul 7.1) Aceasta permite prin diferite tipuri (inmultire, ingrasare) si etape (porci intarcati, de ingrasare - de sacrificare) de productie sa se ia in considerare diferite perioade in adapost si procese schimbate de proces.

Specia de animal Masa animala (LU)

Porci

- vieri si scroafe gestante 0.3

- scroafe cu purcei (≤ 10 kg) 0.4

- scroafe cu purcei (≤ 20 kg) 0.5

- cresterea purceilor (7 – 35 kg) 0.03

- scroafe tinere (30 – 90 kg) 0.12

- porci de ingrasat (20 – 105 kg) 0.13

- porci de ingrasat (35 – 120 kg) 0.16

Pasari

- gaini ouatoare (media masica 2 kg) 0.004

- gaini ouatoare (media masica 1.7 kg) 0.0034

- gaini tinere (media masica 1.1 kg) 0.0022

- pui de ingrasat (perioada de ingrasare 25 zile, media masica 0.41 kg) 0.0008

- pui de ingrasat (perioada de ingrasare 36 zile, media masica 0.7 kg) 0.0014

- ratele tinere (media masica 0.65 kg) 0.0013

- ratele (media masica 1.1 kg) 0.0022

- ratele (media masica 1.9 kg) 0.0038

- cresterea curcanilor (media masica 1.1 kg) 0.0022

- curcanii (curcile, media masica 3.9 kg) 0.0079

- curcanii (curcanii, media masica 8.2 kg) 0.0164

Tabelul 7.1: Speciile de animale exprimate in unitatii vii [124, Germany, 2001]

Annexes

326 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

7.2 Referinte la legislatia europeana Fermele de crestere intensiva a porcilor si pasarilor au potentialul, daca nu sunt administrate si controlate corespunzator, sa evolueze spre deteriorare in mediu si sa cauzeze poluarea mediului. Gama potentiala de poluanti de la cei directi la emisiile accidentale in apa, sol si aer precum si deseurile generate si emisiile de zgomot mai putine. Exista un cadru cuprinzator al legislatiei UE conceput sa reduca si sa previna poluarea din sectoare variate. Legislatia tinde in general sa protejeze apa, aerul, solul si mediul decat sa limiteze emisiile din diferite surse. De asemenea exista o legislatie asupra sanatatii animale si protectiei animale care trebuie luata in considerare. Multe Directive Europene impun direct sau indirect cerinte asupra activitatilor agricole si acestea pot fi gasite de exemplu pe urmatoarele web-site-uri: • http://europa.eu.int/eur-lex/en/lif/ind/en_analytical_index_15.html • http://europa.eu.int/comm/environment/agriculture/index.htm • http://europa.eu.int/comm/food/index_en.html

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 327

7.3 Legislatia nationala in Statele Membre Europene In legislatia nationala a Statelor Membre, un numar mare de directive europene si cerintele lor sunt transpuse in valori limita de emisie, standarde de calitate si masuri la nivel national sau de ferma. Reglementarea activitatilor agricole la nivel de ferma este destul de recenta. In unele tari sunt aplicate in general reguli obligatorii, insa autorizarea unei ferme individuale este o practica uzuala in multe State Membre. Aceasta Anexa prezinta o imagine de ansamblu a unor legislatii nationale de mediu aplicate actual in instalatii de crestere intensiva. Austria Emisiile controlate ale apei uzate in apa de suprafata sunt reglementare pentru fermele de crestere intensiva. Evacuarea namolului sau dejectiilor lichide in apa de suprafata nu este permisa [15, Austria, 1997; 14, BGB1.II 349/97, 1997]. Emisiile de miros de la instalatiile de crestere intensiva a animalelor sunt reglementate si vor afecta planificarea spatiala a instalatiilor. Distanta necesara intre cladirea fermei si obiectul sensibil la miros este calculat prin mai multi factori: • Un factor de miros aferent tipului de animal si fazei sale de productie • Un factor de ventilare, combinat cu tehnica de ventilare, viteza aerului si pozitia punctului

de emisie • Un factor aferent sistemului de indepartare a dejectiilor • Un factor aferent tipului sistemului de hranire • Un factor meteorologic reprezentand caracteristicile zonei inconjuratoare, precum dealuri si

munti, si efectul asupra vitezei si directiei vantului • Un factor reprezentand scopul (utilizarea) ariei din . [76, BMU, 1995] Belgia Un plan national de mediu formeaza cadru pentru legislatia legata de cresterea intensiva. In cadrul sau s-au elaborat planurile de reducere a amoniacului. In Flanders, VLAREM se afla reglementarea flemish referitoare la autorizarea pe mediu inclusiv a activitatilor precum fermele de crestere intensiva; urmeaza definitia Directiei IPPC. Vlarem contine cerinte generale si sesctoreiale pentru operarea instalatiilor. Pentru instalatiile de crestere intensiva, cerintele sectoriale se refera la reglementarile pentru construirea adapostului si depozitului de dejectii si tratarea dejectiilor. Flanders este cea mai importanta regiune pentru fermele de crestere intensiva cu concentratii de animale pro hectar comparabil cu Olanda. Un decret referitor la protectia mediului fata de contaminarea cu dejectii a fost emis, solicitand emisii reduse la imprastierea dejectiilor. Sarcina este de a reduce excesul de minerale si de a realiza pentru nitrati standardul de calitate de 50 mg NO3 per litrur de apa subterana sau de suprafata. Belgia trebuie sa reduca emisiile de amoniac cu 31 %. Flanders trebuie sa aplice un program national de reducere a amoniacului si trebuie sa reduca 42.4 % din emisiile nationale de amoniac iar Wallonia 1.2 %. Este propusa o combinatie de masuri: masurile la sursa, precum masurile de hranire (25 %), aplicarea dejectiilor pe soluri adecvate sau dupa tratarea in prealabil pentru a realiza raportul solicitat (25%) si eliminarea in continuare prin masuri la final de proces end of pipe fara a cauza probleme de mediu colaterale (50%) [8, Technologisch Instituut, 1999].

Annexes

328 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Emisiile in aer sunt reglementate in VLAREM in termeni de amoniac provenit de la adaposturile si depozitele de dejectii, emisiile de praf si alt echipament de depozitare si instalatii de uscare a dejectiilor si emisiilor de NH3, NOx si H2S provenit de la incinerarea pe amplasament [39, Vito, 1999]. Planificarea fermelor de porci luand in considerare emisiile de miros pentru ambele situatii, existente si viitoare, utilizand un sistem care evalueaza sistemul aplicat de adapost si un anumit numar de animale in acesta sau instalatia de depozitare a dejectiilor. Evaluarea este legata de distanta minima solicitata intre ferma (sa instalatia emitatoare) si aria rezidentiala cea mai apropiata, rezervatie naturala sau alte obiecte sensibile. Pentru pasari este valabil acelasi aspect, combinand design-ul adapostului si depozitul de dejectii cu numarul de pasari. [39, Vito, 1999]. Danemarca Toate crescatoriile comerciale din Danemarca, inclusiv fermele de porci, fac subiectul unei game largie de cereri ca sistemele de manipulare a dejectiilor in instalatiilor adapost, instalatiile de depozitare precum si amplasarea unitatilor de productie. Adaposturile de porci si instalatiile similare, de ex curtile exterioare, trebuie sa fie construite astfel incat apa subterana si apa de suprafata sa nu fie periclitate. Podelele si canalele pentru dejectii trebuie sa fie facute de materiale care sunt dificil de penetrat de lichide. Concomitent trebuie sa existe un sistem de evacuare. In practica, toate adaposturile de porci au podele de beton turnat. Depozitele de dejectii, de ex. gropile de dejectii, depozitele de dejectii lichide si silozurile de namol precum si instalatiile de depozitare a silozurilor fac subiectul necesarului, similar cu cel al instalatiilor - adapost deoarece fermierii trebuie sa vada daca nici o parte din apa pluviala nu apare in imprejurimi. Simultan, capacitatile de depozitare trebuie sa fie suficient de mari pentru a se conforma reglementarilor referitoare la imprastiere si utilizarea nutrientilor. Pentru fermele de porci aceasta inseamna in mod normal 9 luni capacitate de stocare. The location of commercial livestock farms in Denmark is subject to a number of restrictions. Generally, commercial livestock farming is not allowed in urban zones and summerhouse areas. Farms located in rural zones have to comply with a number of restrictions as to distance to neighbours, urban zone etc. These distances increase with increasing production volume. By way of example, pig farms with more than 120 LUs have to be located at least 300 m from urban zone. The distance applying to farms with less than 120 LUs is 100 m. The purpose of these demands as to distance is to reduce the nuisances of neighbours, meaning that mainly nuisances in the form of odour and noise are to be reduced. For farms who are exempt from the general rules concerning distance the municipality may tighten the demands for livestock farming and layout of housing facilities, manure stores etc. Livestock farms with more than 250 LUs (more than 210 LUs for broilers) are subject to special demands. These farms have to be approved in accordance with the Environmental Protection Act and in this connection an environmental impact assessment (EIA) has to be made before establishing or extending the premises. The EIA rules imply a broader appraisal of the location and layout of the production facilities in relation to landscape, cultural history and biology compared to the environmental approval. The EIA rules are basically not to a tightening of the environmental control measures but the pollution from the farm is appraised together with other impacts on the environment. All this is done in one procedure where the county provides a special annex to the regional plan with an EIA statement and simultaneously the municipality works out an environmental approval. [87, Denmark, 2000]

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 329

Germany [154, Germany, 2001] Germany reported a large number of laws, decrees and administrative and technical guidelines that are related to the operation of an intensive livestock farm. To control environmental problems related to livestock farming, in Germany activities such as the construction, enlargement or substantial alteration and operation of livestock building installations (e.g. housings, manure stores) require a permission. The term "substantial alteration" includes the change of utilisation (e.g. keeping pigs instead of cattle), the change of ventilation or manure removal system (e.g. slurry instead of manure) or any other alteration that might have serious impact on the environment. Approval depends on the location, type and number of animals kept and the environmental impact. With respect to the environmental impact, odour nuisance is the key issue. Dependent on the type and number of animals kept, either an approval according to the Federal Building Code (Baugesetzbuch - BauGB) by the district authorities or according to the Federal Emission and Ambient Pollution Control Act (Bundes-Immissionsschutzgesetz - BImSchG) by the state intermediate authorities (regional government) or the district authorities is required. The latter is more strictly and obligate for farms with more than e.g. 750 sows and 2000 fattening pigs. Participation of public is possible. Capacity figures are laid down in the Fourth Ordinance Implementing the Federal Emission and Ambient Pollution Control Act – On Installations Requiring Permission – 4 BImSchV. This ordinance has been amended in March 1997 according to EC Directive (96/61/EC) on Integrated Pollution Prevention and Control (IPPC). Besides these figures IPPC is not yet transposed into national law. In addition facilities for storing slurry with a capacity of 2500 m3 or more are subject to permission according to BImSchG by the way of a simplified procedure without participation of public. During permitting procedures authorities will check whether the farmer has met crucial obligations according to the BImSchG. Additionally establishment and operation must not conflict with any other provision under public law (e.g. water resources protection, nature conservation, building law) and labour protection concerns. If prerequisites are given, there is a legal obligation to grant the permission. In the case of a permitting procedure according to the BImSchG application according to the Federal Building Code is included. Application forms include in particular general information on design and operation and a detailed description of the project (e.g. type and number of animals, housing systems and management of the livestock, amount of livestock wastes to be stored), the project and ground plans, evidence of proper structural engineering, a calculation of cost, a description of the sewerage system, information on type and quantity of emissions, and of location and dimension of sources. Measures to reduce emissions and to avoid environmental effects must be specified. Usually an assessment of odour immissions is carried out. Referring to livestock waste management, amount and composition (nitrogen content) of manure and slurry have to be estimated and a detailed inventory of agricultural land for manure application including cadastral maps is necessary. Type of soil must be indicated. During the permitting procedure the enforcement authority will involve other authorities, e.g. for nature conservation, for preservation of historical monuments, for air pollution control and for the prevention of water pollution. Their statements get part of the permission. Not only other involved authorities must be informed, but also the public if serious effects on the environment are expected to arise. Documents must be open to the public. A meeting must be summoned to give public opportunity to discuss the project. Statements of authorities and public shall be

Annexes

330 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

taken into account when deciding upon approval. This permitting procedure lasts regularly 4 - 6 months, in some (problematic) cases pana la one year and more. Permitting according to BImSchG is very extensive, but it provides legal certainty. For the neighbours have the opportunity to take care for their interests during the permitting procedure, nobody has the right to request cessation of operation of an animal husbandry with a private prosecution subsequent if the permission has become final. Even if somebody is prejudiced by immissions, he may only insist on measures that are necessary to prevent effects. If such measures are technically not feasible according to the state of the art or economically not viable, compensation may only be claimed for the actual damage suffered. Cost of permitting procedures (charges, preparation of documents for application) amount pana la 1 % of expenses (EUR 3000 – 8000). Extra cost can be expected if an expert´s report is required, e.g. for the prognosis and assessment of odour immissions (EUR 2000 – 5000). When an environmental impact assessment is required, the cost of permission might increase to pana la EUR 15000. Although there are detailed regulations, requirements during permitting procedures will differ from federal state to state for they are responsible for enforcement. Legislation with respect to the emissions to air Installations subject to permission according to BImSchG shall be constructed and operated in such a way that: • they do not involve harmful effects on the environment or other hazards, considerable

disadvantages and considerable nuisance to the general public and the neighbourhood (principle of protection). Referring to animal husbandry neighbourhood must be safe from odour nuisance. A safety distance between a certain livestock building and the next dwelling house usually guarantees this. In addition, poultry farms must keep this distance towards woodlands. These distances are recognised as immission standards

• precautions are taken to prevent harmful effects on the environment, in particular by such emission control measures as are appropriate according to the state of the art (Stand der Technik). According to the precautionary principle harmful emissions must be reduced by technical means below a certain limit. Limits depend on the hazardousness of the emissions, the technical feasibilities and the economic efficiency. In this context, odour emissions are usually regarded as less serious. In practice, if distances as mentioned above are too short and if environment is likely to be affected by the emissions, an assessment is necessary. Probably supplementary measures to reduce emissions and immissions must be taken

• waste is avoided, unless provision is made for its orderly and safe re-use and recycling, or if such avoidance and re-use or recycling is technically not feasible or not reasonable, is disposed without impairing the public welfare. Storing and application of manure is concerned by this regulation. Manure is not classified as waste, as long as its application complies with the Fertiliser Act (Düngemittelgesetz) and the Fertilisation Ordinance (Düngeverordnung) respectively. The latter is based on the Council Directive (91/676/EEC) of 12 December 1991 concerning the Protection of Waters against Pollution Caused by Nitrates from Agricultural Sources. Manure shall be applied according to site conditions and the demand of the plants in order to reduce nitrate leaching and apa pluviala. For this reason the amount of manure applied to land each year shall not exceed 170 kg N/ha. A storing capacity of 6 months or more is obligatory. By technical and/or organisational measures ammonia emissions should be reduced (e.g. by band spreader, ploughing instantly after spreading or waiting with spreading for favourable weather conditions). Maximum losses of ammonia from slurry should not exceed 20 % during application. Further regulations concern the duty to estimate fertiliser demand of the land and to draw up a balance of nutrients. Additional regulations may include the duty to keep a minimum distance to surface waters, nature reserves or settlements while spreading. States are authorised to regulate application in detail by administrative rules.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 331

During the permitting procedure authorities will check whether a project complies with obligations described above. For large-scale farms subject to permission according to BImSchG corresponding requirements (distance regulation, technical requirements) are laid down in the First General Administrative Guideline Pertaining to the Federal Emission and Ambient Pollution Control Act - Technical Instructions on Air Pollution Control (Technische Anleitung zur Reinhaltung der Luft - TA Luft). In addition, special guidelines on odour abatement in livestock farming published by the Association of German Engineers (VDI) (VDI 3471 - Emission Control Livestock Management Pigs, VDI 3472 - Emission Control Livestock Management Hens) describe livestock farming techniques in general, the sources of odour emissions, feasibilities to reduce emissions and immissions and a method for odour assessment in form of a minimum distance regulation as well. Those guidelines are accepted by the authorities and courts as so-called "anticipated expertise", because experts from various fields of knowledge worked together and established them. Distance regulations Odour Both TA Luft and VDI Guidelines prescribe a distance regulation to avoid odour nuisance. Regulation of the TA Luft is based on VDI Guidelines. But in contrast to VDI Guidelines the minimum distance is only a function of the number of animal places and distances are valid only between livestock units and dwelling houses under optimal emission and dispersion conditions. It is not given special attention neither to the fact that the neigbourhood in villages has to tolerate higher levels of nuisance compared to residential areas nor that emissions from pig breeding are only half of that from fattening pigs. In addition natural ventilated housing systems are not considered. Though distance regulation has been established with odour in mind, it applies for the distance of poultry housings to woodlands too. If distances are too short, waste gas should be treated in biofilters or bioscrubbers. For these installations are almost too costly, a special odour assessment is conducted. The distance regulation of VDI Guidelines allows a more detailed assessment than that of the TA Luft. It proved successful in practice in thousands of cases. The distance is determined in three steps: 1. Calculation of the average animal masses (livestock units LU, 1 LU = 500 kg; e.g. pigs 0.12

LU) corresponding to the number of animals kept. If there are different kinds of animals on a farm, animal masses can be multiplied by an animal-specific odour-equivalent-factor (e.g. feq = 0.5 for sows, 0.17 for cattle, 0.39 for turkeys and 0.94 for ducks). This factor is a function of the animal-specific odour emissions referred to fattening pigs (feq = 1).

2. A point-system is used to rate the emission potential of various livestock parameters such as manure removal and storage, ventilation system and other criteria (feeding, slurry storage capacity, influences by the site). Parameters leading to lower emissions are rated better than those causing higher emissions. The maximum rate is 100 points.

3. From a distance diagram the minimum distance between the livestock farm and the neighbourhood can be read.

Technical requirements in practice Besides a distance regulation TA Luft prescribes technical requirements for livestock farming installations. These are the same as the preconditions for the use of the distance regulations of VDI Guidelines. The following measures shall usually be applied:

Annexes

332 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

- animal housings should be as clean and dry as possible. This affords especially a high

standard of hygiene, to use always enough bedding of high quality, the regular removal of manure, no overstocking and sufficient ventilation

- the ventilation system should be designed according to the German Standard on "Thermal insulation for closed livestock buildings; Thermal insulation and ventilation; Principles for planning and design" (DIN 18910) to guarantee an air exchange rate suitable to the animal needs. Naturally ventilated housings are not affected by this requirement

- if slurry is drained-off the housings, provisions have to be made to prevent noxious gas and odour migration

- manure is to be stored on a liquid-tight concrete base. In the case of a slurry system, the area where the tanker is filled should be liquid-tight. In both cases precipitation should be collected and drained-off in appropriately closed collection tanks to avoid water pollution

- slurry should be stored outside the housings only in closed tanks or equivalent measures to reduce emissions must be taken

- a storing capacity of 6 months is prescribed. A smaller capacity is sufficient if slurry is treated (e.g. aerobic treatment by composting, forced drying or anaerobic digestion).

There is sometimes discussion about the term “equivalent measures to reduce emissions“ from storing tanks. In practice besides concrete or light construction roofs floating covers consisting of natural floating crusts, of straw, burnt clay pellets and plastic are used. The build up of an artificial floating cover is supported by mixing chopped straw (7 kg/m2 surface area) into the slurry. Several investigations revealed, that even with floating covers made of straw emissions can be reduced pana la 90 %. For this reason floating covers made of straw are not only equivalent to closed tanks but also most cost effective. Annual cost are about 30 % - 50 % lower than for covers made of clay pellets or plastic and 60 - 70 % lower than for light construction roofs. Water conservation regulations When discussing the water legislation requirements, it is necessary to differentiate between the requirements in dependency of: - the site of operation affecting the structural condition of animal housings and slurry stores - the livestock management, especially in areas which are sensitive referring to management

of water resources, such as water conservation areas and medicinal spring conservation areas or areas subjected to flooding.

The legislation governing the environment in Europe which is essentially codified in directives and which includes the laws governing water is only partly regulated uniformly in the individual states in Germany's federal legal system. The states are authorised to fill in details of the system of standards under federal law, which is largely designed as a skeleton law, so that different requirements may be made of agricultural livestock production in the individual federal states. Water conservation in regulations under federal law On the federal level the Water Resources Management Act (WHG) contains both rules on the nature of facilities for storing and filling liquid manure, slurry and silage effluents (§ 19 g WHG) and the obligation to apply the due care necessary according to the circumstances to prevent pollution of the water or any other negative change in its properties when implementing measures which can be connected with effects on a water body (§ 1 a WHG). In water conservation areas it may additionally be necessary, for reasons of precautionary averting of danger, to prohibit certain actions or to declare them only allowable to a restricted extent when bodies of water are to be protected against negative influences in the interest of currently

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 333

existing or future public water supplies, or when rain-washing or discharge of fertilisers into bodies of water are to be prevented (§ 19 WHG). In addition, in facility permit procedures for large-scale livestock and poultry management operations, the Federal Emission and Ambient Pollution Control Act (BImSchG) stipulates that these facilities are to be constructed and operated in such a fashion that wastes - which also include slurry, liquid manure and silage effluents - are properly and safely utilised (§ 5 BImSchG). Details of this proper utilisation are governed in the Fertiliser Act (§ 1 a) and in the Fertilisation Ordinance issued on the basis of the Fertiliser Act, which are detailed below. Regulations under state law The requirements under federal law are set out in more concrete terms at the level of state law. Thus the obligation contained in § 19 g WHG to construct and maintain facilities for storing and filling liquid manure, slurry and silage effluents in such a manner that bodies of water are protected in the best possible manner against pollution is specified in detail in orders decreed by the states. These orders, which are similar in principle but which differ in detail, are based on the fundamental requirements that facilities must be tight, stable and sufficiently resistant to thermal, mechanical and chemical incidents. Leaks and any spillage of water-hazardous substances must be identified quickly and reliably. The generally recognised rules of the art for the construction of slurry tanks and fermenting silos are contained in the German Standard on "Silage and liquid manure containers" (DIN 11622), which is valid on a federal basis. General requirements made of collecting and filling facilities include: - pipes must be made of corrosion-resistant material. The return line from the storage tank to

the preliminary pit or the pumping station must be equipped with two gate valves for safe shut-off. One of these should be a quick-acting gate valve

- gate valves and pumps must be easily accessible. They are to be arranged over a water-impermeable area

- pits, ducts and channels must be constructed in a fashion impermeable to water - places at which liquid manure or slurry are filled into containers must be paved in a fashion

impermeable to water. Rainwater is to be discharged into the preliminary pit, liquid manure pit or the pumping station of the filling facility

- facilities for storing solid manure are to be equipped with a tight and water-impermeable bottom plate. In order to discharge the liquid manure, the bottom plate is to be contained at the side and be protected against the penetration of surface water from the surrounding terrain

- if it is not possible to discharge the liquid manure into an existing liquid manure or slurry pit, it must be collected separately

- the capacity of the facilities must be adjusted to the requirements of the relevant farm unit and of water conservation. The capacity must be greater than the capacity necessary during the longest period in which application on agricultural land is prohibited, unless it can be proven to the competent administrative authority that the quantity exceeding the stated capacity will be disposed of in an environmentally sound fashion. Proper agricultural use or spreading of the contents must be assured. In the case of open tanks, a minimum freeboard and a safety margin for rainfall must be maintained at each place

- facilities in water conservation areas and medicinal spring conservation areas must be additionally equipped with a leak identification device.

However, there are deviations between the states regarding e.g. the determination of the necessary storage capacity. For instance in the case of slurry channels, consideration ranges from crediting of the complete volume as storage space to complete disregard of the channel volume. Different leak identification systems apply for monitoring tightness. For instance, in some states soil samples, in others ground water examinations are necessary in addition to a

Annexes

334 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

visual inspection. These different requirements lead in part to substantial differences in costs for farms, without objective construction-specific justifications for this applying in all cases. Special regulations in protected water grounds In areas requiring special protection such as water conservation areas and medicinal spring conservation areas, livestock production is subjected to far-reaching restrictions. Thus on the one hand requirements extending beyond the general state of the art apply for the structural condition of storage tanks. Buried liquid manure reservoirs in water conservation areas without sufficient covering layers are just as inadmissible (Higher Administrative Court Lüneburg, ZfW 93, 117) as buried reservoirs with sealing strips made of plastic (Higher Administrative Court Lüneburg, ZfW 97, 249). In the area covered and the inner protected zone, facilities for storing and filling liquid manure, slurry and silage effluents and for storing solid manure are generally prohibited completely, and in the extended protected zone they are only admissible if equipped with special leak identification devices. In some rules governing conservation areas, grazing is also forbidden in the inner protected zone and there is a ban on spreading non-hygiene-treated slurry in the inner and extended protected zones. Since such restrictions on land-use lead to substantial extra economic burdens for the farms affected, in 1987 the legislator included a rule in the Water Resources Management Act (§ 19 Para. 4 WHG) according to which reasonable compensation is to be paid for the economic disadvantages caused by the more stringent requirements. The rule reflects the ‘burden-sharing’ principle which applies in environmental legislation alongside the ‘polluter-must-pay’ principle, according to which the rules issued in the interest of the general public for protection of bodies of water may not be solely for the account of an occupational group particularly affected by them. The nature and extent of the obligation to pay compensation vary widely in part in the state water legislation. However, the ban on water-hazardous storing of fertiliser or field silage with fermentation juices, as well as the ban on spreading liquid manure or on nitrogen fertilisation outside the growth period, do not represent higher burdens for farm units which give rise to compulsory compensation, since these bans apply generally and not only in conservation areas. The extra construction costs for slurry and farmyard manure storage resulting on the basis of water conservation orders do not lead to a claim for financial compensation either, since only the direct agricultural use is covered by the obligation to pay compensation under § 19 Para. 4 WHG, but not non-recurrent construction conditions (Federal High Court of Justice, NJW 1998, 2450 ff.). Fertilisation and waste management law German law on fertilisation limits the quantities of farm and secondary resource fertilisers which may be spread, on the basis of the nutrient content of fertilisers. When secondary resources are utilised, for instance fermentation residues from agricultural co-fermentation (simultaneous fermentation of farm manures of animal origin with organic wastes), the provisions of the German Organic Waste Ordinance (Bioabfallverordnung, BioAbfV) also come into play in addition to the fertiliser regulations. The following survey provides an overview of the statutory provisions to be observed in the spreading of solid organic manure and secondary resource fertilisers. Waste management law

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 335

Due to the German Waste Management Act of September 27, 1994 (Gesetz zur Vermeidung, Verwertung und Beseitigung von Abfällen) a new set of regulations in waste management law and related areas of the law was provided. Article 1 contains the German Closed-Loop Materials and Waste Management Act (Kreislaufwirtschafts- und Abfallgesetz, KrW-/AbfG), which makes it mandatory to promote the closed-loop management approach, so as to conserve natural resources and ensure the environmentally sound disposal of waste. The KrW-/AbfG confers delegated powers to issue an array of statutory ordinances (Arts. 7 and 8; sub-statutory regulations 1996, BioAbfV 1998). Article 4 covers the simultaneously required amendments to the German fertilisers legislation: the 1999 Fertiliser Ordinance (Düngemittel-verordnung), the 1996 Fertilisation Ordinance (Düngeverordnung), and the 1998 Sewage Namol Compensation Fund Ordinance (Klärschlamm-Entschädigungsfondsverordnung). Where farm manures are utilised exclusively, the provisions of waste management law only come into play when application is carried out contrary to the provisions of the Fertiliser Ordinance, i.e. not carried out with regard for the appropriateness of the site and the nutrient needs of the crops, but with the primary purpose of disposing of farm manure. Waste management law also has a bearing on the biological treatment and agricultural utilisation of mixtures of farm manures and organic waste, such as arise in the form of process residues from agricultural co-fermentation facilities. The Ordinance on the Recycling of Organic Wastes on Agricultural, Silvicultural and Horticultural Soils (BioAbfV) regulates the agricultural, silvicultural and horticultural utilisation of organic wastes (including those mixed with farm manures). Annex 1 of the BioAbfV lists the organic waste materials that may be treated in a biogas plant. Furthermore the responsible waste authority may permit additional materials if they are suitable for biological treatment and agricultural utilisation. The BioAbfV also details the obligatory documentation to be obtained by facility operators (e.g. hygiene clearance, low pollutant content). The quantity of organic waste which may be landspread per hectare within a three-year period is limited and depends on soil heavy metal content. A soil analysis for heavy metals and pH value is to be carried out prior to first spreading. Repeat spreading of organic wastes is prohibited if levels in the soil are found to exceed the limits prescribed in the Ordinance. Fertiliser law The Fertiliser Act specifies that fertilisers may only be applied in line with agricultural ‘good practice’ (Art. 1a: gute fachliche Praxis). This entails criteria for fertilisation including adjusting the type, quantity and timing of nutrient applications according to the needs of the crops and the soil, taking account of the nutrients and organic matter available in the soil and the site and cultivation conditions. The nutrient needs of crops are determined by their potential yields in the given site and cultivation conditions and the produce quality standards expected (Art. 1a, para 2). The permitted fertilisers are regulated in Article 2, under which fertilisers may only be put into circulation if they correspond to a fertiliser type permitted by statutory provision. According to the Ordinance on Good Practice in Fertilisation (Verordnung über die Grundsätze der guten fachlichen Praxis beim Düngen – Düngeverordnung) Fertilisers are to be spread at times and in quantities that allow crops to take maximum advantage of the nutrients, and in a way ensuring that in cultivation nutrient losses and associated harmful inputs into water resources are prevented to the greatest possible extent. Nitrogenous fertilisers may only be applied so as to make the nutrients they contain available to plants essentially during the growing season and in quantities corresponding to their needs. Any direct inputs into surface water are to be avoided by maintaining an adequate safety distance, among other measures. Nitrogenous fertilisers may

Annexes

336 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

only be spread when the soil is receptive to them. A soil is not receptive when it is waterlogged, frozen solid or has a heavy covering of snow. To calculate the quantity of nitrogenous fertilisers to be spread, the principles of establishing the fertilisation requirements are to be observed. This entails taking into account: - the nutrients needed by particular crops to attain their expected yields and quality given the

site and cultivation conditions - the quantities of nutrients available in the soil and additional quantities of nutrients likely to

become available to the crops during the growing season - nutrient fixation. In the case of farm manures of animal origin, taking account of the other principles of the Ordinance, the average application per holding should not exceed 210 kg total nitrogen per hectare per year on pajisti cu iarba, and 170 kg total nitrogen per hectare on teren arabil (net values, i.e. after deduction of permitted storage and spreading losses); set-aside land must be excluded for the purposes of calculating the average for the holding. Furthermore farm manures of animal origin which are high in phosphates or potassium may only be spread pana la the level of the net phosphate or potassium uptake of the crop, taking into account the expected yield and quality, and only if no harmful impact on water resources is anticipated. In line with the Ordinance, nitrogen inputs following harvest, in autumn or in early winter, on fallow fields which are not to be cultivated until the spring, are not normally permitted. The Fertiliser Ordinance (Düngemittelverordnung) regulates the licensing and putting into circulation of fertilisers. Where the intention is to put into circulation fermentation residues containing organic wastes (even without charge) these must correspond to a permitted type of secondary resource fertiliser. In this regard, restrictions must be observed pertaining to the permitted feedstock substances for producing secondary resource fertilisers, e.g. in this case no rendered animal fat, food wastes etc. may be included in the fermentation process. Under the German Soil Protection Act (Bundesbodenschutzgesetz, BBodSchG) agricultural use of the soil must be in accordance with agricultural ‘good practice’, i.e. soil must be worked and soil structure maintained or improved appropriately given the climate and the site, soil compaction must be avoided (as far as possible) and soil erosion prevented by site-appropriate utilisation. Animal welfare and animal diseases law The Animal Welfare Act (Tierschutzgesetz) constitutes the central provision regarding animal welfare in Germany. The Act is based on ethical animal welfare and aims at protecting animals from pain, suffering or harm. The Act applies to all animals, irrespective of their uses, i.e. to productive livestock, to domestic animals as well as to laboratory animals. It regulates the keeping of these animals as well as their use. Source: [154, Germany, 2001] with reference to: - Grimm, E., Kypke, J., Martin, I., Krause, K.-H. (1999): German Regulations on Air

Pollution Control in Animal Production. In: Regulation of animal production in Europe. KTBL-Arbeitspapier 270, Darmstadt, 234-242

- Schepers, W., Martin, I., Grimm, E. (2000): Bau- und umweltrechtliche Rahmenbedingungen. In: Zukunftsweisende Stallanlagen. KTBL-Schrift 397, 11-33

- Nies, V., Hackeschmidt, A. (1999): Water Conservation Regulations in Germany – Differences between the Federal States and Impacts on Livestock Production. In: Regulation of animal production in Europe. KTBL-Arbeitspapier 270, Darmstadt, 129-132

- KTBL e.V. (Hrsg.): Bau- und umweltrechtliche Rahmenbedingungen der Veredelungsproduktion. KTBL-Arbeitspapier 265, Darmstadt 1998

- Bauförderung Landwirtschaft e.V. (Hrsg.): Hilfestellung bei Genehmigungsverfahren für Tierhaltungen. Baubrief Landwirtschaft 38, Landwirtschaftsverlag Münster-Hiltrup 1998

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 337

- Schwabenbauer, K. (1999): Animal Welfare Provisions and their Practical Application in Germany. In: Regulation of animal production in Europe. KTBL-Arbeitspapier 270, Darmstadt, 90-92

- InfoService Tierproduktion (IST): Network on information about laws and permitting relevant for agricultural building projects – Informationsnetzwerk zu Rechts- und Genehmigungsfragen bei landwirtschaftlichen Bauvorhaben; http://www.ist-netz.de

Greece Greek legislation for intensive farming is primarily concerned with the protection of water resources. Limited storage in earth “tanks” is allowed if the soil is not porous. The re-use of treated waste waters is allowed (1) for land application only if they have BOD5 ≤ 1200 mg/l, and (2) for disposal to carry out surface waters only if they have BOD5 ≤ 40 mg/l. Application is allowed in combination with the substitution of chemical fertilisers. Finland The Environmental Protection Act (86/2000) and other legislation based on this document came into effect on 1 March 2000. The new Act repealed the Acts on Air Protection and Noise Prevention, Environmental Permit Procedures Act and the decrees based on these as well as on the Decree on Preventive Measures in Water Protection. Various acts, such as the Water, Waste, Adjoining Properties and Health Protection Acts were amended. Water rights courts were closed, and most of their duties were transferred to the environmental permit authority established on 1 March 2000. The harmonisation of the environmental protection legislation lays the foundations for the integrated study of environmental damages. The environmental permit for livestock stables concerns the keeping of animals in production buildings. Livestock stables comprise the storage of manure produced by the animals as well as processing and storage of feed in connection with the production buildings. Manure spreading and arable farming are not subject to licence. However, the surface area available for manure spreading is taken into consideration in the permit procedure. At the moment, there are no spatial planning regulations or guidelines concerning odour. A government decree on preventing the passing of agricultural nitrates into bodies of water applies Council Directive 91/676. It concerns all agricultural activities and imposes requirements for storage time of manure, for manure stores, the time of spreading of fertilisers (i.e. manures) and the amounts allowed [125, Finland, 2001]. Ireland IPPC legislation under the Environmental Protection Agency Act (1992) introduced a licensing system controlling emissions from pig and poultry installations in an integrated manner. One of the most generally applied approaches to ensure that odour is not a nuisance is to use a setback approach, which means that units are not allowed within a specified distance of residences or odour sensitive locations. These distances may be measured based on an odour dispersion model. Limit criteria in terms of odour units are set. [61, EPA, 1997] The Netherlands The Netherlands has high densities of pigs and poultry. Much attention is therefore paid to the application of manure and contamination of soil and groundwater, as well as the emission of ammonia and odour. A permitting system as operated under the responsibility of the local governments (municipality) is currently in use. Stricter rules will apply in the coming years.

Annexes

338 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Although standards are applied equally to all farmers, stricter requirements will apply in the south and the east of the country where most of the ammonia-emitting farming is. The Dutch government has adopted a policy in three stages to reduce the mineral losses to the environment. This programme is now in its third stage. The objective is to achieve an acceptable level of nitrogen and phosphate losses to the environment. One of the tools to achieve this is the use of a Minerals Accounting System, which allows a better understanding of mineral input and output on a livestock installation [85, Oele, 1999]. Emissions to air from manure application are regulated by the Use of Livestock Manure Decree obliging the use of low-emission application techniques [21, VROM, 1998]. Planning regulations allow manure application only during autumn and winter, which means that requiring sufficient storage capacity is needed. Manure storage built after 1 June 1987 has to be covered. Ammonia emissions, mainly from housing, are reduced by obligatory use of certain types of housing (Green Label housing units). Under a government inspection scheme, systems can qualify for a Green Label. Farmers with Green Label housing are exempt for a certain period of time from new ammonia reduction measures to encourage them to invest in low-emission housing. Developments in housing techniques and increasing knowledge will head to stricter animal housing requirements. For regulation of odour emissions and spatial planning, a complicated model is applied that categorises sensitive objects around a farm or a number of farms and identifies their distance from the point of emission. For each farm, a ratio of the number of animals housed and the number of animals allowed (considering legislation and given the local circumstances) is calculated. Per sensitive object The relative individual contributions to the odour nuisance of all farms are aggregated and should not exceed a certain value for each sensitive object. If they do, measures must be taken, including reduction of stocking density [24, VROM/LNV, 1996]. Noise standards for intensive livestock farms are set on an individual basis and laid down in the environmental permit for a farm. The Dutch Environmental Management Act and the Dutch Noise Nuisance Act form the basis for setting of noise standards in the permit. New intensive livestock farms will have to comply with the noise level defined for the area. Use can be made of an instrument called ‘zoning’ where a number of different agricultural and industrial activities take place in the same area. The noise ‘zone’ combines the noise emissions of all activities in that area. Extension of existing farms must take place within the existing limits set in the permit. Any additional noise associated with the extension of farming activities will have to be compensated by reduction measures (e.g. insulation) or relocation of activities. Portugal In Portugal, there is no specific legislation for protection of waters caused by nitrates from agricultural origin. In the same way, it was published the “Code of Good Practices for Protection of Water against Pollution by Nitrates of Agricultural Origin”. Apart from this “Code” there is specific legislation for the designated NVZs and respective associated Action Programme Rules. A specific decree sets emission limit values for discharges of waste water to surface water from pig installations, expressed in terms of BOD5 and TSS. There is no similar decree for poultry installations. The emissions of other substances (e.g. N, P and heavy metals) via waste water are regulated through separate decrees, either for discharges to surface water, or to agricultural soil.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 339

The emission of heavy metals to agricultural soil via application of slurries and/or manure are regulated through again another decree Air emissions are regulated by limiting the emissions of NOx (as mg N02), VOC (as mg C), H2S and dust. Noise is regulated for both sectors in a general way by limiting the immission to 5 dB during day-time and 3 dB during night-time, compared with the background noise. New regulations also uses another criterion, based on maximum noise exposure. Several decrees lay down rules for the operation of pig farms. The most recent one is Decree Law Nº 163/97 with rules on the registration, authorisation, classification, designation and operation of pig farms. Similar laws exist for poultry farming. Spain In Spain, Royal Decree 324/2000, adopts an integrated approach to the sanitary and environmental aspects of pig production. By means of this Royal Decree, minimum sanitary distances from sensitive objects such as other pig units, residential areas, public thoroughfare, etc. are fixed. These distances are linked to the number of LU in the installation. In addition, this is the first Royal Decree that fixes the maximum capacity of pig production units. United Kingdom Currently there is no 'permitting' of farms in the UK, although this will change with the implementation of IPPC for large pig and poultry installations. In the Nitrate Vulnerable Zones, farmers must comply with the mandatory Action Programme Rules. There is no national legislation concerning landspreading except in NVZs. Guidelines and information on manure planning for farmers in NVZs has been issued. On a more general basis, a large number of rules are listed in Codes of Practice, which have been issued to inform the farmer about measures to take to reduce emissions to water and soil. Emissions to surface water can be allowed under a 'discharge consent' with appropriate conditions (volume and emission limit levels) attached. Legislation makes it an offence to knowingly pollute surface or groundwater. Reduction of emissions to air of odour and dark smoke are described in the Air Code [43, MAFF, 1998]. There are no emission controls on ammonia. There are regulations dealing with planning consents. Planning permission is required for new or extended livestock buildings and slurry or manure storage facilities within 400 metres of any protected building such as houses and schools etc.

Annexes

340 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

7.4 Exemple de valori limita de emisie si limite de imprastiere a

deseurilor in Statele Membre The following tables show the estimated average emission values and the tolerated spreading limits applied to pig and poultry farms in the environmental permits of Belgium.

Type of crop P2O5 Total N N from animal

and other manure

N from chemical fertiliser

Pajisti cu iarba 130 500 250 350 Maize 100 275 250 150 Crop with low N demand 100 125 125 100

Other crops 100 275 200 200

Table 7.2: Maximum tolerated limits to organic N- and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of manure in Flanders from 1-1-2003 [8, Technologisch Instituut, 1999]

Type of crop P2O5 Total N N from animal

and other manure

N from chemical fertiliser

Pajisti cu iarba 100 350 170 250 Maize 100 275 170 150 Crop with low N demand 80 125 125 70

Other crops 100 275 170 170

Table 7.3: Maximum tolerated limits to organic N and P2O5 application (kg/ha) by landspreading of manure in Flanders in sensitive zones concerning water [8, Technologisch Instituut, 1999]

Parameter Emission limit value (mg/Nm3) 1)

Emission of dust particles from grinding, drying or cooling of mineral manure (dry gas) 75

Emission in flue gas of on-farm incineration installations

NH3 50 H2S 5 NOx 200

1) mg/Nm3 with 0˚C, pressure 101.3 kPa

Table 7.4: Examples of emission limit values for certain on-farm activities [39, Vito, 1999]

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 341

7.5 Exemple de protocol de monitorizare a emisiilor de amoniac din sistemele de adapost

In Europe, data on the consumption and emissions of intensive livestock farms are collected in different ways. It is not always clear under what circumstances data have been collected; where many factors account for the variation in the observed levels. In the Netherlands, a protocol has been developed to measure emissions of NH3 from housing systems for all production species to allow comparison of the emissions of alternative housing techniques. The protocol standardises the factors thought to be relevant for emission variation, such as indoor climate, feed and occupancy rate [63, Commissie van Deskundigen, 1999]. For poultry and pig housing, several factors have been summarised in Table 7.5 and Table 7.6.

Factor Layers Broilers Turkeys 1) Ducks Guinea fowl

Housing (cm2) 450 – 600 20/m2 2000 – 2500 6 – 8/m2 20/m2

Minimum indoor temp. (ºC) 20 – 25 35 – 20 26 – 15 34 – 12 35 – 20

Feed see text see text see text see text See text

Production (kg) see text 1.825 in 43 days

18 in 20 wk (m.) 9 in 16 wk (f.)

2.95 in 47 days

1.5 in in 43 days

Health (loss %) <5 <10 <10 <5 <10

Minimum number per unit 750 1000 250 400 1000

Measuring periods 2 2 2 2 2

Correction factor 61/63 6/8 21/23 47/56 6/8

1) (m) = male; (f) = female

Table 7.5: Examples of factors to include in the measurement of emissions from poultry housing [63, Commissie van Deskundigen, 1999] The indoor temperature is very important and is lowered with increasing weight. With the exception of layers, the temperature is maintained at a constant level, the temperatures mentioned in the table are the maximum to the minimum temperatures for a production period. With respect to feed it is important to consider the nutrients (raw proteins), the cation/anion-balance and the effects on the emissions of urea, and to exclude feed additives that may affect the pH of urine. Water is given ad lib, except for layers, where water can be rationed. To assess the emission levels, a comparable growth rate is important: hence the given estimated end weight and the associated growing periods. For layers, egg production and egg quality must be recorded to enable adjustment if needed. There should be two periods of measuring, with one period in summer when emission levels are potentially at their highest. In the calculation the emissions have to be adjusted for periods of empty housing between two production periods, also called occupancy rate, which for layers is about 3 % and for broilers can be pana la 25 % of the time. The average measured emission over two periods per animal per day multiplied by the correction factor and 365 gives the emission per animal place per year.

Annexes

342 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

For pigs a similar protocol can be applied. The factors and their values are summarised in Table 7.6.

Factor Mating/ gestating sows

Farrowing sows Weaners Finishers

Housing (m2) 2.25 4.0 0.4 variable Indoor climate (ºC) 15 see text see text see text Feed see text see text see text see text Production (kg) n.a. n.a. 8 – 11 to 23 – 27

(350 g/day) 23 – 27 to 80 – 90

(700 g/day) Health (loss %) n.a. n.a. <5 <5 Minimum number in group 20 6 30 50 Measuring periods 2 2 2 Correction factor 100/105 100/110 100/110 110/110 n.a. not applicable

Table 7.6: Example of factors to include in the measurement of emissions from pig housing The slatted surface area per finisher is not constant but increases with increasing weight. Each minimum surface requirement is associated with a minimum surface requirement for the unslatted part. The surface requirements increase from 0.4 m2 (0.12 unslatted) at 30 kg to 1.3 m2 (0.40 unslatted) for animals above 110 kg. The indoor temperature should be kept at a minimum which varies with age and production stage. The higher the weight the lower the temperature. The minimum temperature of the thermo-neutral zone is applied, except for finishers, where the minimum temperature is at maximum 2 ºC lower than the minimum temperature of the thermo-neutral zone. With respect to feed it is important to consider the nutrients (raw proteins), cation/anion-balance and the effects on the emissions of urea, and to exclude feed additives that may affect the pH of urine. For finishers it must be noted that average growth per day and the finisher weight apply to the most common finishing practice in the EU. If finishers are grown to 160 kg of live weight before slaughter, the average daily growth will be different and may affect the emission level. For finishers, there should be two measuring periods also with one period in summer at the moment of potentially elevated emission levels. In the calculation the emissions have to be compensated for periods of empty housing between two production periods. Except for weaners this is assumed to be 10 % of the total production time. The average measured emission over two periods per animal per day, multiplied by the correction factor and 365 gives the emission per animal place per year.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 343

7.6 Exemple de calcul a costurilor aferente aplicarii tehnicilor de reducere a emisiilor

The scope of this annex is limited to describing an approach that can be used for calculating the cost of individual techniques proposed under the framework of the IPPC Directive. The approach described relates to the ‘unit’ cost of techniques; it has also been adopted by UNECE for part of the process of calculating the compliance costs of reducing ammonia emissions from livestock production This annex further implies that for this approach to be adopted, all techniques to be considered in the determination of BAT should be presented with the required technical and financial data as listed in the tables. As regards the cost data that are needed for assessment of BAT in a general sense, this annex can therefore be considered a proposal for a future updating of this BREF. This annex is largely based on work done by DEFRA, UK, in turn based on work by an expert-group within the TWG on cost assessment and BAT [161, MAFF, 2000] [216, UK, 2002] Methodology This section comprises the following topic areas: • overview • type of measure • calculation of ‘unit’ costs. Overview The calculation of unit cost requires a clear understanding of: • the proposed technique to be introduced to reduce emissions • the whole range of systems of production and management that are found on relevant farms • the impact that the introduction of the technique will have on farm production and

management systems in both physical and financial terms as well as in terms of costs and benefits.

the calculation will result in an annual cost, which may comprise an allowance for capital expenditure amortised over the life of the investment. Once calculated, these costs can be used in: • the calculation of the cost of individual, or a combination of, techniques per kilogram of

pollutant abated • the determination of general BAT • the relationship between the costs of BAT implementation and the economic viability or

profitability of the intensive livestock industry • the cost to the industry of compliance.

Categories of technique Techniques applicable to the intensive livestock sector may be categorised as follows:

Annexes

344 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• feed • housing • manure storage • treatment of manure • application of manure to land. (Note: ‘Manure’ may be liquid slurry or solid manure) A technique should be identified under one of the above categories, and according to livestock category affected; for example, laying hens or breeding pigs. The categories are subsequently used to identify how ‘unit’ costs should be calculated. Calculation of Unit Costs Unit costs are the annual increase in costs that a typical farmer will bear as a result of introducing a technique. The general approach to the calculation of unit costs is as follows: • define the physical and husbandry changes resulting from implementation of the abatement

technique based on a thorough understanding of current farming systems • for each technique identify those areas where cost or performance changes will be

associated with the introduction of that technique • in all cases, only those costs directly associated with the technique should be considered • additional costs associated with any technical enhancements should be ignored. The category that techniques fall into will determine the physical units that are used to define the population or quantities of manure, and form the basis of subsequent calculations. The relationship can be seen in the following table.

Category ‘Units’ Details

Feed per head Per head of livestock

Housing places Building capacity

Manure storage, treatment and land application

m3 or tonnes Liquid slurry (including dilution) and solid manure (including bedding)

Table 7.7: ‘Units’ used for assessing costs Unit costs should be calculated according to the general approach described below: • current costs should be used for all calculations • capital expenditure, after deducting any grants, should be annualised over the economic life

of the investment • annual running costs should be added to the annualised cost of capital • changes in performance have a cost and should be taken into account as part of the annual

costs • this total sum is divided by the annual throughput to determine the ‘unit cost’. The

throughput should be described using the ‘units’ shown in Table 7.7. The approach is detailed in the following sections. Capital Costs Capital expenditure needs to be assessed under the headings shown in Table 7.8.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 345

Primary consideration Notes Capital for fixed equipment 1) or machinery 2).

Use national costs. If these are unavailable use international costs including delivery cost and convert the cost to national currency at the appropriate rate

Labour cost of installation.

Use contract charges if these are normal. If farm staff are normally used to install the conversion, employed staff should be costed at typical hourly rates. Farmers’ input should be charged at the opportunity cost.

Grants Subtract the value of capital grants available to farmers. Note 1): Fixed equipment includes buildings, conversions of buildings, feed storage bins, or manure storage. Note 2): Machinery includes feed distribution augers, field equipment for manure application or equipment for manure treatment.

Table 7.8: Capital expenditure considerations Annual Costs The annual cost associated with the introduction of a technique needs to be assessed in the following steps.

Step Consideration Notes A Annualised cost of capital should be

calculated over the life of the investment. Use standard formula. The term will depend on the economic life. Conversions need to take account of remaining life of original facility. See Appendix 1.

B Repairs associated with the investment should be calculated.

See Appendix 2.

C Changes in labour costs. Additional hours 5 cost per hour. D Fuel and energy costs. Additional power requirements may need to be

taken into account. See Appendix 2. E Changes in livestock performance. Changes in diets or housing can affect

performance, with cost implications. See Appendix 3.

F Cost savings and production benefits. In certain cases the introduction of techniques will result in the saving of costs for the farmer. These should be taken into account only when they are the direct result of the measure. The avoidance of fines for pollution should be excluded from any costed benefits for these purposes.

Table 7.9: Annual cost considerations Worked examples in the UK Liquid manure application by soil injection Basis for the costs: 1. the costs are based on the purchase of an injector attachment for fitting to either the slurry

tanker or the tractor. The capital cost of such equipment is EUR 10000 2. additional tractor power of about 35 kW is needed compared to surface application 3. work rates of about 14 m3 per hour may be achieved compared to 17 m3 (2½ loads per hour

of 7 m3) per hour using a tanker and splash plate system. This is based on a 6 minute discharge for a splash plate operation being extended to 12 minutes when injecting

4. annual throughput 2000 m3 5. capital cost amortised over 5 years at 8.5 % 6. emission reduction: e.g. reduction of ammonia emission expressed in mg NH3/Nm3.

Annexes

346 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Step Consideration Calculation Total (EUR/yr)

Use formula given at Appendix 1 and shown below.

A Annual Cost of Capital

C 5 (r(1+r)n) / ((1+r)n – 1) C = EUR 10000 r = 8.5 % inserted into formula as 0.085 n = 5 years EUR 10000 5 (0.085(1+0.085)5) / ((1+0.085)5 – 1) 2540

B Repairs At 5 % of capital cost of injector (EUR 10000). 500

C Changes in labour costs Slower application rates (2000m3 ÷ 14 m3/hr less 2000m3 ÷ 17 m3/hr) = 25 hours times EUR 12 per hour 300

D Fuel and energy costs. Additional tractor costs - 35 kW for 2000m3 ÷ 14 m3/hr = 143 hrs at 10 litres per hour at EUR 0.35 per litre 500

E Changes in livestock performance. Not applicable 0

F Cost savings and production benefits.

Not included, although there may be better use of manure nitrogen 0

Total extra annual costs 3840

Total extra cost per m3 based on an annual throughput of 2000 m3 1.92

Table 7.10: Additional costs incurred with liquid manure application by soil injection in the UK Solid manure incorporation by ploughing (example calculation without capital expenditure) Basis for the costs: 1. contractors will need to be used to incorporate solid manure in many situations, as

employed labour and machinery will be fully utilised on other tasks 2. the method of incorporation will normally be by ploughing 3. there will be a marginal cost saving, as this operation (ploughing) will not need to be carried

out by farm staff at a later time 4. manure spread pana la the equivalent of 250 kg total N per hectare per year.

Step Consideration Calculation Total (EUR/ha)

A Annual cost of capital Not applicable 0 B Repairs Not applicable 0 C Changes in labour costs Employment of a contractor to carry out ploughing 65 D Fuel and energy costs. Not applicable (included in contractor charge) 0 E Changes in livestock

performance. Not applicable 0

F Cost savings and production benefits.

Savings in farmer’s own marginal machinery costs 10

Total extra annual costs 55 Extra cost per tonne of manure: EUR/tonne Pig manure applied at 36 tonnes/ha 1.53 Laying hen litter applied at 16.5 tonnes/ha 3.33 Broiler litter applied at 8.5 tonnes/ha 6.47

Table 7.11: Additional costs incurred in solid manure incorporation by ploughing in the UK

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 347

Calculations with changes to a building: 1. air ducts in deep pit poultry housing Basis for the costs: 1. simple polythene pipe air ducts are installed in the pit under the manure and fan ventilated.

The capital cost is EUR 0.32 per bird place 2. such systems have additional running costs of EUR 0.16 per bird place per year (electricity

and repairs) 3. the capital costs of the system are amortised over 10 years at 8.5 %.

Step Consideration Calculation Total

EUR/bird place

A Annual cost of capital Cost of pipes and fan 0.05 B Repairs Additional repair cost 0.08 C Changes in labour costs Not applicable 0 D Fuel and energy costs. Additional electricity costs 0.08

E Changes in livestock performance. Not applicable 0

F Cost savings and production benefits. Not applicable 0

Total extra annual costs per bird place 0.21

Table 7.12: Additional costs incurred with changes of a building in the UK Calculations for changes to a building: 2. Metal grid replacement floors in pig buildings Basis for the costs: 1. capital cost of replacement slats EUR 78 per m2 (Tri-bar) plus EUR 16 installation 2. installation is uncomplicated 3. the cost of capital is amortised over 10 years at 8.5 %. This allows for fitting the slats in

existing accommodation, which has a part-expired life 4. cost per pig place is based on a total allowance of 0.63 m2 per pig place, see below. Of this

area normally 25 % or 0.156 m2 per pig place is slatted in part-slatted accommodation 5. repair costs are considered to be similar to other types of floor.

Step Consideration Calculation Total

EUR/pig place

A Annual cost of capital Capital cost of EUR 94/m2 for 0.156 m2 amortised over 10 years at 8.5 % 2.23

B Repairs No extra costs 0 C Changes in labour costs Not applicable 0 D Fuel and energy costs. Not applicable 0 E Changes in livestock

performance. Not applicable 0

F Cost savings and production benefits.

Not applicable 0

Total extra annual costs per pig place 2.23 Notes: Data provided by Kirncroft Engineering (U.K.).

Table 7.13: Additional costs incurred with metal grid floor replacement in the UK

Annexes

348 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Space

requirement (m2)

Weighted average (m2)

30 – 50 kg 0.4 0.132 50 – 90 kg 0.65 0.436 Subtotal 0.568 Allowance for 90 % occupancy 0.057 Total space requirement 0.057 Data provided by ADAS (U.K.)

Table 7.14: Finishing pig space requirement in the UK Useful reporting of cost data A number of issues and presentational factors make assimilation of cost data easier for the reader and could support future assessment. Any report on costs should contain sufficient information to enable the uninformed reader to follow the logic and calculations. A mixture of explanatory narrative and tables allows the reader to follow the thought processes of the author(s). In all cases, the sources of data should be identified. Where professional judgement has been used to derive certain figures or assumptions, this should be acknowledged. It is suggested that a report should contain the following sections and format: • Introduction • Summary

Text and tables showing unit cost of techniques

• Cost of technique Text and tabular presentation for each technique showing the basis and calculation of the unit cost, drawing on supplementary data contained in appendices

Appendices Appendix 1: Calculation of annual charge for capital Capital expenditure on abatement techniques should be converted to an annual charge. Capital may be for buildings, fixed equipment or machinery. It is important to include only the additional or marginal capital associated with the abatement techniques. Amortisation should be used to calculate the annual cost of capital. When using this method, an additional allowance for depreciation of the asset should not be included in the calculation. Factors derived from appropriate tables can be applied to the capital invested or the standard formula, shown below, can be used. Formula: The formula for calculating the annual charge is:

r(1+r)n C 5 (1+r)n - 1

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 349

Where: C = capital investment r = rate of interest expressed as a decimal of 1. For example an interest rate of 6 % is

entered in the equation as 0.06. n = term in years Rate of interest: The rate of interest that is applied should reflect that commonly paid by farmers and will vary by country and by investment term. For guidance, the UK calculations are based on finance available to farmers through the Agricultural Mortgage Corporation (AMC). Their interest rates, as at September 2000, for fixed interest loans are quoted below.

Term in years Fixed interest rates (%)

Annual charge1) EUR per EUR 1000

of capital 5 8.5 254

10 8.5 152

20 8.25 104 Source: AMC. September 2000 1) Based on amortisation formula shown above including interest and capital.

Table 7.15: Interest on agricultural mortgage in the UK Term: The term will depend on the type of investment and whether it is a new facility or a conversion. In the case of new facilities the following economic lives are given as a guide. In particular circumstances it may be necessary to vary these figures.

Type of investment Economic life in years

Buildings 20 Fixed equipment 10 Machinery 5

Table 7.16: Economic life of facilities In the case of conversions it is necessary to annualise the capital cost over the remaining life of the original facility. In many cases the facility may have a productive life in excess of the economic life, though it is the economic life that must be used in these calculations. Appendix 2: Repair and fuel costs Repairs: Repair costs associated with any investment will vary greatly. The type of investment, original build quality, operating conditions, age in relation to design life and amount of use all play their part in influencing costs. The following figures can be used for guidance:

Annexes

350 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Type of investment Annual repair costs as a percentage of new cost

Buildings 0.5 – 2

Fixed Equipment 1 – 3

Tractors 5 – 8

Manure and slurry spreaders 3 – 6

Table 7.17: Repair costs as a percentage of new costs Fuel: The following general formulae can be used to calculate fuel costs: Electricity:

Fuel cost = kWh 5 Hours of use 5 Fuel price Tractor Fuel:

Fuel cost = kWh 5

Fuel consumption

per kWh 5 Hours of use 5 Fuel price

Appendix 3: Unit costs – Some detailed considerations The following detailed factors should be considered in relation to each technique: Feed: Changes to diets can be applied to many classes of livestock to reduce ammonia emissions. The following implications need consideration in each case.

Capital costs Annual costs to consider

Additional feeding systems Annual charges, repairs and power inputs. Changes to carcase value. Relative costs of diets. Changes to livestock performance and feed consumption. Changes in excreta output. Changes in labour requirements.

Table 7.18: Annual costs to consider in capital costs of feeding systems Housing: For those techniques requiring capital expenditure by farmers, it is necessary to consider the elements in the following table:

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 351

Capital costs Annual costs to consider

Changes to housing systems Annual charges, repairs and power inputs. Changes in house capacity. Changes in labour requirements. Changes in bedding requirements Changes to livestock performance and feed consumption. Changes in excreta storage capacity in the building. Note: Capital costs may refer to either the modification of existing facilities or the additional costs of replacement facilities. The choice will depend on building condition and suitability for conversion, normally related to age and remaining economic life. Only the additional costs of providing those facilities that relate to the facilities’ pollution abatement capabilities should be included.

Table 7.19: Annual costs to consider in capital costs of housing systems Manure storage: For those techniques requiring capital expenditure by farmers, it is necessary to consider the elements in the following table.

Capital costs Annual costs to consider Additional storage Annual charge, repair costs.

Annual charge, repair costs. Permanent covers

Cost of temporary covers on an annual basis Changes in labour requirements.

All covers Reductions in rainwater dilution.

Table 7.20: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems Application of manure to land:

Capital costs Annual costs to consider

Low emission spreaders (compared to splash plate spreaders) Annual charge, repair costs.

Changes in tractor power requirement Changes in work rates Changes in labour requirements.

Table 7.21: Annual costs to consider in capital costs of manure storage systems

Annexes

352 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

7.7 Procedura de evaluare BAT a tehnicilor aplicate in fermele de crestere intensive a porcilor si pasarilor

The assessment procedure described in this annex has been developed by a subgroup of the TWG on Intensive Livestock Farming. The primary objective of this annex is to promote a better understanding of the evaluation behind the BAT proposed in Chapter 5. Each assessment depends on the quantity and quality of the information available. A solution must be developed for comparing techniqueswhere the information is poor or difficult to assess. This will need to cover validation and comparison of the different characteristics of potential reduction techniques. This BREF document presents, the conclusions of an exchange of information on environmental techniques in the intensive rearing of pigs and poultry. It can be regarded as the first inventory of the available data. Although a large amount of data is available, the information needed to support the decision-making process can still be improved in terms of both the quality and quantity of data. To allow the assessment to be made in a transparent way, all these data should be presented in a specific format and (even more importantly) should have a high degree of comparability. Therefore, the data should be made available with a clear explanation on how they have been collected, measured and analysed and under what circumstances. Ideally, they should have been collected according to the same protocol and presented with the same level of detail. Comparing sets of data collected in this way promotes an easy understanding of any differences, such as large variations in performance levels, that can be expected in the intensive livestock sectors. These variations may be caused by differences between farming practices and/or by specific regional or local conditions. Chapter 4 aims to present this kind of information as far as possible for each activity or group of techniques. Where such information is limited or not available expert judgement will play an important role. The assessment and selection of BAT Techniques are considered on an individual basis by assessing their emission reduction potential, operability, applicability, the animal welfare, and their associated costs, all in comparison to a reference technique. The approach carried out for the applied assessment consists of the following steps: 1. create an assessment matrix of all the relevant factors for each group of techniques 2. identify the reference technique for each group of techniques 3. identify the key environmental issues for each group of techniques 4. give a qualitative rating (-2, -1, 0, 1 2) for each technique, where quantitative data are not

available 5. rank techniques by their environmental performance in terms of the reduction of, for

example, ammonia emissions 6. assess the technical applicability, the operability and the animal welfare aspects of each

technique 7. assess the environmental cross-media effects caused by each technique 8. assess the costs (CAPEX and OPEX)of applying each technique in new build and in

retrofit situations 9. discuss the qualifications -2 and -1 to see if it is possibly a conditional BAT or to decide

that it is a knock-out criterion, for example a technique with -2 on animal welfare can never be BAT

10. identify (conditional) BAT and decide if it is BAT for new and/or for retrofit situations. Table 7.22 on the next page shows the assessment matrix used to assess housing techniques as used by the TWG in the discussion on BAT for housing systems.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 353

POSSIBLE ECM's Emission

reduction potential

(%)

Operability Applicability Animal Welfare

N2O, CH4

emission

Odours emission

PM10 Energy cons.

Water cons.

Noise CAPEX (new)

CAPEX (retrofit)

OPEX (Ops & Main &

Investment) new

OPEX (Ops & Main &

Investment) retrofit

A B C D E F G I J K L M N O Housing with confined movement (2.3.1.2.1)

FSF/crates and board on a slope (4.6.2.1)

30 %

FSF/crates, water + manure channel (4.6.2.2)

50 %

FSF/crates, flush + manure gutters (4.6.2.3)

60 %

FSF/crates, manure pan (4.6.2.4)

65 %

FSF/crates, surface cooling fins (4.6.2.5)

70 %

Partial slatted floors (PSF) + crates (4.6.2.6)

30 %

PSF/crates and manure scraper (4.6.2.7)

35 %

Scoring definitions scores range: -2 ; -1; 0 ; 1 ; 2 a 0 score means equal to reference a 2 score on emission reduction potential indicates the highest reduction potential a 2 score on operability means easiest to operate a 0 score on applicability indicates that the technique is as often used as the reference a 2 score on animal welfare indicates the highest welfare standard a 2 score on cross-media indicates no cross-media effects a 2 score on all CAPEX/OPEX columns indicates lowest costs

Table 7.22: Assessment matrix

Annexes

354 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

In an intermediate meeting with the TWG, the following groups of techniques were assessed using the matrix shown in Table 7.22: • cage housing of laying hens • non-cage housing of laying hens • housing of broilers • housing techniques for mating and gestating sows • housing techniques for farrowing sows • housing techniques for weaned piglets • housing techniques for growers/finishers • end-of-pipe techniques, air emissions from poultry and pigs housing. It was concluded in this meeting that the assessment matrix could be a very useful tool in the discussion on BAT. However the meeting also concluded that a completed assessment matrix should not act as a stand-alone instrument and always has to be seen in the context of the meeting that carried out the assessment. The reason for this is that the argument for a certain qualification cannot be found in the matrix, and the exact reasoning behind a qualification is a very important factor in the decision on BAT, especially with regards to transparency of the assessment process. Other groups of techniques such as, landspreading and storage were – of course – also assessed by the TWG, but not using this tool because of a lack of time. Evaluation of emission reduction potential The emphasis of the assessment and the selection of BAT is on their ammonia emission reduction potential compared to the associated ammonia emission of the reference technique. The ammonia emission reduction potential of the techniques presented in Chapter 4 are given in units expressed as an absolute emission range and as relative reductions (% against a reference technique). Working with livestock and a large variation in feed formulation, the absolute ammonia emissions from manure, or from housing, etc. will cover a very wide range and make interpretation of absolute levels difficult. Therefore, the use of ammonia-reduction levels expressed in percentages has been preferred, particularly for animal housing, manure storage and manure application to land. Assessment of technical applicability, operability and animal welfare The applicability of a technique is whether and how often it is used compared to the reference technique. The operability of a technique is affected by factors such as the complexity of a construction and the creation of extra labour. The effects on the welfare of animal are also assessed, again in comparison to the reference technique. As far as possible, these factors have been described in Chapter 4. Assessment of cross-media effects The cross-media effects assessed in housing techniques include factors such as N2O and CH4 emissions, odour emissions, dust, energy consumption, water consumption and noise. Assessment of costs The costs of techniques were not always been reported and, where cost indications were given, factors on which these calculations were based were often not clarified. The number of applications and the number of Member States from which applications are reported then take on more significance in the evaluation. The costs on housing techniques reported in Chapter 4 are expressed as the extra costs compared to the reference technique. These data are used in the assessment and where these figures were not available, experts from the TWG gave a qualification. The fact that costs are expressed in comparison to the reference housing system presents problems in the assessment in retrofit situations. This is because retrofitting is not only applied on the reference system, but

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 355

also on other existing housing systems. The costs for retrofitting depend very much on the existing housing system and to compare the extra costs only with the reference system is not realistic in all situations. Some techniques may incur no extra costs compared to the currently applied reference technique. Obviously, there should be no financial argument not to apply these techniques, but there may be other reasons why such techniques may not be BAT. Where techniques have extra costs, a cost level was identified beyond which it would not be reasonable to expect their application by the sector. It was very difficult to identify such a standard at a European level, against which the real costs of a technique could be compared. Often, there are other rationale behind the decision-making at the farm level. Also, local, regional or national (financial) incentives may encourage farmers to change their practices. Cost data for applying a reduction technique (as presented in Chapter 4) are often for a specific situation. However, for almost all the techniques that were assessed the meeting was able to agree the qualification of the costs and able to identy the cost level beyond which application by the sector was not considered to be reasonable. In Europa, scroafele fatate sunt tinute in general in boxe cu podele perforate de plastic si/sau metal. In majoritatea adaposturilor, scroafele sunt limitate in miscarea lor, cu purcelurii miscandu-se liber in jurul lor. Majoritatea adaposturilor au ventilatie controlata si desoeri au zone incalzite pentru purcelusi in primele zile de la nastere. Acest sistem cu o groapa mare pentru dejectii pe sub podea este sistemul de referinta (sectiunea 2.3.1.2.1). Diferenta intre podele complet si semi-perforate nu este asa de distinca in cazul scroafelor fatate, unde scroafa este limitata in miscarile ei. In ambele cazuri, locul de excretie are loc in aceeasi arie perforata. Tehnicile de reducere se concentreaza de aceea predominant asupra alternarii cu groapa de dejectii. BAT este o boxa cu podea complet perforate din metal sau plastic cu: • O combinatie de canal de apa si dejectii (sectiunea Error! Reference source not found.),

sau • Sistem de spalare cu rigole de dejectare (sectiunea Error! Reference source not found.),

sau • Jgheab pentru dejectii pe sub podea (sectiunea Error! Reference source not found.). BAT pentru sistemele de adapostire deja existente ‘Un sistem de adapost cu nervure de racire la suprafata de dejectii utilizand un sistem inchis cu pompe de incalzire (sectiunea 4.6.2.5)’ lucreaza bine insa este foarte costisitor dpdv financiar. De aceea nervurile de racire a suprafetei de dejectare nu sunt BAT pentru noile sisteme de adapost ce se vor construe, insa daca deja exista, atunci se considera BAT. In situatiile de retehnologizare, aceasta tehnica poate fi economic viabila si de aceea poate fi BAT, insa decizia trebuie luata de la caz la caz. ‘Gratarele cu podea partial perforate si racleta pentru dejectii la nivel inferior (sectiunea 4.6.2.7)’ lucreaza bine in general, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta nu este BAT pentru noile sisteme de construit, insa este BAT pentru tehncile deja existente. Pentru noile instalatii, urmatoarele tehnici nu sunt BAT: • Gratarele cu podea partial perforate si cu groapa redusa de dejectii (sectiunea 4.6.2.6) si • Gratarele cu podea complet perforate si un bord pe o panta (sectiunea 4.6.2.1). Oricum daca aceste tehnici deja sunt aplicate, atunci ele sunt BAT. Trebuie mentionat ca la ultimul sistem pot apare muste daca nu sunt luate masuri de control.

Annexes

356 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

Sistemele cu asternut absorbant Datele trebuie sa se primeasca si alte date pentru a permite o indrumare mai buna asupra ceea ce inseamna BAT pentru sistemele bazate pe strat absorbant. Oricum, TWG a concluzionat ca atunci cand asternutul absorbant este utilizat impreuna cu o practica buna precum detinerea de absorbant suficient, schimbarea frecvent al absorbantului, proiectarea adecvata a pardoselei boxei si crearea unei zone functionale, nu poate fi exclus de la BAT. 7.7.1.1 Sistemele de adapost pentru porcii intarcati Purceii intarcati sunt crescuti in tarcuri sau in flatdeck-uri. In principiu, eliminarea dejectiilor este aceeasi la tarc si la flatdeck (tarc ridicat). Sistemul de referinta este tarcul sau padocul cu podea complet perforata cu grilaj din plastic sau metal si groapa adanca de dejectii (sectiunae 2.3.2.3). Se presunpune ca in principiu, masurile de reducere aplicabile tarcurilor conventionale pot fi aplicate si pentru padocuri, insa nu s-a raportat pana acum nimic din experienta cu aceste schimbari. BAT este tarcul: • sau padocul cu podea partial sau complet perforate cu sistem de vacuum si eliminare

frecventa a namolului (sectiunile 4.6.1.1 si 4.6.1.6), sau • un tarc sau padoc cu podea complet perforate sub care exista o podea de ciment inclinata

petnru a separa fecalele de urina (sectiunea 4.6.3.1) sasu • cu o podea partial perforata (sistem climatic dual) (sectiunea 4.6.3.4) sau • cu podea de plastic sau metal partial perforata si cu podea solida inclinata sau convexa

(sectiunea 4.6.3.5) sau • cu podea partial inclinata cu grilaj de metal sau plastic si o groapa pentru dejectii si canal

pentru apa potabila uzata (sectiunea 4.6.3.6) sau • cu podea partial perforate cu grilaj de metal triunghiular si canal pentru dejectii cu pereti

laterali inclinati (sectiunea 4.6.3.9). BAT conditionat ‘Sistemele noi de adapost cu podea complet perforate si rigole sau tuburi de spalare pe la partea inferioara iar spalarea este aplicata cu un lichid neaerat (sectiunea 4.6.3.3)’ reprezinta BAT conditionat. Ca de exemplu, acolo unde maximele de miros cauzate de spalare, nu sunt preconizate a disturba vecinii, aceste tehnici sunt BAT pentru sistemele noi. De exemplu, acolo unde deja exista aceasta tehnica, aceasta este BAT (fara conditie). BAT pentru sistemele de adapost deja existente ‘Un adapost cu suprafata de dejectie cu nervuri de racire utilizand un sistem inchis cu pompare de caldura (sectiunea 4.6.3.10)’ lucreaza bine insa este un sistem foarte scump. De aceea nervurile de racire a suprafetei nu sunt BAT pentru sistemele noi de adapost, insa daca sunt deja montate, atunci ele sunt BAT. In situatiile retehnologizarilor, aceasta tehnica poate fi viabila dpdv economic si de aceea poate fi de asemenea BAT, insa aceasta trebuie sa se decida de la caz la caz. ‘Sistemele cu podele complet sau partial perforate cu racleta pentru dejectii in partea inferioara (sectiunile 4.6.3.2 si 4.6.3.8)’ au o performanta buna, insa operabilitatea este dificila. De aceea o racleta pentru dejectii nu este BAT pentru sistemele noi de adapost, insa este BAT daca aceasta tehnica este deja existenta.

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 357

Sistemele cu asternut Purceii de crescut sunt tinuti de asemenea pe podele solide de beton cu asternut partial sau complet. Nu s-a raportat nici o data pentru emisiile de amoniac ale acestui sistem. Oricum, TWG a ajuns la concluzia ca acolo unde este utilizat asternutul, impreuna cu practici bune precum cantitatea suficienta de asternut, schimbarea frecventa a asternutului si proiectarea adecvata a podelei tarcului, atunci acestea nu pot fi excluse din BAT. Urmatorul sistem este un exemplu de ceea ce este BAT: • un tarc cu ventilatie naturala si cu podea acoperita complet cu asternut (nou sectiunea

4.6.3.12). 7.7.2 Apa Reducerea consumului de apa a animalelor nu este considerate a fi practica. Aceasta variaza conform dietei lor si, desi unele strategii de productie include un acces restrictionat al apei, accesul permanent al apel este in general considerat o obligatie. Reducerea consumului de apa este o chestiune de constientizare si este o chestiune a managementului fermei. BAT este a reduce consumul de apa facand urmatoarele: • Curatind adapostul animaleor si echipamentul cu spalatoare la presiune ridicata dupa fiecare

ciclu de productie. De obicei apa de spalare intra intr-un sistem de namol si de aceea este important sa se gaseasca un echilibru intre curatenie si utilizarea cat mai putin posibil a apei

• Realizarea unor calibrari regulate ale instalatiei de apa potabila pentru a evita scurgerile • Inregistrarea apei utilizate prin masurarea consumului si • Detectarea si repararea scurgerilor. In principiu exista trei tipuri de sisteme de adapare pentru animale: tasnitoarele intr-un troaca sau intr-un bazin, troaca de apa si tasnitoare cu atingere. Toate acestea au unele avantaje si unele dezavantaje. Oricum, nu exista suficiente date disponibile pentru a ajunge la o concluzie BAT. 7.7.3 Energia BAT inseamna a reducee energia prin aplicarea unei bune practice la ferma, incepand cu conceptual de adapost al animalelor si prin operarea adecvata si mentenanta adapostului si echipamentului. Exista multe actiuni ce pot fi intreprinse ca parte a rutinei zilnice pentru a reduce cantitatea de energie solicitata pentru incalzire si ventilare. Multe din aceste puncte sunt mentionate in sectiunea 4.4.2. Unele masuri specifice BAT sunt mentionate aici. BAT pentru adapostul purceilor inseamna a reduce consumul energetic facat toate cele enumerate mai jos: • Aplicarea unei ventilatii naturale unde este posibil; aceasta necesita un concept adecvat a

constructiei si a tarcului (de ex. microclimatul in tarc) si planificare spatial avand in vedere directiile vantului pentru a creste fluxul de aer; aceasta se aplica noilor adaposturi

• Pentru casele ventilate mecanic: optimizarea conceptului sistemului de ventilare in fiecare casa pentru a oferi un bun control al temperaturii si de a atinge un minimum de ventilare iarna

Annexes

358 Intensive Rearing of Poultry and Pigs

• Pentru adaposturile ventilate mecanic: evitand rezistenta in sistemele de ventilatie printr-o inspectie frecventa si curatarea conductelor si suflantelor si

• Aplicarea iluminarii cu consum redus de energie. 7.7.4 Depozitarea dejectiilor Generalitati Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de stocare a dejectiilor, avand scopul in general de a oferi tuturor tipurilor de apa un nivel general de protectie impotriva poluarii si conditii suplimentare de stocare a dejectiilor in zone stabilite vulnerabila la nitrati. Nu toate conditiile din aceasta directiva sunt abordate in acest document ca urmare a lipsei de date, insa acolo unde sunt abordate, TWG a stabilit ca BAT pentru rezervoarele de stocare a namolului lichid, pentru haldele de dejectii solide sau bazinele de namol sunt valabile atat in afara cat si in interiorul Zonelor Sensibile la Nitrati. BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. Gramezile/Haldele Pentru o gramada de dejectii porcine aflata mereu in acelasi loc, fie in instalatie fie pe teren, BAT este: • Aplicarea unei podele de beton, cu un sistem de colectare si un rezervor pentru apa pluviala,

si • Amplasarea ariilor noi de depozitare a dejectiilor acolo unde cauzeaza cel mai putin

disturbari la nivelul receptorilor prin miros, luand in considerare distata fata de receptori si directia predominanta a vantului.

Pentru o gramada de dejectii temporar aflata pe teren, BAT este pozitionarea haldei de dejectii departe de receptorii sensitivi precum, vecinii si cursurile de apa (inclusiv drenarile terenurilor) ce pot fi penetrate de apa pluviala. Rezervoarele de stocare BAT pentru stocarea namolului intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde urmatoarele: • Un rezervor stabil capabil sa reziste influentelor mecanice, termice si chimice • Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii • Depozitul este golit regulat pentru inspectie si mentenanta, de preferat in fiecare an • Supape duble sunt utilizate la fiecare iesire prevazuta cu supapa a depozitului • Namolul este agitat doar inainte de a goli rezervorul pentru aplicarea pe teren. BAT este acoperirea rezervoarelor de namol utilizand una din urmatoarele optiuni: • Un capac rigid, o acoperis sau o structura de cort sa • Un acoperis plutitor precum paiele tocate, crusta naturala, panza, folia, turba si argila usor

expandata (LECA) sau polistirenul expandat (EPS).

Annexes

Intensive Rearing of Poultry and Pigs 359

Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si operationale. Aceastea inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis de preferat se ia doar de la caz la caz. Bazinele de stocare Un bazin de stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu conditia sa aiba baza si pereti impermeabili (continut suficient de argila sau acoperit cu plastic) in combinatie cu detectarea scurgerilor si anumite conditii de acoperire. BAT este acoperirea bazinelor ce stocheaza namol, utilizand una din urmatoarele optiuni: • Un acoperis de plastic sau, • Un acoperis plutitor, precum paiele tocate, LECA sau crusta naturala. Toate aceste tipuri de acoperisuri sunt aplicate insa isi au limitarile lor tehnice si tipice. Aceasta inseamna ca decizia asupra tipului de acoperis preferat poate fi luata de la caz la caz. In unele situatii poate fi foarte costisitor sau imposibil tehnic sa se acopere un bazin existent. Costurile de instalare a unui acoperis pot fi foarte mari pentru bazinele foarte largi sau pentru bazinele (lagunele) care au forme neobisnuite.