strategia de dezvoltare durabilă · distanţă de aproape 4 km în partea de nord a comunei,...

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020

Cuprins Capitolul I 7

Analiza situaţiei existente 7

I.1. Cadrul general 8 I.2. Demografie 14 I.3. Dezvoltare economică 20 I.4. Terenuri şi locuinţe 42 I.5. Infrastructura şi echiparea teritoriului 47 I.6. Servicii publice 52 I.7. Mediu 63 I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Miroslava 67 I.9. Analiza SWOT 69 I.10. Analiza PESTEL 76

Capitolul II 80

Strategia de dezvoltare 80

II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice 81 II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune 85 II.3. Portofoliu de proiecte 106 II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare 136 II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei 141 II.6. Coerenţa cu politicile existente 144 II.7. Analiza factorilor interesaţi 153 Index tabele 158 Index figuri 159 Lista abrevierilor utilizate 161

Analiza situaţiei existente | 7

Capitolul I Analiza situaţiei existente

8 | Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020

I.1. Cadrul general

Scurt istoric Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe teritoriul comunei Miroslava au fost descoperite în diverse situri arheologice, Miroslava având în componenţa ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona judeţului Iaşi. Situri importante au fost identificate în apropiere de Brătuleni (aşezare cu artefacte aparţinând culturilor Cucuteni, Horodiştea – Erbiceni, din sec. IV e.n.), în satul Miroslava (situl de la Bulgărie), pe dealul Bârca şi Bârsanul (aşezări din epoca de fier), în apropierea localităţii Valea Ursului (fortificaţie de pământ – Cetăţuia – din secolele II – III, din epoca romană), la Prisacă, veche vatră a satului Ciurbeşti, etc. Prima menţionare documentară a unei localităţi din arealul comunei Miroslava face referire la Voroveşti şi datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate după următoarea cronologie:

- Balciu – 1446 - Brătuleni – 1456 - Uricani – 1456 - Voroveşti - 1456 - Proselnici – 1490 - Ciurbeşti – 1503 - Miroslava – 1579 - Găureni – 1583 - Corneşti – 1613 - Horpaz – 1646 - Valea Adâncă – 1772 - Dancaş – 1820 - Valea Ursului – 1864.

O parte dintre satele componente ale comunei Miroslava au denumirea de origine slavă, de cele mai multe ori desemnând numele unui boier care a avut cândva moşia pe acest teritoriu. Spre exemplu,


Ciurbeşti, conform legendei, poartă porecla întemeietorului, „satul lui Ciorbă” în timp transformându-se în „satul lui Ciorbea” şi mai apoi „Ciurbeşti”. De asemenea, potrivit Dicţionarului Geografic al Judeţului Iaşi redactat de Prof. Univ. Dr. Alexandru Obreja în anul 1979, denumirea Voroveşti apare ca fiind legată de un anume Voroavă. Toponimia localităţii Uricani este explicată în lucrarea lui Mihai Constantinescu şi porneşte de la două semnificaţii ale cuvântului Uric. Unul din sensuri se referă la faptul că „în evul mediu în Moldova şi Maramureş denumea moşia boierească sau mănăstirească, cu privilegiu de imunitate ereditară”, iar al doilea înţeles semnifică un „act de proprietate”. Se consideră că uricanii sunt „locuitori de pe acea măşie – boierească sau mănăstirească – important fiind faptul că proprietarul respectiv a posedat un act emanat din cancelarie domnească prin care i se recunoşteau şi întăreau privilegiile”. Pentru a-i deosebi pe oamenii acestei aşezări de ceilalţi din vecinătate, li s-a spus „uricani” adică „beneficiari de uric”, ca mai apoi denumirea să se extindă şi asupra teritoriului. Numele „Găureni”, provine de la aspectul locului, satul fiind situat „într-un hârtop, pe valea pârâului cu acelaşi nume”, iar Proselnici ar avea sorgintea după întemeietorul acestuia, Procelnic. Brătuleni are origine antroponimică, la fel ca satul Corneşti, care derivă de la Cornea. În privinţa celorlalte localităţi, nu există date certificate documentar cu privire la provenienţa exactă a numelui.

Amplasare şi accesibilitate Comuna Miroslava este situată în partea centrală a judeţului Iaşi, în nordul Podişului Bârladului, fiind plasată la limita sud - vestică a municipiului Iaşi, la 47º08’ latitudine nordică şi 27º29’ longitudine estică. Comuna este situată la aproximativ 30 km de râul Prut (limita estică a judeţului), 40 km faţă de limita vestică, 25km faţă de limita sudică. Comuna Miroslava are în componenţă următoarele sate: Miroslava – reşedinţă administrată, Balciu, Brătuleni, Ciurbeşti, Corneşti, Dancaş, Găureni, Horpaz, Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului, Voroveşti. Teritoriul comunei Miroslava se învecinează:

- în partea de nord – est: municipiul Iaşi; - în partea de nord: comunele Valea Lupului şi

Rediu; - în partea de nord – vest: comuna Leţcani; - în partea de vest: comuna Horleşti; - în partea de sud – vest: comuna Voineşti; - în partea de sud: comuna Mogoşeşti; - în partea de sud – est: comuna Ciurea.

Principalele căi de acces din localitate sunt:

- DN 28 (E 583) Iaşi - Roman; - Centura ocolitoare a municipiului Iaşi; - DJ 248 A Iaşi – Negreşti; - DJ 248 Iaşi – Scânteia; - DC 27, DC 28, DC 39, DC 87.


Comuna Miroslava (reşedinţa de comună) este situată la o distanţă de aproximativ 7 km de Gara Iaşi. Accesul feroviar poate fi asigurat, de asemenea, şi prin intermediul Gării Leţcani, situată la o distanţă de aproximativ 14 km de satul Miroslava. În ceea ce priveşte accesul prin intermediul căilor aeriene, comuna Miroslava se află la o distanţa de circa 15 km de Aeroportul Internaţional Iaşi.

Suprafaţă Comuna Miroslava deţine o suprafaţă administrativă de 8257 ha, din care peste jumătate reprezintă teren arabil. Raportat la suprafaţa judeţului Iaşi, comuna Miroslava deţine 1,6%. Totodată, Miroslava reprezintă 10,6% din teritoriul Zonei Metropolitane Iaşi.

Relief Comuna Miroslava este situată în nordul Podișului Bârladului şi include în aria sa forme de relief specifice podişului cu dealuri domoale favorabile agriculturii. Partea cea mai joasa de relief o constituie lunca râului Bahlui. Câmpia colinară slab fragmentată, cu terenuri prielnice agriculturii, ocupă o suprafaţă semnificativă din teritoriul comunei. Înclinările pantei variază între 5% şi 35% în funcţie de tipul solului, influenţele reţelei hidrografice,

structurile litologice (tipurile de roci), lungimea versantului şi activităţilor antropice. Lunca Bahluiului, cu o lăţime de aproximativ 2 km, este poziţionată în partea nordică a teritoriului administrativ şi este cea mai joasă formă de relief, formată ca urmare a transportării şi depunerii aluviunilor. Pe de altă parte punctul cu altitudinea maximă înregistrată de 186 m deasupra nivelului mării se află în apropierea şoselei Iaşi – Voineşti, fiind cunoscut sub numele de „La Nisipuri”. Hidrografie Comuna Miroslava face parte din bazinul hidrografic al râului Prut, având o reţea de ape sărăcăcioasă. Râul Bahlui, afluent al Jijiei, străbate comuna pe o distanţă de aproape 4 km în partea de nord a comunei, dinspre vest spre est. Debitul este mic în perioada de toamnă – iarnă, maximele înregistrându-se primăvara în lunile martie – aprilie, ca urmare a topirii zăpezilor. Pe perioada verii, datorită averselor, pot apărea inundaţii. Fiecare dintre cele 13 localităţi este străbătută de un pârâu de lungime redusă, având de regulă numele satului. În partea nordică a comunei sunt afluenţii Bahluiului, iar în partea sudică este râul Nicolina în care se varsă afluenţii. Pânza de apă freatică se află la adâncimi relativ mici, cuprinse între 4 – 8 m, diferenţe existând în zonele mai înalte, unde se poate depăşi 8 m.


Lacurile (iazurile) din zonă sunt amenajate hidrografic şi acoperă o suprafaţă de 258 ha, astfel: Ciurbeşti (cel mai mare iaz, aproximativ 154 ha), Corneşti (5 ha), Ezăreni (54 ha), Valea Ursului (2 ha), Valea lui David (2 ha). Acestea pot fi valorificate atât din punct de vedere economic (piscicol), cât şi de agrement. Conform Institutului Naţional de Statistică, circa 3,1% din teritoriul administrativ al comunei Miroslava este ocupată de ape şi bălţi (264 ha).

Climă Clima este temperat continentală de tranziţie, specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri distincte şi cu temperatură medie anuală de 9,40C. Vara se caracterizează prin valori termice foarte ridicate care pot ajunge şi până la 40ºC, cu ploi puţine şi sub formă de aversă, maxima cantităţii de precipitaţii fiind înregistrată în anul 1970 la data de 15 iulie, atunci când s-a atins valoarea de 118,0 mm. În lunile iunie şi iulie, în special în anii secetoşi, poate apărea fenomenul de grindină. Masele de aer care se deplasează dinspre nord determină apariţia vânturilor puternice (crivăţul pe timpul iernii), care asociate regiunilor depresionare influenţează temperaturile foarte scăzute şi precipitaţiile slabe din luna ianuarie. Alte fenomene meteorologice întâlnite frecvent în această zonă sunt secetele, brumele târzii şi furtunile.

Temperaturile minime şi maxime înregistrate se situează în jurul valorilor de -30ºC (februarie 1929) şi +40ºC (iulie 1936).

Soluri Pe raza comunei întâlnim practic toate categoriile de sol favorabile agriculturii, culturii viţei-de-vie, pomilor fructiferi, păşunatului. Solurile comunei sunt cernoziomurile slab şi mediu levigate şi cernoziomurile de pantă. Sunt prezente suprafeţe cu sol argilos, cu structuri geologice neomogene sub aspectul permeabilităţii, cu pante accentuate ale unor versanţi. Prezenţa apei acumulate în pământ şi dezechilibrul provocat de activităţile artificiale au impus luarea de măsuri corective pentru a stopa fenomenul de eroziune şi alunecare. Eroziune areolară este întâlnită pe o mare întindere a teritoriului, fiind afectate în special terenurile cu o pantă mai mare de 5%. Eroziunea torenţială este prezentă pe versanţii puternic înclinaţi, un exemplu fiind valea Recea. O lunga perioadă de timp pământurile argiloase au fost utilizate ca sursă pentru procurarea lutului necesar construcţiilor.


Floră şi faună Vegetaţia şi fauna sunt specifice zonei de silvostepă. Se găsesc câteva rezervaţii naturale , precum Valea lui David, pădurea Uricani, parcul dendrologic al Grupului Şcolar „Mihail Kogălniceanu”, pâlcul de stejari aflat în apropierea localităţii Valea Ursului. Mare parte din suprafaţa comunei este acoperită de pajişti folosite ca păşuni pentru animale. Unele zone prezintă un mare grad de umiditate şi numeroase mlaştini, în special în zona luncii Bahluiului şi a văilor înguste.

Vegetaţia este alcătuită din păduri de stejar şi gorun (743 ha), poieni şi zone mlăştinoase sau iazuri. Frecventele alunecări de teren au dus la formarea unor microreliefuri care au avantajat dezvoltarea unui bogat covor de plante şi a unor specii ce mai pot fi întâlnite doar în Podişul Dobrogei.

Resurse naturale Nu au fost identificate materii prime de interes economic, însă pânza freatică prezintă în componenţa sa cantităţi şi tipologii diverse de săruri minerale, unele izvoare din zonă fiind recunoscute pentru calitatea apei.


I.2. Demografie

Masculin6006

50,2%

Feminin5952

49,8%

Distribuţia populaţiei stabile din comuna Miroslava, pe sexe, în

2011

Evoluţia populaţiei stabile

Conform Primăriei Miroslava, la 1 ianuarie 2012 comuna avea 12.150 locuitori. Potrivit Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, populaţia stabilă a comunei Miroslava cuprindea 11958 persoane, cu peste 1000 persoane în plus faţă de datele estimate de INS pentru anul precedent. Faţă de anul 2000, populaţia din Miroslava a înregistrat o creştere de circa 90 procente, această comuna fiind localitatea cu cea mai semnificativă creştere atât din Zona Metropolitană Iaşi, cât şi din întreg judeţul. Situaţia poate fi lesne explicată datorită vecinătăţii comunei Miroslava de municipiul Iaşi, fapt ce a determinat transformarea comunei într-o localitate-dormitor. Conform datelor Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, distribuţia populaţiei pe sexe este una echilibrată, puţin peste 50% din locuitori fiind de sex

masculin (6006 persoane) şi 49,8% de sex feminin (5952 persoane).


Români 1107792,64%

Romi13

0,11%

Ruşi-Lipoveni

40,03%

Altăetnie

30,03%

Informatie nedisponi

bila860

7,19%

Distribuţia populaţiei din comuna Miroslava pe etnii, în anul 2011

6569

6441

5907

5866

5851

5814

5789

57345796

5981

6182

6340

7200

7446

7823

8191

8515

8936

9561

10137

1068211958

12097

12150

0300060009000

1200015000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

*

2012

2013

**

Evoluţia populaţiei stabile în comuna Miroslava, în perioada 1990-2012

* Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, anul 2011** Primăria Miroslava

În anul 2011, densitatea populaţiei este de 139,6 locuitori pe km2, această valoare fiind superioară celei de la nivel naţional (84,4 locuitori/km2). Pe de altă parte, densitatea populaţiei din judeţul Iaşi este de 141,1 locuitori/km2, această valoare fiind puternic influenţată de densitatea populaţiei din localităţile urbane.

Conform datelor Primăriei Comunei Miroslava, cele mai populate sate sunt Miroslava, Valea Adâncă şi Horpaz, în anul 2010 aproximativ jumătate din locuitorii comunei având domiciliul în aceste sate. Pe de altă parte, cele mai puţin populate sate sunt Găureni, Dancaş, Brătuleni şi Valea Ursului. Conform datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, în comuna Miroslava 92,6% din locuitori sunt de etnie română, 0,11% de etnie romă, 0,03% sunt ruşi-lipoveni, 0,03% sunt de altă etnie. De asemenea în cazul a peste 7% din populaţie informaţiile cu privire la etnie au fost nedisponibile.

Din cei 11958 locuitori din Miroslava, 88% sunt de religie ortodoxă, 1,6% sunt de religie romano-catolică, iar 2,3% sunt de alte religii precum: Penticostală, Greco-catolică, Baptistă, Adventistă de ziua a şaptea, Musulmană, Creştină după Evanghelie, etc.


402449

406333

382382

493482465

293355

411359

174197

167113

89

430442

392337

418390

499520

557324

398414

340195155

1115925

700 350 0 350 700

0- 4 ani5- 9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani şi peste

Piramida vârstelor populaţiei stabile din comuna Miroslava, în anul 2011

Masculin Feminin

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, aproape 3% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste este fără şcoală absolvită, iar 1,1% sunt analfabeţi. La polul opus, 12,4% sunt absolvenţi de

studii superioare, 2% absolvenţi de studii postliceale şi de maiştri, iar 66,9% absolvenţi de studii secundare. 15,8% din populaţia stabilă de 10 ani şi peste sunt absolvenţi de şcoală primară. Piramida vârstelor demonstrează absenţa fenomenului de îmbătrânire a populaţiei la nivelul comunei Miroslava. Spre deosebire de situaţia întâlnită la nivel naţional, în comună numărul tinerilor îl depăşește pe cel al vârstnicilor. Pe de altă parte, faptul că piramida nu este simetrică în partea superioară indică prezenţa unei uşoare supramortalităţi a populaţiei masculine. Structura populaţiei pe grupe de vârstă relevă, de asemenea, o pondere ridicată a populaţiei tinere (0-14 ani), care reprezintă aproximativ 21,1% din totalul populaţiei stabile a comunei. Acest procent este superior celui de la nivel naţional unde tinerii reprezintă doar 15,9% din totalul populaţiei. Populaţia adultă este formată din 8152 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani, reprezentând 68,2% din totalul populaţiei comunei. De asemenea, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani deţin o pondere de 10,7%, acest procent fiind inferior atât ponderii vârstnicilor de la nivelul ZMI (11,8%), cât şi ponderii de la nivel judeţean (13,9%), regional (16,3%) sau naţional (16,1%).


Indicatori statistici demografici Faptul că în cazul comunei Miroslava nu putem vorbi de îmbătrânirea populaţiei este demonstrat şi de anumiţi indicatori statistico-demografici. Spre exemplu, gradul de îmbătrânire al populaţiei în anul 2012 este de 509,7‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 509 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani şi peste. Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivelul Zonei Metropolitane Iaşi, valoarea înregistrată în comuna Miroslava este mai scăzută (509‰, faţă de 7863‰). Mai mult decât atât, gradul de îmbătrânire al populaţiei din Miroslava este aproape jumătate faţă de nivelul înregistrat la nivel naţional (1018,2‰). Rata de dependenţă demografică din comuna Miroslava în anul 2012 este de 466,9‰. Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active (populaţia adultă). Aşadar, în comuna Miroslava, la

1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani revin aproximativ 466,9 persoane tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Rata de dependenţă demografică din comună este uşor superioară celei din ZMI (364,9‰), ca urmare a numărului mare de tineri, însă este inferioară celei din judeţ (483,3‰), regiune (536,7‰) sau de la nivel naţional (470,4‰). Raportul de dependenţă al tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o valoare de 309,2‰. Conform calculelor statistice realizate pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, în anul 2011 în comuna Miroslava la 1.000 de persoane adulte revin aproximativ 309,2 persoane tinere. Această valoare este superioară raportului de dependenţă al tinerilor din judeţul Iaşi (276,6‰), din Regiunea Nord-Est (286,1‰), dar şi celei din ZMI (204,3‰) sau la nivel naţional (2331‰). Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul comunei Miroslava este de 927,7‰. Această valoare

Indicatori statistico-demografici, în anul 2011

Gradul de

îmbătrânire demografică

Rata de dependenţă demografică

Raportul de dependenţă al

tinerilor

Rata de înlocuire a forţei de

muncă Miroslava 509,7 466,9 309,2 927,7

Zona Metropolitană Iaşi 786,3 364,9 204,3 612,8

Judeţul Iaşi 747,4 483,3 276,6 829,8

Regiunea Nord-Est 876,1 536,7 286,1 858,3

România 1018,2 470,4 233,1 699,3 Sursa: Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, anul 2011, calcule proprii


19,2

14,4 16,1 16,418,6

16,3

15,9 13,8

21,018,6 19,2

17,213,1

14,817,5

13,9 14,2 14,0 13,3 11,6 12,610,4

10,812,4 13,2 12,4

16,4 15,0

16,214,3

13,6 14,0 12,311,0 9,9 9,9 9,6 9,5 9,4

7,59,4 10,6 9,7 9,0

0

5

10

15

20

25

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Evoluţia ratei natalităţii şi mortalităţii în comuna Miroslava, în perioada 1990-2011

Spor natural pozitiv Spor natural negativ Rata natalităţii Rata mortalităţii

înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani de 927,7 persoane, creându-se un deficit de resurse de muncă de aproximativ 7%.

Mişcarea naturală a populaţiei În ciuda tendinţei generale de la nivel naţional de scădere a numărului de nou născuţi şi creştere a numărului de decese – fapt ce determină existenţa unui spor natural negativ – în comuna Miroslava în anul 2011 s-a înregistrat un spor natural de 1,4‰ (rata natalităţii este 10,4‰, rata mortalităţii este 9‰). De altfel, în perioada 1990-2011 rata sporului natural la nivel local a fost aproape în permanenţă pozitivă, excepţie făcând anii 1996-1997, când rata sporului natural a fost de -0,3‰, respectiv -0,5‰. Prin comparaţie, în judeţul Iaşi în anul 2011 rata sporului natural a fost de 0,5‰, înregistrându-se o

rată pozitivă în mediul urban (1,9‰) şi negativă în mediul rural (-0,6‰). În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă în comuna Miroslava, în perioada post-comunistă s-a înregistrat un număr destul de redus de cazuri de decese în vârstă de sub 1 an. Conform INS, în anul 2011 nu s-a înregistrat niciun caz de mortalitate infantilă. În anul 2010, însă, au fost înregistraţi 2 decedaţi în vârstă sub 1 an, rata mortalităţii infantile fiind de aproape 17‰. Potrivit INS, în anul 2011 au fost înregistrate 46 de căsătorii la nivel local, rata nupţialităţii fiind de 4‰. Această valoare este inferioară celei din judeţul Iaşi (5,2‰), Regiunea Nord-Est (5‰) sau de la nivel naţional (4,9‰). Pe de altă parte, în Miroslava s-au înregistrat 10 divorţuri în anul 2011, ceea ce înseamnă că rata divorţialităţii este de 1,7‰.


Mişcarea migratorie a populaţiei Soldul migratoriu (soldul schimbărilor de reşedinţă şi soldul schimbărilor de domiciliu) are o contribuţie semnificativă, pe lângă sporul natural pozitiv, la creşterea populaţiei stabile a comunei Miroslava. Astfel, conform INS, în anul 2009 s-au stabilit cu domiciliul în Miroslava 694 persoane şi au plecat cu domiciliul din această localitate 141 persoane. Astfel, soldul schimbărilor de domiciliu este de 553 persoane. Comuna Miroslava este localitatea din judeţul Iaşi cu cea mai mare valoare a soldului schimbărilor de domiciliu, aceasta demonstrând încă o dată funcţia rezidenţială a comunei. Alte localităţi din judeţ care au înregistrat un număr ridicat de sosiri cu domiciliu sunt cele din Zona Metropolitană Iaşi, precum comuna Ciurea, comuna Valea Lupului,

comuna Bârnova, comuna Rediu, comuna Holboca, comuna Popricani, comuna Tomeşti sau comuna Leţcani. Soldul schimbărilor de reşedinţă sau soldul migraţiei flotante (indicator care reprezintă diferenţa algebrică între numărul persoanelor sosite şi plecate într-o unitate administrativ-teritorială pentru care viza de stabilire a reşedinţei este valabilă la data de 1 I sau 1 VII) este de 1 persoană în anul 2012. 45 de persoane s-au stabilit cu reşedinţa în comună şi 44 de persoane au plecat cu reşedinţa în alte localităţi. În ceea ce priveşte migraţia externă, fluxul înregistrat în ultimii ani este destul de scăzut. Astfel, în anul 2009 o singură persoană a imigrat în comuna Miroslava, în timp ce nicio persoană nu a emigrat în străinătate pornind din această comună.


I.3. Dezvoltare economică

Statistica întreprinderilor

NOTĂ: Analiza demografiei întreprinderilor din comuna Miroslava cuprinde întreprinderile care au sediul social în comuna Miroslava, nu şi cele care au un punct de lucru în această localitate. Astfel, în analiza de faţă nu sunt incluse firme importante de la nivel local, precum SC Metro Cash&Carry SRL, SC Elvila SA, acestea având punctul de lucru în comuna Miroslava, însă nu şi sediul social.

Numărul întreprinderilor Conform Primăriei Miroslava, în anul 2012 în comuna Miroslava aveau sediul social 599 de firme. Din acestea, aproximativ 39,4% erau active din punct de vedere economic, înregistrând cifră de afaceri.

Valea Adâncă

209

Miroslava 179

Horpaz65

Uricani33

Balciu; 31

Valea Ursului; 25

Ciurbeşti; 19

Vorovești; 13

Brătuleni; 12

Proselnici; 6

Găureni; 4

Corneşti; 2Dancaș; 1

Distribuţie firmelor din comuna Miroslava pe sate componente, în anul

2012

În ceea ce priveşte distribuţia firmelor din Miroslava pe sate componente, cele mai multe întreprinderi sunt în Valea Adâncă (209 firme), Miroslava (179 firme) şi Horpaz (65 firme). Situaţia din celelalte localităţi componente este următoarea: Uricani – 33


firme, Balciu – 31 firme, Valea Ursului – 25 firme, Ciurbeşti – 19 firme, Vorovești – 13 firme, Brătuleni – 12 firme, Proselnici – 6 firme Găureni – 4 firme, Cornești - 2 firme şi Dancaș – 1 firmă. Densitatea întreprinderilor din comuna Miroslava este de 50,1 firme/1000 de locuitori. În ceea ce priveşte distribuţia firmelor pe sectoare economice, 238 din acestea îşi desfăşoară activitatea în sectorul „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (39,7%

din total firme), 97 în domeniul construcţiilor (16,2% din total firme), 65 în Industria prelucrătoare (10,9% din total firme), 38 în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (6,3% din total firme) și 35 în sectorul Hoteluri şi restaurante (5,8% din total firme). Alte sectoare economice prezente în Miroslava sunt: Transport şi depozitare, Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, Agricultură, silvicultură şi pescuit, Informaţii şi comunicaţii, Tranzacţii imobiliar, etc.

Distribuţia firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012

Sector Număr firme Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 238

Construcţii 97

Industria prelucrătoare 65

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 38

Hoteluri şi restaurante 35

Transport şi depozitare 31

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 22

Agricultură, silvicultură şi pescuit 13

Informaţii şi comunicaţii 12

Tranzacţii imobiliare 11

Sănătate şi asistenţă socială 10

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 7

Alte activităţi de servicii 6

Industria extractivă 3

Intermedieri financiare şi asigurări 3

Învăţământ 3

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 3

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 2

Sursa: Primăria Miroslava


Cifra de afaceri În ceea ce priveşte cifra de afaceri a firmelor care au sediul social în comuna Miroslava, conform Primăriei Miroslava aceasta era de 2.115.875,8 mii lei în anul 2012. Aceasta înseamnă că cifra medie de afaceri pe firmă este de 3.532.347 lei. Sectorul economic în cadrul căruia s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri este Industria prelucrătoare, veniturile totale fiind de 1.891.905.947 lei în anul 2012. O mare parte din această valoare se datorează

companiei SC Delphi Diesel Systems Romania SRL, care a avut o cifră de afaceri de 1.849.217.306 lei (97,7% din cifra totală de afaceri din Industria prelucrătoare din Miroslava). De altfel, industria prelucrătoare este sectorul cu cea mai ridicată cifră medie de afaceri pe firmă: 29.106.245 lei (de circa 8 ori mai mare decât cifra medie de afaceri pe firmă la nivel local). Alte sectoare cu cifre de afaceri mari sunt: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (164.164.180 lei RON) şi Construcţii (35.400.289 lei).

Distribuţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012 UM:lei

Sector Cifra de afaceri

Cifra medie de afaceri/firmă

Total 2115875774 3532347

Industria prelucrătoare 1891905947 29106245

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 164164180 689765

Construcţii 35400289 364951

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 7402025 336456

Transport şi depozitare 5706172 184070

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 4509101 118661

Hoteluri şi restaurante 2754692 78705

Agricultură, silvicultură şi pescuit 1329027 102233

Intermedieri financiare şi asigurări 1128041 376014

Informaţii şi comunicaţii 665094 55425

Tranzacţii imobiliare 400628 36421

Industria extractivă 241936 80645

Sănătate şi asistenţă socială 133637 13364

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 94698 31566

Alte activităţi de servicii 34351 5725

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 5956 851



Numărul de salariaţi Conform Primăriei Miroslava, numărul total de salariaţi din firmele care au sediul social în comuna Miroslava în anul 2012 este de 3.615 persoane. Din acestea, aproape trei sferturi (70,5%) îşi desfăşoară activitatea în Industria prelucrătoare în cadrul căreia cel mai mare agent economic este SC Delphi Diesel Systems Romania SRL (57,3% din numărul total de salariaţi din comună).

Numărul mediu de salariaţi pe firmă în anul 2012 este de 6 persoane, această valoare fiind puternic influenţată de numărul mare de angajaţi din SC Delphi Diesel Systems Romania SRL. De altfel, în Industria prelucrătoare numărul mediu de salariaţi pe firmă este de 39,2 persoane, de peste 6 ori mai mare decât media generală din comuna Miroslava. În alte sectoare economice, numărul mediu de salariaţi pe firmă este cu mult mai scăzut, oscilând cel mai adesea între 1 şi 3 persoane.

Distribuţia salariaţilor din firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012

Sector Număr salariaţi

Număr mediu de

salariaţi/firmă Productivitatea muncii (RON)

Total 3615 6 585304,5

Industria prelucrătoare 2549 39,2 742215,0

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 412 1,7 398456,7

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 200 9,1 37010,1

Construcţii 188 1,9 188299,4

Hoteluri şi restaurante 94 2,7 29305,2

Transport şi depozitare 60 1,9 95102,9

Industria extractivă 35 11,7 6912,5

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 34 0,9 132620,6

Agricultură, silvicultură şi pescuit 12 0,9 110752,3

Intermedieri financiare şi asigurări 9 3,0 125337,9

Informaţii şi comunicaţii 7 0,6 95013,4 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 6 2,0 15783,0

Tranzacţii imobiliare 5 0,5 80125,6

Alte activităţi de servicii 2 0,3 17175,5

Sănătate şi asistenţă socială 2 0,2 66818,5



Productivitatea muncii – calculată prin raportarea cifrei totale de afaceri la numărul de salariaţi – este de 585.304,5 lei. Singurul sector economic care înregistrează o productivitate a muncii mai ridicată este Industria prelucrătoare (742.215 lei). Profitul net În ceea ce priveşte profitul net al exerciţiului al firmelor care au sediul social în comuna Miroslava, în anul 2012 acesta era de 59.370.020 lei. Cel mai profitabil sector economic este, de departe, Industria prelucrătoare, acesta deţinând circa 82% din profitul

net total al firmelor de la nivel local (48623154 lei). Poziţia secundă este ocupată de Construcţii (48.623.154 lei), iar cea terţă de Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (1808742 lei). Profitul net mediu pe firmă este de 164.917 lei, valori superioare acesteia fiind înregistrate în Industria prelucrătoare (1.034.535 lei /firmă) şi Construcţii (134.659 lei /firmă). La polul opus se află Hoteluri şi restaurante (961 lei /firmă), Informaţii şi comunicaţii (2.766 lei /firmă), Sănătate şi asistenţă socială (3.115 lei /firmă), etc.

Distribuţia profitului net al firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012 UM:lei

Sector Profitul net Profitul net mediu/firmă

Total 130515749 217889,4

Industria prelucrătoare 122527677 1885041,2

Construcţii 3795080 39124,5

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 2356412 9900,9

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1058060 27843,7

Tranzacţii imobiliare 131966 11996,9

Transport şi depozitare 121591 3922,3

Hoteluri şi restaurante 119993 3428,4

Intermedieri financiare şi asigurări 100451 33483,7

Informaţii şi comunicaţii 80761 6730,1

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 80054 3638,8

Industria extractivă 76678 25559,3

Sănătate şi asistenţă socială 32053 3205,3

Agricultură, silvicultură şi pescuit 15614 1201,1

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 10382 3460,7

Alte activităţi de servicii 8977 1496,2



Prezentarea celor mai mari firme din comuna Miroslava

SC Delphi Diesel Systems Romania SRL este cea mai mare companie care are sediul social în comuna Miroslava. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 1.849.217,3 mii lei. Totodată profitul net al exerciţiului a fost de 121.508.865, SC Delphi Diesel Systems Romania SRL deţinând 2.071 angajaţi. Deşi nu are sediul social în comuna Miroslava, SC Metro Cash&Carry SRL are un punct de lucru în această localitate. La nivel naţional, această companie are un număr de 6003 angajaţi, înregistrând o cifră de afaceri de 4.963.012,6 mii lei. Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în cazul SC Elvila SA, aceasta având doar punct de lucru în Miroslava. La nivel naţional în această firmă, care are ca domeniu de activitate fabricarea de mobilă, îşi desfăşoară activitatea 1141 salariaţi, cifra de afaceri fiind de 60.148,3 mii lei. Tess Conex SA este o altă companie cu punct de lucru în comuna Miroslava. În anul 2012, cifra de afaceri înregistrată de această companie este de 60465 mii lei, profitul net de 1328,6 mii lei. Conform Ministerului Finanţelor Publice 256 de persoane lucrează în Tess Conex SA.

SC Arabesque SRL are, de asemenea, un punct de lucru în comuna Miroslava. Cifra de afaceri din anul 2012 este de 1.564.021,8 mii lei, iar profitul net este de 42.590,8 mii lei. La nivel naţional în această firmă îşi desfăşoară activitatea 2468 salariaţi. SC Avi-Top SA are sediul în comuna Războieni şi un punct de lucru în comuna Miroslava. 279 de persoane lucrează în această companie care a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 47951,7 mii lei şi un profit net de 235,8 mii lei. SC Misavan Trading SRL, cu domeniu de activitate în Comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc, a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 21456140 lei. Conform Ministerului Finanţelor Publice această firmă are 82 de salariaţi. SC National Paints Factories Company SA este o altă companie importantă de la nivel local, domeniul de activitate al acesteia fiind Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice şi masticurilor. Cifra de afaceri a companiei este 14.461,6 mii lei iar numărul de salariaţi este de 71 persoane. SC Europartener SRL are ca domeniu de activitate Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale. Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, această întreprindere a înregistrat în anul 2012 o cifră de afaceri de 8.325,2 mii lei. Totodată în cadrul acestei firme îşi desfăşoară activitatea 50 de salariaţi.


Având ca domeniu de activitate Activităţi de servicii suport combinate, SC Sky Group SA a înregistrat o cifră de afaceri de 5.335,9 mii lei. În cadrul acestei companii lucrează 168 persoane. SC Mobili Brianza SRL a avut o cifră de afaceri de 4.863,1 mii lei în anul 2012. Având ca domeniu de activitate Fabricarea de mobilă pentru birouri şi magazine, SC Mobili Brianza SRL deţine un număr de 125 salariaţi. SC Petro Grup SRL reprezintă o altă companie importantă la nivel local. Un număr de 94 de persoane îşi desfăşoară activitatea în această companie, a cărei domeniu de activitate este Fabricarea încălţămintei. Conform Ministerului Finanţelor Publice cifra de afaceri a SC Petro Grup SRL din anul 2012 este de 5.294,9 mii lei.

Alte tipuri de agenţi economici Alte tipuri de agenţi economici în comuna Miroslava sunt Persoanele fizice autorizate (PFA), Întreprinderile individuale (ÎI), Întreprinderile familiale (ÎF) și Cooperativele agricole (CA). Potrivit Primăriei Comunei Miroslava în anul 2012 erau înregistrate 169 Persoane fizice autorizate (PFA), 102 Întreprinderi individuale (ÎI), 34 Întreprinderi familiale (ÎF) și 2 Cooperative agricole (CA).

Alte tipuri de agenţi economici, în anul 2012

Categorie Număr

Persoană fizică autorizată (PFA) 169

Întreprindere individuală (ÎI) 102

Întreprindere familială (ÎF) 34

Cooperativă agricolă (CA) 2


PFA16955%

ÎI10233%

ÎF34

11%

CA2

1%

Alte tipuri de agenți economici în anul 2012

Cele mai multe PFA-uri, ÎI-uri, ÎF-uri sau CA-uri sunt localizate în sate precum Valea Adâncă, Miroslava, Horpaz, la polul opus aflându-se Găureni, Dancaș sau Ciurbești. Cele mai multe persoane fizice autorizate au ca domeniu de activitate Agricultură, silvicultură şi pescuit (43 PFA-uri). De asemenea 30 persoane fizice autorizate activează în domeniul Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 23 în Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, 15 în Informaţii şi comunicaţii, 13 în


Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, 11 în Construcţii și 10 în Industria prelucrătoare. Din cele 102 întreprinderi individuale, circa 60% au ca sector de activitate Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Agricultură, silvicultură şi pescuit, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, Construcţii sau Hoteluri şi restaurante reprezintă alte

domenii spre care s-au îndreptat întreprinzătorii din comuna Miroslava. 88,2% din întreprinderile familiale au ca domeniu de activitate Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Alte sectoare în care funcţionează IF-uri sunt: Construcţii, Hoteluri şi restaurante și Activităţi de spectacole, culturale şi recreative.

Distribuţia PFA-urilor, ÎI-urilor, IF-urilor și CA-urilor din comuna Miroslava, pe sectoare de activitate, în anul 2012

PFA II IF CA

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 30 61 30 -

Agricultură, silvicultură şi pescuit 43 6 - 2

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 23 6 - -

Construcţii 11 6 2 -

Informaţii şi comunicaţii 15 1 - -

Industria prelucrătoare 10 5 - -

Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 13 - - -

Alte activităţi de servicii 7 3 - -

Hoteluri şi restaurante - 6 1 -

Transport şi depozitare 4 3 - -

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 3 1 1 -

Învăţământ 3 1 - -

Intermedieri financiare şi asigurări 2 1 - -

Tranzacţii imobiliare 2 1 - -

Sănătate şi asistenţă socială 2 - - -

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare - 1 - -

Industria extractivă 1 - - -



8311180 1168

1346 1394

1438

1439

1446

1401

1401

25362636

0500

10001500200025003000

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Numărul mediu al salariaţilor în comuna Miroslava în perioada 2000-

2011

33,50%

Ponderea numărului mediu al salariaţilor din Miroslava din

totalul salariaţilor din mediul rural al ZMI, în anul 2011

Forţa de muncă Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 numărul mediu al salariaţilor (numărul de salariaţi angajaţi cu contracte individuale de muncă, plătiţi de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru) din comuna Miroslava era de 2.636 persoane, cu 100 mai multe decât în anul precedent (+ 4%). Un salt important s-a înregistrat în anul 2010, an în care numărul mediu al salariaţilor din comună a crescut cu peste 1000 de persoane, faţă de anul anterior: 2.536 salariaţi în anul 2010, faţă de 1.401 salariaţi în anul 2009. Din punct de vedere al numărului mediu de salariaţi, comuna Miroslava rămâne cea mai importantă dintre localităţile rurale din Zona Metropolitană Iaşi. Astfel,

circa o treime din numărul mediu de salariaţi din comunele din ZMI din anul 2011 îşi desfăşurau activitatea în această localitate. În ceea ce priveşte numărul de şomeri, în luna august a anului 2013 erau înregistraţi 137 şomeri la nivel local, din care 77 persoane erau de sex masculin (55,6%) şi 60 persoane de sex feminin (44,4%). Per ansamblu, în perioada 2010 – 2013, trendul înregistrat de numărul de şomeri din comună este unul puternic descendent. Astfel, de la 281 şomeri înregistraţi în ianuarie 2010 s-a ajuns la doar 124 şomeri în aprilie 2013. În această perioadă, numărul şomerilor de sex masculin a fost superior celui de sex feminin, excepţie făcând doar luna februarie 2013 (53 şomeri de sex masculin şi 60 şomeri de sex feminin).


179 175 172157160

142

128131139

136

139

126

127

117

11710585 87 74 74 73 79 79 85 87 81 81 90 84 86 80 72 72 63 53 58 69 72 72 69 77

102 110 103108

112

10088 90 89 90 86 75 74 73 73 72 69 67 66 72 69 70 70 75 74 76 78 81 81 82 76 71 68 63 60 54 55 53 57 63 60

I III V VII IX XI I III V VII IX XI I III V VII IX XI I III V VII

2010 2011 2012 2013

Evoluţia lunară a numărului de şomeri din comuna Miroslava, în perioada 2010-2013

Masculin Feminin

În comuna Miroslava sunt înregistraţi 3,5% din şomerii din întreaga Zonă Metropolitană Iaşi şi 11,1% din şomerii din mediul rural al zonei. De altfel, Miroslava este a treia comună din zonă în funcţie de numărul şomerilor înregistraţi în august 2013, fiind precedată doar de comuna Ciurea (156 şomeri) şi comuna Victoria (141 şomeri).

Agricultură Agricultura reprezintă unul dintre sectoarele economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare în comuna Miroslava. Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 terenurile agricole din comună reprezentau aproximativ trei sferturi din suprafaţa totală a acesteia (75,6%). De altfel, se poate observa o uşoară creştere a suprafeţei terenurilor agricole în anul 2011, în comparaţie cu anul 1990 (6473 ha în anul 2011, faţă de 6152 ha în anul 1990).

Din totalul suprafeţei agricole, 67% reprezintă teren arabil (4354 ha), 20% păşuni (1312 ha), 6% fâneţe (360 ha), 4% livezi şi pepiniere pomicole (240 ha) şi 3% vii şi pepiniere pomicole (207 ha).

Teren arabil435467%

Păşuni131220%

Fâneţe3606%

Vii şi pepiniere

viticole2073%

Livezi şi pepiniere pomicole

2404%

Distribuţia terenului agricol în comuna Miroslava, în anul 2011


Analizând evoluţia suprafeţei terenurilor agricole din ultimii ani observăm că cele mai mari schimbări au avut loc în ceea ce priveşte livezile, pepinierele pomicole şi viile şi pepinierele viticole. Astfel, în timp ce suprafaţa livezilor a scăzut cu 39,2 procente în anul 2011, faţă de anul 1990, suprafaţa viilor a crescut cu 69,7%. Conform Planului Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creştere Iaşi 2009 – 2015, în anul 2008 în comuna Miroslava erau 3299 exploataţii agricole, din care 3256 erau exploataţii agricole care deţineau suprafeţe agricole utilizate. Astfel, comuna Miroslava era localitatea cu cele mai multe exploataţii agricole din Zona Metropolitană Iaşi. În ceea ce privește suprafaţa cultivată pe principalele culturi în ultimii ani, conform Primăriei Comunei Miroslava o pondere ridicată din terenul agricol este utilizată pentru cultivarea porumbului boabe: 879 ha în anul 2011 și 833 ha în anul 2012. Practic, aproape 17% din suprafaţa agricolă este utilizată pentru cultivarea porumbului. Din suprafaţa agricolă totală a comunei, 6,7% este utilizată pentru cultivarea legumelor (340 ha), 5,8% pentru cultivarea grâului și secarei (298 ha), 5,3% pentru cultivarea de floarea soarelui (268 ha) și 4,9% pentru cultivarea cartofului (250 ha). Evoluţia anuală arată o scădere semnificativă a suprafeţei cultivate cu grâu și secară de la 507 ha în anul 2011 la 298 ha în anul 2012.

Suprafaţa cultivată pe principalele culturi UM: ha

Culturi Anul 2011 Anul 2012

Grâu și secară 507 298

Porumb boabe 879 833

Floarea soarelui 118 268

Cartofi 250 250

Legume 350 340

Sursa: Primăria Comunei Miroslava

În ceea ce privește producţia agricolă vegetală pe principalele culturi la nivelul comunei Miroslava, cele mai mari producţii s-au înregistrat la cartofi (5000 tone), legume (2173 tone) și porumb boabe (2082 tone). De asemenea, producţia de grâu și secară a fost de 596 tone, iar cea de floarea soarelui de 268 tone.

Producţia agricola vegetala la principalele culturi UM: tone

Culturi Anul 2011 Anul 2012

Grâu și secară 1774 596

Porumb boabe 3076 2082

Floarea soarelui 236 268

Cartofi 3750 5000

Legume 2100 2173

Sursa: Primăria Comunei Miroslava Producţia agricolă medie pe hectar este mai scăzută în Miroslava decât la nivel judeţean, regional sau naţional în cazul majorităţii culturilor. Excepţie face doar producţia medie pe hectar de cartofi, în anul 2011 producându-se circa 20 tone de cartofi/hectar.


2,0 2,51,0

20,0

6,4

2,2 1,4 1,1

8,6

13,0

2,3 2,0 1,1

11,2 12,6

2,6 2,2 1,3

11,013,7

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

Grâu și secară Porumb boabe Floarea soarelui Cartofi Legume

Producția medie la hectar, pe principalele culturi, în anul 2012

Miroslava Județul Iași Regiunea Nord-Est România

În ceea ce privește suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi, cea mai mare parte din terenul agricol este alocată cultivării de mere (100 ha), cireșe și vișine (60 ha) și prune (40 ha). De asemenea, 2 ha sunt ocupate cu caise și zarzăre, 2 ha cu nuci și 1 ha cu piersici.

Suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi UM: ha

Pomi Anul 2011 Anul 2012

Prune 40 40

Mere 100 100

Piersici 1 1

Cireșe şi vișine 60 60

Caise şi zarzăre 2 2

Nuci 2 2


Conform Primăriei Miroslava, în anul 2012 s-au produs 1.000 tone de mere, 120 tone de prune, 65 tone de cireșe și vișine, 2 tone de caise și zarzăre, 2 tone de

nuci și 1 tonă de piersici. În anul 2012 a crescut producţia de prune (+110 tone), dar a scăzut semnificativ producţia de mere (-500 tone) și de cireșe și vișine (-5 tone).

Producţia de fructe UM: tone

Pomi Anul 2011 Anul 2012

Prune 10 120

Mere 1500 1000

Piersici 1 1

Cireșe şi vișine 70 65

Caise şi zarzăre 2 2

Nuci 2 2


Producţia medie de fructe la hectar este mai scăzută în comuna Miroslava decât la nivel judeţean, regional sau naţional, în cazul tuturor pomilor fructiferi.


3

10

1 1,1 2 2

1114

11 1113

20

10

17 1613 15

19

11

17

12 12 11

17

0

5

10

15

20

25

Prune Mere Piersici Cirese si visine Caise si zarzare Nuci

Producția medie de fructe la hectar, în anul 2012


Suprafaţa totală a viilor pe rod din comuna Miroslava este de 143 ha în anul 2012, din care 30 ha sunt vii altoite pe rod (soiuri de struguri destinaţi vinificării şi soiuri pentru struguri de masă), iar 113 ha sunt vii hibride pe rod (soiuri autohtone sau importate, care se cultivă pe rădăcini proprii).

Suprafaţa viilor pe rod UM: ha

Suprafaţa viilor pe rod Anul 2011 Anul 2012

Total - vii pe rod 143 143

Vii altoite pe rod 30 30

Vii hibride pe rod 173 113


Producţia totala de struguri UM: tone

Producţia totala de struguri Anul 2011 Anul 2012

Total - vii pe rod 911 1000

Vii altoite pe rod 120 150

Vii hibride pe rod 791 850


Producţia totală de struguri pe rod a fost de 1000 tone în anul 2012, cu aproape 100 tone mai mult decât în anul precedent. Din producţia totală, 150 tone au fost struguri din vii altoite pe rod, iar 850 tone struguri din vii hibride pe rod. Producţia medie de struguri la hectar în comuna Miroslava este mai mare decât mediile judeţene, regionale sau naţionale.

7

5

7,5

4,4 4,73,94,1 4,5

3,84,24,7

3,6

012345678

Total- vii pe rod Vii altoite pe rod Vii hibride pe rod

Producția medie de struguri la hectar, în anul 2012



În ceea ce privește efectivele de animale din comuna Miroslava, potrivit Primăriei Miroslava în anul 2012 erau 6.500 păsări, 2.710 ovine, 2.310 familii de albine, 735 porcine, 658 bovine și 265 cabaline. În comparaţie cu anul 2011 au scăzut efectivele de bovine, ovine și cabaline, dar au crescut cele de porcine, păsări și familiile de albine.

În anul 2012, greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum a fost de 62.500 tone greutate vie, cu 1,7% mai mult decât în anul precedent. De asemenea, s-au înregistrat 17.750 hectolitri de lapte de vacă și bivoliţă, 5.420 kilograme de lână și 36.275 mii bucăţi ouă.

Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale

Animale Anul 2011

Anul 2012

Bovine 850 658

Porcine 630 735

Ovine 3000 2710

Păsări 5000 6500

Cabaline 300 265

Familii de albine 1503 2310


Turism Potenţialul natural şi antropic deţinut de comuna Miroslava este relativ limitat. În condiţiile în care investiţiile în turism şi agrement au fost practic inexistente, în ultima perioadă pe raza comunei s-a evidenţiat Baza de agrement Ezăreni. Puncte de interes turistic:

- Rezervaţia naturală Valea lui David; - Pădurile Surda, Valea Ursului, Proselnici; - Lacul Cornești; - Rezervaţia naturală Pădurea Uricani; - Biserica de lemn “Sf. Nicolae” (1806) –

Ciurbeşti; - Biserica Sfinţii Voievozi (1769) – Ciurbeşti; - Biserica din satul Corneşti (1833); - Biserica Naşterea Maicii Domnului (1811) –

Uricani; - Biserica Sf. Voievozi (sec. XVIII) – Proselnici; - Biserica de lemn Sf. Gheorghe (1768) –

Voroveşti; - Biserica „Sf. Gheorghe” (1485) – Găureni; - Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”

(2008) – Ezăreni;

Principalele produse agricole animale

Produse UM Anul 2011 Anul 2012

Greutatea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum Tone greutate vie 61440 62500

Producţia de lapte de vaca şi bivoliţă (inclusiv consumul viţeilor) Hectolitri (100 l) 17750 17750

Producţia de lână Kilograme 6900 5420

Producţia de oua Mii bucăţi 39900 36275



33,50%

Ponderea capacităţii de cazare în funcţiune din Miroslava din totalul

capacităţii din mediul rural al ZMI, în anul 2012

- Biserica din Horpaz; - Biserica „SF. Nicolae” – Brătuleni; - Biserica „Sf. Nicolae” – Balciu; - Biserica din Valea Ursului; - Biserica din Valea Adâncă; - Situl arheologic de la Brătuleni, punct „Râpa” –

aşezare din epoca neolitică; - Situl arheologic de la Miroslava, punct

„Bulgărie” – aşezare din epoca neolitică; - Fortificaţia de pământ de la Valea Ursului

„Cetăţuia” secolele II - III, epoca romană; - Pădurea Uricani; - Palatul Sturdza.

În ceea ce priveşte structurile de cazare turistică din comuna Miroslava, conform INS în anul 2012 funcţiona o singură unitate de tip hotelier. Situat în localitatea componentă Valea Adâncă, hotelul deţine un număr de 35 de camere şi 77 de locuri de cazare, fiind clasificat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice cu 3 stele. Hotelul deţine şi infrastructură pentru petrecerea timpului

liber (bază sportivă, piscină, saună), dar şi un restaurant cu o capacitate de 350 locuri. Capacitatea de cazare în funcţiune (numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către unităţile

Indicatori privind activitatea turistică din comuna Miroslava

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012

Structuri de cazare 1 1 1 1

Capacitate de cazare turistică existentă - 75 77 77

Capacitate de cazare turistică în funcţiune (locuri-zile) 7084 27458 28105 28182

Sosiri 368 1787 1734 1655

Înnoptări 933 3188 2846 2720

Durata medie de cazare 2,5 1,8 1,6 1,6

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune 13,2% 11,6% 10,1% 9,7%

Sursa: INS, calcule proprii


155

160140

116

424478

160224

468

395303

165158

166

321

102

299

358363

192

273278

93

243

81

130

91

202

403408

358

129

297

435

116

70 77 95 141

484513

0100200300400500600

I III V VII IX XI I III V VII IX XI I III V VII IX XI I III V

2010 2010 2010 2013

Evoluţia lunară a înnoptărilor turistice în comuna Miroslava, în perioada 2010-2013

9,70%

31%23% 25,80%

Miroslava Judeţul Iaşi Regiunea Nord-Est

România

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune, în

anul 2012de cazare turistică, ţinând cont de numărul de zile cât sunt deschise unităţile în perioada considerată) a unităţii de cazare turistică din comuna Miroslava este de 28182 locuri-zile în anul 2012. Astfel, Miroslava este comuna cu cea mai mare capacitate de cazare în funcţiune din mediul rural al Zonei Metropolitane Iaşi, deţinând circa 33,5% din capacitatea existentă la nivelul acesteia. În ceea ce priveşte numărul de sosiri turistice, conform Institutului Naţional de Statistică în anul 2012 au fost înregistrate 1655 sosiri, cu aproape 5% mai puţine decât în anul anterior. O scădere moderată a fost resimţită şi de numărul înnoptărilor turistice din comuna Miroslava, de la 2.846 înnoptări în anul 2011 ajungându-se la 2.720 înnoptări în anul 2012. Analizând evoluţia lunară a înnoptărilor din structurile de primire turistică din Miroslava, observăm caracterul fluctuant al acestora. Astfel, în perioada ianuarie 2010 - mai 2013 se remarcă două perioade de vârf în ceea ce priveşte numărul de înnoptări: perioada mai-iulie şi perioada septembrie-octombrie.

Durata medie de cazare a turiştilor în comuna Miroslava este de 1,6 zile în anul 2012, aceeaşi valoare fiind înregistrată şi în anul precedent. Această valoare este inferioară atât celei din judeţul Iaşi (1,96 zile), cât şi celei din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (2,2 zile). Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune, care se calculează prin raportarea


numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, este de 9,7% în anul 2012. În perioada 2009-2012 acest indicator a avut un curs descendent, scăzând progresiv de la 13,2% în anul 2009, la 11,6% în anul 2010 şi 10,1% în anul 2011. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare este inferior valorilor judeţene, regionale sau naţionale.

Structuri de sprijin a afacerilor

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est. ADR Nord-Est este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, de utilitate publică, care sprijină autorităţile publice locale din regiunea Nord-Est în vederea dezvoltării unor proiecte relevante, mature şi cu impact şi furnizarea suportului tehnic pentru identificarea, definirea, dezvoltarea de propuneri de proiecte (elaborarea de fişe şi documentaţii specifice, documentare, parteneriate în proiectele de infrastructură etc.) pentru portofoliul regional. De asemenea, agenţia îşi propune stimularea dezvoltării mediului antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel local şi regional, furnizarea de informaţii privind oportunităţile de finanţare prin site-ul propriu, dezvoltarea reţelelor de sprijin pentru investitori şi a turismului. Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi este o organizaţie autonomă, neguvernamentală, de utilitate publică, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apăra şi susţine interesele membrilor săi şi ale

comunităţii de afaceri în raport cu autorităţile publice şi cu organismele din tară şi din străinătate. În atribuţiile generale ale Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi enumerăm: - reprezintă şi apără interesele comunităţii de

afaceri în raport cu autorităţile române şi cu organizaţii similare din străinătate;

- sprijină membrii săi în relaţia economică cu reprezentanţele oficiale ale altor state, consulatele şi organismele din străinătate, similare Camerei;

- elaborează studii privind evoluţia economică a regiunii / judeţului, prin mijloace proprii, în colaborare, după caz, cu alţi parteneri din domeniul public şi/sau privat;

- realizează şi administrează infrastructura de afaceri de interes judeţean: parcuri industriale știinţifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri şi tehnologice, centre de transfer şi informare tehnologică, centre de afaceri, centre comerciale, complexe expoziţionale, pieţe virtuale, burse de mărfuri şi valori, case de licitaţii;

- sprijină şi desfășoară activităţi de cercetare-dezvoltare, în interesul comunităţii de afaceri;

- desfășoară activităţi de informare şi documentare în interesul membrilor săi şi al economiei judeţene;

- organizează, singure sau în colaborare cu alte instituţii, în condiţiile legii, instituţii de învăţământ preuniversitar, ca: şcoli comerciale, şcoli industriale şi de meserii;

- organizează cursuri de formare profesională (iniţiere, calificare, specializare, perfecţionare).


Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Şi Cooperaţie Iaşi. O.T.IM.M.C. Iaşi este organizat şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice, cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. Oficiul Iaşi are ca principală atribuţie implementarea tehnică şi financiară a programelor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel local potrivit procedurilor de implementare aprobate de Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM. Direcţia pentru Agricultură a judeţului Iaşi. DAJ Iaşi este subordonată MADR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplineşte funcţia de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 şi asigură gestionarea corespunzătoare a fondurilor comunitare, stabilind priorităţile şi măsurile concrete de acţiune. Camera Agricolă Judeţeană Iaşi. Camera Agricolă Judeţeană Iaşi are următoarele atribuţii principale: - elaborează planul judeţean de servicii de

consultanţă agricolă, cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Consiliului Judeţean Iaşi, asigurând aplicarea acestuia;

- întocmește planul judeţean de formare profesională, pe baza solicitărilor şi a prognozelor, cu Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale, respectiv Consiliului Judeţean Iaşi;

- furnizează formare profesională de specialitate, în colaborare cu instituţiile specializate, publice sau private;

- asigură informare şi consultanţă agricolă pentru lucrătorii din domeniile agriculturii şi conexe;

- sprijină organizarea şi consolidarea formelor asociative şi a filierelor pe produs;

- asigură asistenţă tehnică de specialitate tuturor persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniile agricole şi conexe în aplicarea tehnologiilor agricole moderne şi a metodelor noi de conducere a fermelor;

- susţine şi asigură activitatea de inovare în domeniul asistenţei tehnice acordate agricultorilor şi identifică noi surse de finanţare;

- asigură asistenţă tehnică la întocmirea documentaţiei privind accesarea fondurilor europene, acordarea de sprijin financiar din fonduri naţionale sau europene;

- organizează seminarii, simpozioane, târguri, expoziţii şi manifestări ştiinţifice de profil;

- se implică în promovarea produselor şi serviciilor din domeniile agriculturii şi conexe, inclusiv a produselor locale şi a celor ecologice;

- colaborează cu instituţiile din domeniul cercetării agricole în scopul creşterii competitivităţii agriculturii şi cercetării aplicative;

- implementează standardele minime de calitate şi standardele minime de cost pentru serviciile publice descentralizate;

- contribuie la elaborarea actelor normative sectoriale, a strategiilor şi planurilor specifice


domeniilor de competenţă, cu consultarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

APIA Iaşi. Începând cu 1 ianuarie 2007, APIA derulează fondurile europene pentru implementarea măsurilor de sprijin finanţate din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA). Subvenţiile se acordă sub formă de plăţi directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare şi Control (IACS) şi în cadrul măsurilor de piaţă pentru implementarea mecanismelor comerciale conform Politicii Agricole Comune (PAC). Astfel, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură administrează sistemul de certificate de export-import şi garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole, elaborează şi implementează procedurile privind aplicarea sistemului de intervenţie pentru produsele agricole. OJFIR Iaşi. Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale reprezintă o structură organizatorică la nivel judeţean a AFIR (la nivel naţional există 42 Oficii judeţene) şi asigură implementarea tehnică şi financiară a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) De asemenea, asistă beneficiarii pentru realizarea și depunerea de proiecte sau cereri de plată după semnarea contractului de finanţare. Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 1 Nord-Est IAŞI. Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit reprezintă structuri organizatorice la nivel regional a AJFIR (la nivel naţional există 8 centre regionale).

Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis. Parcul ştiinţific şi tehnologic "Tehnopolis" Iaşi s-a constituit în scopul utilizării rezultatelor activităţii de cercetare, aplicării tehnologiilor avansate din economie şi creşterea participării instituţiilor de învăţământ superior la procesul de dezvoltare economico-socială prin ştiinţă şi tehnologie. Parcul este situat în partea sud-vestică a municipiului Iaşi, între platforma industrială a Combinatului Fortus Iaşi şi Şoseaua Nicolina. Actualul stadiu de dezvoltare a Parcului oferă spre utilizare, 2 clădiri, "Duplex" cu un spaţiu total construit de 1200 mp şi "Nucleus" cu un spaţiu total construit de peste 9000 mp. De asemenea, Parcul mai oferă 6 loturi de teren cu dimensiunile de 3900-4800 mp, cu toate utilităţile aduse până la parcelă. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor IDEO. Centrul de sprijinire şi dezvoltare a afacerilor Ideo, din municipiul Iaşi, este dezvoltat pe o suprafaţă de aproximativ 11.000 de metri pătraţi. Centrul oferă birouri de clasa A cu suprafeţe între 42 şi 140 de metri pătraţi, precum şi spaţii deschise, modulare, care pot fi amenajate după necesitate. În plus, noul centru oferă şi posibilitatea închirierii de birouri pentru o singură zi. Ideo dispune şi de trei săli de conferinţă cu o capacitate cuprinsă între 50 şi 300 de persoane, precum şi trei săli de meeting, ce pot găzdui de la 8 la 30 de persoane.


Centru Expoziţional Moldova Iaşi. Amplasat în zona de Sud a municipiului Iaşi, în apropierea Parcului Tehnologic Tehnopolis, Centrul Expoziţional Moldova Iaşi încorporează următoarele funcţiuni, dotate la cele mai înalte standarde: 5.054,2 mp spaţiu expoziţional, 336,6 mp spaţiu pentru săli conferinţe, 65,2 mp spaţiu pentru incubare. Această structură funcţională face din Centrul Expoziţional Moldova un spaţiu capabil să ofere o gamă variată de servicii atât firmelor organizatoare de târguri cât şi firmelor expozante:

- închirierea de spaţii pentru organizarea de târguri şi expoziţii;

- organizarea de târguri şi expoziţii; - spaţii de depozitare pentru expozanţi; - închirierea de spaţii pentru organizarea de

manifestări gen conferinţe specializate, simpozioane, seminarii, congrese, prezentări şi promovări de firme şi de produse noi, misiuni economice, manifestări culturale, forumuri;

- organizarea de conferinţe, seminarii, prezentări de produs etc.;

- incubare de firme în domeniile: organizare târguri, servicii de marketing şi servicii PR.

Centrul de sprijinire şi dezvoltare a afacerilor Carol, Iaşi. Proiectul a implicat transformarea unei clădiri monument istoric într-o structură de sprijinire a afacerilor pentru 17 firme din judeţul Iaşi alcătuite în proporţie de 100% din întreprinderi mici şi microîntreprinderi. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor are şi o componentă de incubare, oferind start-up-urilor, în preţul chiriei, servicii de consultanţă în următoarele domenii: marketing, juridic, economic, contabil, IT, management. Centrul de Sprijinire şi Dezvoltare a Afacerilor are o suprafaţă totală utilă de 1.717,53 mp, din care:

- 507.27 mp spaţii pentru desfăşurarea activităţii firmelor sprijinite;

- 55,28 mp sală de conferinţe; - 35,87 mp sală training; - 15,68 mp sală prelegeri.


2,0

1,1

1,0

1,0

0,90,7

0,2

-0,5

-3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0 2,0 3,0

Construcţiile

Serviciile - prestate populației

Comerţul

Serviciile - prestate întreprinderilor

Industria - mașini-unelte

Industria - procesarea produselor agricole şi zootehnice

Industria - confecţii şi pielărie

Turismul

Evaluarea activităţilor economice din prisma potenţialului de dezvoltare, la nivelul comunei Miroslava

Sursa: Sondaj de opinie realizat în rândul administrației publice locale, septembrie 2013

Potențial foarte scăzut Potențial foarte ridicat

Opiniile comunităţii Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar 10 prioritate maximă), dezvoltarea economică a comunei Miroslava a fost evaluată cu 6,1 (echivalentă cu prioritate puţin peste medie). Lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă problemă a populaţiei la nivel local, pe o scală de la -3 (necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă), necesitatea îmbunătăţirii situaţiei locurilor de muncă din Miroslava fiind evaluată cu +2,9. Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, cele mai mari probleme întâmpinate de mediul de afaceri fac

referire atât la cadrul general economic de la nivel naţional cât și la problemele de la nivel local. Astfel, cele mai mari probleme ale mediului de afaceri din comuna Miroslava sunt: lipsa fondurilor/investiţiilor, legislaţia stufoasă/birocraţia, taxele prea mari, infrastructura în curs de dezvoltare și slaba pregătire profesională a populaţiei. Principala direcţie de dezvoltare economică propusă de reprezentanţii administraţiei publice locale este agricultura, respondenţii considerând că atât creșterea animalelor, cât și cultivatul pământului ar trebui încurajate la nivel local. În ceea ce privește activităţile economice cu cel mai ridicat potenţial de dezvoltare la nivelul comunei Miroslava, potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale


64,3%

35,7%

21,4%14,3%

Terenurile agricole

Sectorul turistic Unitățile economice existente

Amplasarea comunei

Principalele resurse existente pe care se poate baza dezvoltarea socio-

economică a comunei Miroslava

Sursa: Sondaj de opinie realizat în rândul administrației publice locale,septembrie 2013

28,6%

Ponderea respondenților care consideră că unitățile economice de la nivel local

reprezintă un element reprezentativ pentru comună


Construcţiile, Serviciile prestate populaţiei și Comerţul ar avea cel mai mare potenţial de dezvoltare. La polul opus se află turismul, respondenţii considerând că sectorul turistic are un potenţial mai redus de dezvoltare în comună. 64,3% din reprezentanţii mediului de afaceri chestionaţi au afirmat că terenurile agricole reprezintă principala resursă pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a comunei Miroslava. Conform rezultatelor sondajului realizat, 28,6% din respondenţi consideră că unităţile economice actuale de la nivel local reprezintă un element reprezentativ pentru comuna Miroslava.


Păduri şi altă

vegetaţie forestieră

74335%

Terenuri degradate

şi neproductiv

e45622%

Ocupată cu construcţii

41420%

Ocupată cu ape, bălţi

26413%

Căi de comunicaţii şi căi ferate

21510%

Distribuţia terenurilor neagricole, pe categorii, în anul 2011

I.4. Terenuri şi locuinţe

Terenuri

Suprafaţa totală a comunei Miroslava este de 8257 ha, din care 24,4% reprezintă terenuri neagricole. Dintre acestea, peste o treime este ocupată de păduri şi altă vegetaţie forestieră, conform INS în anul 2011 suprafaţa pădurilor din comună fiind de 743 ha. Din suprafaţa totală a comunei, 3034 ha sunt teren intravilan (aproape 37% din fondul funciar total). Din totalul fondului funciar 22% reprezintă terenuri degradate şi neproductive (456 ha), 20% sunt terenuri ocupate de construcţii (414 ha), 13% terenuri ocupate cu ape, bălţi (264 ha) şi 10% terenuri ocupate de căi de comunicaţii şi căi ferate (215 ha). Cele mai importante lacuri din comuna Miroslava sunt: Ciurbești, Cornești, Ezăreni, Valea Ursului, Valea lui David.


53,5

37,1 37,7 39,4


România

Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă, în anul 2011

Locuinţe Conform Primăriei Miroslava, în prezent există 5100 locuinţe la nivel local. Fondul de locuinţe din comuna Miroslava cuprindea în anul 2011, conform Institutului Naţional de Statistică, 3.749 locuinţe, reprezentând 1,3% din fondul de locuinţe de la nivel judeţean. În comparaţie cu anul precedent, fondul de locuinţe din anul 2011 a crescut cu circa 250 unităţi (+7,23%). Suprafaţa locuibilă existentă în Miroslava se cifrează la 200.554 mp în anul 2011, cu aproximativ 30.000 mp mai mult decât în anul precedent. Datele statistice relevă, astfel, faptul că trendul la nivel local a fost de construire de locuinţe de mari dimensiuni (peste 100 mp). În aceste condiţii, şi suprafaţa locuibilă medie per locuinţă a crescut semnificativ de la un an la altul. Dacă în anul 2010 suprafaţa locuibilă medie per locuinţă era de 48,8 mp, în anul 2011 valoarea înregistrată era de 53,5 mp. De altfel, comuna Miroslava este a doua localitate din judeţ în funcţie de suprafaţa locuibilă medie per locuinţă, fiind precedată doar de comuna Valea Lupului (72.1 mp).

Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă din Miroslava este cu 44% mai mare decât media de 37,1 mp înregistrată la nivel judeţean. Suprafaţa medie locuibilă per persoană în anul 2011 este de 17,7 mp, cu 1,7 mp mai mult decât în anul anterior. Această valoare este cu mult peste cea înregistrată la nivel judeţean (13 mp/persoană).

Situaţia fondului de locuinţe din comuna Miroslava

2007 2008 2009 2010 2011

Fondul de locuinţe 2907 3067 3258 3496 3749

Suprafaţa locuibilă existentă (mp) 122617 137161 151973 170680 200554

Suprafaţa locuibilă medie per locuinţă (mp) 42,2 44,7 46,6 48,8 53,5

Suprafaţa medie locuibilă per persoană (mp) 13,7 14,3 15,0 16,0 17,7

Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe 3,1 3,1 3,1 3,1 3,0

Numărul locuinţelor terminate 162 160 191 238 253

Sursa: INS, calcule proprii


3 2,92,7

2,5


România

Numărul mediu de persoane ce revin la o locuinţă, în anul 2011

În medie, la o locuinţă revin 3 persoane. Numărul mediu de persoane ce revin unei locuinţe a scăzut uşor în anul 2011 faţă de anul 2010 (3,1 persoane). În comuna Miroslava, însă, numărul mediu de persoane pe locuinţă este mai ridicat atât decât valoarea înregistrată la nivel judeţean (2,9 persoane/locuinţă), cât şi decât cea de la nivel regional (2,7 persoane/locuinţă) sau naţional (2,5 persoane/locuinţă). Trendul numărului de locuinţe terminate în comuna Miroslava în ultimii ani este unul ascendent, în ciuda crizei economice care a destabilizat sectorul construcţiilor. Astfel, în anul 2011 au fost terminate 253 locuinţe, cu circa 20 de unităţi mai mult decât în anul anterior (238 locuinţe terminate).

Condiţii de locuire

Confortul locuinţelor. Conform Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 84,4% din locuinţele din comuna Miroslava dispun de bucătărie în locuinţă, acest procent fiind uşor superior celui de la nivel judeţean (83,3%). Pe de altă parte, doar 46,4% din locuinţele din comună dispun de baie interioară, acest procent fiind inferior atât celui din judeţ (52,9%), cât şi celui de la nivel naţional (61,9%).

84,4%

46,4%

Bucătărie în locuinţă

Baie în locuinţă

Ponderea locuinţelor cu bucătărie şi baie în locuinţă, în anul 2011

Spaţii de joacă pentru copii. Conform Primăriei Comunei Miroslava, la nivel local sunt amenajate 7 spaţii de joacă pentru copii.


Reţea comercială. Locuitorii comunei Miroslava pot cumpăra din magazinele comunei atât produse alimentare cât şi nealimentare, dar îşi pot face cumpărăturile şi din pieţe, galerii comerciale şi supermarketuri din municipiul Iaşi – Era Shopping Park, Kaufland, Practiker, Auchan, Palas Mall, etc. Pe raza comunei Miroslava se află şi comercianţi importanţi precum Metro, Elvila, etc. Reţea bancară. Pentru servicii bancare locuitorii comunei apelează la ATM-urile principalelor bănci de pe piaţa naţională, precum BRD sau BCR. De asemenea pot apela la sucursalele şi agenţiile din municipiul Iaşi.

Telecomunicaţii. În comuna Miroslava este asigurată reţeaua de telefonie, televiziune şi internet. Activitatea de telefonie cuprinde atât telefonia fixă, cât şi mobilă, iar accesul la televiziune este asigurat de firme care fac distribuţie prin cablu sau utilizându-se antene speciale. Accesul la internet este asigurat de firme de specialitate, gradul de acoperire şi calitatea serviciilor fiind sub nivelul nevoilor şi cerinţelor. Conform Primăriei Miroslava, se estimează că toate gospodăriile au acces la abonament TV, iar circa 40% au acces la Internet.


2,4

2,3

2,2

2,1

-3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0 2,0 3,0

Pieţe agroalimentare

Spaţii de joacă pentru copii

Zonare funcţională (delimitarea unor zone cu o anumită destinaţie funcţională; ex: zone comerciale, zone

industriale, zone administrative, zone rezidenţiale etc)

Arhitectura urbană

Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma dezvoltării următoarelor aspecte

Sursa: Sondaj de opinie realizat în rândul administrației publice locale, septembrie 2013Necesitate minimă Necesitate maximă

Opiniile comunităţii Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar 10 prioritate maximă), Dezvoltare urbană (spaţii verzi şi parcuri, pieţe, zone de agrement etc.) a comunei Miroslava a fost evaluată cu 7,5. Aceasta este una dintre cele mai importante priorităţi ale comunei, alături de Îmbunătăţirea serviciilor publice și Dezvoltarea economică.

La nivel local este nevoie, în primul rând de îmbunătăţirea situaţiei pieţelor agroalimentare, pe o scală de la -3 (necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă) acest aspect fiind evaluat cu 2,4. Totodată, reprezentanţii administraţiei publice locale susţin necesitatea îmbunătăţirii situaţiei spaţiilor de joacă pentru copii (scor 2,3), a zonării funcţionale a comunei (scor 2,2) și a arhitecturii generale a localităţii (scor 2,1).


I.5. Infrastructura şi echiparea teritoriului

De pământ125 km50,5%

Pietruite56 km22,6%

Asfaltate66,3 km26,8%

Distribuția lungimii drumurilor publice pe categorii de drumuri, în anul 2013

Infrastructura rutieră Principalele căi rutiere din localitate sunt:

- DN 28 (E 583) Iaşi – Roman; - Centura ocolitoare a municipiului Iaşi; - DJ 248 A Iaşi – Negreşti; - DJ 248 Iaşi – Scânteia; - DC 27, DC 28, DC 39, DC 87.

Prin comuna Miroslava trece atât şoseaua ocolitoare a Municipiului Iaşi, atât varianta pentru trafic uşor (Sat Uricani, lângă Metro – Cicoarei – Calea Galata – Şoseaua Nicolina – Bd. Poitiers), cât şi cea pentru traficul greu (Str. Nicolina, municipiul Iaşi – sat Dumbrava).

Potrivit Primăriei Comunei Miroslava, lungimea totală a drumurilor publice de la nivel local este de 247,3 km, din care 50,5% reprezintă drumuri de pământ (125 km), 22,6% drumuri pietruite (56 km), iar 26,8% drumuri asfaltate (66,3 km).


49,10%

Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de apă potabilă, în anul

2011

Alimentarea cu apă potabilă Conform Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 49,1% din locuinţele din comuna Miroslava erau racordate la reţeaua de furnizare a apei potabile. Astfel, din 4569 locuinţe existente, 2244 erau conectate la reţeaua de apă potabilă. Conform Primăriei Miroslava, în perioada 2013-2020 se dorește extinderea reţelei de apă potabilă pe o lungime de aproape 51,5 km, în vederea deservirii a peste 2.500 gospodării. Satele în care se intenţionează extinderea infrastructurii sunt: Horpaz Ciurbești, Dancaș, Găureni, Valea Ursului, Vorovești, Brătuleni și Cornești.

Canalizarea şi epurarea apelor uzate Potrivit Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 49,1% din locuinţele din comuna Miroslava erau racordate la reţeaua de canalizare. Astfel, din 4569 locuinţe existente, 2242 erau conectate la reţeaua de canalizare. Conform Primăriei Miroslava, în perioada 2014-2019 se dorește extinderea sistemului de canalizare cu 16,58 km, urmând a fi deservite 7780 gospodării.

49,10%

Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de canalizare, în anul 2011


39,9%

Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de încălzire centrală, în

anul 2011

90,7%

Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de electricitate, în anul

2011

Alimentarea cu gaze naturale Conform Institutului Naţional de Statistică, lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale din comuna Miroslava în anul 2011 era de 30,8 km, cu peste 1 km mai mult decât în anul precedent. De altfel, începând cu anul 2003 infrastructura de distribuţie a gazelor naturale din comună s-a dezvoltat constant, crescând de la 3,5 km în anul 2003, la aproape 31 km în prezent. Conform Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 39,9% din locuinţele din comuna Miroslava erau racordate de reţea de încălzire centrală. Cantitatea totală de gaze naturale distribuită în anul 2011 la nivel local este de 3370 mii metri cubi, din care

40,4% reprezintă gaze naturale distribuite pentru uz casnic (1362 mii metri cubi). Ponderea gazelor naturale pentru uz casnic a crescut uşor în ultimii ani de la 25,6% în anul 2008, la 37,4% în anul 2010 şi peste 40% în aul 2011.

Reţeaua electrică

Potrivit Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 90,7% din locuinţele din comuna Miroslava erau conectate la reţeaua de electricitate. Conform Primăriei Miroslava, este nevoie de extinderea reţelei electrice ca urmare a creşterii consumului de curent electric.


1,8

1,6

1,6

1,4

1,2

0,6

-0,1

-1,4

-1,4

-3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0 2,0 3,0

Starea tehnică a reţelei de gaz

Starea tehnică a reţelei de apă

Gradul de acoperire cu reţeaua de gaz

Starea tehnică a reţelei de canalizare

Starea drumurilor

Gradul de acoperire cu reţeaua de apă

Gradul de acoperire cu reţeaua de canalizare

Gradul de acoperire cu reţeaua de termoficare

Starea tehnică a reţelei de termoficare

Evaluarea infrastructurii rutiere şi echipării edilitare a comunei Miroslava


Situație negativă Situație pozitivă

Opiniile comunităţii Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile actuale ale comunei Miroslava. Pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar 10 prioritate maximă), Infrastructura și echiparea edilitară a fost evaluată cu 5,1. Extinderea și reabilitarea infrastructurii și echipării edilitare este importantă atât pentru bunăstarea populaţiei, cât și pentru dezvoltarea mediului de afaceri. Starea tehnică a reţelei de gaz reprezintă aspectul de care respondenţii sunt cel mai mulţumiţi, pe o scală de la -3 (situaţie negativă), la +3 (situaţie pozitivă)

starea reţelei de gaz fiind evaluată cu 1,8. Pe aceeaşi scală, Starea tehnică a reţelei de apă și Gradul de acoperire cu reţeaua de gaz au un scor general de 1,6. O situaţie relativ favorabilă este întâlnită și în ceea ce privește Starea tehnică a reţelei de canalizare (scor 1,4) și Starea drumurilor (scor 1,2). Gradul de acoperire cu reţeaua de gaz primește o evaluare de 0,6. La polul opus, o situaţie negativă prezintă Gradul de acoperire cu reţeaua de canalizare (scor -0,1), Gradul de acoperire cu reţeaua de termoficare (scor -1,4) și Starea tehnică a reţelei de termoficare (scor -1,4).


2,4

2,3

2,0

1,9

-3,0 -2,0 -1,0 - 1,0 2,0 3,0

Echipare edilitară

Drumuri, alei, trotuare

Sistemul de indicare şi orientare

Managementul traficului şi semnalizare rutieră



Necesitate minimă Necesitate maximă

În ceea ce privește necesitatea îmbunătăţirii echipării edilitare la nivel local, pe o scală de la -3 (necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă) acest aspect este evaluat cu 2,4. În opinia respondenţilor și

îmbunătăţirea drumurilor, aleilor și trotuarelor este stringentă (scor 2,3). Totodată, sunt necesare îmbunătăţirea sistemului de indicare și orientare (scor 2,0) și managementului traficului și semnalizării rutiere (scor 1,9).


I.6. Servicii publice Educaţie Infrastructura şcolară. În comuna Miroslava funcţionează 4 şcoli coordonatoare care gestionează activitatea desfăşurată în şcolile şi grădiniţele arondate. Conform Institutului Naţional de Statistică, în comună funcţionează 2 unităţi educaţionale de învăţământ primar şi gimnazial şi 1 liceu. Şcoala coordonatoare “Colonel Constantin Langa” din Miroslava îşi desfăşoară activitatea într-o construcţie nouă şi are în subordine 3 sate cu şcolile şi grădiniţele adiacente: Valea Adâncă, Horpaz şi Valea Ursului, Uricani, Găureni, Voroveşti şi Brătuleni. Şcoala coordonatoare “Dimitrie Anghel” din Corneşti beneficiază de şcoală nou construită. Satele arondate acestei şcoli sunt: Proselnici, Dancaş şi Ciurbeşti.

Liceul Agricol “Mihail Kogălniceanu” din Miroslava este singurul liceu cu acest profil de la nivel local. Activitatea de şcolarizare se desfășoară într-o clădire de patrimoniu “Casa Sturza” pe care Primăria Comunei Miroslava o reabilitează atât pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ, cât şi pentru a putea să o includă, alături de monumentele istorice şi rezervaţiile naturale existente pe raza comunei, în circuitul turistic. În prezent, oferta de şcolarizare a Liceului Agricol “Mihail Kogălniceanu” include următoarele specializări: Tehnician veterinar, Tehnician analize produse alimentare, Tehnician în activităţi economice, Brutar patiser - preparator produse făinoase, Tehnician în industria alimentară şi Tehnician în controlul calităţii produselor agroalimentare.


19,594,4

377,7

6,827,0120,7

565,8

9,326,1137,8

597,7

10,731,693,9

475,3

9,3

Sali de clasa si cabinete scolare

Laboratoare scolare Ateliere scolare PC-uri

Numărul de elevi raportat la infrastructura şcolară, în anul 2011

Miroslava Judeţul Iaşi Regiunea Nord-Est România

Infrastructura şcolară din comuna Miroslava cuprinde, conform INS, 58 săli de clasă şi cabinete şcolare, 12 laboratoare şcolare, 3 ateliere şcolare şi 167 PC-uri. Numărul sălilor de clasă şi cabinetelor şcolare a scăzut uşor în anul 2011, faţă de anii precedenţi de la 71 săli în anul 2006 la 61 săli în anul 2010 şi 58 săli în anul 2011. Suficienţa infrastructurii educaţionale nu este însă reflectată de numărul brut al sălilor de clasă, laboratoarelor sau altor astfel de categorii, ci de raportarea populaţiei şcolare la aceste elemente de infrastructură şcolară. Astfel, la nivel local la o sală de clasă revin 19,5 elevi, această valoare fiind inferioară

celei de la nivel judeţean (27 elevi/sală), regional (26,1 elevi/sală) sau naţional (31,6 elevi/sală). Comparativ cu situaţia de la nivel judeţean sau regional nu putem vorbi de supraaglomerare nici în cazul laboratoarelor şcolare, la un laborator revenind 94,4 elevi. Această valoare este cu peste 20% mai scăzută decât media de elevi/laborator şcolar de la nivel judeţean. În anul 2011 la un atelier şcolar din comuna Miroslava reveneau 377,7 elevi, iar la un PC reveneau 6,8 elevi. Ambele valori sunt mai scăzute decât mediile de la nivel judeţean, regional sau naţional ceea ce înseamnă că solicitarea infrastructurii educaţionale este mai redusă în Miroslava.

Infrastructura şcolară din comuna Miroslava

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Sali de clasa şi cabinete școlare 69 71 67 66 65 61 58

Laboratoare școlare 7 10 10 11 11 10 12

Ateliere școlare 3 3 3 3 3 3 3

PC-uri 104 116 187 173 167

Sursa: INS


Preşcolar15

16%

Primar23

25%Gimnazial

2325%

Liceal31

34%

Personalul didactic din comuna Miroslava, pe niveluri educaţionale, în

anul 2011

16,2

23,9

17,513,7

11,4

Total Preşcolar Primar Gimnazial Liceal

Numărul de elevi raportat la numărul de cadre didactice, pe niveluri

educaţionale, în anul 2011

Conform Primăriei Miroslava, doar jumătate din unităţile și structurile de învăţământ din comună dispun de sistem de încălzire centralizată, starea majorităţii unităţilor fiind totuși bună. În ultimii ani, mai multe unităţi școlare din comună au beneficiat de reparaţii capitale sau construcţii de noi corpuri. În prezent, principala problemă rămasă este transportul elevilor navetiști (260 elevi) cu 2 microbuze școlare pe o distanţă destul de mare, ceea ce presupune costuri ridicate suportate de Primăria Miroslava. Personalul didactic În ceea ce priveşte personalul didactic din comuna Miroslava, conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 activau în unităţile şcolare de la nivel local 92 cadre didactice. În comparaţie cu anul precedent, numărul de cadre didactice din 2011 a înregistrat o scădere de 16%, cele mai mari reduceri de personal resimţindu-se la nivelul primar şi gimnazial.

Din cele 92 de cadre didactice, 15 (16%) deservesc nivelul preşcolar, 23 (25%) nivelul primar, 23 (25%) nivelul gimnazial şi 31 (34%) nivelul liceal. La un cadru didactic din comuna Miroslava revin 16,2 elevi în anul 2011, cu 2 elevi mai mult decât în anul precedent. Cea mai mare solicitare este, însă, la nivelul cadrelor didactice din nivelul preşcolar, la un educator revenind aproape 24 de elevi. Pe de altă parte la un cadru didactic din ciclul liceal revin 11,4 elevi, iar la un cadru didactic din ciclul gimnazial revin 13,7 elevi. Populaţia şcolară Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 populaţia şcolară din comuna Miroslava cuprindea 1.491 elevi, cu aproape 4% mai puţini decât în anul


anterior (1548 elevi). În perioada 2000-2011 numărul de elevi din comună a fost destul de oscilant, fluctuând între 1400 şi 1700 elevi pe an. Din numărul total de elevi din anul 2011, 24% sunt elevi înscrişi în învăţământul preşcolar (358 elevi), 27% sunt elevi înscrişi în învăţământul primar (402 elevi), 21,1% sunt elevi înscrişi în învăţământul gimnazial (315 elevi) şi 23,7% sunt elevi înscrişi în învăţământul liceal (353 elevi).

Sănătate Infrastructura medicală Prezentarea gradului de asigurare a populaţiei cu asistenţă medicală reprezintă un aspect extrem de important în analiza nivelului de trai. Potrivit INS, în comuna Miroslava funcţionau, în anul 2011, 6 cabinete medicale de familie (proprietate privată), 3 cabinete stomatologice (proprietate privată) şi 3 farmacii (proprietate privată).

Personalul medico-sanitar În ceea ce priveşte personalul medico-sanitar din comuna Miroslava, acesta este format din 4 medici de familie, 3 stomatologi, 9 farmacişti şi 9 persoane angajate ca personal mediu sanitar. Numărul locuitorilor din comuna Miroslava care revin la un medic de familie este de 2838 persoane, la nivel regional înregistrându-se un număr de 282 locuitori/medic familie, la nivel judeţean 547 locuitori/medic familie şi la nivel naţional 408 locuitori/medic de familie. O situaţie la fel de nesatisfăcătoare se înregistrează în ceea ce priveşte numărul locuitorilor care revin la un medic stomatolog: 3784 persoane în comuna Miroslava, faţă de 1051 persoane la nivel judeţean, 1903 persoane la nivelul Regiunii Nord-Est şi 1603 persoane la nivel naţional. Numărul locuitorilor care revin la un farmacist este de 1261 persoane, situaţie mai favorabilă decât cea de la nivel regional (1786 locuitori/farmacist) şi naţional (1469 locuitori/farmacist). La nivelul judeţului Iaşi se înregistrează un număr mediu de 799 persoane per farmacist.

Numărul de locuitori ce revine personalului medico-sanitar din anul 2011

Miroslava Judeţul Iaşi Regiunea Nord-Est România

Număr locuitori la un medic de familie 2838 282 547 408

Număr locuitori la un medic stomatolog 3784 1051 1903 1603

Număr locuitori la un farmacist 1261 799 1786 1469

Număr locuitori la un angajat personal sanitar mediu 1261 129 183 170

Sursa: INS


O situaţie mai puţin favorabilă se înregistrează în ceea ce priveşte numărul locuitorilor care revin la un salariat personal sanitar mediu: 1261 persoane/ salariat personal sanitar mediu în comuna Miroslava, faţă de 129 persoane în judeţul Iaşi, 183 persoane la nivelul regiunii şi 150 persoane la nivel naţional. Per ansamblu, putem afirma că personalul medico-sanitar din comuna Miroslava este suprasolicitat, la un cadru medical revenind un număr foarte ridicat de locuitori.

Servicii sociale Asistenţa socială presupune un ansamblu complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate,

vulnerabilitate sau dependenţă, pentru prevenirea marginalizării şi excluderii sociale, în vederea promovării incluziunii sociale având ca scop creşterea calităţii vieţii. Pe plan local, rezultatele activităţii în domeniul asistenţei sociale sunt satisfăcătoare, urmărindu-se ca toate cazurile apărute să fie rezolvate la nivelul Primăriei Miroslava. În cadrul Primăriei îşi desfăşoară activitatea 3 funcţionari publici cu studii superioare, fiecare având responsabilităţi concrete. Potrivit Primăriei Comunei Miroslava în anul 2012 la nivel local 9 copii au beneficiat de măsura de protecţie specială prin plasament familial, cu 4 mai puţini decât în anul precedent. De altfel, în intervalul 2008-2012 numărul copiilor din plasament familial a urmat un trend descendent.

Evoluţia beneficiarilor de servicii sociale, în perioada 2008-2012

2008 2009 2010 2011 2012

Copii care beneficiază de măsura de protecţie specială plasament familial 18 16 16 13 9

Persoane cu handicap grav 32 28 34 35 36

Persoane cu handicap accentuat şi mediu 280 285 292 270 260

Familii beneficiare de ajutor social 213 273 230 134 65

Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne - 820 860 730 170

Familii beneficiare de ajutor de încălzire cu gaz - 125 132 130 52

Copii aflaţi la asistenţi maternali în plasament 30 32 28 20 16

Minori care au săvârșit fapte antisociale - - 3 1 1

Familii care au copii în centre de plasament 36 34 34 30 28

Familii care au copii în scoli speciale 10 10 11 13 6

Sursa: Primăria Municipiului Miroslava


Conform Primăriei, la nivelul satului Corneşti există un Centru de zi pentru copii aflaţi în situaţii de risc (abandon şcolar). În ceea ce privește numărul persoanelor cu handicap din comună, în anul 2012 erau 260 persoane cu handicap accentuat și mediu și 36 de persoane cu handicap grav. În rândul familiilor care beneficiază de diverse servicii sociale intră 65 familii care primesc ajutor social, 170 familii beneficiare de ajutor de încălzire cu lemne și 52 familii beneficiare de ajutor de încălzire cu gaz. În ultimii ani numărul acestora a scăzut simţitor. Spre exemplu, dacă în anul 2009 820 familii beneficiaseră de ajutor de încălzire cu lemne, în anul 2012 numărul acestora era de aproape 5 ori mai mic. De asemenea, numărul familiilor beneficiare de ajutor social a scăzut de aproape 3 ori. În anul 2012, 16 copii se aflau în plasament la asistenţi maternali, numărul acestora fiind în scădere în ultima perioadă. La nivel local 28 familii au copii în centre de plasament, iar 6 familii au copii în școli speciale. Un aspect pozitiv este reprezentat de numărul scăzut de minori care au săvârșit fapte antisociale, în anul 2012 fiind sancţionată o singură persoană. Conform Primăriei Miroslava, în prezent cele mai mari probleme de ordin social de la nivel local sunt: 10 familii cu locuinţe insalubre/improvizate, 3 familii (4 persoane) fără locuinţă, 160 familii fără venituri, 16 familii fără venituri și fără întreţinători. Alte probleme

specifice ale sistemului social local sunt: lipsa locurilor de muncă, rata mare a abandonului școlar, violenţa domestică sau numărul tot mai mare de copii cu părinţii plecaţi în străinătate.

Cultură Muzee În mai 1980 - după şase ani de acumulări intensive – la Grupul Şcolar Agricol "Mihail Kogălniceanu", Comuna Miroslava, Judeţul Iaşi, a luat fiinţă Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei. În colecţiile muzeului pot fi întâlnite piese de mare interes şi valoare pentru ilustrarea universului artistic şi utilitar al ţăranului român din centrul Moldovei. Realizarea expoziţiei permanente a fost făcută cu concursul specialiştilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei – Complexul Iaşi şi s-a concretizat în şase secţii distincte, respectiv : - Secţia "Unelte agricole pentru cultura mare " ; - secţia " Zootehnia în Moldova"; - secţia " Industrie casnică în Moldova" ; - secţia "Portul popular din Zona Iaşi" ; - secţia "Centre ceramice tradiţionale din Zona

Iaşi" ; - secţia "Istoria şcolii şi a învăţământului agricol

românesc din Moldova".

În scopul punerii în siguranţă a celor mai valoroase piese din colecţie, pe baza selecţiei specialiştilor, circa


1500 de piese au fost donate de muzeul din comuna Miroslava unora dintre cele mai reprezentative muzee etnografice din România: Muzeului ASTRA – Sibiu, Muzeului Etnografic – Iaşi, Muzeului Etnografic al Banatului – Timişoara, precum şi Muzeului Etnografic Chişinău. Piese din colecţie au ajuns, pentru diferite perioade de timp, la expoziţii de artă populară românească organizate în spaţii etnice şi culturale îndepărtate de noi precum: Japonia, SUA şi Australia. De asemenea, muzeul se mândreşte cu faptul că vizitatorii acestuia provin nu numai din diferite ţări ale Europei, dar şi din SUA, Africa, Australia şi Asia. Un alt muzeu din comuna Miroslava este Muzeul Ciurbeşti. Biblioteci Conform Institutului Naţional de Statistică în anul 2011 în comuna Miroslava funcţionau 9 biblioteci din care doar una era publică. Numărul de volume existente în bibliotecile de la nivel local este de 43.610 bucăţi. Astfel, Miroslava este comuna cu cel mai mare fond de carte în biblioteci din cadrul localităţilor rurale din Zona Metropolitană Iaşi. În acelaşi an, 2400 de volume au fost eliberate către cititori. Numărul cititorilor activi din comună este de 808 persoane.

Activitatea bibliotecilor din comuna Miroslava, în anul 2011

Indicator Număr

Biblioteci - total 9

Biblioteci publice 1

Volume existente 43610

Cititori activi 808

Volume eliberate 2400

Personalul angajat 1

Sursa: INS Valori şi personalităţi locale Dimitrie Anghel – născut în satul Corneşti la data de 16 iulie 1872. A fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului român. A urmat şcoala primară şi liceul la Iaşi, între 1879 şi 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franţa, Elveţia şi Spania, revenind în ţară în 1902. A fost funcţionar în Dobrogea (1906 - 1907), referent la Casa Şcoalelor şi inspector al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Dimitrie Anghel a debutat cu poezii în revista Contemporanul (1890), colaborând apoi, cu poezie şi publicistică, la „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea nouă”, „Literatură şi artă română”, „Pagini literare”, „Viaţa românească” etc. A făcut parte din redacţia şi din comitetul de direcţie al revistei „Sămănătorul” (1906 - 1908). A editat revista „Cumpăna”, împreună cu Mihail Sadoveanu, Ştefan Octavian Iosif şi Ilarie Chendi (1909 - 1910).


A debutat editorial cu Traduceri din Paul Verlaine în 1903. În 1905 a publicat volumul de versuri În grădină, urmat, în 1909, de Fantazii. Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ştefan O. Iosif: Legenda funigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa (comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908), Carmen Saeculare (poem istoric, 1909), iar în 1910, Cireşul lui Lucullus (proză). A mai scris şi alte volume de proză, între care amintim doar câteva: Povestea celor necăjiţi (1911), Fantome (1911), Oglinda fermecată (1912), Triumful vieţii(1912). Miron Barnovschi Movilă, fost domnitor al Moldovei în perioadele 13 ianuarie 1626 - iulie 1629 și aprilie 1633 - 2 iulie 1633, reprezintă o altă personalitate importantă la nivel local. Constantin Langa (n. 1829 - d. 1914), fost colonel român care a deţinut funcţia de primar al municipiului Iași în perioada 7 iunie 1891 - 30 mai 1892, reprezintă o altă personalitate marcantă a comunei Miroslava. A fost ordonanţă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avansând până la gradul de locotenent-colonel. A devenit ulterior un om politic influent în orașul Iași. Constantin Langa a încurajat arta, fiind posesorul unei mari galerii de artă, cu portretele tuturor oamenilor însemnaţi ai ţării, galerie pe care a dăruit-o Universităţii "Al. I. Cuza" din Iași. Monumente istorice În lista monumentelor istorice sunt incluse şi obiective din comuna Miroslava, precum:

- Biserica de lemn "Sf. Nicolae, satul Ciurbeşti;

- Biserica "Sf. Voievozi, satul Ciurbeşti; - Biserica "Sf. Nicolae" şi "Sf. Voievozi", satul

Corneşti; - Casa Anghel, satul Corneşti; - Biserica "Naşterea Maicii Domnului", satul

Miroslava; - Casa Sturza, satul Miroslava; - Biserica "Sf. Voievozi", satul Proselnici; - Biserica de lemn "Sf. Gheorghe, satul

Voroneşti; - Situl arheologic de la Brătuleni, punct "Râpă"; - Situl arheologic de la Miroslava, punct

"Bulgărie"; - Fortificaţia de pământ de la Valea Ursului –

Cetăţuia; - Aşezări arheologice în satele Brătuleni,

Miroslava, Valea Ursului. Activităţi / manifestări culturale publice Cele mai importante manifestări culturale de la nivel local sunt:

- Zilele comunei Miroslava (6-9 septembrie). Activităţi organizate cu această ocazie: campionat local de fotbal, vizitarea gratuită, cu ghid, a Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei, premierea cuplurilor care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie, acordarea titlurilor de cetăţean de onoare, Sărbătoarea Recoltei (expoziţia cu vânzare a produselor agricole din producţia proprie).

- Fii satului Uricani (15 august). Asociaţia Culturală "Fii Satului Uricani" îi adună într-o atmosferă de sărbătoare pe toţi oamenii de


seamă ai satului, răspândiţi în toată ţara sau dincolo de graniţe.

- Zilele satului Ciurbeşti (24 iulie). Activităţi organizate cu această ocazie: Slujbă la biserica satului, Lansare expoziţie de pictură la Școala din Ciurbești.

- Ziua Eroilor (13 mai). Ziua Eroilor se sărbătorește întotdeauna la Ziua Înălţării Domnului, elevii școlii prezentând un program artistic închinat eroilor neamului la mormântul eroului necunoscut ce se află în curtea Bisericii din satul Miroslava.

Salubrizare În comuna Miroslava sunt colectate reziduuri menajere şi deşeuri industriale. S-au achiziţionat eurocontainere pentru colectarea selectivă a gunoiului menajer. În acest moment nu există platforme de compostare şi preluare a gunoiului de grajd, acesta fiind unul dintre factorii de poluare. Potrivit Primăriei Miroslava, 4546 gospodării beneficiază în prezent de servicii de salubrizare. Totodată 71 agenţi economici și 11 instituţii publice beneficiază de servicii de salubrizare. La nivel local există 2 platforme pentru gunoi de grajd. Dezvoltarea economico - industrială din ultimii ani nu a ţinut seama de raţiunile specifice protecţiei mediului. Din acest motiv comuna Miroslava nu beneficiază de infrastructura corespunzătoare pentru protecţia mediului şi nici de o educaţie civică la nivelul

cerinţelor standardelor europene. Apropierea faţă de municipiul Iaşi, face ca, pe teritoriul comunei, să apară permanent depozite de gunoi necontrolate aduse de agenţi economici din municipiu.

Siguranţă publică Conform Institutului Naţional de Statistică, rata infracţionalităţii din judeţul Iași din anul 2011 era de 923 infracţiuni la 100000 locuitori, mai scăzută decât la nivel regional (1116 infracţiuni la 100000 locuitori), sau la nivel naţional (1212 infracţiuni la 100000 locuitori). În ceea ce privește rata criminalităţii, în anul 2011, în judeţul Iași, erau 162 persoane condamnate definitiv. Această valoare este mai scăzută atât decât cea din regiune (194 persoane condamnate definitiv la 100000 locuitori), cât și decât cea de la nivel naţional (223 persoane condamnate definitiv la 100000 locuitori). Conform Primăriei Comunei Miroslava, principalele probleme de siguranţă de la nivel local sunt:

- Furturi din societăţi și locuinţe, în special în satele Valea Adâncă, Horpaz și Miroslava;

- Furturi de produse agricole, în special în satele Voroveşti, Valea Ursului, Ciurbeşti și Uricani;

- Probleme privind cazurile de violenţă/conflicte între diverse grupuri sau persoane.


6,8

6,5

6,3

6,3

5,9

0 5 10

Servicii publice (transport, iluminat, salubrizare, siguranţă şi ordine publică, utilităţi )

Infrastructura şi serviciile de sănătate

Învăţământul şi cultura

Asistenţa socială

Dezvoltarea capacităţii administrative

Evaluarea priorităților comunei Miroslava, în ceea ce privește serviciile publice

Sursa: Sondaj de opinie realizat în rândul administrației publice locale, septembrie 2013Prioritate minimă Prioritate maximă

Opiniile comunităţii Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, serviciile publice ar trebui să reprezinte o prioritate la nivel local. Transportul public (introducerea transportului public), iluminatul public, salubrizarea, siguranţa și ordinea publică sunt serviciile publice la care ar trebui aduse îmbunătăţiri cu prioritate (scor 6,8).

Poziţia secundă este ocupată de Infrastructură și serviciile de sănătate, pe o scală de la 1 (prioritate minimă) la 10 (prioritate maximă), acestea fiind evaluate cu 6,5.

Învăţământul și cultura și Asistenţa socială au un scor mediu de 6,3 pe scala priorităţilor, fiind urmate de necesitatea Dezvoltării capacităţii administrative (scor 5,9).

Investigarea aspectelor legate de serviciile publice ce ar trebui dezvoltate în vederea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava, a relevat faptul că diferenţele de prioritizare între serviciile publice sunt mici. Astfel, sunt necesare îmbunătăţiri pe toate segmentele: Infrastructura de învăţământ şi dotarea specifică (scor 2,5), Managementul deşeurilor (scor 2,4), Infrastructura şi serviciile medico-sanitare (scor 2,4), Servicii de salubritate (scor 2,4), Transport public local (scor 2,2), Calitatea actului medical (scor 2,1), Calitatea actului de învăţământ (scor 2,1) și Infrastructura şi activităţile culturale (case de cultură, biblioteci, muzee, săli de spectacole) (scor 2,1).

În ceea ce privește cele mai importante fenomene sociale negative ale comunei Miroslava, 42,9% din


2,5

2,4

2,4

2,42,2

2,1

2,1

2,1

-3,0 -2,0 -1,0 0,0 1,0 2,0 3,0

Infrastructura de învăţământ şi dotarea specifică

Managementul deşeurilor

Infrastructura şi serviciilor medico-sanitare

Servicii de salubritate

Transport public local

Calitatea actului medical

Calitatea actului de învăţământ

Infrastructura şi activităţile culturale (case de …



Necesitate minimă Necesitate maximă

14,3%

42,9%

71,4%

Elemente reprezentative pentru comuna Miroslava

respondenţi menţionează lipsa locurilor de muncă/șomajul, 14,3% menţionează abandonul școlar, 14,3% abandonul familial sau lăsarea minorilor în grija rudelor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate. Alte fenomene sociale negative amintite sunt: furturile, indiferenţa tinerilor faţă de pregătirea lor profesională (procent mic de promovabilitate la bacalaureat) sau violenţa domestică.

În ceea ce privește elementele reprezentative pentru comuna Miroslava, respondenţii au enumerat și obiective culturale. Astfel, 71,4% din persoanele chestionate consideră că Liceul Agricol Mihaila Kogălniceanu este un simbol al localităţii. 42,9% au menţionat în rândul elementelor reprezentative Sediul Primăriei Miroslava, iar 14,3% Biblioteca din comună.


I.7. Mediu

Calitatea aerului Pe teritoriul comunei Miroslava au fost identificate o serie de aspecte de mediu critice din punct de vedere al deteriorării stării de calitate:

- Poluarea aerului cu compuși chimici volatili prin activitatea desfășurată de SC Sayegh-Paints, care este monitorizată în acest moment de Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului Iaşi;

- Poluarea aerului prin activitatea Antibiotice SA Iaşi;

- Poluarea cauzată de traficul rutier, în special odată cu finalizarea şoselei ocolitoare a municipiului Iaşi;

- Posibilitatea poluării aerului datorată spargerii conductelor de distribuţie şi transport a gazelor naturale.

Calitatea apei Comuna Miroslava face parte din bazinul hidrografic al Prutului, având o reţea de ape sărăcăcioasă. Râul Bahlui, afluent al Jijiei, străbate comuna pe o distanţă de aproape 4 km în partea de nord a comunei, dinspre vest spre est. De asemenea, fiecare dintre cele 13 localităţi este străbătută de un pârâu de lungime redusă, având, în general, numele satului. În partea nordică a comunei sunt afluenţii Bahluiului, iar în partea sudică este râul Nicolina în care se varsă afluenţii. Din punct de vedere al poluării apelor din comuna Miroslava, se remarcă următoarele aspecte:

- Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice cauzată de slaba dezvoltare a reţelei de canalizare, locuitorii practicând sistemul de latrine uscate sau bazine vidanjabile;


- Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice prin scurgerea apelor uzate de la agenţii economici existenţi: Antibiotice SA Iasi, Avitop SA, Sayegh-Paints, Artigiani Brianza şi Conex;

- Poluarea apelor freatice cu nitraţi din depozitele de gunoi de grajd.

Calitatea solului

Din punct de vedere al poluării solurilor din comuna Miroslava, se remarcă următoarele aspecte:

- Depozitarea neadecvată a deşeurilor menajere în extravilanul localităţilor;

- Defrişarea suprafeţelor forestiere care conduce la o degradare a solului şi crearea unui dezechilibru al ecosistemului.

Riscuri naturale Terenul comunei Miroslava este afectat de următoarele tipuri de alunecări: - Monticulare: caracteristice părţilor superioare

ale versanţilor găsindu-se pe partea dreaptă a Bahluiului, pe latura stângă a Văii lui David şi a Văii Pomi;

- În valuri: apare în general în partea inferioară a dealurilor, fiind frecvent întâlnite în văile secundare şi pe versantul drept al râului Bahlui;

- În trepte: au frecvenţă mai redusă şi sunt localizate în văile secundare şi în partea superioară a versantului drept al Bahluiului;

- De tip hârtop: sunt întâlnite în zonele inferioare ale văilor secundare şi duc la formarea unui relief în trepte sau amfiteatru (un astfel de relief se găseşte în partea sudică a localităţii Voroveşti).

- Solifluxiunile: sunt alunecări de suprafaţă, manifestându-se prin alunecarea unui strat subţire de sol sub acţiunea apei.

De asemenea, comuna Miroslava este expusă riscului de secetă sau de inundaţii în vecinătatea Bahluiului sau prin scurgerile de pe versanţi. Totodată, există riscul ruperii digurilor de la acumulările de apă Ciurbești, Ezăreni, Valea Ursului și lacul Cornet.

Protecţia naturii şi biodiversitatea Rezervaţia "Pădurea Uricani" este o rezervaţie forestieră de interes ştiinţific naţional situată în regiunea dealurilor mijlocii din Podişul Moldovei. Ea se află în satul Uricani, la 8 km sud de municipiul Iaşi, şi se întinde pe o suprafaţă de 68,00 hectare. În rezervaţie se ajunge prin DJ Iaşi - Voineşti până în punctul Valea Ursului - 8 km, după care urmează drumul comunal Valea Ursului - Uricani - 1,5 km. Pădurea Uricani a fost declarată rezervaţie în anul 1973, apoi recunoscută ca atare prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr. 8/1994. În prezent, statutul său este reglementat prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Rezervaţia se află în administrarea Ocolului


Silvic Ciurea şi se ocroteşte şleaul de deal cu gorun, stejar pedunculat şi tei argintiu. Pădurea se întinde pe un versant de deal care coboară spre lunca râului Bahlui, la o altitudine de 140 m, la circa 1 km sud de comuna Uricani. Cele mai abundente specii de arbori de aici sunt speciile de stejar (Quercus robur, Quercus pedunculiflora, Quercus petraea, Quercus polycarpa, Quercus dalehampii), arţarul (Acer campestris, Acer tataricum) şi teiul (Tilia tomentosa). Pe lângă speciile ocrotite de lege, se întâlnesc aici şi alte specii de arbori (cum ar fi carpen, jugastru şi cireş), arbuşti (corn, sânger, păducel, cătină albă), precum şi floră erbacee (rogoz şi lipitoare, specii intens humifere). Rezervaţia Valea lui David, întâlnită şi sub denumirea de Fâneaţa seculară Valea lui David, este o rezervaţie floristică. Ea se află la vest de municipiul Iaşi, după Fabrica de antibiotice şi terenul care aparţine viei Uricanilor, şi se întinde pe o suprafaţă de 46,35 hectare. Fâneţele se află pe coasta dealului La Coșări. Denumirea rezervaţiei provine de la naturalistul şi geograful Mihail D. David (1886-1954), fost profesor de geografie la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi. El este autorul mai multor lucrări, printre care şi Cercetări geografice în Podişul Moldovenesc, unde a dedicat câteva pagini chiar rezervaţiei care astăzi îi poartă numele. A fost confirmată ca rezervaţie floristică prin Hotărârea Consiliului Judeţean Iaşi nr. 8/1994 şi prin Legea 5/2000. Rezervaţia cuprinde o pajişte multiseculară, cu fâneţe ce aparţin regiunii de silvostepă din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar şi gorun, bogate în poieni, iazuri şi terenuri mlăştinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un

microrelief variat care în corelaţie cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite, dintre care adevărate rarităţi floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiană, bărbuşoara, clopoţeii, măcrişul de stepă, migdalul pitic, pătlagină, stânjenei de stepă, stânjenelul, steluţa cu flori albastre, varza tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima dată în România specia de ciupercă Agaricus fissuratus. De asemenea, aici se găsesc şi unele rarităţi faunistice, ca rădaşca, fluturele Evergestis ostrogovichi (în a doua localitate din lume), greierul împroşcător, vipera de stepă moldavă, şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum şi păsări: fâsa de câmp, prepeliţa, mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis). La capătul rezervaţiei se află Iazul Valea lui David (2 ha), unde pot fi zăriţi mulţi peşti din soiul "crap silezian", bibani, şerpi lungi cam de jumătate de metru, vineţi pe spinare şi albicioşi pe burtă. Pe coasta dreaptă a văii sunt vipere. Parcul dendrologic de la Liceul Agricol Miroslava şi Iazul Bârca unde se găsesc numeroase broaşte ţestoase reprezintă alte repere importante la nivel local.


2,4

2,4

-3,0 -1,0 1,0 3,0

Reducerea poluării

Spaţii verzi, parcuri şi grădini

Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma

dezvoltării următoarelor aspecte


Necesitate Necesitateminimă maximă

21,4%

Ponderea respondenților care consideră că mediul/cadrul natural reprezintă un element reprezentativ pentru comună


Opiniile comunităţii Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, mediul natural nu reprezintă un domeniu de maximă prioritate pentru dezvoltarea comunei Miroslava, cel mai probabil ca urmare a lipsei unei probleme majore de mediu. Astfel, pe o scală de la 1 (prioritate minimă) la 10 (prioritate maximă), mediul natural a fost evaluat cu 5,5. Cu toate acestea, respondenţii consideră că sunt necesare adoptarea unor măsuri de reducere a poluării sau îmbunătăţirea situaţiei spaţiilor verzi, parcurilor și grădinilor de la nivel local. Conform rezultatelor sondajului realizat, 21,4% din respondenţi consideră că mediul/cadrul natural reprezintă un element reprezentativ pentru comuna Miroslava.


71,4%

57,1%

57,1%

21,4%

14,3%

14,3%

14,3%

Slaba dezvoltare a rețelei de apă/canalizare

Câinii maidanezi

Starea precară a infrastructurii

Lipsa spațiilor verzi/ de joacă

Salubritatea

Extinderea rețelei de energie electrică

Lipsa locurilor de muncă

Principalele probleme ale comunei Miroslava


I.8. Aprecieri generale privind situaţia din comuna Miroslava

Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, principala problemă a comunei Miroslava este slaba dezvoltare a reţelei de apă-canalizare, 71,4% din respondenţi afirmând că aceasta este una din deficienţele majore de la nivel local. O altă problemă majoră este cea a câinilor maidanezi, peste jumătate din persoanele chestionate susţinând că situaţia câinilor fără stăpân trebuie rezolvată cu prioritate. Ca soluţii, 21,4% din respondenţi susţin strângerea câinilor/înfiinţarea unui padoc, în timp ce 21,4% susţin eutanasierea acestora. Starea precară a infrastructurii rutiere este considerată o problemă de 57,1% din participanţii la sondajul de opinie realizat.


64,3%

28,6%

21,4%

21,4%

21,4%

21,4%

14,3%

Atragerea de fonduri europene/Atragerea de fonduri

Extinderea rețelei de apă/canalizare

Amenajarea spațiilor verzi/ de joacă

Îmbunătățirea infrastructurii de drumuri

Eutanasierea câinilor maidanezi

Strângerea câinilor maidanezi/Înființare padoc

Scoaterea la licitație a gestiunii serviciului de salubrizare

Principalele modalităţi/acţiuni majore de rezolvare/diminuare a problemelor


64%

50%

14%

14%

14%

Extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Extinderea infrastructurii rutiere

Atragerea fondurilor europene

Construirea de locuințe sociale

Crearea de locuri de muncă

Principalele proiecte/acţiuni ce ar trebui întreprinse pentru îmbunătăţirea

contextului socio-economic


Alte probleme menţionate au fost: lipsa spaţiilor verzi /spaţiilor de joacă pentru copii (21,4%), salubritatea (14,3%), problemele privind reţeaua de energie electrică (14,3%) și lipsa locurilor de muncă (14,3%). Atragerea de fonduri europene/Atragerea de fonduri reprezintă cea mai importantă modalitate de rezolvare a problemelor de la nivel local, în opinia a 64,3% din participanţii la acest studiu. 28,6% au propus extinderea reţelei de apă-canalizare, 21,4% Amenajarea spaţiilor verzi/ de joacă, 21,4%

Îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri, iar 14,3% Scoaterea la licitaţie a gestiunii serviciului de salubrizare. În ceea ce privește principalele proiecte/acţiuni pe care respondenţii le-ar întreprinde în sensul îmbunătăţirii contextului socio-economic al comunei Miroslava, 64% au susţinut extinderea infrastructurii tehnico-edilitare, iar 50% extinderea infrastructurii rutiere. Alte idei menţionate sunt: Atragerea fondurilor europene, Construirea de locuinţe sociale și Crearea de locuri de muncă.


I.9. Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Populaţie - Evoluţia pozitivă a populaţiei stabile a comunei în

perioada 1990-2012; - Distribuţia echilibrată a populaţiei pe sexe: 49,8%

de sex feminin şi 50,2% de sex masculin; - Nivelul scăzut de îmbătrânire demografică a

populaţiei (grad de îmbătrânire de 509,7‰); - Valoarea ridicată a ratei de înlocuire a forţei de

muncă (927,7‰), ceea ce înseamnă că deficitul de forţă de muncă ce va apărea peste 10-15 ani va fi foarte scăzut;

- Rata pozitivă a sporului natural al populaţiei din perioada 1997-2011;

- Soldul pozitiv al schimbărilor de domiciliu şi al schimbărilor de reşedinţă;

Populaţie - Valoarea mare a ratei de dependenţă demografică

(466,9‰), cauzată în principal de numărul ridicat de tineri;

- Ponderea ridicată a populaţiei care locuieşte în comuna Miroslava fără mutaţie;

Economie

- Slaba dezvoltare a infrastructurii turistice (unităţi de cazare, unităţi de alimentaţie publică, infrastructură de petrecere a timpului liber);

- Scăderea numărului de sosiri şi înnoptări turistice în anul 2012, faţă de anii precedenţi;

- Durata medie de şedere a turiştilor se află sub media de la nivel naţional;

- Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a susţine investiţii pentru dezvoltare;


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Economie - Existenţa unui număr semnificativ de firme cu

sediul social în comuna Miroslava, aceasta fiind cea mai dezvoltată comună din punct de vedere economic din Zona Metropolitană Iaşi;

- Existenţa unor agenţi economici importanţi la nivel local, precum SC Metro Cash&Carry SRL, SC Elvila SA, SC Delphi Diesel Systems Romania SRL, etc.;

- Diversitatea economică destul de ridicată a comunei;

- Creşterea numărului mediu al salariaţilor în perioada 2000 - 2011;

- Trendul descendent al numărului de şomeri înregistraţi în perioada ianuarie 2010 – aprilie 2013;

- Potenţialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile, productivitate ridicată, forţă de muncă;

- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul fondului funciar;

- Producţia medie de structuri pe rod la hectar este mai mare decât cea de la nivel judeţean, regional sau naţional;

Terenuri şi locuinţe - Ponderea ridicată a pădurilor în totalul fondului

funciar; - Creşterea semnificativă a fondului de locuinţe de la

nivel local în perioada 2007-2011; - Creşterea numărului de locuinţe terminate în ultimii

ani; - Creşterea suprafeţei locuibile medii per locuinţă şi a

suprafeţei medii locuibile pe persoană în anul 2011, faţă de anul precedent;

- Slaba dezvoltare a spiritului antreprenorial; - Lipsa concordanţei între cererea şi oferta de forţă

de muncă; - Producţia medie la hectar a principalelor culturi

agricole este mai redusă decât cea de la nivel judeţean, regional sau naţional;

- Producţia medie de fructe la hectar este mai redusă decât cea de la nivel judeţean, regional sau naţional;

Terenuri şi locuinţe - Ponderea scăzută a locuinţelor care dispun de baie

interioară; - Posibilităţi reduse de petrecere a timpului liber; Infrastructură şi echiparea teritoriului - Necesitatea redimensionării tramei stradale este

îngreunată de problema exproprierilor; - Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua

de apă potabilă; - Gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua

de canalizare; - Lipsa cu alimentare cu energie electrică la

terenurilor intrate recent în intravilan; Servicii publice - Numărul mare al cadrelor didactice navetiste; - Creşterea numărului de elevi a determinat ca elevii

să înveţe în 2-3 schimburi; - Costurile ridicate ale transportului elevilor navetiști; - Numărul ridicat de elevi ce revine la un cadru

didactic din nivelul preşcolar;


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Infrastructură şi echiparea teritoriului - Reţeaua bine dezvoltată de drumuri judeţene şi

naţionale care asigură accesul în comună; - Existenţa reţelei de distribuţie a gazelor naturale; Servicii publice - Existenţa Liceului Agricol „Mihail Kogălniceanu”

care atrage elevi şi din municipiul Iaşi; - Creşterea numărului de laboratoare şcolare în anul

2011, faţă de anul precedent; - Reabilitarea și extinderea unităţilor educaţionale în

ultimii ani; - Numărul mai redus de elevi ce revine la un

laborator şcolar, atelier şcolar, sală de clasă, etc., comparativ cu situaţia de la nivel naţional;

- Funcţionarea la nivel local a Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei;

- Numărul mare de volume existente în bibliotecile de la nivel local, comuna deţinând cel mai mare fond de carte din cadrul mediului rural al ZMI;

- Existenţa unor obiective culturale de importanţă deosebită (situri arheologice, aşezări, monumente istorice etc.);

- Scăderea numărului de beneficiari de ajutor social și ajutor pentru încălzire în ultimii ani;

- Numărul scăzut de minori care au săvârșit fapte antisociale, în anul 2012 fiind sancţionată o singură persoană.

Mediu - Existenţa unor rezervaţii naturale importante

precum Rezervaţia "Pădurea Uricani" şi Rezervaţia

- Numărul insuficient de cadre medicale (medici de familie, stomatologi, farmacişti, etc.), raportat la populaţia stabilă;

- Infrastructura sanitară slab dezvoltată în comparaţie cu necesităţile populaţiei;

- Slaba promovare a patrimoniului cultural local; - Receptivitatea scăzută a populaţiei vis-à-vis de

colectarea selectivă a deşeurilor; - Recuperarea materială şi energetică redusă a

deşeurilor, principala modalitate de eliminare a acestora fiind depozitarea;

- Creşterea numărului de furturi din locuinţe; - Lipsa personalului şi a dotărilor din cadrul Poliţiei

Locale;

Mediu - Nivelul ridicat de dezvoltare economică a comunei

a dus la accentuarea poluării; - Accentuarea fenomenului de poluare a aerului

odată cu finalizarea Şoselei Ocolitoare a Municipiului Iaşi;

- Poluarea cauzată de gradul scăzut de conectare a populaţiei la reţeaua de canalizare;

- Se regăsesc terenuri afectate de nitraţi din activităţi agricole;

- Depozitarea neecologică a deşeurilor menajere din extravilanul localităţilor;

- Lipsa infrastructurii de colectare selectivă a deşeurilor;

- Existenţa unor suprafeţe de teren afectate de alunecări;


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE Valea lui David;

- Ponderea ridicată a fondului forestier din totalul suprafeţei comunei;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Populaţie - Susţinerea natalităţii la nivel naţional prin

stimulente guvernamentale (ajutoare pentru copii, alocaţii, etc.);

- Dezvoltarea economică sustenabilă a zonei poate determina reîntoarcerea populaţiei plecată la muncă în străinătate;

- Existenţa unor obiective cultural-istorice care pot fi valorificate din punct de vedere turistic;

Economie - Amplasarea comunei în Zona Metropolitană Iaşi, la

o distanţă mică faţă de Municipiul Iaşi; - Modernizarea şi extinderea Aeroportului

Internaţional Iaşi şi includerea în ofertă a unor noi destinaţii;

- Accesul facil al investitorilor atât prin intermediul căilor rutiere, cât şi prin intermediul Aeroportului Internaţional Iaşi;

- Construirea unui Parc Industrial poate atrage un număr mare de investitori;

- Construirea unei pieţe agroalimentare/centru de colectare;

- Fondurile europene care sprijină dezvoltarea mediului antreprenorial;

- Potenţialul de dezvoltare logistică a comunei, ca

Populaţie - Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul crizei

economice mondiale; - Reducerea cuantumului indemnizaţiei de

maternitate poate determina reducerea ratei natalităţii;

- Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii numărului de nou născuţi;

Economie

- Apariţia fenomenelor meteorologice extreme, precum secete, ploi abundente, ce pot periclita producţia agricolă;

- Nivel ridicat de fiscalitate şi birocraţie excesivă; - Lipsa lichidităţilor poate conduce la falimentarea

unităţilor locale active de tip microîntreprinderi şi chiar a celor medii;

- Lipsa informării populaţiei cu privire la procedura de înfiinţare a unei afaceri;

- Creşterea ratei inflaţiei şi creşterea ratei şomajului vor conduce implicit la scăderea puterii de cumpărare a produselor şi serviciilor în rândul populaţiei;

- Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor europene;

- Instabilitate legislativă;


OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI urmare a poziţionării în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova;

- Forţa de muncă ieftină şi calificată poate conduce la înfiinţarea de noi antreprize;

- Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-privat;

- Cooperarea mediului privat cu autorităţile publice locale, cu instituţiile de învăţământ superior şi centrele de cercetare şi dezvoltare;

- Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a sectorului IMM;

Terenuri şi locuinţe

- Programele de reabilitare termică a clădirilor care pot duce la o îmbunătăţire a aspectului general al comunei, pe lângă considerentele de mediu care impun astfel de acţiuni;

- Programele guvernamentale de îmbunătăţire a fondului locativ, precum Programul naţional de sprijinire a construirii de locuinţe proprietate personală;

- Existenţa Programului Prima Casă care sprijină tinerele familii să îşi cumpere sau să îşi construiască o locuinţă;

- Dezvoltarea de locuinţe sociale; - Existenţa terenurilor neexploatate în prezent, dar

care ar fi oportune pentru desfăşurarea unor investiţii;

Infrastructură şi echiparea teritoriului

- Apartenenţa la Zona Metropolitană Iaşi; - Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare

- Migraţia forţei de muncă calificată în afara judeţului şi în afara graniţelor ţării;

Terenuri şi locuinţe

- Ritmul haotic al construcţiilor care poate afecta potenţialul natural al comunei;

- Apariţia unor hazarde naturale (inundaţii, alunecări de teren) poate duce la afectarea fondului locativ;

- Construirea unei baze sportive complexe care să diversifice posibilităţile de petrecere a timpului liber din comună;

Infrastructură şi echiparea teritoriului

- Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare;

- Reducerea capacităţii autorităţilor publice locale în implementarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi tehnico-edilitare;

- Reducerea veniturilor populaţiei şi imposibilitatea plăţii serviciilor de utilităţi publice;

Servicii publice

- Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la plecarea profesorilor bine pregătiţi din sistem;

- Creşterea ratei abandonului şcolar pe fondul insuficienţelor materiale şi financiare cauzate de criza economică;

- Modificările repetate ale legislaţiei în vigoare pot duce la scăderea performanţelor şcolare;

- Incapacitatea susţinerii co-finanţării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii educaţionale;


OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Intercomunitara Apa Vital SA Iasi;

- Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzate;

- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere prin intermediul finanţărilor europene nerambursabile;

- Construirea de piste pentru biciclişti; Servicii publice

- Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării unităţilor de învăţământ;

- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între instituţiile educaţionale din comună şi alte unităţi din ţară şi străinătate;

- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună practică din ţările Uniunii Europene cu privire la activităţile didactice;

- Dezvoltarea infrastructurii culturale (înfiinţare de muzee, cămine culturale, etc.);

- Îmbunătăţirea promovării evenimentelor şi patrimoniului cultural din comună;

- Posibilitatea accesării fondurilor europene nerambursabile pentru activităţi culturale;

- Adaptarea fondului de carte din biblioteci la noua tehnologie (achiziţionarea de documente pe suport electronic);

- Existenţa politicilor de stimulare a medicilor de a practica în mediul rural, precum Programul Renaşterea Satului Românesc;

- Scăderea interesului populaţiei pentru cultură pe fondul dificultăţilor financiare întâmpinate în ultimii ani;

- Lipsa interesului tinerilor pentru menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor din comună;

- Practicarea turismului nedurabil, aspect ce poate duce la degradarea patrimoniului cultural;

- Migrarea cadrelor medicale în străinătate ca urmare a nivelului salarial scăzut;

- Posibilităţile limitate ale autorităţilor publice locale de susţinere financiară a investiţiilor din domeniul sanitar;

- Construirea unui centru social pentru persoane aflate în situaţii de risc;

- Creşterea numărului de persoane asistate social ca urmare a crizei economice mondiale;

- Lipsa ofertelor de muncă pentru grupurile vulnerabile;

- Capacitatea redusă a instituţiilor publice de a cofinanţa proiecte sociale;

- Incapacitatea financiară a agenţilor economici de a implementa reţele proprii de valorificare energetică şi materială a deşeurilor (co-procesare, reciclare, reutilizare);

Mediu

- Reducerea suportabilităţii de plată a populaţiei pentru serviciile de salubrizare, alimentare cu apă şi canalizare;

- Creşterea presiunilor asupra mediului prin deversarea necontrolată a apelor uzate menajere în condiţiile dezvoltării reţelelor de canalizare şi


OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI - Accesarea fondurilor europene pentru înfiinţarea,

reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a structurilor sanitare;

- Implementarea unor campaniile de educare a populaţiei cu privire la domeniul sănătăţii;

- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului civic; - Existenţa cadrului legislativ ce creează facilităţi

pentru mediul economic ce angajează persoane din grupurile vulnerabile în vederea integrării acestora în societate;

- Implementarea de campanii de conştientizare a populaţiei privind beneficiile colectării selective a deşeurilor;

- Montarea camerelor de supraveghere video în zonele cu infracţionalitate ridicată;

Mediu

- Existenţa unui cadru naţional privind protecţia mediului: legislaţie, instituţii, strategii şi planuri de implementare a Directivelor UE;

- Implicarea populaţiei în activităţile de educaţie ecologică;

- Realizarea de împăduriri/perdele forestiere; - Dezvoltarea de parteneriate în vederea protecţiei

mediului.

facilităţilor de epurare într-un ritm inferior celui de dezvoltare a reţelelor de alimentare cu apă potabilă;

- Incapacitatea susţinerii cofinanţării proiectelor în acest domeniu.


I.10. Analiza PESTEL

PESTEL este acronimul englezesc de la Political, Economic, Social, Technical, Environment şi Legislative. Acest tip de analiză are în vedere influenţele externe generate de factorii politici şi legislativi, de mediul socio-economic, de modificările tehnologice şi de mediu de la nivel regional, naţional şi chiar internaţional, asupra dezvoltării comunei Miroslava. Factorul politic Există mai mulţi factori politici care pot influenţa dezvoltarea comunei Miroslava. Unul dintre cei mai importanţi este reprezentat de formaţiunile politice aflate la guvernare și de programul de guvernare a acestora. Priorităţile stabilite de aceştia pot direcţiona dezvoltarea comunei Miroslava spre un sector sau altul sau pot favoriza dezvoltarea altor localităţi în detrimentul Miroslavei.

Actualul program de guvernare 2013-2016 prevede o serie de obiective şi direcţii de acţiune în toate sectoarele importante precum: agricultură, apărare, apă şi păduri, buget, comunicaţii, cultură, dezvoltare şi administraţie, educaţie, energie, externe, finanţe, fonduri europene, industrie, comerţ şi competitivitate, interne, justiţie, infrastructură, mediu, muncă, sănătate, tineret şi sport, transporturi, turism, IMM şi mediu de afaceri sau minorităţi. Implementarea direcţiilor de acţiune din sectoarele anterior enunţate poate influenţa semnificativ dezvoltarea comunei Miroslava. Spre exemplu, în domeniul agriculturii se propune inclusiv stabilirea filierelor pe produse – altfel, multe produse de calitate nu vor ajunge la piaţă sau se vor vinde la preţuri derizorii, încurajarea agriculturii de nişă (de ex. agricultura ecologică şi produse tradiţionale), dezvoltarea sectorului de producere a fructelor, crearea platformelor de preluare, sortare,


condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora, etc. Un alt factor politic care poate influenţa dezvoltarea comunei Miroslava este reprezentat de criza politică care caracterizează România în ultimii ani. Corelaţiile acesteia cu dezvoltarea economică au fost deseori demonstrate, fiind afectate în primul rând investiţiile atrase. Alte probleme ce pot apărea sunt: instabilitate legislativă, modificarea cursului de schimb, favorizarea intereselor directe ale partidelor în detrimentul interesului public, blocarea programelor şi obiectivelor guvernamentale, etc. Factorul economic Criza economică mondială reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori economici care pot interveni în dezvoltarea comunei Miroslava. Resimţită în România începând cu trimestrul al III-lea al anului 2008, criza a produs o serie de efecte nefaste la nivelul economiei locale: creşterea numărului de şomeri, scăderea numărului întreprinderilor active, diminuarea investiţiilor, etc. Prelungirea crizei în perioada următoare va continua să afecteze din punct de vedere socio-economic şi comuna Miroslava. Guvernul României, prin politica macroeconomică adoptată, joacă un rol foarte important în dezvoltarea comunei Miroslava. Intervenţia guvernului poate influenţa atât mediul public, cât şi mediul privat. Politica monetară a României reprezintă un factor major de influenţă prin acţiunile

pe care autorităţile le realizează pentru a interveni pe piaţă: stabilirea cantităţii de masă monetară aflată în circulaţie, stabilirea unui prag maxim a inflaţiei, stabilirea nivelului ratei dobânzii, etc. Pe de altă parte, politica fiscală are implicaţii directe asupra dezvoltării companiilor de la nivel local. Nivelul fiscalităţii impus de administraţia centrală este determinantă și pentru comuna Miroslava. Nu trebuie omise din lista factorilor economici nici alte reglementări care constrâng mediul de afaceri, precum salariul minim brut pe economie. În prezent, conform Hotărârii nr.23 din 22 ianuarie 2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, nivelul acestuia este de 800 RON, ceea ce înseamnă că orice angajator este obligat să plătească un salariat cu cel puţin 800 RON pentru un program complet de lucru de 170 ore pe lună. Pentru administraţia publică locală modificarea principalilor indicatori macroeconomici pe parcursul anului bugetar poate determina rectificări ale bugetului iniţial aprobat pentru anul în curs. Pentru dezvoltarea comunei Miroslava este important de luat în considerare şi sistemul bancar, în special politica de creditare adoptată. Accesul la creditare a reprezentat una dintre principalele bariere în dezvoltarea antreprenorilor din România în ultimii ani.


Factorul socio-cultural Unul dintre cei mai importanţi factori socio-culturali este politica demografică adoptată de România, deşi sintagma de „politică demografică” este impropriu utilizată, în prezent existând doar măsuri izolate de susţinere a natalităţii. Odată cu reducerea bugetară cauzată de criza economică o serie de măsuri de susţinere au fost eliminate. Spre exemplu, s-a renunţat la subvenţionarea tinerelor familii (eliminarea ajutorului financiar de 200 Euro la constituirea familiei, acordat conform Legii 396/2006) ori la subvenţionarea tinerelor mame la naşterea copiilor (eliminarea ajutorului de 230 RON acordat la naştere). Sistemul de protecţie socială reprezintă un alt factor extern care poate influenţa dezvoltarea comunei Miroslava. În prezent, gama de servicii şi prestaţii sociale este foarte vastă, existând destul de multe persoane la nivel local care beneficiază de acestea. Reglementările pornite de la nivel central pot avea influenţe la nivel local. Un exemplu în acest sens este scăderea numărului beneficiarilor de ajutoare pentru încălzirea locuinţei ca urmare a înăspririi condiţiilor de acordare. Factorul tehnologic Există mai mulţi factori tehnologici care pot influenţa dezvoltarea sustenabilă a comunei Miroslava: finanţarea cercetării, nivelul de dotare tehnologică, rata de înnoire a produselor tehnologice, tehnologia

informaţiei şi comunicării, accesul la reţelele electronice de comunicare rapide, etc. Reglementările europene sau naţionale cu privire la nivelul minim de dezvoltare tehnologică din întreprinderi reprezintă unul dintre factorii externi importanţi în dezvoltarea economică a comunei. Impunerea unor standarde tehnologice greu de susţinut din punct de vedere financiar de către întreprinderi poate duce la închiderea majorităţii dintre acestea, însă poate duce şi la o creştere a calităţii serviciilor şi produselor furnizate şi la o reducere a impactului asupra mediului înconjurător. Susţinerea domeniului cercetării & dezvoltării şi a transferului tehnologic pot, de asemenea, influenţa dezvoltarea comunei Miroslava. Cercetarea-dezvoltarea este importantă nu doar pentru descoperirea unor soluţii inovative la problemele curente, ci mai ales pentru punerea acestora în practică. Tocmai din acest motiv, ponderea finanţării domeniului de R&D din bugetul de stat este foarte importantă, așa cum este, de asemenea, și la nivel european, pentru perioada 2014 – 2020 .fiind alocate peste 80 de miliarde de Euro pentru sprijinirea cercetării și inovării prin intermediul programului „Horizon 2020”. Un alt factor extern este tehnologia societăţii informaţionale. Creşterea accesibilităţii populaţiei la internet poate duce la o dezvoltare a vânzărilor on-line, inclusiv pentru firmele din Miroslava


Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi posibilitatea achiziţionării acestora este un factor important cu influenţă directă asupra administraţiei publice locale, aplicarea celor mai bune tehnologii (hardware şi software) putând reduce costurile de funcţionare şi stimulează creşterea volumului și calităţii serviciilor publice furnizate. Factorul mediu Hazardele naturale reprezintă unul dintre factorii de mediu cel mai greu de controlat. Între factorii de mediu ce pot influenţa dezvoltarea viitoare a comunei Miroslava trebuie luate în considerare seismele, fenomenele meteorologice extreme, dar şi alte tipuri de catastrofe naturale, precum inundaţiile sau alunecările de teren. Normele europene privind protecţia mediului sunt un alt factor extern. Spre exemplu, de la 1 septembrie 2010 a fost interzisă comercializarea becurilor incandescente de 75 waţi, după ce, în urmă cu un an, s-a dispus aceeaşi măsură în ceea ce priveşte becurile de 100 waţi. Astfel, magazinele din întreaga Uniune Europeană nu au mai putut comercializa becurile incandescente, populaţia fiind obligată să cumpere becuri ecologice, fluorescente. Şi politicile publice în domeniul mediului de la nivel naţional pot afecta dezvoltarea comunei. Unul dintre cele mai importante programe implementate în

ultimele luni este Programul de stimulare a înnoirii Parcului Auto Naţional (Rabla), care vizează şi diminuarea poluării cauzate de autoturisme prin înnoirea Parcului auto naţional. Astfel de politici publice au impact şi asupra dezvoltării comunei Miroslava, nu doar din punct de vedere ecologic ci şi social şi economic. Factorul legislativ Cel mai important factor este reprezentat de legislaţia europeană în vigoare, cele mai importante documente care trebuie avute în vedere în acest sens fiind: Constituţia Europeană, Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană şi Tratatele Uniunii Europene (Tratatul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa, Tratatul de la Amsterdam, etc.). Un alt factor juridic este legislaţia naţională, cu modificările şi completările ce pot apărea. Conform Constituţiei României, parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.


Capitolul II Strategia de dezvoltare

Strategia de dezvoltare | 81

II.1. Viziune. Obiective strategice. Obiective specifice

Scenarii de dezvoltare

Scenariile de dezvoltare sunt o etapă importantă în elaborarea strategiei de dezvoltare a comunei Miroslava, reprezentând calea care se doreşte a fi urmată, care pune cel mai bine în valoare resursele locale şi care poate aduce cele mai mari beneficii comunităţii locale. În cadrul Strategiei de dezvoltare a comunei Miroslava s-au conturat următoarele scenarii:

A. Scenariul dezvoltării inerţiale B. Scenariul dezvoltării preponderente a sectorului

agricol C. Scenariul dezvoltării preponderente a industriei

prelucrătoare. În cazul scenariului dezvoltării inerţiale sau a menţinerii statu-quo-ului, comuna Miroslava va

continua să se dezvolte din punct de vedere economic ca până în prezent. Administraţia publică locală nu va realiza o prioritizare a sectoarelor economice în sensul susţinerii dezvoltării unui anumit cluster/sector. Acest scenariu este mai puţin favorabil, întrucât nu se va ţine cont de potenţialul de dezvoltare al comunei, de resursele şi oportunităţile existente la nivel local. Deşi se aşteaptă ca menţinerea demersurilor curente şi în perioada următoare să ducă la dezvoltarea comunei, ritmul mediu anual de creştere al indicatorilor socio-economici va fi mai puţin alert. În cadrul celui de-al doilea scenariu – cel al dezvoltării preponderente a sectorului agricol – comuna Miroslava se va axa în perioada următoare pe agricultură, punând celelalte ramuri economice (precum industria) pe o poziţie secundară. Astfel, autorităţile publice locale vor susţine în principal atragerea de investitori în domeniul agricol. Între


principalele motive care ar susţine acest scenariu amintim:

- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din comună: conform INS, peste trei sferturi din suprafaţa comunei sunt terenuri agricole;

- Terenurile agricole sunt considerate, de către cea mai mare parte a reprezentanţilor administraţiei publice locale care au fost chestionaţi, principala resursă pe care se poate baza dezvoltarea socioeconomică a comunei Miroslava.

- Existenţa tradiţiei în agricultură şi zootehnie; - Existenţa forţei de muncă.

Pe de altă parte, scenariul dezvoltării preponderente a sectorului agricol are şi anumite limitări. Un prim aspect este faptul că agricultura nu reprezintă un sector economic cu o plusvaloare ridicată, existând alte forme mai profitabile de valorificare a produselor agricole (industria prelucrătoare). Astfel, în locul susţinerii agriculturii şi zootehniei, se poate recurge la susţinea procesării produselor agricole şi zootehnice care poate aduce mai multe beneficii socio-economice la nivel local. Aceasta cu atât mai mult cu cât la nivelul judeţului Iaşi există mai multe comune cu potenţial agricol ridicat care pot furniza materia primă. De asemenea, dezvoltarea la cele mai înalte standarde ale sectorului agricol (agricultură ecologică) presupune limitarea dezvoltării industriei uşoare, care în prezent creează cele mai multe locuri de muncă la nivel local. Conform datelor Primăriei Miroslava, aproape trei sferturi din forţa de muncă

activează în industria prelucrătoare. Astfel, cel de-al treilea scenariu este cel al dezvoltării preponderente a industriei prelucrătoare, agricultura având un rol secundar. Acest scenariu aduce cele mai mari beneficii vis-a-vis de crearea de locuri de muncă, întreprinderile industriale generând un număr mai mare de locuri de muncă decât cele din comerţ sau agricultură. De menţionat că întreprinderile mari din comuna Miroslava (majoritatea din domeniul industrial) sunt deja percepute ca un etalon al comunei, ca elemente reprezentative la nivel local. Astfel, scenariul dezvoltării preponderente a industriei prelucrătoare vine în completarea unei percepţii deja înrădăcinate în cadrul comunităţii locale. În cadrul acestui scenariu se poate realiza şi valorificarea poziţionării comunei Miroslava în Zona Metropolitană Iaşi, în apropiere de graniţa României cu Republica Moldova, prin dezvoltarea sectorului logistic. Spre exemplu, dezvoltarea unui centru/parc logistic în comună are putea dinamiza sectoare de activitate diverse, precum serviciile de transport, industria uşoară, serviciile hoteliere etc. Din cele trei scenarii, considerăm că cel care aduce cele mai mari avantaje pentru comuna Miroslava este scenariul dezvoltării preponderente a industriei prelucrătoare, acesta presupunând valorificarea tuturor resurselor locale: forţă de muncă, terenuri agricole, poziţionare geografică, etc.


„Comuna Miroslava îşi va consolida poziţia economică, socială şi culturală în cadrul Zonei Metropolitane Iaşi, continuând să atragă

investitori importanţi care să creeze locuri de muncă bine remunerate. Totodată, Miroslava va oferi locuitorilor săi servicii

publice de înaltă calitate, infrastructură rutieră şi tehnico-edilitară bine dezvoltată şi un cadru natural nepoluat.”

Viziune 2020 Viziunea comunei Miroslava reprezintă dezideratul care se doreşte să fie atins în anul 2020, prin implementarea planului de măsuri şi proiecte. La formularea viziunii s-a plecat de la premisa că baza dezvoltării comunei în toate sectoarele ţine de dezvoltarea economică, motiv pentru care creşterea economică sustenabilă joacă un rol central. Astfel, în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei (obiectiv general) comuna Miroslava trebuie să îşi consolideze poziţia economică, socială şi culturală în cadrul Zonei Metropolitane Iaşi, Miroslava fiind deja una dintre cele mai dezvoltate localităţi rurale din zonă.

Atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă bine remunerate are un rol central în îndeplinirea obiectivului general şi a obiectivelor strategice şi specifice. Aceştia nu doar că vor oferi locuri de muncă populaţiei din comună, dar vor contribui semnificativ şi la creșterea bugetului local,

susţinând astfel finanţarea investiţiilor din alte sectoare: infrastructură rutieră, infrastructură tehnico-edilitară, educaţie, cultură, sănătate, etc.

Până în anul 2020 se doreşte şi creşterea calităţii serviciilor publice, astfel încât populaţia să beneficieze de servicii publice – educaţie, cultură, sănătate, servicii sociale, salubrizare, siguranţă şi ordine publice - la standarde europene.

Pe de altă parte atât dezvoltarea economică cât şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei trebuie să se realizeze sustenabil, ţinând cont de principiile dezvoltării durabile. Atragerea unui număr mai mare de investitori nu trebuie să compromită calitatea mediului din comuna Miroslava. Din contră, până în anul 2020 se vor aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte poluarea de la nivel local, fie prin acţiuni de ecologizare, fie prin împăduriri sau implementarea unui sistem viabil de managementul deşeurilor.


OS.1. Dezvoltarea economiei

locale

OS.2. Dezvoltarea

infrastructurii tehnico-edilitare

OS.3. Creşterea calităţii

serviciilor publice

OS.4 Dezvoltarea capacităţii

administrative şi implicarea

comunităţii în luarea deciziilor

OS.5. Protecţia mediului

OBIECTIVE STRATEGICE

Atragerea investitorilor

români şi străini

Creşterea productivităţii

sectorului agrozootehnic

Îmbunătăţirea colaborării dintre

agenţii economici şi dintre aceştia şi

autorităţile publice

Dezvoltarea infrastructurii de

utilităţi

Modernizarea reţelei de drumuri

Îmbunătăţirea serviciilor de învăţământ şi

educaţie

Îmbunătăţirea serviciilor de

sănătate

Îmbunătăţirea serviciilor sociale

Sprijinirea activităţilor

culturale

Îmbunătăţirea capacităţii de

dezvoltare şi de implementare

proiecte

Implicarea cetăţenilor şi

actorilor locali în dezvoltarea zonei

Realizarea de lucrări de

îmbunătăţiri funciare

Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide

Protejarea solului, apei şi

cadrului natural

Utilizare resurse energetice

regenerabile

OBIECTIVE SPECIFICE

Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin valorificarea sustenabilă a resurselor existente

OBIECTIV GENERAL


II.2. Priorităţi de dezvoltare, măsuri şi direcţii de acţiune

Priorităţi de dezvoltare Prioritizarea investiţiilor este un demers important pentru administraţia publică locală, deşi implementarea proiectelor este condiţionată de disponibilitatea fondurilor de finanţare (tipuri de fonduri, perioade de accesare, condiţii de eligibilitate, etc.). Astfel, condiţionată de deschiderea liniilor de finanţare într-un anumit domeniu, administraţia publică va implementa un proiect a cărui prioritate este mai scăzută decât cea a altui proiect pentru care nu există încă linii de finanţare deschise. Cu toate acestea, Primăria Miroslava şi-a stabilit un set de priorităţi pe care le are în vedere în perioada 2014-2020:

Prioritate 1 - Dezvoltarea infrastructurii; Prioritate 2 - Dezvoltarea economică; Prioritate 3 - Dezvoltarea serviciilor publice; Prioritate 4 - Protecţia mediului.

Dezvoltarea infrastructurii este considerată prioritatea nr. 1 a comunei Miroslava întrucât completează profilul locaţiei ideale pentru atragerea investiţiilor. Comuna Miroslava dispune de poziţionare geografică favorabilă, fiind amplasată la doar câţiva km de municipiul Iaşi şi în apropiere de graniţa cu Republica Moldova şi de resurse importante (forţă de muncă, terenuri), însă este nevoie şi de îmbunătăţirea situaţiei infrastructurii (drumuri, apă, canalizare, gaz metan, electricitate).


Dezvoltarea infrastructurii este necesară nu doar pentru atragerea investitorilor şi susţinerea mediului de afaceri local, ci şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. Se urmăreşte creşterea gradului de conectare a populaţiei la utilităţi şi reducerea pierderilor cauzate de reţelele învechite. Cele mai importante modernizări au fost realizate la reţeaua de apă şi canalizare, măsurile luate în acest sens având un impact semnificativ şi asupra stării mediului. Prioritatea nr. 2 la nivelul comunei Miroslava este Dezvoltarea economică, administraţia publică locală urmând a lua măsuri pentru atragerea de noi investitori. Se vizează diversificarea economiei locale şi crearea de locuri de muncă bine remunerate pentru populaţia din comună. În acest fel, vor putea fi susţinute şi investiţiile publice din Miroslava, mediul economic contribuind la formarea unui buget local suficient de generos pentru a susţine îmbunătăţirea serviciilor publice.

Dezvoltarea serviciilor publice este considerată a fi prioritatea 3 a comunei Miroslava, aici fiind incluse educaţia, sănătatea, serviciile sociale (asistenţă şi protecţie socială), salubrizarea, siguranţa şi ordinea publică. Principalele investiţii ce trebuie realizate pentru dezvoltarea serviciilor publice ţin atât de modernizarea cât şi de dezvoltarea infrastructurii existente (unităţi educaţionale, dispensare, instituţii culturale). În cadrul serviciilor publice un rol aparte îl are salubrizarea, rezolvarea problemelor întâmpinate din acest punct de vedere fiind stringentă. Prioritatea 4 la nivelul comunei Miroslava este protecţia mediului. Pe de o parte, anumite probleme de mediu vor fi rezolvate odată cu implementarea proiectelor de investiţii în infrastructură tehnico-edilitară, însă trebuie preîntâmpinate şi problemele ce vor apărea odată cu dezvoltarea economică, creşterea populaţiei stabile, creşterea traficului rutier prin comună pe Şoseaua ocolitoare a municipiului Iaşi, etc.

1 Dezvoltarea infrastructurii

2 Dezvoltarea economică

3 Dezvoltarea serviciilor publice

4 Protecţia mediului


Planuri sectoriale de acţiune Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri Plan de măsuri

Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor locale Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol Măsura 1.4. Valorificarea potenţialului turistic Măsura 1.5. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale

Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local Proiecte - Dezvoltarea unui Parc Industrial; - Oferirea de facilităţi fiscale pentru investiţii noi, în condiţiile legislative în vigoare; - Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor; - Promovarea oportunităţilor de investiţii prin intermediul mijloacelor online (Pagina web) şi offline

(Ghid al investitorului, broşuri, pliante, etc.). Obiective: - Creşterea numărului de investitori străini

din comună - Creşterea numărului de IMM-uri - Creşterea numărului de locuri de muncă

Ţinte cheie: - Creşterea cu 10% a numărului societăţilor cu participare străină la capital; - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 15%; - Reducerea numărului de şomeri cu minim 15%; - Creşterea cu 15% a investiţiilor brute în economia locală; - Desfășurarea a minim 1 campanie de promovare a oportunităţilor de investiţii; - Realizarea unui plan de atragere a investiţiilor.

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 3.000.000 €


Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Consiliul Judeţean Iaşi - Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020; - Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România-Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local;

Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor locale Proiecte - Organizarea de campanii de informare pentru accesare de fonduri europene; - Evaluarea cererii şi ofertei de pe piaţa muncii; - Implementarea de programe de formare antreprenorială şi perfecţionare profesională; - Promovarea mărcilor locale pe plan naţional şi internaţional; - Promovarea activităţilor de servicii/mică producţie/meşteşuguri la nivel local. Obiective: - Creşterea numărului de IMM-uri; - Diversificarea activităţilor economice de la

nivel local; - Creşterea numărului de locuri de muncă.

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de întreprinderi cu cel puţin 15%; - Reducerea numărului de şomeri cu minim 15%; - Creşterea numărului de investiţii realizate prin accesarea fondurilor europene de către mediul de afaceri; - Realizarea unui studiu de evaluare a cererii şi ofertei de locuri de muncă.

Perioada de implementare: 2015-2020 Valoare estimată: 200.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Consiliul Judeţean Iaşi - Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020; - Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local;

Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol Proiecte - Dezvoltarea infrastructurii de acces spre exploataţiile agricole; - Înfiinţarea unui siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole; - Organizarea de pieţe/târguri agroalimentare de tip en-gros pentru producători; - Organizarea periodică de târguri de produse agroalimentare ecologice.


Obiective: - Valorificarea superioară a potenţialului agricol existent.

Ţinte cheie: - Creşterea producţiei agricole vegetale şi animale cu minim 15%; - Creşterea suprafeţei terenurilor agricole valorificate cu minim 10%; - Creşterea cifrei de afaceri a producătorilor agricoli locali cu minim 25%; - Înfiinţarea unui siloz agricol/centru de depozitare a produselor agricole; - Înfiinţarea/reabilitarea a minim 5 km de drumuri de exploatare agricolă.

Perioada de implementare: 2014-2018 Valoare estimată: 2.500.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi - Camera Agricolă Judeţeană Iaşi - Consiliul Judeţean Iaşi

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Bugetul local.

Măsura 1.4. Valorificarea potenţialului turistic Proiecte - Îmbunătăţirea serviciilor de informare, marketing şi promovare; - Includerea comunei Miroslava în circuite turistice regionale; - Susţinerea dezvoltării infrastructurii de cazare şi a infrastructurii de alimentaţie publică. Obiective: - Creşterea notorietăţii comunei Miroslava şi

a atractivităţii turistice a acesteia, la nivel regional şi naţional.

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de turişti cu minim 25%; - Creşterea duratei medii de cazare a turiştilor cu minim 25%; - Creşterea indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune cu minim 10%; - Creşterea capacităţii de cazare existente cu minim 5 noi unităţi de cazare.

Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 100.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Consiliul Judeţean Iaşi - Mediul de afaceri

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Programul Operaţional Sectorial Competitivitate 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 1.5. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice între autorităţile locale şi mediul de afaceri; - Promovarea parteneriatelor de tip public-privat. Obiective: - Creşterea numărului de parteneriate de tip

public-privat.

Ţinte cheie: - Minim 2 consultări publice anuale ale mediului de afaceri local; - Creşterea cu minim 10% a numărului de parteneriate de tip public-privat dintre Primăria Miroslava şi mediul de afaceri.

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 10.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Mediul de afaceri local - Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

Posibile surse de finanţare: - Bugetul local.


Sector 2 – Infrastructură Plan de măsuri Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere Proiecte - Reabilitarea şi extinderea drumurilor comunale; - Reabilitarea şi extinderea reţelei de drumuri colectoare; - Reabilitarea trotuarelor existente şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există; - Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare pluvială; - Amenajarea de piste pentru biciclişti şi de spaţii pentru parcarea bicicletelor; - Modernizarea şi extinderea sistemelor de protecţie şi siguranţă rutieră; - Îmbunătăţirea sistemelor de marcaje rutiere. Obiective: - Creşterea lungimii drumurilor comunale

modernizate; - Creşterea siguranţei rutiere.

Ţinte cheie: - Asfaltarea sau pietruirea tuturor drumurilor din comună; - Crearea unei piste de biciclete cu o lungime de minim 10 km; - Crearea a minim 2 spaţii pentru parcarea bicicletelor. Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 5.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Poliţia Rutieră - CNADNR

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare Proiecte - Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile; - Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate; - Extindere reţelei de energie electrică către terenurile nou intrate în intravilan; - Susţinerea extinderii reţelei de gaz. Obiective: - Creşterea gradului de conectare al

populaţiei la reţelele tehnico-edilitare.

Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de apă potabilă; - Creşterea cu minim 30% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de canalizare; - Creşterea cu minim 10% a numărului de gospodării conectate la reţeaua de electricitate.

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 10.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Consiliul Judeţean Iaşi - Furnizorii de utilităţi publice

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020; - Bugetul local.


Sector 3 – Educaţie şi cultură Plan de măsuri Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturale Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală

Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale Proiecte - Construirea unei noi şcoli în satul Miroslava; - Reabilitarea şi extinderea unităţilor educaţionale din comună; - Dotarea unităţilor educaţionale din comună; - Înfiinţarea şi dotarea de laboratoare şcolare; - Modernizarea şi îmbunătăţirea dotărilor laboratoarelor şcolare existente; - Modernizarea şi dotarea sălilor de gimnastică existente; - Amenajarea de terenuri de sport; - Facilitarea de parteneriate între Liceul Agricol Mihail Kogălniceanu şi mediul de afaceri. Obiective: - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a

activităţilor educaţionale; - Creşterea performanţelor şcolare.

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de săli de clasă cu minim 10 săli; - Reabilitarea unui număr de minim 2 unităţi educaţionale; - Înfiinţarea şi dotarea unui număr de minim 2 laboratoare şcolare; - Amenajarea a minim 1 sală de sport; - Reducerea numărului de absolvenţi de liceu şomeri cu minim 15%.

Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 2.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Ministerul Educaţiei Naţionale - Mediul de afaceri

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Programul Operaţional Comun Romania – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturale Proiecte - Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei; - Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Bibliotecii Publice; - Reabilitarea şi îmbunătăţirea dotărilor Așezămintelor Culturale; - Construirea de noi Așezăminte Culturale. Obiective: - Asigurarea unor condiţii optime pentru

desfăşurarea activităţilor culturale; - Îmbunătăţirea condiţiile de depozitare a fondului de carte din Biblioteca Publică; - Diversificarea activităţilor culturale.

Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 10% a numărului de vizitatori ai Muzeului Etnografic al Moldovei; - Creşterea cu minim 10% a fondului de carte din Biblioteca Publică; - Creşterea cu minim 10% a numărului de abonaţi ai Bibliotecii Publice; - Creşterea cu minim 15% a numărului de evenimente culturale anuale organizate la nivel local; - Reabilitarea a minim 1 Cămin Cultural; - Construirea unui nou Cămin Cultural.

Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 5.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava; - Instituţiile culturale;

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale Proiecte - Organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului larg; - Susţinerea înfiinţării de trupe, ansambluri, cenacluri, formaţii, etc. Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local; - Creşterea notorietăţii comunei Miroslava la

nivel naţional.

Ţinte cheie: - Creşterea cu minim 15% a numărului de evenimente culturale anuale organizate la nivel local; - Creşterea numărului de trupe, ansambluri, formaţii etc. cu minim 10%.

Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 75.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Instituţiile culturale

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.

Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală Proiecte - Reabilitarea obiectivelor cultural-religioase; - Reabilitarea/modernizarea obiectivelor cu valoare istorică; - Amenajarea de locuri de parcare în vecinătatea obiectivelor culturale. Obiective: - Conservarea patrimoniului cultural local; - Creşterea notorietăţii comunei Miroslava la

nivel naţional.

Ţinte cheie: - Minim 1 obiectiv cultural-religios reabilitat; - Minim 1 obiectiv cu valoare istorică reabilitat.

Perioada de implementare: 2018-2020 Valoare estimată: 1.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Instituţiile culturale

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.


Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Plan de măsuri Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental

Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate Proiecte - Reabilitarea unităţilor medicale de la nivel local; - Înfiinţarea de noi dispensare în satele din comună. Obiective: - Îmbunătăţirea stării de sănătate a

populaţiei; - Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor medicale.

Ţinte cheie: - Reducerea cu 5% a incidenţei bolilor frecvente; - Reabilitarea a minim 1 unitate medicală; - Înfiinţarea a minim 1 dispensar medical.

Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 200.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Mediul de afaceri - Direcţia de Sănătate Publică Iaşi - Ministerul Sănătăţii


Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale Proiecte - Înfiinţarea unui centru integrat de servicii sociale pentru sprijinirea persoanelor aflate în situaţii de

risc; - Dezvoltarea activităţilor de tip After-School; - Înfiinţarea unui club pentru persoanele vârstnice; - Construirea de locuinţe sociale. Obiective: - Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a

serviciilor sociale; - Reducerea numărului de persoane asistate

Ţinte cheie: - Reducerea cu 50% a cazurilor de abandon şcolar; - Reducerea cu 20% a cazurilor de violenţă domestică; - Reducerea cu 20% a cazurilor de abandon familial;


social. - Creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale pentru copii proveniţi din medii defavorizat cu minim cu 20%; - Construirea a minim 100 locuinţe sociale.

Perioada de implementare: 2014-2018 Valoare estimată: 1.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Serviciile Publice de Asistenţă Socială - ONG-urile care activează în domeniul

serviciilor sociale

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.

Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale Proiecte - Sprijinirea înfiinţării de întreprinderi sociale.

Obiective: - Creşterea gradului de integrare /

reintegrare profesională a persoanelor defavorizate; - Crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate.

Ţinte cheie: - Scăderea ratei şomajului în rândul persoanelor defavorizate cu minim 15%; - Înfiinţarea unui număr de minim 2 întreprinderi sociale.

Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 50.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Serviciile Publice de Asistenţă Socială - ONG-urile care activează în domeniul

serviciilor sociale

Posibile surse de finanţare - Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental Proiecte - Organizarea periodică de întâlniri şi mese rotunde cu participarea actorilor locali implicaţi în

furnizarea serviciilor sociale; - Identificarea posibilităţilor de stabilire a parteneriatelor locale pentru furnizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale; - Promovarea parteneriatelor locale de tip public-privat în domeniul social.

Obiective: - Îmbunătăţirea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale

Ţinte cheie: - Minim 2 parteneriate de tip public-privat; - Creşterea cu 20% a numărului de ONG-uri active din comună; - Creşterea cu 10% a numărului de voluntari din ONG-urile locale.

Perioada de implementare: 2017-2020 Valoare estimată: 5.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Serviciile Publice de Asistenţă Socială - Instituţiile de cult - ONG-urile care activează în domeniul

serviciilor sociale

Posibile surse de finanţare - Bugetul local.


Sector 5 – Servicii publice Plan de măsuri Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public Proiecte - Contractarea unei companii private pentru servicii de transport public; - Amenajarea staţiilor de transport în comun. Obiective: - Facilitarea transportului populaţie între

satele componente ale comunei şi între acestea şi municipiul Iaşi.

Ţinte cheie: - Minim 6 trasee de transport public; - Minim 6 staţii de transport în comun amenajate.

Perioada de implementare: 2014-2016 Valoare estimată: 20.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Mediul de afaceri


Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale Proiecte - Organizarea de consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor; - Studiu de evaluare a oportunităţii externalizării unor servicii publice; - Perfecţionarea personalului administrative; - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul

adoptării modelelor de bună practică. Obiective: - Creşterea eficienţei serviciilor publice

locale.

Ţinte cheie: - Organizarea unui număr de minim 2 consultări publice cu populaţia pe an; - 1 studiu de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor


publice; - Perfecţionarea a minim 20% din aparatul de specialitate al Primăriei.

Perioada de implementare: 2014-2020 Valoare estimată: 150.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.

Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal Proiecte - Extinderea şi modernizarea reţelei de iluminare stradală; - Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public. Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor

publice furnizate; - Creşterea siguranţei populaţiei.

Ţinte cheie: - Creşterea numărului de stâlpi de iluminare stradală cu minim 5%; - Reducerea consumului de energie electrică necesară pentru iluminarea stradală cu minim 5%.

Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 1.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Mediul de afaceri


Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine publică Proiecte - Dotarea cu sisteme de monitorizare video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată; - Îmbunătăţirea dotării serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică; - Organizarea de campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului; - Conectarea Poliţiei Locale la Sistemul Naţional de Prelucrare a Datelor cu Caracter Personal. Obiective: - Creşterea siguranţei populaţiei din comună

Ţinte cheie: - Asigurarea supravegherii video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată; - Reducerea ratei infracţionalităţii cu minim 10%; - Creşterea gradului de informare a populaţiei privind siguranţa publică.


Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 300.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Poliţia Locală


Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber Proiecte - Extinderea şi modernizarea spaţiilor verzi; - Extinderea şi modernizarea spaţiilor de joacă pentru copii; - Construirea unei baze sportive multifuncţionale; - Amenajarea unei zone de agrement complexe; - Dezvoltarea Parcului din cadrul Liceului Agricol Mihail Kogălniceanu/Înfiinţare club agrement. Obiective: - Îmbunătăţirea aspectului general al

comunei Miroslava; - Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber.

Ţinte cheie: - Asigurarea unei suprafeţe de 26 mp spaţiu verde pe cap de locuitor; - Creşterea suprafeţei spaţiilor de joacă pentru copii cu minim 30%; - Minim 2 spaţii de joacă pentru copii modern amenajate; - Creşterea numărului de echipamente de joacă pentru copii la nivel local cu minim 30%; - Creşterea numărului de turişti cu minim 30%; - 1 bază sportivă; - 1 zonă de agrement.

Perioada de implementare: 2016-2018 Valoare estimată: 2.500.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Mediul de afaceri local

Posibile surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.


Sector 6 – Mediu Plan de măsuri Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu

Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor Proiecte - Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a soluţiilor optime privind

managementul deşeurilor; - Extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor; - Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor; - Desfăşurarea de campanii de educare şi conştientizare a populaţiei cu privire la importanţa şi procedurile de colectare selectivă a deşeurilor; - Amenajarea spaţiilor publice cu pubele de gunoi; - Conştientizarea agenţilor economici cu privire la importanţa şi procedurile de colectare selectivă a deşeurilor; - Promovarea colectării selective a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.

Obiective: - Reducerea efectelor negative ale activităţilor umane asupra mediului.

Ţinte cheie: - Creşterea cu 20% a gradului de acoperire a serviciilor de salubrizare; - Minim 1 campanie de educaţie şi conştientizare a populaţiei; - Creşterea cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectată selectiv pe locuitor; - Creşterea cu minim 20% a numărului de pubele de gunoi din spaţiile publice.

Perioada de implementare: 2014-2017 Valoare estimată: 2.000.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Operatorul de salubrizare - Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi - Garda de mediu

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.


Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu Proiecte - Organizarea de campanii de ecologizare a cadrului natural; - Realizarea de acţiuni de împădurire; - Plantarea/realizarea unei perdele naturale de-a lungul şoselei de centură. Obiective: - Îmbunătăţirea calităţii mediului; - Creşterea gradului de conştientizare al

populaţiei vis-à-vis de problemele de mediu.

Ţinte cheie: - Organizarea a minim 4 acţiuni de ecologizare; - Creşterea suprafeţei împădurite din comuna Miroslava cu cel puţin 10 ha.

Perioada de implementare: 2015-2020 Valoare estimată: 100.000 € Responsabili: - Consiliul Local Miroslava - Unităţile educaţionale - Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi - Societatea civilă - Ministerul Mediului şi Pădurilor - Direcţia Silvică a Judeţului Iaşi

Posibile surse de finanţare: - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020; - Programul Operaţional Comun România – Ucraina / România - Republica Moldova 2014-2020; - Bugetul local.


Legături cros-sectoriale Legăturile care se creează între sectoarele planului de acţiuni prin interferenţa măsurilor este prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate măsurile care, prin

implementarea lor, contribuie la atingerea atât a obiectivelor sectorului din care fac parte, dar şi a obiectivelor altui sector din planul de acţiune.

S.1. S.2. S.3. S.4. S.5. S.6.

S.1. Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri M 2.1. M 2.2.

M 3.1. M 3.2. M 3.3. M 3.4.

M 4.1. M 4.2. M 4.3.

M 5.1. M 5.2. M 5.3. M 5.4. M 5.5.

M 6.1. M 6.2.

S.2. Infrastructură M 3.1. M 3.2.

M 4.1. M 4.2. M 4.3.

M 5.1. M 5.3. M 5.5.

M 6.2.

S.3. Educaţie şi cultură M 4.2. M 4.4.

M 5.2. M 5.4. M 5.5.

M 6.2.

S.4. Sănătate şi servicii sociale

M 5.2.

S.5. Servicii publice

M 6.1.

S.6. Mediu


Lista măsurilor sectoriale Sector 1 - Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri

Măsura 1.1. Atragerea investiţiilor la nivel local Măsura 1.2. Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor locale Măsura 1.3. Dezvoltarea sectorului agricol Măsura 1.4. Valorificarea potenţialului turistic Măsura 1.5. Îmbunătăţirea colaborării dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice locale

Sector 2 – Infrastructură Măsura 2.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii rutiere Măsura 2.2. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Sector 3 – Educaţie şi cultură Măsura 3.1. Dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor educaţionale Măsura 3.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile culturale Măsura 3.3. Sprijinirea activităţilor culturale Măsura 3.4. Reabilitarea clădirilor cu valoare istorică şi culturală

Sector 4 – Sănătate şi servicii sociale Măsura 4.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi serviciilor de sănătate Măsura 4.2. Dezvoltarea serviciilor sociale Măsura 4.3. Dezvoltarea economiei sociale Măsura 4.4. Dezvoltarea parteneriatelor dintre instituţiile publice, instituţiile de cult şi sectorul nonguvernamental

Sector 5 – Servicii publice Măsura 5.1. Dezvoltarea serviciilor de transport public Măsura 5.2. Îmbunătăţirea managementului serviciilor administraţiei publice locale Măsura 5.3. Modernizarea şi extinderea iluminatului stradal Măsura 5.4. Îmbunătăţirea serviciilor de siguranţă şi ordine public Măsura 5.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber

Sector 6 – Mediu Măsura 6.1. Dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al deşeurilor Măsura 6.2. Intervenţii pentru îmbunătăţirea factorilor de mediu


II.3. Portofoliu de proiecte

În urma procesului de consultare publică au fost selectate proiectele prioritare pentru dezvoltarea comunei Miroslava. Selectarea acestor proiecte s-a realizat în funcţie de următoarele criterii: contribuţia la dezvoltarea economică a comunei, contribuţia la

creşterea nivelului de trai, contribuţia la menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu și intensitatea problemei. Astfel, portofoliul de proiecte prioritare ale comunei Miroslava este format din următoarele investiţii:

1. Dezvoltarea unui parc industrial

2. Reabilitarea şi extinderea drumurilor comunale

3. Modernizarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare

4. Extinderea reţelei de energie electrică la terenurile nou intrate în intravilan

5. Construirea unei noi şcoli în satul Miroslava

6. Construirea de locuinţe sociale pentru tineri

7. Construirea unei baze sportive multifuncţionale

8. Modernizarea structurilor şi proceselor autorităţilor şi instituţiilor publice locale pentru oferirea de servicii publice de calitate

9. Sprjinirea eficienţei energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice

10. Sprjinirea eficienţei energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică - iluminat public


1. DEZVOLTAREA UNUI PARC INDUSTRIAL Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri prin valorificarea potenţialului deţinut

Obiective specifice

- Dezvoltarea structurilor locale de sprijin a afacerilor; - Creşterea atractivităţii economice a comunei Miroslava; - Creșterea numărului de întreprinderi active de la nivel local; - Crearea de noi locuri de muncă.

Problema identificată şi necesitatea intervenţiei

Comuna Miroslava este una dintre cele mai dezvoltate și cele mai atractive comune din punct de vedere economic din Zona Metropolitană Iași și chiar din întreg judeţul Iași. Conform Primăriei Miroslava, în anul 2012 în comuna Miroslava își aveau sediul social 599 de firme. Din acestea, aproximativ 39,4% erau active din punct de vedere economic, înregistrând cifră de afaceri. Potenţialul de dezvoltare economică al comunei Miroslava este, însă, mult mai ridicat, nivelul actual nereușind să acopere necesităţile populaţiei. Apropierea de municipiul Iași, accesul facil la infrastructura de acces, poziţionarea în vecinătatea graniţei României cu Republica Moldova reprezintă avantaje care trebuie fructificate în vederea creșterii numărului de întreprinderi active, creșterii numărului de locuri de muncă, reducerii șomajului, creșterii veniturilor bugetului local, etc. Potrivit Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale, lipsa locurilor de muncă reprezintă cea mai stringentă problemă a populaţiei la nivel local, pe o scală de la -3 (necesitate minimă), la +3 (necesitate maximă), necesitatea îmbunătăţirii situaţiei locurilor de muncă din Miroslava fiind evaluată cu +2,9.

Modalitatea de rezolvare a problemelor

În prezent, comuna Miroslava are o zonă de dezvoltare economică situată în apropiere de SC Antibiotice SA, în lunca Bahluiului. Se recomanda începerea demersurilor pentru crearea unui Parc Industrial în această zonă, cu atât mai mult cu cât o parte semnificativă din terenul din zonă se află în proprietatea Primăriei Miroslava.

Grupuri ţintă

- Potenţialii investitori; - Mediul de afaceri local; - Populaţia din comuna Miroslava; - Administraţia publică locală.


1. DEZVOLTAREA UNUI PARC INDUSTRIAL

Activităţi principale

- Înfiinţare societate; - Delimitarea şi împrejmuire terenului necesar; - Lotizarea terenului; - Extinderea reţelelor de utilităţi; - Amenajarea infrastructurii de acces; - Amenajarea căilor interne de circulaţie; - Amenajarea de spaţii de parcare; - Promovarea oportunităţilor oferite de Parcul Industrial.

Rezultate aşteptate - 1 parc industrial cu o suprafaţă minimă de 140 ha; - Minim 200 locuri de muncă create; - Minim 1 investitor din zonă.

Buget estimat 1.000.000 € Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 50%.

Surse de finanţare

- Programul Operaţional Regional 2014-2020; Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii;

- Parteneriat Public - Privat; - Bugetul local.

Posibili parteneri - Mediul de afaceri local; - Consiliul Judeţean Iași.

Perioada de implementare 2014 - 2016

Sustenabilitate

Implementarea acestui proiect nu presupune creșterea cheltuielilor anuale ale bugetului local. Din contra, întreţinerea Parcului va fi asigurată prin contractele de închiriere, implementarea proiectului ducând la creșterea veniturilor comunei Miroslava.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale

EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii. Priorităţi: - creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și

inovare; - creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de

vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; - creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a


1. DEZVOLTAREA UNUI PARC INDUSTRIAL ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

La nivelul Strategiei Europa 2020, a fost propus ca și instrument de lucru: iniţiativa O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 3: Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale. Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020. Prioritatea 3: Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale; Obiectiv specific 1: Sprijinirea inovării şi competitivităţii mediului economic, promovarea rezultatelor obţinute; Obiectivul specific 6: Dezvoltarea zonelor rurale.

Coerenţa cu strategia de dezvoltare a judeţului Iași

Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 2 – Consolidarea economiei județului Iași. Măsura 2.1.: Sprijinirea mediului de afaceri cu prioritate în domeniile economice prioritare. Măsura 2.3.: Promovarea susţinută a judeţului ca locaţie de afaceri, la nivel naţional şi internaţional.

Documente necesare - Studiu de fezabilitate - Studiu al impactului asupra mediului - Cerere de finanţare


2. REABILITAREA ŞI EXTINDEREA DRUMURILOR COMUNALE

Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii comunei Miroslava prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe.

Obiective specifice

- Creşterea gradului de modernizare a drumurilor comunale cu minim 30%; - Îmbunătăţirea aspectului general al comunei Miroslava; - Creşterea atractivităţii comunei Miroslava pentru desfăşurarea activităţilor

economice; - Reducerea timpului de deplasare rutieră prin evitarea traversării zonelor urbane; - Creşterea siguranţei rutiere; - Reducerea poluării rutiere din comuna Miroslava.


Starea proastă a infrastructurii rutiere este una din problemele stringente ale comunei Miroslava, având consecinţe majore atât de ordin economic, cât şi de ordin social sau chiar estetic. Potrivit Primăriei Comunei Miroslava, lungimea totală a drumurilor publice de la nivel local este de 247,3 km, din care 50,5% reprezintă drumuri de pământ (125 km), 22,6% drumuri pietruite (56 km), iar 26,8% drumuri asfaltate (66,3 km). Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile actuale ale comunei Miroslava. Pe o scală de la 1 la 10 (1 însemnând prioritate minimă, iar 10 prioritate maximă), infrastructura și echiparea edilitară a fost evaluată cu 5,1 puncte. Presiunea extinderii infrastructurii rutiere este cu atât mai mare la nivelul comunei Miroslava creșterea permanentă a numărului de locuitori și a numărului de locuinţe presupune și o creștere a necesităţii de drumuri noi.


Proiectul propune lucrări ample de reabilitare şi extindere a infrastructurii de drumuri, odată cu reabilitarea şi extinderea reţelelor edilitare din corpul drumului. Având în vedere că necesitatea extinderii reţelei rutiere este periodică, într-o primă etapă este vizată asfaltarea drumurilor existente.

Grupuri ţintă - Populaţia comunei Miroslava - Mediul de afaceri din comună - Potenţialii investitori


2. REABILITAREA ŞI EXTINDEREA DRUMURILOR COMUNALE - Instituţiile publice din comună;


Etapa I - Modernizare prin asfaltare drumuri de interes local în lungime de 8 km. Sunt incluse și rigole și șanţuri pereate, podeţe subtraversare D1000, amenajări intersecţii străzi, semnalizare și marcaje. Distribuţia pe sate este următoarea:

- sat Miroslava – 3,560 km; - sat Valea Adânca – 1,471 km; - sat Ciurbești – 0,831 km; - sat Horpaz – 2,144 km.

Etapa II - Modernizare străzi și drumuri locale pe o lungime de 45,014 km. Sunt incluse și rigole și șanţuri pereate (36392 m), 149 podeţe subtraversare D1000, 9 podeţe tip P2, 85 amenajări intersecţii străzi, semnalizare și marcaje. Distribuţia pe sate este următoarea:

- sat Brătuleni – 1,213 km - sat Uricani – 4,240 km - sat Găureni – 0,759 km - sat Miroslava și sat Balciu – 8,140 km - sat Valea Adânca – 9,066 km - sat Proselnici – 3,806 km - sat Ciurbești – 4,868 km - sat Cornești – 2,963 km - sat Dancaș – 3,170 km - sat Horpaz – 1,904 km - sat Vorovești – 4,885 km

Etapa III - Modernizare prin pietruire drumuri de interes local în lungime de 20 km.

Rezultate aşteptate - 20 km de drum pietruiţi; - 53 km de drum modernizaţi.

Buget estimat 15.000.000 € Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional 2014-2020; Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea


2. REABILITAREA ŞI EXTINDEREA DRUMURILOR COMUNALE infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală;

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Fonduri guvernamentale; - Bugetul local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Iași - Ministerul Transporturilor

Perioada de implementare

2014 - 2019: Etapa I – 2014 Etapa II – 2014-2019 Etapa III - 2015

Sustenabilitate

După ce vor fi modernizate, drumurile nu vor necesita fonduri suplimentare pentru întreţinere faţă de situaţia dinainte de modernizare. Cheltuielile pentru activităţile de reparare periodică vor fi nule în perioada pentru care se va solicita garanţie de la constructor.


Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020: Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale în dezvoltarea infrastructurii de transport. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020. Obiective: • ca obiectiv specific în domeniul infrastructurii, creșterea gradului de

accesibilitate a regiunilor prin îmbunătăţirea mobilităţii regionale și asigurarea serviciilor esenţiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă;

• ca Prioritate de dezvoltare (3): Dezvoltarea infrastructurii de importanţă regională și locală care, prin activităţi precum reabilitarea, modernizarea, extinderea reţelei stradale locale, dezvoltarea reţelelor de utilităţi publice, facilitarea accesului populaţiei la locuinţe, managementul integrat al deșeurilor și construcţia de staţii de epurare sau retehnologizarea acestora, vor contribui la confortul cetăţenilor dar și la atragerea de noi investiţii.

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 2:


2. REABILITAREA ŞI EXTINDEREA DRUMURILOR COMUNALE dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Obiective: • Dezvoltarea unei reţele de transport eficientă și diversificată capabilă să

asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri; Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilităţi publice a localităţilor urbane și rurale.


Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea infrastructurii, conectivităţii şi accesibilităţii Măsura 1.1: Îmbunătăţirea accesibilităţii prin investiţii în infrastructura rutieră.

Documente necesare

- Studii de fezabilitate - Studiu al impactului asupra mediului - Studiu de trafic - Proiect tehnic - Cerere de finanţare


3. MODERNIZAREA ŞI EXTINDEREA REŢELEI DE APĂ ŞI CANALIZARE

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la infrastructură tehnico-edilitară modernă.

Obiective specifice

- Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea activităţilor economice;

- Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de apă potabilă; - Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de canalizare.


Accesibilitatea ridicată la infrastructura de apă și canalizare este importantă nu doar pentru populaţia din comună, ci și pentru mediul de afaceri existent sau potenţial. În prezent aproximativ jumătate din gospodării sunt racordate la reţeaua de apă și canalizare, din cauza acestui procent scăzut apărând și o serie de probleme de mediu (spre exemplu, starea necorespunzătoare a foselor septice, poluarea cauzate de latrine, etc.). Conform Sondajului de opinie realizat în rândul reprezentanţilor administraţiei publice locale Infrastructura şi echiparea edilitară reprezintă una dintre priorităţile actuale ale comunei Miroslava. Gradul de acoperire cu reţeaua de apă și reţeaua de canalizare sunt câteva aspecte de care populaţia este cel mai nemulţumită.


Proiectul de faţă propune extinderea reţelelor de apă şi canalizare în noile zone rezidenţiale sau în satele care nu beneficiază în prezent de aceste reţele tehnic0-edilitare.

Grupuri ţintă

- Populaţia comunei Miroslava; - Mediul de afaceri din comună; - Potenţialii investitori; - Instituţiile publice din comună.


- Extindere reţea de apă potabilă pe o lungime totală de 34,612 km, din care: 8,055 km în satul Ciurbești 14,278 km în satele Găureni, Uricani și Valea Ursului 9,60 km în satele Vorovești și Brătuleni 2,679 km în satul Dancaș

- Extindere reţea de canalizare pe o lungime totală de 42,375 km, din care: 6,495 km în satul Miroslava 16,58 km în satele Horpaz și Valea Adâncă



3,15 în satul Uricani 5,44 km în satele Vorovești și Brătuleni 2,85 km în satul Miroslava (zona de nord) și Găureni 0,700 km în satul Valea Ursului 7,16 km în satele Proselnici, Cornești și Dancaș

- Construire staţii de pompare în următoarele localităţi: 1 staţie în satul Ciurbești 2 staţii în satul Miroslava 2 staţii în satele Horpaz și Valea Adâncă 1 staţie în satul Uricani 2 staţii în satele Vorovești și Brătuleni 3 staţii în satul Miroslava (zona de nord) și Găureni 1 staţie în satul Valea Ursului 2 staţii în satele Proselnici, Cornești și Dancaș

Rezultate aşteptate - 34,612 km reţea de apă; - 42,375 km reţea de canalizare; - 14 staţii de pompare.

Buget estimat 8.600.000 € Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Măsura 7: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;

- Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020; Axa prioritară 4: Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

- Fonduri guvernamentale; - Bugetul local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Iași - Asociaţia Zona Metropolitană Iași - Furnizorii de utilităţi publice




Sustenabilitate Extinderea reţelelor de utilităţi implică o creştere a numărului de utilizatori, însemnând şi o creştere a veniturilor furnizorilor.


Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României. Obiectiv specific: Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020. Obiective: • ca obiectiv specific în domeniul infrastructurii, creșterea gradului de



Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 2: dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Obiective: • Dezvoltarea unei reţele de transport eficientă și diversificată capabilă să





Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea infrastructurii, conectivităţii şi accesibilităţii Măsura 1.3: Modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare şi a mediului construit.

Documente necesare

- Studii de fezabilitate - Studiu al impactului asupra mediului - Proiect tehnic - Cerere de finanţare


4. EXTINDEREA REŢELEI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA TERENURILE NOU INTRATE ÎN INTRAVILAN

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei prin asigurarea accesului permanent la infrastructură tehnico-edilitară modernă

Obiective specifice - Furnizarea utilităţilor de bază la parametrii optimi pentru desfăşurarea

activităţilor economice; - Creșterea gradului de conectare al populaţiei la reţeaua de electricitate.


Potrivit Rezultatelor preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011, 90,7% din locuinţele din comuna Miroslava erau conectate la reţeaua de electricitate. Principalele probleme legate de reţeaua de furnizare a energiei electrice ţin de suprasolicitarea reţelei în anumite zone. Presiunea pe autorităţile publice locale de extindere a reţelei de energie electrică la noile terenuri intrate în intravilan este cu atât mai mare cu cât Miroslava a cunoscut o dezvoltare rezidenţială extraordinară în ultimii ani.


Acest proiect propune creșterea gradului de conectare a gospodăriilor la reţeaua de curent electric prin extinderea acesteia în zonele în care aceasta nu este în prezent.

Grupuri ţintă

- Populaţia comunei Miroslava; - Mediul de afaceri din comună; - Potenţialii investitori; - Instituţiile publice din comună.

Activităţi principale - Achiziţionare generatoare curent electric; - Montarea generatoarelor.

Rezultate aşteptate - Minim 2 generatoare achiziţionate și montate.

Buget estimat 200.000 €

Surse de finanţare

- Programul Operaţional Regional 2014-2020; Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile; Prioritatea de investiţii 4.1; Sprjinirea eficienţei energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuinţelor;

- Bugetul local.

Posibili parteneri - Furnizorul de energie electrică; - Mediul de afaceri.

Perioada de implementare 2016

Sustenabilitate Ulterior realizării investiției, de întreținerea acesteia se va ocupa furnizorul de energie


4. EXTINDEREA REŢELEI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA TERENURILE NOU INTRATE ÎN INTRAVILAN electrică din teritoriu.


Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020. Obiective: • ca obiectiv specific în domeniul infrastructurii, creșterea gradului de



Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 2: dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Obiective: • Dezvoltarea unei reţele de transport eficientă și diversificată capabilă să



Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea infrastructurii, conectivităţii şi accesibilităţii Măsura 1.3: Modernizarea şi extinderea infrastructurii edilitare şi a mediului construit.

Documente necesare

- Studii de fezabilitate - Studiu al impactului asupra mediului - Proiect tehnic - Cerere de finanţare


5. CONSTRUIREA UNEI NOI ŞCOLI ÎN SATUL MIROSLAVA

Scopul proiectului Îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii educaţionale din comuna Miroslava

Obiective specifice - Creșterea capacităţii unităţilor educaţionale de la nivel local; - Creșterea numărului de săli de clasă; - Creșterea numărului de laboratoare școlare.


În comuna Miroslava funcţionează 4 şcoli coordonatoare care gestionează activitatea desfăşurată în şcolile şi grădiniţele arondate. În ultimii ani, însă, creșterea numărului de tineri a exercitat o presiune semnificativă pe infrastructura școlară, elevii fiind nevoiţi să înveţe în 2 sau chiar 3 schimburi. Structura populaţiei pe grupe de vârstă relevă, de asemenea, o pondere ridicată a populaţiei tinere (0-14 ani), care reprezintă aproximativ 21,1% din totalul populaţiei stabile a comunei. Gradul de îmbătrânire al populaţiei în anul 2012 este de 509,7‰, aproape jumătate faţă de nivelul înregistrat la nivel naţional (1018,2‰).


Ţinând cont de situaţia existentă și de posibilitatea ca numărul elevilor să crească în perioada următoare, se impune construirea unei noi școli în Satul Miroslava și dotarea corespunzătoare a acesteia.

Grupuri ţintă - Populaţia şcolară a comunei Miroslava; - Cadrele didactice din comuna Miroslava;

Activităţi principale - Construirea unui corp nou cu o suprafaţă de minim 640 mp și 6 săli de clasă; - Dotarea cu mobilier; - Dotarea cu echipamente şi aparatură specifică.

Rezultate aşteptate - 1 corp nou pentru desfășurarea activităţilor educaţionale; - Dotări și echipamente moderne.

Buget estimat 400.000 € Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Măsura 7: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale;

- Programul Operaţional Regional 2014-2020; Axa prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale;

- Bugetul local.



Posibili parteneri - Ministerul Educaţiei Naţionale - Mediul de afaceri - Unităţile educaţionale


Sustenabilitate

Ulterior finalizării investiţiei, costurile întreţinerii vor fi suportate de Consiliul Local Miroslava. Proiectul nu va presupune creşterea cheltuielilor cu serviciile de învăţământ ci, dimpotrivă, va contribui la reducerea cheltuielilor cu încălzirea faţă de situaţia actuală, prin îmbunătăţirea sistemelor de izolaţie şi încălzire.


Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 1: îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. Acest obiectiv este în concordanţă şi cu o serie de strategii sectoriale de la nivel naţional:



Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii Educaţionale Cadrul strategic pentru educaţia terţiară Strategia naţională pentru învăţare pe tot parcursul vieţii.


Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 3: Creşterea calităţii vieţii şi protecţia mediului înconjurător Măsura 3.2: Dezvoltarea serviciilor publice şi creşterea accesului populaţiei la acestea.

Documente necesare

- Cerere Finanţare - Documente statutare - Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) - Studiu Fezabilitate - Proiect execuţie - Autorizaţie construcţie - Raport – evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


6. CONSTRUIREA DE LOCUINŢE SOCIALE PENTRU TINERI

Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii vieţii tinerilor din comuna Miroslava

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a tinerilor specialişti; - Creşterea fondului de locuinţe din comuna Miroslava cu 1,5%; - Reducerea numărului de emigrări din comuna Miroslava.


Conform Primăriei Miroslava, în prezent există 5100 locuinţe la nivel local, la o locuinţă revenind în medie 3 persoane. Una din problemele identificate în cadrul consultărilor publice este numărul ridicat de persoane care au solicitat primirea unei locuinţe sociale. În prezent, numărul de locuinţe sociale din comuna Miroslava este limitat, una dintre cele mai defavorizate categorii de populaţie fiind tinerii.


În vederea rezolvării problemei locuinţei pentru o parte din tinerii din comună acest proiect propune construirea unui bloc de locuinţe sociale, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

Grupuri ţintă - Populaţia comunei Miroslava; - Mediul de afaceri.

Activităţi principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului; - Delimitarea terenului în suprafaţă de 6000 mp; - Construcţia unui număr de 4 blocuri, cu o arie construită de 1037,20 mp.

Rezultate aşteptate - 150 locuinţe sociale construite.

Buget estimat

2.300.000 € Printr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizarea terenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale. Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de stat şi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.

Surse de finanţare

- Programul Operaţional Regional 2014-2020; Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale;

- Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; Măsura 7: Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale; Prioritatea 6: Promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei şi a dezvoltării economice în zonele rurale;


6. CONSTRUIREA DE LOCUINŢE SOCIALE PENTRU TINERI - Fonduri guvernamentale, Programul de construcţii locuinţe pentru tineri,

destinate închirierii; - Bugetul local.

Posibili parteneri - Agenţia Naţională pentru Locuinţe - Mediul de afaceri local


Sustenabilitate Ulterior finalizării investiţiei, întreţinerea acesteia va intra în responsabilitatea beneficiarilor.


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 – Obiectiv general: Crearea unei societăţi bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarităţii între generaţii şi în interiorul lor şi asigurarea creşterii calităţii vieţii cetăţenilor ca o condiţie a bunăstării individuale durabile. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Asigurarea accesului la condiții de locuire sigure și sănătoase pentru persoanele care nu își pot achiziționa locuințe pe piața libera. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naţionale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 1: îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale.


6. CONSTRUIREA DE LOCUINŢE SOCIALE PENTRU TINERI Strategia Naţională pentru Reducere a Sărăciei 2014-2020



Documente necesare

- Cerere Finanţare - Studiu Fezabilitate - Proiect execuţie - Autorizaţie construcţie - Raport – evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


7. CONSTRUIREA UNEI BAZE SPORTIVE MULTIFUNCŢIONALE

Scopul proiectului Încurajarea desfăşurării de activităţi sportive prin oferirea unor condiţii optime pentru antrenamente şi competiţii.

Obiective specifice

- Îmbunătăţirea condiţiilor pentru desfăşurarea activităţilor sportive; - Creşterea numărului de competiţii sportive organizate la nivelul comunei

Miroslava; - Creşterea cu 15% a numărului de turişti sosiţi; - Creşterea cu minim 15% a duratei medii de şedere a turiştilor în comuna

Miroslava; - Crearea de noi locuri de muncă.


Între deficienţele importante ale comunei Miroslava se numără și lipsa diversităţii posibilităţilor de petrecere a timpului liber și lipsa infrastructurii pentru activităţi sportive. Deși în ultimii ani administraţia publică locală a adus îmbunătăţiri stadionului din comună, acesta este insuficient pentru a deservi cererea ridicată pentru practicarea unei game variate de sporturi. Aceste este un dezavantaj nu doar pentru locuitorii comunei – aceștia optând pentru infrastructura specifică din municipiul Iași – ci și pentru turiști. Nu întâmplător durata medie de ședere a turiștilor în structurile de primire turistică din comuna Miroslava este de doar 1,6 zile, cu mult sub nivelul înregistrat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.


Pentru diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber o soluţie este înfiinţarea unei baze sportive multifuncţionale. Această facilitate este importantă atât pentru turişti, cât şi pentru locuitorii comunei. Un astfel de centru ar dezvolta mai multe categorii de servicii complementare activităţii de turism şi ar creşte cererea turistică.

Grupuri ţintă

- Populaţia comunei Miroslava; - Turiștii; - Mediul de afaceri din comună; - Potenţialii investitori.


- Pregătirea terenului pentru construirea bazei sportive; - Construirea bazei sportive cu următoarele caracteristici tehnice:

2 terenuri de fotbal cu dimensiunile de 105x68m 2 terenuri tenis de câmp tribuna 421 locuri


7. CONSTRUIREA UNEI BAZE SPORTIVE MULTIFUNCŢIONALE

vestiare gard perimetral gard de 6m în spatele porţilor parcări iluminat pentru jocul în nocturnă

- Amenajarea şi dotarea bazei sportive cu mobilier şi aparatură specifice.

Rezultate aşteptate - 1 bază sportivă construită; - Minim 5 locuri de muncă create.

Buget estimat 400.000 € Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2% .

Surse de finanţare - Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020; - Programul Operaţional Regional 2014-2020; - Bugetul local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Iași - Mediul de afaceri


Sustenabilitate

Sustenabilitatea financiară a bazei sportive poate fi asigurată prin resurse proprii, proiectul fiind unul generator de venit. În aceste condiţii, locurile de muncă create se vor menţine şi ulterior finalizării finanţării nerambursabile. Prin generarea de profit, baza sportivă poate reprezenta o sursă pentru viitoarele investiţii din comună.


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Creșterea speranței de viața și a speranței de viața sănătoasă prin dezvoltarea serviciilor de sănătate de calitate, precum și a campaniilor de informare și a programelor naționale de promovare a activităților sportive și a alimentației echilibrate.



Documente necesare - Cerere finanţare - Plan Urbanistic Zonal (PUZ)


7. CONSTRUIREA UNEI BAZE SPORTIVE MULTIFUNCŢIONALE - Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului - Proiect execuţie - Autorizaţie construcţie - Documentaţia tehnico-economice - Raport – evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


8. MODERNIZAREA STRUCTURILOR ŞI PROCESELOR AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PUBLICE LOCALE PENTRU OFERIREA DE SERVICII PUBLICE DE CALITATE

Scopul proiectului Identificarea şi implementarea de măsuri de îmbunătăţire a proceselor interne şi a procedurilor de lucru pentru eficientizarea gestionării furnizării serviciilor publice.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea metodelor de informare publică şi de interacţiune a administraţiei

publice din comuna Miroslava cu cetăţenii oraşului; - Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale.


Obiectivul principal al Primăriei comunei Miroslava este de a informa actorii locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Problematica identificată este legată în primul rând de nevoia sectorului privat de a avea o administraţie locală eficientă şi modernă, de exigenţa tot mai crescută a cetăţenilor faţă de calitatea serviciilor publice, precum şi de necesitatea alinierii la modelele de bună practică europene.


Modernizarea administraţiei constituie un element de competitivitate, un factor dinamizator pentru procesele economice şi sociale locale.

Grupuri ţintă - Primăria Comunei Miroslava; - Locuitorii comunei Miroslava; - Agenţii economici.


- Evaluarea proceselor şi procedurilor de lucru interne utilizate şi simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor şi creşterea eficienţei acestora;

- Dezvoltarea sistemelor interne şi a mecanismelor de management a performanţei, de monitorizare şi evaluare a gestionării serviciilor publice;

- Utilizarea instrumentelor TIC; - Maparea şi informatizarea resurselor publice gestionate de Servicii; - Implementarea sistemelor de management şi control în cadrul Primăriei.

Rezultate aşteptate

- Creşterea transparenţei decizionale din cadrul Primăriei Miroslava; - Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală; - Reducerea timpului de prelucrare a documentelor şi eliminarea timpilor de

aşteptare; - Îmbunătăţirea organizării şi controlului documentelor şi informaţiilor; - Creşterea eficienţei şi transparenţei în relaţia cu cetăţenii, autorităţile

administraţiei publice centrale, mediul de afaceri, etc. Buget estimat - 600.000 €


8. MODERNIZAREA STRUCTURILOR ŞI PROCESELOR AUTORITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PUBLICE LOCALE PENTRU OFERIREA DE SERVICII PUBLICE DE CALITATE

- Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile.

Surse de finanţare

- Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020; Axa Prioritară 1 – Structuri eficiente la nivelul tuturor palierelor administrative şi judiciare; Obiectiv specific 2.1 – Oferirea de servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi mediul de afaceri la nivel local.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Iaşi. Perioada de implementare 2015 - 2020

Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local.


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea procesului de reformă în administraţia publică şi reducerea substanţială a decalajelor faţă de nivelul mediu de performanţă al administraţiei centrale şi locale şi al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Acest obiectiv este în concordanţă şi cu strategia sectorială 22 de la nivel naţional pentru perioada 2014 - 2020: Strategia privind întărirea capacităţii administrative.


Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 3: Creşterea calităţii vieţii şi protecţia mediului înconjurător; Măsura 3.2: Dezvoltarea serviciilor publice şi creşterea accesului populaţiei la acestea.

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate.


9. SPRIJINIREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN INFRASTRUCTURA PUBLICĂ, INCLUSIV CLĂDIRI PUBLICE

Scopul proiectului Satisfacerea imediată şi pe termen lung a cererii de energie electrică şi termică la nivelul comunei Miroslava, la un preţ cât mai scăzut, în condiţii de calitate şi siguranţă, cu limitarea impactului instalaţiilor energetice asupra mediului.

Obiective specifice

- Reducerea consumului de energie electrică în instituţiile publice din comuna Miroslava;

- Protecţia mediului prin utilizarea unor surse de energie verde în cadrul unităţilor educaţionale;

- Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de energie electrică.


Creşterea continuă a necesarului de energie electrică şi termică de la nivel local, precum şi performanţa energetică destul de scăzută a clădirilor publice impun găsirea de soluţii alternative pentru eficientizarea consumului de energie.


În acest context se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Grupuri ţintă - Autorităţile şi instituţiile publice de la nivel local.


- Reabilitarea termică a anvelopei clădirilor; - Modernizarea sistemului de încălzire, a ventilării și climatizării; - Promovarea folosirii unor surse regenerabile de energie pentru asigurarea

necesarului de energie termică pentru încălzire și apei calde de consum; - Implementarea sistemelor de management energetic având ca scop

imbunătăţirea eficienţei energetice și monitorizarea consumurilor de energie.

Rezultate aşteptate - Îmbunătăţirea izolaţiei termice a anvelopei clădirilor; - Reabilitarea și modernizarea instalaţiilor pentru prepararea și transportul



agentului termic, apei calde menajere și a sistemelor de ventilare și climatizare; - Utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de

energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; - Implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor

energetice: achiziţionarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei electrice;

- Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată și durată mare de viaţă.

Buget estimat - 1.000.000 €

Surse de finanţare - Programul Operaţional Regional 2014 – 2020; Axa prioritară 3: Sprijinirea creşterii

eficienţei energetice în clădirile publice.

Posibili parteneri - Consiliul Judeţean Iaşi; - Instituţiile publice locale.


Sustenabilitate

Ulterior finalizării investiţiei, costurile întreţinerii vor fi suportate de Consiliul Local Miroslava. Proiectul va contribui la reducerea cheltuielilor pentru utilităţile publice faţă de situaţia actuală, prin îmbunătăţirea sistemelor de furnizare a energiei electrice, şi a sistemelor de izolaţie şi încălzire.


Strategia EUROPA 2020. Iniţiativa „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficienţa energetică; Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice; îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ „Schimbări climatice şi energie din surse regenerabile” şi la nivel internaţional în urma adoptării unui nou acord global în domeniu; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile.



Strategia de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 – 2020. Obiectivul specific 1 al Priorităţii 4: Promovarea eficienţei energetice; Măsura 1.1: Creşterea eficienţei energetice a instituţiilor publice, gospodăriilor şi firmelor. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 4: Promovarea eficienţei energetice. Măsura 4.1.1 : Creşterea eficienţei energetice a instituţiilor publice, gospodăriilor şi firmelor. Acest obiectiv este în concordanţă şi cu strategia sectorială 17 de la nivel naţional pentru perioada 2014 - 2020: Strategia Energetică a Românei 2007 – 2020.


Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea infrastructurii, conectivităţii şi accesibilităţii; Măsura 1.3: Modernizarea şi extinderea intrastructurii edilitare şi a mediului construit.

Documente necesare

- Cerere finanţare; - Studiu fezabilitate; - Studiu potenţial energetic surse alternative; - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


10. SPRIJINIREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN INFRASTRUCTURA PUBLICĂ – ILUMINAT PUBLIC

Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii populaţiei comunei Miroslava prin asigurarea accesului permanent la infrastructura tehnico-edilitară.

Obiective specifice

- Creşterea gradului de acces al populaţiei la reţeaua de iluminat public; - Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice furnizate; - Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public; - Creşterea siguranţei populaţiei.


Existenţa reţelei de iluminat public este un indicator al calităţii vieţii, având un rol important în ceea ce priveşte siguranţa populaţiei locale. Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al comunei. Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în comuna Miroslava, impunându-se implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie.


Proiectul propune modernizarea şi extinderea reţelei de iluminat public la nivelul comunei Miroslava. Practic, se doreşte înlocuirea sistemelor de iluminat public cu incandescenţă cu iluminat public prin utilizarea unor lămpi cu eficienţă energetică ridicată, durată mare de viaţă şi asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalaţiilor electrice – stâlpi, reţele, achiziţionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public.

Grupuri ţintă - Locuitorii comunei Miroslava.


- Proiect pentru reabilitarea reţelei electrice de iluminat public; - Reabilitarea şi Extinderea reţelei de iluminat stradal; - Începerea demersurilor pentru obţinerea de energie alternativă: energie

eoliană, solară şi biocombustibil – în parteneriat cu structuri private.

Rezultate aşteptate - Reţea de iluminat modernă; - Mărirea gradului de confort din punct de vedere al iluminatului public; - Economie in ceea ce priveşte consumul de energie.

Buget estimat - 1.000.000 €

Surse de finanţare

- Programul Operaţional Regional 2014-2020 Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile - Prioritate de investiţii 4.1 Sprijinirea eficienţei energetice și utilizarea energiei regenerabile in infrastructura publică, inclusiv clădiri publice și în sectorul locuinţelor.


10. SPRIJINIREA EFICIENŢEI ENERGETICE ŞI UTILIZAREA ENERGIEI REGENERABILE ÎN INFRASTRUCTURA PUBLICĂ – ILUMINAT PUBLIC

Posibili parteneri - Consiliul Local Miroslava; - Consiliul Judeţean Iaşi; - Furnizorul de energie electrică.


Sustenabilitate Ulterior finalizării investiţiei, costurile întreţinerii vor fi suportate de Consiliul Local Miroslava. Proiectul va contribui la reducerea cheltuielilor pentru iluminatul public faţă de situaţia actuală, prin utilizarea surselor de energie regenerabilă.


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2030. Obiectiv naţional: Alinierea la performanţele medii ale UE privind indicatorii energetici şi de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în concordanţă cu acordurile internaţionale şi comunitare existente şi implementarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 4: Promovarea eficienţei energetice. Acest obiectiv este în concordanţă şi cu strategia sectorială 17 de la nivel naţional pentru perioada 2014 - 2020: Strategia Energetică a Românei 2007 – 2020.


Strategia de dezvoltare socio-economică a judeţului Iași pentru perioada 2014 - 2020. Obiectiv strategic 1: Îmbunătăţirea infrastructurii, conectivităţii şi accesibilităţii; Măsura 1.3: Modernizarea şi extinderea intrastructurii edilitare şi a mediului construit.

Documente necesare

- Cerere finanţare; - Studiu fezabilitate; - Studiu potenţial energetic surse alternative; - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


II.4. Surse de finanţare a proiectelor de dezvoltare

Finanţarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea economică a comunei Miroslava poate avea drept sursă bugetul propriu, fondurile nerambursabile guvernamentale şi/sau europene sau fondurile rambursabile (din categoria creditelor). La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecare dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje. Surse de finanţare nerambursabilă Fondurile structurale şi de coeziune sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţioneazăpentru realizarea obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea Programelor Operaţionale,

pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creşterea economică a statelor membre ale Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităţilor dintre regiuni. Ele nu acţionează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuţii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanţate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară şi contribuţia financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri. Instrumentele financiare cunoscute ca Fonduri Structurale sunt Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE) şi Fondul de Coeziune (FC), la care se adaugă Fondul


European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), ca acţiuni complementare. Aceste instrumente sunt aplicate prin intermediul programelor operaţionale şi sectoriale disponibile pentru o anumită perioadă de programare. Perioada de programare curentă este 2014-2020. În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde € în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106 milioane € din Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane €. Fondul Social European (FSE) este principalul instrument prin care Europa susţine crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obţină locuri de muncă mai bune și asigură oportunităţi profesionale mai echitabile pentru toţi cetăţenii UE. Fondul funcţionează prin investiţii în capitalul uman al Europei – angajaţii, tinerii și toţi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Finanţarea FSE de 10 miliarde EUR pe an îmbunătăţește perspectivele de angajare pentru milioane de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își găsească de lucru.

FSE finanţează următoarele priorităţi: • adaptabilitatea angajaţilor, prin formarea de competenţe noi, și a întreprinderilor, prin adoptarea unor metode noi de lucru; • sporirea accesului la locuri de muncă: ajutând tinerii în tranziţia de la școală pe piaţa muncii sau asigurându-le formare profesională celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pentru a le îmbunătăţi perspectivele de angajare; • formarea vocaţională și învăţarea pe tot parcursul vieţii în vederea dobândirii de noi competenţe; • sprijinirea persoanelor din grupurile defavorizate pentru obţinerea unui loc de muncă. FSE în România finanţează două programe operaţionale: • Programul Operaţional dedicat capitalului uman • Programul Operaţional dedicat capacităţii administrative. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR îşi concentrează investiţiile asupra mai multor domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută sub denumirea de „concentrare tematică”: • Inovare şi cercetare; • Agenda digitală; • Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri); • Economie cu emisii reduse de carbon.


În România, în perioada 2014-2020, FEDR finanţează proiecte în valoare totală de 10.726.080.699 Euro, în cadrul Programelor operaţionale şi axelor prioritare aferente acestora: • Programul Operaţional dedicat infrastructurii de anvergură este finanţat din FEDR, cu suma totală de 2.483.527.507 €; • Programul Operaţional dedicat competitivităţii este finanţat din FEDR, cu suma totală de 1.329.787.234 €; • Programul Operaţional dedicat asistenţei tehnice este finanţat din FEDR, cu suma totală de 212.765.960 €; • Programul Operaţional regional este finanţat din FEDR, cu suma totală de 6.700.000.000 €. FEDR finanţează şi o serie de programe de cooperare transfrontalieră, la unele dintre acestea putând aplica şi comuna Miroslava: • Romania-Ucraina • Romania-Moldova. Programul de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020 va beneficia de o alocare financiară de 215.745.513 euro din fonduri FEDR (258.504.125 euro buget total). Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) reprezintă o sursă de finanţare din partea UE, utilizată de statele membre pentru a realiza o gamă largă de obiective ale politicii de dezvoltare rurale, cum ar fi: îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor agricole, forestiere și agroalimentare;

susţinerea protecţiei mediului natural; susţinerea economiilor rurale; asigurarea calităţii vieţii în zonele rurale. FEADR dispune de un buget în valoare de 96,4 miliarde de euro, care este distribuit în statele membre prin intermediul a 94 de Programe de dezvoltare rurală (PDR) diferite. La nivelul Uniunii, FEADR este supervizat de către Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Fondurile FEADR disponibile pot fi accesate în baza a două documente-cheie: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 şi Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020 susţine dezvoltarea strategică a spaţiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective: • Restructurarea şi creşterea viabilităţii exploataţiilor agricole; • Gestionarea durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; • Diversificarea activităţilor economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale; Bugetul total disponibil pentru finanţările prin PNDR 2014 - 2020 este de 8.015.663.402 Euro. Priorităţi ale UE stabilite în cadrul Regulamentului de dezvoltare rurală (1305/2013):


• Încurajarea transferului de cunoștinţe și a inovării în agricultură, în silvicultură și în zonele rurale (P1); • Creșterea viabilităţii exploataţiilor și a competitivităţii tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovative si a gestionării durabile a pădurilor (P2); • Promovarea organizării lanţului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură (P3); • Refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură (P4); • Promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic (P5); • Promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltare economică în zonele rurale (P6). Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cu un produs naţional brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puţin de 90% din media comunitară să-şi reducă diferenţele dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi stabilizeze economiile. Acesta susţine acţiuni în cadrul obiectivului „Convergenţă” şi se află sub incidenţa aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control ca în cazul FSE şi FEDR. Fondul de Coeziune finanţează acţiuni care fac parte din următoarele domenii:

- reţele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes european definite de Uniunea Europeană; - mediu. În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalităţii, consolidarea transporturilor publice etc. În România, în perioada 2014-2020, FC va finanţa proiecte în cadrul Programului Operaţional dedicat infrastructurii de anvergură finanţat din FC, cu suma de 6.934.996.977 Euro. Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentaţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile publice locale, procentul de cofinanţare este de doar 2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la


nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de cofinanţare. Parteneriatele de tip public-privat Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. Apariţia Legii nr. 178/2010 (cu modificările și completările ulterioare) care reglementează parteneriatul public-privat este privită drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. La nivelul administraţiilor publice există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii. În urma adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi publice, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri, cât şi sectorul non-profit. Creditarea Din punct de vedere procedural, creditarea este o modalitate relativ simplă, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu,

cu atât mai mult cu cât o organizaţie cu datorii mari devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile. Guvernul României stabileşte anual limitele pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate de administraţiile locale, pentru încadrarea în nivelul deficitului bugetului general consolidat. Conform Hotărârii nr. 1182/2012 privind aprobarea limitelor anuale, aferente anilor 2013, 2014 şi 2015, pentru finanţările rambursabile care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, limitele anuale privind finanţările rambursabile care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de 800 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015. De asemenea, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, limitele anuale privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt în sumă de 1.200 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015. Legislaţia naţională, care plafonează tragerile din fonduri rambursabile contractate sau noi, precum şi gradul maxim de îndatorare de 30%, nu este aplicabilă creditelor contractate pentru cofinanţarea proiectelor europene.


II.5. Implementarea şi monitorizarea strategiei

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei pentru dezvoltare durabilă a comunei Miroslava are drept scop atât aprecierea gradului de realizare al proiectelor propuse în document, per ansamblu, cât şi fundamentarea eventualelor revizuiri şi modificări ale obiectivelor, ţintelor, planurilor de măsuri şi acţiuni. Monitorizarea reprezintă un procesul continuu de culegere a informaţiilor relevante despre modul de implementare a Strategiei pentru dezvoltarea durabilă a comunei Miroslava, în timp ce evaluarea este un proces care foloseşte informaţiile obţinute pe parcursul monitorizării pentru a stabili dacă strategia şi-a atins ţinta şi a avut eficienţa scontată: şi-a îndeplinit viziunea şi obiectivele strategice şi specifice menţionate.

Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată în permanenţă de către un departament al Primăriei Comunei Miroslava, desemnat prin decizie a Primarului comunei Miroslava. Monitorizarea va consta în verificarea implementării în perioada programată a activităţilor, colectarea datelor necesare pentru popularea bazei de date a indicatorilor de evaluare etc. Această activitate contribuie şi la o îmbunătăţire a coordonării proiectelor realizate la nivel local cu cele realizate la nivel judeţean şi regional. Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a ţintelor propuse iniţial cu situaţia dezvoltării comunei la diferite momente. Pentru aceasta trebuie avută în vedere evoluţia indicatorilor de evaluare şi a stadiului la care aceştia se află în funcţie de ţintele aferente stabilite în cadrul obiectivelor specifice.


Evaluarea va fi efectuată de către departamentul care va realiza şi activitatea de monitorizare. La o perioadă stabilită de Primarul comunei Miroslava (se recomandă perioade nu mai mici de 1 an), acest departament va prezenta în plenul Consiliului Local un raport de evaluare a implementării strategiei care va conţine situaţia indicatorilor de evaluare. În baza acestei situaţii, departamentul va propune eventuale modificări sau actualizări ale prevederilor strategiei. Se recomandă ca în cazul unor schimbări socio-economice sau administrative majore să se efectueze o revizuire a documentului strategic. Indicatori de evaluare a implementării strategiei comunei Miroslava Dezvoltare economică şi competitivitatea mediului de afaceri

Numărul parcurilor industriale Numărul întreprinderilor Numărul societăţilor cu participare străină la capital

Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000 de locuitori)

Cifra de afaceri totală Numărul şomerilor înregistraţi Numărul mediu al salariaţilor Producţia agricolă vegetală şi animală Suprafaţa terenurilor agricole valorificate Număr silozuri agricole

Km de drumuri de exploatare agricolă înfiinţate/reabilitate

Numărul de sosiri turistice Capacitatea de cazare existentă Durata medie de şedere a turiştilor Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare Numărul de parteneriate de tip public-privat

dintre Primăria Miroslava şi mediul de afaceri Infrastructură

Lungimea drumurilor comunale modernizate Lungimea trotuarelor modernizate Lungimea pistelor pentru biciclete Numărul spaţiilor pentru parcarea bicicletelor Lungimea reţelei de apă potabilă Lungimea reţelei de canalizare Gradul de conectare la reţeaua de apă potabilă Gradul de conectare la reţeaua de canalizare Gradul de conectare la reţeaua de electricitate

Educaţie şi cultură

Numărul sălilor de clasă Unităţi de învăţământ reabilitate Numărul laboratoarelor şcolare Numărul sălilor de sport Şomeri absolvenţi de studii liceale Numărul vizitatorilor Muzeului Etnografic al

Agriculturii Moldovei Numărul volumelor din Biblioteca Publică Numărul de abonaţi ai Bibliotecii Publice


Numărul așezămintelor culturale reabilitate/ construite

Evenimente culturale organizate Numărul obiectivelor cultural-religioase

reabilitate Numărul obiectivelor cu valoare istorică

reabilitate Numărul de locuri de parcare în vecinătatea

obiectivelor culturale Sănătate şi servicii sociale

Unităţi medico-sanitare reabilitate Incidenţa bolilor frecvente Numărul de parteneriate în domeniul furnizării

serviciilor sociale Numărul de ONG-uri active în domeniul social Numărul cazurilor de abandon şcolar Numărul cazurilor de violenţă domestică Numărul cazurilor de abandon familial Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru

copii proveniţi din medii defavorizat Rata şomajului în rândul persoanelor

defavorizate Numărul întreprinderilor sociale

Servicii publice

Numărul traseelor de transport public Numărul staţiilor de transport în comun

amenajate

Funcţionari publici beneficiari ai sesiunilor de specializare şi perfecţionare în domenii de interes (achiziţii publice, management de proiect, furnizarea serviciilor publice, ECDL etc);

Numărul studiilor de evaluare a oportunităţii externalizării serviciilor publice

Numărul stâlpilor de iluminare stradală Zone publice supravegheate video Rata infracţionalităţii (număr infracţiuni la 10.000

de locuitori) Numărul echipamentelor în parcurile de joacă

pentru copii Numărul băncilor instalate în spaţiile publice Numărul de coşuri de gunoi montate în spaţiile

publice Numărul bazelor sportive Numărul zonelor de agrement

Mediu

Cantitatea de deşeuri menajere generate Gradul de acoperire a serviciilor de salubrizare Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi

electronice colectată selectiv pe locuitor Numărul de acţiuni de ecologizare Suprafaţa împădurită


II.6. Coerenţa cu politicile existente

II.6.1. Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale Obiective strategice Obiective specifice Politici existente

OS.1. Dezvoltarea economiei locale

- Atragerea investitorilor români şi străini

- Creşterea productivităţii sectorului agrozootehnic

- Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii economici şi dintre aceştia şi autorităţile publice

EUROPA 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii propune trei priorităţi: - creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii

bazate pe cunoaștere și inovare;

- creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

- creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.


La nivelul Strategiei Europa 2020, a fost propus ca și instrument de lucru: iniţiativa O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și durabile. Din cele 5 obiective majore stabilite în cadrul Strategiei, obiectivul Cercetarea, dezvoltarea și inovarea dorește să ajungă, până în 2020, la un nivel al investiţiilor publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 3: Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale. Acest obiectiv mai este corelat și cu strategiile sectoriale naţionale: Strategia Naţională pentru Agenda Digitală a României, Strategia Naţională pentru CDTI, Strategia Naţională pentru competitivitate.

OS.2. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

- Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi

- Modernizarea reţelei de drumuri

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030 îşi propune, de asemenea, o serie de obiective în domeniul infrastructurii: - Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura

de apă şi apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane şi stabilirea structurilor regionale


eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată;

- Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene și garantarea unei accesibilităţi generale minime a serviciilor publice pentru toţi cetăţenii, acordându-se o atenţie specială grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni, persoane cu mobilitate redusă);

- Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic rutier și pietonal și creșterea condiţiilor de siguranţă, estimându-se o reducere cu 50% a numărului de decese în urma accidentelor din transporturi în perspectiva anului 2030 faţă de anul 1998;

- În domeniul protecţiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politică de „risc zero”, iar riscurile existente vor fi reevaluate continuu la toate modurile de transport.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020. Obiective: • ca obiectiv specific în domeniul infrastructurii,

creșterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătăţirea mobilităţii regionale și asigurarea serviciilor esenţiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă și inclusivă;

• ca Prioritate de dezvoltare (3): Dezvoltarea infrastructurii de importanţă regională și locală care, prin activităţi precum reabilitarea, modernizarea, extinderea reţelei stradale locale, dezvoltarea reţelelor de utilităţi publice, facilitarea


accesului populaţiei la locuinţe, managementul integrat al deșeurilor și construcţia de staţii de epurare sau retehnologizarea acestora, vor contribui la confortul cetăţenilor dar și la atragerea de noi investiţii.

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 2: dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivităţii Regiunii Nord-Est. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Obiective: • Dezvoltarea unei reţele de transport eficientă și

diversificată capabilă să asigure gestionarea fluxurilor de oameni și mărfuri;

• Asigurarea unei echipări complete cu infrastructură de utilităţi publice a localităţilor urbane și rurale.

OS.3. Creşterea calităţii serviciilor publice

- Îmbunătăţirea serviciilor de învăţământ şi educaţie

- Îmbunătăţirea serviciilor de sănătate

- Îmbunătăţirea serviciilor sociale

- Sprijinirea activităţilor culturale

Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 1: îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ şi instituţional, a normelor şi standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de şanse şi sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei


Naţionale pe termen lung privind populaţia şi fenomenele migratorii. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea unor parametri apropiaţi de nivelul mediu actual al stării de sănătate a populaţiei şi al calităţii serviciilor medicale din celelalte state membre ale UE; integrarea aspectelor de sănătate şi demografice în toate politicile publice ale României. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. Acest obiectiv este în concordanţă şi cu o serie de strategii sectoriale de la nivel naţional: • Strategia pentru Sănătate 2014-2020 • Strategia Naţională pentru Reducere a Sărăciei

2014-2020 • Strategia pentru Dezvoltarea Infrastructurii

Educaţionale • Cadrul strategic pentru educaţia terţiară • Strategia naţională pentru învăţare pe tot parcursul

vieţii.

OS.4 Dezvoltarea capacităţii administrative şi

- Îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare şi de implementare proiecte

Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Definitivarea procesului de reformă în


implicarea comunităţii în luarea deciziilor

- Implicarea cetăţenilor şi actorilor locali în dezvoltarea zonei

administraţia publică şi reducerea substanţială a decalajelor faţă de nivelul mediu de performanţă al administraţiei centrale şi locale şi al serviciilor publice din celelalte state membre ale UE; creşterea gradului de încredere şi satisfacţie al cetăţenilor în raporturile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014 – 2020 prin cele două axe prioritare:

- Guvernare eficientă, predictibilă şi transparentă;

- Administraţie accesibilă.

OS.5. Protecţia mediului

- Realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare

- Îmbunătăţirea managementului deşeurilor solide

- Protejarea solului, apei şi cadrului natural

- Utilizare resurse energetice regenerabile

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene - Obiectiv principal: Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului. Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României – Orizonturi 2013-2020-2030. Orizont 2020. Obiectiv naţional: Asigurarea funcţionării eficiente şi în condiţii de siguranţă a sistemului energetic naţional, atingerea nivelului mediu actual al UE în privinţa intensităţii şi eficienţei energetice; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională.


Obiectivul specific: protecţia și îmbunătăţirea mediului prin creșterea calităţii serviciilor de apă, reabilitarea siturilor industriale poluate și abandonate și luarea unor măsuri de prevenire a riscurilor și creștere a capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014- 2020. Obiectivul principal al Priorităţii 4: optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural. Optimizarea utilizării și protecţia surselor naturale și valorilor culturale este susţinută și de: • Strategia Naţională privind Schimbările climatice

2014-2020 • Strategia Naţională pentru Managementul

Deșeurilor 2014-2020 Schimbările climatice și energia se află pe lista priorităţilor Strategiei Europa 2020, având ca target de realizare: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de 1990, creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20%, creșterea cu 20% a eficienţei energetice.


II.6.2. Contribuţia la obiectivele orizontale În procesul de dezvoltare al Strategiei de dezvoltare durabile a comunei Miroslava 2014 – 2020, se recunoaște importanţa fundamentală privind includerea în structura acestuia a trei obiective orizontale sau transversale, care vor fi aplicate tuturor priorităţilor și măsurilor individuale și care vor contribui la creșterea competitivităţii municipiului: egalitatea de șanse, dezvoltare durabilă și societatea informaţională. Egalitatea de șanse. Acest obiectiv orizontal presupune a nu se realiza nicio deosebire, restricţie sau preferinţă, indiferent de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap etc. Strategia de dezvoltare a comunei Miroslava, perioada 2014 – 2020 respectă, prin intervenţiile propuse, egalitatea de șanse a cetăţenilor. Prin implementarea strategiei se estimează că va crește coeziunea socială și se vor îmbunătăţi serviciile sociale pentru populaţia defavorizată. Unul dintre proiectele strategiei se referă la înfiinţarea de piste pentru biciclete, facilitându-se astfel utilizarea și a altor mijloace de transport în afara autoturismelor. De asemenea, prin extinderea infrastructurii rutiere și tehnico-edilitare se asigură accesul întregii populaţii din Miroslava la servicii de calitate. Mai mult decât atât, prin introducerea unor noi rute de transport în comun acolo unde nu există

în prezent se previne izolarea unor grupuri de locuitori. Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal important în comunitatea europeană, având trei dimensiuni principale – ecologică, economică și socială. Strategia de dezvoltare a comunei Miroslava, pentru orizontul de timp 2014 – 2020 respectă în planurile sectoriale de acţiune principiile dezvoltării durabile. În primul rând, strategia de dezvoltare propune extinderea și dezvoltarea serviciilor de colectare și transport al deșeurilor, modernizarea sistemului de epurare a apelor uzate și susţinerea reducerii consumului de energie, toate acestea ducând la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din comună. Reducerea nivelului de poluare din Miroslava se va produce și ca urmare a unor acţiuni din cadrul altor secţiuni ale strategiei. Spre exemplu, prin îmbunătăţirea infrastructurii rutiere și a managementului traficului rutier din Miroslava se vor reduce noxele cauzate de transport și impactul acestora asupra mediului înconjurător. De asemenea, un impact pozitiv asupra dezvoltării durabile a comunei Miroslava o va avea și implementarea sistemelor de producere a energiei termice și electrice din surse alternative. Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, ca


urmare a acestui proiect urmând a se diminua pierderile din sistem. Contribuţia Strategiei de dezvoltare a comunei Miroslava, perioada 2014 – 2020 la dezvoltarea durabilă se realizează și prin proiecte ce ţin de domeniul socio-economic: stimularea inovaţiilor tehnologice, atragerea investitorilor, conservarea patrimoniului cultural existent, îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale, perfecţionarea cadrelor medico-sanitare, etc. Strategia de dezvoltare a comunei Miroslava va contribui și la trecerea la societatea informaţională,

existând mai multe proiecte ce vor avea impact în acest domeniu. Unul din acestea este amplasarea de info-chioşcuri în spaţiile publice, care să înlesnească comunicarea dintre administraţia publică și comunitatea locală. Un alt proiect important este implementarea unui sistem de supraveghere video a locurilor publice, în scopul diminuării numărului de infracţiuni din comuna Miroslava. Alte acţiuni ce vor fi implementate pentru trecerea la societatea informaţională sunt: informatizarea activităţii operatorilor de transport public, introducerea reţelelor wireless în spaţiile publice, promovare și informare prin intermediul internetului.


II.7. Analiza factorilor interesaţi

Stakeholderii (factori interesaţi) sunt indivizii sau grupurile care pot influenţa o anumită politică, ori care pot fi afectaţi de aceasta. Un factor interesat poate fi o persoană (un cetăţean), o instituţie (aici incluzând diferitele departamente ale administraţiei), grupuri specifice sau categorii de persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, bogaţi, săraci), un sat sau chiar întreaga comunitate. Populaţia este unul dintre principalii stakeholderi ai Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020, atât datorită numeroaselor domenii în care vor avea beneficii în urma acestei strategii, cât şi datorită capacităţii de a influenţa anumite resurse pentru implementarea ei. Per ansamblu, interesul populaţiei în urma strategiei este de a avea condiţii mai bune de viaţă, locuri de muncă diversificate şi bine remunerate şi servicii

publice de calitate. Şi, într-adevăr, principalii beneficiari ai tuturor planurilor sectoriale de acţiune sunt locuitorii comunei Miroslava, aceştia urmând a beneficia de parcuri şi spaţii de joacă bine amenajate pentru copii, zone noi de agrement, drumuri modernizate, infrastructură tehnico-edilitară reabilitată, servicii de transport public moderne, siguranţă şi ordine publică, servicii educaţionale şi de sănătate mai eficiente, mediu mai curat, activităţi culturale mai frecvente, etc. Totodată, populaţia poate avea un impact fundamental asupra bunei implementări a strategiei, gradul de acceptabilitate al populaţiei vis-à-vis de măsurile şi acţiunile propuse fiind determinant. Mai mult decât atât, implicarea populaţiei este necesară pentru crearea unei societăţi civile puternice, un pion esenţial în deciziile luate la de autorităţile publice nivel local.


Un alt stakeholder cheie este mediul de afaceri. Interesul principal al antreprenorilor locali este de a fi rezolvate obstacolele/dificultăţile întâmpinate de aceştia în prezent: infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, colaborarea dintre mediul de afaceri şi autorităţile publice, birocraţia, etc. De asemenea, mediul de afaceri va beneficia de infrastructură de afaceri mai dezvoltată în urma implementării strategiei. Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020 şi datorită capacităţii de a mobiliza anumite resurse financiare pentru implementarea planurilor de acţiune propuse în acest document. O serie de acţiuni se pot realiza prin parteneriate de tip public-privat, autorităţile publice locale neavând capacitatea de a le implementa prin resurse proprii. Spre exemplu, dezvoltarea serviciilor de transport public, dezvoltarea zonelor de agrement, ori dezvoltarea unei baze sportive sunt activităţi pretabile a fi realizate prin colaborarea mediului de afaceri cu autorităţile publice locale. În acest sens, se propune şi îmbunătăţirea colaborării dintre aceştia prin desfăşurarea periodică de consultări publice. Autorităţile publice locale (Consiliul Local şi Primăria Miroslava) reprezintă unul dintre cei mai importanţi stakeholderi în implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020. Strategia de dezvoltare presupune realizarea unor investiţii majore care pot fi demarate doar de autorităţile publice locale. De altfel, pentru realizarea investiţiilor din fonduri europene este

necesară implicarea autorităţilor publice ca principal beneficiar şi contribuitor financiar (pentru co-finanţare). Mai mult decât atât, autorităţile publice locale deţin nu doar resursele financiare, ci şi cele de legitimitate pentru implementarea strategiei de dezvoltare, între atribuţiile Consiliului Local fiind următoarele atribuţii:

avizează sau aprobă studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră;

aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;

aproba documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora;

asigură condiţiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de educaţie, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă,


de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii calităţii vieţii; contribuie la protecţia, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în condiţiile legii;

contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de binefacere de interes local;

înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie, baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora.

Primarul are competenţe ce pot determina implementarea Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, perioada 2014-2020, având rolul de a întocmi proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi de a le supune spre aprobare Consiliului Local. Astfel, prin atribuţiile deţinute, atât Consiliul Local Miroslava cât şi Primarul Comunei Miroslava joacă un rol cheie în implementarea acţiunilor propuse în cadrul strategiei. În același timp, autorităţile publice locale vor avea şi o serie de beneficii directe ca urmare a implementării strategiei, precum dezvoltarea resurselor umane.

Un alt stakeholder în implementarea Strategiei este Consiliul Judeţean Iași. Una dintre modalităţile prin care această instituţie poate influenţa dezvoltarea comunei Miroslava constă în includerea în strategia judeţeană a unor investiţii în comuna Miroslava. De asemenea, una dintre atribuţiile Consiliului Judeţean Iași este de a aproba bugetul propriu al judeţului, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare, de a stabili impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii şi de a hotărî repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condiţiile legii. Astfel, asemenea autorităţilor publice locale, Consiliul Judeţean Iași dispune atât de resurse financiare, cât şi de legitimitate pentru a influenţa implementarea Strategiei de dezvoltare a comunei Miroslava. Prefectura este un alt stakeholder, prefectul fiind reprezentantul Guvernului pe plan local care asigură legătura operativă dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului şi conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia. O primă modalitate prin care Prefectul poate influenţa implementarea strategiei este prin efectuarea de lobby la nivel central pentru realizarea de investiţii în comuna Miroslava şi rezolvarea problemelor întâmpinate de locuitori şi mediul de afaceri. De altfel, una dintre atribuţiile Prefecturii este acţionarea pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispunerea măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în


conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii. O altă atribuţie a Prefecturii este aceea de a colabora cu autorităţile administraţiei publice locale pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială. În judeţul Iași există mai multe servicii publice deconcentrate: AJOFM Iași, ITM Iași, Casa de Pensii Iași, Administraţia Finanţelor Publice, Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, etc. Toate serviciile deconcentrate reprezintă un alt tip de stakeholder al Strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Miroslava, principala modalitate prin care pot influenţa dezvoltarea comunei fiind aceea de a dezvolta parteneriate cu autorităţile publice locale. De asemenea, serviciile publice deconcentrate pot contribui prin furnizarea de informaţii privind situaţia din comuna Miroslava şi a necesităţilor de dezvoltare identificate pe fiecare domeniu în parte. Asociaţia Zona Metropolitană Iași este un alt factor interesat important, putând fi un partener solid la implementarea proiectelor cuprinse în strategie. Zona metropolitană, conform Legii privind PATN nr. 351/2001, anexa I, este zona constituită prin asocierea pe baza de parteneriat voluntar între localităţile urbane și rurale, între care s-au dezvoltat relaţii de colaborare pe multiple planuri. Instituţiile publice de cultură reprezintă un alt factor interesat. Prin implementarea strategiei, se va dezvolta şi moderniza infrastructura în care îşi desfăşoară activitatea în prezent instituţiile culturale

şi se va recurge la sprijinirea activităţilor culturale. Instituţiile publice culturale pot contribui la dezvoltarea comunei Miroslava prin co-participarea la proiectele de finanţare şi prin furnizarea de informaţii privind situaţia din sector. Şi instituţiile publice de sănătate vor avea o serie de beneficii în urma implementării strategiei, aceasta presupunând dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate în scopul îmbunătăţirii serviciilor medicale. De îmbunătăţiri la capitolul infrastructură vor avea parte şi instituţiile publice de învăţământ. Atât acestea, cât şi instituţiile din domeniul sănătăţii, pot participa ca parteneri în cadrul investiţiilor ce se vor realiza la nivelul comunei Miroslava. Organizaţiile non-guvernamentale pot contribui la dezvoltarea serviciilor adresate populaţiei din comuna Miroslava prin efectuarea de parteneriate cu autorităţile publice locale ori prin dezvoltarea unor proiecte finanţate prin fonduri nerambursabile. Prin natura activităţilor desfăşurate, ONG-urile pot totodată contribui şi la dezvoltarea altor sectoare. Mass-media este un alt stakeholder important în dezvoltarea comunei Miroslava. Principalul rol al său este de a comunica atât pentru a atrage investitori, cât şi pentru a creşte numărul turiştilor din localitate. Ca mediator – informator între autorităţile publice locale şi populaţie, mass-media are un rol esenţial în influenţarea opiniei publice şi a acceptabilităţii acesteia privind investiţiile din comună. În acest fel, mass-media poate determina apariţia unor presiuni la


nivelul administraţiei publice locale şi introducerea unor probleme pe agenda publică. Turiştii reprezintă un alt stakeholder ce trebuie luat în considerare. Implementarea strategiei va duce la îmbunătăţirea promovării şi informării turistice, la modernizarea infrastructurii de acces la obiectivele turistice, reabilitarea obiectivelor turistice şi amenajarea acestora, dar şi la dezvoltarea turismului de evenimente.

De cealaltă parte turiştii pot influenţa dezvoltarea comunei Miroslava prin reputaţia ce o creează în urma unei vizite în localitate. Este binecunoscut faptul că o pondere semnificativă din turişti îşi aleg destinaţiile turistice şi pe baza recomandărilor primite din cercul de cunoscuţi. Astfel, o notorietate negativă a comunei Miroslava poate compromite dezvoltarea turistică pe o perioadă destul de lungă de timp.


Index tabele Indicatori statistico-demografici, în anul 2011 17 Distribuţia firmelor cu sediul soci al în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012 21 Distribuţia cifrei de afaceri a firmelor cu sediul soci al în comuna Miroslava pe sectoare, în an ul 2012 22 Distribuţia salariaţilor din firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012 23 Distribuţia profitului net al firmelor cu sediul social în comuna Miroslava pe sectoare, în anul 2012 24 Alte tipuri de agenţi economici, în anul 2012 26 Distribuţia PFA-urilor, ÎI-urilor, IF-urilor și CA-urilor din comuna Miroslava, pe sectoare de activitate, în anul 2012 27 Suprafaţa cultivată pe principalele culturi 30 Producţia agricola vegetala la principalele culturi 30 Suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi 31 Producţia de fructe 31 Suprafaţa viilor pe rod 32 Producţia totala de struguri 32 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale 33 Principalele produse agricole animale 33 Indicatori privind activitatea turistică din comuna Miroslava 34 Situaţia fondului de locuinţe din comuna Miroslava 43 Infrastructura şcolară din comuna Miroslava 53 Numărul de locuitori ce revine personalului medico-sanitar din anul 2011 55 Evoluţia beneficiarilor de servicii sociale, în perioada 2008-2012 56 Activitatea bibliotecilor din comuna Miroslava, în anul 2011 58


Index figuri

Amplasarea comunei Miroslava 10 Distribuţia populaţiei stabile din comuna Miroslava, pe sexe, în 2011 14 Evoluţia populaţiei stabile în comuna Miroslava, în perioada 1990-2012 15 Distribuţia populaţiei din comuna Miroslava pe etnii, în anul 2011 15 Piramida vârstelor populaţiei stabile din comuna Miroslava, în anul 2011 16 Evoluţia ratei natalităţii şi mortalităţii în comuna Miroslava, în perioada 1990-2011 18 Distribuţie firmelor din comuna Miroslava pe sate componente, în anul 2012 20 Alte tipuri de agenţi economici în anul 2012 26 Numărul mediu al salariaţilor în comuna Miroslava în perioada 2000-2011 28 Ponderea numărului mediu al salariaţilor din Miroslava din totalul salariaţilor din mediul rural al ZMI, în anul 2011 28 Evoluţia lunară a numărului de şomeri din comuna Miroslava, în perioada 2010-2013 29 Distribuţia terenului agricol în comuna Miroslava, în anul 2011 29 Producţia medie la hectar, pe principalele culturi, în anul 2012 31 Producţia medie de fructe la hectar, în anul 2012 32 Producţia medie de struguri la hectar, în anul 2012 32 Ponderea capacităţii de cazare în funcţiune din Miroslava din totalul capacităţii din mediul rural al ZMI, în anul 2012 34 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în funcţiune, în anul 2012 35 Evoluţia lunară a înnoptărilor turistice în comuna Miroslava, în perioada 2010-2013 35 Evaluarea activităţilor economice din prisma potenţialului de dezvoltare, la nivelul comunei Miroslava 40 Principalele resurse existente pe care se poate baza dezvoltarea socioeconomică a comunei Miroslava 41 Ponderea respondenţilor care consideră că unităţile economice de la nivel local reprezintă un element reprezentativ pentru comună

41

Distribuţia terenurilor neagricole, pe categorii, în anul 2011 42 Suprafaţa locuibilă medie pe locuinţă, în anul 2011 43 Numărul mediu de persoane ce revin la o locuinţă, în anul 2011 44 Ponderea locuinţelor cu bucătărie şi baie în locuinţă, în anul 2011 44 Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma dezvoltării următoarelor aspecte 46 Distribuţia lungimii drumurilor publice pe categorii de drumuri, în anul 2013 47 Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de apă potabilă, în anul 2011 48 Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de canalizare, în anul 2011 48 Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de încălzire centrală, în anul 2011 49 Gradul de conectare a locuinţelor la reţeaua de electricitate, în anul 2011 49 Evaluarea infrastructurii rutiere şi echipării edilitare a comunei Miroslava 50 Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma dezvoltării următoarelor aspecte 51


Numărul de elevi raportat la infrastructura şcolară, în anul 2011 53 Personalul didactic din comuna Miroslava, pe niveluri educaţionale, în anul 2011 54 Numărul de elevi raportat la numărul de cadre didactice, pe niveluri educaţionale, în anul 2011 54 Evaluarea priorităţilor comunei Miroslava, în ceea ce privește serviciile publice 61 Elemente reprezentative pentru comuna Miroslava 62 Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma dezvoltării următoarelor aspecte 62 Necesitatea îmbunătăţirii situaţiei din comuna Miroslava prin prisma dezvoltării următoarelor aspecte 66 Ponderea respondenţilor care consideră că mediul/cadrul natural reprezintă un element reprezentativ pentru comună 66 Principalele probleme ale comunei Miroslava 67 Principalele modalităţi/acţiuni majore de rezolvare/diminuare a problemelor 68 Principalele proiecte/acţiuni ce ar trebui întreprinse pentru îmbunătăţirea contextului socio-economic 68


Lista abrevierilor utilizate

ADR NE Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est AJOFM Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă APIA Agenţia de Plaţi și Intervenţie pentru Agricultură APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit CNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România DADR Direcţia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală DC Drum comunal DJ Drum judeţean DN Drum naţional FC Fondul de Coeziune FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA Fondul European pentru Garantare în Agricultură FEP Fondul European pentru Pescuit FSE Fondul Social European IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control INS Institutul Naţional de Statistică ITM Inspectoratul Teritorial de Muncă OJFIR Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale OTIMMC Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Şi Cooperaţie PAC Politica Agricolă Comună PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală SAPARD Programul Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ZMI Zona Metropolitană Iași


Editor: Primăria Comunei Miroslava Sediul: Sat Miroslava, Comuna Miroslava, Judeţul Iaşi Tel: (+4) 0232.295.680 Fax: (+4) 0332.424.444 http://www.primariamiroslava.ro Data publicării: decembrie 2014 Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Primăriei Comunei Miroslava. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

strategia de dezvoltare durabilă · distanţă de aproape 4 km în partea de nord a comunei,...

Documents