------S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

“E bine s@ fii bl$nd ca unmiel; dar c$nd ^n jurul t@usunt lupi, e bine s@ fii leu”

N. Kazantzakis

c my b

c my b

nr. 149 anul 4 vineri, 11 ianuarie 2008 0,50 RON

Nop]i albe la Vilnius

Emil DAVID

Imaginea s@pt@m$nii

„Experien]a este acel fruct întârziat care se coace f@r@

a deveni dulce”Barbey D’Aurevilly

„Este o perspectiv@ dezagrea-bil@. Îngrozitoare chiar. {i, mai ales,în mod profund, injust@, primii atin}ifiind cei mai dezarma]i material” – a}aîncepea, cu mai multe luni în urm@,„Le Nouvel Observateur”, o exce-lent@ analiz@ cu privire la perspec-tivele îngrijor@toare, chiar sumbre,cu privire la efectele foarte urâte pe

care le-au generat }i le genereaz@„problemele petrolului”, probleme con-centrate într-o cre}tere abracada-brant@ a pre]urilor respective. Dar, nudoar cunoscuta publica]ie francez@ sepozi]iona astfel, ci cele mai multe re-viste serioase, din aproape toat@ lu-mea – în Europa, în Statele Unite,Canada, în India, China, Singaporeetc. –, au tras }i trag în continuaredramatice semnale de alarm@ însfera confrunt@rii noastre – caoameni, cet@]eni na]ionali, cet@]eniai continentelor, dar }i ai Terrei –cu ]i]eiul.

continuare ^n pagina 4

Semne de întrebare pentru secolul XXI

Tratatul de reform@ de la Lisabona

pag. 6

Eveniment 2008

pag. 8Ileana Ilie

Bursa din Sibiu

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Afirmam, într-un articol recent, c@nu sunt pu]ini cei care pun semnulegalit@]ii între globalizare }i ameri-canizare; exprimam, de fapt, o idee largr@spândit@ ast@zi în lume, aceea c@Statele Unite, în calitatea lor de hiper-putere, dispun de for]a necesar@ pentrua îndrepta omenirea pe un f@ga} ce pares@ serveasc@ din plin intereselor lor, darnumai într-o mai mic@ m@sur@ intere-

selor altor ]@ri. Dup@ cum decurg, actualmente, lucrurile, esteevident c@ globalizarea deschide câmp larg de ac]iune com-paniilor multina]ionale, cele mai puternice }i mai influente fiindcele americane din domeniile high-tech (Google, Apple, Motorola,Microsoft etc.), care domin@ cu autoritate pia]a mondial@.Globalizarea faciliteaz@ accesul multina]ionalelor pe pie]ele ]@rilorlumii }i, totodat@, le asigur@ ob]inerea unor venituri de scar@substan]iale. Pe de alt@ parte, la fel de evident@ este disponibi-litatea, ca s@ nu spun graba, popoarelor lumii de a îmbr@]i}a ”cul-tura” american@, care nu înseamn@ neap@rat, sau numai – a}acum mai cred unii – a bea coca-cola }i a purta blugi, ci se tra-duce printr-un mod de via]@ caracterizat prin pragmatism, cosmo-politism, libertate de gândire }i ac]iune, mobilitate sporit@ etc.Cu alte cuvinte, dac@, în prezent, lumea se americanizeaz@, faptulnu se datoreaz@ doar voin]ei americanilor, ci, în egal@ m@sur@, fap-tului c@ civiliza]ia american@ s-a dovedit a fi un model de succes.

Dup@ sarabanda nesfâr}it@ a s@rb@torilor de iarn@, în caresuveran@ a fost risipa de bani, de mâncare, de distrac]ii }i focuride artificii, românii revin la treburile lor cotidiene }i în matcagrijilor pentru ziua de mâine. Adic@, în fine, cu picioarele pep@mânt. {i prima lor dilem@ este, firesc }i omenesc, s@ m@soaresacul cu certitudini }i speran]e, cu cele }tiute }i cele neprev@-zute, pentru a încerca s@ ghiceasc@ ce le rezerv@ anul 2 european.Ne va fi mai bine, ne va fi mai r@u? Vom munci mai mult, maicu folos, apropiindu-ne de bun@starea visat@? Vom fi, vorba cro-nicarului, oameni deasupra vremurilor, sau robii acestora?

Este, prin urmare, necesar ca, la început de an, s@ încer-c@m a sonda viitorul apropiat, m@car atât cât ne îng@duie corti-na grea a neprev@zutului.

2008 în lume: lupta cu declinul economic

Toate previziunile asupra economiei mondiale, în anul încare abia am intrat, au accente pesimiste. Estim@rile vorbescdespre un an dificil, atât pentru ]@rile dezvoltate, cât }ipentru economiile emergente, cu cre}teri sub nivelula}tept@rilor, cu costuri tot mai mari pentru energie, cupierderi uria}e în criza creditelor ipotecare, cu recesiune}i puseuri infla]ioniste.

Petrolul: perspective îngrijor@toareDan POPESCU

Moneda na]iona-l@ nu are motive s@ sebucure pentru venireanoului an. L-a începutprost, tocmai atuncicând se spera s@-l în-ceap@ ceva mai bine,dup@ un 2007 încheiatîn corzi. BNR a decis, înprima zi cu adev@rat de

lucru a anului, cre}terea dobânzii de po-litic@ monetar@ la 8 la sut@, ceea ce în-seamn@ c@ din noiembrie pân@ acumdobânzile au mai câ}tigat un punct. Unpunct pentru dobânzi ar trebui s@ fac@ mo-neda na]ional@ mai atractiv@. Atractivitateaaceasta a durat o zi. Apoi, leul }i-a reluatdeprecierea, pân@ când a atins noi nivelurirecord de sl@biciune fa]@ de euro. Cursullunii ianuarie 2008 a ajuns s@ fie la nivelulcelui din ianuarie 2006. Doi ani pierdu]ipentru leu? Sau doi ani de iluzii?

Mai întâi, iat@ ni}te repere: anul 2007a fost primul dup@ 2004, pe care leul l-aînchis pe devalorizare, nu pe cre}tere. Unaconsistent@, de peste 7 procente. În 2006,leul înghi]ise 8,5 procent din euro. Cu pro-centul pierdut de la începutul anului, s-a în-tors complet înapoi, unde fusese în 2006.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Certitudini }i speran]ela orizontul lui 2008

pag. 3

For]a de munc@

”Europenizarea” lumii

continuare ^n pagina 5

Dan SUCIU

O întoarcere în timp pentru leu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Iulia NAGY

Lia - Alexandra BALTADORpag. 3

Comer] cuaer curat

Sediul FMI

Sorin BURNETE

PERSPECTIVE 2008 VINERI 11 IANUARIE 20082

urmare din pagina 1Rând pe rând, super-puterile

economice ale Mapamondului, loco-motivele de necontestat ale econo-miei globale, î}i revizuiesc, în sc@dere,vitezele planificate în 2008. Potrivitunui studiu, recent elaborat de FondulMonetar Interna]ional, Statele Uniteale Americii nu-}i va reveni pe deplin,nici în acest an, dup@ }ocul resim]itîn 2007, prin pr@bu}irea pie]ei cre-ditelor ipotecare }i deprecierea masiv@a dolarului, variantele cele mai opti-miste luând în calcul o cre}tere eco-nomic@ de cel mult 1,9 la sut@, cuun procent mai pu]in decât în anulpremerg@tor crizei.

În Marea Britanie, ]intele suntsever ajustate în ceea ce prive}tecre}terea economic@ (de la 2,2 lasut@, la maximum 2 la sut@), înSpania de la 3,3 la sut@, la 3 la sut@,în Germania de la 2,4 la sut@, la celmult 2 la sut@, iar în Fran]a, chiardac@ se încearc@ resurcitarea printr-o serie de reforme economice dure,nu se va putea conta pe o cre}tereeconomic@ mai mare de 2 la sut@.

Tr@gând linia, exper]ii FMI con-cluzioneaz@ c@ }i dac@ s-ar men]inedinamismul pie]elor emergente asia-tice, cre}terea economiei mondiale în2008 nu va putea fi mai mare de 4,8la sut@, dup@ ce în 2007 s-a înre-gistrat 5,2 la sut@, iar în zona eurose va înregistra maximum 1,2 la sut@,comparativ cu 1,6 la sut@ în 2007.

De altfel, în a doua zi a nouluian, a c@zut ca un tr@snet vestea c@la Bursa de M@rfuri din New York s-a atins cea mai ame]itoare barier@psihologic@ de pe pia]a petrolier@mondial@: tranzac]ionarea barilului depetrol cu 100 de dolari! Iat@ c@,dup@ ce s-a scumpit cu 60 a sut@,în cursul anului trecut, }i de 10 oriîn decursul ultimului deceniu, aurulnegru mai… înnegureaz@ odat@ ori-zontul omenirii, cele mai afectate deacest joc nebun fiind, evident, ]@riles@race }i cu resurse energetice limi-tate. Bel}ugul }i binefacerile vorcurge în schimb, râuri-râuri, c@treOrientul Mijlociu, Rusia }i Venezuela.

Sub spectrul acestor amenin]@riglobale, ar fi de dorit ca anul 2008s@ ne elibereze de utopii }i s@ declan-}eze schimb@ri majore în strategiileeconomice ale ]@rilor dependente deaceast@ resurs@ vital@: de la realiza-rea combustibililor alternativi, pân@ larevolu]ionarea industriei auto }i avia-tice. Va fi pragul psihologic atinsacum de petrol, detonatorul unor so-lu]ii energetice radicale? Iat@ o pro-vocare ce merit@ a fi urm@rit@…

Dar, nu numai petrolul amenin]@cre}terea economic@ global@ din acestan. O analiz@ a B@ncii Centrale Euro-pene indic@ }i un alt pericol major,care va afecta în principal infla]ia întoat@ lumea: explozia pre]urilor ali-mentelor, care va continua pân@ spremijlocul acestui an. {i iat@ cum scum-pirile în cascad@, ale petrolului, ener-giei, materiilor prime agricole }i for-]ei de munc@, pot deregla în cele dinurm@ un mecanism economic globalcare p@rea, pân@ de curând, infailibil!Anali}tii B@ncii Centrale Europene esti-meaz@ c@, pe ansamblu, costurile deproduc]ie vor cre}te în 2008 cu pro-cente cuprinse între 10 }i 20 la sut@,în cele mai multe cazuri scumpiriletransferându-se automat de la pro-duc@tori la clien]i. În aceste condi]ii,b@ncile europene, care par cele maiîngrijorate de aceste amenin]@ri, su-gereaz@ dou@ solu]ii de avarie: redu-cerea marjelor de profit la produ-c@tori;▪ o politic@ de austeritate în do-meniul salarial, mergându-se chiarpân@ la eliminarea oric@rei index@ri aveniturilor în raport cu pre]urile. R@-mâne de v@zut cum se va împ@ca oasemenea m@sur@ drastic@, f@r@ pre-cedent în Uniunea European@, cu pre-siunile protec]ioniste exercitate departenerii sociali.

Ce alte evenimente vor mai marcaputernic anul 2008? Cu certitudine,nu pot fi trecute cu vederea „schim-b@rile de gard@” ce se vor produceîn@untrul celor doi poli de putere ailumii contemporane: în Rusia }i Sta-tele Unite ale Americii. Rusia se vadesp@r]i, în martie, de atotputerniculPutin, chiar dac@ dup@ modelul con-sacrat „adio, dar r@mân cu tine”,fiind de a}teptat ca fostul pre}edintes@-}i p@streze puterea real@ la Krem-lin. În SUA, noiembrie ar putea fi nu

numai o lun@ incandescent@, dar }iaduc@toare de premiere politice, con-semnând fie aducerea în fotoliulpreziden]ial a unei femei, fie a unuiafro-american ceea ce, oricum, facefarmecul ineditului american. Conclu-zia ar fi c@, }i într-o parte, }i încealalt@ a lumii, miza }i b@t@liilepolitice î}i vor pune pecetea inclusivpe starea economiei mondiale, anul2008 fiind, prin aceast@ prism@, nudoar decisiv, ci chiar crucial.

2008, în România: lupta cu iner]ia

Desigur, nu se poate face ab-strac]ie de faptul c@, în ]ara noastr@,2008 va fi, înainte de orice, un an alb@t@liilor electorale. Mai întâi, în pri-m@var@ – alegerile locale, apoi, întoamn@ – alegerile pentru parlament.Orice b@t@lie politic@ are, obligatoriu,

o miz@ politic@: cucerirea puterii de-cizionale. Adic@ }ansa de a pune înaplicare proiecte }i obiective clar de-finite cu care este de presupus c@orice partid se înarmeaz@ }i se legi-timeaz@ în fa]a aleg@torilor. Ne-arplace s@ credem c@, dincolo de spe-cula]iile }i calculele meschine n@scutedin creditarea absolut@ a unor son-daje sau din culisele negocierilorante }i postelectorale, anul 2008 ne-ar putea aduce o premier@ absolut@:b@t@lia matur@ }i responsabil@ peteme concrete }i subiecte din via]areal@ a românilor, }i nu pe ambi]iide}arte }i promisiuni demagogice.

Cum s@ facem ]ara s@ prospere}i pe români s@-i aducem mai aproapede standardele bun@st@rii? Cum s@fim mai performan]i în industrie }iagricultur@? Cum s@ ne consolid@maverea na]ional@ (m@car în pas cuaverile personale) }i cum putem asi-mila, pân@ la ultimul b@nu], fondurileeuropene?

Iat@ temele reale, adev@rata miz@na]ional@ a unui an electoral! Dac@va în]elege, în fine, c@ populismulieftin }i r@fuielile personale nu-}i aulocul într-o b@t@lie electoral@ dintr-unstat european, atunci, clasa politic@româneasc@ î}i va fi dat cu succesexamenul de maturitate }i î}i va fidovedit capacitatea de a se bate pen-tru interesele române}ti într-o lume acompeti]iei dure. Putem spera într-oasemenea rena}tere, în anul de gra]ie2008? R@mâne }i asta de v@zut…

Altfel, prognozele economice nusunt pentru România dintre cele maiap@s@toare. Anali}tii economici antici-peaz@ un an în care moneda na]io-nal@ se va redresa, în jurul unui cursde 3,4 lei/euro, un PIB ce va dep@}i440 miliarde lei }i o cre}tere eco-nomic@ undeva în jurul a 6 la sut@.Provoc@rile anului vor consta în sto-parea deficitului de cont curent, pro-movarea exporturilor }i cre}tereaatractivit@]ii pentru investitorii str@ini.

Pân@ la urm@, }i vremea pare s@]in@ cu noi, de curând, meteorologiianun]ându-ne un an în limitele nor-malului, f@r@ secet@, inunda]ii sau fe-nomene devastatoare. Nu ne r@mânedecât s@ fim harnici }i cump@ta]i,reflectând, din vreme în vreme, la

str@vechea zical@ româneasc@ potrivitc@reia „Dumnezeu te ajut@, dar nu-]ibag@ }i în traist@…”

2008, la Sibiu: lupta cu automul]umirea

Nimeni nu poate contesta c@2007 a întrunit toate atu-urile }icalit@]ile unui an fast pentru burgulnostru. Din acest punct de vedere,Capitala Cultural@ a Europei i-a pre-g@tit anului în care recent am intrato zestre }i o imagine cople}itoare.337 de proiecte culturale în care s-au investit 13,4 milioane de euro,peste 2000 de evenimente artisticede înalt@ ]inut@, care au atras 800.000de turi}ti din ]ar@ }i str@ini, investi]iiîn infrastructur@ care totalizeaz@ 80de milioane de lei, o puternic@ relan-sare a industriei turismului din zon@– reprezint@ reperele principale aleunui dinamism f@r@ precedent în isto-ria unui „ora} al culturii }i culturilor”.

Dup@ un asemenea efort orga-nizatoric }i un bilan] demn de toat@lauda, nimic nu ar fi mai trist }i maid@un@tor decât s@ ne mul]umim atr@i din amintiri. Cu alte cuvinte, spers@ ne ferim de a c@dea în p@catullâncezelii }i leneviei.

Am fost, pentru un an, prin voiasor]ii, Capital@ Cultural@ European@.Avem datoria s@ r@mânem în continu-are, prin voia noastr@, un ora} euro-pean modern }i prosper, cu o faim@care, abia n@scându-se, se cere con-solidat@ }i reafirmat@, an dup@ an, cuacelea}i vrednicie }i ambi]ie. Sibiulare dreptul nu doar la blazonul decitadel@ cultural@ european@, ci }i deora} gospod@rit dup@ standarde euro-pene, de centru industrial }i comer-cial de elit@, de plac@ turnant@ a uneire]ele de autostr@zi moderne. Tra-di]iile – atâtea câte sunt }i au mair@mas – trebuie ridicate la putereamodernit@]ii, în toate planurile.

De aceea, m@ gândesc c@ nimicnu i s-ar potrivi mai bine Sibiuluinostru, dup@ un an al regalelor artis-tice }i culturale, decât un 2008 subsemnul luptei cu automul]umirea }isuficien]a. {i nu v@d ce ne-arîmpiedica s@ trecem acest imperativîn contul speran]elor îndrept@]ite.

Certitudini }i speran]e la orizontul lui 2008Emil DAVID

Bursa din New York

„A proteja mediul înconjur@tor cost@ mult.

A nu face nimic va costa }i mai mult.”

Kofi Annan

Înc@ de la începutul anilor '80,când James Hansen, de la NASA,ajunge, pe baza modelelor atmos-ferice elaborate pe calculator, la con-cluzia c@ emisia de dioxid de carbon}i alte gaze ridic@ efectiv temperatu-ra globului, Uniunea European@ s-adeclarat a fi unul dintre principaliiactori la nivel mondiali care promo-veaz@ reducerea emisiilor de gaze cuefect de ser@, în vederea combateriifenomenului schimb@rilor climatice.În acest sens, directiva 87/2003 pri-vind stabilirea unei scheme de com-ercializare a certificatelor de emisiide gaze cu efect de ser@ reprezint@un instrument utilizat la nivelul UE,în cadrul politicii referitoare la schim-b@rile climatice, fiind considerat celmai eficient mod de reducere a aces-tor emisii. Obiectivul principal alschemei UE privind comercializareacertificatelor de emisii de gaze cuefect de ser@ (EU ETS) vizeaz@ înde-plinirea angajamentelor asumate prinsemnarea Protocolului de la Kyoto.Conform acestuia, emisiile de gazecu efect de ser@ trebuie reduse cu 8&în 2012, fa]@ de anul 1990. Aceast@]int@ urmeaz@ a fi atins@ prin reduc-erea emisiilor din statele membre, curate de reducere diferen]iate, variindde la 28& în Luxemburg, 21& Da-nemarca }i Germania, pân@ la ac-ceptarea unor cre}teri ale emisiilorde gaze cu efect de ser@ de 25& înGrecia }i 27& în Portugalia.Fiind primul sistem interna]ional decomercializare a emisiilor de dioxidde carbon din lume, EU ETS înre-gistreaz@ 11.500 de instala]ii, printre

altele instala]ii de ardere, combinateproduc@toare de o]el }i materiale fe-roase, combinate de ciment, fabricide ceramic@, hârtie, sticl@ }i rafin@-riile de petrol mari, mari consuma-toare de energie de pe teritoriul Uniu-nii Europene, care emit aproape ju-m@tate din emisiile de CO2 dinEuropa. Prima perioad@ de comer-cializare cuprinde perioada 2005 -2007, cea de-a doua 2008 – 2012,iar a treia perioad@ va începe din2013. Astfel, se dore}te limitarea emi-siilor de CO2 din sectoarele industri-al }i energetic, prin acordarea de cer-tificate de emisie.

Statele membre sunt obligate s@întocmeasc@ Planurile Na]ionale de Alo-care, prin care se stabile}te "plafonul"sau limita din cantitatea total@ de CO2pe care instala]iile na]ionale, care intr@sub inciden]a schemei de comercia-lizare, le pot emite, precizând num@-rul exact de certificate de emisii pe carele prime}te fiecare dintre acestea.

România se situeaz@ pe locul13 în topul poluatorilor din Europa,cu 34,5 milioane de tone de dioxidde carbon emise anual. Potrivit Cen-trului pentru dezvoltare global@, orga-niza]ie independent@ cu sediul laWashington, pe primele locuri se afl@Germania (356 de milioane de tone),Marea Britanie (212 milioane de tone)}i Polonia (166 milioane tone). Dup@aderarea la UE, România a avut obli-ga]ia întocmirii unui plan de alocarepentru 2007, ultimul an din cadrulprimei perioade de comercializare,dar }i planul corespunz@tor celei de-a doua perioade de comercializare.

Documentul înaintat spre apro-bare de România propunea ComisieiEuropene urm@toarele plafoane na-]ionale:- 83,9 milioane de certificate de emi sii,în cadrul schemei pentru anul 2007;- o medie anual@ de 95,7 milioanede certificate de emisii, pentru schemadin perioada 2008 – 2012.

Fa]@ de propunerile înaintate departea român@, Comisia European@ adecis urm@toarele:- plafonul pentru anul 2007, alocat

României, este de 74,8 milioane decertificate de emisii;- plafonul anual, pentru perioada2008 – 2012, nu poate dep@}i 75,9milioane de certificate de emisii.

Ca urmare a acestei decizii aleComisiei Europene, prin care Româniaar trebui s@ scad@ cu 20& coteleanuale de emisii poluante, pentruperioada 2008-2012, guvernul de laBucure}ti a depus o plângere lainstan]ele europene. Astfel, Româniaa pierdut 9.080.765 de certificate deemisii de dioxid de carbon echivalentanual }i nu este exclus s@ trebuie s@-}i completeze necesarul prin cump@-rarea de certificate de pe pia]a euro-pean@. Altfel spus, un certificat deemisie este echivalentul unei tone dedioxid de carbon }i valoarea lui depia]@, în momentul de fa]@, este decirca 23 euro. La num@rul de certifi-cate amintite, suma pierdut@ se ri-dic@ la peste 208 milioane euro. Cele250 de instala]ii care emit dioxid decarbon, cuprinse în Planul Na]ionalde Alocare, se vor vedea obligate s@cumpere certificate suplimentare, pen-tru c@ majoritatea nu au f@cut inves-ti]ii de mediu pentru reducerea emi-siilor. Lovitura cea mai grea o vaprimi sistemul energetic, r@spunz@torpentru circa 60% din totalul emisiilorde dioxid de carbon, care nu va pu-tea suporta cheltuielile de mediu, decâtîn condi]iile major@rii substan]iale apre]ului la energia electric@.

Autorit@]ile române sus]in c@ Bru-xelles-ul nu ar avea dreptul decât s@resping@ planul na]ional al Românieide reducere a polu@rii, nu s@ }iimpun@ cote fixe, care - în plus - arfi fost stabilite în mod transparent.Ministrul mediului, Attilla Korodi, adeclarat la BBC c@ decizia ComisieiEuropene a fost una nedreapt@, încondi]iile în care cotele de emisiipoluante ale României nici m@car nuse apropie de limita maxim@ admis@.În luna februarie 2007, România asus]inut, în cadrul întâlnirii Consiliu-lui de Mediu al UE, angajamentulintern de reducere cu 20& a emisi-ilor de gaze cu efect de ser@, pân@

în 2020, fa]@ de anul de referin]@prev@zut în Protocolul de la Kyoto.

Adrian Cioc@nea, }eful Departa-mentului Afaceri Europene, din cadrulGuvernului, este de p@rere c@, în planeconomic, cea mai probabil@ conse-cin]@ va fi cre}terea pre]ului energieielectrice. „În plan social, cre}tereapre]ului energiei va avea efecte ne-gative asupra puterii de cump@rare apopula]iei }i, indirect, asupra bugetu-lui de stat, prin cre}terea nivelului aju-torului dat acesteia. Totodat@, dificul-tatea respect@rii cotelor de emisii alo-cate poate însemna, pentru unele com-panii, reducerea activit@]ii, având dreptconsecin]@ imediat@ disponibilizareade personal“, a declarat Cioc@nea.

Exist@ o variant@ de avarie: „Con-sider@m c@ în 2007 nu se vor de-p@}i plafoanele de c@tre companii,deoarece am decis s@ renun]@m lacota noilor intra]i“, a spus Attila Korodi.Calculul este simplu: reducerea de10% se va face din rezerva de cer-tificate destinat@ operatorilor nou in-

tra]i pe pia]@, fiindc@ în anul acestanu s-au înregistrat noi companii cares@ beneficieze de aloca]ii.

Stavros Dimas, comisarul euro-pean pentru Mediu, a explicat c@ pla-fonul european pentru 2008-2012 afost stabilit la dou@ miliarde de tonede emisii anual, ceea ce reprezint@ osc@dere cu 10% a num@rului de cer-tificate de emisii alocate în prima pe-rioad@, 2005-2007. Motivul declaratal CE de reducere a acestor cote afost consolidarea pie]ei de comer-cializare a certificatelor de emisii }ireducerea emisiilor de gaze cu efectde ser@. Anterior, aloca]iile au fostgeneroase, ceea ce a condus la unnum@r ridicat de certificate disponi-bile pe pia]@, pre]ul acestora fiindsc@zut. Comisia European@ analizeaz@posibilitatea ca, din 2013, s@ eliminecotele de certificate emisii alocatestatelor membre, ceea ce înseamn@c@ agen]ii economici poluatori vor finevoi]i s@ achizi]ioneze întreaga can-titate de certificate de emisii.

Început prin anun]uri de ge-nul „angaj@m culeg@tori de c@p-}uni în Spania, salariu avanta-jos”, fenomenul „c@p}unarilor” aluat o amploare nea}teptat@. „C@p-}unar” a devenit o denumiregeneric@ pentru românii pleca]i lamunc@ în Europa. Potrivit Funda-]iei pentru o Societate Deschis@(FSD), care a efectuat o cercetarereprezentativ@ la nivel na]ionalprivind migra]ia pentru munc@ aromânilor în perioada 1990-2006,exis]@ trei etape diferite în cadrulmigra]iei pentru munc@ a ro-mânilor: - prima etap@, cuprins@ între

1990-1995, caracterizat@ printr-orat@ a emigra]iei de 3 la 1.000de locuitori, ]@rile de destina]iefiind Israel, Turcia, Italia, Unga-ria, Germania. - a doua etap@, între 1996-2001,cu o rat@ a emigra]iei de 7 la1.000 de locuitori, cu destina]ii:Spania, SUA, Canada. - ultima etap@, caracterizat@ deridicarea vizei Schengen (2001-2006), a înregistrat o rat@ deemigra]ie uria}@, de 28 la 1.000de locuitori, principalele ]@ri dedestina]ie fiind Italia (40 la sut@din totalul celor care au migratpentru munc@), Spania (18 la sut@),Germania (5 la sut@), Ungaria (5la sut@), Israel (6 la sut@).

Dincolo îns@ de statistici }ide studii, fenomenul „c@p}unarii”

aduce în aten]ie efecte negativecare nu sunt de neglijat. În timpce for]a de munc@ româneasc@emigreaz@, România începe }i eas@ duc@ lips@ de muncitori. Cu„c@p}unarii” pleca]i, angajatoriisunt nevoi]i s@ se reorientezespre alte ]@ri slab dezvoltate, deunde s-ar putea importa munci-tori. Asta în timp ce, social }icultural vorbind, „c@p}unarii” seintegreaz@ în comunit@]ile care i-au adoptat. Dincolo de eveni-mentele negative ce r@zbat r@zle]prin media, Europa de Vest nu edispus@ }i nici nu i-ar fi bene-fic@ o renun]are la „c@p}unarii”români. Iar toate acestea se pe-trec când în ]ar@ copiii „c@p-}unarilor” ajung la adolescen]@,f@r@ p@rin]i.

VINERI 11 IANUARIE 2008 3MEDIU FOR[A DE MUNC~

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

Comer] cu aer curat

„C@p}unarii” }i implica]iile demografice }i sociale ale exportului de for]@ de munc@

Iulia NAGY

Dac@ ve]i c@uta cuvântul „c@p}unar” în DEX, nu îl ve]i g@si. Cu toate acestea, „c@p}unarii” constituie orealitate social@ a României, in mileniul III, }i, probabil, este una dintre cele mai spectaculoase mi}c@ridemografice din istoria ]@rii. Un argument elocvent în acest sens se poate construi pe baza unei compara]iistatistice: dac@ în 2025, când criza demografic@ va atinge apogeul, România va num@ra 8 milioane delocuitori, la ora actual@, „c@p}unarii” sunt estima]i la 2-3 milioane de cet@]eni.

RESURSE VINERI 11 IANUARIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Pierdem continuu teren, pre]u-

rile la petrol, hidrocarburi }i produserespective prelucrate, au luat-o raznade mai mul]i ani încoace, dezvoltând}i apropiind de realitate ideea unui„sfâr}it iminent” al relativei noastrebun@st@ri, desigur, în câ]iva zeci deani. „Sfâr}it” prev@zut, înc@ de la în-ceputul anilor ’70, în celebra lucrare„Limitele cre}terii” a so]ilor Meadows,în volumul „Entropia }i procesul eco-nomic” al profesorului româno-ame-rican Nicolas Georgescu-Roegen, înlucr@rile lui Jacques Lesourne, ale ma-relui Lester Brown etc. „Apocalipsul”se apropie. Exager@m? Dup@ p@rereaultimului autor citat, nici pe departe.Dar, despre ce este vorba, în fapt?Cum }i de ce se pozi]ioneaz@ a}afor]ele divergente }i constrictive? Arputea fi vorba, totu}i, de o conjunc-tur@ sau, cu siguran]@, de un debutal pr@bu}irii pe o pant@ ireversibil@ }iextraordinar de periculoas@? S@ în-cerc@m câteva r@spunsuri la aseme-nea întreb@ri, din nefericire întreb@ri}i dramatice }i actuale…

100 de dolari barilul reprezenta,cu câ]iva ani înainte, un pre] deneimaginat. Pot fi acuza]i speculan]ii,pot fi incriminate „superprofiturile” pe-troliere, pot fi demonstra]ii de stra-d@ cu scopul de a reduce fiscalitatea.Pot fi chiar amortizate unele }ocuripentru unele categorii de popula]iedevaforizat@, prin pârghii economico-financiare etc. Sunt lucruri care, îns@,nu modific@ cu nimic realitatea. Pre-]urile la petrol urc@, vor urca, în con-tinuare, pe termen mediu }i lung,spre niveluri mult mai ridicate – sevehiculeaz@ 150 dolari barilul, în po-fida faptului c@ pe termen scurt amputea beneficia de o anume redu-cere a acestui pre] actual, 100 dolaribarilul, spre 80 dolari barilul. Per-spective sumbre? Da, deoarece dina-mica atât de ascendent@ a pre]uluipetrolului are cauze cu mult mai pro-

funde decât specula]iile sau nepri-ceperi }i ignoran]e guvernamentale,comunitare etc. Anume, în primulrând, mediul. Credem, deseori, c@ pre-]ul petrolului este relativ ieftin la 3dolari galonul, în Statele Unite, când,adev@ratul s@u pre], implicând costurilesociale }i de mediu aferente, cu altecuvinte internalizarea unor externa-lit@]i, este de 14 dolari. „S@ mergempe pre]uri adev@rate }i realit@]ile sevor impune – scrie Lester Brown.Consumul va diminua, iar emisiile decarbon, de asemenea. În ajunul luiPearl Harbor, majoritatea ameri-canilor erau împotriva intr@rii în r@z-boi. În ziua urm@toare, erau pentru.Cred mult în virtu]ile curative ale«taxei carbon»”.

Revenind, agen]iile de pres@, dar}i studiile în domeniu, îl citeaz@, ade-seori, pe Claude Mandil, directorulAgen]iei Interna]ional a Energiei, carene-a prevenit }i ne previne mereu:„Ne îndrept@m spre un sistem ener-getic scump }i murdar – cel actual,pe care nu prea îl schimb@m deloc– }i care va merge din criz@ încriz@”. Cu alte cuvinte, toate stateletrebuie în mod imperativ s@-}i mo-difice sistemul energetic dac@ vor s@evite fie noi perturb@ri ale aprovizio-n@rii cu petrol, cu toate efectele ne-gative în lan], fie noi }i semnificativedezastre ecologice, fie amândou@. Pentruc@, depindem, depindem esen]ialmentede petrol. Acesta constituie, în pre-zent, mai mult de o treime din re-sursele energetice consumate pe Pla-net@. Este drept, în câteva state,dup@ 1970, a fost diminuat@, uneorispectaculos, dependen]a de petrol,amplificându-se, în schimb, pondereaenergiei nucleare – }i aceast@ energie,îns@, cu marile ei probleme. Oricum,faptul a permis o anume „amortizare”a }ocurilor crizei. Raportul euro-dolara avut }i el partea sa de contribu]ieîn acest sens, cu prec@dere pentrustate aferente. {i totu}i, criza pe-trolului r@mâne, ea este endemic@,cerin]ele de ]i]ei sunt mult mai maridecât posibilit@]ile de acoperire înperspectiv@, inclusiv având în vederestructura geopolitic@ asociat@. Toateacestea cu atât mai mult cu cât îndomeniul transportului ]i]eiul se v@-de}te înc@ vital, greu de substituit.Or, lumea de ast@zi înseamn@, chiarînainte de orice, mult, foarte multtransport…

100 de dolari barilul nu esteînc@ atât de scump pentru a provo-ca reac]iile fundamentale necesare,afirm@ nu pu]ini speciali}ti: „Când neconfrunt@m cu o problem@, trebuie s@creasc@ pre]ul acestei probleme mairepede decât puterea de cump@rare”.Ar fi, este aceasta reac]ia fireasc@ nudoar a pie]ei, ci a prezerv@rii viitoru-lui. „Or, pentru moment, puterea decump@rare se sprijin@, în general, peo energie înc@ ieftin@. În ritmul încare se desf@}oar@ lucrurile, vom fisufoca]i relativ curând de bioxidul decarbon”. S@ ne amintim }i citatul maisus din Lester Brown. Cu alte cu-vinte, o astfel de cre}tere de pre]urila petrol ar fi „realmente binevenit@”,numai astfel investitorii vor putea s@se reporteze spre ceea ce avem ne-voie în mod esen]ial pentru a con-serva via]a pe Terra: obligatoriile alter-native neconven]ionale la energia fosil@.

Petrolul, cu densitate energetic@foarte mare, a fost }i este, în gene-ral, relativ u}or de extras, de stocat,de utilizat, de transportat – în spe]@,în medie, un cost de 5 ori mai reduscomparativ cu gazele. Rezervele?Dup@ unele calcule, echivalentul a 40de ani de produc]ie medie total@anual@. Cum sunt unele prognoze ceindic@ o cre}tere a consumului de peste50& pân@ în anul 2030, va fi unmoment în care, infailibil, în mod

obiectiv, va exista din ce în ce maipu]in petrol. Când va fi atins acestmoment? Dup@ unii, în 2008-2010,dup@ al]ii, în 2020. Cam pe aici,totu}i. Oricum, va fi un întreg mod devia]@ ce va bascula dar }i o anumeidee despre ce înseamn@ mondia-lizarea, va fi un mod de via]@ altuldecât cel actual, va fi desenul nou demondializare din perspectiva amintit@.

Penurie? Mai bine spus ra]iona-litate }i ra]ionalizare, chestiuni maimult în]elese }i nu atât impuse dinunghiul pre]ului petrolului, întrucâtnu mai exist@ alternativ@. Menajele,în cea mai mare parte a lor, nu vormai putea avea dou@ automobile.Dinamica transportului aerian va di-minua. Nu va mai fi rentabil@ delo-calizarea, la cel@lalt cap@t a globului,a unor produse cu valoare ad@ugat@mic@. Nu va mai fi rentabil@ niciînc@rcarea la refuz a automobiluluiîntr-un supermarket, într-un centrucomercial situat la mare distan]@. Vorreveni, se pare, pe primul plan, mi-cile pr@v@lii, magazine situate încol]ul str@zii. Cât de mult le-am repu-diat, dar, iat@… Mersul pe jos saupe biciclet@? De ce nu, ]inând seamac@ multe curse cu automobilul sedesf@}oar@ pe distan]e de doar câ]ivakm. Ora}e din ce în ce mai str@luci-toare? Domicilii din ce în ce maiîndep@rtate de locul de munc@? Agri-

cultur@ din ce în ce mai specializat@?G@rile care cedeaz@ locul aeropor-turilor cu zboruri foarte dese? Acelpetrol care se înscrie în fiecare mo-ment al vie]ii cotidiene, de la sacii-pubel@ la sticlele de ap@ mineral@, dela ]es@turi la ambalaje? Tot mai pu]indin toate acestea. S@ încerc@m s@ în-]elegem spusele unui expert de talialui Jean-Marc Jancovici: „Am pierdutpeste 30 de ani, ca s@ construim olume ce nu va mai func]iona mâine”.Dramatic spus, dar, este cert, cât deadev@rat...

Desigur, energiile alternative.Totodat@, lichefierea c@rbunelui, cumare aten]ie, îns@, pentru prevenireadezastrelor ecologice. Baterii mai per-formante }i realimentate. Biocarbu-ran]ii, da, dar f@r@ a d@una asigur@riicerin]elor alimentare. Oricum, „econo-misirea, înainte de a fi prea târziu”,cum ne avertizeaz@ „Le Nouvel Obser-vateur”. A}adar, un alt mod }i un altmodel de via]@, diferite de cele dinprezent. Fire}te, greu de formulat }imult mai greu de însu}it. Dar câtenu a putut }i nu poate face omulatunci când îi ajunge „cu]itul la os”...…{i o întrebare: este oare – }i cumeste – preg@tit@ economia }i socie-tatea româneasc@ pentru a face fa]@acestor atât de probabile mari modifi-c@ri? Din p@cate, în esen]a sa, nu preaeste. Dar va trebui – trebuie – s@ fie.

Dan POPESCU

Semne de întrebare pentru secolul XXIPetrolul: perspective îngrijor@toare

Lumea de alt@ dat@Lumea de alt@ dat@

Nantes - Bursa de pe chei (1909) Constantinopol - interiorul Marelui Bazar (1920)

VINERI 11 IANUARIE 2008 5

c my bc my b

c my b

EVOLU[II CONTEMPORANE

”Europenizarea” lumiiurmare din pagina 1

Americanizarea este îns@ numaio latur@ din interfa]a globaliz@rii, re-flectând rolul (auto-asumat) al State-lor Unite, de lider al unui amplu pro-ces, menit s@ realizeze tranzi]ia din-spre o lume parohial@ spre una f@r@frontiere. Cealalt@ latur@ este îns@ multmai apropiat@ de spiritul european, dedorin]a europenilor de a face din con-tinentul lor un pol real de putere în lu-mea contemporan@. V@zut@ ca mega-tendin]@, ”europenizarea” vine întrucât-va în contra americaniz@rii }i se tra-duce prin adâncirea proceselor de inte-grare la nivel regional. Dac@, la scar@ glo-bal@, Statele Unite par preg@tite }i dori-toare s@-}i exercite statutul lor imperialmult@ vreme de acum înainte, la nivelcontinental, na]iunile strâng rândurile,î}i unesc sinergiile }i încearc@ s@ nete-zeasc@ asperit@]ile ce le despart, sprea creea entit@]i regionale puternice. Dinaceast@ perspectiv@, Europa poate con-stitui un model nu mai pu]in intere-sant decât cel american.

Triumful spiritului european pe altecontinente este actualmente, o realitateincontestabil@. Un exemplu ilustrativ îlofer@ na]iunile Asiei de Sud-Est, pentru

care modelul european de integrareregional@ s-a dovedit un adev@rat miraj.O dovedesc recentele demersuri dincadrul Asocia]iei ł@rilor Asiei de Sud-Est (ASEAN) în direc]ia elabor@rii unuiTratat, dup@ modelul UE, menit s@ pun@bazele cre@rii unei pie]e unice a ]@rilormembre pân@ în anul 2015. Anali}tii aucomparat recent-adoptata Cart@ a ASEANcu Tratatul de la Roma, cel pu]in prinprisma m@re]iei obiectivelor strategice.Sub aspect procedural îns@, organiza]iaasiatic@ este mult r@mas@ în urm@ com-parativ cu Uniunea European@, nedis-punând asemenea celei de-a doua destructuri politico-juridice eficiente cares@-i asigure func]ionarea (parlament,comisie, curte de justi]ie etc.). MembriiASEAN par totu}i hot@râ]i ca, la 40 deani de la înfiin]area organiza]iei (estecu 10 ani mai b@trân@ decât UE), s@-idea acesteia o ”fa]@ european@”.

Formarea blocurilor regionale areîntotdeauna o determinare politic@ bine-definit@. În anii 1950, vest-europenii aucreat Comunit@]ile europene pentru a seputea opune mai eficient expansiuniif@]i}e a Uniunii Sovietice. În aceea}iperioad@ }i din acelea}i motive, în Asiaa fost creat ASEAN-ul. Ast@zi, de}i peri-colul sovietic a trecut, nu înseamn@ c@]@rile din zon@ nu mai sunt de locamenin]ate. De}i China de ast@zi nu mai

flutur@ secera }i ciocanul, ascensiuneaei formidabil@ este perceput@ ca un peri-col pentru vecinii s@i. Statele din zon@,mai ales cele mici, precum Singaporesau Macao, ca s@ nu mai vorbim deTaiwan, nu au cum s@ priveasc@ cu ochibuni tendin]ele hegemonice ale Chineicomuniste. În viziunea liderilor din re-giune, succesele înregistrate de na]iunilelor, mai cu seam@ de micii ”dragoni”,pe t@râm economic, în deceniile nou@ }izece ale secolului XX, trebuie înt@rite înplan politic printr-o uniune de tip euro-pean, capabil@ s@ contrabalanseze expan-siunea f@r@ precedent a celor doi colo}i,China }i India.

Spiritul european nu a triumfatnumai în Asia, ci, într-un mod oarecumsurprinz@tor, chiar }i în regiunea desorginte a globaliz@rii, America de Nord.Acordul NAFTA, încheiat în 1993 întreSUA, Canada }i Mexic pare a fi doar oetap@ ini]ial@, în cadrul unui proces multmai amplu, ce are drept obiectiv strate-gic realizarea unei Uniuni Nord-Ame-ricane, bazat@ pe o pia]@ unic@ }i o posi-bil@ viitoare uniune monetar@ (inclusivprin adoptarea unei monede unice), dup@modelul zonei euro. De}i planurile con-crete în vederea atingerii acestor obiec-tive nu au fost înc@ puse în aplicare,na]iunile din America de Nord par a fiîn mod inexorabil contaminate de ideea”europeniz@rii”.

Din nefericire, pe alte continenteale lumii, sus-numita idee nu s-a impuscu aceea}i for]@. America Latin@, de pild@,trece actualmente printr-o criz@ politic@major@, ce poate conduce la o divizareiremediabil@ a continentului. Nu numaic@ nu este de a}teptat o integrare maiprofund@, dar se profileaz@ o scindare îndou@ blocuri opuse: pe de o parte, ungrup de ]@ri cu economii puternice (Bra-zilia, Argentina, Chile), care au cunoscuto dezvoltare economic@ remarcabil@ înultimele decenii }i, în virtutea acestuifapt, ele revendic@ actualmente locuri totmai înalte în ierarhiile mondiale; pe dealt@ parte, un al doilea grup de ]@ri, mais@race (Bolivia, Ecuador, Cuba), care, dindiferite motive, nu au cunoscut o dez-voltare economic@ comparabil@ cu acelor dintâi }i pun acest fapt pe seama”imperialismului american”. În mod para-doxal, liderul celui de-al doilea grup esteVenezuela, o ]ar@ ce nu poate fi consi-derat@ s@rac@, deoarece dispune înc@ derezerve serioase de petrol. Guvernulvenezuelean manifest@ îns@ – într-o sfi-dare suveran@ a experien]elor triste alesecolului XX – o v@dit@ tendin]@ de alu-necare spre socialism. Opozi]ia dintrecele dou@ blocuri face, cel pu]in deo-camdat@, imposibil@ ”europenizarea”. Cât

prive}te continentul african, situa]ia este}i mai dramatic@. Africa este, de mult@vreme, sfâ}iat@ de nesfâr}ite r@zboaie }idispute interetnice, care au provocat }icontinu@ s@ provoace popoarelor dinunele ]@ri suferin]e inimaginabile. Atâtavreme cât multe ]@ri africane sunt prac-tic neguvernabile, nici vorb@ nu poatefi de o guvernare la nivel continental.

Care este îns@ situa]ia, în Europa?De}i integrarea a atins cotele cele maiînalte, unele obiective ale ”europeniz@rii”par a fi }i aici, destul de greu de atins.Istoria integr@rii europene este un lung}ir de tratate (Roma, Maastricht, Amster-dam, Nisa iar mai recent, Lisabona), princare au fost concepute }i puse în apli-care structuri, mecanisme }i politici efi-ciente, ce au asigurat europenilor pros-peritate. Sub acest aspect, Europa poateoferi lumii un model demn de urmat.Din alte puncte de vedere îns@, cum ar fide pild@ implementarea ideii de supra-na]ionalitate, lucrurile avanseaz@ mult maianevoios. Din considerente, în primulrând, istorice, Europa este }i va r@mâneprobabil mult@ vreme de aici înainte, uncontinent al na]iunilor. Vedem cum, nude pu]ine ori – în cadrul structurilor UE– unele ]@ri-membre tind s@ abordezediverse probleme de interes comunitarprin prisma propriilor interese na]ionale,acordând prioritate acestora din urm@.Dac@ europenii par dispu}i s@ împing@

integrarea economic@ pân@ la ultimele eilimite (s@ nu uit@m c@ unificarea mon-etar@ a fost realizat@ în mai pu]in de zeceani), nu la fel se pune problema cândeste vorba de integrare politic@. St@m@rturie noul Tratat, a c@rui principal@caracteristic@ pare fi opacitatea. ”Întrucâtau e}uat – scrie The Economist – în ten-tativa de a-i convinge pe cet@]eniieuropeni prin grandilocven]@ }i candoare(proiectul original de constitu]ie prevedeaca legile europene s@ primeze în fa]acelor na]ionale), liderii europeni s-auîntors la vechea lor strategie: încearc@s@ îndese o list@ lung@ de inova]ii }iamendamente într-un text legal ilizibil...cepermite }efilor de stat s@-l ratifice rapidprin intermediul parlamentelor na]ionale.” Uniunea european@ a secolului XXI areu}it astfel s@ adopte, pe c@i mai multsau mai pu]in ocolite, un tratat consti-tu]ional, pe care locuitorii ei vor trebuis@-l respecte dar pe care mul]i dintreei probabil c@ nu l-ar fi votat dac@ li s-ar fi cerut acest lucru prin referendum.Europenii se g@sesc astfel diviza]i întredou@ viziuni diferite: conform primeia, emai bine s@ ai un tratat prost decât s@nu ai nici unul; conform celei de-a doua,e mai bine s@ nu ai nici un tratat decâts@ ai unul prost. Se pare c@ prima vi-ziune se bucur@, cel pu]in deocamdat@,de un sprijin mai larg.

”Europenizarea” lumii continu@...

dr. Sorin BURNETE

c my b

Leipzig - Peterstrasse (1902) (1901)

LEGISLA[IE COMUNITAR~ VINERI 11 IANUARIE 20086

Tratatul de reform@ de la Lisabona

În cadrul Summitului de la Li-sabona, dup@ lungi negocieri, lideriieuropeni au ajuns la un acord asupraunui nou Tratat de Reform@. Acestapune cap@t blocajului creat în 2005,dup@ ce francezii }i olandezii au res-pins, prin referendum, Constitu]ia Euro-pean@. Noul document ofer@ maimult@ putere de decizie parlamentelorna]ionale }i u}ureaz@ luarea deciziilorîntr-o Europ@ extins@. Procesul de ra-tificare difer@ de la stat la stat mem-bru. În unele state, ca Irlanda, tre-buie s@ se organizeze referendumconform constitu]iei na]ionale. Altelevor ratifica tratatul doar prin votulParlamentului. Olanda a decis deja c@nu va mai organiza referendum pen-tru ratificarea textului. Totu}i, proce-sul de ratificare nu va fi unul cares@ nu se împiedice de critici, darcele 27 de state membre UE au fostde acord s@ implementeze aceast@reform@ a tratatului pân@ în 2009, anelectoral european. {i România vatrebui s@ decid@ modul în care se veratifica Tratatul, fie prin referendum,fie prin votul Paralmentului.

Principalele schimb@ri pe care le aduce arhitecturii UE textul

agreat la Lisabona:

Tratatul de la Lisabona este diferit deConstitu]ia European@

La Consiliul din vara trecut@, dela Bruxelles, s-a decis s@ nu se maifoloseasc@ termenul de Constitutieeuropean@, vorbindu-se doar despreamendarea tratatului pe baza c@ruiafunc]ioneaz@ ceea ce este acum Uniu-nea European@, tratat care exist@ de50 de ani. Deci, ceea ce se va numiTratatul de la Lisabona este diferit devechea Constitu]ie, prin forma în caresunt f@cute reformele. În Tratatul dela Lisabona intr@ noi op]iuni pe carestatele membre le-au negociat, carenu erau incluse în Constitu]ie. Aceastaeste principala diferen]@ de fond,pentru c@, de}i scris mai complicat,Tratatul de reform@ face acela}i lucru– adapteaz@ arhitectura UE la situa]iaextins@, UE - 27 de state membre.

Pre}edintele UEDup@ ratificarea Tratatului de la

Lisabona, Uniunea European@ va aveaun pre}edinte, care deocamdat@, r@-mâne un simbol. Pre}edintele UE vafi, ca }i pân@ acum, Pre}edintele Con-siliului Uniunii Europene, doar c@ vafi aleas@ o anumit@ persoan@, care vasta în aceast@ func]ie timp de 30 deluni. Aceast@ persoan@ va fi un politi-cian de top, ales în unanimitate deprimii mini}tri }i de pre}edin]iistatelor membre, dar postului nu îisunt ata}ate puteri executive. Vechiulsistem de pre}edin]ie rotativ@ aConsiliului nu dispare, dar seschimb@. Noul tratat va prevedea opre}edin]ie compus@ din trei statecare vor prezida împreun@ reuniunilemini}trilor din Consiliu.

Consiliul UEStatele membre au convenit pen-

tru o redistribu]ie a voturilor statelormembre în consiliu, care va fi rea-lizat@ în mai multe faze, în perioada2014 – 2017.

Mini-Comisia European@Tratatul mic}oreaz@ num@rul de

comisari care vor activa în Comisie,din urm@torul mandat. Din 2014,comisarii vor r@mâne dou@ treimi dinnum@rul de state membre, cu oregul@ de rota]ie corespunz@toare.

Parlamentul European UE27Tratatul de la Lisabona redistribuielocurile din Parlamentul European, con-form unei formule propor]ionale. Niciunul din Statele Membre nu va puteaavea mai mult de 96 locuri sau maipu]in de }ase. Num@rul maxim dedeputa]i europeni va fi 750.

Ex-Ministrul de externe, actualul Inaltreprezentant

Uniunea European@ nu va aveaun ministru de externe, a}a cum audorit membrii Conven]iei Europenecând au scris Constitu]ia. Negocieriledintre statele membre au rezultat îndenumirea postului „Înalt Reprezen-tant al Uniunii Europene pentru Afa-ceri Externe }i Politic@ de Securi-tate”. De}i nu se poate substituimini}trilor de externe, deoarece oricepolitic@ în acest domeniu, implemen-tat@ la nivel european, va trebui

agreat@ în unanimitate de toate sta-tele membre, Înaltul reprezentant vaavea, probabil, o voce mai puternic@pe scena interna]ional@ decât oricaredintre mini}trii de externe ai statelormembre individual. Tratatul de laLisabona prevede, îns@, clar c@ pos-tul „nu va interfera cu respons-abilit@]ile statelor membre în ceea ceprive}te formularea }i implementareapoliticilor lor externe”.

Înaltul reprezentant va fi JavierSolana, a}a cum au stabilit statelemembre, cu ceva timp în urm@. Înnoul post, Javier Solana, acum Se-cretar General al Consiliului UniuniiEuropene }i Înalt Reprezentant pen-tru Politica Comun@ Extern@ }i de Se-curitate, î}i va p@stra prestan]a diplo-matic@ oferit@ de actualul s@u post,dar va prelua }i puterile financiareatribuite acum Comisarului pentruPolitica Extern@, care coordoneaz@bugetul UE pe ac]iuni externe.

TRATATUL DE REFORM~ A UNIUNIIEUROPENE – LISABONA 2007

UE – persoan@ juridic@Una dintre cele mai importante

afirma]ii ale Tratatului de la Lisabonaeste faptul c@ Uniunea European@ vaavea personalitate juridic@ – la fel caun stat, }i nu ca o organiza]ie inter-na]ional@. Comunitatea European@ sem-neaz@ tratate de câ]iva ani buni }ieste membr@ a Organiza]iei Mondialea Comer]ului, de exemplu. De ase-menea, s-au semnat tratate interna-]ionale cu numele de Uniune Euro-pean@. Totu}i, personalitatea juridic@a UE nu era explicit recunoscut@ înpropriile sale acte fundamentale, pân@acum. Declara]ia politic@ ata}at@ Tra-tatului afirm@, din nou, clar c@ faptulc@ are personalitate juridic@, nu d@Uniunii Europene dreptul de a se sub-stitui statelor membre în chestiuni pen-tru care nu a primit mandat s@ o fac@.

Parlamentele na]ionale au greutatemai mare

Noul tratat UE va acorda parla-mentelor na]ionale un rol mai mareîn luarea deciziilor europene, chiardac@ schimb@rile în acest domeniusunt destul de limitate. Una dintrenout@]i este c@ institu]iile UE vor tre-bui s@ notifice parlamentelor na]io-nale toate propunerile legislative f@-cute la nivel european, iar parla-mentele vor avea 8 s@pt@mâni r@gazpentru a comenta aceste propuneri,înainte ca guvernele na]ionale s@înceap@ s@ le discute. Mai importanteste c@, prin noul tratat, parlamentelena]ionale vor putea aduce contesta]iilegisla]iei UE. Dac@ o treime dintreparlamentele na]ionale au obiec]ii laadresa unei propuneri legislative, Co-misia trebuie s@ o discute din nou }is@ ia decizia dac@ s@ o sus]in@ încontinuare, s@ o amendeze sau s@ oretrag@. Dac@ Comisia decide s@ men-]in@ propunerea în form@ contestat@de parlamente, acestea nu mai audreptul s@ o conteste mai departe.Dac@ contesta]ia vine din parteamajorit@]ii parlamentelor na]ionale, iarComisia se hot@r@}te s@ mearg@înainte cu propunerea în form@ con-testat@, intervin Consiliul }i Parla-mentul European, care vor mediaconflictul.

Carta european@ a drepturilor fundamentale

Tratatul de la Lisabona face re-ferire la Carta european@ a dreptu-rilor fundamentale, aceasta devenind,

într-o anumit@, m@sur@ obligatoriepentru toate statele membre. Exist@}i aici prevederi care asigur@ faptulc@ legisla]iile na]ionale nu vor fi con-trazise de Carta drepturilor funda-mentale. Textul Cartei în sine r@mâneîntr-o anex@ a Tratatului.

Transfer de suveranitate - JAITratatul de la Lisabona consti-

tuie un pas înainte în transferul desuveranitate de la statele membre laUniunea European@, dar este unullimitat. Au fost extinse puterile Co-misiei, Parlamentului }i Cur]ii de Jus-ti]ie în domeniul justi]iei }i afacerilorinterne. A fost înl@turat@, de aseme-nea, din anumite domenii, puterea deveto a statelor membre. Statele auputere de veto pe politicile care cerdecizii unanime. Cel mai importantdomeniu scos de sub inciden] a una-nimit@]ii este Justi]ia }i afacerile in-terne. UE va lua decizii cu majoritatesimpl@, în ceea ce prive}te în dome-niul cooper@rii politiene}ti }i al coope-r@rii judiciare în materie penal@. Deasemenea, tot în domeniul Justi]ie }iafaceri interne, noul Tratat conferaCur]ii de justi]ie dreptul de a judec@cazuri pe baza legisla]iei UE JAI, caazilul, vizele, imigra]ia ilegal@ saucooperarea în materie juridic@.

Tratatul mai scoate de sub inci-den]a unanimit@]ii câteva zeci depolitici, numeric mai multe decât ce-lelalte tratate, dar mai pu]in impor-tante. Un exemplu sunt regulile destrângere a datelor statistice în zonaeuro. Mai important este c@ noulTratat permite votul majoritar pepropunerile Înaltului reprezentant UEpentru Afaceri Externe }i Politica deSecuritate privind implementarea po-liticilor externe. Unanimitatea este în-l@turat@ }i în ceea ce prive}te legis-la]ia privind securitatea social@ amigran]ilor, cu o clauz@ care permiteunui guvern na]ional s@ cear@ votulunanim într-o reuniune a ConsiliuluiEuropean, dac@ legisla]ia pe cale a fiadoptat@ contravine flagrant intere-selor sale.

Sistemul de vot în ConsiliuTratatul introduce un nou sis-

tem de vot în Consiliu, ceva maisimplu decât actualul. O decizie trecedac@ 55& din statele membre (15din 27) sunt în favoarea ei sau dac@statele care voteaz@ pentru formeaz@65& din popula]ia UE. În prezent,statele membre au fiecare un num@rde voturi în Consiliu, direct propor-]ional cu num@rul de cet@]eni. Astfel,o decizie este aprobat@ dac@ 255 din345 de voturi sunt voturi pentru.

Simplificarea amendariiTratatul de la Lisabona intro-

duce prevederi prin care Tratatul UE}i politicile europene s@ fie mai u}orde modificat de acum înainte, even-tual f@r@ s@ convoace Conferin]a Inter-guvernamental@. A}a-numit@ „ratchetclause”, care permite statelor membreca pe viitor s@ modifice chestiunilecare pân@ acum erau amendate prinunanimitate, doar prin majoritate. To-tu}i, clauza nu se aplic@ pentru refor-me institutionale fundamentale aleTratatului, pentru care CIG va trebuiîn continuare convocat@. De aseme-nea, modific@rile textului tratatului r@-mân în aria de decizii unanime astatelor membre, iar parlamentele na]io-nale trebuie s@ le aprobe.

Statut de membru în Consiliul deSecuritate ONU?

Uniunea European@ r@mâne oorganiza]ie interna]ional@, deci nupoate fi membr@ a Consiliului de Se-curitate. Totu}i, o dat@ cu înfiin]areapostului de Înalt reprezentant UEpentru Afaceri Externe }i Politic@ deSecuritate, dac@ statele membreajung la o pozi]ie unanim@ privind ochestiune de pe agenda Consiliului,statele care sunt membre ale Consi-liului îi vor solicita lui Javier Solanas@ prezinte aceast@ pozi]ie la ONU.Voturile din Consiliul de SecuritateONU apar]in în continuare îns@ sta-telor membre. Tratatul include o de-clara]ie politic@ care afirm@ r@spicatca, politica comun@ extern@ }i desecuritate nu va afecta nicicum statu-tul de membru în Consiliul de Se-curitate al vreunei ]@ri UE.

Sursa: Euro newsletter/Guvernul Romaniei

Bursa din Sibiu a lansat la tran-zac]ionare, începând cu sesiunea dindata de 3 ianuarie 2008, un nou con-tract futures pe cursul în lei al mo-nedei EURO, având simbolul RON/EUR5,respectiv a op]iunilor pe contractul fu-tures RON/EUR5, cu simbolul OPRON/EUR5. În acest sens, CNVM a remisbursei sibiene certificatele de înregis-trare cu numerele 66 }i 67 din20.12.2007. M@rimea obiectului con-tractului futures RON/EURO5 este de5000 de euro, iar pasul de tranzac-]ionare de 0.0001 Ron (0,5 Ron/con-tract). Scaden]ele disponibile sunt la 3,6, 9 }i 12 luni. Data scadent@ va fia treia zi de vineri din luna de sca-den]@, iar, dac@ aceeasta nu este zi lucr@-toare, data va fi ultima zi lucr@toaredinaintea celei de-a treia vineri dinluna de scaden]@.

„[inând cont de cererea crescut@de pe pia]a derivatelor valutare dinfinalul lui 2007 }i de prezen]a în pia]@a investitorilor de talie, ne-am orientatc@tre lansarea unui contract mai marevaloric pe raportul de schimb leu/euro,prin care s@ r@spundem semnalelorvenite din partea investitorilor”, a de-clarat pre}edintele Bursei din Sibiu, dlTeodor Ancu]a.

Noul contract RON/EUR5 este des-tinat în special investitorilor care ape-leaz@ la strategii de protec]ie a porto-

foliilor }i afacerilor, }i va fi tranzac-]ionat în paralel cu contractul RON/EUROcu m@rimea de 1000 euro, utilizat înspecial de speculatorii care vor s@ profitede mi}c@rile de pre] din pia]a valutar@.

O nou@ imagine pentru bursa din Sibiu

Tot în data de 03.01.2008, a fostlansat noul site al institu]iei:www.sibex.ro, si noua sigl@ SIBEX(Sibiu Exchange), aprobat@ de ComisiaNa]ional@ a Valorilor Mobiliare, prindecizia nr. 2210/15.11.2007. Bursa si-bian@ intr@ astfel în noul an cu o nou@imagine, menit@ s@ perfec]ioneze rela-]ia cu investitorii si intermediarii.

Totodat@, Bursa din Sibiu a de-venit, din ianuarie 2008, membru alAssociation of Futures Markets. Asso-citation of Futures Markets - AFM esteo organiza]ie interna]ional@ fondat@ în1997, care reune}te pe baz@ de vo-luntariat burse, case de compensare }ialte entit@]i financiare cu implicare înspecial pe pie]ele futures emergentedin Europa, Asia, America de Sud }iAfrica. Sediul s@u se afl@ în Ungaria,la Budapesta. AFM este prima aso-cia]ie interna]ional@ la care ader@ bur-sa sibian@. „Intrarea bursei sibiene înaceast@ asocia]ie are la baz@ dorin]ade a sprijini comunicarea între burse-le de instrumente derivate }i de aînt@ri rela]iile cu acestea. Consider@mc@, în acest fel, putem contribui activla facilitarea transferului de informa]iiîntre entit@]ile bursiere }i la schim-burile de experien]@ dintre membriiAFM”, a declarat pre}edintele burseidin Sibiu, dl. Teodor Ancu]a. Printrecele mai importante activit@]i ale aso-cia]iei se num@r@: organizarea unorforumuri }i conferin]e interna]ionalepentru membri, facilitarea dezvolt@rii

pie]elor futures;, publicarea de materi-ale educa]ionale }i bro}uri, contactulcu organiza]ii interna]ionale similare.Principalul eveniment organizat deAFM îl reprezint@ Conferin]ele AnualeAFM, care reunesc atât membrii aso-cia]iei, cât }i institu]ii bursiere non-mem-bre, organisme de reglementare, b@nci,traderi, dezvoltatori IT }i consultan]i,în vederea dezbaterii celor mai impor-tante aspecte referitoare la industriafutures. Pre}edintele AFM este, în pre-zent, dl. Ricardo Marra – Pre}edinteleBursei de M@rfuri din Buenos Aires.Printre membrii AFM, se num@r@ EUREXFRANKFURT, EURONEXT, BUDAPESTSTOCK EXCHANGE, DUBAI GOLD ANDCOMMODITIES EXCHANGE, SOUTHAFRICA FUTURES EXCHANGE. „Pre-zen]a Bursei din Sibiu, al@turi de o se-rie de institu]ii de calibru, deja membreîn cadrul asocia]iei, este un lucru carene onoreaz@ }i de pe urma c@ruia în-treaga pia]@ autohton@ de capital are decâ}tigat la capitolul imagine }i nu nu-mai”, a mai declarat dl. Teodor Ancu]a

Debut de an, cu pre]uri în sc@dere

În ceea ce prive}te tranzac]iile,anul a debutat cu pre]uri în sc@dere,favorabile investitorilor short. Luni, atreia zi consecutiv@ de sc@deri ale co-ta]iilor a generat o lichiditate ridicat@,cea fiind 17.233 contracte futures }ioptions, din peste 2700 tranzac]ii, cuo valoare de 64,8 milioane de lei. Înurma deprecierilor, a devenit evidentfaptul c@ începutul lui 2008 a fostunul prielnic investitorilor short, careau ob]inut în trei }edin]e câ}tiguri cu-mulate cu o valoare de circa 2 mili-oane de euro. „Pia]a derivatelor }i-aetalat din nou marele atu, anume posi-bilitatea ob]inerii unor câ}tiguri pe trenddescendent, iar cei care au identificat

corect momentul ini]ierii strategiilorshort, au ob]inut câ}tiguri de remar-cat. Întru-un timp foarte scurt, depre-cierile de 12,17 }i 9,44 & consemnatepe DESIF 2 }i DESIF 5 martie 2008au oferit randamente la vânzare decirca 112 }i 90 &”, a explicat un bro-ker sibian.

Volatilitatea din pia]a futures si-bian@ s-a redus, în cea de-a doua}edin]@ a s@pt@mânii, culoarele de pre]pe care s-au înscris cele mai lichideproduse fiind mai înguste fa]@ de luni.Cota]iile au continuat îns@ s@ scad@,iar lichiditatea a r@mas una bun@, înmedia acestui început de an. Au fostîncheiate 11.156 contracte futures }ioptions din 1526 tranzac]ii, cu o va-loare echivalent@ a 42,3 milioane delei. În opinia Mirabelei Coss, broker laSSIF Broker Cluj, „reducerea volatili-t@]ii concomitent cu cre}terea num@-rului de pozi]ii ne poate indica faptulc@ suntem într-o o perioad@ de "a}e-zare", când investitorii acumuleaz@ po-zitii în func]ie de directia a}teptat@.Brokerul citat a mai observat c@ „pre-siunea la vânzare s-a men]inut ridicat@în condi]iile unei }edin]e destul delichide pe parcursul c@reia s-au putut

observa tranzac]ii mari, de 500 con-tracte”. La închiderea }edin]ei, num@-rul pozi]iilor futures dep@}ise pragulde 40.000.

La mijloc de s@pt@mân@, pia]asibian@ la termen }i-a îmbr@cat dinnou „hainele ro}ii”, cota]iile derivatelorpe ac]iuni închizând pentru a cinceasesiune la rând pe sc@dere. Astfel,conturile de]in@torilor de pozi]ii shortau fost din nou alimentate cu frumoa-se câ}tiguri, în timp ce de]in@torii depozi]ii long continu@ s@ „tr@iasc@ pe-riculos”, sperând la o revenire pe plus.În condi]iile date, }i având la înde-mân@ o volatilitate ridicat@, participan]iiîn pia]@ au încheiat aproape 14.000contracte futures }i options din 2227tranzac]ii, cu o valoare echivalent@ a49,5 milioane lei. Pe lâng@ ritmul bunde transfer, s-a eviden]iat }i cre}tereanum@rului de pozi]ii futures, fiind con-semnate circa 2400 noi deschideri,care au dus totalul general la 42.436,dar }i plasamentele pe un num@r de20 pie]e sau tranzac]ionarea, în pre-mier@, a celui mai îndep@rtat orizontinvesti]ional, scaden]a decembrie 2008.Pe acest termen, s-au încheiat con-tracte DESIF 2 }i DESNP.

BURS~ MONED~VINERI 11 IANUARIE 2008 7

La bursa sibian@,

Nout@]i la debut de an

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

O întoarcere în timp pentru leuurmare din pagina 1

Problema acestei schimb@ri estevolatilitatea }i nu nivelul cursului. Ovolatilitate cu o amplitudine prea mare}i cu un curs prea rapid între maxi-mum }i minimum de raportare la mo-neda european@. Adic@, între cursulmaxim în raport cu euro de 3,1112din iulie anul aceasta, la cursulminim din ianuarie 3,63 au trecut}ase luni ^n care leul a pierdut peste18 procente. Enorm!! Pentru a ajungela cursul maxim de care vorbeam,leul a avut nevoie de un an }i ju-m@tate. De la începutul anului 2006,leul a urmat un trend ascendent înraport cu euro, de aproximativ un anjum@tate. Cu pa}i mai mari sau maimici înainte, dar }i înapoi (de exem-plu cel din 28 iunie, care a adus unvârf de 3,6382) leul a p@rut pe dru-mul bun. Nu neap@rat legat de va-lori, ci din nou, de amplitudinea vo-latilit@]ii. Pa}ii mici de atunci, în jurulvalorii de 3,5, d@deau acea stabilitateîn organizarea de afaceri, în prelu-area de credite sau în alte serviciibancare de care economia româ-neasc@ are nevoie, pentru a nu treceprin }ocuri }i crize. Acum, cu un ancare te urc@ în culmi }i te coboar@în abisuri, se dau peste cap toatecalculele pe care un agent economicconstrâns de via]@ ar trebui s@ lefac@. Dar, cum s@ poat@ face calculecu asemenea marje de peste 18&?Ce relevan]@ mai au toate aceste

evalu@ri? Nici una. Agen]ii economicicare depind de curs sunt sub un riscde gradul zero.

Ce s-a schimbat în economiaromâneasc@, de leul s-a întors înapoicu doi ani? Câteva repere. Ianuarie 2006urma dup@ un an cu o cre}tere eco-nomic@ modest@, de 4,1 & în 2005.Pentru 2007, contam pe o cre}tereeconomic@ în jurul lui 5,6 -5,9&. Esemnificativ mai mare fa]@ de aceaperioad@. Dobânda de politic@ mone-tar@ de atunci era la nivelul celei deast@zi: 7 - 8&. Acum doi ani, infla]iaera 8,6 la începutul anului, din noumult mai mare decât cea de ast@zi,care bate spre 7&. E drept, dac@ acumdoi ani eram pe un fond de depre-ciere semnificativ@, acum suntem peun puseu infla]ionist accentuat. Aceastaeste una din chestiunile fundamentalecare fac diferen]a între optimismulînceputului de an 2006 }i pesimismuldin ianuarie 2008. Alte incertitudinidefavorabile lui 2008 ]in de deficitulbugetar. Era 1,14& cu o lun@ înaintede sfâr}itul anului, în timp ce în2005 se încheiase cu doar minus0,8&. 1,14 nu e grav, dar sunt vociimportante care sus]in c@ deficitul seva duce spre 3, iar pe fondul atât desensibil din aceste zile, toate, dar toatediferen]ele }i semnalele negative con-teaz@. Înc@ un argument atârn@ greuîn acest joc al cursului. Deficitul decont curent este 13,3 la 10 luni sise va duce u}or la 15 mld euro pe2007, în timp ce 2005 s-a încheiatcu un cuminte 6 mld deficit. Aceast@diferen]@ face în bun@ m@sur@ ca

acela}i curs s@ fie considerat prearidicat pentru 2008 }i prea mic pen-tru 2006. Atunci, a urmat o sc@derepentru euro }i o cre}tere a leului.Dac@ de aici vine diferen]a, va urmao depreciere a leului, în continuare.

Dar, toate aceste cifre pierd dinimportan]@, în fa]a sentimentului deneîncredere care s-a r@spândit înîntreaga lume. Recesiunea d@ târ-coale pe toate pie]ele - pe cele bur-siere, dar }i pe cele monetare. Neîn-crederea în pie]e atipice cum estecea româneasc@ face ca banii s@ numai fie trimi}i cu dezinvoltur@ spreRomânia }i, în consecin]@, nici dobân-da de 8& nu mai este acum la felde atractiv@ ca acum 2 ani. Cândsentimentul de neîncredere în mersuleconomiei lumii nu va mai fi atât deacut, dintr-o dat@ }i starea economieiromâne}ti nu va mai p@rea atât dedescurajatoare. {i banii vor veni, iarleul va lua din nou aripi. Întrebareaeste ce se poate face ca monedaromâneasc@ s@ nu mai fie atât dedependent@ de capriciile }i neho-t@rârile str@inilor }i cum poate fi maisus]inut@ motiva]ia intern@, atuncicând calcul@m cursul. E o întrebareextrem de dificil@, unde înc@ se caut@r@spunsuri atât în politica monetar@local@, c$t }i în ce fiscal@. A douasolu]ie ]ine de disciplin@. În actualulcontext extrem de delicat, un e}ecmic are un efect mare. {i, atunci une}ec mare, a}a cum e deficitul, ceefect are? Vremea toleran]ei a trecut,începe perioada în care doar rigoareamai poate aduce lini}te.

Dan SUCIU

Un “leu” cuminte?

EVENIMENT 2008 VINERI 11 IANUARIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Sibiul, sub feeria z@pezii

B@ncile informeaz@ c@, de mar]i,cererea de valut@ a fost foarte mare, înmare parte pentru plata importurilormasive f@cute de S@rb@tori. Mar]i, euroa fost cotat la un curs de 3,592 lei.Pentru moneda american@, Banca Cen-tral@ a calculat o rat@ de 2,443 lei.

Exper]ii cred c@ leul nu mai arefor]@ s@ rec$}tige terenul pierdut, celpu]in în urm@toarele s@pt@m$ni. Totu}i,p@rerile sunt ̂mp@r]ite: unii consider@ c@euro poate ajunge chiar }i la patru lei,în timp ce al]ii cred c@ nu va s@ri 3,70lei.

Speciali}tii informeaz@ c@ deficitulextern este principalul motiv al sc@deriileului, în condi]iile în care speculatoriistr@inii nu mai vin cu bani mul]i înRom$nia, din cauza crizei interna]ionale.Situa]ia nu se va schimba în bine, preacur$nd.

Cei mai afecta]i sunt cei care s-au împrumutat în valut@, anul trecut. Deexemplu, cine a luat un credit în eurola un curs de 3,35 lei pl@te}te acum

nu doar dob$nda de 6& pe an, ci }idiferen]a de curs de 8&. Ceea ceechivaleaz@ cu o dob$nd@ de 14&, maimare dec$t cea pe care ar fi pl@tit-o laun împrumut de aceea}i valoare în lei.De altfel, BNR s-a ar@tat alarmat@, înultimele luni, de “intensificarrea ritmu-lui de cre}tere a creditului acordat sec-torului privat, mai ales a celui în valut@”.Motiv pentru care banca central@ a luat,înc@ de la începutul anului trecut, m@surade a majora p$n@ la 40& rezervele min-ime obligatorii impuse b@ncilor la acor-darea creditelor în valut@. {i în acest caz,îns@, efectele au fost destul de limitate,întruc$t b@ncile, cele mai multe apar]i-n$nd unor grupuri europene, au începuts@ externalizeze creditele, pentru a sc@pade costul rezervelor minime.

Mai precis, au acordat creditedirect prin b@ncile-mam@ din str@in@tate,opera]iune perfect legal@ odat@ cuintrarea Rom$niei în Uniunea European@.Practica are un alt efect negativ, ma-jor$nd datoria extern@ a ]@rii. “{mecheria”a fost depistat@ de Mugur Is@rescu, cares-a ar@tat îns@ neputincios fa]@ de aceast@

tendin]@. Tot ce putea s@ fac@ BNR afost s@ men]in@ nivelul ridicat al re-zervelor pentru creditele în valut@, cu toatec@ acelea}i norme europene ar impunereducerea sau chiar eliminarea lor.

În concluzie, dac@ majorareadob$nzii la lei are efecte limitate, dup@cum am v@zut anul trecut, c$nd cre-ditele au crescut peste a}tept@ri, ce maipoate face BNR, pentru a limita în con-tinuare expansiunea împrumuturilor? S@majoreze }i mai mult nivelul rezervelor mi-nime obligatorii în valut@? Ar fi un semnalnegativ pentru pia]@, care ar indica oposibil@ criz@, dar }i o m@sur@ extrem@ce ar putea aduce proteste din parteab@ncilor. Apele se vor limpezi, probabil,în februarie, c$nd BNR va face urm@torulpas, at$t în privin]a dob$nzilor, c$t }i aaltor m@suri de limitare a credit@rii.

Revenind la euro, s-au schimbatpreviziunile privind moneda european@}i infla]ia la noi, pentru anul viitor.Comisia Na]ional@ de Prognoz@ esti-meaz@ un curs de schimb de 3,3 leipentru un euro, fa]@ de 3,1 previziuneaini]ial@, dar, p$n@ în 2013, ar urma s@

ajung@ din nou la cursul de 3,1. Infla]iapentru anul viitor este apreciat@ la 4,5la sut@, fa]@ de 3,8 c$t era prognozat@ini]ial. Iar, pentru sf$r}itul acestui an, spe-

ciali}tii indic@ o cre}tere a infla]iei p$n@la 6&. Comisia Na]ional@ de Prognoz@a reevaluat în cre}tere }i infla]ia din 2009}i 2010, la 3, 6, respectiv 3&.

Ileana ILIE

Euro a dep@}it nivelul de 3,6 leiMoneda european@ a s@rit de 3,6 lei, la mijlocul acestei s@pt@m$ni, }i se îndreapt@ vertiginos sprenivelul de 3,7. Pe fondul unui deficit de cont curent ridicat, dar }i din cauza infla]iei, care va cre}teîn continuare, moneda na]ional@ ar putea ajunge la un curs de schimb de chiar patru lei pentru uneuro, p$n@ la jum@tatea anului, declara, zilele trecute, pentru Cotidianul, directorul executiv alGrupului de Economie Aplicat@, Liviu Voinea.

Bucure}ti - sediul central BNR