Stiri 23 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 23.01.2020

1 EUR 4.7790

1 USD 4.3101

ANM: vremea se va incalzi din nou. Iata care sunt sansele de precipitatii Ianuarie 23, 2020

Vremea se va incalzi in urmatoarele zile in majoritatea regiunilor tarii, maximele urmand sa atinga valori de 12 grade Celsius, in zona Dobrogei, insa incepand de saptamana viitoare temperaturile de peste zi vor scadea la jumatate, iar probabilitatea a aparitie a precipitatiilor va creste in special dupa 25 ianuarie, reiese din prognoza Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM), valabila pentru intervalul 20 ianuarie – 3 februarie, publicata luni.

In zona Banatului, intervalul de prognoza va debuta cu un regim termic caracterizat de valori apropiate de cele climatologic specifice perioadei, iar media maximelor va fi de 2 – 3 grade. Din 22 ianuarie si pana in jurul datei de 29 ianuarie, temperaturile maxime vor fi in general in crestere, in medie spre aproximativ 8 – 10 grade, apoi se va raci treptat, astfel ca la finalul intervalului de prognoza media maximelor termice va atinge 4 – 6 grade.

Temperaturile nocturne vor fi preponderent negative in prima saptamana si la finalul celei de-a doua si se vor situa in medie intre -6 si -1 grad. In restul intervalului vor fi usor pozitive. Probabilitatea de precipitatii va fi redusa pana in data de 25 ianuarie, apoi va creste.

1

Pentru zona Crisanei, primele zile de prognoza vor fi caracterizate de valori maxime ale temperaturii aerului apropiate de cele climatologic specifice perioadei, media regionala fiind de 2 – 4 grade. Dupa data de 22 ianuarie se estimeaza o crestere a acestora spre valori medii in general intre 9 si 11 grade, in 28 si 29 ianuarie. In ultimele zile ale lunii ianuarie si in primele din luna februarie tendinta vremii va fi de racire treptata, spre medii de 4 – 6 grade.

Temperaturile minime vor fi negative in prima saptamana si la finalul celei de-a doua, media lor urmand a se situa in general intre -7 si -2 grade. In restul intervalului acestea vor fi usor pozitive, iar probabilitatea de precipitatii va fi redusa pana in data de 25 ianuarie, dupa care va creste.

In Transilvania, in primele zile de prognoza, valorile maxime de temperatura vor fi normale pentru aceasta perioada, iar media lor se va apropia de pragul de inghet. In intervalul 22 – 25 ianuarie se va incalzi treptat, spre medii regionale ale maximelor intre 6 si 10 grade, apoi, pana in 30 ianuarie nu vor mai fi variatii semnificative de temperatura.

Dupa aceasta data vremea va intra intr-un proces de racire, astfel ca, in data de 2 februarie, media maximelor termice va ajunge sa se situeze in jurul valorii de 3 grade. Temperaturile minime vor fi negative in tot intervalul si se vor situa in medie intre -9 si -3 grade, cu exceptia diminetii de 25 ianuarie, cand media acestora va cobori sub -10 grade. Trecator, vor fi posibile precipitatii, in general slabe cantitativ, in jurul datei de 22 ianuarie si incepand cu data de 25 ianuarie.

In Maramures, in primele trei zile de prognoza, media temperaturilor maxime se va mentine apropiata de pragul de inghet, dupa care se va incalzi treptat, pana in data de 25 ianuarie, cand aceasta va atinge 7 – 8 grade. In intervalul 25 – 29 ianuarie, maximele termice nu vor avea variatii importante, iar ulterior vor fi in scadere, pana la o medie ce se va situa intre 2 si 4 grade, in ultimele zile din interval.

Media temperaturilor minime se va incadra in general intre -7 grade, in 25 ianuarie dimineata, si intre zero si un grad Celsius, in perioada 28 – 31 ianuarie. Vor fi posibile precipitatii slabe, trecatoare, in jurul datei de 22 ianuarie si incepand cu data de 25 ianuarie.

In Moldova, in intervalul 20 – 25 ianuarie, media temperaturilor maxime va avea variatii in general intre 2 si 9 grade, iar a minimelor intre -5 grade si -1 grad. Ulterior, pana spre sfarsitul lunii ianuarie, valorile maxime de temperatura vor fi in medie de 9 – 11 grade, in timp ce media minimelor va fi intre -1 si doua grade, apoi se va raci treptat, astfel incat la finalul

2

perioadei de prognoza media maximelor se va apropia de 3 grade, iar a minimelor de la -2 la -4 grade. Doar trecator si pe suprafete mici vor fi posibile precipitatii slabe, mai ales dupa data de 29 ianuarie.

In privinta vremii prognozate pentru regiunea Dobrogei, pana spre sfarsitul lunii ianuarie, in general, temperaturile vor fi in crestere. Media maximelor va ajunge la 10 – 12 grade, iar a minimelor la 3 – 5 grade. Din 31 ianuarie, vremea va intra intr-un proces de racire treptata, iar in jurul datei de 2 februarie maximele vor atinge in medie 5 – 7 grade, in timp ce minimele vor oscila intre un grad si trei grade Celsius. Probabilitatea de precipitatii va fi mai ridicata dupa data de 29 ianuarie.

In Muntenia, intre 20 si 26 ianuarie, media temperaturilor maxime va avea variatii intre 4 si 11 grade, iar a minimelor intre -5 si -2 grade. In urmatoarele 4…5 zile acestea nu se vor modifica semnificativ, dar in primele zile ale lunii februarie tendinta va fi de scadere, astfel incat, la finalul intervalului de prognoza, maximele vor ajunge sa se situeze in medie intre 5 si 8 grade, iar media minimelor va cobori usor sub pragul de inghet. Probabilitatea de aparitie a precipitatiilor va fi mai ridicata dupa data de 28 februarie.

In regiunea Oltenia, intre 20 si 25 ianuarie, media temperaturilor maxime va avea variatii intre 4 si 10 grade, iar a minimelor intre -6 si -3 grade. In urmatoarele 5 – 6 zile acestea nu se vor modifica semnificativ, dar in primele zile ale lunii februarie tendinta va fi de scadere, astfel incat, la finalul intervalului de prognoza, maximele vor ajunge sa se situeze in medie intre 5 si 7 grade, iar media minimelor va cobori usor sub pragul de inghet. Probabilitatea de precipitatiilor va fi redusa in prima saptamana, dar va creste in cea de-a doua.

La munte, perioada cu cele mai ridicate temperaturi va fi intre 25 si 30 ianuarie, cand media maximelor se va situa intre 3 si 5 grade, iar a minimelor intre -5 si -2 grade. In restul intervalului vor fi maxime a caror medie regionala va avea valori intre -6 si un grad, iar media minimelor va fi intre -12 si -6 grade. Trecator, vor fi precipitatii in general slabe cantitativ, pe suprafete mici in prima saptamana si local in urmatoarea.

APIA si SUBVENTII

APIA, CONSULTĂRI CU FERMIERII DESPRE SUBVENȚIILE VIITOARE! Agroinfo22 ianuarie 2020 - CAMPANIE INFORMARE APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a întâlnit astăzi, 22 ianuarie 2020, la Zalău, județul Sălaj, cu fermierii din regiunea de nord-vest a țării. APIA este

3

într-un turneu prin mai multe județe din țară unde are stabilite întâlniri cu fermierii pentru a discuta despre plățile compensatorii acordate acestora pe măsurile din PNDR delegate de AFIR.

Scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora, informează APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Măsurile vizate sunt Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 - Submăsura 8.1  - Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, Măsura 15 – Submăsura 15.1 - Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

„Succesul de care s-a bucurat prima conferință din această Campanie de informare pe care o derulăm la nivel național, respectiv conferința de la Arad, din data de 15 ianuarie anul curent, la care numărul fermierilor participanți ne-a surprins plăcut și ne-a depășit toate așteptările, ne duce către concluzia că fermierii încep să conștientizeze tot mai mult puterea informației și, pe cale de consecință, importanța informării corecte, lucru care nu poate decât să ne bucure. Totodată, ne reconfirmă și nouă că este extrem de important să venim cu experții noștri în mijlocul fermierilor, cu informații pe întelesul lor, cu clarificări punctuale ale neclarităților lor, dacă vrem să dinamizăm implementarea acestor măsuri," a declarat directorul general APIA, Adrian Pintea.

La conferința de la Zalău, organizată astăzi, au participat fermieri din județele Sălaj, Cluj, Mureș, Maramureș, Satu-Mare, Bistrița -Năsăud. Următoarea sesiune de informare va avea loc în data de 29 ianuarie la Sibiu.

Ștefan Muscă, LAPAR: Ministerul Agriculturii nu mai acceptă modificări de la fermieri pe Ordinul Subvențiilor! Ramona Dascălu - 22 ianuarie 2020

Întâlnire între reprezentanții ministerului Agriculturii și fermierii din sectorul vegetal! Mai mulți fermieri, reprezentanți ai asociațiilor din sectorul vegetal au venit astăzi, miercuri – 22 ianuarie, la București, la sediul ministerului Agriculturii, pentru a discuta cu autoritățile despre Ordinul 619/2015, cunoscut și ca Ordinul Subvențiilor.

4

Printre cei care au luat parte la întâlnire s-a numărat și fermierul giurgiuvean Ștefan Muscă, din partea Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Acesta a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că a cerut reprezenților ministerului Agriculturii mai multe modificări în ceea ce privește Ordinul Subvențiilor, dar din păcate niciuna nu va fi implementată, cel puțin nu până anul viitor.

”Modificări nu acceptă nimeni decât din 2021 încolo, anul acesta rămâne totul la fel. Am cerut modificarea cantității de azotat pentru că nu pot să îmi permit să bag cantitatea de 175-180 de kilograme de azot și să fac producție de 6 tone, să dau 2 tone arendă și să rămân cu 4 tone. Păi așa nu reușesc să îmi plătesc decât investiția, asta înseamnă că nu câștig nimic. De asemenea, am adus la cunoștința autorităților că din cauza schimbărilor climatice nu mai putem să respectăm perioada aceea pe care o doresc autoritățile pentru a da cu azotat sau cu îngrășământ, trebuie să ne lase să dăm fiecare după posibilități și după zonă. S-a mai discutat și despre adeverința de la primărie, de faptul că primarii comit niște ilegalități. Dacă ai o datorie la ei, la impozit, nu îți mai dau adeverință. Dar nici aici nu se poate face mare lucru, nu pot fi sancționați primarii. În cazuri din acestea, noi trebuie să facem un apel către Ministerul de Interne, care la rândul lui să trimită adresă către prefecturi și să le impună primarilor faptul că nu au dreptul să condiționeze adeverința”, a spus fermierul Ștefan Muscă.

Acesta susține că a ridicat și problema măsurătorilor care nu coincid de la o instituție la alta, precum și cea a perdelelor forestiere pe care nu se ia subvenție pe motiv că au fost înființate din bani proprii: ”Eu le-am transmis că mai am o mare problemă și cu măsurătorile. Adică, eu am 500 de hectare cu carte funciară luate de la Agronomie, iar la măsurătorea APIA îmi ies doar 450 de hectare. Păi dacă nu corespund, ce vină am eu? O altă problemă este cea cu perdele forestiere. Nu este posibil să nu putem să le băgăm la înverzire și să nu primim subvenție pentru că acele hectare sunt înființate din bani proprii. Primesc subvenții numai cei care au făcut pe proiecte europene sau pe bani de la bugetul național. Și eu dacă mi-am făcut pe banii mei, de ce să nu primesc, de ce să nu se ia în calcul la înverzire și pădurea? Mi s-a spus ca toate aceste probleme pe care le am să le trimit la cabinetul ministrului, scrise pe hârtie, și să se mai organizeze o altă ședință pentru a le discuta întrucât azi era în discuție doar Ordinul 619/2015”.

5

Ștefan Muscă a plecat de la ministerul Agriculturii fix așa cum a venit, acesta negăsind nicio rezolvare la problemele sale, cel puțin nu în viitorul apropiat: ”Concluzia pe Ordinul 619/2015 a fost că nu se poate face nicio modificare din ceea ce am cerut noi fermierii. Reprezentanții ministerul spun că ar dura prea mult până s-ar primi vreun rezultat dacă ar trimite acum notificare la Comisia Europeană vizavi de vreo modificare”.

Vă reamintim că vinerea trecută, MADR a pus în dezbatere publică mai multe modificări la Ordinul 619/2015, schimbări despre care Agrointeligența a scris în articolul: Ministrul Adrian Oros modifică ORDINUL SUBVENȚIILOR la plățile APIA pentru pajiști, lucernă și vaci.

APIA vă informează cum să primiți bani în plus la subvenție! agrointeligenta.ro - 22 ianuarie 2020 17:01

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început o campanie amplă de informare în rândul fermierilor, dedicată exclusivmăsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

APIA continuă astăzi, 22 ianuarie, seria sesiunilor de informare în rândul fermierilor, dedicate exclusiv măsurilor delegate de AFIR către APIA din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, cu o nouă conferință organizată în regiunea de nord-vest a țării, respectiv la Zalău, județul Sălaj.

Scopul Campaniei de informare este de a eficientiza implementarea măsurilor de dezvoltare rurală gestionate de APIA și de a crește gradul de absorbție a fondurilor europene aferente acestora.

De specificat că prin aceste măsuri fermierii pot obține bani în plus pe hectar sume ce se adaugă la schemele de bază achitate din bugetul FEGA. Cuantumurile și schemele pentru care se plătesc subvenții în Campania 2019 le găsiți aici: Avans APIA 2019: Lista completă cu schemele și cuantumurile la plată pe hectar

Măsurile vizate sunt Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constângeri naturale, Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor, Măsura 8 – Submăsura 8.1  – Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite, Măsura 15 – Submăsura 15.1 – Plăţi pentru angajamente de silvomediu.

6

„Succesul de care s-a bucurat prima conferință din această Campanie de informare pe care o derulăm la nivel național, respectiv conferința de la Arad, din data de 15 ianuarie anul curent, la care numărul fermierilor participanți ne-a surprins plăcut și ne-a depășit toate așteptările, ne duce către concluzia că fermierii încep să conștientizeze tot mai mult puterea informației și, pe cale de consecință, importanța informării corecte, lucru care nu poate decât să ne bucure. Totodată, ne reconfirmă și nouă că este extrem de important să venim cu experții noștri în mijlocul fermierilor, cu informații pe întelesul lor, cu clarificări punctuale ale neclarităților lor, dacă vrem să dinamizăm implementarea acestor măsuri.” a declarat Directorul General APIA, Adrian Pintea.

a conferința de la Zalău participă astăzi fermieri din județele Sălaj, Cluj, Mureș, Maramureș, Satu-Mare, Bistrița -Năsăud. Următoarea sesiune de informare va avea loc în data de 29 ianuarie la Sibiu.

FIȚI PREZENȚI! SE DECID NOILE SUBVENȚII LA OI ȘI CAPRE, ÎMPĂRȚIREA PĂȘUNILOR, CERTIFICATELE DE ORIGINE! Agroinfo 23 ianuarie 2020 DAȚI GLAS PROBLEMELOR VOASTRE. Fermierii, crescătorii de animale, care au un cuvânt de spus despre subvențiile din zootehnie, împărțirea pășunilor, certificatele de origine la animale sunt așteptați cu toții la întâlnirea cu ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe data de 30 ianuarie 2020, ora 11, la Sibiu, Centrul Cultural Ion Besoiu, strada Emil Cioran nr.1. De voi depinde cum vor arăta noile subvenții și cine va beneficia de pășuni. Pe lângă aceste probleme, mai sunt multe pe lista discuțiilor cu ministrul agriculturii.

ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CIOBANILOR ORGANIZEAZĂ DIALOGUL “FERMIERII VERITABILI” DIN SECTORUL OVIN ȘI MINISTERUL AGRICULTURII. Alături de ministrul agriculturii, la prima ședință națională a Asociației Profesionale a Ciobanilor din România (APC) vor fi prezenți secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Florian Dumitru, directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Robert Chioveanu, și directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, ing. Vaida Bela.

Iată lista propunerilor importante pe care fermierii prezenți la întâlnirea de la Sibiu le vor negocia cu ministrul agriculturii și care vor schimba radical situația actuală din zootehnie:

7

1. PLAN  NAȚIONAL DE SCRAPIE LA OI ȘI CAPRE. Având in vedere Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă.  Asociațiile crescătorilor de ovine să fie sprijinite de  MADR in cadrul unui parteneriat PUBLIC PRIVAT pentru implementarea PROGRAMULUI NAȚIONAL DE SCRAPIE.

2. SPRIJINUL CUPLAT ÎN ZOOTEHNIE (SCZ). Acordarea SCZ la ovine și caprine pe baza producției de lapte și carne. Să se reglementeze modalitatea de acordare a SCZ  în limita unor indicatori la  producția de lapte și de carne.

3. PĂȘUNILE CONCESIONATE  UVM /ha. În prezent, oi adulte =0,3 UVM/ha. PROPUNERE oi adulte =0,5 UVM/ha.

4. VIZUALIZAREA BAZEI DE DATE. Propunerea este ca fermierii  să aibă acces la Registrul Național al Exploatațiilor (RNE). Motivația este: în felul acesta, fermierii pot verifica în timp real numărul de animale inscrise și înregistrate în RNE. Se evită posibilitatea fraudelor cu animale prin modificări în baza de date, respectiv de la un beneficiar la altul fără știința proprietarului real.

5.INTRODUCEREA MĂSURILOR DE BUNĂSTARE la ovine si caprine. Se propun construcții tip in funcție de zona geografică. Măsura de Bunăstare la ovine/caprine are nevoie de fundamentare pentru a justifica cuantumul in bani pe animal. Pentru bunăstare sunt  acceptate investiții. De exemplu, îmbunătațirea condițiilor de mediu din grajdurile de ovine, caprine, calitatea aerului sau scăderea numărului de animale pe suprafața/m2 poate conduce la imbunatatirea bunăstarii ovinelor. Cuantumul în bani respectiv PLATA pentru BUNĂSTARE reprezintă diferența dintre condițiile asigurate prin îmbunătățirea calității aerului sau suprafeței destinate fiecărui animal  și cele asigurate prin normele sanitar veterinare  în vigoare.

6. ACAPARAREA TERENURILOR. Se propune o legislație prin care să fie stimulați la arendare, închiriere FERMIERII VERITABILI.

7.PĂȘUNI ȘI FÂNEȚE. Propunere pentru posibilitatea închirierii pășunilor și fânețelor în funcție de numărul de animale DEȚINUTE DE CHIRIAȘ. Incărcătura DE ANIMALE pe suprafață, stabilirea unei limite minime de UVM. Se propune ca MADR să aibă drept de control asupra modului cum se fac contractele.

8

8. Terenurile agricole și pășunile conform  Legii vânătorii 407/2006. Fermierii care dețin terenuri agricole și pășuni cu orice titluri și care sunt incluse în fondurile cinegetice, au obligația de a permite accesul, desfășurarea acțiunilor de vânătoare pe terenurile pe care le dețin cu orice titlu, conform art. 1 și 4 din Legea Nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.O altă problemă o reprezintă împușcarea câinilor ciobănești, deși aceștia sunt echipați cu jujeu. Există numeroase cazuri în care, în timpul partidelor de vânătoare au fost împușcați câinii ciobănești, deși aceștia erau echipați jujeu, conform prevederilor legale, neputând fi confundați cu câinii hoinari, care nu au acest element distinctiv și a căror împușcare este permisă de Legea 407/2006”.

9. Amenajamente pastorale. Refacerea amenajamentelor pastorale la fața locului și intabularea terenurilor. Amenajamentele pastorale reprezintă o schiță completă referitoare la îngrijirea pajiștilor permanente prin intermediul cărora fermierii obțin subvenții. În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei”. OUG 34 SI HG 164/2013.

10. Reglementarea situației referitoare la angajarea zilierilor în fermele zootehnice, stâne. Propunere – vouchere.

11. Eliberarea certificatelor de origine la berbecii de reproducție, cu test de paternitate.

NU UITAȚI! Prima ședință națională APC are loc în prezența ministrului agriculturii, Adrian Oros, în orașul Sibiu, pe data de 30 ianuarie 2020, ora 11. Locația este: Centrul Cultural Ion Besoiu, strada Emil Cioran nr.1.

APIA: Cererile pentru Bunăstare-Păsări trebuie depuse până pe 15 februarie meatmilk joi, 23 ianuarie, 2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020 se desfășoară sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – „Bunăstarea animalelor” – pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului

9

agriculturii și dezvoltării rurale nr.6/10.01.2020 privind aprobarea modelelor cererilor de plată pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 – pachetul a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor.

 Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri. Pentru mai multe informații referitoare la accesarea sprijinului pentru bunăstarea păsărilor consultați Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – „Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 – pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, Ediția a III-a-2020, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 15/14.01.2020, publicat pe site-ul APIA la adresa http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-dinpndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor/pachetul-b-plati-infavoarea-bunastarii-pasarilor. Ghidul solicitantului pune la dispoziția potențialilor beneficiari informațiile necesare privind: condițiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obținerii plăților;  completarea și depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanți pentru obținerea plăților;  angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanții în vederea accesării subpachetelor;  respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligațiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancțiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

APIA: În 2020, s-au plătit deja din fonduri europene cca 700 de milioane de euro meatmilk joi, 23 ianuarie, 2020Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de data de 2 decembrie 2019 și până în prezent, au fost autorizaţi pentru efectuarea plăţilor regulare aferente anului de cerere 2019, un număr de 759.466 fermieri (ceea ce reprezintă 90 % din

10

numărul fermierilor eligibili la plata regulară) cu suma totală de 690,98 milioane euro, astfel: – 598,32 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);– 77,30 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);– 15,36 milioane euro cofinanţare de la Bugetul Naţional. Totodată, APIA aduce la cunoștinţă că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea plafonului este de 246.232.400 euro, și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Atentie, fermieri! Ce acte va trebuie ca sa primiti banii pentru lucerna In ian. 23, 2020  

Fermierii care au solicitat de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) plata sprijinului cuplat la lucernă nu mai sunt nevoiți să încheie contracte cu fermele de animale.

Singurul document obligatoriu este fila din carnetul de comercializare pentru persoanele fizice sau factura pentru cele juridice, cu care dovedesc că au comercializat cel puțin producția minimă.

Producția minimă este de 15 tone/ha masă verde sau 3,75 tone/ha fân sau produse derivate din fân, respectiv granule, peleți sau făină sau 200 de kg de sămânță certificată.

Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare este 31 martie 2020.

Până în prezent, aproximativ 200 de fermieri au depus actele.

Valoarea sprijinului cuplat la lucernă a fost, în anul 2018, 95,08 euro/ha, respectiv 443,4341 lei/ha. Pentru anul 2019, valoarea pe hectar a sprijinului cuplat la lucernă nu a fost încă stabilită de APIA.

11

AFIR si FINANTARI

AFIR poate asigura irigarea unei suprafeţe de 1,4 milioane hectare în 2020. Fermierii încurajaţi să încheie contracte Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) încurajează toţi fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei pentru irigaţii să facă demersuri în acest sens, având în vedere lipsa precipitaţiilor în multe regiuni ale ţării, dar şi regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni. 23 ian, 2020 | Agerpres

Potrivit unui comunicat al ANIF remis joi AGERPRES, suprafaţa totală pregătită pentru contractare şi irigaţii până la această dată se ridică la 1,4 milioane hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale şi amplasată pe 27 de judeţe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale şi 53 sezoniere, pentru o suprafaţă totală de 724.447 ha.

În anul 2019, suprafaţa pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafaţa contractată a fost de 837.639 ha. De asemenea, instituţia informează fermierii că, şi în 2020, apa pentru irigaţii până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat.

"Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizaţi în OUAI/FOUAI sau asociaţie agricolă", precizează reprezentanţii ANIF. Potrivit sursei citate, pentru informaţii şi clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunătăţiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice şi disponibile", precizează reprezentanţii ANIF. Potenţialii beneficiari pot găsi pe site-ul ANIF, spre consultare, modelul de Contract multianual/sezonier pentru asigurarea nivelului optim al apei de irigaţii la staţiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare.

Potrivit prognozei agrometeo publicată de Administraţia Naţională de Meteorologice, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei şi a Banatului, local în nord-

12

vestul, centrul, estul şi sudul Transilvaniei, nordul, estul, izolat sudul şi sud-estul Moldovei, sudul Olteniei şi al Crişanei.

Gradul de aprovizionare cu apă al solului va prezenta valori satisfăcătoare, izolat apropiate de optim şi optime, în Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Oltenia şi Crişana, local în nordul, nord-estul şi centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul şi sudul Moldovei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei.

AFIR: sfaturi pentru fermierii care vor sa acceseze fonduri europene Ianuarie 23, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale vine in sprijinul solicitantilor Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020) cu precizari referitoare la amenajarile pentru depozitarea gunoiului de grajd in exploatatiile agricole.

In acest sens, AFIR reaminteste faptul ca depozitarea gunoiului de grajd provenit din exploatatiile agricole se face in sistem individual si, sau comunal, conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Astfel, fermele zootehnice mici si medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de grajd, modelele tehnice prezentate in Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor.

Metode acceptate de depozitare a gunoiului de grajd

„Din analizele realizate in urma sesiunilor anterioare, am identificat o serie de aspecte cu privire la amenajarile pentru gestionarea gunoiului de grajd, pe care am considerat ca trebuie sa le detaliem. Astfel, pentru submasura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, precum si 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” sunt acceptate si amenajarile de tip compost cu pat de paie sau intaritura de pamant, precum si gramezile de compost cu folii de plastic, acestea incadrandu-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd in sistem individual. De asemenea, facem precizarea ca fermierii care detin platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, amenajate dupa modele tehnice agreate, nu au obligatia de a incheia un contract cu o platforma comunala pentru gestionarea gunoiului de grajd.”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

13

Conform legislatiei in vigoare, platformele individuale trebuie sa aiba o baza impermeabila, sa fie prevazute cu pereti de sprijin si sistem de colectare pentru evitarea oricarui risc de poluare a apelor cu nitrati din surse agricole.

Amenajarea trebuie sa fie dimensionata in raport cu numarul animalelor din ferma

De asemenea, amenajarea trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare, dimensionata in raport cu efectivele de animale din ferma,  care sa asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o perioada mai mare cu o luna decat intervalul de interdictie pentru aplicarea pe terenul agricol a ingrasamintelor organice.

Mentionam ca actele normative specifice (Codul de bune practici agricole privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, aprobat prin Ordinul MMGA/MAPAM nr.1182/1270/2015 si Ghidul depozitarii gunoiului de grajd in ferme individuale, elaborat de Ministerul Apelor si Padurilor) se regasesc ca anexe la Ghidul solicitantului aferent fiecarei submasuri, pe pagina de internet a Agentiei (www.afir.info).

ALTELE

CU CINE S-A ÎNTÂLNIT ÎN ULTIMELE ZILE MINISTRUL OROS ȘI CE A DISCUTAT! Agroinfo  23 ianuarie 2020 - COMUNICAT MADR. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a participat la Reuniunea miniștrilor agriculturii din cadrul Forumului Global pentru Alimentație și Agricultură 2020 (GFFA 2020), alături de 72 de miniștri ai agriculturii de la nivel mondial și de 11 înalți demnitari ai organizațiilor mondiale, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis pentru AGROINFO.

Demnitarii care au participat sunt: directorul general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, comisarul pentru agricultură al Uniunii Europene, comisarul pentru agricultură al Uniunii Africane, directorul pentru agricultură al Organizației pentru cooperare şi dezvoltare economică, directorul global al Băncii Mondiale, directorul general adjunct al Organizației Mondiale a Comerțului, directorul general al Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală etc.

Reuniunea, prezidată de Julia KLÖCKNER, ministrul federal pentru alimentație și agricultură al Republicii Federale Germania, a fost organizată în data de 18 ianuarie 2020, la Berlin, pentru a discuta despre transformarea

14

și impactul tehnologiilor digitale în agricultură.

În marja acestei reuniuni, ministrul Adrian Oros a avut o întrevedere oficială cu E.S. doamna Ambasador Josefa SACKO, Comisarul pentru economie rurală și agricultură al Uniunii Africane (UA). În cadrul întâlnirii, ministrul Adrian OROS a exprimat aprecierea și sprijinul României, și în mod deosebit al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, pentru dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Africană.

La rândul său, E.S. doamna Ambasador Josefa SACKO a mulțumit României pentru colaborarea și deschiderea pe care o dovedește prin sprijinul și implicarea României și a MADR, precum și în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. În finalul discuțiilor, ministrul OROS a lansat invitația E.S. doamnei Ambasador Josefa SACKO de a efectua o vizită oficială în România pentru a identifica soluții concrete privind asigurarea securității și siguranței alimentare.

În cea de a doua parte a sesiunii speciale a Reuniunii, ministrul Adrian Oros a participat la sesiunea tematică privind comerțul pentru dezvoltarea agriculturii, prezidată de E.S. doamna Ambasador Josefa SACKO și de Ato Oumer Hussein, ministrul Agriculturii din Etiopia. În cadrul sesiunii, Ministrul OROS a luat cuvântul pentru a sublinia susținerea comerțului internațional de către România și importanța conectării producătorilor și consumatorilor pentru a furniza produse în regiunile cu deficit structural de aprovizionare cu alimente, în contextul în care riscurile de producție și de calitate vor crește din cauza schimbărilor climatice.

De asemenea, ministrul a subliniat că prețurile ridicate şi volatile ale produselor agroalimentare atrag cele mai mari îngrijorări la nivelul organizațiilor internaționale, din cauza faptului că această situație generează incertitudine şi risc pentru producători și consumatori, cu impact negativ asupra sectorului agricol și în mod special în ceea ce privește securitatea alimentară. În încheiere, ministrul Adrian Oros a evidențiat faptul că este necesar ca un obiectiv important să îl reprezinte utilizarea inteligentă, eficientă și durabilă a resurselor disponibile astfel încât să se asigure creșterea productivității agricole într-o manieră durabilă.

15

„Totodată, vom promova problematica comerțului internațional prin încurajarea unei producții eficiente și rentabile din punct de vedere al utilizării resurselor, prin îmbunătățirea  productivității și calității, sporind totodată oportunitățile și veniturile la export pentru a genera câștiguri la nivelul economiilor naționale și internaționale. Prin urmare, comerțul internațional poate juca un rol major în promovarea dezvoltării economice, a prosperității și reducerii sărăciei, în special în zonele rurale - contribuind în mod decisiv la stabilitate și pace”, a mai declarat Adrian Oros.

După finalizarea dezbaterilor din cadrul sesiunii tematice, ministrul Adrian Oros a avut o întâlnire de lucru cu ministrul ungar al Agriculturii, István NAGY pentru a discuta aspecte cu privire la combaterea gripei aviare în cele două țări și exemple de bună practică privind funcționarea camerelor agricole în Ungaria.

Ministrul Adrian Oros și ministrul ungar al agriculturii, István Nagy

În continuare, în cadrul GFFA 2020, ministrul Adrian Oros a avut o întrevedere cu Ken ASH, directorul pentru agricultură și comerț al OECD. Ministrul Agriculturii din România a reiterat cu această ocazie, importanța și implicarea activă a MADR pentru susținerea aderării României la OCDE, obiectiv prioritar al actualului guvern.

La finalul zilei de 18 ianuarie 2020, ministrul Adrian Oros a avut o întâlnire oficială cu noul director general al FAO, domnul QU Dongyu. Cu acest prilej, ministrul l-a felicitat pentru numirea în funcție, asigurându-l de sprijinul și implicarea României în derularea programului FAO, în mod special pentru atingerea SDG (Sustainable Development Goals – cele 17 obiective ale ONU), precum și pentru asigurarea securității alimentare mondiale până în 2030. QU Dongyu și-a exprimat aprecierea cu privire la activitatea României în cadrul FAO și la implicarea acesteia pentru asigurarea securității alimentare mondiale.

Ministrul Adrian Oros și director general al FAO, domnul QU Dongyu

16

Totodată, ministrul Adrian Oros a confirmat primirea invitației oficiale de a participa la ce de a 32-a sesiune a Conferinței regionale pentru Europa a FAO, care va avea loc anul acesta în Tashkent, Republica Uzbekistan, în perioada 5 – 7 mai 2020 și l-a asigurat pe acesta ca România va participa activ, ca și în trecut.

În finalul întrevederii, directorul general al FAO l-a invitat pe ministrul OROS la o nouă întâlnire la sediul FAO, în perioada imediat următoare.

[1] Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură (Global Forum for Food and Agriculture – GFFA), eveniment internațional organizat la Berlin de către Ministerul Federal al Alimentației și al Agriculturii al Republicii Federale Germania, în colaborare cu Senatul orașului Berlin și cu Messe Berlin GmbH.[2] Uniunea Africană (UA) – organizație similară și construită după modelul Uniunii Europene (UE), care are printre obiective sale și creșterea nivelului investițiilor străine pe continentul african.[3] Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), organizație interguvernamentală formată din 36 de state dezvoltate (din care majoritatea europeni – 24) care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe (sursă MAE http://www.mae.ro/node/1481).[4] FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) – Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite, care are sediul la Roma, și al cărei scop principal este eliminarea foametei pe scară mondială.

Nivelul Probabil Al Deficitului Bugetar Pentru Anul 2020 Cuprins Între 4,6 – 4,8% Din PIB De   Redactia Financiarul  Data ian. 23, 2020  75

Consiliul Fiscal (CF) estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB, de peste 6% din PIB în 2021 şi respectiv peste 7% din PIB în 2022, potrivit Opiniei CF privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020.

„Considerând informaţiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 – 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020;

17

0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, se arată în document.

Consiliul Fiscal apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent

De asemenea, instituţia subliniază că depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date. Deşi proiectul de buget pentru anul 2020 are în vedere o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020.

CF notează că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent.

„Chiar şi fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 – 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare şi mai severă a bugetului, dată fiind puţinătatea resurselor disponibile în raport cu obligaţiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare şi pe cele viitoare. Impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB. În 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB. Asemenea deficite sunt foarte greu de imaginat ca fiind de acceptat de către pieţe şi indică nevoia de corecţie la timp. În aceste condiţii, o corecţie către niveluri apropiate de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar, avute în vedere de altfel şi de autorităţi în cadrul fiscal-bugetar pe termen mediu, apare drept extrem de dificil de realizat. De aceea, nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, menţionează sursa citată.

Potrivit Consiliului Fiscal, niveluri înalte şi în creştere ale deficitului bugetar (admiţând că pieţele le-ar tolera un timp) ar determina acumularea de datorie publică şi vulnerabilizarea masivă a stării finanţelor publice; spaţiul fiscal nu ar exista, ceea ce ar conduce la imposibilitatea de a stimula economia în faza de recesiune a ciclului economic şi mai mult, în mod inevitabil ar impune

18

corecţii fiscale, contribuind la menţinerea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.

Necesitatea consolidării bugetare trebuie considerată şi în corelaţie cu perspectiva modificării rating-ului suveran, care este menţionată explicit drept element cheie în perspectiva evaluărilor viitoare ale agenţiilor de profil. În acest context bugetar foarte dificil, CF susţine că iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate.

„Consolidarea bugetară este esenţială pentru consolidarea macroeconomică. Nevoia de corecţii bugetare, de consolidare a bugetului public este reclamată nu numai de pericolul intrării sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE), cât şi de necesitatea de a demonstra că suntem în stare să recâştigăm controlul asupra finanţelor publice; corecţiile induse de pieţele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern şi din timp. Dacă, în ultimii ani, singurul reper funcţional din perspectiva regulilor fiscale naţionale şi/sau europene a fost reprezentat de pragul de 3% din PIB pentru deficitul bugetar efectiv, în prezent, şi acesta este depăşit, iar direcţia este de majorare a deviaţiei faţă de acesta. Perspectiva plasării României în PDE apare dificil de evitat, iar aceasta ar trebui să îndemne la corecţii cât mai grabnice”, se spune în opinia CF.

Balanţa riscurilor în legătură cu soldul bugetar aferent anului 2020 este înclinată, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, presiuni suplimentare asupra bugetului putând să apară din: evoluţii economice mai nefavorabile la nivel internaţional, aplicarea deciziei de dublare a alocaţiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creşteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. În sens opus ar putea acţiona o reducere a cheltuielilor de investiţii, dar este puţin probabil ca această să poată compensa o eventuală manifestare a riscurilor descrise anterior.

„În ceea ce priveşte perspectivele fiscal-bugetare pe termen mediu, considerând politici neschimbate şi toleranţă (greu de imaginat) din partea pieţelor, CF apreciază probabile niveluri ale deficitului bugetar de peste 6% din PIB în anul 2021 şi respectiv peste 7% din PIB în anul 2022. În aceste condiţii şi având în vedere contextul economic intern şi internaţional complicat, inclusiv din perspectiva disponibilităţii şi costurilor finanţării, este evidentă necesitatea adoptării cat mai rapide de măsuri corective de amploare, capabile să readucă situaţia fiscal-bugetară pe o traiectorie

19

sustenabilă, şi în conformitate cu regulile fiscale naţionale şi europene”, se precizează în document.

ANPC a organizat o întâlnire cu asociațiile de consumatoriMeatmilk joi, 23 ianuarie, 2020

ANPC a organizat recent o întâlnire cu asociațiile și organizațiile de consumatori din România. Scopul întâlnirii a fost unul consultativ și a avut ca rezultat final desemnarea reprezentanților asociațiilor de consumatori în Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor, organizat la nivel național.

 La întâlnire au participat: Asociația INFOCONS, Asociația PRO Consumatori, Asociația CREDERE, Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, Fundația „Orizonturi Tinere”, Asociația Profesionistilor pentru Protecția Consumatorilor, Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți, Asociația pentru Protecția Consumatorilor Pitești, Asociaţia pentru Protecția Consumatorilor Câmpulung Muscel, Asociația pentru Apărarea Drepturilor și Intereselor Consumatorilor “APCONS” Iași, Asociaţia pentru Protecția Consumatorilor „Euro-Protect Consum” Câmpulung Moldovenesc, Federația Asociațiilor de Consumatori, Federația “ARGESUL” a Asociațiilor de Consumatori Pitești, Confederația Națională a Federațiilor de Consumatori din România – Convenția CONROM. Din partea ANPC au mai participat: doamna Valentina Veronica Mitran Piticu, Vicepreședinte, doamna Mihaela Irina Ionescu, Secretar General și domnul Paul Anghel, Director General. În prima parte a întâlnirii, asociațiile de consumatori și-au prezentat activitatea desfășurată în ultimul an. În partea a doua a întâlnirii, asociațiile de consumatori i-au desemnat pe dl. Sorin Mierlea – Președinte INFOCONS, pe dl. Costel Stanciu – Președinte Asociația PRO Consumatori și pe dl. Alin Iacob – Președinte AURSF, ca reprezentanți ai asociațiilor de consumatori în Consiliul consultativ pentru protecția consumatorilor. “Sunt convins că acest prim pas, făcut astăzi, prin întâlnirea conducerii ANPC cu reprezentanții asociațiilor de consumatori este menit să întărească și să dezvolte parteneriatul dintre instituțiile publice și societatea civilă, în

20

scopul asigurării protecției eficiente și durabile a consumatorilor”, a declarat domnul Eduardt Cozminschi, Președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. INS: Scade comerțul en-gro smeatmilk joi, 23 ianuarie, 2020

Potrivit INS, în luna noiembrie 2019, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a scăzut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 9,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,6%.   Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 5,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 5,6%. În perioada 1.I-30.XI.2019 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.XI.2018, atât ca serie brută cu 5,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,2%. Noiembrie 2019 comparativ cu octombrie 2019 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut pe ansamblu cu 9,0% ca urmare a scăderii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor a gricole brute şi al animalelor vii (-28,6%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-12,3%), comerţul cu ridicata nespecializat (-7,6%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-6,7%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-5,9%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-3,6%) și activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-1,7%). 

21

Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a crescut cu 2,8%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a scăzut, pe ansamblu, cu 0,6%. Noiembrie 2019 comparativ cu noiembrie 2018 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna noiembrie 2018, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 5,1% datorită creşterii din comerţul cu ridicata nespecializat (+13,1%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+10,2%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+8,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+6,4%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,1%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+3,5%) și din comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+0,7%). Cifra de afaceri din activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 21,5 %. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna noiembrie 2019, comparativ cu luna noiembrie 2018, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 5,6%. Perioada 1.I-30.XI.2019 comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2018 Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.XI.2019 , comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2018, în termeni nominali, a crescut cu 5,5% datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,4%), comerţul cu ridicata nespecializat (+10,6%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,8%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+9,6%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+5,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+3,2%) şi comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+0,5%). 

22

Cifra de afaceri la activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata a scăzut cu 12,4%. Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.XI.2019 comparativ cu perioada 1.I-30.XI.2018, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 6,2%.

Carmen Moraru, Ministerul Fondurilor Europene: România va avea disponibile în viitoarea perioadă 8 miliarde euro PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 20:49

În viitoarea perioadă de programare, 2021-2027, România va avea disponibile 8 miliarde euro pentru pentru educație, cercetare și competitivitate, a declarat secretarul de stat Carmen Moraru, prezentă la Bruxelles pentru o serie de reuniuni de lucru la Comisia Europeană (DG ENV) și în Parlamentul European. ”De altfel, ministrul Marcel Boloș a propus și două tipuri de abordări pentru a folosi eficient acești bani: crearea unei infrastructuri de cercetare în cadrul căruia să construim proiecte de mare anvergură, concomitent cu asigurarea, la nivel individual, de proiecte solide create de antreprenori”, a declarat Carmen Moraru. Aceasta a vizitat în Belgia, împreună cu jurnaliștii români, proiecte finanțate din fonduri europene, scrie News.ro.

Unul din proiectele avut în vedere de autoritățile din România este de a pune bazele, cu sprijinul fondurilor europene, a unor proiecte strategice de cercetare. ”Unul dintre ele va fi construit într-un mod similar cu cel pe care l-am vizitat împreună aici, Academia Orsi. Vrem ca inovarea, cercetarea, înalta tehnologie și antreprenoriatul să fie puse la un loc pentru a genera valoare adăugată în medicină, educație, etc. Printre noi se găsesc mulți români bine pregătiți, specialiști în domeniile medicinei, cercetării și tehnologiei, trebuie doar să ne asigurăm că le creăm cadrul favorabil pentru a produce rezultate, practic pentru a inova”, a afirmat Carmen Moraru. Ea a precizat că ministrul Boloș a și avut o primă astfel de întâlnire cu reprezentanții comunității științifice din România pentru a identifica atât nevoi concrete de finanțare pe zona de cercetare, cât și resursa umană potrivită pentru astfel de proiecte viitoare. Unul din proiectele vizitate a fost Academia Orsi din Ghent. Cu motto-ul „Chirurgie pentru mâine”, Academia Orsi și-a propus să atingă excelența în chirurgie și să dezvolte tehnologii care să conducă la practici cât mai puțin invazive și cu rezultate remarcabile. Noul campus academiei a fost deschis în data de 18 septembrie 2018, când a avut loc deschiderea oficială a noilor facilități. Academia Orsi dispune de patru clustere și șase laboratoare de pregătire complet echipate. Două clustere sunt dedicate pregătirii în domeniul chirurgiei robotice, celelalte

23

sunt configurate pentru antrenament în tehnici minim invazive. Academia beneficiază de o sală care poate găzdui un auditoriu de până la 120 persoane, care pot participa la conferințe sau viziona transmisiuni în direct ale intervențiilor chirurgicale din întreaga lume și care pot participa la discuții și dezbateri în timp real. Sălile de operație sunt complet echipate și sunt potrivite pentru echipe de 10 până la 30 persoane. Centrul de pregătire a fost extins și modernizat cu 5,9 milioane euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR). Totodată, Academia Orsi are propria sa platformă de e-learning, centralizând cele mai bune conținuturi educaționale existente și făcând-o accesibilă pentru utilizatorii aprobați.

Ministrul Fondurilor Europene anunță dublarea bugetului disponibil pentru mediul de afaceri 22 Ianuarie 2020

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Guvern, că bugetul european alocat pentru mediul de afaceri se va dubla de la 1,5 la 3 miliarde de euro, însă perioada ulterioară va fi plină de provocări legate de tehnologie.

„În perioada de programare 2014-2020 am avut un buget alocat pentru mediul de afaceri de 1,5 miliarde de euro. Am avut 17.000 de companii care au beneficiat de sprijin pe fonduri europene pentru diferite inițiative antreprenoriale și o valoare a proiectelor depuse de 3 miliarde de euro. Ce ne spune acest lucru? Că este un potențial de business pe care îl avem la nivel național și pe care trebuie să îl valorificăm. Dacă bugetul actual a fost de 1,5 miliarde euro pentru sprijin antreprenorial, în umătoarea perioadă vom avea 3 miliarde de euro, o dublare a acestor fonduri”, a precizat ministrul.

Marcel Boloș a mai afirmat că perioada următoare va fi plină de provocări în domeniul tehnologiei. „Trebuie să gândim alt tip de inițiative antreprenoriale care au la bază cercetarea, producția, transferul tehnologic. Nu va fi o perioadă simplă pentru inițiativele antreprenoriale. Sună pretențios să ne gândim la biotehnologii, dar aceste tehnologii vor face diferența”, a explicat acesta.

24

România a atras 11 miliarde de euro din banii europeni în actuala perioadă de programare, prin Politica de Coeziune şi   PAC  Financial Intelligence 23 ianuarie 2020,

România a atras până în prezent 11,04 miliarde de euro bani europeni în actuala perioadă de programare (2014-2020), prin Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, cărora li se adaugă alte 7,92 miliarde de euro ce reprezintă plăţi directe către fermieri, a declarat secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Carmen Moraru, potrivit Agerpres.

Astfel, rata de absorbţie a României a ajuns la 36%, la doar trei puncte distanţă de media Uniunii Europene, care este de 39%.

„Valoarea totală a liniilor de finanţare deschise a ajuns la 26,43 miliarde euro, ceea ce reprezintă 96,5% din alocarea totală a României în actuala perioadă de programare. 46,75 miliarde euro este valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanţare, iar 29,4 miliarde euro este valoarea totală a contractelor de finanţare semnate, rata de contractare ajungând la 105%”, a precizat secretarul de stat în MFE.

Totodată, Moraru a reamintit că, pentru actuala perioadă de programare (2014-2020), România a dispus de o alocare de 22,4 miliarde euro prin Politica de Coeziune.

În ceea ce priveşte viitoarea perioadă de programare, 2021-2027, conform propunerii Comisiei, România ar urma să beneficieze de aproximativ 30,6 miliarde de euro.

Secretarul de stat în MFE Carmen Moraru a participat la Bruxelles la o serie de reuniuni de lucru ce au avut loc la Comisia Europeană (DG ENV) şi în Parlamentul European, dar şi la o vizită la Orsi Academy din Ghent, un proiect etalon de cercetare, finanţat din bani europeni, prin Politica de Coeziune.

Cu motto-ul „Chirurgie pentru mâine” Academia Orsi şi-a propus să atingă excelenţa în chirurgie şi să dezvolte tehnologii care să conducă la practici cât mai puţin invazive şi cu rezultate remarcabile. Noul campus al academiei

25

a fost inaugurat în data de 18 septembrie 2018, când a avut loc deschiderea oficială a noilor facilităţi. Academia Orsi dispune de patru clustere şi şase laboratoare de pregătire complet echipate. Două clustere sunt dedicate pregătirii în domeniul chirurgiei robotice, celelalte sunt configurate pentru antrenament în tehnici minim invazive.

……………………….

LEGISLATIV

 Legislaţie românească

Ordinul nr. 824/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sanitare de Stat, Ministerul Sănătăţii Publice Modificat de Ordin 66/2020 la 23.01.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 2197/2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1387/2013 de suspendare a taxelor vamale autonome prevăzute în Tariful vamal comun pentru anumite produse agricole şi industriale, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 335 din 27.12.2019. A intrat în vigoare la 27.12.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 94/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2078 în ceea ce priveşte contingentele tarifare pentru carnea de pasăre originară din Ucraina şi de derogare de la respectivul regulament de punere în aplicare pentru anul de aplicare a contingentelor tarifare 2020, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 18 din 23.01.2020. A intrat în vigoare la 23.01.2020

………………….

INTERNE

CRUISER 350 FS, produsul Syngenta recomandat pentru tratarea semințelor de porumb și sfeclă de zahăr agrointeligenta.ro - 20 ianuarie 2020 După ce ministerul Agriculturii a anunțat că România a primit derogare pentru folosirea neonicotinoidelor și la campania din această primăvară, compania Syngenta informează fermierii români că în

26

perioada următoare pot folosi produsul CRUISER 350 FS pentru tratamentul semințelor de porumb, precum și a celor de sfeclă de zahăr pentru combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticolis.

Astfel, compania Syngenta dorește să informeze toți distribuitorii și utilizatorii de produse de protecția plantelor cu privire la autorizarea temporară a produsului CRUISER 350 FS pentru cultura de porumb și sfeclă de zahăr.

Conform autorizației temporare nr. 10091 din 17.01.2020, emisă de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, produsul de protecția plantelor CRUISER 350 FS poate fi utilizat pentru tratamentul semințelor de porumb, pentru combaterea dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticolis și Agriotis spp. aplicat în doză de 9L/tonă sămânță porumb. Autorizația temporară este valabilă până la data de 01 mai, 2020.

Conform autorizației temporare nr. 10093 din 17.01.2020 emisă de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, semințele de sfeclă de zahăr tratate cu produsul de protecția plantelor CRUISER 350 FS pot fi utilizate, pentru combaterea dăunătorilor de sol Tanymecus palliatus, Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibialis aplicat în doză de 20L/tonă sămânță sfeclă de zahăr și Agriotis spp. aplicat în doză de 10L/tonă sămânță sfeclă de zahăr. Autorizația temporară este valabilă până la data de 18 mai, 2020.

Mai multe informații despre modificările apărute în omologarea produselor Syngenta le puteți regăsi accesând https://www.syngenta.ro/new.s/produse/informari-despre-modificari-aparute-omologarea-produselor-syngenta

ANIF anunță fermierii că asigură apă pentru irigații până la punctele de livrare, în contextul secetei prelungite SIMONA DAN 23 IANUARIE 2020 Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare informează fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020, în contextul lipsei de precipitații în multe regiuni ale țării și regimului termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni.

27

„ANIF încurajează toți fermierii care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile”, se arată într-un comunicat al ANIF.

Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare mai precizează că, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare,  fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.

Pentru irigații, fermierii trebuie să încheie contracte cu ANIF. Apa este în continuare gratuită  Mihaela Prevenda Joi, 23 Ianuarie 2020

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) informează fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

28

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 ha, iar suprafața contractată a fost de 837.639 ha.ANIF recomandă fermierilor care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile pe pagina de internet a agenției.Important de menționat, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, se precizează într-un comunicat de presă al ANIF.ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, din care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 ha.

Peste 50 de asociații din oierit se reunesc pe 8 februarie la Sibiu. Vor discuta cu ministrul Oros despre subvențiile la ovine și fermele de elită! agrointeligenta.ro - 22 ianuarie 2020

Ciobanii din peste 50 de asociații de profil se reunesc pe 8 februarie la Sibiu având ca invitați speciali pe ministrul agriculturii, Adrian Oros și președintele ASAS, Valeriu Tabără. Scopul întâlnirii are ca subiect principal abordarea unei strategii europene în domeniul creşterii ovinelor si caprinelor.

29

”În acest context, trebuie să ţinem cont de direcţiile actuale şi de perspectivă, de exploatare a ovinelor si caprinelor , la nivelul UE, întrucât sectoarele ovinelor și caprinelor din Europa, sunt formate din întreprinderi agricole tradiționale importante, care susţin supraviețuirea a mii de producători și care furnizează produse de o excelentă calitate și cu caracteristici specifice, precum și produse derivate, având astfel o contribuție socio-economică esențială în zonele rurale ale UE”, se arată în invitația transmisă de oieri către ministrul agriculturii, Adrian Oros, și remisă către Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

Potrivit sursei citate, după datele comunicate de FAO, structura medie a producțiilor obţinute de la ovine în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72 %), urmând apoi laptele (23 %), pielicele (5-6 %) și lână(3-4%).

”Din agricultura românească, sectorul de creştere a ovinelor a asigurat în totalitate necesarul intern de carne, brânzeturi, lână şi piei anual . În opinia asociațiilor conducătoare a cărților de rasă, creşterea ovinelor și caprinelor din România, reprezintă un sector prioritar al agriculturii, care trebuie susţinut şi dezvoltat pe termen mediu şi lung, menţinerea şi dezvoltarea acestui sector fiind un proces complex, politic şi social dependent de îmbunătăţirea bazei furajere, a producţiei de carne, de lapte, pielicele, a perfecţionării pregătirii profesionale a oierilor şi a structurilor ajutătoare. Pe plan mondial, în creșterea și exploatarea ovinelor se înregistrează o preocupare deosebita pentru păstrarea si mărirea efectivelor de ovine. În Europa, avem o zonă geografica cu interes deosebit în România, exploatarea ovinelor cunoaște în ultimii ani cresteri spectaculoase a efectivelor și cu o ascendență a performanței producțiilor, care după opinia noastră trebuie să continuie în mod accelerat pentru a concura cu statele performante la această dată”, se mai specifică în invitație.

Se va aduce din nou în atenția conducerii MADR înființarea fermelor de elită

Gazdele întâlnirii mai atrag atenția că România este nevoită să-și schimbe radical viziunea privind agricultura, mai ales în contextul integrării europene.

”Creșterea animalelor, în special cea a ovinelor și caprinelor, trebuie să se alinieze la direcția exploatării pentru producția de lapte și carne, producții pentru care țara noastră nu are un plafon limitat în capitolul VII Agricultură negociat cu UE. De asemenea, are nevoie stringentă de nominalizarea Fermelor de Elită, la toate creațiile biologice în vederea mentinerii și conservării fondului genetic la speciile ovine și caprine.

30

În România se exploatează rase de ovine locale, nespecializate pe una din producțiile solicitate. Aceste rase timp de peste  50 de ani au fost selecţionate pentru sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de lână, producţiile de carne- lapte au fost neglijate, neexistând până în 2015, programe de ameliorare aplicative a acestora. Singura rasa de ovine specializată pentru o anumită producție este Karakul de Botoșani, rasă recunoscută pentru producția de pielicele”, mai arată sursa citată.

Se impune o accelerare a activității de ameliorare a raselor în direcția cerută de piață UE, aflată în deficit de carne și lapte

În România, mai atrage atenția sursa citată, nu putem vorbi de exploatarea unei rase de ovine pentru producția de carne care să corespundă sistemului de clasificare european a carcaselor (SEUROP). Schimbarea poate veni doar prin stimularea fermierilor crescători de oi din fermele de elită , dar nu oricum. Aceste ferme de elită, joacă un rol extrem de important în a produce și distribui material biologic cu valoare de ameliorare ridicată.

”Propunerile ce trebuiesc înaintate de MADR către C.E. , trebuiesc gândite și dezbătute împreună cu asociațiile profesionale, preocupate de ameliorarea raselor de ovine din România. Măsurile propuse trebuie diferențiate, întrucât efortul este unul suplimentar, respectiv activitatea economică este supusă unor cheltuieli suplimentare într-o fermă de elită , totodată cuprinde un program de ameliorare cu acțiuni complexe și care contribuie la furnizarea de reproducători (masculi ) valoroși ce pot oferi un progres în fermele de producție. Dacă privim spre fermele de producție, se impune susținerea acestora, întrucât efortul efectuat de fermieri, supun animalele unui program dirijat de reproducere, folosind un mascul la 35 femele și care oferă garanția unor produși cu o greutate și calitate superioară. Astfel în mod inevitabil producțiile sunt îmbunătățite, iar activitatea ecomică poate avea o creștere prin sporirea veniturilor. Pentru acest lucru este nevoie de stimularea și încurajarea fermelor de producție , în vederea trecerii de la o activitate tradițională la una economică”, se mai arată în invitație.

În condițiile actuale de aplicare a celor două măsuri în perioada 2021-2027, România, poate vorbi de atingerea obiectivelor de creștere a performanței și care să o plaseze în rândul statelor membre nu doar la numărul de ovine, ci și, la capitolul performanță pe care și le propune în cadrul PNS-PAC, 2021-2027.

”Experiența anilor 2015-2020 privind SCZ , ne indică foarte clar , o procedură greu aplicabilă, criterii ce conțin în mod obligatoriu proceduri suplimentare și în aceeași măsură incapacitatea de a atinge obiective țintă”.

31

Evenimentul are loc pe 8 februarie la Sibiu și va începe la orele 11.00,  la Hotelul Hilton, sala de conferințe Royal Ballroom iar acesta se va desfășura sub tema ”Dezvoltarea durabilă și eficientă a sectorului ovin și caprin din România Planul Strategic – PAC 2021-2027. 

Organizatorii evenimentului sunt:

-Asociația crescătorilor de ovine Păstorul Arad care deține Registrul Genealogic pentru rasa Turcană;

-Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis care deține Registrul Genealogic pentru rasa Karakul de Botoșani;

-Asociația Județeană de Ovine Caprine Caras-Severin care deține Registrul Genealogic pentru rasa Rațca, Asociația Națională a Crescătorilor de Capre CAPRIROM Constanța – Registrul Genealogic, la rasele de capre,

-Asociația Crescătorilor de Ovine Caprine Teleorman – Registrul Genealogic, Oaia cu cap negru de Teleorman

-Asociația Județeană a crescătorilor de Ovine și Caprine ” Mărginimea”Sibiu – gazda evenimentului. 

Responsabil desemnat cu evenimentul este președintele Moldoovis, dr.ing. Ionică Nechifor.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Produse suspecte a fi infestate cu gripa aviara, scoase de la comercializare. De unde proveneau acestea Ianuarie 23, 2020

Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimetelor a actionat prompt consecutiv notificarii Comisiei Europene din data de 17 ianuarie, catre mai multe state membre, (Austria, Croatia, Italia, Olanda, Romania,

32

Republica Ceha, Slovenia), privind livrarile de produse din carne de pasare, provenite din fermele de pasari din Ungaria aflate in zona de restrictie, din cauza evolutiei gripei aviare, cu tipul H5N8.

Prin notificarea Comisiei Europene am fost informati ca in perioada 04-11 ianuarie 2020, prin activitatile de comert intracomunitar, trei unitati autorizate din judetul Bihor au achizitionat 17.065 de kg carne si organe de  curcan, cu termenul de valabilitate cuprins intre 9 si 20 ianuarie.

Produsele achizitionate de beneficiarii din Romania erau insotite de documentele necesare desfasurarii activitatilor de comert intracomunitar.

Reprezentantii DSVSA Bihor, in urma verificarilor desfasurate in cele trei unitati din judet, au constatat ca produsele nu se mai regasesc la nivelul depozitelor de destinatie, fiind distribuite in 26 de judete*.

Ca urmare, s-a initiat procedura de retragere de la comercializare a produselor achizitionate din Ungaria, prin notificarea autoritatilor sanitare veterinare din judetele in care au fost distribuite produsele care fac obiectul notificarii Comisiei Europene.

Reprezentantii Directiilor Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) judetene din cele 26 de judete, au demarat verificari ale tuturor beneficiarilor produselor notificate, pentru identificarea celor 3.336 de kg de produse (aripi, pipote, pulpe superioare, pulpe inferioare, medalion), care se mai aflau in termenul de valabilitate la momentul notificarii. Restul cantitatii de carne de curcan era, la data notificarii, in afara termenului de valabilitate stabilit de producator.

Actiunea de verificare si retragere a carnii de curcan de la raft, aflate in lista de distributie s-a finalizat.

Cantitatea de carne retinuta oficial si dirijata catre neutralizare a fost de 38,45 de kg.

Serviciile sanitare veterinare din Romania, alaturi de celelalte institutii membre ale Centrelor Locale de Combatere a Bolilor (CLCB) judetene instituie masuri conform legislatiei nationale si europene.

Aceleasi masuri se aplica in toate statele membre in care a fost diagnosticata gripa aviara. Intr-un raport stiintific privind gripa aviara aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul ca nu au existat cazuri raportate de infectii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou aparute A(H5N5) si A(H5N6).

33

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) si A(H5N6) sunt considerate a fi in principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu pasarile salbatice si/sau domestice purtatoare de virus, cadavre, dejectii, furaje contaminate, sau prin produsele si sub produsele provenite de la acestea.

Lâna oilor din Mărginimea Sibiului, o afacere de 6 milioane de euro Angelica Lefter - 23 ianuarie 2020

Afacerea cu lână este una despre care oierii vorbesc că este complet nerentabilă. Cifrele centrelor de colectare arată însă că se face profit din colectarea și valorificarea lânii de oaie. În județul Sibiu, afacerile cu lână indică, potrivit datelor financiare, că acest business este evaluat, la nivel local, la peste 28 de milioane de lei, echivalentul a 6 milioane de euro pe an.

Oierii se plâng de ani buni că brânza este ieftină, mieii nu mai ajung la export ca înainte, subvențiile sunt mici, iar tunsul unei oi costă mai mult decât lâna. ”Mai bine îi dai foc, decât să te apuci să cauți pe cineva să o cumpere”, este una dintre frazele rostite adesea de oieri. Cu toate acestea, județul Sibiu conduce detașat la numărul de centre de colectare a lânii. În zonă sunt 14 societăți și o întreprindere individuală, care au acest obiect de activitate, iar profitul este pe măsură, 28 de milioane de lei pe an, scrie publicația online Turnul Sfatului.

Investitorii în centrele de colectare trebuie să se reprofileze în cadrul domeniului

Centrul de colectare a lânii Tolga SRL funcționează de mulți ani și este condus de un cetățean turc, Erdogan Ergun Akavci. Potrivit acestuia, ciobanii primesc minim 3 lei pe kilogramul de lână. ”Dacă ai subvenție pentru oaie, e și normal că nu te interesează lâna. Până acum am avut obiect de activitate doar colectarea și vinderea lânii, dar acum încep să mai fac și altceva. Ne pregătim să facem activități de logistică, să transportăm oi în străinătate, pentru că doar cu centrul de colectare lucrurile nu funcționează. Trebuie să fac și altceva, dacă vreau să rămân în picioare”, este de părere Erdogan Ergun Akavci.

Prin societatea sa, cetățeanul turc dezvolta afaceri de 4,2 milioane de lei în 2018. În 1999 a investit 200.000 de euro și a înființat atunci cel mai modern centru de colectare al lânii din zona Ardealului. Capacitatea de preluare a

34

ajuns la 10.000 de tone pe sezon, iar exportul se face cu precădere în Turcia. Oierii sunt plătiți în funcție de calitatea lânii, de la 1 leu pe kilogram până la 5-6 lei pe kilogram, pentru lâna oilor din rasa Merinos.

În acest moment, în România se produc anual 23.000 de tone de lână care este vândută unor centre de colectare. Reprezentanții centrelor spun că lâna trebuie exportată, pentru că nu mai există nicio fabrică în România care să o prelucreze. Pe de altă parte, la export concurența cu alte țări mai puternice este foarte mare. Oamenii de afaceri sibieni, care adminsitrează astfel de centre, spun că fost guvernare a promis două centre de spălare a lânii, dar până acum nimic nub s-a concretizat. ”Pe noi nu ne ajută nimeni. Ciobanul primește subvenție și pe oaie și pe lână, noi nu primim nimic. Au promis spălătorii, dar n-au făcut nimic”, se plânge un om de afaceri sibian, care desfășoară o astfel de activiate. O bună parte din cele 23.000 de tone se colectează din Sibiu.

România deține peste 13 milioane de capete de ovine, dar românii nu sunt mari consumatori de carne de oaie

Potrivit datelor oficiale, numărul de ovine care se regăsește în țara noastră este de 13,7 milioane de capete. Peste 4 mii de tone de carne de oaie sunt produse în România, însă în medie, un român mănâncă 2,6 kg de carne de miel sau oaie pe an. O cantitate mică, însă specifică europenilor. Consumul de brânză de oaie este ceva mai mare, 5 kilograme, în medie pentru fiecare român. Și aici sunt probleme. În general producătorii spun că sunt nevoiţi să îşi vândă brânza prin intermediari care, de cele mai multe ori, le oferă preţuri mici. Dacă de la producător kilogramul de brânză este cumpărat cu 12 până la 14 lei, la cel care revinde, marfa poate ajunge și la 25 de lei kilogramul.

Centrele de colectare a lânii din județul Sibiu și cifra lor de afaceri pe 2018

Wollsib Poiana Sibiului. Cifră de afaceri – 4,2 milioane de lei Eurobusiness 83. Cifră de afaceri – 2,7 milioane de lei Euro Akel Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 3,4 milioane de lei Euro Gaye Impex Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 4 milioane de lei Toma Plus STS Tilișca. Cifră de afaceri – 485.000 lei Atos Com din Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 1,5 milioane de lei El paso Apoldu de Sus. Cifră de afaceri – 734.000 lei Bancom Grup. Cifră de afaceri – 1,87 milioane lei Ayntap Dobârca – 3,8 milioane de lei Bancom Grup – 1,8 milioane de lei Total TDC – 4,9 milioane de lei Wooltext 2000. Cifră de afaceri – 320.000 lei

35

Pare greu dar se pot scoate milioane de lei din afaceri cu lana de oaie

In ian. 23, 2020   V-am prezentat în repetate rânduri nemulțumirile ciobanilor români legate de valorificarea lânii de oaie. Mulți dintre aceștia consideră afacerea cu lână este una nerentabilă, spunând că tunsul costă mai mult decât lâna. Cu toate acestea, realitatea din centrele de colectare arată că se pot face profituri însemnate din valorificarea lânii. În județul Sibiu, acest business este evaluat la peste 28 de milioane de lei pe an, scrie publicația Turnul Sfatului.

Cele 14 societăți și o înteprindere individuală fac afaceri de peste 6 milioane de euro în fiecare an din valorificarea lânii. Spre exemplu, un astfel de centru de colectare, condus de un cetățean turc, a dezvoltat afaceri de 4,2 milioane de lei în 2018.

”Ciobanii primesc minim 3 lei pe kilogramul de lână. Dar dacă ai subvenție pentru oaie, e și normal că nu te interesează lâna. Până acum am avut obiect de activitate doar colectarea și vinderea lânii, dar acum încep să mai fac și altceva. Ne pregătim să facem activități de logistică, să transportăm oi în străinătate, pentru că doar cu centrul de colectare lucrurile nu funcționează. Trebuie să fac și altceva, dacă vreau să rămân în picioare”, a precizat Erdogan Ergun Akavci.

De cealaltă parte, ciobanii susțin că plătesc între 4 și 5 lei pe tunsul unei oi, însă lâna obținută este vândută cu doar 3 lei. Cei care aleg totuși să valorifice lâna, o dau spre centrele de colectare. Acestea se plâng, la rândul lor, că lâna trebuie exportată, pentru că nu mai există nicio fabrică în România care să o prelucreze, iar la export concurează cu țări mult mai puternice din acest punct de vedere.

Potrivit datelor, România are în acest moment în jur de 13,7 milioane de oi. Astfel, cantitatea de carne produsă de țara noastră se ridică la aproximativ 4 milioane de tone, iar cantitatea de lână produsă este de 23.000 de tone. 

IMPORTURI mai mari de LAPTE Ferma 23 ianuarie 2020 Importurile de lapte brut din octombrie 2019 au crescut cu 37,7% (+3.272 tone) faţă de septembrie 2019, respectiv cu 28,4% (+2.645 tone) faţă de octombrie 2018, în timp ce cantitatea de lapte colectată de procesatori a scăzut cu 0,8%, respectiv cu 2,9%.

36

Per total însă, în primele zece luni din 2019, fabricile au colectat cu 1,4% mai mult lapte de vacă din fermele din România decât în 2018.Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Limagrain intră pe segmentul alimentor proteice pe bază de planteLiviu GORDEA  23 ianuarie 2020 -

Cooperativa agricolă franceză Limagrain a anunţat că îşi propune să livreze produse alimentare pe bază de plante începând cu anul viitor, pariind astfel pe sectorul proteinelor vegetale, care a înregistrat o creştere rapidă în ultima vreme.

Mulţi actori importanţi din domeniul agroalimentar, inclusiv Cargill, Archer Daniels Midland şi Roquette, au investit în producţia de proteine vegetale, în căutarea unor marje de profit mai mari care să-i ajute să amortizeze impactul războiului comercial pe care SUA îl duce de ceva vreme cu China şi alţi parteneri cheie.

Piaţa globală a proteinelor alternative a generat venituri de 4,8 miliarde de dolari în 2018 şi este de aşteptat să ajungă la 6,6 miliarde de dolari până în 2024, în condiţiile în care tot mai mulţi consumatori aderă la veganism sau pur şi simplu reduc consumul de carne roşie, arată un raport al Research and Markets.

Limagrain, care este la bază o cooperativă din care fac parte astăzi circa 1.500 de fermieri din centrul Franţei şi acţionarul majoritar al producătorului de seminţe Vilmorin, a precizat că şi-ar poate dezvolta afacerile cu leguminoase prin parteneriate cu start-up-uri sau actori intermediari din sector. "Dacă vrem să mergem până la produsul final, va trebui la un moment dat să preluăm o afacere, să creăm una nouă sau să lansăm o transformare", a declarat Damien Bourgarel, CEO-ul Limagrain, într-o conferinţă de presă, subliniind că este un proiect pe termen lung.

Pentru început, grupul va aloca aproape 1.000 de hectare pentru a cultiva o gamă largă de leguminoase, inclusiv mazăre, fasole şi năut. În plus, au fost angajaţi bucătari de top pentru a inventa noi produse alimentare pe bază de plante, special pentru Limagrain.

Sezonul trecut, Limagrain a avut vânzări de 1,9 miliarde de euro, în creştere cu 4 la sută faţă de anul fiscal precedent, cu un profit net de 80 de milioane de euro, cu 5 milioane mai mult decât în sezonul anterior.

37

România devine punct nodal pentru comercializarea îngrășămintelor chimice REDACȚIA FIR 23 IANUARIE 2020 Compania marocană cu capital de stat OCP, cel mai mare producător de îngrășăminte pe bază de fosfați din lume, se extinde în România, printr-un parteneriat cu grupul Al Dahra din Emiratele Unite, proprietarul Agricost Brăila. Cele două companii vor înființa o societate mixtă în România, informează publicația profit.ro.OCP este deținută în proporție de 95% de statul marocan, iar viitoarea companie care va activa în România va avea un capital social de 5 milioane de dolari și va importa, depozita și comercializa îngrășăminte chimice atât în România, cât și pe piețele din regiune.

OCP și Al Dahra vor deține câte 50% din acțiunile companiei, arată profit.ro. Fondată în 1920 la Casablanca, OCP (fosta Office chérifien des phosphates) are aproximativ 21.000 de angajați și 30 de subsidiare, în Africa, Europa, Asia și America. OCP este lider mondial pe segmentul îngrășămintelor chimice pe bază de fosfați, cu o producție de aproape 9 milioane tone și venituri de 5,9 miliarde de dolari în 2018.

Al Dahra are sediul în Emiratele Arabe Unite și este principalul trader de cereale din Orientul Mijlociu, cu afaceri anuale de 1 miliard de dolari. Grupul a achiziționat, în 2018, Agricost Brăila, cea mai mare companie agricolă din România. Ulterior, grupul a anunțat că vrea să investească 500 milioane de dolari în România până în 2023, printre proiectele vizate fiind și înființarea unei companii de îngrășăminte, care să comercializeze pe piețele vecine până la 350.000 de tone de produse anual, se arată în materialul publicat de profit.ro.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Producătorul berii Tuborg are un buget de investiţii de 10 milioane euro în 2020 Mădălina Panaete 23.01.2020,

Kobi Dar, preşedintele URBB: Ne-am propus să continuăm şi în 2020 ritmul de creştere al investiţiilor

Kobi Dar, managerul care la începutul anului trecut a preluat funcţia de preşedinte al United Romanian Breweries Bereprod, producătorul berilor

38

Tuborg, SKOL şi Carlsberg, spune că în acest an compania va continua investiţiile în dezvoltarea businessului.

„Ne-am propus să continuăm şi în 2020 ritmul de creştere al investiţiilor, având pentru acest an un buget în valoare de 10 milioane de euro, fonduri pe care le vom dedica atât continuării creşterii rezultatelor URBB la nivelul pieţei locale, dezvoltării şi optimizării proceselor operaţionale, cât şi în tehnologie“, a declarat pentru ZF Kobi Dar, preşedintele URBB.

Compania, care deţine o fabrică în Pantelimon (jud. Ilfov), a avut în 2018 o cifră de afaceri de 466 de milioane de lei (100 mil. euro), mai mare cu 19% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

Producătorul are în portofoliu mărcile de bere Tuborg, Carlsberg, , Holsten, SKOL, Guinness, Bucur - bere de bulevard, cidrul premium Somersby şi Granini pe piaţa băuturilor răcoritoare.

Kobi Dar, URBB (Tuborg): Avem un buget de investiţii de 10 milioane de euro în acest an. Vrem să continuăm creşterea rezultatelor de pe piaţa locală Mădălina Panaete 23.01.2020,

Kobi Dar, preşedinte al URBB: Ne-am propus să continuăm şi în 2020 ritmul de creştere al investiţiilor, având pentru acest an un buget în valoare de 10 milioane de euro, fonduri pe care le vom dedica atât continuării creşterii rezultatelor URBB la nivelul pieţei locale, dezvoltării şi optimizării proceselor operaţionale, cât şi în tehnologie.

United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producătorul unor branduri de bere precum Tuborg, Skol, Carlsberg şi Bucur bere de bulevard, este unul dintre cei mai mari patru berari de pe plan local.

Kobi Dar, managerul care la începutul anului trecut a preluat funcţia de pre-şedinte al United Romanian Breweries Bereprod, unul dintre cei mai mari berari de pe plan local, spune că în 2019 compania pe care o conduce a avut o creştere de 5% a cifrei de afaceri faţă de anul 2018.

39

„Ne bucurăm să vedem că acţiunile pe care le-am întreprins în decursul anu-lui trecut au avut un rol pozitiv în creşterea vânzărilor şi a afacerilor, şi vom continua să arătăm aceeaşi preocupare pentru produsele URBB, dar şi pentru aducerea de inovaţii la nivelul întregului portofoliu. (...) Toate aceste acţiuni ducând la o creştere de 5% a cifrei de afaceri faţă de 2018, iar pentru 2020 estimăm de asemenea o creştere“, a spus Kobi Dar, preşedintele URBB, pentru ZF. El a preluat conducerea producătorului de bere în prima parte a anului trecut, dar nu este la prima experienţă în cadrul URBB. Kobi Dar a mai activat în cadrul companiei şi în perioada 2005-2009, ocupând funcţia de vicepreşedinte supply chain. Kobi Dar are o experienţă de circa 20 de ani în industria băuturilor, a absolvit Institutul de Tehnologie Technion din Haifa, Israel, în 1996, şi a urmat un Executive MBA la Universitatea din Tel Aviv între 2003 şi 2005. Pe parcursul celor aproape 20 de ani de carieră, Kobi Dar a deţinut funcţii de top management în departamente diverse, de la logistic la operaţional şi strategie.

Vegis.ro: Piaţa online de produse naturiste din România se situează la circa 35-40 mil. euro. Vânzările online de produse naturiste, bio şi vegane de pe piaţa locală cresc anual cu 10-15% Ioana Nita 23.01.2020,

Mihai Bucuroiu, director de dezvoltare Vegis.ro: În 2020 urmărim consolidarea cifrei de afaceri şi o evoluţie organică, direct proporţională cu piaţa.

Piaţa online de produse naturiste, bio şi vegane a crescut constant în utimii ani în România, cu rate anuale de 10-15%, în condiţiile în care românii sunt tot mai atenţi la alimentele pe care le consumă sau la produsele de îngrijire personală sau a casei pe care le folosesc. Astfel, valoarea cumulată a vânzărilor online ale acestor tipuri de produse se situează în prezent la circa 35-40 milioane de euro, conform estimărilor Vegis.ro, unul dintre cele mai mari magazine online de produse naturale de pe plan local, cu afaceri de peste 3 milioane de euro anul trecut.

„Piaţa produselor naturale şi bio rămâne una greu de estimat, nu doar în România, ci la nivel global. Unul dintre motive este extinderea pe orizontală a categoriilor de produse cu ingrediente naturale. De exemplu, acum câţiva

40

ani nu aveam în calcul produse precum detergenţii bio. Astfel, piaţa este într-o continuă modelare, nu mai putem vorbi despre o nişă specifică. Totuşi, dacă ne referim la magazine online care propun portofolii de produse naturiste şi bio în România, estimez că vorbim despre cca. 35-40 milioane de euro, cu o creştere organică de 10-15% de la an la an“, a declarat pentru ZF Mihai Bucuroiu, director de dezvoltare Vegis.ro. 

Consumul de carne a ajuns în 2018 la 77 kg per capita, un record istoric pe ultimii 30 de ani. Consumul de carne şi PIB per capita, strâns corelate Răzvan Botea 23.01.2020,

Media de consum de carne în 2018, cele mai recente date, a fost în România de 76,6 kilograme pe cap de locuitor.

Consumul de carne pe cap de locuitor a atins în 2018 un record istoric pe ultimii 30 de ani. Astfel, consumul de carne pe cap de locuitor a ajuns în 2018 la aproape 77 de kilograme, în creştere cu 5 kilograme faţă de 2017 şi cu 10 kg faţă de 2016.

În 2013, consumul de carne per capita era de 54 de kilograme, arată  arată cele mai recente date al Institutului Naţional de Statistică, ceea ce înseamnă că în perioada 2013-2018 consumul de carne a crescut cu 40%.

Sorin Minea, preşedintele producătorului Angst, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa producţiei de mezeluri din România, spune că, într-adevăr, în anii până în 2018 au fost creşteri mari în piaţa cărnii din România, creştere impulsionată de reducerea de TVA la alimente la 9% în 2015.

„În datele de la Statistică este inclus şi autoconsumul. 2018 a fost un an mai bun, un an în care s-a menţinut creşterea. Creşterea s-a realizat cel mai mult după reducerea de TVA la 9%, a fost o creştere în toată industria alimentară. România era printre ultimele din Europa la consumul cărnii. Ce vă pot spune este că fost o creştere a pieţei după reducerea de TVA, care a însemnat şi scăderea evaziunii fiscale. Apoi a urmat o scădere dată atât de evaziunea fiscală, care a trecut din nou pe creştere, dar şi de apariţia pestei porcine“, a declarat Minea pentru ZF. Consumul de carne din România a urcat de la 57 de kilograme/locuitor în 1990 la 76,6 kg în 2018. Între anii 1990 şi 1992 consumul de carne a scăzut din cauza recesiunii, iar din 2000 până la criza financiară din 2008 a crescut continuu. În 2010, odată cu tăierea salariilor, consumul a scăzut la 60 de kilograme pe cap de locuitor şi din 2013 a crescut odată cu economia şi cu politica guvernelor României de creştere a veniturilor populaţiei. Din 2013 până în 2018 consumul anual de carne pe cap de locuitor a crescut în România de la 54,4 kg la 76,7 kg. Practic, dacă

41

un român mânca trei fripturi de circa 200 de grame în patru zile în 2014, în 2018 el consuma patru fripturi de 210 grame în patru zile.

Şeful producătorului de mezeluri Angst spune că accelerarea veniturilor populaţiei s-a transpus în inflaţie, deci şi o creştere a costurilor de producţie, dar şi a preţului de vânzare a produselor din carne. Minea mai spune că, începând cu a doua jumătate a lui 2019, piaţa cărnii din România a intrat pe un trend descendent, mai ales odată cu scumpirea preţului cărnii de porc dată de extinderea cazurilor de pestă porcină africană în România. El mai spune că piaţa a scăzut şi din cauza dezvoltării pieţei paralele de carne din România.

„Anul trecut preţul cărnii de porc a crescut foarte mult. Nu numai carnea, ci industria alimentară a avut în 2019 un an prost mai ales din cauza pieţei paralele, piaţa gri. Există o creştere de preţ galopantă şi nu ştim când se va opri. China a dereglat toată piaţă în Europa. În România carnea de porc este mai scumpă în acest moment cam cu 10% faţă de Uniunea Europeană.“

Media de consum de carne în 2018, cele mai recente date, a fost în România de 76,6 kilograme pe cap de locuitor. Carnea de porc a fost cea mai consumată, cu o pondere de aproape 50% (38,3 kg), iar carnea de pasăre pe locul al doilea - 27 kg pe cap de locuitor în 2018.

Spre comparaţie un american a mâncat, în medie, în 2018, circa 100 de kilograme de carne, arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Spre deosebire de români, americanii  consumă mai mult carne de vită - jumătate din consumul total de carne. Consumul de carne de porc şi pasăre este, în medie, de 25 kg pe cap de locuitor anual. OECD defineşte evoluţia consumului  de carne ca un indicator pentru nivelul de trai, al preţurilor de consum, dar şi pentru incertitudinea macroe-conomică. Accelerarea cererii de carne este asociată cu creşterea veniturilor.

42

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Auchan România: Proiectul principal în 2020 este parteneriatul cu Petrom, respectiv deschiderea magazinelor MyAuchan în staţiile Petrom Cristina Rosca 23.01.2020,

Tiberiu Daneţiu, director de marketing al Auchan Retail România: Avem şi alte câteva noi proiecte de deschidere de magazine în Bucureşti şi alte câteva oraşe

Grupul francez, activ în comerţul local de circa 15 ani, are în România peste 60 de magazine alimentare, dintre care 33 pe formatul de hipermarket, iar restul supermarketuri şi unităţi de proximitate. Compania a avut în 2018 afaceri de 5,5 mld. lei, iar după avansul de anul trecut businessul s-a apropiat de pragul de 6 mld. lei, conform calculelor ZF.

Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, şi-a majorat cifra de afaceri anul trecut cu sub 10%, avansul fiind sus-ţinut de proiectele interne ale companiei, printre care se numără lansarea operaţiunilor online, extinderea pe formatul mic şi adaptarea ofertei de produse.

„Anul 2019 a fost unul cu rezultate bune, compania a concretizat mai multe proiecte,  de la cele comerciale la cele de responsabilitate socială, businessul a avansat cu o creştere sănătoasă, single digit (sub 10% - n.red.), solidă, sustenabilă“, spune Tiberiu Daneţiu, director de marketing în cadrul Auchan Retail România.

Retailerul Auchan merge spre afaceri de 6 mld. lei după o creştere „sănătoasă, solidă şi sustenabilă“ de sub 10% Cristina Rosca 23.01.2020,

Francezii au în România 60 de magazine alimentare, dintre care 33 pe formatul de hipermarket, iar restul supermarketuri şi unităţi de proximitate.

43

Grupul francez Auchan, prezent pe piaţa locală de aproape 15 ani, şi-a majorat cifra de afaceri din România în 2019 cu sub 10%, ceea ce înseamnă că businessul s-a apropiat de pragul de 6 mld. lei, potrivit estimărilor făcute de ZF pe baza datelor comunicate de companie. Prin comparaţie, compania a avut în 2018 afaceri de 5,5 mld. lei.

„Anul 2019 a fost unul cu rezultate bune, compania a concretizat mai multe proiecte - de la cele comerciale la cele de responsabilitate socială, businessul a avansat cu o creştere sănătoasă, single digit (sub 10% - n.red.), solidă, sustenabilă“, spune Tiberiu Daneţiu, director de marketing în cadrul Auchan Retail România. După nivelul businessului, Auchan este unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, după Kaufland, Carrefour şi Lidl, dar foarte aproape de Metro Cash&Carry. Auchan a intrat pe piaţa locală acum circa 15 ani cu formatul de hipermarket. Până acum câţiva ani acesta a fost singurul format cu care retailerul francez activa local. În 2016, francezii au deschis primele magazine de proximitate sub brandul My Auchan, iar apoi au inaugurat şi primele supermarketuri. Planurile viitoare vizează magazine mici şi în special deschiderea de unităţi în cadrul staţiilor Petrom. Cele două companii au anunţat anul trecut că vor să dezvolte parteneriatul la nivelul întregii reţele de benzinării Petrom ceea ce înseamnă circa 400 de staţii.

KFC își extinde rețeaua de restaurante prin deschiderea locației cu numărul 100 la Roma On Jan 23, La început de an, Sphera Franchise Group inaugurează restaurantul KFC cu numărul 100, la nivel național și internațional. Astfel, în acest moment, grupul operează 82 de locații KFC în România, 16 în Italia și 2 în Moldova.

Noua locație se află în Italia, în orașul Roma, fiind amplasată în incinta gării Tiburtina, care este a doua ca mărime din Roma. Restaurantul este poziționat strategic într-un oraș cu trafic intens, atât prin numărul de locuitori, dar și

44

prin turiștii care vizitează anual orașul și împrejurimile sale. KFC Roma Tiburtina este o locație de tip fusion – in line și dispune de o suprafață de aproximativ 350mp, asigurând o capacitate de 90 de persoane. Design-ul este unul minimalist, urban, iar printre facilitățile puse la dispoziția clienților se află Wi-Fi gratuit, spațiile create special pentru încărcarea dispozitivelor electronice, free refill (la băuturile răcoritoare), Coffee Corner și nu numai. 

„Suntem foarte bucuroși să anunțăm această deschidere pentru că reprezintă, în primul rând, locația cu numărul 100 din portofoliul KFC al Sphera Franchise Group, dar și pentru că Italia este o piață cu un mare potențial de extindere. Vom continua planurile de dezvoltare în Italia, venind în întâmpinarea consumatorilor noștri cu noi locații care să îi aducă mai aproape de celebrele produse ale Colonelului Sanders și de tot ceea ce înseamnă experiența KFC”, a declarat Dan Ilie, General Manager US FOOD NETWORK, filială a Sphera Franchise Group S.A. 

Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria de food service din România şi deţine companiile care operează în sistem de franciză brand-urile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell.

În România, lanţul de restaurante KFC numără 82 de unități atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe precum Timişoara, Arad, Botoşani, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Piteşti sau Braşov. De asemenea, KFC România operează două restaurante la Chişinău, Republica Moldova și 16 în Italia.

Platforma EuCeMananc se dezvoltă. Locuitorii marilor orașe preferă tot mai mult să comande online împreună cu mai multe persoane RETAIL Profit.ro scris astăzi, 12:42

Pentru a economisi timp și costuri cu livrarea, locuitorii marilor orașe preferă din ce în ce mai mult ca, atunci când efectuează comenzi cu livrare la domiciliu, să comande împreună cu mai multe persoane. La Cluj-Napoca, unde platforma online de food delivery EuCeMananc pune la dispoziția utilizatorilor această funcționalitate, 60% dintre comenzile de mâncare online sunt efectuate în grup. Totodată, 70% dintre cei care aleg comanda de grup preferă să achite online, cu cardul. Cea mai mare comandă de grup din Cluj-Napoca a însumat peste 10.000 lei și a inclus preparate precum noodles, pui, paste, supe și desert. “Această funcționalitate ajută utilizatorii să economisească timp și bani printr-o comandă comună, iar clujenii, care sunt deschiși să îmbrățișeze noile tehnologii, au adoptat rapid această modalitate de comandă, lansata de curand de EuCeMananc. Este foarte important pentru noi să oferim utilizatorilor cea mai bună experientă de food ordering, de aceea ascultăm sugestiile lor, ținem cont de ele și încercăm să dezvoltăm functionalitățile care le sunt utile. Planul nostru pentru 2020 este

45

să ne concentrăm eforturile pe optimizarea calității serviciilor, a timpului de livrare și a diversității ofertei”, spune Mihai Brenda, COO EuCeMananc. La numai o lună de la intrarea pe piața clujeană, în luna decembrie a anului trecut, platforma a ajuns la 85 de restaurante. În total, EuCeMananc oferă utilizatorilor din 19 orașe posibilitatea să comande online mâncare 7 zile pe săptămână de la peste 700 de restaurante disponibile în aplicație. În topul preferințelor clujenilor se află preparate ca burger, paste, shaorma, lasagna, supe, falafel, chicken wrap, paste cu pui și pizza, un loc foarte important ocupându-l ofertele restaurantelor de la Meniul Zilei, unde utilizatorii au la dispoziție zeci de opțiuni din această categorie. EuCeMananc își propune să vină constant cu oferte noi pentru clienții săi din Cluj-Napoca și să ofere o diversitate cât mai mare, inclusiv preparate de la singurul restaurant vietnamez existent, disponibil exclusiv pe platformă. Pe tot parcusul lunii ianuarie, utilizatorii EuCeMananc beneficiază de livrare gratuită în Cluj-Napoca. Companie românească lansată în 2014 în Timișoara, EuCeMananc a cooptat în 2019 în acționariatul companiei eMAG, care este pionier în ecommerce pe piața românească. Obiectivul parteneriatului este acela de a accelera dezvoltarea business-ului prin creșterea numărului de restaurante aflate pe platformă și astfel a varietății de mâncare care ajunge la clienții săi. În urma investiției, eMAG a preluat 54% din acțiuni, dar o parte din antreprenorii fondatori conduc în continuare compania. EuCeMananc a fost fondată de un grup de antreprenori în urmă cu cinci ani și este, în prezent, lider pe piața de food ordering din vestul țării. Serviciile oferite de EuCeMananc sunt disponibile atât prin aplicațiile Android și iOS cât și online pe www.EuCeMananc.ro. Platforma reunește în prezent ofertele a peste 700 de restaurante din 19 orașe, precum București, Timișoara, Oradea, Arad, Brașov și Iași. Pentru că tehnologia schimbă lumea și felul în care trăim și mâncăm, serviciul EuCeMananc a fost gândit pentru cei care vor mai mult timp pentru ei, pentru seri cu prietenii și weekend-uri cu familia, pentru prânzuri delicioase cu colegii de birou și deserturi savurate împreună cu cei dragi. 

Circa 40 de hoteluri mari vor fi deschise în România în următorii 2 ani, investiții de peste 400 milioane euro. "Nu se va mai tolera ca unii să plătească angajații la negru sau gri." TURISM Liviu Iancu scris ieri,

Ca urmare a gradelor bune de ocupare obținute de hotelurile din România în ultimii

46

ani și a cadrului fiscal prietenos vor apărea în următoarea perioadă noi investiții atât în industria hotelieră, cât și în cea a restaurantelor sau de entertainment.

Mai mult de 40 de hoteluri mari urmează să apară în următoarele 24 de luni în România, ceea ce presupune cel puțin 400 milioane euro care vor fi investite în industrie, spune pentru Profit.ro Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR). 2020 va fi un an important pentru investițiile din turism, iar celor 40 de mari hoteluri anunțate a fi deschise li se vor adăuga renovările multor hoteluri existente sau investiții asigurate de micile afaceri în restaurante sau pensiuni, spune Ile, care precizează că fondurile europene și ajutoarele de stat pentru investiții vor susține acest val de dezvoltare. Investițiile se vor concentra în stațiunile renumite și în orașele importante din punct de vedere al activității economice și atractivității în turism.

Președintele federației crede că operatorii din turism nu vor mai accepta ca unii dintre ei să evite plata taxelor, deoarece în acest caz va exista un semn de întrebare privind menținerea condițiilor fiscale existente. "Nu vor mai tolera ca unii să plătească angajații la negru sau gri, pentru că asta creează o concurență neloaială în atragerea forței de muncă. Nu vor mai accepta ca unii să vândă servicii similare fără a înregistra veniturile, indiferent că e vorba de saloane de evenimente, de mici transportatori sau furnizori de servicii de agrement", adaugă Călin Ile.

El nu anticipează ca statul să urmeze această tendință a responsabilizării în turism, deși în 2020 vor fi primele semnale în acest sens și din partea autorităților publice, ca urmare a intensificării presiunilor din partea unor ONG din turism. Anul 2020, crede Ile, va fi cel în care se vor debloca proiectele de promovare a destinațiilor prin constituirea primelor OMD și prin apariția unor inițiative private inovative în domeniul promovării. Forța de muncă va rămâne principala problemă a afacerilor din turism, urmând ca în acest an să crească numărul de angajați aduși din țările non UE (în special din Asia) să lucreze în HORECA.

În paralel, vor crește investițiile în educație, în special în sistemul dual de învățământ, iar companiile vor aloca bugete mai mari de resurse umane – recrutarea, cursurile asigurate angajaților și retenția lor devenind mai scumpe. "Operatorii din turism vor investi mai mult în digitalizare, în prima fază în marketing și programele de loializare. Vor aparea și în turismul românesc primele investiții în AI (artificial intelligence), la început prin prelucrarea mai bună a datelor avute la dispoziție și luarea de decizii pe baza acestor informații, cum ar fi, spre exemplu, în efectuarea de rezervări prin check in online sau fast check out", a mai spus Ile.

47

DIVERSE

Amenzi De Aproape 2,11 Milioane De Lei Financiarul ian. 23, 2020

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a sancţionat cu amenzi în valoare de aproape 2,11 milioane de lei mai mulţi operatori economici are comercializau carne şi produse din carne, ca urmare a încălcării reglementărilor legale privind lipsa caracteristicilor de calitate a mărfurilor.

Potrivit unui comunicat al Autorităţii remis joi AGERPRES, în cadrul acţiunilor de control efectuate la finele anului trecut, a fost verificată o cantitate de 59.406 kg produse din carne, din care 9.149 kg (15,4%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecţia consumatorilor.

De asemenea, au fost prelevate 20 de eşantioane de produse din carne, din care a rezultat că două nu respectau prevederile legale în vigoare.

Pe lista problemelor constatate se află, printre altele: comercializarea de carne şi produse din carne ce prezentau caracteristici organoleptice neconforme, data de expirare depăşită faţa de cea stabilită de către producători, abateri de la prevederile legale privind informarea consumatorilor, lipsa parţială sau totală a elementelor de identificare-caracterizare obligatorii, lipsa sau înscrierea incompletă a declaraţiei nutriţionale, abateri privind afişarea preţurilor, practici comerciale incorecte prin modul de desfăşurare a promoţiilor, neafişarea denumirii societăţii, mijloace de măsurare neverificate metrologic sau cu verificarea metrologică expirată şi, nu în ultimul rând, lipsa Registrului unic de control şi a autorizaţiei de funcţionare.

Pentru deficienţele constatate, comisarii ANPC au dispus: oprirea definitivă şi retragerea de la comercializare a circa 1.840 kg produse din carne, în valoare de 35.332 lei – produse cu parametri neconformi şi/sau cu data durabilităţii minimale depăşită, oprirea temporară de la comercializare a circa 2.699 kg produse din carne, în valoare de 64.164 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate, aplicarea de 747 sancţiuni contravenţionale, dintre care 366 de avertismente şi 381 de amenzi contravenţionale în valoare de 2.097.500 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

48

„Îi asigur pe cetăţeni, că, netolerând nicio abatere de la prevederile legale, ANPC va monitoriza şi în continuare, la fel ca până acum, piaţa şi se va asigura de respectarea drepturilor consumatorilor, iar operatorii economici sancţionaţi se vor afla în continuare sub supravegherea comisarilor ANPC”, a declarat Eduardt Cozminschi, preşedintele ANPC.

În perioada 25 noiembrie – 13 decembrie 2019, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a desfăşurat, la nivel naţional, o serie de acţiuni de control care au vizat modul de respectare a prevederilor legale privind protecţia consumatorilor la comercializarea produselor din carne.

Pe durata controalelor au fost vizaţi 977 de operatori economici, dintre care la 67,86% dintre aceştia au fost constatate deficienţe.

Au fost vandute 250 kg de carne de pasare cu risc de gripa aviara!In ian. 23, 2020 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Mureş a anunţat, miercuri, că în urma controalelor efectuate după notificarea primită de la Comisia Europeană, referitor la livrările de carne de pasăre din fermele din Ungaria aflate în zona de restricţie pe fondul gripei aviare, s-a constatat că întreaga cantitate de 252,4 kilograme ajunsă în judeţ a fost vândută, transmite AGERPRES.

„Ca urmare a notificării din data de 17.01.2020, primită din partea Comisiei Europene cu privire la livrările de carne de pasăre, provenite din fermele de păsări din Ungaria aflate în zona de restricţie, din cauza evoluţiei gripei aviare, cu tipul H5N8, au fost efectuate verificări la beneficiarii celor 252,4 kilograme de carne şi organe recepţionate la nivelul judeţului Mureş, acestea nemaifiind identificate la data controlului, termenul de valabilitate fiind 20.01.2020. Reamintim că, în Raportul ştiinţific EFSA privind gripa aviară, s-a precizat faptul că nu au existat cazuri de infecţii la oameni datorită virusurilor H5N8, H5N5, H5N6, acestea fiind considerate adaptate, în principal, la speciile aviare”, a anunţat DSVSA Mureş, într-un comunicat de presă.

Potrivit DSVSA Mureş, începând cu data de 16 ianuarie, la nivelul judeţului au fost efectuate controale tematice pentru verificarea modului de respectare de către operatorii din sectorul alimentar a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la prelucrarea, ambalarea, transportul, depozitarea şi comercializarea cărnii de pasăre şi a ouălor provenite din Comunitatea Europeana, precum şi de la unităţi din România.

49

Au fost astfel verificate un centru de ambalare ouă, 8 depozite frigorifice, 3 unităţi de procesare a cărnii de pasăre şi 9 depozite alimentare şi nu au fost identificate neconformităţi.

Conducerea DSVSA Mureş a precizat că acţiunea de control este în plină desfăşurare.

ANPC:   La 67,86 % din operatorii economici economici care comercializează carne au fost constatate deficiențe Financial Intelligence   23 ianuarie 2020,

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a desfășurat, la nivel național, în perioada 25.11-13.12.2019, o serie de acțiuni de control care au vizat modul de respectare a prevederilor legale privind protecția consumatorilor la comercializarea produselor din carne.

Au fost controlați 977 operatori economici, dintre care la un număr de 663 (67,86 %) au fost constatate deficiențe.În cadrul acțiunilor de control a fost verificată o cantitate de 59406 kg produse din carne din care 9149 kg(15,4%) nu se încadrau în prevederile legale privind protecția consumatorilor.De asemenea au fost prelevate 20 eșantioane de produse din carne, care urmare analizelor de laborator a rezultat că 2 (10 %) nu se încadrau în prevederile legale, în vigoare.

Pentru deficiențelor constatate, comisarii ANPC au dispus următoarele măsuri:-oprirea definitivă și retragerea de la comercializare a circa 1840 kg produse din carne, în valoare de 35332 lei, produse cu parametrii neconformi și/sau cu dată durabilității minimale depășită;-oprirea temporară de la comercializare a circa 2699 kg produse din carne, în valoare de 64164 lei până la remedierea neconformitătilor constatate;-aplicarea de 747 sancțiuni contravenționale dintre care 366 avertismente și 381 amenzi contravenționale în valoare de 2.097.500 lei pentru încălcarea reglementărilor privind protecția consumatorilor.

În cursul acțiunii de control s-au constatat o serie de abateri, dintre care menționăm:

50

Calitatea produselor din carne

Comercializarea de carne și produse din carne ce prezentau caracteristici organoleptice neconforme: produse din carne cu modificări organoleptice privind aspectul, culoarea , gust și miros, produsul gușă fiartă și afumată care prezența urme de mucegai, produse din carne preambalate, modificate organoleptic din cauza ambalajului deteriorat, cârnați, cremwursti, coaste afumate prezentau caracteristici calitative neconforme, specifice de produs alterat la suprafață, modificare de culoare, miros acru, de produs alterat, produse din carne care prezentau culoare modificată, suprafață mâzgoasa, carnea tocată cu aspect nespecific, produse vidate /preambalate (șuncă, mușchi file, salam) care prezentau lichid în exces, carne de pasăre care prezența arsuri de congelare, pulpe inferioare de pui, produse congelate, care la controlul organoleptic prezentau arsuri de congelare și acumulare de gheață în ambalaj, picioare de porc cu par, produse hamburger, burger, ficat de pasăre, inimi de porc depreciate din punct de vedere organoleptic, cârnați cu aspect/miros nespecific, deshidratati, cu membrană acoperită de un strat de sare.

Comercializarea de produse din carne care nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuși prin prevederile legale în vigoare– salam de vara fiert și dublu afumat, prezența parametrul umiditate, determinat 52,98% față de valoarea prevăzută de maximum 50% de Ordinul nr.560/2002, confirmat de buletinul de analize emise de DSVSA Mureș;– salam fiert și afumat, prezența parametrul raport colagen/proteină, determinat 27,85% față de maximum 20%, de Ordinul nr.560/2002, confirmat de buletinul de analize emise de DSVSA Mureș.Comercializarea de produse din carne ce prezentau dată durabilității minimale/dată limita de consum depășită față de cea stabilită de producători: salam de vara expirat de 14 zile, șunculiță țărănească expirată de 6 zile, gușă afumată expirată de 15 la zile, slănină boierească expirată de 2 zile, cârnați oltenești expirați de 7 zile, slănină afumată cu dată durabilității minimale depășită de 16 zile, leber de casă cu dată durabilității minimale depășită de 2 zile, Kaiser și parizer expirat de 3 zile

Abateri de la prevederile legale privind informarea consumatorilor

Lipsa parțială sau totală a elementelor de identificare-caracterizare obligatorii

51

Comercializarea produselor din carne, fără informații sau cu informații incomplete: aripi de pui fără elemente de identificare, mici formați, care nu aveau pe etichete denumirea și adresa producătorului, pulpe de pasăre fără etichete cu elemente de identificare și caracterizare, preparate din carne achiziționate că produse preambalate, dar expuse la comercializare că produse vândute în vrac și care nu prezintau elemente de identificare și caracterizare pe fiecare produs, cârnați diverse sortimente fără eticheta de produs, pe care să fie menționată dată durabilității minimale sau lista ingredientelor și nici condițiile de păstrare depozitare, produse din carne cu preț redus (salam de porc, salam uscat, mușchi de porc feliat, șunculiță de porc, pastramă de porc), cu dată limita de consum în mai puțîn de 3 zile , nu erau sortate și delimitate cu informarea corectă și precisă a consumatorilor, mici carne vită/porc care nu avea pe eticheta informația % carne vită, % carne porc, ciocănele la bait și cotlet de porc la bait, fără a afișa denumirea produselor și ingredientele folosite, tobă și cârnați semiafumati, preparate sub marca proprie, pentru care ingredientele utilizate nu erau înscrise pe etichete în ordinea descrescătoare a ponderii lor în produse, cârnați subțiri în mat de oaie și cârnați groși, comercializați în vrac, fără a se specifică pe eticheta de raft denumirea produsului, pe eticheta de produs (carne tocată porc congelată) nu erau menționate conținutul maxim de grăsimi și raportul colagen/proteină, produse din carne pentru care nu se putea stabili și proba încadrarea în dată durabilității minimale stabilită de producător, nefiind menționate loturile, produsele fiind expuse în navete de plastic, „Pate căprioară”, având inscripționat pe eticheta mențiunea incorectă „Pate din carne de vânat” , deși în lista de ingrediente se declara și ficat de porc domestic și nu se menționa pe eticheta produsului, declarația nutrițională.

De asemenea s-au mai constatat următoarele abateri: lipsa sau înscrierea incompletă a declarației nutriționale, lipsa înscrierii sau nevizibilitatea datei durabilității minimale, neînscrierea cantității nete, neevidențierea prin semne grafice distincte a ingredientelor cu efect allergen, neînscrierea în lista ingredientelor a categoriei aditivilor utilizați, lipsa înscrierii sau înscrierea eronată pe etichete a tratamentului termic utilizat la obținerea produselor, lipsa traducerii în limba română a elementelor de identificare și caracterizare, etichete cu elementele de identificare-caracterizare ilizibile, lipsa menționării naturii membranei utilizate, nerespectarea condițiilor de depozitare și comercializare a produselor.

Înscrierea de mențiuni și/sau utilizarea de denumiri menite a induce în eroare consumatorii asupra naturii reale a produsului: se comercializau produse din carne la care s-a constatat utilizarea sintagmelor “Țărănesc”,

52

respectiv, “Casei” , care sugerau consumatorilor că produsele sunt unele obținute similar cu cele fabricate în gospodăria proprie (în casă), cu ingrediente naturale, în realitate produsele aveau în lista ingredientelor aditivi din categoriile antioxidanți (eritorbat de sodiu, acid ascorbic, acid eritorbic), agenți de îngroșare (caragenan), stabilizatori (trifosfati de sodiu, polifosfati de sodiu), potențiatori de aromă (monoglutamat de sodiu), conservanți (acetat de sodiu, nitrit de sodiu) etc.Astfel, prin sintagmele “Țărănesc”, respectiv , “Casei” din denumire, cu impact psihologic asupra consumatorilor (știut fiind că produsele de casă sau cele din gospodăriile țăranilor sunt apreciate de consumatorii români), aceștia sunt induși în eroare prin prezentarea, prin orice mijloace, a unor afirmații și indicații care nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele.De asemenea se comercializau cârnați și slănină pe a căror eticheta se menționa “Produs tradițional”, fără că operatorul economic să dețînă atestat de produs tradițional.Un alt operator comercializa salam de țară, salam cu șuncă țărănesc, parizer țărănesc porc, parizer țărănesc pui, salam de casă. Utilizarea în denumirea produsului a termenilor de țară, țărănesc și de casă este improprie, deoarece, în compoziția produselor, conform listei ingredientelor, existau aditivi alimentari că: antioxidanți, corectori de aciditate, potențiatori de aromă, conservanți, coloranți, ingrediente care nu sunt naturale ci de sinteză.

Abateri privind afișarea prețurilor28% din operatorii economici controlați nu asigurau informarea consumatorilor cu privire la prețuri, respectiv: neafisarea prețului de vânzare, neafisarea prețului pe unitatea de măsură, neindicarea concomitentă a prețului de vânzare și/sau a prețului pe unitatea de măsură, afișarea prețurilor la comercializare cu caractere mici, ilizibile sau în locuri greu accesibile.

Modul de desfășurare a promoțiilorPractici comerciale incorecte: erau afișate pliante ce făceau referire la o promoție fără că produsul să fie în stoc, la vitrină există un afiș promoțional inscripționat cu sintagma “Promo/ Crenvurst/cabanos 130 gr/porție’’, iar în urmă verificărilor, s-a constatat că porția era de 62 gr/produs,produse aflate în promoție, în pliantul de prezentare, dar în realitate nu s-a făcut aprovizionarea, nerespectându-se astfel promoția, informarea cu privire la promoție era incompletă, deoarece nu se specifică „În limita stocului disponibil”, existau la promoție produse pentru care nu era afișat și prețul de referință pentru comparație, pentru produsele din carne

53

preambalate aflate la limita datei de consum, care aveau aplicate etichetele „25% Reducere” sau „50% Reducere”, nu era afișat nici prețul vechi și nici prețul nou.

Alte abateri constatate: Neafisarea denumirii societății, mijloace de măsurare neverificate metrologic sau cu verificarea metrologică expirată, folosirea de mijloace de cantarire ale căror informații nu erau clare și vizibile pentru consumatori, neafisarea, la loc vizibil a Codului Unic de înregistrare la Registrul Comerțului (CUI) și/sau orarul de funcționare, nu erau afișate la loc vizibil certificatele de înregistrare la registrul comerțului din care să reiasă obiectul de activitate, neafisarea orarului de funcționare, lipsa registrului unic de control și a autorizației de funcționare.

Eduardt Cozminschi, Președintele ANPC: „Îi asigur pe cetățeni, că, netolerand nicio abatere de la prevederile legale, ANPC va monitoriza și în continuare, la fel că până acum, piață și se va asigura de respectarea drepturilor consumatorilor, iar operatorii economici sancționați se vor află în continuare sub supravegherea comisarilor ANPC”.

SFATURI PENTRU CONSUMATORI

– La cumpărarea produselor din carne acordați atenție deosebită la aspectul produsului atât exterior cât și în secțiune, dacă este posibil;– Nu achiziționați produsele la care suprafață este mazguita, lipicioasă, deshidratată, cu pete de mucegai, produse cu miros și culoare modificate, consistentă nespecifică sortimentului, cu grăsime acumulată sub membrană, aspect de vechi, etc.;– Urmăriți modul de etichetare a produselor din carne, nu cumpărați produse preambalate neetichetate, iar pentru cele comercializate vrac este obligatorie înscrierea, la locul de comercializare a datei durabilității minimale/ datei limita de consum și a ingredientelor alergene;– Refuzați produsele din carne pentru care aveți îndoieli privind calitatea și modul de informare prin etichetare;– Refuzați produsele din carne pe care nu este înscrisă dată durabilității minimale/dată limita de consum sau dacă această este modificată sau depășită;– La cumpărarea produselor alimentare și, implicit a produselor din carne, solicitați și păstrați bonul de casă pentru a putea proba în cazul în care, în mod justificat, doriți să reclamați calitatea/siguranță unui produs;– Nu cumpărați produsele din carne din locuri neautorizate, comerciantul

54

respectiv nu are posibilitatea să asigure condițiile optime de transport, depozitare și comercializare și nu va poate elibera bon de casă cu care să justificați tranzacția comercială și riscați să achiziționați un produs neconform sau chiar nesigur care poate să va afecteze sănătatea.

GLOBAL

Cel mai influent europarlamentar român ajunge la Forumul Economic Mondial de la Davos Claudiu Popa 22 ianuarie 2020

Între 23 si 24 ianuarie, comisarul european Adina Vălean va participa la Forumul Economic Mondial de la Davos. Înaltul oficial va deschide și va lua parte la dezbateri pe tema viitorului transportului din perspectiva noului Pact Ecologic European, a ambiției de digitalizare și a nevoii de sustenabilitate a sectorului.

Astfel, pe data de 23 ianuarie de la orele 13:00 Vălean va participa la dezbaterea publică “Future of Mobility“, la 14:00 va vorbi în deschiderea mesei rotunde cu tema “Clean Skies of Tomorrow“, iar la ora 15:30 va dezbate tema economiei circulare la masa rotundă “Circular Car Community Session“.Comisarul european va avea, de asemenea, întâlniri bilaterale cu Elaine Chao, Secretarul de Stat al SUA pentru transport, miniștri și șefi de organizații mondiale.

Forumul Economic Mondial a ajuns anul acesta la cea de-a 50-a ediție

Davos este un eveniment global care reunește peste 3.000 de lideri mondiali, politicieni, oameni de afaceri și reprezentanți ai mass-media, veniți din toată lumea. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, președintele american Donald Trump, activista de mediu Greta Thunberg, cancelarul german Angela Markel sau Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene se vor afla la Davos în perioada 21-24 ianuarie.

55

Cine este Adina VăleanUnul dintre cei mai influenți europarlamentari din actuala legislatură, Adina Vălean, care a fost acceptată pentru funcția de comisar european pe Transporturi de către Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, este europarlamentar încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În aprilie, un studiu realizat de „VoteWatch Europe” a plasat-o pe locul patru în topul celor mai influenți europarlamentari din actuala legislatură.Soția fostului lider liberal Crin Antonescu, Adina Vălean, a fost vicepreședinte al Parlamentului European. În 2009, europarlamentarul PNL a contribuit la diminuarea tarifelor pentru traficul de Internet în regim de roaming.Adina Vălean este europarlamentar din 2007 În vârstă de 51 de ani, Adina Vălean este soția fostului președinte al PNL Crin Antonescu, cu care s-a căsătorit în septembrie 2009 la Bruxelles. Europarlamentarul PNL este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie a Parlamentului European începând cu iulie 2019, din partea Grupului Partidului Popular European (PPE). Adina Vălean este membru al Parlamentului European din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

UNIUNEA EUROPEANA

Latest news

Next AGRI meetings - 2020 -

23-01-2020 - 16:04

17 February 2020, 15.00 - 18.3018 February 2020, 9.00 - 12.30 and 14.30 - 18.30European Parliament, Brussels

18 March 2020, 9.00 - 12.30 and 14.30 - 18.30 (Brussels)19 March 2020, 9.00 - 12.30 (Brussels)

56

New Delivery Model: exchange of views with Paying Agencies 23-01-2020 - 15:59

In the context of the current work on the Common Agricultural Policy beyond 2020, the Committee on Agriculture and Rural Development held an exchange of views with representatives of four national Paying Agencies on the impact of the New Delivery Model and the related challenges on 23 January.

Commissioner Wojciechowski’s commitments: exchange of views 23-01-2020 - 11:47

The Commissioner for Agriculture and Rural Development, Janusz Wojciechowski, attended his first meeting of the Committee on Agriculture and Rural Development on 23 January since his election. Members used this opportunity to ask the Commissioner about various commitments made during the hearing as commissioner designate. This exchange of views was based on the Common Agricultural Policy post 2020 negotiations to build a modern and sustainable agriculture; the contribution to the EU "Farm to Fork strategy", looking at how the agri-food sector can improve sustainability across the agri-food supply chain; how to ensure that agri-food production contributes to the EU climate, environmental and biodiversity goals; how to strengthen the system of geographical indications and developing a new long-term vision for rural areas under the Strategic Plans post 2020; how to promote Europe's high-quality food standards worldwide and how the agri sector could react to the Green deal .

Croatian Presidency: exchange of views with Marija Vučković, Minister of Agriculture 23-01-2020 - 11:46

Ms Marija Vučković, Minister of Agriculture, attended the AGRI committee on 22 January to deliver a presentation on the priorities of the Croatian Presidency of the Council of the European Union in the field of agriculture.

57

Prioritățile președinției croate a Uniunii Europene în domeniul agriculturii și pescuitului  REDACȚIA FIR 23 IANUARIE 2020Marija Vučković, ministrul agriculturii din Croația, țara care de la 1 ianuarie a.c. deține președinția Consiliului Uniunii Europene, a prezentat miercuri deputaților din Comisia pentru agricultură a Parlamentului European prioritățile pe care echipa croată le va urmări pe parcursul mandatului.

Marija Vučković, ministrul croat al agriculturii; Sursa foto: Parlamentul European

Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne prioritară pe parcursul președinției croate și atenția se va concentra pe simplificarea și reformarea acesteia într-un mod mult mai durabil, le-a transmis Marija Vučković deputaților europeni. Strategia „de la fermă la furculiță”, adică urmărirea produselor alimentare de la momentul producerii acestora și până la consumator, cu respectarea normelor de mediu, ale bunăstării animalelor, siguranței alimentare, și noile obiective în domeniul forestier ale Uniunii Europene, pentru anul 2020, sunt esențiale pentru mandatul președinției croate.

În timpul discuțiilor, deputații europeni au spus că asigurarea fondurilor pentru agricultorii europeni este o cerință imperativă. Unii au vorbit despre faptul că securitatea alimentară în Uniunea Europeană ar trebui să rămână principalul obiectiv al PAC, alții au solicitat acțiuni climatice mai ambițioase, potrivit comunicatului de presă transmis de Parlamentul European.

În privința obiectivelor privind pescuitul, ministrul croat al agriculturii le-a vorbit marți deputaților europeni din comisia de specialitate, declarându-le că se va concentra pe avansarea negocierilor cu privire la Fondul european maritim și pentru pescuit, iar abordarea va fi ghidată de legătura dintre stocurile de pește stabile și pescuitul durabil. O provocare în domeniul pescuitului sunt negocierile pentru perioada post-Brexit, în vederea obținerii unui acces echitabil la ape atât pentru UE, cât și pentru Marea Britanie.

Noi norme europene pentru reutilizarea apelor în agricultură. În România, există apă, dar se irigă efectiv doar 7% din terenul arabil REDACȚIA FIR 23 IANUARIE 2020

58

Europarlamentarii din Comisia pentru mediu a Parlamentului European au aprobat marți, 21 ianuarie, un acord convenit cu Consiliul Uniunii Europene, referitor la propunerea privind reutilizarea apelor uzate pentru irigații în agricultură.

Pentru a intra în vigoare, noile reguli, care ar urma să fie aplicate uniform la nivelul Uniunii Europene și cu respectarea unor cerințe stricte, trebuie să fie aprobate de plenul Parlamentului European și de Consiliu. Inițiativa a venit ca urmare a unor estimări care arată că până în anul 2030 jumătate din bazinele hidrografice ale Europei ar putea suferi din cauza deficitului de apă, potrivit unei informări a Parlamentului European.

Irigarea în agricultură reprezintă aproximativ jumătate din apa utilizată anual în Europa. Consumul de apă pentru gospodării și întreprinderile mici reprezintă aproximativ un sfert din apa dulce utilizată. Producția de energie, unde apa este utilizată, de exemplu, pentru răcirea centralelor electrice, și serviciile (hoteluri și restaurante) consumă 13% și, respectiv, 9%. 

Majoritatea zonelor agricole irigate se află în regiunile sudice ale Uniunii Europene, în special în Spania și Italia, însă există zone echipate pentru irigare și în alte țări, în special în Olanda. Cea mai mare parte a captării apei dulci este destinată utilizării agricole în țări precum Grecia, Spania și Cipru, conform unui studiu al Uniunii Europene. În România, anul trecut, 1,4 milioane de hectare de teren erau irigabile, conform informațiilor oficiale, dintr-o suprafață agricolă de aproximativ 14,6 milioane hectare (9,5 milioane hectare teren arabil), însă irigate efectiv au fost doar 660.000 hectare, până în luna septembrie,  în principal, din cauza lipsei sistemelor secundare de irigații, potrivit reprezentanților Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.

Parlamentul European informează că pentru garantarea siguranței culturilor, noile norme prevăd standardele minime de calitate pentru apa recuperată, monitorizarea frecventă și obligația operatorilor de stații de epurare să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor, iar autoritățile din statele membre vor trebui să emită permise pentru stațiile de epurare și vor verifica dacă normele sunt conforme.

59

Anul trecut, în luna decembrie, ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat un acord provizoriu cu Parlamentul European referitor la reutilizarea apei pentru irigații agricole. Acesta a fost primul pas către aprobarea finală a regulamentului privind refolosirea apelor uzate epurate pentru irigații agricole, cu respectarea unor condiții care să garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul. Conform acestui acord, statele membre pot decide să folosească apele recuperate și în alte scopuri, în activități industriale sau legate de agrement și de mediu. De asemenea, pot decide dacă utilizează apele recuperate pentru irigații agricole pe întreg teritoriu sau doar în anumite zone. Există, în prezent, mai multe state membre UE cu experiență în folosirea apelor recuperate în diferite scopuri, inclusiv pentru irigații agricole.

Dacă regulamentul va fi aprobat de Parlamentul European, noile norme se aplică după trei ani de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

DOCUMENT ADOPTAT DE PARLAMENTUL EUROPEAN! PERICOLUL CARE AMENINȚĂ AGRICULTURA!Agroinfo  23 ianuarie 2020 -

AMENINȚARE. Resursele de apă scad vertiginos! Schimbările climatice, fenomenele meteorologice imprevizibile și seceta și-au pus din plin amprenta. Parlamentul European a adoptat marți, 21 ianuarie 2020, un proiect de lege care definește standardele minime de calitate pentru apa recuperată care va fi folosită pentru irigații agricole și stabilește obligații pentru operatorii de producție, distribuție și stocare, precum și măsuri de gestionare a riscurilor, anunță Parlamentul European într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Apa recuperată (adică apa uzată urbană care a fost tratată într-o instalație de recuperare) va fi folosită pentru irigarea culturilor alimentare, a culturilor alimentare procesate și a celor nealimentare. În termen de cinci ani, Comisia va trebui să evalueze dacă apa recuperată poate fi utilizată în alte moduri.

Eurodeputații spun că, între timp, statele membre pot permite ca apa recuperată să fie utilizată în alte moduri, cum ar fi refolosirea apei industriale și în scopuri legate de amenajare și de mediu, cu condiția ca sănătatea umană, animalele și mediul să fie protejate complet.

„Trebuie să ne îndreptăm către o economie circulară, de asemenea, în modul în care folosim și reutilizăm apa”, a declarat raportoarea Simona Bonafè (S&D, IT). „Am putea reutiliza 6,6 miliarde de metri cubi de apă până în 2025, comparativ cu 1,1 miliarde de metri cubi pe an. Aceasta ar necesita o investiție mai mică de 700 de milioane EUR și ne-ar permite să refolosim

60

mai mult de jumătate din volumul actual de apă care provine de la stațiile de epurare UE disponibile teoretic pentru irigare, evitând mai mult de 5% din extracția directă din apele subterane ”, a adăugat ea.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 588 de voturi pentru și 23 de abțineri. Negocierile cu miniștrii UE vor începe după ce Consiliul își va stabili propria poziție.

Resursele de apă ale UE sunt din ce în ce mai puține, ceea ce duce la deficitul de apă și deteriorarea calității. În special, schimbările climatice, fenomenele meteorologice imprevizibile și seceta și-au pus amprenta asupra disponibilității de apă dulce necesară dezvoltării urbane și agriculturii.

Asigurarea utilizării mai largi a apelor uzate tratate ar putea limita extracția din apele subterane. Potrivit Comisiei Europene, frecvența, intensitatea secetelor și impactul lor asupra mediului și economiei au crescut drastic în ultimii treizeci de ani. Secetele din vara anului 2017 pot ilustra dimensiunea pierderii economice; numai în agricultura din Italia au fost pierderi de 2 miliarde EUR.

Una dintre principalele amenințări pentru apa din UE este extragerea apei din subteran, în special pentru irigarea agricolă, dar și pentru utilizarea industrială și dezvoltarea urbană.

Tinta Privind Ponderea Regenerabilelor În Consumul Final De Energie Redactia Financiarul Data ian. 23, 2020  41

Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în Uniunea Europeană a crescut în 2018 până la 18%, de la un nivel de 17,5% în 2017, fiind la un nivel mai mult decât dublu faţă de ponderea de 8,5% înregistrată în anul 2004, arată datele publicate joi de Eurostat.

În schimb, în România, tendinţa a fost una inversă în condiţiile în care ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie a fost în scădere constantă în ultimii ani, coborând de la 25% în anul 2016 până la 24,5% în 2017, pentru ca în anul 2018 să ajungă la 23,9%. Conform acestor date, în anul 2018, România a fost la doar 0,1 puncte procentuale de ţinta fixată în cadrul strategiei Europa 2020, conform căreia ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie trebuie să ajungă la 24%.

61

În rândul celor 28 de state membre UE, un număr de 12 ţări îndeplinesc deja ţinta pentru 2020 privind ponderea regenerabilelor în consumul final brut de energie (Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Croaţia, Italia, Letonia, Lituania, Cipru, Finlanda şi Suedia). Alte patru state membre, printre care şi România, sunt aproape de această ţintă, adică sunt la o distanţă mai mică de un punct procentual, în timp ce nouă ţări sunt la o distanţă cuprinsă între unu şi patru puncte procentuale iar alte trei ţări sunt la o distanţă mai mare de patru puncte procentuale de ţintele lor naţionale.

În 2018, Suedia a înregistrat de departe cea mai mare pondere a energiei din surse regenerabile în rândul statelor membre ale UE, peste jumătate din consumul final brut de energie (54,6%) fiind reprezentat de energia din surse regenerabile. Suedia este urmată de Finlanda (41,2%), Letonia (40,3%), Danemarca (36,1%) şi Austria (33,4%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi ale energiei din surse regenerabile au fost înregistrate în Olanda (7,4%), Malta (8%), Luxemburg (9,1%) şi Belgia (9,4%).

Uniunea Europeană este mai verde ca niciodată: Ponderea energiei regenerabile folosite în transporturi a atins un maxim istoric   Mihai Gongoroi 23.01.2020, Ponderea energiei folosită pentru transport şi provenită din surse regenerabile a ajuns la 8%, în 2018, în cele 28 de state membre ale

62

Uniunii Europene, în creştere faţă de 7,1% în 2017, 3,9% în 2008 şi 1,4% în 2004, primul an pentru care există date disponibile, arată joi Eurostat.

În comparaţie cu 2017, ponderea energiei din surse regenerabile (precum surse hidro, turbine eoliene, panouri fotovoltaice sau biocombustibili lichizi, etc.) folosită pentru transport a crescut în 21 din cele 28 de state membre ale UE în anul 2018. Totodată, în două state acest indicator a rămas stabil, iar în 5 ţări a scăzut.

Suedia conduce detaşat clasamentul, cu o cotă de 29,7% a energiei provenită din surse regenerabile folosită drept combustibil pentru transport. Suedia este urmată de Finlanda, cu 14,1%, Austria, cu 9,8% şi Olanda, 9,6%. România se clasează pe locul 20, cu 6,3%, iar ţinta UE pentru anul 2020 este 10%.

RAPORT DESPRE BANII UE Ferma  23 ianuarie 2020 Un raport al Curţii Europene de Conturi, publicat în decembrie 2019, arată că măsurile UE menite să îi ajute pe fermieri să îşi asigure veniturile împotriva scăderii preţurilor şi a pierderilor de producţie şi-au îndeplinit doar parţial obiectivele.

Plăţile directe către cei 6,4 milioane de fermieri din UE 28 însumează 41 miliarde de euro pe an, la care se adaugă instrumente specifice pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor şi a crizelor în sectorul agricol.Raportul Curţii arată că plăţile directe, care reprezintă, în medie, un sfert din veniturile fermelor, au un rol important, însă măsurile preventive, cum sunt cele de mediu, au un impact redus asupra comportamentului fermierilor.

În opinia Curţii, cea mai mare parte din cele 2,6 miliarde de euro alocate de UE pentru a-i ajuta pe fermieri să se asigure împotriva volatilităţii preţurilor şi a pierderilor de producţie a avut un impact scăzut: mai puţin de 10% din fermierii care încheie asigurări fac acest lucru cu sprijinul UE. Majoritatea fermierilor nici măcar nu au în vedere să se protejeze împotriva riscurilor, întrucât se aşteaptă să primească oricum ajutoare publice substanţiale în cazul unei crize.

63

Curtea de Conturi a UE a mai observat că sprijinul oferit pentru asigurări nu este direcţionat către cei care au cu adevărat nevoie, dar şi că 61% din cele 513 milioane de euro cheltuite pentru sectorul legume-fructe în perioada 2014-2018 ca reacţie la embargoul impus de Rusia au mers către producătorii de mere (în principal din Polonia), deşi exporturile de mere au rămas relativ constante sau chiar au crescut.

Până la sfârşitul anului 2020, Curtea va prezenta un raport şi pentru sectorul laptelui, unde s-au cheltuit cca. 740 milioane de euro pentru măsuri de criză în perioada 2014-2017. Articol publicat în revista Ferma nr. 22/249 (ediţia 15-31 decembrie 2019)

Comisarul european pentru agricultură s-a exprimat împotriva acaparării de terenuri în Uniunea Europeană DE REDACȚIA FIR 23 IANUARIE 2020

Comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, a ridicat problema concentrării terenurilor în Uniunea Europeană, într-un schimb de opinii pe care l-a avut în cadrul Comisiei AGRI din Parlamentul European cu europarlamentarul român Daniel Buda. „3% dintre proprietari au 50% din terenurile agricole din Europa. Este un fenomen cât se poate de îngrijorător”, a spus Wojciechowski, citat de Daniel Buda pe pagina sa de socializare.

Îngrijorările exprimate la nivel european se discută și în România. Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat în emisiunea Agro Jurnal de la Digi TV că politica agricolă a României trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei clase mijlocii în agricultură și să se asigure că nu va exista fenomenul de acaparare a terenurilor agricole.

Dumitru a spus că fermele mari care au reușit să comaseze terenuri trebuie să producă nu doar materie primă, ci și produse procesate. Oficialul MADR a mai vorbit și despre necesitatea creării unor condiții care să califice fermele de familie la accesarea fondurilor europene și de susținere a fermelor mici. „Fermierul mare trebuie să vină pe măsura de creștere a

64

valorii adăugate. Nu trebuie să mai punem acele praguri de standarde de outputuri”, a precizat Emil Dumitru.

După China, Trump amenință UE cu taxe vamale: “Este foarte, foarte greu de discutat cu Europa. Ei profită de mulţi ani de pe urma ţării noastre”  InCont.ro, 23 ianuarie 2020

După China, a venit rândul Uniunii Europene să fie ameninţată de preşedintele american Donald Trump cu instituirea unor taxe vamale dacă negocierile comerciale nu vor avansa, conform declaraţiilor sale consemnate de France Presse.

''Este foarte, foarte greu de discutat cu Europa. Ei profită de mulţi ani de pe urma ţării noastre (...) Dacă nu ajungem la un rezultat (privind negocierile comerciale), voi lua măsuri, iar acestea vor fi taxe foarte ridicate pe automobilele lor şi alte produse'', a spus Trump într-un interviu acordat postului CNBC în timpul forumului economic de la Davos.

''Aş vrea să aştept să termin cu China. Nu aş vrea să mă ocup de China şi de Europa în acelaşi timp'', a adăugat el, referindu-se la acordul comercial recent încheiat între SUA şi China, scrie Agerpres.

''Dacă nu putem să facem un acord comercial (cu UE), va trebui să punem o taxă de 25% asupra maşinilor lor'', a insistat Trump într-un alt interviu, acordat postului Fox News.

El a anunţat de asemenea că SUA sunt dispuse să discute despre o reformă ''foarte spectaculoasă'' a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC). Această organizaţie este criticată de Washington pentru tratamentul comercial favorabil puterilor emergente, în special China, în timp ce europenii sunt foarte ataşaţi cadrului multilateral oferit de OMC.

De cealaltă parte, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apreciază că finalizarea unui acord comercial între SUA şi UE este posibilă în ''câteva săptămâni''.

''Pe ansamblu, am avut o conversaţie foarte bună'' cu preşedintele american Donald Trump, a spus Von der Leyen în faţa presei la forumul de la Davos. ''Prevedem că vom avea în câteva săptămâni un acord pe care-l vom putea semna împreună'', a asigurat ea, precizând că o astfel de înţelegere va acoperi atât comerţul cât şi sectoarele tehnologic şi energetic.

65

''Nu este o idee bună să ne angajăm în diferende comerciale luni la rând şi ne-am aşezat amândoi împreună pentru a negocia şi a găsi soluţii'', a continuat şefa Executivului comunitar.

Ursula von der Leyen a mai spus în faţa presei că ''indiferent care ar fi subiectele negociate, va exista o nouă abordare'' faţă de cea practicată de predecesorul ei, Jean-Claude Juncker.

Secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, a legat ameninţarea la adresa europenilor privind instituirea de taxe vamale nu de un acord comercial, ci de taxarea sectorului digital, un subiect foarte conflictual între SUA şi unele ţări europene, mai ales Franţa, care pentru anul în curs a acceptat să suspende perceperea unei asemenea taxe. Mai recent, Austria şi Italia au introdus la rândul lor la nivel naţional taxe în acest sector. Ministrul britanic de finanţe, Sajid Javid, a anunţat la Davos că guvernul de la Londra doreşte ca până în aprilie să adopte propria taxă asupra sectorului digital.

..................................................................

BY LANTULALIMENTAR  2020-01-23  

Japonia a devenit în 2019 cel mai mare importator de brânzeturi de pe planetă, crescând importurile cu 5% față de 2018, cantitatea totală ajunsă pe piața niponă fiind 279.000 de tone.

Din Uniunea Europeană au ajuns 104 738 tone. România nu a exportat nicio tonă de brânză pe piața japoneză, din totalul de 20.000 de tone vândute în afara spațiului european.Rusia a crescut cu 7% importurile de brânzeturi în 2019 față de 2018, ajungând să cumpere 217 036 tone, cantitate care o plasează pe locul doi în

66

topul celor mai mari importatori. Principalul furnizor de brânzeturi pentru piața rusească este Belarus, care în 2019 a exportat în total, adică pe toate piețele, 198 124 tone, cu 16% mai mult decât în 2018. Potrivit informațiilor publicate de Observatorul European al laptelui, Rusia nu mai importă brânzeturi din țările europene, în urma embargoului instituit în 2014.

Uniunea Europeană a crescut exporturile de brânzeturi cu 5% în 2019, intervalul ianuarie – octombrie, ajungând la 808 538 tone, cantitate care o plasează pe locul I la nivel mondial, în clasamentul exportatorilor. România a vândut în 2019, pe piața extra-europeană, 20.000 de tone de brânzeturi, cea mai mare cantitate, 488 tone, ajungând în Statele Unite. Cantități de peste 100 tone au ajuns în Liban ( 365 t ), Libia ( 156 t ) și Serbia ( 165 t ).

UNGARIA

Sprijin direct pentru apicultorii unguri care vor să cumpere albine agrointeligenta.ro - 23 ianuarie 2020

Bani pentru apicultorii din Ungaria! Crescătorii de albine vor primi 1,8 miliarde de forinţi (10 milioane euro) sub formă de finanţare indirectă în decursul acestui an pentru a cumpăra albine, produse pentru întreţinerea acestora, ca susţinere pentru pregătire şi consultanţă, a anunţat Peter Bross, din cadrul Asociaţiei Naţionale a Apicultorilor Ungari, potrivit Budapest Business Journal.

Începând cu acest an, Ministerul Agriculturii a dublat ajutorul de polenizare pe stup, de la 500 de forinți la 1.000 de forinți, iar fondurile furnizate de programul apicol ungar au fost, de asemenea, semnificativ majorate.

Cu sprijin suplimentar, apicultorii pot produce mai multă miere și pot exporta mai mult dacă vremea o permite. Totuși, apicultorii autohtoni ar prefera să aibă piață de desfacere pentru mai multă miere pe plan intern. Ungurii consumă în prezent 1 kg de miere pe an, în timp ce în UE media este de două ori mai mare.

Calitatea mierii produse în Ungaria anul trecut a fost excelentă, dar cantitativ producția a fost moderată, în principal din cauza vremii capricioase. Potrivit celor mai recente cifre, anul trecut au fost produse 25.000 de tone de miere, din care peste jumătate a fost vândută în străinătate, potrivit asociației citate.

67

În țara noastră apicultorii primesc bani prin Programul Național Apicol(PNA) iar conform datelor Agenției de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în anul 2019 au solicitat sprijin un nr. de 5.316 apicultori, din care eligibili au fost 5.301, care dețin conform adeverinței ANZ un număr de 439.547 familii de albine. Suma totală solicitată prin Program a fost de 46.285.670,69 lei.

În plus, apicultorii români care au înregistrat pierderi în primăvara anului 2019 din cauza fenomenelor meteo nefavorabile au putut primi un sprijin financiar de 20 de lei pe familia de albine printr-o schemă de ajutor de minimis iniţiată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis din sectorul apicol s-au ridică la 37 de milioane de lei, respectiv 7,78 de milioane de euro.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

LUXEMBURG

Luxemburg confirmă interdicţia la glifosat Liviu GORDEA  23 ianuarie 2020 - Guvernul din Luxemburg a confirmat decizia de a interzice utilizarea glifosatului începând cu 1 ianuarie 2021. Aceasta pune Mare Ducat înaintea legislaţiei europene, care în principiu prevede astfel de restricţii abia de la 1 ianuarie 2023.

Luxemburgul va deveni astfel, practic, prima ţară din Uniunea Europeană care va exclude de pe piaţă controversatul erbicid. Pentru a pregăti interdicţia totală substanţelor pe bază de glifosat, guvernul luxemburghez a prevăzut retragerea treptată a autorizaţiei de vânzare şi utilizare. Astfel, începând cu data de 1 februarie 2020 va fi retrasă autorizaţia de a comercializa produse pe bază de glifosat pe piaţa locală, iar produsele deja achiziţionate vor putea fi vândute doar până la 30 iunie 2020.

În contextul acestei interdicţii, autorităţile din Luxemburg au introdus un sistem de subvenţii pentru a ajuta fermierii să facă mai uşoară tranziţia la metode alternative de combatere a buruienilor. În prezent, 592 din cei 1.005 fermieri care utilizează produsul glifosat au solicitat deja acest lucru. Schema prevede o rambursare de 30 de euro la hectar pentru cei care au culturi de câmp, 50 de euro la hectar pentru viticultură şi 100 de euro la

68

hectar pentru pomicultură. În ceea ce priveşte viticultura, despăgubirea poate ajunge chiar şi la 550 de euro dacă fermierul renunţă complet la utilizarea tuturor pesticidelor.

Spre o agricultură mai ecologicăDecizia guvernului luxemburghez de a interzice glifosatul este parţial inspirată de obiectivul de a creşte ponderea agriculturii ecologice la 20% până în anul 2025 şi de a reduce utilizarea pesticidelor cu 50% până în 2030. Mai mult, sectorul viticol din Luxemburg a luat iniţiativa de a se abţine voluntar de la utilizarea glifosatului în anul de recoltare 2019-2020. Din datele oficiale rezultă faptul că sectorul agricol din această mică ţară consumă în jur de 13,6 tone de glifosat anual, în condiţiile în care suprafaţa arabilă este de numai 62.800 de hectare.

ITALIA

Carne De Porc Provenita Din China Confiscata In Italia 22 Ianuarie 2020 Georgiana Garda financiară din Italia a confiscat şi distrus cantitate de 9,5 tone de carne de porc provenita din China si introdusa ilegal in Italia au fost confiscate si distruse de garda financiara, de teama ca ar putea fi contaminata cu pesta porcina africana, a anuntat, miercuri, politia din Padova, nord-estul Italiei, informeaza Reuters.

Pesta porcina face ravagii in China

Carnea de porc importată ilegal era ascunsa intr-un lot de legume provenit din China si a fost depozitata la un depozit din apropiere de Padova detinuta de un cetatean chinez. Carnea a fost transportata cu camionul din Olanda, dupa ce a fost adusa cu vaporul din China pana in portul Rotterdam. Politia italiana a precizat ca, deoarece a incalcat regulile de import in UE, carnea de porc a fost distrusa.

69

Descoperirea scoate in evidenta riscul ca pesta porcina sa ajunga în Europa via alimentele importate, in conditiile in care virusul poate supravietui in carne timp de mai multe luni.

Mai multe tări din Europa de Est se lupta sa tină sub control pesta porcina africana, care recent a fost descoperită la un mistret salbatic din apropierea granitei dintre Polonia si Germania, cel mai mare producator de carne de porc din UE. Statele membre au construit garduri si au extins masurile de securitate pentru a impiedica raspandirea virusului pestei porcine peste granite.

Industria carnii de porc din China se confrunta de peste un an cu o epidemie fara precedent de pesta, care a decimat efectivele de porci si s-a raspandit si in alte tari din Asia. Aceasta situatie a dus la cresterea importurilor de carne de porc din Europa, exporturile UE spre China inregistrând anul trecut o creştere de 73%.

CANADA

Peste 4 Milioane De Locuitori Din Canada Se Confruntă Cu Un Aport Insuficient De Hrană Financiarul Data ian. 20, 2020 

Canadienii care nu-şi pot permite să mănânce cu regularitate riscă să moară prematur, potrivit unui studiu publicat luni, care arată că oamenii mor din cauza lipsei de hrană chiar şi în ţările bogate, relatează Reuters.

Peste 4 milioane de locuitori din Canada se confruntă cu un aport insuficient de hrană, potrivit datelor oficiale – o problemă care poate include lipsa alimentelor sau a meselor regulate, dar şi compromisuri privind calitatea acestora.

O cantitate insuficientă de hrană duce la „lipsuri materiale şi afecţiuni psihologice” care la rândul lor conduc la inflamaţii cronice şi malnutriţie, se arată în studiul publicat în Canadian Medical Association Journal.

70

Aceste persoane sunt de asemenea mai puţin capabile să gestioneze afecţiunile cronice, a declarat autorul principal al studiului, Fei Men, de la Universitatea din Toronto, într-un interviu telefonic pentru Thomson Reuters Foundation.

Persoanele care se confruntă cu o lipsă severă a hranei sunt de două ori mai predispuse să moară din cauza bolilor infecţioase, a leziunilor neprovocate şi a sinuciderilor decât cele care nu se confruntă cu această problemă, se mai arată în studiu.

„Este ca şi cum am fi găsit probleme din lumea a treia într-o ţară dezvoltată”, a declarat Fei Men.

„În Canada, persoanele care suferă din cauza lipsei de hrană se confruntă cu probleme precum infecţii şi supradoze de droguri, probleme cu care ne-am fi aşteptat să se confrunte locuitorii din ţările în curs de dezvoltare”, a mai spus el.

„Rezultatele sunt destul de izbitoare şi pentru noi. Într-o ţară dezvoltată precum Canada, nesiguranţa alimentară poate provoca în continuare decese”, a declarat autorul studiului.

La nivel global, peste 2 miliarde de persoane suferă din cauza hranei insuficiente, care le pune sănătatea în pericol, dintre care 8% din populaţia din America de Nord şi Europa, potrivit celor mai recente date oferite de Organizaţia Naţiunilor

SANATATE si GASTRONOMIE

Bogdan Dănilă a adunat în portofoliu, de-a lungul a aproape două decenii de carieră în gastronomia fină, o adevărată constelaţie de stele Michelin.

Este vorba de încununările obţinute de restaurantele la care el a lucrat. Cea mai importantă însă dintre stelele de pe cerul gastronomiei mondiale este pentru cheful român cea pe care a obţinut-o el însuşi, pentru restaurantul Clocktower din New York, din poziţia de executive chef. 

71

A fost primul român care a reuşit să îi convingă pe inspectorii Michelin să acorde restaurantului a cărui bucătărie o coordona prima stea (dintr-un maxim de trei), cea mai importantă distincţie din domeniu. De câteva luni, el a acceptat o nouă misiune.

„În ianuarie 2019 am fost abordat de grupul britanic D&D să preiau poziţia de group executive chef pentru America de Nord. Fiind o oportunitate pentru carieră şi palmares, am acceptat“, povesteşte Bogdan Dănilă. 

Grupul D&D, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa britanică a restaurantelor, barurilor şi hotelurilor, a fost fondat în 2006 de către antreprenorii Des Gunewardena şi David Loewi. Compania s-a extins apoi şi pe alte pieţe precum Franţa (Paris) şi Japonia (Tokio), iar din 2019 a ajuns în SUA, mai exact la New York, unde a dus conceptul Bluebird popularizat iniţial la Londra. 

„Vrem să aducem o fărâmă de Londra la New York“, spuneau cei doi antreprenori la începutul anului într-un interviu acordat publicaţiei americane Forbes. Ei au continuat apoi expansiunea şi cu alte concepte în oraşul care nu doarme niciodată. „În prezent coordonez două restaurante - Queensyard în Hudson Yards şi Bluebird în Colobus Circle -, iar planul companiei este să se extindă şi pe cealaltă coastă a Statelor Unite, la Los Angeles.“

Din poziţia de group executive chef pentru cele două localuri, Bogdan Dănilă se ocupă atât de ce se întâmplă în bucătărie, cât şi în afara ei. Mai exact, se trezeşte dimineaţa la 6:45 şi îşi începe ziua verificând emailul şi cifrele financiare ale restaurantelor. La ora 8:00 pleacă de acasă, iar când ajunge începe să discute cu echipele de

72

bucătari, dar nu numai. Şedinţele sunt despre mâncare, meniu şi finanţe. În fiecare zi.

„Dacă încep ziua la un restaurant, cu siguranţă o să închei programul la celălalt. Îmi place să ţin zilnic legătura cu chefii, mai ales că trebuie să coordonăm o echipă de 300 de persoane.“ Programul de lucru şi-l întrerupe doar în jurul orei 17:00 pentru a merge la sală, însă se întoarce la restaurante unde rămâne până la 21:00 sau chiar 22:00. „În drum spre casă îmi organizez ziua următoare şi fac un review al celei care se încheie.“

Cheful român lucrează în gastronomie de aproape două decenii, perioadă în care s-a specializat în bucătăriile unor restaurante de top din Irlanda, Marea Britanie şi apoi SUA. „Mi-am început cariera de bucătar în 2001, la Dublin în Irlanda. Nu aveam nicio experienţă în domeniu. Cu foarte multă pasiune şi disciplină am reuşit să obţin o poziţie la restaurantul Patrick Guilbaud, decorat cu două stele Michelin.“

Orele erau lungi, programul începea la 6:00 dimineaţa, iar spre casă pleca abia când ceasul bătea miezul nopţii. Lucra cinci, uneori chiar şase, zile pe săptămână. „Nu m-am descurajat, iar după circa doi ani am reuşit să lucrez la acest nivel.“

A petrecut în total şapte ani în Irlanda, perioadă în care a lucrat pentru patru dintre cele mai importante restaurante din Dublin, capitala ţării, toate încununate de inspectorii Michelin cu cel puţin o stea. Este vorba de Patrick Guilbaud (2 stele), Lecrivain (1), Mint

73

Restaurant (1) - închis între timp - şi Thorton’s din cadrul hotelului Fitzwilliam (1) - închis şi el.

„Apoi, după şapte ani în Irlanda am aplicat pentru orice poziţie la Gordon Ramsay Holdings din Londra. Deşi ajunsesem la nivel de sous chef şi executive chef în Irlanda, nu reuşisem să găsesc satisfacţie profesională. Simţeam că trebuie să încep încă o dată (de jos - n.red.) ca să lucrez cu bucătari cu mai multă experienţă.“

După un interviu la Londra a reuşit să obţină o poziţie de sous chef la restaurantul Gordon Ramsay (cu trei stele Michelin). „A fost un vis devenit realitate să pot lucra la cel mai înalt nivel.“ Totuşi, pentru că era un job foarte dificil, solicitant şi cerea implicare deplină, bucătarii veneau şi plecau după doar 3-4 zile, după cum îşi aminteşte Bogdan Dănilă.

„Gordon Ramsay (unul dintre cei mai cunoscuţi şi cei mai apreciaţi bucătari şi antreprenori din domeniul gastronomiei din lume - n. red.) era renumit pentru firea dură, pentru disciplina draconică şi pentru lipsa de compasiune. Impunea un standard foarte înalt.“

După şase ani petrecuţi în restaurantele din grupul Gordon Ramsay - printre care Petrus şi Gordon Ramsay at Royal Hospital Road -, perioadă în care lucra 17 ore pe zi, fără pauză, a fost epuizat fizic şi mental, după cum spune chiar el.

„Am decis că am nevoie de o schimbare. Fiind abordat de Jason Atherton (chef britanic şi restaurator - n.red.) să deschid un restaurant la New York, nu am ezitat nicio clipă. Mi-am făcut bagajele şi am plecat încă o dată.“

A ajuns la New York în ianuarie 2015, cu două luni înainte de deschiderea hotelului de cinci stele Edition şi a restauratului The Clocktower din incintă,

74

restaurant a cărui bucătărie Bogdan Dănilă avea să o coordoneze ca executive chef. Era o deschidere importantă, după cum spune el, părţile implicate fiind Sthephne Starr - restaurator cu peste 35 de localuri în portofoliu, cheful Jason Atherton şi Ian Schregher (antreprenor considerat a fi creionat conceptul de butic-hotel) care s-a asociat cu lanţul hotelier Marriott pentru a crea reţeaua de hoteluri de lux Edition. „Am fost foarte implicat încă din prima clipă când am păşit în restaurant. Am creionat mâncarea şi meniul simţind că există o oportunitate pentru o stea Michelin.“ În 2017, după doi ani şi jumătate de muncă şi dedicare, visul i s-a împlinit. Restaurantul a primit o stea Michelin, iar Bogdan Dănilă a fost primul român cu această distincţie. Stelele se acordă restaurantelor, dar reprezintă încununarea muncii chefilor.

Când vine vorba să se descrie pe sine, Bogdan Dănilă spune că este român, bucătar de profesie dar fără şcoală de bucătar, un om care a învăţat meseria din pasiune, cu multă dedicare şi cu multe sacrificii.

„Sunt o persoană înţelegătoare şi generoasă, dar cu puţină compasiune pentru oamenii leneşi. Cred că există multe oportunităţi pe lume, nu contează de unde vii sau unde te naşti, îţi poţi realiza visele dacă eşti serios, dacă lucrezi în direcţia lor, dacă perseverezi, eşti încrezător, dar modest.“ El însuşi a ajuns unde este astăzi din ambiţie. Deşi recunoaşte că gastronomia a ales-o din pură întâmplare.

„În străinătate am văzut cum erau trataţi românii de către occidentali şi am vrut să le arăt că putem fi mândri cu locul de unde venim.“ Uitându-se în urmă, la o carieră de circa două decenii în gastronomie, Bogdan Dănilă spune că cel mai dificil moment a fost atunci când era în Londra la început de drum. 

„Primele trei luni au fost foarte dure, eu nu aveam bani, iar la Londra toate erau scumpe. Aveam doar două tunici de bucătar pe care le spălam şi le apretam seară de seară, de fapt după miezul nopţii pentru că la Gordon Ramsay trebuia să te prezinţi ca la doctor.“ Totuşi, Gordon Ramsay este cel pe care românul îl consideră a fi maestrul său, cel care l-a inspirat şi l-a ghidat în carieră. Îl descrie ca fiind carismatic, agil şi de succes.

La polul opus, cel mai frumos moment din cariera sa este atunci când a primit prima sa stea Michelin. „Şi atunci am reuşit să-mi fac şi ţara mândră.“

75

De altfel, se gândeşte să se întoarcă în România pentru a deschide un restaurant pentru că, spune el, vrea să contribuie la gastronomia locală şi să îşi pună în slujba generaţiilor viitoare experienţa acumulată peste graniţe. Recunoaşte că nu ştie prea multe despre scena românească, dar a văzut că s-au deschis multe restaurante bune în Bucureşti sau Cluj-Napoca. Ce rămâne este ca publicul şi audienţa să fie mai dispuse să experimenteze.

De-a lungul carierei sale, Bogdan Dănilă a lucrat şi a locuit în cele două capitale gastronomice ale lumii - New York şi Londra, ambele fiind oraşe care găzduiesc nu doar unele dintre cele mai bine cotate localuri din lume, dar şi cele mai noi restaurante, cele care anticipează de fapt tendinţele în domeniu.

„New York este o metropolă culinară, iar Londra are tot ce îţi poţi dori. În ultimii ani, în ambele oraşe văd că există un interes crescut pentru mâncare sănătoasă, cu cât mai multe legume.“ El însuşi e fanul legumelor, în frunte cu sfecla roşie. Îi mai plac varza murată, pastele şi pizza. Dacă în timpul programului testează produse de lux precum caviar, foie gras sau trufe - „riscul“ meseriei :) -, în timpul liber se răsfaţă cu cele de mai sus.

Şi totuşi, felul său de mâncare semnătură este un parfait de foie gras cu ficăţei de pui, cu ciocolată dulce-amăruie, ciuperci murate şi dovleac. Numele preparatului, ce îşi găseşte loc la vârful meniului restaurantului Queensyard, este English Rose.

Inspiraţia în bucătărie, cheful român şi-o ia din natură, de la muzee sau din cărţi de bucate. Crede că cineva care vrea să îşi încerce norocul în domeniu trebuie să fie dedicat şi pasionat totodată. Trebuie să lucreze mai mult decât ceilalţi colegi, iar în timpul liber trebuie să studieze cărţi, reviste, să meargă la ferme şi cooperative pentru a înţelege produsul.

„Este o meserie unde vezi roadele muncii - financiare, dar nu numai - abia după 10 ani. Avantajul este că în fiecare zi îi poţi face pe clienţi fericiţi cu creaţiile tale.“

Când nu lucrează, Bogdan Dănilă îşi împarte timpul liber între pasiunea pentru maşini şi cea pentru bowling. Îi place să facă şi voluntariat pentru oamenii mai puţini norocoşi. Şi, chiar şi în timpul liber testează şi studiază restaurante, pentru că dincolo de muncă, gastronomia îi e şi pasiune.

76

„Consider că primul meu contact cu mâncarea a fost în copilărie. Îmi amintesc de momentele când de Crăciun bunicii şi părinţii tăiau porcul. Era o zi specială, lungă şi obositoare, dar familia se strângea şi împreună făceam o petrecere din acest eveniment.“ 

Pentru că, în final, mâncarea este prilejul perfect pentru ca oamenii să se adune împreună.

Bogdan Dănilă, group executive chef la D&D pentru America de Nord: „Sunt o persoană înţelegătoare şi generoasă, dar cu puţină compasiune pentru oamenii leneşi. Cred că există multe oportunităţi pe lume, nu contează de unde vii sau unde te naşti, îţi poţi rea-liza visele dacă eşti serios, dacă lucrezi în direcţia lor, dacă perseverezi, eşti încrezător, dar modest.“

DOSAR

O avere de milioane de euro din ciocolată! Câți bani câștigă această familie de la Nutella Leonard Bădilă 22 ianuarie 2020

Familia italiană Ferrero, cea care se află în spatele producătorului cremei de ciocolată Nutella, urmează să primească dividende în valoare de 642 milioane de euro, în condiţiile în care firma a realizat un profit net de 928,6 milioane de euro în anul fiscal încheiat în luna august 2019, în creştere cu peste 25% faţă de anul fiscal precedent, arată documentele trimise către organismele de reglementare, potrivit Bloomberg.

Printre cele mai bogate familii din lume

Plăţi de asemenea amploare au ajutat familia Ferrero să ajungă pe locul 25 în topul celor mai bogate familii din lume, potrivit Bloomberg Billionaires

77

Index. Analiştii subliniază că, în ultimul deceniu, averea unor familii de multimiliardari precum Walton, Koch sau Wertheimer a crescut în mod exploziv. De exemplu, în această perioadă, familia Ferrero a încasat dividende în valoare de peste două miliarde de euro, potrivit agerpres.roAceasta în condiţiile în care profiturile realizate de compania care produce crema de ciocolată Nutella s-au dublat după 2008. Firma a declanşat o campanie de achiziţii pentru a-şi creşte prezenţa pe piaţa din SUA şi a-şi extinde gama de produse. În 2018, Ferrero a preluat divizia de dulciuri din SUA a grupului elveţian Nestle SA pentru 2,8 miliarde dolari şi anul trecut a finalizat achiziţia diviziei de biscuiţi a Kellogg Co. pentru 1,3 miliarde dolari.

Radăcinile familiei FerreroAverea familiei Ferrero îşi are rădăcinile într-o patiserie de familie din nordul Italiei care folosea alune pentru a înmulţi crema de cacao. Treptat a devenit o firmă producătoare de dulciuri, deschizând facilităţi de producţie şi birouri peste hotare după cel de-al doilea război mondial. În anii 1960, compania a lansat mărcile Nutella şi Kinder Chocolate iar ulterior a lansat produse precum bomboanele Tic Tac şi Ferrero Rocher.În prezent, membrii familiei Ferrero îşi gestionează afacerile evaluate la 32,4 miliarde dolari prin intermediul holdingului Fedesa cu sediul în Monaco. Giovanni Ferrero, nepotul fondatorului Pietro, deţine un pachet de control în compania holding, la care este şi preşedinte.

* * *

Foarfecă nicovală vs. foarfeca bypass. Când și cum folosim cele două forfeci la tăierile din livadă Ramona Dascălu - 23 ianuarie 2020

Chiar dacă teoretic este miezul iernii, vremea de afară este una frumoasă, cu temperaturi pozitive, fapt care le permite pomicultorilor să execute fără nicio problemă tăieri la pomii fructiferi.

78

Și cum tăierile nu se pot face cu mâinile goale, pomicultorii Costi Mariniță și Roberto Marius Popa s-au gândit să realizeze un material foarte util în care prezintă cele mai importante două tipuri de foarfeci folosite atât la tăieri în lemn uscat, cât și la tăieri în lemn gros sau în lemn verde.

Potrivit pomiculotrului Roberto Marius Popa, pentru a executa niște tăieri corecte trebuie să dispui de niște foarfeci pe măsură. Astfel, acesta le-a vorbit pritenilor săi virtuali despre două instrumente care ar trebui să fie nelipsite din orice gospodărie cu livadă sau cu grădină: foarfeca nicovală și foarfeca bypass.

Cea mai importantă diferență dintre aceste două foarfeci constă în tipul de lemn care necesită să fie tăiat. Dacă vorbim de tăieri în lemn gros sau uscat, foarfeca nicovală este ideală, iar dacă vorbim de tăieri în lemn verde foarfeca bypass reprezintă cea mai bună alegere.

Cele două mari categorii de foarfeci pentru tăieri la pomi

Foarfecile de pomi se împart în două mari categorii: cu o singura lamă (tip nicovală) și cu două lame (bypass). La cele dintâi, tăișul vine poziționat pe un suport fix, adică pe nicovala, iar motivul pentru care sunt îndrăgite atât de grădinarii profesioniști, cât și de cei amatori, constă în tăierea ușoară pe care o promit. Transmisia de forță ce caracterizează o astfel de foarfecă o face ideală pentru lemnul tare, adică pentru tăierea crengilor uscate și a tulpinilor, necesitând un consum de energie mic din partea utilizatorului și nefăcând zgomot.

Foarfeca nicovală taie lemnul gros și uscăturile

Pomicultorul Roberto Marius Popa a prezentat mai întâi o foarfecă nicovală, marca Original Lowe, modelul 10.107, fabricată în Germania: ”Modelul sistemic oval înseamnă că lama tăietoare se sprijină pe contralamă, care s-ar numi nicovală. Practic, lama apasă pe ramură și pe nicovală și atunci avem o tăiere precisă în lemn mai gros sau în lemn uscat. Original Lowe are și un sistem de proiectare a lamei și a contralamei care aduce a bypass, dar nu e bypass”.

Foarfeca bypass pentru tăieri de precizie, fine, în lemn verde

De cealaltă parte, foarfeca bypass, marca Okatsune, fabricată în Japonia, oferă o tăietură precisă și fină în lemn verde: ”Foarfeca bypass este Okatsune 103. Bypass ar înseamna că lama trece pe lângă contralamă. Față de nicovală unde se oprea în nicovală, în contralamă, la această foarfecă trec

79

lamele una pe lângă alta. Oferă în lemn verde o tăietură mai precisă, mai fină, nu lasă urme pe tăietură, coaja nu se defoliază”.

De precizat că foarfeca bypass este preferată și pentru tăierile din grădină, pentru tunderea plantelor perene. Ce acest tip de foarfecă se pot toaleta tufele de trandafiri, bujori sau alți arbuști ornamentali.

Chiar dacă ambele foarfeci – foarfeca nicovală și foarfeca bypass, sunt necesare, cea care are mai multe puncte forte este cea de tip nicovală: ”Ambele  foarfeci ar fi necesare deoarece în grădină te mai lovești și de lemn verde și de lemn uscat, lemn mai tare. Nicovala oferă o putere mai mare de apăsare și de tăiere. În plus, Original Lowe e un fel de 2 în 1, adică poate tăia chiar și în lemn verde foarte precis. De asemenea, și în lemn mai gros o astfel de foarfecă oferă o tăiere mai ușoară, nu te doare antebrațul ca la Okatsune”.

Foarfeca Lowe 10.107 are un diametru de tăiere de 30 de mm, o lungime a mânerelor de 20,5 cm și o greutate de 285 de grame. Capacitate excepțională de tăiere până la 30 mm optimizează transmiterea puterii și face din foarfeca Lowe un instrument de tăiere eficient.

Cu lama poziționată în centru, Lowe 10 permite tăierea mai aproape de tulpină. Mai mult, beneficiind de geometria lamei bypass, aceasta poate împiedica alunecarea ramurilor. Designul subțire, conic permite de asemenea tăierea ramurilor în zone înguste și greu accesibile.

Foarfeca Okatsune 103, fabricată în Japonia, are o lungime de 20cm și este cea mai populară din gama. Datorită oțelului din care sunt fabricate lamele, foarfecele Okatsune sunt considerate numărul 1 în Japonia. Acestea rămân ascuțite pentru o perioadă lungă de timp și asigură o tăiere ușoară, precisă și curată. Diametrul maxim de tăiere al foarfecei Okatsune 103 este de 25 mm.

Foarfeca este robustă, ușoară, cântărește cam 200gr și are un design simplu. Arcul în formă de V asigură distribuirea uniformă a forței pe ambele mânere.

https://youtu.be/NCXRM_6-_go

80

Pachetul tehnologic Zorvec™ Zelavin™ Bria de la Corteva revoluționează lupta împotriva manei la vița-de-vie agrointeligenta.ro - 23 ianuarie 2020

Pachetul tehnologic Zorvec™ Zelavin™ Bria, de la Corteva luptă împotriva manei la vița-de-vie, atât la strugurii pentru vin cât și pentru struguri de masă, având o eficacitate mult mai mare față de alte produse și asigurând totodată un nivel mai ridicat al producției.

Zorvec™ Zelavin™ Bria aparține unei noi familii chimice de fungicide pentru combaterea bolilor cauzate de ciupercile oomycete. Acesta este o combinație în co-pack de Oxathiapiprolin și Folpet, cu o activitate biologică remarcabilă împotriva patogenilor, cu o excelentă activitate translaminară și sistemică acropetală.

Compania Corteva aduce la cunoștința fermierilor că Oxathiapiprolin are un mod de acțiune biochimic complet nou și este compatibil cu alte fungicide pentru prevenirea apariţiei fenomenului de rezistenţă încrucișată. Astfel,  Zorvec™ Zelavin™ Bria are efecte multiple asupra ciclului de viață al agentului patogen (acțiune preventivă, curativă, eradicantă și antisporulantă) pentru o eficacitate sporită de lungă durată. De asemenea, acesta protejează frunzele tratate pe măsură ce cresc și se dezvoltă, inclusiv frunzele nou formate.

Eficacitate mai ridicată împotriva manei față de alte produse 

Comparativ cu alte produse utilizate, Zorvec™ Zelavin™ Bria are o eficacitate mai ridicată.

Experiențele efectuate în diverse țări cu acest produs au demonstrat un control excepțional la mană comparativ cu produsele existente în acest moment pe piață.

Cu fungicidul Zorvec™ Zelavin™ Bria viticultorii pot îmbunătăți controlul manei la vița de vie, atingând standarde calitative superioare.

Rezistență la spălare

81

Zorvec™ Zelavin™ Bria este absorbit rapid în interiorul stratului ceros epicuticular al plantei, în mai puțin de o oră de la aplicare, oferind o rezistență mai mare la spălare. Pentru acest motiv, chiar și în situația în care apar precipitații imediat după aplicarea produsului Zorvec™ Zelavin™ Bria, nu este necesară repetarea tratamentului.

Nivel mai ridicat al producției

Zorvec™ Zelavin™ Bria oferă o protecție excepțională a frunzelor prezente în momentul aplicării tratamentului și a celor în creștere, menținând sănătatea culturii și nivelul ridicat al producției.

Mod de aplicare

Zorvec™ Zelavin™ Bria se aplică foliar, în prima parte a perioadei de vegetație, de 2 ori pe sezon în doză de 0,2 litri/ha Zarvec Zelavin plus 1,25 kg/ha Folpan (Folpet). Este preferabil a se aplica în bloc de două aplicări consecutive, efectuate la interval de 10 zile. Primul tratament este bine să se efectueze la începutul înfloritului și cel de-al doilea la sfârșitul înfloritului.

După două tratamente cu Zorvec™ Zelavin™ Bria, este indicat să se aplice un produs cu mecanism diferit de acțiune.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

* * *

Povești cu vinuri românești, un concurs deja cu tradiție

https://youtu.be/HqNKX5aMtak

* * *

82

Bucuresti In Topul Celor 14 Oraşe Europene Privind Mobilitatea Durabilă  Redactia Financiarul Data ian. 21, 2020  

Bucureştiul ocupă penultimul loc în topul a 14 oraşe europene privind mobilitatea durabilă, arată datele Greenpeace România, publicate marţi, în cadrul raportului „Mobilitate durabilă în Bucureşti. O evaluare bazată pe indicatori”.

„Locul codaş ocupat de Bucureşti este rezultatul mai multor motive. Acesta prezintă cel mai ridicat nivel de congestionare dintre cele 14 oraşe analizate, cu o cotă de deplasări zilnice cu vehicule private de 48% şi o pondere relativ mică de mobilitate activă de doar 16%. În plus, spaţiul verde pe cap de locuitor în capitală este sub 10 mp, în timp ce norma UE este de 26 mp/capita”, susţine Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Raportul de specialitate reprezintă o completare la clasamentul oraşelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă (Raportul „Living. Moving. Breathing”, realizat de Institutul Wuppertal) în care au fost analizate oraşe europene, precum: Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta şi Madrid.

Bucureştiul a fost comparat cu celelalte oraşe în ceea ce priveşte transportul public, siguranţa rutieră, calitatea aerului, managementul mobilităţii şi

83

mobilitatea activă, iar per ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din cele 14 oraşe, pe baza punctajului obţinut pentru fiecare indicator.

Astfel, la indicatorii siguranţă rutieră, calitatea aerului şi mobilitate activă (deplasare nemotorizată – mersul pe jos, cu bicicleta, skateboard, role etc), Bucureştiul s-a clasat pe penultimul loc, iar la capitolul managementul mobilităţii, chiar pe ultimul loc.

„În aceste domenii este nevoie de îmbunătăţiri concrete precum dezvoltarea infrastructurii pentru pietoni şi biciclişti, combaterea parcatului ilegal pe trotuare, extinderea spaţiilor verzi urbane, precum şi prioritizarea în trafic a mijloacelor de transport public, prietenoase cu mediul, pentru a reduce durata călătoriei şi, prin urmare, pentru a creşte atractivitatea lor pentru localnici şi navetişti. Politicile care ar putea ameliora situaţia actuală a transporturilor şi mobilităţii Bucureştiului ar trebui să abordeze, în primul rând, ponderea ridicată a transportului motorizat privat din oraş. Aceasta implică, de exemplu, un sistem de gestionare a parcării mai eficient şi dezvoltarea şi modernizarea în continuare a infrastructurii pietonale şi pentru biciclete din Bucureşti într-o reţea integrată mai confortabilă, durabilă şi atractivă. Mobilitatea activă performantă se traduce printr-un număr mai mic de vehicule folosite pe stradă, congestionare redusă, străzi mai sigure şi un nivel mai bun al calităţii aerului”, susţin realizatorii raportului.

Potrivit sursei citate, infrastructura sigură şi eficientă nu numai că va creşte cota de deplasări pentru cei cu mobilitate redusă şi cei care se deplasează cu bicicleta şi pe jos, dar va reduce şi accidentele care implică persoane din aceste categorii.

Raportul Greenpeace România descrie metodologia utilizată de Institutul Wuppertal în elaborarea Clasamentului oraşelor din 2018, care a măsurat şi a evaluat performanţa în domeniul mobilităţii durabile în 13 capitale europene.

* * *

Programului Naţional De Cadastru Şi Carte Funciară 2015-2023 Redactia Financiarul Data ian. 23, 2020  

84

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) va scoate la licitaţie, în acest an, 510 unităţi administrativ-teritoriale (UAT), care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023 (PNCCF), informează, joi, instituţia.

ANCPI este beneficiar al proiectului major „Creşterea gradului de acoperire şi de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are drept scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023.

„În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitaţie în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condiţiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanţii autorităţilor locale, cât şi cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicaţi în acest proces. Programul naţional de cadastru şi carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurenţiu Alexandru Blaga, preşedinte – director general al ANCPI.

Reprezentanţii ANCPI s-au întâlnit miercuri, 22 ianuarie 2020, cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.

La rândul său, Ionuţ Săvoiu, preşedintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat că firmele de cadastru nu participă la licitaţiile organizate de ANCPI deoarece costurile de execuţie sunt mai mari decât valoarea contractului.

„Preţul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărţi funciare ar trebui să fie direct proporţional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajaţii, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialişti. Mulţi au ales să lucreze la stat, în timp ce alţii au plecat în străinătate”, a spus Ionuţ Săvoiu.

Proiectul „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 ha din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României.

85

Valoarea totală a proiectului este 312,89 milioane de euro, din care 265,95 milioane euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 46,93 milioane de euro – cofinanţare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localităţi care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localităţi care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localităţi în care sunt identificate zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate.

* * *

ACCOR elimină materialele plastice de unică folosinţă până în 2022 C.B. Companii / 23 ianuarie Accor îşi anunţă angajamentul de a se alătura Iniţiativei Globale pentru Plastic în Turism a ONU şi de a elimina toate articolele din plastic de unică folosinţă din experienţa oaspeţilor din hotelurile sale, conform unui comunicat remis Redacţiei noastre.

Ca parte a rolului său de furnizor de turism responsabil la nivel local şi global, Accor a făcut un angajament de a se alătura Iniţiativei Globale pentru Plastic in Turism, coordonată de Programul pentru Mediu al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNEP) şi de Organizaţia Mondială a Turismului, în colaborare cu Ellen MacArthur Foundation.

Această acţiune reprezintă un pas important înainte pentru industria ospitalităţii globale.

Sebastien Bazin, preşedinte şi CEO, Accor, declară: " Suntem conştienţi de impactul semnificativ pe care îl avem asupra planetei noastre şi de responsabilitatea noastră de a crea beneficii concrete pentru angajaţii, oaspeţii, furnizorii, partenerii şi comunităţile gazdă.

Ceea ce ne ghidează este conştiinţa şi conştientizarea socială care determină fiecare persoană sa se străduiască să fie un bun cetăţean. Este vorba despre a fi conştient, responsabil social şi consecvent."

86

Potrivit sursei citate, Accor si-a asumat rolul de cetăţean corporativ responsabil si activează în cadrul programului său de dezvoltare durabilă, de 25 de ani. Pe lângă angajamentul anterior al Grupului de a elimina toate paiele, beţişoarele de cafea şi beţişoarele de urechi, noul angajament de astăzi include:

• Eliminarea accesoriilor şi a recipientelor de plastic individuale de toaleta, ca şi a paharelor de plastic, până la finalul anului 2020;

• Eliminarea tuturor articolelor din plastic de unică folosinţă din camere, din spaţiile de întâlniri, din restaurante şi din toate zonele de agrement (spa-uri, centre de fitness etc.) până la sfârşitul anului 2022.

Unul dintre principalele ţeluri ale lui Accor, pe lângă găsirea de alternative la plastic şi reducerea impactului asupra mediului, este schimbarea pozitivă a mentalităţilor comune la nivel global prin adoptarea logicii 3R: Reduce, Reutilizează şi Reciclează.

Ligia Noronha, Directorul Diviziei Economice a Programului de Mediu al ONU, a declarat: " Poluarea cu materiale plastice este una dintre provocările majore de mediu ale timpurilor noastre, iar turismul are un rol important în a contribui la soluţionare. Prin Iniţiativa globală pentru materiale plastice in turism, companiile şi destinaţiile turistice sunt susţinute pentru a inova, a elimina şi a împărtăşi modul în care folosesc materialele plastice, pentru a promova circularitatea în economiile noastre şi a reduce poluarea cu materiale plastice la nivel global."

* * *

Cristi Borcea s-a apucat de agricultura! A preluat 4.000 de hectare

In ian. 23, 2020  Fostul acționar al lui Dinamo, Cristi Borcea, a preluat 4.000 de hectare de la Gigi Nețoiu și are de gând să devină un jucător important în industria cerealelor. Omul de afaceri nu are de gând să se întoarcă la clubul din Ștefan cel Mare, dar a achiziționat 4.000 de hectare de la un fost coleg de acționariat de la Dinamo, scrie Libertatea.

Dacă în urmă cu două deceii îl aducea pe Adrian Mutu la Dinamo prin intermediul lui Gigi Nețoiu, colaborarea dintre cei doi oameni de afaceri continuă și azi. Borcea a cumpărat deunăzi de la cel supranumit „Comandantul” ferma acestuia de la Cetate, din județul Dolj.

87

„Este o fermă destul de mare. Borcea l-a împrumutat pe Nețoiu cu o sumă de bani, iar în contul banilor a preluat ferma. Acolo e o zonă foarte bună pentru grâu și rapiță, dar și pentru porumb și floarea soarelui”, au dezvăluit surse apropiate celor doi, pentru Libertatea.

Borcea și Nețoiu au rămas apropiați cu trecerea anilor, chiar și după ce, în vara 2006, „Comandantul” s-a retras definitiv de la Dinamo și, ulterior, din fotbalul românesc. Cei doi au avut de ispășit pedepse și în cadrul „Dosarului Transferurilor”.

Borcea a rămas cu o avere considerabilă, cotată la câteva zeci de milioane de euro, în ciuda anilor petrecuți după gratii. Pe lângă vechea afacere cu gaz, mai are hoteluri, în zona Litoralului românesc, precum și alte proprietăți imobiliare și un pub la ștrandul Crângași.

* * *

Cine e mai important? Omul sau ursul? Joi, 23 Ianuarie 2020

Azi e riscant să vorbești ori să scrii despre urs. Cum o dai, tot o încurci. Adică, fie te trezești chemat de vreun ONG în judecată, fie pledezi împotriva unor norme europene, fie cazi în capcana unor interese... vânătorești, fie o ții gaia-mațu în legătură cu indiferența sau incompetența structurilor statului. Pe de altă parte, mda, e ușor să stai pe asfalt și să faci politici ale fondului cinegetic fără să suporți, direct, consecințele unei decizii sau alteia, așa cum se întâmplă cu locuitorii zonelor montane sau din Subcarpați. Tuturor ne scapă din vedere un aspect al naibii de real: în România au murit oameni atacați de urși, alții au fost mutilați pe viață, iar fermele reclamă pierderi importante de animale. La fel de adevărat este că avem multe cazuri de urși loviți de tren sau de mașini (9 numai în Prahova), subiecte care, ați văzut, cel puțin la noi, sensibilizează mai mult decât moartea unui om!

88

Adevărul e că numeroasele instituții ale statului care ar avea competențe în această problemă ori ONG-urile de protecție a faunei sălbatice – multe și ele – n-au stat laolaltă la o masă să discute tranșant acest subiect. Nu, ele mai degrabă s-au suspectat reciproc în spațiul public de nu știm care interese obscure (ONG-urile susțin că administratorii fondurilor de vânătoare majorează voit, pe hârtie, numărul de urși pentru a obține cote sporite de extracție, ursul fiind o specie extrem de bănoasă) ori s-au acuzat atunci când s-a întâmplat câte o tragedie (în acest caz, au fost arătate cu degetul ONG-urile și Ministerul Mediului). Mă rog, legat de tragedii, aici e de comentat: nimeni nu l-a plâns pe insul ucis la Bughea de Sus, dar am avut un bocet național pentru bietul urs strivit de o mașină în Harghita și lăsat să agonizeze o zi și ceva înainte a fi eutanasiat. Bineînțeles că, uman, nu poți rămâne impasibil la chinul unei viețuitoare. Ba chiar e revoltător să asiști la așa ceva. Dar punem și noi o întrebare de nepricepuți: e totuși mai importantă o sălbăticiune decât viața unui om? Sau nu putem face în așa fel încât să nu mai avem nici victime umane și nici urși chinuiți? Astăzi ne-am propus să vorbim cât se poate de deschis pe această temă, încercând să punem adevărul, atât cât ne stă nouă în putință, în matca sa.

Populație de urși mai mare cu 2.000-4.000 de exemplare față de optim

În urma unei convorbiri cu Valeriu Bolgiu, directorul Asociației Județene a Pescarilor și Vânătorilor Sportivi, am aflat că populația de urși a depășit cu mult numărul optim, raportat la habitat (69-71.000 kmp). Adică în toată România ar fi între 6 și 8.000 de urși. Optimul, spun specialiștii de la Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, ar fi de 4.000 de exemplare. Deci avem o depășire de vreo 2-4.000 de urși. Explicabil atunci, am zice, de ce au ieșit din habitatul lor și au invadat zonele locuite, atacând oameni și animale domestice. Dar, citind documentele Ministerului Mediului și studiul INCDS din 2018  aflăm că România a avut altădată chiar mai mulți urși și n-am auzit de oameni uciși, de animale domestice omorâte ori urși loviți de mașini: „Mărimea populației de urs brun la nivelul țării noastre a cunoscut variații în timp datorate presiunii antropice. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial specia a fost vânată în exces și, după război, au mai rămas sub 1.000 de indivizi. La începuturile anilor '50, în România erau estimate 860 de exemplare. Ca urmare a scăderii alarmante a populației de urs, vânătoarea acestei specii a fost restricționată prin Decretul nr. 76/7.02.1953 (...) Populația de urs a crescut constant până în 1969, când a atins un număr de aproximativ 4.700 de indivizi.(...) După introducerea Legii nr. 26/1976 (restricții de vânătoare), numărul urșilor a atins un record de 8.000 de exemplare în 1988. Din 1989 și până în 1996, din cauza braconajului, utilizării ilegale de otrăvuri și cotei

89

de recoltă legale foarte mare, numărul a scăzut din nou dramatic. Începând cu anul 2001, populația de urs din România a înregistrat o creștere ușoară ajungând, în 2016, la 6.050-6.640 de exemplare, ceea ce înseamnă 33-37% din efectivul la nivel european (18.000, fără Rusia). După estimările oficiale, cea mai mare densitate se înregistrează în zona centrală și nord-estică a Carpaților, în județele Covasna, Brașov, Harghita, Bistrița, Buzău, Mureș și Neamț. La nivel local, cea mai mare densitate de urși a fost consemnată în zona Brașov - Valea Prahovei, în masivele Bucegi, Postăvaru, Piatra Mare și Munții Baiului, unde densitatea de urși este cuprinsă între 50-60 de exemplare/10.000 ha de habitat.“ Și-atunci, dacă am mai avut populație supradimensionată, fără a avea incidente grave, care să fie astăzi cauza conflictului urs-om? Tot studiul INCDS enumeră câteva motive pentru care animalul a fost scos din zona sa de confort și de comportament: „extinderea zonelor locuite; pierderea habitatului din cauza dezvoltării infrastructurii; activitățile umane (hrănire, hăituirea cu câini) care încurajează habituarea ursului și alterează comportamentul natural al acestuia; practicarea sporturilor motorizate în habitatul ursului; deteriorarea condițiilor de adăpost, liniște și hrănire naturală, din cauza exploatării haotice a pădurilor etc.“ Acestea ar fi așadar cauze pentru care ursul face ceea ce știm astăzi.

ONG-urile acuză interesele vânătorești

Totuși, filiala din România a organizației World Wide Fund for Nature crede că recensămintele oficiale ar fi nerealiste, cauza acestor cifre ținând de interesul de a obține cote mari de vânătoare: „ În anumite județe (de exemplu Vrancea, Harghita), unde s-a înregistrat și un număr mare de urși vânați, creșterea populației [pe hârtie] a fost de patru ori mai mare decât oriunde altundeva în Europa sau America de Nord. Problema a mai fost semnalată de organizațiile de conservare în ultimii ani și indică existența unui management orientat mai degrabă către legitimarea vânătorii decât către conservarea pe termen lung a speciei, care este strict protejată la nivel național și european prin Directiva Habitate. Studiile de specialitate estimează un areal de minimum 50-270 kmp (5.000-27.000 ha) necesar unui urs brun în Carpați. În județul Hunedoara există fonduri cinegetice care au raportat 29 de indivizi pe o suprafață de 11.368 ha, iar în Gorj șase fonduri cinegetice au raportat, fiecare, în ultimii trei ani, între 21-30 de indivizi, pe o suprafață nu mai mare de 150 kmp.” Cu alte cuvinte, acest ONG sugerează că de fapt n-am avea în realitate atât de mulți urși pe câte se spune. Și-atunci, unde să fie adevărul?

Interzicerea vânătorii, cauza creșterii populației de urs din România

90

Vocile autorizate afirmă însă limpede că interzicerea vânătorii în 2016 este principala cauză a creșterii numărului de urși cu mult dincolo de optim, ceea ce a determinat ieșirea lor din habitatul istoric. Consecința directă: atacurile asupra oamenilor și fermelor, precum și desele accidente în care victime sunt urșii. Îl cităm aici pe Valeriu Bolgiu, care exprimă un punct de vedere pertinent și competent: „Ursul, alături de lup, râs, pisică sălbatică și wolverine (jderul mâncăcios), este o specie strict protejată prin Convenția de la Berna. Pe acest considerent și pe bănuiala că s-ar urmări doar afacerea de pe lângă vânarea ursului, câteva ONG destul de vocale au reușit, în 2016, să convingă Ministerul Mediului să blocheze vânătoarea de urs. La acea vreme, dna ministru Pașca Palmer a sugerat că noi nu avem un management corespunzător al populației de urs. În fine, vânătoarea s-a interzis din motive și cu justificări ce, tehnic vorbind, nu aveau și nu au nicio acoperire. Cei care au avut de suferit în urma acelei decizii au fost cetățenii, localnicii din zonele de munte/submontane, dar și crescătorii de animale, pentru că atacurile s-au întețit. Faptul că din 2016 nu s-au mai extras exemplare a condus la creșterea necontrolată a populației de urs. Chiar dacă au existat și victime omenești, în tot acest interval, în ciuda insistențelor noastre, ale Regiei Naționale a Pădurilor, ale consiliilor locale și județene, Ministerul Mediului a rămas ferm pe poziție, spunând că nu sunt suficiente motivații de intervenție. MM a interzis în continuare vânătoarea până spre sfârșitul anului trecut. Abia atunci  s-au acordat niște cote de intervenție. Dar noi credem că nu sunt suficiente (n.n. – cotele) fiindcă populația a crescut atât de mult încât numărul ce ar trebui extras ar trebui să fie mult mai mare, pentru a ajunge la optimul convenit de specialiști”. Cât despre ONG-uri, directorul AJPVS Prahova a avut un singur comentariu: „în 22 de ani, de când lucrez în domeniu, n-am văzut vreun membru al vreunei organizații de protecție a animalelor să meargă pe teren, cu noi, la observațiile și monitorizările permanente pe care le facem; ei preiau datele noastre și le prezintă ca fiind ale lor”.

Ce zic europenii?

Ce spun europenii despre situația de la noi? Am aflat tot de la Valeriu Bolgiu: „Eu conduc delegația României în Consiliul Internațional de Vânătoare. Am discutat serios problema asta cu dumnealor. Chiar închiderea vânătorii m-a prin la Viena, la o ședință a Consiliului de Coordonare a CIV. În toate celelalte țări protecția urșilor este necesară fiindcă ei nu mai prea mai au urși. Atunci când apare câte unul și se creează panică, guvernele lor dau imediat dezlegare și se împușcă ursul. Acolo clar prioritatea este protejarea oamenilor și numai după aceea a speciilor de animale. Ei au spus tranșant că problema cu ursul este a noastră, nu a Uniunii Europene, nici a

91

altor organisme internaționale. Chiar așa ne-au zis: «voi trebuie să vă rezolvați problema».“ În ce fel o facem? Se lucrează, este adevărat, la un plan de conservare a populației de urs, dar în documente nu am văzut nimic referitor la ocrotirea omului! Maria BOGDAN

* * *

2019, un an cu provocări pentru NHR Agropartners Joi, 23 Ianuarie 2020 Utilaje agricole

Reporter: Anul 2019 a fost pentru fermieri un an atipic. Cum a fost pentru NHR Agropartners?

Florin Neacșu.: Pentru NHR Agropartners 2019 a fost unul destul de bun, dar cu multe provocări. La fel ca și pentru fermieri. Toate aspectele care i-au influențat pe fermieri: seceta, întârzierea răsăririi și înfrățirii, căldura/canicula, prețurile etc. ne-au influențat și pe noi aproape în aceeași măsură.

Provocarea cea mai mare a fost la noi în special la combine, unde am fost influențați de faptul că, datorită condițiilor speciale din toamna trecută, suprafața cultivată cu păioase și mai ales cu rapiță a fost mult mai mică decât în anii normali și nu a mai existat cerere ridicată pe combine, care, se știe că în general este în iunie-iulie, când se suprapune perioada de recoltare a cerealelor păioase.

De asemenea, unele probleme minore cu care ne-am confruntat la unele combine, deși au fost rezolvate în timp util în campanie, ne-au influențat negativ într-o anumită măsură. Totuși, datorită feedback-ului extraordinar de util primit de la clienți, cărora le mulțumim, am fost în măsură să intervenim rapid la producător. Acesta a implicat imediat departamentul de cercetare și dezvoltare combine SDF în găsirea de soluții în cel mai scurt timp, astfel că, datorită unei relații deosebite pe care o avem cu producătorul, am reușit să venim cu soluții noi la problemele mărunte de care ne-am lovit și, în această

92

toamnă, am desfășurat împreună cu tehnicieni de la producător o campanie de vizitare a fiecărui client de combine DeutzFahr și de remediere sau înlocuire a unor componente care au creat probleme în perioada de recoltare. Această acțiune continuă la toate combinele, chiar și la cele vândute înainte ca noi să preluăm distribuția acestei mărci. Este deja bine-cunoscut faptul că combinele Deutz-Fahr sunt simple, ușor de exploatat și au un sistem centralizat de gresare care ușurează și reduce timpul necesar întreținerii zilnice a combinei. De asemenea, ele asigură o calitate foarte bună a boabelor, un procent foarte redus de pierderi, de boabe sparte sau de corpuri străine, un consum foarte redus de combustibil la tona de boabe și, cu micile îmbunătățiri pe care le-am efectuat împreună cu fabrica și care au fost introduse la toate combinele din exploatare, precum și la cele noi aflate acum în fabricație, suntem convinși că anul viitor combinele Deutz-Fahr vor fi din nou apreciate la adevărata lor valoare.

Mulțumim încă o dată fermierilor care ne-au ajutat să identificăm problemele și fabricii care s-a implicat exemplar și ne-a acordat sprijin pentru a le putea rezolva în extrasezon, fără niciun cost pentru fermieri.

Rep.: Mașinile agricole au devenit din ce în ce mai sofisticate, sunt dotate cu calculatoare și sisteme de comandă și control care ajută operatorul să obțină performanțele maxime ale mașinii. Sunt operatorii capabili să utilizeze aceste sisteme?

F.N.: Noi facem de fiecare dată, la fiecare livrare și ori de câte ori este necesar, instruirea operatorilor. În plus, anul viitor în martie-aprilie organizăm împreună cu producătorul, pe zone, o instruire serioasă a tuturor operatorilor combinelor Deutz-Fahr, iar la punerea în funcțiune a combinelor noi vor participa, alături de inginerii noștri, și echipe de specialiști de la SDF, astfel încât performanțele pe care le cunoaștem la combinele Deutz-Fahr să fie obținute de toți utilizatorii finali.

Tot în această perioadă ne concentram și pe creșterea capabilităților oamenilor noștri de service, prin instruiri la producători și în țară, pentru a fi în măsură să rezolve corect și în cel mai scurt timp eventualele probleme care pot apărea în exploatarea utilajelor noastre.

După cum stiți, NHR Agropartners are în portofoliu utilaje cu performanțe deosebite de la mărci binecunoscute în lume, cum ar fi JCB, Poettinger, Hardi, Gregoire, Bogballe, Einboeck, Dal-Bo, Brantner etc., ceea ce ne

93

permite să oferim clienților o gamă completă de utilaje de cea mai bună calitate.

Suntem bucuroși că toți partenerii noștri sunt deschiși la nou, investesc sume importante pentru perfecționarea produselor lor și pentru realizarea de produse noi, stabilind chiar tendințe pe piața de mașini agricole.

S-a văzut și la expoziția Agritechnica de la Hanovra, Germania, unde mulți producători parteneri au primit premii, că aceștia realizează în permanență produse noi, cu motoare performante și cu emisii poluante reduse Tier 5, mașini pentru întreținerea culturilor bio din sistemele de agricultură organică, sisteme de agricultură de precizie și digitală, mașini care permit reducerea consumurilor de pesticide etc., care vin în sprijinul fermierilor pentru creșterea eficienței activităților lor și pentru a-i ajuta să țină sub control flotele de mașini și utilaje, să-și planifice activitățile și lucrările, să urmărească funcționarea și consumurile, să-și optimizeze costurile și să-și mărească profitabilitatea fermelor. Pentru a demonstra „că pot“, unele firme realizează chiar lucruri ieșite din comun, cum, de exemplu, este tractorul JCB care deține recordul de viteză la tractoare, de 166 km/h. Este un tractor realizat pe platforma Fastrac (un tractor de serie care poate rula respectând toate reglementările privind siguranța pe drumuri, cu 75 km/h), dar cu motor de 1000 CP și cu modificări care-i permit atingerea unei astfel de viteze.

Rep.: Ce alte proiecte aveți în vedere pentru 2020?

F.N.: Din ianuarie va începe campania de iarnă de inspecție a combinelor și a tractoarelor, oferim discount de 25% la piesele necesare pentru sezonul următor și la manoperă, iar transportul acestora este gratuit, cu livrare în primăvară. A fost lansată o campanie de lichidare a stocului de piese de schimb pentru produsele aflate pe stoc, la care acordăm un discount de până la 75%.

Ca și producătorul SDF, cel mai important furnizor din portofoliul nostru, care este implicat și în acțiuni de interes social prin Fundația SDF, sprijinind școli, spitale, comunități din zone sau țări subdezvoltate sau în curs de dezvoltare, și NHR Agropartners s-a implicat în sprijinirea unor comunități locale din sudul țării și a viitorilor mecanici agricoli de exploatare sau de reparații, prin sprijinirea învățământului dual și prin asigurarea condițiilor de practică pentru un număr de cca 10-15 studenți din țară în fiecare an.

94

Rep.: Știm că aveți filiale în aproape întreaga țară. Aveți planuri de investiții pentru 2020?

F.N.: Pentru că de aproape 20 de ani de când suntem pe piață am demonstrat fermierilor că vrem să fim cu adevărat parteneri, să fim cât mai aproape de ei cu utilaje, piese de schimb și service, ne-am dezvoltat permanent, ajungând la 13 filiale, iar anul acesta am demarat proiectul și autorizațiile pentru o nouă filială la Mihail Kogălniceanu în județul Constanța, pe care sperăm să o inaugurăm anul viitor.

Rep.: Cum vedeți pentru NHR anul 2020?

F.N.: Sunt optimist. În majoritatea zonelor culturile arată mult mai bine decât anul trecut și asta dă curaj fermierilor pentru achiziția de utilaje pentru că încă mulți ani de aici înainte va fi nevoie de tractoare și utilaje noi pentru a fi performanți și a putea concura de la egal la egal cu fermierii din alte țări pe o piață globală. Deși în ultimii ani s-au făcut investiții enorme în utilaje, mai avem mult până să ajungem la nivelul de dotare al fermelor din Vest.

Rep.: Aveți un mesaj pentru fermieri, acum, la început de an?

FN: Doresc să mulțumesc tuturor clienților pentru că au avut încredere în noi și să-i asigur că, în ceea ce ne privește, vom face totul să devenim mai performanți, mai buni și să le fim în continuare un partener de nădejde, atât la bine cât și la greu.

Vă doresc tuturor, dragi fermieri, să fiți sănătoși, să vă bucurați împreună cu cei dragi de tot ce este bun și frumos în viață, să fiți buni și darnici cu cei apropiați, dar și cu cei mai puțin favorizați de soartă.

* * *

Invatamantul agricol de specialitate este in declin si din cauza parintilor In ian. 23, 2020  In Arges, invatamantul agricol va intra intr-o perioada de declin in anul scolar urmator, iar cauzele sunt multiple – scaderea demografica, dezinteresul agentilor economici care nu se implica in parteneriate cu administratiile locale si Inspectoratul Scolar Judetean. La acestea se adauga, din pacate, si reticenta parintilor de a-si inscrie copiii in invatamantul agricol de specialitate. Subiectul il stapaneste perfect colega

95

noastra Elena Picu, care semneaza urmatorul reportaj:

https://youtu.be/3Z9sYJ_GPCs

* * *

Paradoxul migratiei de la oras la tara, in comuna Saceni din Teleorman In ian. 23, 2020  

In ultimii ani, mii de romani din mediul urban au ales traiul la tara. Deciziile au fost luate preponderent din ratiuni financiare. Cei mai multi se intretin din activitati agricole, insa aceasta nu este singura cale de a trai decent in satele tarii. Cel mai bine este sa venim cu exemple – in comuna Săceni, din judetul Teleorman, peste 150 de familii au ales sa se stabileasca la tara, lasand in urma problemele din marile orase, alegand astfel greutatile din rural.

https://youtu.be/X0ETflJ5G2o

* * *

Esti pregatit sa traiesti intr-o lume fara padure? In ian. 23, 2020  13 0

96

Probabil că nu te-ai întrebat până acum cum ar arăta, dar o lume fără pădure este o lume în care fenomenele extreme precum seceta și tornadele puternice lovesc din ce în ce mai des habitatul tău. Dacă te ferești să dai piept cu o astfel de situație, de ce să nu redirecționezi 3.5% pentru a-ți proteja existența? În fiecare an, poți susține o cauză în care crezi, fără prea mare efort! Din impozitul pe venit aferent anului precedent, poți alege să directionezi 3.5% către o entitate non-profit, prin completarea formularului 230.

Misiunea noastră de a realiza păduri în 100 de comunități din Regiunea Sud-Muntenia până în 2030 a plecat de la nevoia enormă de pădure nouă. Peste 350.000 de ha de pădure ar trebui realizate pentru a atinge un optim micro-climatic al acestei zone de câmpie. Până în prezent, Pădurea Copiilor a reușit sa readucă la viață prin împădurire peste 65 de hectare de teren degradat, dintre care 21 de hectare se află la stare de masiv, cu arbori de 8-10 metri înălțime.

Cum te poți implica în 2 pași?1. Completează formularul 230 până la data de 15 martie 2020.2. Depune-l singur la Administrația Financiară de domiciliu sau trimite-l către noi și îl depunem pentru tine.Orice variantă alegi, dă-ne de veste pentru a te putea include în lista prietenilor pădurii.

97

* * *

Cum sprijină CJ Prahova dezvoltarea localităților din spațiul rural Joi, 23 Ianuarie 2020

Al treilea ca populație, după București și Iași, și al cincilea ca PIB general, după București, Timiș, Cluj și Constanța, județul Prahova ar putea fi considerat drept un teritoriu dificil de administrat.

Nivelul economic îi conferă însă un oarecare confort sub aspectul resurselor financiare de care dispune pentru dezvoltarea sectorului public și privat deopotrivă, Prahova fiind printre cele mai dezvoltate 6-8 județe din țară.În județul Prahova se găsesc patru dintre cele mai bogate comune din țară (Ariceștii Rahtivani, Brazi, Blejoi și Păulești), dar și două dintre cele mai

98

îmbătrânite și sărace localități, cu populația sub 1.000 de locuitori, Jugureni și Tătaru

Anul 2019 găsea Prahova cu următoarea statistică: 103 km de drumuri din pământ și 249 km din pietriș, dintr-o rețea totală de 2.231 km de autostrăzi și drumuri naționale, județene și comunale (15,77%); 318 km de artere de circulație urbane nemodernizate, dintr-un total de 1.344 km de străzi orășenești (23,66%); 94 de localități cu rețea proprie de alimentare cu apă, dintr-un total de 104 așezări (90,38%); 35 de localități cu sistem de canalizare (33,65%); 53 de așezări cu sistem de alimentare cu gaze naturale (50,96%); 10-15 comune care abia pot asigura bugetul de funcționare (Jugureni, Tătaru, Lapoș, Talea, Secăria, Adunați, Călugăreni, Chiojdeanca, Salcia, Sălciile, Provița de Sus, Predeal Sărari, Bertea, Vadu Săpat, Bătrâni). Exceptând un singur caz, cel al orașului Slănic, care nu dispune de alimentare cu gaze, infrastructura de utilități este deficitară în special în mediul rural. Ce fac autoritățile pentru modernizarea satului și în general a județului vom afla de la președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, ales în această funcție în 2016, anterior ocupând poziția de vicepreședinte al instituției.

Reporter: Domnule președinte, cu ce planuri ați venit la conducerea Consiliului Județean Prahova?

Bogdan Toader: Mi-am dorit foarte mult să continui câteva proiecte inițiate de fosta conducere a CJ Prahova. De fapt, era firesc să se întâmple așa fiindcă, pe de o parte, ele fac parte din Strategia de dezvoltare a județului 2014-2020, iar pe de altă parte, unele se aflau în stare de execuție, pentru altele se întocmise documentația, deci s-au cheltuit niște bani și nu ne puteam permite să irosim acele fonduri. Ca să dau exemple concrete, am continuat și finalizat pasajul suprateran din nordul orașului (n.n. – un sens giratoriu suspendat, care fluidizează circulația la intersecția DN1B Ploiești-Buzău și Ploiești - Cheia cu DJ Ploiești-Păulești), am dus mai departe două proiecte de anvergură, respectiv master-planurile de apă-canal și de gestiune integrată a deșeurilor. Bineînțeles, ne-am ocupat de infrastructura rutieră, reabilitată în mare parte.

Rep.: Se cunoaște faptul că orașele și localitățile limitrofe marilor aglomerări urbane dispun de bani pentru dezvoltare. În general ele au avut mereu prioritate în viziunea diverselor politici promovate la centru. Prahova are însă și 90 de comune. Ce face CJ Prahova, în ce măsură sprijiniți modernizarea satului românesc?

99

B.T.: Începând cu anul 2005 am creat un instrument, așa-numitele asocieri cu localitățile din județ, prin care CJ Prahova finanțează obiectivele de investiții, inclusiv sau mai ales în spațiul rural. Anual, pentru proiectele propuse de consiliile locale alocăm în jur de 25-35 de milioane de lei. Noi asigurăm 90% din costuri (n.n. – mai puțin în cazul așezărilor cu bugete locale consistente), iar UAT - urile, 10%. Vorbim, de pildă, despre săli de sport (Olari, Fulga și Ciorani) care n-au intrat în vederea Companiei Naționale de Investiții, despre extinderi ale rețelei de alimentare cu gaze (Gherghița) și de apă (Balta Doamnei), modernizare trotuare (Păulești), investiții în școli, drumuri de interes local, dispensare, cămine culturale etc. În general, toate UAT (n.n. – mai puțin Brazi și Ariceștii Rahtivani, comune cu bugete mari) au beneficiat de susținere financiară din bugetul CJ.

Rep.: Aveți o statistică privind nivelul sau potențialul de dezvoltare a comunităților locale în funcție de care vă planificați aceste intervenții financiare?

B.T.: Sigur că da. Cea mai mare nevoie de sprijin o au localitățile cu populație redusă și îmbătrânită. Este cazul comunelor Jugureni, care abia găsește fonduri pentru funcționare, unde am finanțat reabilitarea dispensarului uman și o captare de apă, și Tătaru, care a obținut fonduri de la MDRAP (n.n. – prin PNDL) pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă etc. Ar mai fi Lapoș, Călugăreni, Chiojdeanca, Sângeru, unde a fost nevoie, după cele mai recente calamități naturale, de ajutor substanțial. În general, în afară de fondurile guvernamentale și județene, noi îi sfătuim pe primari să aibă prima dată în vedere fondurile europene. Sunt mulți bani la mijloc și e păcat să nu-i folosim integral. Avem în Prahova doi primari foarte buni care au obținut, fiecare, câte cinci proiecte europene pentru comunitățile pe care le conduc (n.n. – Drajna și Gorgota).

Rep.: Cât de apropiat vă este subiectul legat de agricultură?

B.T.: Nu avem atribuții în domeniul agricol, dar ca președinte al CJ sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest sector ce contribuie cu 10-15% la economia județului. Mă bucur că nu mai văd terenuri nelucrate, că sunt ferme care gestionează și peste 1.000 ha, că sunt câștiguri importante, că se creează plus-valoare.

Rep.: Poate cu excepția localităților din zonele de deal, unde nu s-a pus nimic în locul livezilor de altădată și unde încă sunt terenuri rămase

100

pârloagă. Dar asta e o altă discuție. Fiindcă Prahova se confruntă cu poluare accentuată, ce face CJ pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – subiect de mare actualitate la nivel global – și cu gestionarea deșeurilor?

B.T.: Vă spuneam mai înainte că am avut și avem două master-planuri, unul de apă-canal, gestionat de Hidro Prahova, entitate aflată în subordinea CJ Prahova, și altul de gestiune integrată a deșeurilor, având în vedere că aici e vorba de o importantă sursă generatoare de poluare. Pentru ambele mai avem mult de lucrat până când vom avea rezultatele așteptate, iar cel mai serios impediment ține mentalitatea oamenilor, tare greu de convins să păstreze mediul curat (n.n.-aluzie la obiceiul de a depozita resturile menajere sau din gospodărie oriunde, deși dispun de serviciu de salubritate). Referitor la poluarea atmosferică, CJ Prahova a elaborat Planul pentru calitatea aerului, unde am analizat toate zonele, am văzut unde este maximul de poluare. Din păcate nu ne stă în putință să luăm măsuri concrete, neavând pârghii legale în acest sens; noi putem doar, în parteneriat cu UAT-urile, să propunem anumite soluții care să contribuie la reducerea emisiilor de carbon.

Rep.: Ce n-ați reușit să realizați din ceea ce v-ați propus?

B.T.: Sunt destul de multe lucruri care n-au decurs așa cum mi-aș fi dorit. Voi aminti două mari proiecte, ambele cu finanțare europeană, la care ne-am poticnit. Este vorba despre modernizarea unor drumuri incluse în traseele regionale (TNT), unele în sud-estul județului, care fac conexiunea cu Ialomița, investiție în valoare de 153 mil. lei, iar altul în vest, la limită cu Dâmbovița, în cuantum de 66 mil. lei. Proiectele au fost începute în 2016, am întocmit documentația, am făcut exproprierea, am semnat contractele de finanțare, am realizat proiectele tehnice, dar când am licitat investițiile nu am avut niciun ofertant. Acum trebuie să reactualizăm indicatorii tehnico-economici și sperăm ca în 2020 să atribuim lucrările.

Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada următoare?

B.T.: Îmi doresc să finalizăm proiecte deja începute în domeniul sanitar, la care eu țin foarte mult, respectiv reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Prahova (18,5 mil. lei), modernizarea și extinderea Ambulatoriului integrat al aceluiași spital (11 mil. lei). De asemenea, îmi doresc să continuăm extinderea rețelelor edilitare, proiecte desfășurate prin Hidro Prahova și, evident, infrastructura rutieră va rămâne

101

prioritate între activitățile noastre.

https://youtu.be/XWUPeI8ThNY

Ion Banu, Maria Bogdan

* * *

Guvernul elimină prin ordonanță unul din privilegiile cogenerării, de teama infringementului UE ENERGIE Adi Mosoianu scris astăzi, 21:00

Guvernul vrea să elimine prin ordonanță simplă privilegiile de care beneficiază în prezent producătorii de energie electrică și termică în cogenerare de înaltă eficiență prevăzute de Legea eficienței energetice pentru a se conforma legislației UE în domeniu.

Acestor producători li se asigură în prezent acces prioritar sau garantat în rețeaua de transport și cele de distribuție pentru producția lor de electricitate, ceea ce le securizează veniturile din această sursă.

"Aprobarea prin Ordonanță a Guvernului a modificării Legii nr. 121/2014 este necesară în vederea respectării prevederilor Directivei (UE) 2019/944 în ceea ce privește transpunerea directivei europene în legislația națională, cu termen de 31 decembrie 2019. (...) Trebuie menționat faptul că neadoptarea proiectului de ordonanță și recurgerea la procedura legislativă obișnuită ar putea determina, în prima parte a anului 2020, declanșarea primei etape a procedurii de infringement – transmiterea de către Comisia Europeană a unei scrisori de punere în întârziere, ținând cont că obligația de transpunere a directivelor Uniunii Europene este considerată de Comisie îndeplinită numai atunci când îi sunt comunicate actele normative naționale care asigură transpunerea, astfel cum au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I", se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță.

Proiectul prevede abrogarea a două alineate ale articolului 15 din Legea eficienței energetice:

Fără a aduce atingere art. 16 alin. (2) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind

102

promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE și ținând seama de art. 15 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE și de necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică, operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție, atunci când asigură dispecerizarea producătorilor de energie electrică din rețeaua proprie, au următoarele obligații, sub rezerva cerințelor stabilite de ANRE referitoare la menținerea fiabilității și siguranței rețelei: a) garantează transportul și distribuția energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență; b) asigură acces prioritar sau garantat energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficiență, conform reglementărilor în vigoare; c) dispecerizează cu prioritate energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, în condiții de siguranță în funcționare a sistemului electroenergetic național.

(9) ANRE aprobă prin ordin reguli privind stabilirea ordinii de merit a producătorilor de energie electrică ce beneficiază de acces prioritar. La acordarea accesului prioritar pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență sau la dispecerizarea acesteia, ANRE poate stabili ierarhii între diferitele tehnologii de producere a energiei electrice din surse regenerabile și cogenerare de înaltă eficiență, precum și între producătorii care utilizează aceeași tehnologie din aceste surse, fără a fi împiedicat accesul prioritar al energiei produse din diferite surse regenerabile. Pe lângă accesul garantat în rețele, producția de energie electrică în cogenerare mai beneficiază în prezent și de sistem de sprijin de tip bonus, suportat pe facturi de toți consumatorii de electricitate, sistem pe care autoritățile intenționează să îl modifice întrucât curând expiră perioada în care poate fi acordat, conform normelor europene. Acest ajutor de stat a menținut în viață multe dintre CET-urile care livrează energie termică în sistemele de încălzire centralizată din localitățile care încă dispun de așa ceva.

De altfel, CET-urile au fost acuzate că practică așa-numita "subvenție încrucișată". Este vorba de alocarea costurilor comune ale cogenerării pe cele două rezultante ale acesteia, energia electrică și energia termică. Suspiciunea este că sunt "umflate" costurile energiei termice, care este livrată la preț fix reglementat de ANRE cu obligativitatea acoperirii tuturor costurilor, pentru a se reduce prețul de cost al energiei electrice, astfel încât aceasta să aibă un preț de vânzare mai atractiv pe piețele concurențiale

103

administrate de bursa OPCOM.

Vinul de azi: Cremant de Bourgogne Patriarche Brut POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Istoria Patriarche începe încă din 1780 și, cu fiecare generație care a venit, acest brand a crescut și și-a consolidat și mai mult poziția în industria viticolă. Recomandarea noastră de astăzi, PERE & FILS-Patriarche Brut, este un vin realizat preponderent din struguri Chardonnay și Pinot Noir din vițele de vie din regiunea Burgundia, Franța. Auriu deschis, elegant și versatil, acest vin cucerește mai întâi prin notele olfactive de fructe uscate, patiserie și citrice. Pe palat, vinul se dezvăluie echilibrat și foarte bine structurat. Serviți-l la 6-8 grade Celsius, ca aperitiv, în combinație cu preparate ceva mai sofisticate sau cu deserturi din fructe. 

* * *

ROMSILVA: OPERATIONALIZARE SPS NU PUTEA FI REALIZATA LA FINAL DE 2019 : Agroromania.ro 23 Ian. 2020

Romsilva spune ca operationalizarea Statutului personalului silvic (SPS) nu putea fi realizata pana la final de 2019, intrucat negocierile cu Federatia Sindicatelor din Silvicultura continua si acum.

104

"Din considerente obiective - operationalizarea principalelor prevederi ale Legii nr. 234/2019 - nu putea fi realizata de catre Consiliul de Administratie si conducerea executiva a Romsilva pana la finele anului 2019, dar au fost imediat demarate, inca din 18 decembrie 2019, toate demersurile legale, iar negocierile sunt in desfasurare, intre conducerea Romsilva si Federatia Sindicatelor din Silvicultura. Astfel, preocuparile reale si asumate ale conducerii Romsilva, au condus la aprobarea de catre Consiliul de Administratie, in data de 18.12.2019, a comisiei de negociere si mandatare pentru negocierea actului aditional la Contractul colectiv de munca inregistrat la ITM Bucuresti sub nr.168/22.05.2019 in scopul transpunerii in acesta a prevederilor Legii nr.234/2019", se arata in comunicatul citat.

Potrivit Romsilva, conducerea executiva a institutiei a manifestat permanent o conduita de respect pentru tot personalul silvic si, mai ales, pentru padurari.

"Atitudinea conducerii Romsilva s-a manifestat intotdeauna cu buna credinta si printr-o totala disponibilitate la necesitatile si neajunsurile actuale ale tuturor categoriilor de personal silvic - materializandu-se prin respectarea legislatiei in vigoare si acordarea tuturor drepturilor prevazute de Contractul colectiv de munca (C.C.M), prin identificarea de resurse financiare si prevederea lor in bugetul de venituri si cheltuieli aferent anului 2019. Concret, in anul 2019, Consiliul de Administratie si conducerea executiva a Romsilva au fost alaturi de familiile tuturor silvicultorilor agresati sau ucisi in timpul exercitarii atributiilor de serviciu acordand, incepand din luna noiembrie 2019, sprijin financiar celor trei copii minori ai padurarului ucis in Judetul Maramures (cate un salariu minim pe economie, in cuantum brut, pana la definitivarea studiilor pentru fiecare copil)", mentioneaza Romsilva.

In viziunea Romsilva, anterior operationalizarii principalelor prevederi ale Legii nr.234/2019, se impune indeplinirea unor obiective, unul dintre acestea fiind stabilirea impactului si a sustenabilitatii economico-financiare a majorarii cu 18% a fondului de salarizare al Romsilva in contextul mentinerii numarului existent de angajati la nivelul regiei, al unitatilor si/sau subunitatilor sale (obiectiv realizat).

De asemenea, se are in vedere prognozarea bugetului de venituri si cheltuieli al Romsilva pentru anul 2020, in ipoteza aplicarii dispozitiilor legale dupa cum urmeaza: pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2020 mentinerea nivelului cheltuielilor cu personalul la cel actual; incepand cu data aprobarii prin Hotarare de Guvern a bugetului de venituri si cheltuieli al Romsilva, recalcularea cheltuielilor cu personalul respectand majorarea salariala pentru categoria padurarilor (1,5 ori salariul minim garantat in plata), precum si

105

pentru toti ceilalti salariati (personal silvic sau de alta specialitate decat cea silvica).

* * *

Un Brad Din Gura Rîului Propus Pentru Titlul De Arborele European 2020  Redactia Financiarul Data ian. 20, 2020  403

Un brad cu vârsta de peste 500 de ani din Munţii Cindrel, comuna Gura Rîului, este singurul copac propus din România, ajuns în finala concursului Arborele European al anului 2020, alături de alţi 14 copaci de pe continent, anunţă pe site-ul său, EPA (Environmental Partnership Association), o grupare de şase fundaţii europene din domeniul mediului.

Bradul multisecular – paznicul Cibinului din România concurează pentru statul de Arborele European al anului 2020, cu alţi 14 copaci din alte ţări. Printre ei, se numără Plopul singuratic din Federaţia Rusă, Arborele Vrăjitoarei din Irlanda, Copacul libertăţii din Kaposvar (Ungaria), Arborele vrăjitoare din Olanda, Paznicul satului inundat din Republica Cehă, Arborele libertăţii din Belgia, dar şi alţi copaci importanţi din Bulgaria, Croaţia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania şi Marea Britanie.

Cu toate că votarea Arborelui European al anului va începe pe 1 februarie, cei din Gura Rîului nu au aflat că „Uriaşul”, aşa cum îi spun bradului vizitat de turişti, a fost inclus în această competiţie europeană. Primarul din Gura Rîului, Gheorghe Călin, a declarat, pentru AGERPRES, că urmează să îi mobilizeze pe membrii comunităţii pentru ca bradul celebru din comună să fie votat la concurs. „De concurs nu ştiu nimic, acum aud pentru prima dată, dar noi avem un copac care are 500 de ani. Bradul este cel mai vechi din Gura Rîului. Majoritatea celor care vin la Gura Rîului îl vizitează. Avem o tăbliţă pe care scrie ‘bradul uriaş’. (…) Şapte oameni cu braţele deschise abia îl cuprind”, a declarat Gheorghe Călin.

Întrebat cum de acest arbore nu a fost tăiat până acum, în contextul în care, în România, tăierea pădurilor reprezintă o problemă, primarul a afirmat că la el în comună „totul s-a tăiat controlat”.

106

Acest brad multisecular are şi o legendă, fiind considerat unul dintre obiectivele turistice ale comunei Gura Rîului.

„Povestea bradului de 500 de ani. Se spune că trăia pe vremuri un ciobănaş care avea 10 oiţe, cu care-şi petrecea ziua cât era de lungă. Le ducea unde era iarba mai fragedă, apa mai limpede şi umbra mai deasă, iar acestea dădeau lapte deosebit de gustos din care ciobănaşul făcea o brânză foarte căutată de domnii cei mari. Din lâna lor, mama lui făcea hainele necesare să nu-i fie frig cât era la munte. Într-o zi, cerul s-a întunecat dintr-o dată cu nori negri şi groşi, începând o furtună cu trăsnete puternice. Ciobănaşul a pus oiţele speriate la adăpost sub un copac, iar el s-a acoperit cu cojocul mai bine şi s-a culcat sub un brad. Fiind foarte obosit, a adormit. Când s-a trezit, furtuna se oprise şi soarele strălucea cu voioşie, dar oiţele nu mai erau. A pornit să le caute peste tot, dar nu le-a aflat nicăieri. Era tare necăjit, ştia că nu putea merge acasă fără oiţe, mama lui s-ar fi supărat foarte tare, erau singura lor avere. După căutări zadarnice, s-a pus sub un brad şi a început să se roage cu lacrimi la Cel de Sus să-l ajute să le găsească. Plângând a adormit, iar când s-a trezit, bradul sub care se rugase a crescut foarte mare şi gros”, spune legenda bradului de 500 de ani.

Potrivit legendei, „ciobănaşul s-a urcat până în vârful bradului, de unde a văzut oiţele departe într-o poiană, fugind bucuros la ele. Întors acasă, a povestit mamei ce a păţit şi cum Dumnezeu a făcut să crească bradul ca să poată vedea oiţele în depărtare. Mama ciobănaşului a povestit duminică la biserică şi celorlalţi săteni întâmplarea şi aceştia au hotărât să nu taie niciodată acel brad. De atunci au trecut mulţi ani şi acum bradul este tot falnic şi impunător, dar puţini mai merg acolo să se-nchine.”

107

Organizatorii competiţiei Arborele European al anului 2020 caută, de un deceniu, arbori cu cele mai interesante poveşti.

* * *

108