UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ

Doctor medic veteriar

Bordeanu Armela Diana

CONSECINŢE ALE INTERACŢIUNII FLORĂ MICROBIANĂ DE

PORTAJ-FACTORI DE MEDIU ASUPRA SISTEMULUI IMUN LA

CAPRE ÎN CREŞTEREA EXTENSIVĂ

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:

Prof.univ. Dr. Marina Spînu

Cluj-Napoca

2013

REZUMAT

Creşterea caprelor în sistem extensiv, în condiţiile geoclimatice de pe teritoriul ţării

noastre reprezintă o provocare continuă atât pentru fermier care urmăreşte obţinerea unui

profit cât mai consistent cât şi pentru medicul veterinar care are în supraveghere sănătatea

efectivului de animalele.

Lucrarea de faţă, încearcă monitorizarea unor parametri imunologici, precum şi

identificarea interacţiunii mediu ambient-imunitate, iar în acelaşi timp se încearca şi

identificarea elementelor cu potenţial patogen ce intră în compoziţia florei bacteriene de

portaj.

Un prim obiectiv a constat într-o evaluarea a florei bacteriene de portaj de la nivel

digestiv şi respirator, în condiţiile de creştere extensivă, în contextul în care organismul

animal se află la răscrucea interacţiunii dintre factorii de mediu şi tehnologici, incluzând aici

şi flora bacteriană. La acest nivel, este importantă estimarea modului în care factorii de

mediu intervin în fluctuaţiile florei microbiene de portaj, cunoscut fiind faptul că în

epidemiologia modernă, bolile infecţioase condiţionate câştigă din ce în ce mai mult teren

(Galvani, 2003). La acest nivel s-a realizat o clasificarea a germenilor identificaţi după

potenţialul patogen precum şi o estimare a corelării prezenţei lor în flora de portaj cu cea din

habitat. De asemenea bacteriile izolate au fost evaluate şi prin prisma eficienţei unor

antibiotice uzual folosite în tratarea afecţiunilor la capre.

În lucrarea de faţă a fost evaluată microflora de portaj de la nivel respirator şi digestiv

de la capre şi oi crescute împreună, precum şi de la capre care convieţuiesc cu alte animale

în regim gospodăresc. Scopul analizei a constat în evidenţierea elementelor comune dar şi a

diferenţelor prezente în populaţiile bacteriene ca urmare a modului diferit de hrănire, a

rigorilor sociale pe care caprele le au compartiv de alte animale cu care coabitează. De

asemenea s-a realizat o evaluare a florei bacteriene din habitatele animalelor, atât în

stabulaţie închisă cât şi din exterior (padocuri, păşuni) şi condiţia în care aceste tulpini

bacteriene se regăsesc în organismul animal.

S-a estimat influenţa factorilor de mediu asupra statusului imunologic la capre

crescute in mediu extensiv, prin evaluarea unor parametri imunologici în sezoane

antagonice: primăvară – iarnă, precum şi influenţa unor componente floristice din furaje sau

păşune asupra statusului imunologic la capre crescute in mediu extensiv.

Cunoaşterea gradului de dezvoltare a sistemului şi funcţiilor imune în diferite etape,

are o deosebită importanţă teoretică şi practică, deoarece contribuie la elucidarea

mecanismelor patogenetice şi optimizarea posibilităţilor de control a acestora. In acest

context studierea imunologiei este de o importanţă majoră in perfecţionarea programelor şi

schemelor de combatere şi profilaxie a infecţiilor microbiene. Aplicarea unor teste de

investigare a răspunsului umoral şi celular nespecific si/sau specific in vitro, aduce

contribuţii însemnate la caracterizarea unor aspecte particulare legate de conturarea

profilului imunologic al organismului la un moment dat sau în dinamică.

Lucrarea de faţă a fost realizată în urma unui riguros studiu bibliografic inclus în

capitolele I-IV, care pregătesc terenul cercetăriilor proprii din capitolele V-XI. În capitolul I,

s-a realizat o prezentare generală a raselor de capre exploatate în contextul geoclimatic de la

noi din ţara, mai precis din Transilvania, perimetrul de provenienţă al probelor cercetate. În

capitolul II s-au descris condiţiile de întreţinere specifice sistemului extensiv de exploatare.

În capitolul III s-a oferit o imagine de ansamblu asupra sistemului imun la capre printr-o

descrierea amănunţită a organelor şi a efectorilor implicaţi în răspunsul antiagresional imun.

În ultimul capitol al studiului bibliografic s-a realizat o prezentare generală a structurii

populaţiei bacteriene de la nivel digestiv şi respirator al caprelor precum şi a microbiotei din

mediul de viaţă al acestora.

În capitolul V, cu titlul ,,Material biologic. Sisteme de creştere a caprelor în

unităţiile studiate” sunt descrise şase ferme şi patru gospodării în care caprele sunt crescute

în sistem extensiv. Rolul acestui capitol este de-a sublinia asemănările şi diferenţele în

modul de exploatare a animalelor, care se regăsesc mai apoi în variaţiile parametrilor

microbiologici şi imunologici descrişi în capitolele următoare.

Capitolul VI, ,,Studiul comparativ al variaţiei florei bacteriene de portaj în turme

mixte de oi şi capre” urmăreşte atingerea următoarelor obiective:

a) investigarea şi identificarea florei bacteriene de portaj de la oi şi capre clinic

sănătoase şi a caracterului de rezistenţă/susceptibilitate faţă de antibiotice;

b) modul aleator în care aceste bacterii se răspândesc în turma mixtă formată din oi şi

capre;

c) felul în care aceste bacterii îşi pot exprima potenţialul patogen pentru animale şi

eventual pentru om, prin aprecierea riscului zoonotic pe baze taxonomice şi a

rezistenţei la antibiotice.

Obiectivele au fost atinse în urma analizării probelor de la nivelele aparatelor digestiv

şi respirator de la animale din ferma 6, care au fost prelucrate prin tehnici microbiologice

consacrate (îmbogăţire pe bulion, izolare pe medii selective MacConkey, Chapman, agar cu

sânge şi în final testele biochimice API) ce au dus la identificarea tulpinilor bacteriene

prezentate în tabelele 1 şi 2.

Tabel/Table 1

Specii bacteriene izolate de la capre şi oi de la nivel digestiv

Bacterial isolates from goats and sheep digestive system

Specii bacteriene izolate

/Isolated bacterial strains

Nr. tulpini izolate de la capre

/%

No of isolated strains from

goats/%

Nr. tulpini izolate de la oi /%

No of isolated strains from

sheep/%

Escherichia vulneris 1 (5) 3 (11)

Klebsiella ozaenae 1 (5) 2 (7)

Yersinia spp. 1 (5) -

Escherichia coli 13 (62) 11 (41)

Serratia marcescens 2 (9) 7 (26)

Enterobacter cloacae 3 (14) 4 (15)

Total tulpini isolate/Total

number of isolated strains21 27

Bacteriile izolate ce alcătuiesc flora bacteriană de portaj de la nivelul digestiv a oilor

şi caprelor, deşi provin de la animale clinic sănătoase, prezintă un potenţial patogen ridicat,

cu posibile implicaţii negative asupra sănătăţii oamenilor care le îngrijesc şi care consumă

produsele provenite din laptele lor.

De la nivelul aparatului respirator superior de la oi şi capre au fost izolate aceleaşi

tulpini bacteriene, fără nici o excepţie, diferenţe semnalându-se în repartiţia şi dominanţa

unor anumite bacterii la oi faţă de capre şi reciproc.

Nu este necesară o analiză rigurosă pentru a remarca faptul că tulpinile bacteriene

care alcătuiesc microflora de portaj, a aparatului respirator al oilor şi caprelor crescute în

turmă mixtă, nu sunt specifice acestui nivel. Sunt bacterii ubicvitare unele fiind izolate mai

ales de la nivel digestiv: Enterobacter cloacae, Rahnella aquatilis, altele sunt recunoscute

ca fitopatogeni: Erwinia spp., Serratia ficaria şi o altă parte au o implicaţii active în sfera

genitală: Serratia marcescens, Serratia liquefaciens şi Staphylococcus xylosus.

Tabel/Table 2

Specii bacteriene izolate de la capre şi oi de la nivelul aparatului respirator superior

/Bacterial isolates from goats and sheep upper respiratory tract

Specii bacteriene izolate

/Isolated bacteriea

Nr. tulpini izolate de la capre%

No of isolated strains from

goats %

Nr. tulpini izolate de la oi %/

No of isolated strains from

sheep %

Erwinia spp 8 (35) 5 (14)

Rahnella aquatilis 2 (9) 1 (5)

Serratia ficaria 4 (17) 3 (14)

Serratia liquefaciens 1 (4) 2 (9)

Serratia marcescens 2 (9) 2 (9)

Enterobacter cloacae 5 (22) 6 (29)

Staphylococcus xylosus 1 (4) 2 (9)

Total tulpini izolate/ Total

number of isolated strains

23 21

La capre o treime din izolatele bacteriene respiratorii au fost reprezentate de tulpini

de Erwinia spp. (35%), în timp ce la oi au fost majoritare tulpinile de Enterobacter cloacae

(29% din izolate).

Lipsa de uniformitate în repartiţia bacteriilor de la nivel respirator la oi şi capre

crescute în turmă mixtă pune în evidenţă diferenţele comportamentale, alimentare, sociale,

care există între cele două specii, chiar dacă convieţuirea acestora este armonioasă.

Rezultatele obţinute privind speciile bacteriene patogene pentru oi şi capre crescute

în sistem semi-extensiv sunt în concordanţă cu cele menţionate în literatura de specialitate.

Capitolul VII intitulat ,,Analiza dinamicii sezoniere a florei bacteriene de portaj

de la nivel respirator şi digestiv în unităţiile studiate” conţine rezultate obţinute pe

parcursul a trei ani în trei sezoane: toamnă, iarnă şi primăvară, importante din punct de

vedere al variaţiilor termice şi pluviometrice.

În etapa de toamnă, probele au fost prelevate şi procesate în lunile octombrie şi

noiembrie din următoarele unităţi: Ferma 1 (localitatea Vama, Jud. Satu-Mare) şi din

Gospodăria 4 (localitatea Sălicea Jud. Cluj), iar flora bacteriană izolată a fost ilustrată în

figurile 1, 2, 3 şi 4:

În sezonul de toamnă s-au identificatatat de la caprele crescute în sistem gospodăresc

cât şi de la animalele din fermă un număr mare de bacterii cu potenţial patogen, deşi

animalele nu au prezentat semne clinice de boală. Numărul tulpinilor izolate de la animalele

din gospodăria studiată este mult redus comparativ cu cel al animalelor din fermă (Fig. 1, 2,

3, 4). Astfel, în cazul probelor prelevte de la animale crescute în fermă, în rezumat, de la

nivel respirator s-au identificat un număr de 50 tulpini bacteriene iar de la nivel digestiv 39

de izolate, în total 89 de tulpini bacteriene.

În etapa de iarnă s-au recoltat probe de la capre clinic sănătoase de la Ferma 2, din

Idrifaia, judeţul Mureş (n=15), de la Ferma 3 din Tuşnad, Judeţul Harghita (n=40) şi de la

Ferma 5 din satul Horodnic, jud. Suceava (n=28). Rezultatele au fost prezentate în figurile 5,

6, 7, 8, 9 şi 10.

În etapa de iarnă au fost identificate un număr impresionant de tulpini bacteriene: 204

de la nivel digestiv şi 148 de la nivel respirator, fapt datorat recoltării de probe de la un

numar mare de animale, 83 de capre din trei ferme. O altă cauză a abundenţei de specii

bacteriene în acest sezon este stabulaţia închisă, care limitează spaţiul pe care animalele îl au

la dispoziţie şi facilitează transmiterea germenilor de la un individ la altul, având astfel loc o

suparaaglomerare a populaţiilor bacteriene.

Bacteriile izolate sunt dintre speciile cele mai variate, numeroase fiind, conform

literaturii, potenţial patogene, fapt ce face ca flora de portaj identificată de la animalele clinic

sănătoase să reprezinte un potenţial pericol. În condiţii defavorabile de mediu, dar propice

pentru bacterii, există riscul apariţiei unor episoade de îmbolnăvire, respectiv salt peste

specii şi exprimarea caracterului zoonotic.

Ipoteza variaţiile sezoniere ale populaţiilor bacteriene a fost verificată prin prelevarea

de probe de la aceleaşi ferme descrise în cadrul recoltării de iarnă (Ferma 2, din Idrifaia,

judeţul Mureş de la 15 capre, Ferma 3 din Tuşnad, Judeţul Harghita de la 40 de animale) şi

în etapa de primăvară.

Rezultatele au fost prezentate în figurile 11, 12, 13 şi 14.

Tulpinile bacteriene izolate din fermele 2 şi 3, atât de la nivel digestiv cât şi respirator

în sezonul de primăvară au coincis ca specii cu izolatele identificate în sezonele precedente,

variaţii apărând doar în ceea ce priveşte repartiţia procentuală a germenilor la nivelele

studiate.

Capitolul VIII cu titlul ,, Structura populaţiei bacteriene din habitate ale caprelor

crescute în sistem extensiv” include cercetări asupra bacteriilor izolate din mediul de viaţă

al animalelor clinic sănătoase şi încearcă elucidarea provenienţei dar şi posibila legătură

între bacteriile izolate de la nivel digestiv, respirator şi mediul de viaţă al caprelor crescute

în sistem extensiv.

Din mediul de viaţă al caprelor s-au izolat un număr de 119 tulpini ce aparţin unui

număr de 14 specii bacteriene distincte.

Rezultatele obţinute în urma analizelor microbiologice sunt prezentate în cele ce

urmează, în figurile cu numărul 15, 16, 17, 18, 19 şi 20:

Bacteriile izolate în habitatul caprelor crescute în sistem extensiv aparţin deopotrivă

grupului de germeni Gram negativi cât şi a celor Gram pozitivi.

Bacteriile Gram pozitive, descrise în acest capitol sunt: Stphylococcus xylosus,

Staphylococcus lentus, Micrococcus spp., Bcillus mycoides şi Enterococcus spp., iar din cele

Gram negative amintim Escherichia coli, Enterobacter cloacae, Enterobacter sakazaki,

Pantoea spp., Erwinia spp., Rahnella aquatilis, Chryseomonas luteola, Serratia ficaria şi

Serratia fonticola.

Stphylococcus xylosus şi Escherichia coli au fost tulpinile bacteriene izolate la toate

loturile luate în studiu, fiind prezenţe bine definite în fermele şi zonele de păşunat ale

caprelor crescute în sistem extensiv.

Tulpinile bacteriene izolate din mediul de viaţă al animalelor au format în oarecare

măsură un tablou asemănător cu cel prezentat în capitolul anterior, în care s-au discutat

profilele izolatelor bacteriene de portaj. Cu toate acestea, există diferenţe între microbiota

mediului şi cea de portaj, în primul caz fiind prezente mai multe tulpini cu caracter

fitopatogen iar în cel de-al doilea, dominând tulpinile cu caracter de patogenitate pentru

animale, respectiv om.

Ponderea speciilor bacteriene în diferite habitate a fost direct dependentă de sezon.

În capitolul IX cu titlul ,, Evaluarea rezistenţei la antibiotic a tulpinilor izolate de

la capre crescute în sistem extensiv şi din habitatele acestora” s-a urmărit aprecierea

reacţiei tulpinilor bacteriene la antibiotice uzuale în terapia afecţiunilor la capre. Abuzul de

antibiotice şi conduita terapeutică haotică au repercusiuni grave asupra sănătăţii animalelor,

deorece duc la selectarea de tulpini bacteriene rezistente, care apoi sunt dificil de eliminat

(Chanco şi col., 1984).

Susceptibilitatea unor tulpini bacteriene faţă de un anumit antibiotic este dictată în

primul rând de contactul anterior şi repetat al agentului patogen cu medicamentul, lucru care

atrage atenţia asupra importanţei efectuării antibiogramei înainte de instituirea terapiei.

Faptul că animalele din ferme diferite au fost supuse unor terapii medicamentoase

diferenţiate a dus la apariţia unor structuri micropopulaţionale diferite. Nu s-au investigat

protocoalele terapeutice aplicate, astfel încât nu s-au putut corela rezultatele testelor de

antibioticorezistenţă cu judiciozitatea sau lipsa de discernământ a acestora.

Tabel/Table 3

Nota obţinută în urma sensibilităţii la antibiotice a tulpinilor bacteriene , izolate de la capre,

Antibiotic sensitivity score of bacterial strains isolated from goatsProvenienţaprobelor AM C CFR AMC SXT CN DO CIP NA ME

Gosp. 4, dig 1,14 4 2,85 2,28 2,28 4 3,85 4 3,5 4

Gosp. 4, resp 0,6 2,4 2,2 1,8 1,6 4 4 3,8 0,66 2

Ferma 5, dig 1,7 2,7 3,4 3,2 1,2 3,45 3,1 3,1 3,85 1,6

Ferma 5, resp 2.25 2.6 3.6 2.1 1.45 3.85 3.2 3.9 4 0.9

Ferma 3, dig 3,72 3,5 2,44 3,16 0,55 2,88 3,05 3,66 1,66

Ferma 3, resp 2,41 3,11 1,94 2,76 0,23 3,17 3,52 3,46 2,11 0

Rezistenţa relativ ridicată la antibiotice din gama penicilinelor simple cum este

ampicilina, demonstrează existenţa unor bacterii care au fost îndelung expuse acestui

antibiotic, a cărui eficienţa terapeutică este cel mai adesea variabilă.

Tulpinile bacteriene din mediul de viaţă al caprelor respectă în mare măsură nota de

sensibilitate a celor provenite din flora de portaj, gentamicina, acidul nalidixic şi doxiciclina

fiind active faţă de bacteriile din toate locaţiile.

Tabel/Table 4

Nota obţinută în urma sensibilităţii la antibiotice a tulpinilor bacteriene, izolate din mediul

de viaţa al caprelor,

Antibiotic sensitivity score of bacterial strains isolated from goats environment

Provenienţaprobelor AM C CFR AMC SXT CN DO CIP NA ME

Padoc ferma 2 2,52 2,63 3,26 2,47 2,63 3,73 3,26 1,16 3,52 2,85

Adăpătoriferma 6 3 2,66 3,88 1,77 2,88 3,88 4 2,16 4 3

Aşternut ferma6 3,06 3,25 3 3,43 1,37 2,62 3,62 1,90 3,56 2

Hrănitori ferma6 2,83 3 3,33 2,41 0,91 3,25 3,66 1,25 3,66 2,87

Păşune ferma 1 2,6 3,35 3 2,9 2,05 2,95 3,15 2,31 3,4 2,25

Capitolul X ,, Caracterizarea imunităţii celulare specifice la capre crescute în

sistem extensiv” a urmărit analiza celulelor sistemului imun sensibile la perturbările din

mediu, pe care le percep ca stresori şi îşi ajustează permanent numărul pentru a-şi îndeplinii

funcţiile (Dhabhar şi col., 1995).

Formula leucocitară

Formula leucocitară oferă informaţii valoroase în ceea ce priveşte încadrarea unui

organism în categoria de clinic sănătos, prin faptul că indică stadiul infecţiei şi capacitatea

organismului de a răspunde la antigenele bacteriene şi virale. Aceste date, la care se adaugă

celelalte determinări imunologice conturează imaginea reală a stării de sănătate a animalelor

crescute în sistem extensiv, care fac obiectul studiului de faţă.

Compararea rezultatelor loturilor luate în studiu atât a celor din ferme unde numărul

de animale este mai mare cât şi la nivel de gospodării relevă o eozinofile crescută în toate

cazurile. Rezultatele leucogramei susţin datele obţinute în urma anamnezei – respectiv

prezenţa paraziţilor în absenţa deparazitării. Deşi diferenţele nu sunt foarte mari, unicitatea

fiecărui lot în parte este clar evidenţiată.

Testul de înglobare a particulelor de carbon in vitro

Principiul testului de înglobare a particulelor de carbon constă în proprietatea

fagocitelor din sângele integral de a îngloba nu numai microorganisme bacteriene, dar şi

structuri inerte cum sunt particulele de carbon. Testul constă în evaluarea spectrofotometrică

în dinamică (în intervale de timp stabilite) a modificărilor de densitate optică apărute într-un

amestec de sânge integral şi tuş de China. O reducere a cantităţii de particule de carbon din

amestec, determinate după centrifugare, oferă indicii asupra funcţionalităţii fagocitelor din

proba evaluată.

Tabel/Table 5

Activitatea fagocitară la caprele din Ferma 2 în luna mai (unităţi)

Phagocytosis of Farm 2 goats sampled during May (units)

Nr. probă/sample

Variante/VaraintsMatror/Control Concanavalină A LPS

In0-In30

In30-In45 In0-In30 In30-In45 In0-In30 In30-In45

1 0.047 0.06 -0.098 0.02 -0.095 0.0392 0.114 0.005 0.096 -0.071 0.007 -0.0423 -0.027 0.008 -0.117 0.09 -0.019 0.0264 -0.094 0.009 0.088 -0.094 -0.009 -0.1655 -0.009 0.023 -0.035 -0.066 -0.01 -0.0346 -0.062 -0.036 -0.014 0.103 0.085 0.0487 0.097 -0.084 -0.004 0.027 0.025 -0.1678 -0.081 0.032 -0.018 -0.066 0.036 -0.1249 -0.056 -0.103 -0.128 0.097 0.001 0.04110 -0.177 0.001 -0.112 -0.019 -0.033 0.06111 -0.035 0.071 -0.002 -0.094 0.056 -0.14512 0.038 -0.08 0.033 0.02 0.005 0.002

Media/averge -0.020 -0.008 -0.026 -0.004 0.004 -0.038Dev. StandardStandard dev 0.084 0.056 0.076 0.075 0.046 0.089

În sezonul de primăvară nu au fost identificate modificari asigurate statistic prin

compararea activităţi fagocitare la momentele calculate şi prezentate în tabelul 3.

În urma interpretării statistice a semnificaţiei diferenţelor dintre loturi pentru datele din

sezonul de iarnă, s-a depistat semnificaţie între valorile activităţii fagocitare pentru variantele

martor (ln30-ln45) şi LPS (ln30-ln45), datele fiind prezentate în tabelul 4.

Tabel/Table 6

Activitatea fagocitară la caprele din Ferma 2 în ianuarie (unităţi)

Phagocytosis of Farm 2 goats sampled during January (units)

Nr. probă/sample

Variante/VariantsMatror/Control Concanavalină A LPS

In0-In30 In30-In45 In0-In30 In30-In45 In0-In30 In30-In451 -0.034 0.050 -0.007 -0.003 -0.011 -0.0512 -0.001 -0.003 0.025 -0.055 -0.084 0.0443 -0.017 0.004 -0.013 0.036 -0.152 0.1294 0.002 0.009 0.094 -0.021 -0.015 -0.0565 0.014 0.021 -0.086 0.093 0.033 -0.1316 0.005 -0.022 0.032 -0.057 0.074 -0.0367 0.009 0.016 0.037 -0.141 0.014 -0.0518 -0.019 0.018 -0.018 -0.019 0.073 -0.0719 0.021 -0.014 -0.013 -0.108 -0.015 -0.02210 0.026 0.029 0.01 -0.033 0.001 -0.12411 -0.035 0.051 0.001 -0.049 0.026 -0.10712 -0.136 0.093 -0.006 0.017 0.063 -0.046

Media/averge -0.014 0.021 0.005 -0.028 0.001 -0.044Dev. StandardStandard dev 0.043 0.032 0.042 0.062 0.066 0.072

Testul de transformare blastică

Testul de transformare blastică este un test de evaluare a răspunsului proliferativ al

limfocitelor faţă de substanţe cu potenţial mitogen, ca probă a măsurii reactivităţii celulare.

În sezonul cald, imaginea de ansamblu prezintă indici de stimulare inferiori celor

înregistraţi în sezonul rece, atât în cazul mitogenelor cât şi a extractelor utilizate. Primăvara

valorile induse de cele două mitogene au fost mai scăzute decât cea înregistrată în cazul

martorului, care şi în acest sezon a prezentat cea mai mare capacitate de stimulare. În ceea ce

priveşte indicele de stimulare indus de extractele vegetale raportate la alcool, principiile

active din ovăz şi coada şoricelului au prezenta uşor efect stimulator, la polul opus aflându-se

extractele de traista ciobanului şi păpădie.

Capitolul XI ,, Caracterizarea indicatorilor imunologici umorali nespecifici la

capre crescute în sistem extensiv” evaluează parametri umorali ai imunităţii.

Dozarea complexelor imune circulante

Complexele imune circulante (CIC) sunt agregate de dimensiuni mari formate din

imunoglobuline specifice (anticorpi) care tind să neutralizeze acţiunea unor molecule

antigenice cu potenţial agresiv, cuplându-se cu acestea. Complexele imune circulante

reprezintă una din posibilităţiile organismului de a epura germenii microbieni, facilitând

eliminarea acestora pe cale fiziologică, excretorie (Moraru, 1984). Complexele imune

circulante reprezintă o componentă a apărării microbiene nespecifice precum şi a celei de

epurare imună (Bellido, 1981).

Fig. 21. CIC identificate la capre crescute în fermele şi gospodăriile luate în studiu/

Circulating immune complexes of studieted households and farm goats

În graficul 21 sunt prezentate rezultatele obţinute în urma prelucrări statistice în

toate cele patru unităţi luate în studiu. Se remarcă diferenţe statistice (p<0.05) între valorile

CIC la diferitele loturi (Fermei 4 Cătina faţă de gospodăriile analizate: Gospodăria 1-

Reghin, Gospodăria 2 - Jabeniţa şi Gospodăria 3 - Hunedoara).

Dozararea gammaglobulinelor totale

Prin dozarea nivelului seric al imunoglobulinelor totale se cuantifică reactivitatea

umorală înnăscută, opsonizantă, a organismului. Apariţia unor modificări în sensul creşterii

sau descreşterii faţă de valorile fiziologice, indică iniţierea răspunsului imun din partea

organismului faţă de o agresiune antigenică sau o reactivitate diminuată la factorii externi

sau interni perturbatori (Ferguson şi col., 2009).

Din graficul prezentat în figura 22 se remarcă diferenţe statistice (p<0,05) între

gosopodăriile şi ferma luate în studiu.

Fig. 22. Immunoglobulinelor totale a caprelor crescute în sistem extensiv în fermele şi

gospodăriile studiate/

Total gammaglobulines values of extensiv raised goats from farms and households

În condiţiile experimentului descris, în care starea de sănătate clinică a animalului este

stabilită în urma anamnezei, deşi animalele sunt clinic sănătoase şi sunt crescute în acelaşi

sistem de exploatare, sistemul extensiv, nivelul imunoglobulinelor totale variază în rândul

animalor crescute în ferme sau în sistem gospodăresc în care acestea coabitează cu alte specii.

Aceste variaţii apar deoarece organismul animal imunocompetent tinde să înlăture

eventualele antigene pentru a-şi asigura homeostazia, iar la animalele din fermele studiate

aceasta este o acţiune activă ţinând cont de variaţia florei microbiene de portaj studiate.

CONCLUZII

1. Bacteriile identificate în turma mixta de oi şi capre demonstrează că examenul clinic şi

diagnosticul de sănătate clinică nu sunt suficiente pentru eliminarea riscului patologic şi

zoonotic, avându-se în vedere procentele relativ ridicate de bacterii condiţionat

patogene.

2. Există posibilitatea ca gradul mare de încărcare microbiană în saivanele în care sunt

adăpostite oile şi caprele să fie datorat lipsei de igienă corespunzătoare, fiind impuse

astfel verificări periodice ale parametrilor igienico-sanitari.

3. Izolatele digestive şi cele respiratorii din fermele şi gospodăriile studiate au fost relativ

echilibrate în toate sezoanele în ceea ce priveşte speciile bacteriene implicate. Acest fapt

se datorează în mare măsură comportamentului social al animalelor şi sistemului de

creştere extensiv în cazul de faţă.

4. Deoarece bacteriile izolate de-a lungul celor trei sezoane nu provin de la un număr egal

de animale, iar condiţiile de exploatare au variat, nu s-a putut realiza o comparaţie directă

în ceea ce priveşte repartiţia numerică a germenilor. Cu toate acestea se poate remarca

numărul foarte mare de germeni izolaţi în sezonul de iarnă, probabil o consecinţă directă

a stabulaţiei, animalele fiind private de libertatea păşunatului din timpul toamnei sau a

primăverii.

5. O importanţă epidemiologică deosebită o au, indiferent de habitat, bacteriile cu potenţial

patogen zoonotic cum sunt: Escherichia coli, izolată din toate arealele studiate, Serratia

ficaria şi Serratia fonticola izolate de pe păşune.

6. Unele specii bacteriene (Erwinia spp., Pantoea spp., Serratia ficaria), sunt bacterii

fitopatogene, care prin acţiunea lor depreciază calitativ furajul animalelor.

7. Tulpinile testate, atât cele de la cazuri clinice cât şi cele din mediu de viaţă a caprelor, au

prezenate cele mai variate forme de sensibilitate la antibiotice uzuale.

8. Efectul stimulator pe care l-a prezentat in vitro extractul alcoolic de traista ciobanul

justifică folosirea acestuia ca supliment alimentar în sezonul de iarnă pentru o creşte a

răspunsul imun.

9. Evaluarea capacităţii de fagocitoză in vitro, ca mecanism al imunităţii nespecifice, a

contribuit la corelarea stării de animal clinic sănătos, stabilită în prealabil, cu sănătatea

imunologică.

10. Capacitate de clerance a complexelor imune circulante sugerează starea de sănătate

clinică a animalelor prin complexare şi menţinerea acesteia prin eliminare continuă a

eventualilor agenţi patogeni.