STIREA RADIO- este prezentarea succintă a unei noutăți. Este producția radiofonică cea mai scurtă și concisă, e unul dintre genurile în care se relatează un eveniment actual, semnificativ care interesează și afecteză publicul. Știrea se regăsește în majoritatea mass-media și reprezintă genul de bază în jurnalistică. Orice tânăr începe cariera de jurnalist prin a redacta știri. Reprezintă o creație jurnalistică pentru că reporterul după ce a cules informația, le selectează, le prelucrează și le pune într-o ordine firească pt. a redacta un text cât mai clar,inteligibil și mai ușor de receptat, de înțeles. Foarte important este canalul de presa pt care se redactează știrea.Știrea de presă scrisă are o configurație și respectă anumite rigori, iar știrea de presă electronică are alte rigori și o altă conformație, impuse de specificitatea canalului. Dar indiferent de canalul de presă, știrea conține informație. Știrea răspunde la următoarele întrebări: cine, ce, când,unde, cum, de ce?Construcția textului,redactarea unei știri e rezultatul răspunsurilor la cel puțin 3 întrebări în funcție de canalul de radio. Știrea radiofonică se caracterizează prin: cantitate, viteză de obținere, varietate, viteză de transmitere.Valorile unei știri variază în funcție de necesitățile grupului de ascultători și de specificul grupului de radio. O știre difuzată de un post local, trebuie să conțină informații în legătură cu zona respectivă, publicul ascultător este mai interesat de ceea ce se întâmplă în imediata lui apropiere, pe când o știre difuzată pe un post public conține informații cu o altă încărcătură și varietate.CARACTERISTICILE ȘTIRII RADIO- știrea radiofonică trebuie să întrunească unele caracteristici care devin elemente importante pe care jurnalistul le ia în considerare atunci când determină valoarea unei știri. Aceste caracteristici ajută la stabilirea criteriilor de alegere a informației, oportunității difuzării și a locului pe care știrea îl ocupă în buletinul informativ.

1) Noutatea –calitatea fundamentală a știrii. O știre trebuie să prezinte cele mai recente evenimente indiferent de domeniu. Această exigență este impusă de nevoia omului modern de a fi informat în legătură cu tot ce este nou. În cazul radioului noutatea informației transmisă către public este strict necesară, el fiind cel mai rapid mijloc de informare. Știrea se perimează destul de repede în radio,dacă avem în vedere faptul că funcționează suficient de bine, concurența între posturile de radio cât și între celelalte media.

2) Operativitatea –este strâns legată de noutate și presupune scurtarea timpului de verificare , prelucrare și difuzare. Mass media electronice posedă în prezent mijloace tehnice necesare pt a transmite cel mai rapid o știre. Radioul este din punct de vedere al operativității în transmitere cel mai avantajat. În concurența cu celelalte posturi de radio, singurul element de diferențiere este acel al operativității în prelucrare, care depinde de gradul de pregătire profesională a redactorilor.

3) Acuratețea- constă în prezentarea evenimentelor în spiritul faptelor fără a denatura adevărul. Respectarea adevărului este în general o condiție a presei iar denaturarea lui discreditează în aceeași măsură gazetarul și publicația sau postul de radio care nu respectă această regulă elementară. Desigur există și mijloace de a corecta mesajele transmise prin revenirea cu corectura necesară la știrile difuzate anterior, dar aceasta poate fi interpretată de public ca dovadă a lipsei de profesionalism a jurnalistului.

4) Proeminența-este dată de poziția ocupată în societate de persoanele care iau parte la eveniment. Elementul principal care stă la baza redactării unei știri , este omul, precum și acțiunile sale. Cu cât persoanele implicate în eveniment sunt mai cunoscute, cu atât interesul publicului este mai mare. O știre în care sunt implicați oameni politici sau persoane publice prezintă mai mult interes, deoarece acțiunile acestora pot influența mediul social,politic sau economic în care se află publicul și de care cuprinde acesta.

5) Amploarea-este dată de numărul de persoane implicate sau vizate într-o știre. Cu cât nr lor este mai mare cu atât impactul asupra publicului este mai mare.

6) Raritatea- este dată de ineditul faptului relatat7) Interesul uman- este dat de personalul uman în dubla lui ipostază de obiect și subiect

al comunicării. Omul și acțiunile sale sunt întotdeauna prezente într-o știre. Prezentarea faptelor în care sunt implicați oamenii, cu problemele lor sau oameni care

prin acțiunile lor pot influența realitatea vieții întregului colectiv , reprezintă o caracteristică majoră a știrilor.

8) Concretețea-evenimentele în care sunt implicați oamenii sunt evenimente concrete care interesează publicul pt că influențează viața personală. Reporterul trebuie să selecteze faptele de actualitate pe cele care pot deveni evenimente.Ei pot transforma un fapt apărut banal într-un eveniment, atunci când descoperă elemente relevante ale acestuia.Ține de situația concretă dată. Apoi mai sunt evenimente și fapte care sunt reflectate prin știre doar în presa scrisă.

9) Conflictul și competiția- o știre trebuie să conțină un grăunte de conflict, de tensiune care să atragă ascultătorul. Cele despre acțiunile teroriste sau despre oameni politici care se atacă reciproc prezintă mai mare interes pt public, prezentarea exagerată a știrilor în care predomină conflictul reacția ascultătorului este de respingere.

10) Dinamismul-este dat de implicarea oamenilor intr-un eveniment dramatic.11) Proxemitatea- e o alta dimensiune definitorie a stirilor. Avem in vedere atat

proxemitatea spatiala cat si proxemitatea temporala, ascultatorul e interesat de ceea ce se intampla in apropierea sa, in mediul sau social,in cadrele temporare imediate. Mesajul radiofonic este efemer, in clipa in care se transmite stirea, in aceeasi clipa moare, de aceea stirile trebuie reluate,redifuzate dar si preocuparea permanenta pt urmarirea evolutiei unui eveniment cu noi date,cu noi informatii, care sa le completeze pe cele precedente, venind astfel in intampinarea ascultatorului care urmareste atent evolutia evenimentelor.

MODUL DE CULEGERE AL INFORMATIILOR Stirea nu poate fi redactata fara a avea informatii despre un eveniment sau un fapt. Informatia poate fi obtinuta de jurnalist prin observare directa sau apel la alte surse. Cea mai eficienta metoda este observarea directa , adica reporterul e martor la eveniment avand astfel posibilitatea sa observe si sa interpreteze corect evenimentul. Atunci cand nu este martor, participa la eveniment apeland la alte surse pt a obtine informatii. Chiar daca este prezent la eveniment de multe ori are nevoie de informatii suplimentare deoarece nu are capacitatea de cuprindere a intregului teren. Oamenii sunt dispusi sa ofere informatii cand sunt prezenti la fata locului, dar de cele mai multe ori filtreaza informatia, fie incapacitatea de perceptie, fie pt a urmarii gradul de senzational prin care sa iasa in evidenta. In astfel de situatii, jurnalistul trebuie sa se foloseasca de mai multe surse, martori si sa selecteze informatiile corecte. Intr-o astfel de documentare, reporterul se poate folosi de inregistrari care ii pot folosi foarte bine in documentarea propriu-zisa. Sunt cazuri in care la fata locului sunt anume oameni politici,personalitati publice, functionari care neaga cele declarate, iar inregistrarile pot folosi ca proba in instanta. Informatia trebuie culeasa din mai multe surese pt ca reporterul sa poata sa le „incruciseze” in redactare.SURSELE DE INFORMARE ALE UNUI POST DE RADIOSursele interne:reporterii de teren, corespondentii interni si externi, colaboratoriiSursele externe:agentiile de presa, biroul de presaSursele neidentificate sau protejate: oficiali necitatISTRUCTURAREA UNEI STIRI RADIOElementele unei stiri sunt reprezentate de raspunsurile unor intrebari de baza: cine(e autorul faptelor), cum(s-au desfasurat)de ce (s-a intamplat)Stirea poate fi redactata in urmatoarele metode:-piramida normala -piramida rasturnata -dupa tehnica combinataIn presa scrisa stirea poate fi redactata dupa orice metoda chiar si cea combinata,asta pt ca cititorul are la indemana titlul, supratitlul dar si posibilitatea de revenire pe text.In cazul piramidei normale, stirea se redacteaza succesiv pt ca in final elementul principal se afla la baza piramidei.In radio redactarea stirii este doar in forma piramidei rasturnate, este obligatorie si definitorie, incepe cu ce este mai important, cu informatia principala ,cea de baza INTRODUCEREA SAU LEEDUL SI CUPR.DATELE ESENTIALE ALE EVENIMENTULUIIn leed se afla de regula raspunsul la intrebarile de baza (cine ce cand)sau (cine ce unde). Combinarea intrebarilor este variabila in functie de tipul si politicile postului de radio sau

stilul postului de radio. Dupa prima fraza care are rolul de a atrage atentia ascultatorului, urmeaza cintextul prin care se ofera raspuns la celelalte intrebariALTE ELEMENTE DE INFORMARE: Prima fraza, hotaratoare pt public. Intr-o stire trebuie redat un singur fapt sau eveniment, pt eliminarea efemeritatii mesajului stirea poate contine la sfarsit o mica recapitulare a evenimentului.CALITATILE UNEI STIRI RADIOIntr-o stire se prezinta succint un eveniment actual sau o situatie considerata deosebita. Calitatile principale ale unei stiri sunt exactitatea, echilibrul si claritatea.

1) Exactitatea- evenimentul trebuie redactat si redat cat mai exact, fara presupuneri ale reporterului,fara formule precum„se pare ca”,faptul trebuie redat cat mai corect si verificat cat mai atent.

2) Echilibrul –este dat de prezentarea majoritatii aspectelor unui eveniment sau fapt, mai ales de subiecte controversate ,prezentarea punctelor de vedere a celor implicati

3) Claritatea –face posibila perceperea exacta a mesajelor transmise care comunica publicului informatia. In jurnalismul radio textul trebuie sa fie foarte clar pentru a fi usor de perceput si retinut de asculator

FORMATUL ȘTIRIIStirea radiofonica poate cuprinde numai elemente de baza care definesc evenimentele prin raspunsul la intrebarile din lead, dar si alte elemente complementare prin raspunsul la alte intrebari.Corpul stirii poate contine mai putine sau mai multe detalii,fiecare dintre acestea putând fi dezvoltate prin adaos la noi informatii. In functie de aceste elemente in radio se cunosc 2 tipuri de stiri: stirea simpla si stirea flashContine elementele definitorii ale evenimentului. Stirea complexa in care pe langa elementele informative sunt date si cele de fundal. Stirea flash are structura si dimensiuni diferite, fiind folosita la posturile particulareDe regula stirea simpla in radio are doar cateva randuri.RECOMANDARI IN REDACTAREA STIRII-Cuvintele nu vor fi despartite in silabe daca s-a ajuns la capat de rand, astfel ca fraza este bine sase termine la capat de rand, iar urmatoarea fraza sa inceapa la celalalt capat de rand

-semnele de punctuatie sa fie vizibile pt ca acolo se face o pauza in vorbire -numele proprii si expresiile din unele limbi straine este recomandat sa fie scrise asa cum se pronunta in limba romanaREGULI DE REDACTARE1) sa fie usor de prezentat pt ca e transmis oral2) frazele sa nu fie prea lungi3) limbajul sa fie bine ales, sa fie folositi termeni cunoscuti4) se vor evita termenii regionali, triviali5)se vor folosi cat mai putine prepozitii si conjunctii6)se vor folosi cuvinte concrete7)se vor utiliza sinonime pt evitarea repetitiei suparatoare a cuvintelor8)frazele sa aiba o ordonare logica a sintaxei fara inversiuni circumstantiale9)se folosesc verbe active10)predicatul sa stea cat mai aproape de subiect.11)prop.subordonata se aseaza la sfarsitul frazei12)denumirile de institutii sau ale diferitelor foruri interne sau internationale vor fi date integral,fara a folosi initialele,exceptie de la regula fac denumirile cunoscute :ONU,NATO,UNICEF13)la redactarea unei stiri radio trebuie sa se evite aglomerarea textului cu cifre mari foarte exacte,de obicei se rotunjesc sau se aproximeaza. In nici un caz nu se rotunjesc cursul valutar, barilul de petrol, nr parlamentarilor la sedinta sau nr victimelor14)niciodata st.radio nu va incepe cu un citat sau cu isoricul evenimentului15)nu se incepe o fraza k un nume propriu ci k functia16)nu se folosesc date din saptamana foarte exacte decat cand este strict necesar