stirea curs tv

7/30/2019 Stirea Curs TV

1/36

TIREA DE TELEVIZIUNE

I. ADECVAREA REDACTRII LA MEDIUL DE

COMUNICAREModul diferit de transmitere a unui text, in form scris(carte, ziar,etc.) sau vorbit (radio, televiziune, etc.), influeneazreceptarea sa. Inconsecin, jurnalismul trebuie s ii adapteze stilul iorganizareainformaiei, in conformitate cu particularitile concrete ale

canalului decomunicare ales. Prin urmare, la redactarea textelor pentruteleviziune - tiri,reportaje etc. trebuie s se in seama de trsturilespecifice ale acestuimediu.Cititorul unei pagini tiprite ii stabilete singur ritmullecturii in

funcie de dificultatea textului, de cunotinele sale, destarea sa de obosealetc. El poate relua o fraz sau un pasaj, dac nu a ineles;se poate opri pentrua medita asupra unei idei sau poate s intreruplectura.Telespectatorul nu areasemenea posibiliti. Mesajul audio vizual sosete in fluxcontinuu ; ceea

ce nu se inelege in momentul difuzrii rmane oinformaie pierdut.II. DISCURSUL VIZUAL I DISCURSUL VERBALPrin alturarea lor, intre imagine i cuvant pot aprea relaii: a) deconcuren, b) de redundan, sau c) decomplementaritate.O imagine foarte captivant prin, s zicem, dramatismul

sau ineditul ei,va distrage atenia spectatorului de la comentariu. La fel,


2/36

un comentariuinteresant va pune in umbr imaginea care il insoete. Untext nu este absolutliniar, el conine pasaje mai mult sau mai puin

interesante. La fel staulucrurile i in ceea ce privete succesiunea imaginilor.Momentele forte alediscursului vizual nu trebuie s coincid cu momenteleforte ale discursuluiverbal. Este bine ca atenia privitorului s fie condusalternativ intre palierulverbal i cel auditiv. Pe de alt parte, un comentariu

continuu, non-stop,devine obositor. Pauzele permit spectatorului s reflectezeasupra celor spuse,facilitand inelegerea i memorarea.O greeal frecvent a inceptorilor, atunci candredacteaz uncomentariu pentru o tire sau un film documentar, constin a povesti ceea ce

se vede. Textul devine redundant, in loc s fiecomplementar, adic scuprind ceea ce imaginea nu poate s arate.In mod obinuit, un cititor renun la alte preocupri intimpul lecturii;chiar dac, s zicem, ascult muzic, bea cafea saufumeaz, atenia sa esteindreptat in principal, spre text. Urmrirea unei emisiuni la

televizor nupresupune ins o asemenea concentrare, telespectatorulputand avea in acelaitimp i alte preocupri.Adesea, unii telespectatori urmresc doar auditivemisiunea de tiri; eio vor privi numai dac se transmite ceva interesant. Pentruaceasta este

necesar ca mai intai fiecare material s capteze ateniaspectatorului.III. PRINCIPII N REDACTARE TEXTELOR PENTRU


3/36

TELEVIZIUNEZiarele i revistele au un public mai restrans, mai uniform,oarecumspecializat, in timp ce posturile de televiziune se adreseaz

unui public foartelarg, cu un bagaj cultural eterogen, dispunand de capacitide inelegerediferite.Toate aceste caracteristici ale televiziunii cer camaterialele audiovizualedifuzate s fie ct mai accesibile, permindtelespectatorului s

neleag imediat, fr greutate, sensul mesajului.Jurnalismul de televiziune se sprijin pe urmtoareleprincipii inredactarea materialelor: S se scrie simplu (dar nu simplist), clar , concis i direct,adic explicit. S se scrie in limbajul de fiecare zi, aa cum se vorbetein mod obinuit,

ocolindu-se ins familiarismele i jargonul. Se vor evitaformulrile preioasesau gongorice, stilul oficial, administrativ etc. Dacinformaia cuprins intrundocument oficial urmeaz s fie inclus intr-o tire saucomentariu, ea vafi transpus in limbaj colocvial. Destinat iniial ochiului, eava fi rescris

astfel incat s se adreseze auzului.O bun metod deredactare pentru audiovizualconst in a se rosti propoziiile mai intai cu voce tare,pentru ca apoi sfie notate. Verificarea calitii auditive a unui text se face inacelai fel : princitire cu voce tare. S se foloseasc propoziii i fraze scurte, evitandu-se

construciilearborescente, greoaie. Informaia s fie ordonat in mod logic, firesc i uor de


4/36

urmrit. S se renune la detaliile i cuvintele inutile. S se armonizeze relaia dintre cuvant i imagine.IV. REGULI TEHNICE DE REDACTARE PENTRU AUDIO-

VIZUALNume, titluri, funcii. Cand numele unei persoane aparepentru primadat in textul rostit, specificai titlul, funcia, gradul oricalitatea sa in raportcu subiectul sau tema materialului. Prezentarea poate fiverbal sau subtitrat.a) Spre deosebire de presa scris, unde succesiunea uzual

este nume- funcie, in audio-vizual ordinea se inverseaz de obicei,fiind funcie nume.Sigle, acronime.Cele notorii vor fi scrise ca atare : ONU,NATO,,PSD, PDL, PNL etc. Numele unor organizaii sau instituiimai puin

cunoscute vor fi redate integral, eventual cu adugareaacronimului,pentru a putea fi reluat astfel mai departe in text:DepartamentulAdministraiei Publice Locale (DAPL, rostit : de-a-pe-le),ForaInternaional a Pcii in fosta Iugoslavie (IFOR, rostit: ifor),Comunitatea Stalelor Independente (CSI : ce-se-i) etc.

Cifre, numere. Deoarece numerele compuse din multe cifrenu serein cu uurin atunci cand sunt auzite, se recomand fieevitarea lor,fie rotunjirea valorilor. Un text cu multe cifre, indiferent deimportanaacestora, este greu de urmrit.Sunt situaii cand prezentarea exact i in detaliu a unor

valorinumerice este esenial pentru inelegerea unui evenimentsau a unei


5/36

stri de lucruri, cum ar fi, de exemplu : rezultatelealegerilor, sondajelede opinie sau prezentarea evoluiei demografic. Receptareaacestei

informaii va fi uurat dac, in paralel cu textul rostit, sevor utilizagrafice sau, cel puin, cifrele vor aparea scrise pe ecran.Depinde deimaginaia i profesionalismul realizatorilor gsirea celormai sugestivereprezentri vizuale, uor de urmrit i atractive. Este cutotul

inacceptabil citirea, fr suport grafic, a unui lung ir decifre.Ar fi odovad de diletantism i de dispre fa de telespectator.Precizia plasrii temporale a unor evenimente nu trebuieexagerat, fiind recomandate formule de genul: in jurulorei dou, inaceast diminea, la Prefectura Judeului Bihor , inultimele zile au

avut loc, pentru maine sunt anunate, la inceputulsptmaniiviitoare etc.Citatele. Pentru a reda, intr-un material audio-vizual,spusele uneipersoane exist urmtoarele posibiliti:a) cel in cauz este prezent in imagine i vorbete direct,declaraia sa

fiind reprodus: integral de la primul pan la ultimulcuvant, frnici o omisiune,parial se alege doar un fragment din celespuse ise fonotecheaz se combin mai multe fragmente, uneorichiarpri de fraz, pentru a reda mai sintetic o anumit idee,pstrand, pe

cat este cu putin, formulrile iniiale (procedeul, dei dnatereunor neplcute srituri in cadru, pare s fi fost acceptat


6/36

mai ales laemisiunile de tiri). In cazul reproducerilor pariale ifonotecate,reporterul va avea grij s nu distorsioneze sensul

afirmaiilor fcutede interlocutor;b) persoana intervievat este prezent doar in imagine, intimp cecoloana sonor cuprinde o sintez a spuselor sale, realizati rostitde ctre reporter;c) crainicul este prezent in imagine i rostete un text ce

conine uncitat; pentru a evita confuziile cine a spus asta, jurnalistulsau celdespre care se vorbete ? nu este suficient schimbareatonuluilecturii, ci se recomand una din urmtoarele modaliti:- introducerea unor formule explicite care semnaleazinceputul i

sfaritul fragmentului reprodus textual : dup cum adeclaratPreedintele Partidului X, citez, deputatul Y s-a situat pe opoziiecontrar, iat propriile sale cuvinte, am incheiat citatul,inchidghilimelele etc. Dac se preia un citat mai lung, este utils se

intercaleze formule de intrire, care s reaminteasctelespectatorului c textul reprodus nu s-a incheiat inc: incontinuare, directorul general a afirmat c.- inlocuirea declaraiei directe print-o variant indirect;Sursa unei declaraii se va meniona inaintea , nu laincheiereafragmentului citat.Vocabularul. Indeosebi la materialele destinate emisiunilor

detiri, nu se vor folosi cuvinte i expresii complicate, greu depronunat,


7/36


8/36

die, sine qua non etc. Sau mai puin folosite, ele reducaccesibilitateamesajului.V. DACTILOGRAFIEREA/IMPRIMAREA TEXTULUI

PENTRUAUDIO-VIZUALFiecare post de televiziune are propriile reguli i conveniiprivindscrierea (grafierea) unui text. Ele au drept scoppreintampinarea dificultilorin lectur. Tanrul jurnalist trebuie s le cunoasc i s leadopte : aceasta

este o condiie a integrrii sale intr-un sistem concret deproducie. Incontinuare sunt prezentate cateva asemenea reguli; uneledintre ele suntvalabile i la scrierea pe teleprompter.

Textele vor fi dactilografiate sau editate cu ajutorulcalculatoruluipentru a asigura o lizibilitate maxim. Scrisul de man nu

ofer siguranaunei lecturi fr sincope.Pentru tirile sau lead-urile citite in emisie, parteasuperioar a paginiipe care sunt scrise este rezervat unor notaii de facturtehnic : lungimeatextului in secunde, data i ora emisiunii, autorul textului,dac citirea se face

direct la camer sau exist imagini etc.Intre randuri se va lsa sufiecient spaiu pentru caeventualelemodificri de ultim moment s poat fi uor de intercalat ide citit.Se vor evita urmtoarele semne de punctuaie :parantezele, punctul sivirgula, linia de pauz. Ele nu-l ajut pe cel ce va citi textul.

In general, estebine ca semnele de punctuaie s nu fie utilizate in modexcesiv.


9/36

Lungimea randurilor nu va fi mai mare de 35-40 de semne.Cuvintele mai greu de citit vor fi subliniate sau se vordespri in silabe.Numele strine mai dificile se vor scrie aa cum se

pronun i vor fidesprite in silabe. Astfel, Jaime Mayor Oreja, ministrulspaniol de interne(1996), va fi scris: Hai-me Ma-ior O-re-ha.Cuvintele nu se vor despri in silabe la captul randului.Numerele de la 0 la 11 se scriu in litere, de la 12 la 999 sescriu incifre, iar valorile mai mari se scriu: o mie, dou mii, 12 mii,

420 de mii, cincimilioane, 14 milioane, 239 de milioane, 87 de milioane 400de mii...Fraciile se scriu tot in litere, . devine trei ptrimi.Pe fiecare pagin se trece doar o tire.O propoziie nu se desparte intre dou pagini.In final, verificai exactitatea transcrierii, indeosebi acifrelor i a

numelor. Dac nu este vorba de lucruri sau persoane foartecunoscute,altcineva decat cel care a redactat textul nu prea areposibilitatea s observeeventualele erori. Astfel, numele Clranu poate ajunges fie scrisCldranu ! Puin atenie, i vei evita neplcutultelefon pentru

cuvenitele explicaii i scuze. Chiar i la numele celebre potaprea sincope:ostakovski in loc de ostakovici, cum s-a citit la oemisiune de tiri.VI. LECTURA TEXTULUINu exist doar un singur mod corect de a citi / prezentaun text,valabil in toate cazurile. Alegerea unui anumit fel de lectur

depinde de: a)tipul emisiunii, b) coninutul textului, c) personalitateacrainicului i d)


10/36

intenia realizatorilor emisiunii. La toate acestea se adaug,fcandu-i simitinfluena, i marca stilistic general a postului.Lectura unui text in faa camerelor de televiziune, la nivel

profesional,nu este un lucru chiar atat de uor precum pare la primavedere, ci presupuneo minim inzestrare natural i un indelung exerciiu. Pelang dicie ifluen, este necesar nuanarea i accentuarea ideilor,adic o lectur asensurilor, nu doar a cuvintelor. Pentru aceasta, prima

condiie este ca acelacare citete s ineleag despre ce este vorba, iar lecturas nu se fac in modautomat, alunecand pe deasupra cuvintelor.Crainicul trebuie s fie natural, s citeasc fr afectare, cai cum s-aradresa unei singure persoane, unui prieten aflat in faa lui,nu unei mulimi

compuse din anonimi. Tonul cald i apropiat, evitareainflexiunilor autoritare,rigide sau de infatuare, vor plasa comunicarea in limitelefirescului i ii vorda o sonoritate agreabil.Lectura trebuie s respecte spiritul textului, fr s-ldenatureze prinintonaii tendenioase.

O lectura prea rapid face textul greu de urmrit, una prealentplictisete. Un ritm susinut d tensiune i sporeteinteresul, dar intins pe odurat prea lung, acesta poate deveni obositor. Vitezaaleas trebuie s fieadecvat coninutului i genului emisiunii, deoarecenepotrivirile dau

impresia de artificial i neprofesionalism. Televiziunilebritanice prefer ovitez de 180 cuvinte/minut, adic 3 cuvinte/secund, BBC


11/36

World Service140-160 cuv./min., iar SUA i alte ri 150 cuv./min.Pauzele in lectur au un rol important, marcheaz ritmulacesteia i

subliniaz ideile mai importante, lsand totodat timptelespectatorului pentrua inelege.Cand exist neclariti legate de pronunie se vor consultalucrrile despecialitate, dintre care amintim: Dicionarul ortografic,ortoepic imorfologic al limbii romne, Ed. Academiei, i ndreptarul

ortografic,ortoepic i de punctuaie, Ed. Academiei, de preferinediiile cele mairecente. Accentuarea cuvintelor poate intampina dificulti,mai ales atuncicand exist forme incorecte care au o circulaie destul delarg (de ex.:

prevedri i prvederi- corect fiind prima variant) sau

cand uzul contrazicenorma. Respectarea acesteia din urm, rostindu-se : trfic,butele, avare, inloc de : trafc, butlie, avrie, ar da o not de artificial.Cand nu suntei siguri de o pronunie, verificai-vintrebandu-i pe ceidin jur. Fii ateni, surprizele neplcute pot s apar oricandi unde te atepi

mai puin. Astfel, la o emisiune de tiri, denumireaaeronavei IL-18 a fostrostit i-el 18, in loc de il 18, iar a aeronavei AN 24 a-en 24 in loc dea-ne 24. Dei conforme cu recomandrile academice, elenu sunt corectepentru c limba vorbit a validat alte variante.Pentru numele proprii strine se recomand dicionarele

enciclopedicePentru numele din actualitatea curent, unele agenii depres ofer transcrieri


12/36

fonetice, nu intotdeauna exacte. Soluia cea mea sigureste solicitareainformaiei prin telefon de la ambasade, consulate, centreculturale, lectorate

universitare etc. Intocmirea in redacie a unei liste cu numestrine ipronuniile corespunztoare, completat continuu, estefoarte util.Greelile de rostire, de la balbaieli la pronunii anapoda,uor de sesizat,au darul de a-l irita pe telespectator i creeaz impresia deneprofesionalism.

VII. RECOMANDRI PRACTICE: Inainte de emisie sau de inregistrare, textul trebuie cititde mai multe oripentru:a) a observa i corecta eventualele greeli de redactare saudactilografiere;b) a se familiariza cu coninutul materialului (in cazul incare altcineva a

redactat textul) i a gsi cel mai potrivit mod de lectur;c) a identifica eventualele formulri i cuvinte a cror rostireeste dificil;dac este necesar, se va modifica textul (fr a schimbasensulinformaiei!). Reporterul/crainicul trebuie s citeasc cu interes, nu plati detaat.Dac el

nu pare captivat de informaia pe care o comunic, atuncinici spectatorii nuvor fi! Tonul lecturii trebuie s fie adecvat subiectului tirii. Reporterul/crainicul trebuie s incerce s fie el insui, nus imite. Reporterul/crainicul trebuie s-i pstreze suflul pan lasfaritul textului,

tonul nu trebuie s cad spre final.VIII. RELAIA DINTRE CUVNT I IMAGINEInfluena cuvntului asupra imaginii. Doar prin sine, o


13/36

imagine nupoate s numeasc o persoan, un lucru sau un eveniment;ea ingduie, celmult, o recunoatere.Imaginea nu ofer decat indicaii

generale despre loculsau momentul unde i cand a fost inregistrat (sau de undeeste transmis indirect). Vedem un ora, dar nu tim ce ora este dac nurecunoatem unelecldiri sau vreo firm sau un afi nu ne ofer premiza uneideducii. Putemobserva c este zi sau noapte, dar nu tim in ce dat.

Ascultm o persoanvorbind in cunotin de cauz despre problemeleeconomiei naionale, esteun director de firma, un patron, un ziarist, un politician ?

Toate acestea se potcomunica doar cu ajutorul cuvintelor, rostite sau inscrise peecran: ele permitidentificarea.

Influena imaginii asupra cuvntului. Imaginea esteineleascvasi-instantaneu (ne dm seama imediat, de exemplu, ceste vorba de odemonstraie, chiar dac nu tim cine i de cedemonstreaz); percepereasensului unei propoziii presupune un anumit timp. Dinaceast cauz,

imaginea are un efect mai rapid i poate comunica o maimare cantitate deinformaii. Este cunoscut maxima care afirm c oimagine valideaz (saunu) cuvantul, construind cadrul in care acesta esteperceput:- efectul de confirmare imaginile autentice despre unsubiect oarecare

las impresia c reportajul respectiv este adevrat, chiardac imaginilenu susin prin nimic ceea ce se afirm in comentariu.


14/36

- efectul spectacular imaginile in sine sunt dinamice, eledau via uneitiri De aceea, uneori, ele sunt utilizate chiar dac subiectullor are doar

o legtur vag i nesemnificativ cu informaia transmis.- efectul emoional imaginile accentueaz percepereaafectiv a unuieveniment sau a unei relatri, in detrimentul coninutuluiraional.Neconcordana dintre discursul vizual i cel verbal dnatere, infuncie de context, unor efecte diferite: poate fi vorba de o

metaforcinematografic, de accente ironice sau pamfletar-sarcastice, de umorinvoluntar, de o tentativ de manipulare ori doar de unpasaj pur isimplu confuz.ase moduri de alturare a imaginii i a comentariului. Unmaterial

de televiziune folosete o singur modalitate sau apeleazla mai multe,combinandu-le succesiv.a) Comentariu puternic/imagini fundal( de umplutur) : laaceastposibilitate se recurge atunci cand subiectul materialuluieste defactur abstract, fr legtur cu vreun eveniment

concret, vizibil(de exemplu: evoluia omajului, a indicatorilor economici,aindicilor demografici etc.). In asemenea cazuri se filmeazimaginiapropiate temei, dar fr o legtur direct cu informaiatransmis.Soluia cea mai comod, prea des folosit,const in a

filma oameni pe strad; justificarea este simpl, aproapeorice seintampl ne afecteaz, pe noi, oamenii, intr-un fel sau altul.


15/36

Asemenea materiale de televiziune, de un interes redus, nuse

justific decat prin importana informaiei transmis verbal.Imaginile nu relateaz subiectul, i nici nu il plaseaz

spaial,temporal i evenimenial.Ar fi bine ca la o asemenea soluies serecurg doar in ultim instan.b) Comentariu puternic/imagini generice: in aceastmodalitate, foarteasemntoare primeia, textul rostit este susinut deimagine prin

prezentarea unui element sau detaliu specific subiectuluiabordat.Datele statistice despre omaj, de exemplu, pot fi insoitede aspecteinregistrate la un birou pentru plasarea forei de munc(oamenistand la rand in faa unui ghieu, fizionomii, funcionari,afiaje, o

persoan citind rubrica de angajri din paginile unui ziar,etc.).Elementele vizuale, dei alese intampltor, au valoaregeneric. Eleilustreaz un fapt, un subiect, o tem, dar nu le redau. Demenionatc interesul spectatorilor nu poate fi pstrat mult timpfolosind

asemenea imagini.c) Comentariu puternic/imagini de ilustraie: relaia sedefinete prinalegerea unor imagini ce corespund punctual cate unuicuvant sauidei din comentariu, neacordandu-se atenie logicii interneiconstruirii discursului vizual.Dac se amintete de guvern,

seprezint cldirea in care se afl sediul su, dac sevorbete despre o


16/36

persoan, este artat cel in cauz, dac se pomenete de oosea, sevede o osea oarecare .a.m.d. Extins prea mult, opiuneapentru

stabilirea unui raport de strict coresponden intre cuvantiimagine, devine plicticoas i obositoare, prin redundan.d) Comentariu puternic/imagini puternice: imaginea,formand un totcoerent, prezint o poveste ce poate fi urmrit i ineleasindependent de comentariu, intrand in concuren cuacesta.

Dificultatea rezid in conducerea ateniei spectatorului inmodalternativ, de la palierul vizual al comunicrii la cel auditivi invers.e) Comentariu cu rol complementar/imagini puternice :comentariuldoar explic i comenteaz relatarea vizual ce tinde sredea

realitatea prin inregistrri de mare tensiune, insoite desunetuloriginal, transformandu-l pe spectator in martor. Astfel suntsubiectele dramatice in plin desfurare, surprinse peviu, spreexemplu : demonstraiile violente de strad.f) Imagini fr comentariu: aici exist dou posibilitiradical diferite:

a) inregistrri nefinisate, nemontate, ale filmrilor deactualiti, cuplanuri lungi, cu sunetul original, oferind senzaiaparticipriidirecte la un evenimet sau a contactului nemediat cu oanumitrealitate (vezi unele dintre materialele difuzate la rubricaNo

comment, a canalului EURONEWS) ib) poeme sau eseuri vizuale in care compoziia cadrului,micrile de


17/36

aparat, lumina, montajul, sunetul original, muzica, etc.auun rol deprim ordin. Realitatea, in acest fel, este explorat maisubtil, iar

rezultatul pune in valoare viziunea autorului.STIREA DE TELEVIZIUNEI. DEFINIIEEste o relatare audio-vizual succint despre un fapt, osituaie sau oproblem de actualitate, care intereseaz un mare numrde oameni.tirea bine elaborat rspunde la cele ase intrebri din

paradigma 5W+ H (cine?, ce?, cand?, unde?, cum?, de ce?) i cuprindetoate elementelesemnificative care determin caracterul subiectului desprecare se vorbete.Nu toate materialele difuzate in cadrul telejurnalelor auformatul detire.

II. VALORI ALE TIRIICa i in presa scris, tirile de televiziune prezint fapte cesecaracterizeaz prin importan (adic numrul persoanelori gradul in careacestea sunt sau vor fi afectate), prin prezena unuielement conflictual (intreindivizi, intre grupuri, intre oameni i instituii etc.) prin

insolit, prinspectaculozitate, prin dramatism, prin interesul uman etc.III. TIPOLOGII ALE TIRII DE TELEVIZIUNEExist mai multe categorii de tiri care propun strategii deproduciediferite.a. in funcie de perisabilitatea lorb. in funcie de coninut

c. in funcie de momentul difuzriid. in funcie de durata lor


18/36

e. in funcie de raportul dintre informaia vizual i ceaverbal1. n funcie de perisabilitatea lor, tirile de televiziune seimpart in

dou categorii:a. de actualitate imediat (hard news)b. de o actualitate mai larg (soft news)Actualitatea imediat este cea care red cursul vieii, cuajutorul eise construiete impresia c un post sau altul este bineinformat. tirilede actualitate mai larg nu sunt legate de o dat anume.

Interesul fa deasemenea subiecte se pstreaz mai mult timp. Ca atare,difuzarea lorpoate fi amanat cateva zile, cu meniunea c exist risculca un alt postde televiziune concurent s difuzeze informaia respectiv.2. n funcie de coninut, tirile se pot clasifica pornind de ladomeniile crora

le aparin: politic, social, economic, cultural, medical,sportiv etc.Prezena unor subiecte mai frecvente in telejurnale a impusi altecategorii distincte: accidente, incendii, catastrofe, crime,arestri,scandaluri, evenimente din viaa unor celebriti, curiozititiinifice,

fapte diverse etc.3. n funcie de momentul difuzrii unei tiri n raport cumomentul

producerii evenimentului, exist trei categorii de relatri:a. post factum: se refer la situaii incheiateb. in evoluie: au in vedere fapte aflate in curs dedesfurare;c. anticipatoare: anun evenimente viitoare

4. n funcie de durata lor, tirile de televiziune se pot grupain treicategorii, ale cror limite nu trebuie ins absolutizate:


19/36

a. flashuri de aproximativ 10-30 de secunde, in careevenimentul prezentat este doar enunat;b. tirea obinuit, cu o durat intre 30 de secunde i douminute;

c. tirile ample, depesc dou minute i pot ajunge, infunciede subiect i profilul emisiunii, pan la patru - cinci minute5. n funcie de raportul dintre informaia vizual i ceaverbal, seintalnesc urmtoarele categorii de tiri:a. imagini comentate: in acest caz informaia vizualpredomin i este esenial pentru inelegerea tirii. De

obicei sunt prezentate: 1. locul evenimentului (planurigenerale, de situare, dar i detalii relevante) 2. personajeleprincipale sau martorii, atunci cand exist 3. ce anume s-aintamplat sau se intampl;b. comentariu ilustrat cu imagini generice. In aceastsituaie,dei imaginile au legtur cu tema tirii, facilitandu-iinelegerea, ele ar putea insoi multe alte informaii din

acelai domeniu;c. comentariu insoit de imagini fr legtur cu subiectul:esteo formul precar, determinat de dificultatea real de aprezenta o relatare despre un eveniment nevizual. Se poturmri adesea tiri de televiziune care au drept unicsuportvizual oameni mergand pe strad.

IV. STRUCTURA TIRIIDistingem mai intai intre textul de prezentare, tireapropriu-zis (saucorpul tirii) i, uneori, un text post tire.a) Textul de prezentare (lead-ul)Este rostit de crainicul emisiunii i introduce materialul careurmeaz.Are o durat foarte scurt, cuprins de cele mai multe ori

intre 5 i 15secunde.Textul de prezentare indeplinete una sau mai multe din


20/36

urmtoarelefuncii:1. trezete interesul i capteaz atenia telespectatoruluipentru subiectul

care urmeaz;2. arat despre ce este vorba i indic perspectiva din careva fi tratatsubiectul;3. sugereaz tonul tirii: grav, dramatic, ironic etc.;4. descrie contextul evenimentului;5. aduce date noi, aprute dup finalizarea materialului(filmrii).

Prima funcie este obligatorie i ea reprezint condiiaesenial pentruun lead bun.Exist mai multe variante de prezentare. Recomandareaeste s fiealeas cea mai potrivit in raport cu coninutul tirii. PeterGross enumerurmtoarele formule de prezentare, cu meniunea c ele nu

se exclud, ci sepot asocia in acelai enun, completandu-se:- prezentarea rezumativ conine sinteza tirii,oferind o imagine global asupra evenimentului;- prezentarea explicativ favorizeaz inelegereafaptelor i a semnificaiei lor;- prezentarea prin contrast evideniaz unelement aflat in opoziie cu coninutul tirii;

- prezentarea interogativ atrage atenia asuprasubiectului prin formularea unei intrebri;- prezentarea cu adresare direct folosetepersoana a doua pentru a-l implica direct petelespectator;- prezentarea cu ajutorul unui citat este preluat unfragment semnificativ, incitant, din declaraiaunei persoane publice, a unui martor etc.;

- prezentarea narativ const in inceputul uneiistorisiri care va fi continuat in cuprinsul tirii.Textul de prezentare dispare in cazul telejurnalelor fr


21/36

crainic, undematerialele se succed unul dup altul, desprite doar deun semnal vizualsonorfoarte scurt. In acest caz, intreaga informaie este inclus

in corpultirii.b) tirea propriu zisLa redactarea tirilor de televiziune nu se utilizeazmodelul piramideirsturnate din presa scris, ci se prefer alte formulepentru organizareamaterialului. Datorit faptului c la primele cuvinte ale tirii

telespectatorul sarputea s nu fie foarte atent, ar exista riscul ca informaiaprincipal plasatchiar la inceput s se piard.Iat patru modaliti de structurare a informaiei infuncie desubiectul tratat:1. James Glen Stovall propune modelul unitii dramatice,

avand treipri:a. punctul culminant conine esena evenimentului,artand ce saintamplat;b. cauza insist asupra intrebrii de ce? i prezintcircumstanele evenimentului;c. efectul descrie contextul i posibilele consecine sau

implicaii.2. O a doua variant este adecvat indeosebi subiectelorreferitoare laun conflict:a. captarea ateniei cu ajutorul primei imagini sau prinprimapropoziie a comentariului;b. prezentarea naturii conflictului;

c. prezentarea poziiei celor dou pri;d. punctul culminant, care conine cel mai dramatic aspectal


22/36

subiectului (acesta poate fi prefigurat in prezentare)e. finalul: consecine imediate sau mai indeprtate, condiiipentrusoluionare etc.

3. structura cunoscut sub numele WHAT formula(aparineteoreticianului Andrew Boyd)W ce s-a ntmplat se relateaz pe scurt faptele;H cum s-a ntmplat se descrie contextulevenimentului;A detalierea introducerii se prezint aspecteledefinitorii

ale subiectului;T construirea finalului se ofer detalii suplimentarelegatede context sau se arat urmrile evenimentului;4. a patra variant este alctuit din banala structur:introducerecuprins-incheiere. Introducerea are rolul de a continua i intriprezentarea,

de a atrage i menine atenia telespectatorului, de a stabilitonul materialuluii de a pregti momentul urmtor. Important este ca ea sfie cat mai scurt icat mai percutant. Cuprinsul reprezint expunereapropriu-zis, cuprinzanddoar elementele eseniale, fr detalii inutile. Finalulaccentueaz in chip

conclusiv o anumit idee sau aspect privind subiectulabordat.c) Textul post tire (lead-out)Dup difuzarea imaginilor care alctuiesc tirea, crainiculdin studio saureporterul in stand-up poate aduga informaiisuplimentare, de ultimmoment, sau s prezinte posibilele consecine ori evoluii

ulterioare aleevenimentului despre care s-a relatat.V. RELATAREA N PICIOARE (STAND-UP)


23/36

Este acea relatare in care reporterul transmite de pe teren,stand inpicioare i vorbind in faa camerelor de luat vederi.Funciile unei asemenea relatri:

a. Se consider c dac telespectatorul il vede pe reporterla faalocului tirea catig in credibilitate. De aceea, posturile deteleviziune recurg ori de cate ori este posibil la stand-up;b. Cu ajutorul fundalului din spatele reporterului, azgomotelor defond, a tonului folosit de reporter i eventual a felului incare

este imbrcat, se reuete redarea, intr-o anumit msur,aatmosferei locului sau a momentului, creindu-itelespectatoruluiimpresia c este martor la cele intamplate;c. Transmisia (inregistrarea) de la faa locului este ea insiuneveniment, avand o doz de spectaculozitate, ceea ce o

face maiatractiv decat simpla citire din studio a aceluiai text. Sesuplinete in felul acesta absena imaginilor in cazul tirilornevizuale;d. Relatarea stand-up permite consemnarea cu uurin aevoluiilor ce s-au produs dup incheierea filmrilor.Exist dou variante de stand-up:1. relatare exclusiv verbal;

2. relatare verbal insoit (acoperit) parial de imagini.Intervenia direct a reporterului la inceputul relatrii seintalnete mairar, deoarece introducerea sa poate fi preluat de crainiculemisiunii de tiri;Prezena reporterului in cadru, in partea median a tirii,are drept scops uneasc dou unghiuri ale abordrii aceluiai subiect.

Apariia final a reporterului permite completareainformaiei cu noutide ultim


24/36

moment, atunci cand acestea nu sunt lsate pentru lead.Durata apariiilor reporterului este scurt (15-20 secunde),partea sauprile insoite de imagini fiind preponderente.

Relatrile de tip stand in picioare incep sau se termin cuo formulce cuprinde numele jurnalistului, denumirea postului deteleviziune sau aemisiunii i locul de unde transmite. Prin aceast formulse specific ifaptul dac reporterul este angajatul permanent al postului(ex. Raluca Tache,

Antena 3) sau un colabrator extern (ex. Raluca Tache,pentru Antena 3).Incadrarea reporterului se face in plan mijlociu sau maistrans. Plasareain centrul imaginii ii d reporterului un plus de autoritate. Else suprapunepeste subiect i il domin. Sunt operatori care prefer spun in valoare

ambiana printr-un cadraj lateral in stanga sau in dreaptareporterului, ceea ceil face pe jurnalist s devin parte a scenei. Fundalul alestrebuie s fierelevant pentru subiect i s nu cuprind elemente care sdistrag ateniatelespectatorilor.Apariia sau intrarea in cadru a reporterului poate fi fcut

in mai multevariante:1. direct, prin tietur de montaj (cea mai uzual variant);2. prin panoramare - imaginea pornete de pe un elementsemnificativdin locul de unde se transmite i panorameaz,descoperindu-l pereporter. Acesta incepe s vorbeasc fie imediat, fie numai

dupapariia sa in imagine. In ultima variant trebuie evitatmomentul


25/36

neplcut, care trdeaz neprofesionalism, cand spectatorulil vede pereporterul care ateapt s vorbeasc, iar acesta nurealizeaz c a

intrat deja in cadru;3. prin transfocare inapoi (cu menionarea aceloraiobservaii ca lapunctul 2).In general, reporterul st pe loc in timp ce vorbete. Dactotui sedeplaseaz, va fi urmrit de camer, astfel incat mrimeasa s rman

constant in cadru.VI. RECOMANDRI PENTRU REPORTERUL NCEPTOR1. S nu se legene, s nu se rsuceasc, s nu-i mitenervospicioarele, s nu dea din cap ca i cum ar avea un tic. Astanuinseamn c trebuie s rman complet nemicat. Exist oexpresivitate corporal, fireasc i natural, care trebuie

pus invaloare.2. Picioarele s nu stea nici lipite, nici incruciate i nicipreadeprtate.3. Reporterul va privi fix in obiectivul camerei, cutand inacest fels stabileasc legtura cu telespectatorul.

4. Reporterul va ine astfel microfonul incat s nu-iacopere faacu el.5. Dac citete de pe o hartie, aceasta va fi prins de unsuport(clipboard) pentru a fi mai uor de inut in man i pentru anu fimicat de vant.

6. Prima propoziie va fi spus cu vigoare i cldur ca scaptezeinteresul pentru ceea ce urmeaz. Este un fel de


26/36

promovare apropriului material. Cuvintele cheie pot fi accentuate fr adepi limitele firescului7. Reporterul trebuie s-i pstreze suficient energie

pentru final,astfel incat s pstreze aceeai intonaie8. Reporterul se va strdui s-i reprime orice gesturi sauticuricare i-ar trda stri nepotrivite - nervozitate, emotivitate,nerbdare etc.9. Va avea grij ca inainte de a-i incepe relatarea, precumi dup

ce a incheiat-o, s stea cu gura inchis.VII. ELABORAREA TIRII DE TELEVIZIUNESursele de informaiiCa i in presa scris, jurnalitii de televiziune pot obineinformaiileapeland la mai multe surse:1. mass-media2. comunicate de pres primite din partea unor instituii,

organizaii, partide, firme etc.3. activitatea propriilor reporteri (participarea nemijlocit laevenimente, intervievarea persoanelor implicate etc.)4. agenii de pres;5. semnalri primite din partea colaboratorilor sau a unorpersoane particulare;6. grupuride presiuneInformaiile obinute trebuie verificate din mai multe surse

pentru a fievitate inexactitile sau omisiunile semnificative inredactarea tirii.Reporterul trebuie s se fereasc de pseudo-evenimente,de intamplri carenu spun nimic semnificativ pentru telespectatori.In egal msur, unele subiecte vin singure inspre redacie(accidente,

incendii etc) dar pentru cele mai multe este nevoie de oatitudine mai activ,de fler i intuiie pentru a le descoperi.


27/36

Este necesar monitorizarea sistematic a tuturor surselorpoteniale.Cultivarea relaiilor personale faciliteaz obinerea la timp aunor informaii

importante.Sursele de imaginiReporterul va analiza de la inceput ce informaie vizual iiofersubiectul su i ii va stabili strategia in funcie de cele treisituaii posibile:a. subiect concret care poate fi relatat vizual (demonstraii,accidente, reuniuni politice etc);

b. subiect abstract care poate fi ilustrat cu imagini generice(creteri de preuri, consumul de droguri etc);c. subiect abstract, greu de ilustrat (devalorizarea leuluietc)O tire neinsoit de imagini nu este o tire de televiziune.In mod curent se accept tiri fr suport vizual doar atuncicandinformaia este foarte important, iar absena imaginilor

este justificat princauze evidente (prbuirea unui avion intr-o zon greuaccesibil) sau dactirea se refer la o realitate abstract (evoluia comeruluiexterior). Chiar iin asemenea situaii, un post de televiziune care serespect va cuta soluiipentru a ilustra cu ajutorul unor hri sau desene textul

citit.Posturile de televiziune folosesc imagini:1. realizate de propriii lor operatori;2. existente in arhivele studiourilor;3. oferite de diferite instituii, organizaii, firme, ambasadeetc.;4. realizate de persoane particulare, aflate intampltoracolo unde s-a

produs un eveniment neateptat;5. imagini de la agenii de pres.Mai pot fi utilizate diferite reprezentri grafice realizate pe


28/36

calculator incadrul postului de televiziune sau de la companiispecializate.Inelegerea subiectului

Reporterul trebuie s ineleag subiectul despre carevorbete, scunoasc posibilele sale implicaii, cadrul legal, eventualelesituaii similare.Cu toate acestea, nu de puine ori pot fi auzite comentariipline degeneraliti, afirmaii confuze, care trdeaz lipsa decompeten in abordarea

subiectului.Unghiul de abordareDatorit duratei scurte, de uni-dou minute, nu pot ficonsemnate toateaspectele i implicaiile unui subiect. Din aceast cauz,reporterul trebuie saleag o singur faet a evenimentului, cea pe care oconsider mai

important. Prin urmare, reporterul va alege o singurperspectiv, un singurunghi.In situaii bine motivate, reclamate de un evenimentcomplex, tireapoate avea i dou unghiuri. In asemenea cazuri, ele vor fitratate distinct,materialul fiind alctuit din 2 pri. Se va trece de la primul

unghi la al doilea,fr a se reveni la primul. O soluie mai preferabil constin realizarea dinunghiuri diferite a dou sau mai multe materiale despreacelai subiect.Finalul tiriiCercetrile aplicate domeniului relev faptul c tirile seuit foarte

repede. De aceea, este potrivit ca incheierea sreaminteasc intr-o alt formideea principal a tirii, fr a se crea ins impresia de


29/36

repetiie. Finalultrebuie s dea rotunjime materialului, intrind ultimaimpresie. Pentru aceastase va alege o imagine puternic.

Coloana sonor a tiriiComentariul trebuie s aib ca fundal sonor sunetuloriginal, inregistratin momentul filmrii, pentru a reda atmosfera locului. Laanumite subiecte,indeosebi cele despre fapt divers sau de divertisment,zgomotul de ambianpoate fi inlocuit cu o pies muzical adecvat.

Contextul tiriiPrin contextul unei tiri se ineleg:1. toate acele situaii care au legtur cu subiectul tirii,influenandu-i semnificaia;2. celelalte evenimente situate temporal in preajma tirii icare,chiar dac nu au o legtur cu subiectul ei, prin coincidenpot

crea impresia fals c ar exista una.VIII.REALIZAREA TIRII DE TELEVIZIUNEEchipaIn presa scris, de obicei ziaristul ii pregtete i iiredacteaz singurarticolul, chiar dac uneori utilizeaz documentaii realizatede alii. Inteleviziune, chiar i o tire banal este rezultatul activitii

mai multorpersoane cu specializri diferite. Din aceast cauz, tanruljurnalist trebuies lucreze cu i intr-o echip pe care de regul o conduce.Pentru aceasta estenevoie s-i prezinte de fiecare dat in mod clar, explicit,inteniile sale, sarate c tie ce vrea, c este documentat i stpanete

subiectul. Esteimportant s fie receptiv la sugestii. In planul relaiilorumane trebuie s se


30/36

strduiasc s imprime o atmosfer de colaborare, chiardac nu agreeaz saunu este agreat de toat lumea.Pregtirea

Evenimentele anunate sau previzibile ii permit jurnalistuluis sedocumenteze asupra temei. Cele care se produc peneateptate nu-i las rgazpentru o pregtire minuioas. Pentru a depi unasemenea impas, reporterulde televiziune are obligaia de a monitoriza zilnicevenimentele curente.

Reprezint o obligaie profesional lectura presei,ascultarea buletinelor detiri la radio, urmrirea televiziunilor concurente etc. Unreporter care serespect trebuie s cunoasc personalitile i persoanelepublice din zona incare ii desfoar activitatea i pe cat posibil s fiecunoscut de ctre acestea.

ParticipareaSpre deosebire de jurnalistul din presa scris, care poateredacta o tirechiar dac nu a luat parte la evenimentul consemnat,bazandu-se pe relatriulterioare, reporterul de televiziune trebuie s fie prezent lafaa locului i sasiste direct. O tire fr imagini semnificative nu va avea

succes la nici unpost de televiziune.Inainte de plecarea echipei la filmare, reporterul areindatorirea sverifice informaiile in legtur cu locul, ora i durataestimat aevenimentului, s cunoasc eventualele condiii specifice(este nevoie de

acreditare? este nevoie de lumin artificial?), s apreciezecorect timpulnecesar deplasrii, luand in calcul i eventualele situaii


31/36

neprevzute dintrafic. Succesul unei filmri depinde esenial de rigoareaplanificrii.Acoperirea unui eveniment

In funcie de importana i amploarea evenimentului, dar ide bugetulpostului, echipa de televiziune care se deplaseaz pe terenpoate avea ocomponen diferit. In general se recurge la una dintreurmtoarele variante:1. echipa standard un reporter i un operator - la care seadaug

de la caz la caz un sunetist, un electrician i un ofer;2. varianta ampl mai muli reporteri i mai mulioperatori - plusali tehnicieni;3. varianta minim doar un operator-reporter.Colaborarea cu operatorulReporterul trebuie s-l informeze pe operator asuprasubiectului i a

condiiilor tehnice de filmare. El trebuie s-i precizeze:1. durata pe care o va avea materialul finit;2. ce elemente sau aspecte dorete s fie filmate i in cemod;3. cum intenioneaz s-i structureze materialul,precizand, cand esteposibil, prima i ultima imagine.Este bine ca reporterul s se sftuiasc impreun cu

operatorul asupramodului de realizare a materialului i s fie receptiv laeventualele salesugestii, mai ales dac acesta are mai mult experien.Reporterul va aveagrij s se filmeze suficient material. Pentru subiecteleobinuite, raportuloptim este de 1 la 3. Trebuie pornit de la urmtorul calcul

orientativ: pentruun material finit de dou minute, ceea ce inseamn 20-30de cadre, se vor


32/36

filma cinci-ase minute (50-60 de cadre), cu mrimi diferiteale cadrelor(generale, medii i apropiate) i coninut variat. Se va evitaastfel situaia in

care materialul vizual nu ajunge, precum i pierderea unuitimp preios lamontaj, atunci cand s-a filmat prea mult.La locul filmrii se vor inregistra i cateva planuri delegtur care vorfi extrem de utile la montaj.Micrile de aparat (boala inceptorului!) trebuie s fiepuine, scurte i

motivate. Dac vor fi prea multe panoramri sautransfocri vom crea greutila montaj.Crearea sau influenarea evenimentelorActivitatea jurnalitilor de televiziune nu are doar rolul de areflectarealitatea, ci intr-o anumit msur de a o influena. Unfapt oarecare, dac

este filmat i difuzat la televiziune, devine un eveniment ieste perceputdrept important datorit mediatizrii. Aa aparpseudoevenimetele.In anumite imprejurri, indeosebi conflictuale, se produceuneori oinfluenare direct. Prezena unui cameraman poatedetermina un

comportament diferit in comparaie cu situaia in care ei nuar filma acolo.Relatrile despre evenimente in curs pot s le influenezein chipsemnificativ, dup cum anumite tiri pot genera situaii noi.(declaraiiprivind cursul euro/leu .a.)Structura tehnic a tirii de televiziune

Pentru emisiunile transmise in direct materialele care sevor difuza sepregtesc intr-una din urmtoarele variante, in funcie de


33/36

dotarea tehnic apostului:1. pe cate o caset separat;2. pe aceeai caset cu alte materiale ale emisiunii,

separate de scurteporiuni de negru (1-3 secunde);3. pe hard-diskul unui computer.In cazurile 1 i 2 materialul are dou coperte, adic douimagini frsunet, de aproximativ 3 secunde fiecare, care nu vor fivzute in emisie. Rolullor este de a permite comutarea, adic trecerea de la

imaginea crainicului dinstudio la imaginea dat de video-player i invers. Aceastava permite catrecerea s se efectueze in siguran, fr a se tia dininceputul sau sfaritulcomentariului.Post-procesarea tiriiPoate urma una din cele dou variante:

1. reporterul este cel care redacteaz i citetecomentariul, iarimpreun cu editorul de imagine monteaz materialul brut;2. reporterul doar transmite in redacie materialul brut,urmand caredactarea comentariului i montajul imaginii s fierealizate dealtcineva (de un editor).

Indiferent de formula in care se lucreaz, reporterul trebuies seobinuiasc s-i redacteze comentariul repede, in pofidacondiiilornefavorabile specifice produciei de tiri (zgomot, presiuneatimpului,oboseal etc).Procedee de montaj

Alegerea unei anumite succesiuni a operaiilor de montajinflueneazforma final a relaiei imagine comentariu.


34/36

1. Mai nti comentariul o modalitate impus deteleviziune dinnecesitatea de a realiza cat mai repede materiale scurte,gen tiri. Realizatorul

vizioneaz ce s-a filmat, apoi redacteaz i inregistreaztextul, urmand capeste comentariu s se monteze imaginile.Avantaje:- este un procedeu uor i rapid;- permite o sincronizare exact a imaginilor cu anumitepri aletextului, chiar la nivelul cuvintelor, evitandu-se cu uurin

alturrilenepotrivite.Dezavantaje:- procedeul este utilizabil doar in cadrul materialelor scurte;- nu este adecvat materialelor mai lungi, deoareceparalelismul celordou discursuri (vizual i verbal) devine suprtor. Ingeneral, prin acest

procedeu se obin construcii vizuale fr pretenii, in caretextul are rolulprincipal, iar imaginea o funcie secundar.2. Mai nti imaginea este varianta tradiional demontaj incinematografie. Se finalizeaz imaginea, se msoarlungimea secvenelor idup aceea, in conformitate cu acestea, se scrie i se

inregistreazcomentariul.Avantaje:- se pot obine materiale de televiziune complexe,construite conformlogicii interne a imaginilor.Dezavantaje:- este un procedeu laborios i, din aceast cauz, mai lent;

- sincronizarea exact a comentariului cu imaginile sedovedete maidificil.


35/36

3. Variante intermediare combin in diferite proporiiavantajele idezavantajele primelor dou procedeea. se pornete de la imaginile filmate i, printr-o minuioas

elaborare,se stabilete in prealabil forma final a montajului iconinutulcomentariului, astfel incat operaiile efective rman doarsimple manevretehnice. Este o modalitate dificil, care presupune oanumit experien, iarrezultatele nu sunt lipsite uneori de surprize neplcute.

b. se stabilete iniial structura general a imaginii i acomentariului,urmand ca la montajul efectiv, prin operaii de ajustarereciproc, s se obinforma final.Important: In fiecare studio exist un anumit circuit almaterialelor.Dup terminarea montajului redactorul va preda caseta,

precum iurmtoarele informaii: durata exact a tirii (la secund!),locul materialuluipe caset (de unde, pan unde), numele i funciapersoanelor intervievate,propunerea pentru lead, precum i orice alt text care artrebui s fie introdusin timpul emisiei (locul unde s-a filmat), toate scrise cite i

fr prescurtri.

BIBLIOGRAFIE1. Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, vol. I,ediia a II-a,revzut, Editura Polirom, Iai, 20052. Coman, Mihai (coord.), Manual de jurnalism, vol. II,ediia a II-a,

revzut, Editura Polirom, Iai, 20013. Zeca Buzura, Daniela, Jurnalismul de televiziune,Editura Polirom,


36/36

Iai, 20054. Blescu, Mdlina, Manual de producie deteleviziune, EdituraPolirom, Iai, 2003

5. Charaudeau, Patrick; Ghiglione, Rodolphe, Talk show-ul.Desprelibertatea cuvntului ca mit, Editura Polirom, Iai, 20056. Bignell, Jonathan, Orlebar, Jeremy, Manual practic deteleviziune,Editura Polirom, Iai, 20097. Bucheru, Ion, Fenomenul Televiziune, Editura FundaieiRomania de

maine, Bucureti, 20048. Lazr, Mirela, Noua televiziune i jurnalismul despectacol, EdituraPolirom, Iai, 2008

stirea curs tv

Documents