PLAN SECTORIAL ADER 2020CONTRACTOR: STATIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI VINIFICATIE MURFATLAR

Obiectivul general: ADESCContract: 3.3.8./2015Anul inceperii: 16.10.2015 Anul finalizarii: 31.10.2018Denumirea proiectului: „Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuia”Faza: 7: „: „Demonstrarea tehnologiilor optime de cultivare a viței de vie in sistem ecologic adaptate fiecarui areal viticol studiat, a schemelor de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor”. Termen: 31.10.2018

Persoana de contact (Directorul de proiect):

Dr. biolog AURORA RANCA

”Identificarea unor soluţii practice, integrate și fezabile, menite să creascăinteresul si increderea fermierilor romani in introducerea sistemuluiecologic de cultivare a vitei-de-vie in centre viticole consacrate”

Recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic.

OBIECTIVUL PROIECTULUI

REZULTATE PRECONIZATE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI

CO:SCDVV

MURFATLAR

P1:ICDVV VALEA CALUGAREASCA

P2:SCDVV BLAJP4:SCDVV IASI

P3:SCDVV BUJORU

OBIECTIVUL FAZEI VII

Incurajarea fermierilor in adoptarea sistemului ecologic de cultivare a vite-de-vie.

.

Activitatea 7.1. / CO, P1, P2, P3, P4-

„Actiuni de demonstrare a verigilor tehnologice optime de cultivare a viței-de-vie in sistem ecologic adaptate fiecarui areal viticol studiat, a schemelor de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor”

Activitatea 7.2. / CO, P1, P2, P3, P4

„Promovarea și implementarea rezultatelor finale ale proiectului către fermierii din zonele de influenta ”

Podgoria MurfatlarEvolutia principalilor factori climatici in perioada studiata

Alternanța între perioadele cu temperaturi negative și cele cu valori pozitive s-au succedat cu o periodicitate de 5 –7 zile iar minimele absolute înregistrate au fost sub pragul de îngheț al mugurilor la vița de vie, cu valori de -15˚С în lunile ianuarie 2016 (1.01.2016) și 2017 (9.01.2017), și -12,8˚С pe 3 martie 2018

Analizând valorile elementelor climatice înregistrate și determinate la punctul meteo alS.C.D.V.V. MURFATLAR, utilizând stația meteorologică performantă Weather Master 2000, putemaprecia că iernile 2015-2016 și 2017-2018 au fost mai calde comparativ cu media multianuală(Normala) (Fig. 1) iar iarna anului viticol 2016-2017 mai rece în lunile decembrie (temperaturamedie lunară 1,7 ˚С față de 2,3˚С) și ianuarie (temperatura medie lunară -2,4 ˚С față de 0,5˚С) caurmare a scăderilor bruște de temperatură datorate pătrunderii unei mase de aer rece din nord.

În perioada de vegetație evoluția temperaturii medii lunare, în cei trei ani studiați, a fostaproape identică și peste valoarea normală, valorile medii lunare cele mai ridicateînregistându-se în anul 2016, iar lunile de toamnă cu valori medii lunare cele mai ridicate s-auînregistrat în anul 2017, (Tabelul1).

Sumele gradelor de temperatură globală (∑˚С globală) au fost mai mari decât valorile normale mai puțin în lunile decembrie 2016 și ianuarie 2017 când aceasta a fost mult mai scăzută (de la 4,1˚С valoarea normală pentru aceasta lună, la -74˚С)

Luna

∑˚t globală (˚С) ∑˚t activă (˚С) ∑˚t utilă (˚С)

Normala2015-2016

2016-2017 2017-2018

Normala 2015-

20162016-2017

2015-2016

Normala 2015-2016

2016-2017

2017-2018

XI 228,1 346,9331,8

311,8134,9 259,1 124,6 206,7 34,9 69,1 34,6 36,7

XII 255,1 137,254,7

215,524,2 32,4 0,0 77,0 3,4 2,4 0,0 17,0

I 4,1 56,9-74,5

105,52,6 34,3 0,0 10,0 0,0 4,3 0,0

0,0

II 62,6 256,7110,0

95,814,7 117,8 39,7 36,0 2,7 27,8 9,7

6,0

III 125,6 295,3314,1

147,441,3 141,4 180,4 10,8 9,3 31,4 29,8

0,8

IV 369,7 487,6353,2

394,2219,8 487,4 282,8 365,6 53,8 187,4 61,5

95,0

V 513,7 607,0598,5

559,4 513,7607,0 598,5 559,4 203,7 297,0 288,5

249,3

VI 620,1 804,0769,6

719,1 620,1804,0 769,6 719,1 328,1 504,0 469,6

419,2

VII 726,3 874,9839,4

833,4 726,3874,9 839,4 833,4 416,3 564,9 529,4

528,1

VIII 671,0 833,4839,5

836,8 671,0833,4 839,5 836,8 361,0 523,4 529,5

526,8

IX 521,2 658,7690,7

650,8 521,2658,7 690,7 650,8 252,7 358,7 390,7

350,8X 373,1 399,2 476,8 373,1 365,7 461,7 81,4 105,7 171,7

∑/an 4470,6 5757,8 5303,8 4470,6

5216,1 4826,9 1747,3 2676,1 2515,0

Sumele gradelor de temperatură activă și utilă în perioada de vegetație au fost cumult peste valoarea normală (cele mai mari valori s-au însumat în intervalul aprilie- iulie2016 iar sumele temperaturilor peste 10˚С în perioada de repaus au fost cu mult subvaloarea normală în decembrie 2016 și ianuarie 2017.

Pe parcursul perioadelor de vegetație în acești ani precipitațiile însumate au avutvalori superioare mediei multianuale (275,6 mm – valoarea normală) : 283,6 mm în 2016,333,2 mm în 2017 și 366,1 mm în 2018. Repartiția neuniformă a precipitațiilor în aceastăperioadă s-a concretizat într-un deficit hidric în luna aprilie 2016 și 2018, iunie, iulieaugust și septembrie 2016, septembrie 2018

Umiditatea relativă a aerului a avut valori peste mediile multianuale în toți aniistudiați, însă cele mai mari valori s-au înregistrat în anul 2018 (media anuală 88%) și s-adatorat regimului pluviometric excedentar .

Insolația, apreciată prin însumarea numărului de ore de strălucire a soarelui, aînsumat valori foarte apropiate de media multianuală (2176,5 ore) în anii viticoli 2015-2016 (2095,9 ore) și 2016-2017 (2142,2 ore), și sub media multianuală în anul 2017-2018(1872,0 ore) datorită numărului mare de zile înnorate însumate în acest interval.

În perioada de studiu la variantele stabilite s-au prelevat probe de sol din 20 în 20 de cmpână la adâncimea de 100 cm și s-a calculat, cu ajutorul indicilor hidrofizici, umiditatea accesibilăexistentă în sol la un moment dat (Uacc), exprimată în mm, rezerva momentană și deficitul hidric(mc/ha) din sol (Fig.4) si s-a constatat urm[toarele :

- varianta ogor negru, prin stratul superficial bine afânat înmagazinează un volum mai marede apă accesibilă plantelor din contul precipitaţiilor sezonului rece și a ploilor din perioada caldă;- varianta mulcire totală, creată prin acoperirea solului cu un strat de 10 cm din paie, amenínut umiditatea si a micşorat evaporarea neproductivă a apei din sol;- varianta înierbarea temporară cu Camelină, a creat un strat protector împotrivatemperaturilor foarte ridicate de la nivelul solului, prevenind degradarea solului prin eroziunesolară și a ușurat penetrarea apei în sol.

Descrierea fenofazelor parcurse de soiurile din cele două loturi demonstrative

În mod general, în arealul viticol Murfatlar, dezmuguritul se declanșează în cea de-a doua jumătate a lunii aprilie. În anul 2016 ca urmare a bilanțului termic activ excesiv și a secetei pedologice și atmosferice înregistrate, în prima decadă a lunii aprilie s-a declanșat dezmuguritul, mai devreme cu o săptămână. În ceilanți ani declanșarea acestui fenomen a avut un parcurs specific arealului. Înfloritul s-a derulatat în ultima decadă a lunii mai și prima decadă a lunii iunie cu o intensitate foarte mare pe fondul unor condiții heliotermice excesive tot mai intense pentru această perioadă.

Soiul Anul

Dezmugurit Inflorit Pârgă Maturitatea deplină

Data recoltăriiData T utila

°CData T utila

°CData T utila

°CData T utila

°CFeteas

ca neagra

2016 8.04 137,5 3.06 213,7 8.08 1137 21.09 681,2 24.092017 21.04 73,8 7.06 486,8 14.08 1201 20.09 560,7 20.092018 23.04 59,0 27.05 257,2 6.08 681.2 22.09 729,0 24.09

Columna

2016 11.04 135,3 4.06 242,4 9.08 1144,4

20.09 669,3 22.09

2017 27.04 83,9 10.06 539,0 16.08 1172,2

12.09 406,9 26.09

2018 24.04 96,3 30.05 287,6 8.08 669,3 26.09 724,6 26.09

În anii de studiu, seceta pedologică și atmosferică instalată la sârșitul lunii iulie și începutul lunii august, asociate cu temperaturi excesiv de ridicate (depășind frecvent 30°C), soiurile Fetească neagră și Columna și-au manifestat tendința de a intra foarte timpuriu în pârgă (prima jumătate a lunii august)

Temperaturile escesiv de ridicate împreună cu deficitul hidric și-au adus aportul la un bilanț termic util mai mare decât valoarea normală, influențând benefic calitatea recoltei, prin acumularea și concentrarea de zaharuri în struguri.

Acumularea zaharurilor în struguri din perioada de maturare, a fost diferită în funcţie de soi. Cele mai mari acumulări de zaharuri s-au înregistrat în anul 2016 la soiul Columna și în 2017 la soiul Fetească neagră.

La soiul Columna varianta ecologică a avut valori foarte apropiate de varianta cultivată în sistem convențional față de soiul Fetească neagră, unde concentrația zaharurilor la varianta ecologică a fost sub valorile determinate la varianta convențional în anii 2016 și 2017 (Fig. 10), iar în anul 2018 varianta ecologic a înregistrat valori ușor mai ridicate față de cea convențională, (218,2g/l la varianta ecologică față de 2011,8 g/l la varianta convențional).

Aciditatea totală determinată a avut valori mai mari în toate cazurile la varianta ecologică

Din punct de vedere cantitativ, cele mai mari producții s-au înregistrat în anul 2017 la ambele soiuri, iar din punct de vedere calitativ la ambele sisteme de cultură, Columna a realizat cele mai mari concentratii în zaharuri în anul 2016 (187,5 g/l VE și 188,8 gl VC), iar Feteasca neagră în anul 2017 ( 221,2 g/l VE și 226,4 g/l VC)

Influenţa factorilor tehnologici experimentaţi asupra calităţii producţiei de struguri 2016 - 2018

Soiul Anul

Productia

(Kg/But.)Greutatea medie a unui

strugure(g)

zaharuri(g/l)

Aciditate totala(g/l H2SO4 )

Greutatea a 100 boabe(g)

ogor negru

mulcire

totala cu paie

Camelina

ogor negru

mulcire

totala cu paie

Camelina

ogor negru

mulcire

totala cu paie

Camelina

ogor negru

mulcire

totala cu paie

Camelina

ogor negru

mulcire

totala cu paie

Camelina

Columna

2016

1,770 1,890 1,710 236 252 228 187,5 176,6 188,8 5,8 4,6 4,6 226 218 208

2017

2,3 2,6 1,9 122 124,3 118,6 177,8 172,0 179,0 4,1 4,4 4,3 203,5 207,9 191,0

2018

1,64 1,78 1,52 212 218 183 179,9 176,6 180,9 5,6 5,7 4,3 249 249 239

Feteasca

neagra

2016

2,153 2,271 2,054 338 251 227 216,1 209,7 188,5 3,7 4,1 4,3 155 159 133

2017

3,2 2,8 2,3 298 296 291 221,4 200,2 199,1 3,9 4,3 3,6 149,7 162 130,1

2018

2,2 2,3 2,0 212 213 201 218,2 214,0 200,2 4,8 4,7 4,7 215 219 203

Evoluţia principalilor agenţi patogeni în loturile demonstrative

Descrierea stării fitasanitare a celor două loturi demonstrative.

Gradul cel mai mare de atac în ceea ce privește mana și putregaiul cenușiu s-a manifestat în anul 2018, iar cel mai mare grad de atac al fainarii s-a manifestat în anul 2016 la ambele soiuri indiferent de sistemul de combatere.În ceea ce privește principalul dăunător al viței de vie, atacul de Lobesia botrana, la ambelor soiuri studiate: Columna şi Fetească neagră a fost redus, nu a depășit 100 de indivizi / capcană / săptămână. În cazul variantei de combatere ecologică densitatea a fost mai mare la soiul Fetească neagră față de soiul Columna . În anul 2018, față de ceilalți ani se poate observa (Tabelul 9) că numărul de indivizi / capcană / săptămână a fost mai ridicat.

Pogdoria Soiul Anul Gradul de atac %Mana Fainarea Putregai

cenusiu Putregai negru

VE VC VE VC VE VC VE VCS.C.D.V.V.Murfatlar

Columna 2016 1,5 0,9 2,3 2,1 - - - -

2017 2,4 1,8 1,9 1,2 1,8 0,7 - -

2018 2,5 2,1 1,2 0,8 1,9 1,2 - -

Fetească neagră

2016 1,8 1,4 2,8 2,0 1,4 0,9 -2017 2,6 2,1 2,3 1,6 1,1 0,5 - -2018 2,4 1,8 1,6 0,9 2,3 1,8 - -

Faza fenologica a vitei de vie

Boala, dauna-torul sau buruiana de combatut

Produsul sau amestecul folosit (substanta activa)

Doza utilizată

(set, kg sau l/ha)

Observații

Dezmugurit Molia strugurilor Capcane feromonale atraBot 3 Instalare capcaneLastar 15-20 cm

BBCH 15Mana (Plasmopara viticola) Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%) 1,5 Tratamentele se fac la

avertizare in functie de existenta atacurilor

Fainare (Uncinula necator) Kumulus (Sulf 80%) 3,0

Înainte de inflorit BBCH 55-57

Molia strugurilor G1 Laser 240SC (spinosad 240g/l) 0,2 Tratament de sigurantaMana (Plasmopara viticola) Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%) 1,5

Fainare (Uncinula necator) si Putregaiul cenusiu (Botrytis

cinerea)

Mimox (extract coaja arborelui Mimosa 80%)

3

Biostimulator foliar Altosan (Biostimulator pe baza de chitosan- din cochilii de crustacee

marine)

2,5

Sfarsit de inflorit BBCH 65-59

Mana (Plasmopara viticola) Funguran OH 300 SC (hidroxid de cupru cu 50% cupru metallic)

2 Tratamentele se fac la avertizare in functie de existenta atacurilorFainare (Uncinula necator) Microthiol Special (sulf 80%) 3

Putregai cenusiu (Botrytis cinerea)

Zytron (extract de semințe de citrice 20%)

3

Cresterea boabelor BBCH 71-75

Molia strugurilor G2, schimbare capcane

Capcane feromonale atraBot 3 Tratamentele se fac la avertizare in functie de existenta atacurilor

Laser 240SC (spinosad 240g/l) 0,2Mana (Plasmopara viticola) Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%) 1,5Fainare (Uncinula necator) Cosavet (Sulf 80%) 3

SCHEMĂ DE TRATAMENTE PLANTAȚIE CULTIVATĂ ÎN SISTEM ECOLOGICSuprafața. 1,0 ha (4000 butuci la hectar)Total cupru 5,781 kg/ha.

Compactarea ciorchinilor BBCH 77-79

Mana (Plasmopara viticola) Copfort (cupru complexat cu acid gluconic)

2-3 Tratamentele se fac la avertizare in functie de existenta atacurilorFainare (Uncinula necator) Microthiol Special (sulf 80%) 3

Putregai cenusiu (Botrytis cinerea)

Zytron (extract de semințe de citrice 20%)

3

Fertilizator foliar Super Fifty (solutie superconcentrata derivata din alge marine Ascophyllum

nodisum si hidroxid de potasiu)

1

La intrarea in parga BBCH 81-83

Molia strugurilor G3, schimbare capcane

Laser 240SC (spinosad 240g/l) 0,2 Desfurnzire partiala in zona strugurilor Tratamentele se fac la avertizare in functie de existenta atacurilor

Mana (Plasmopara viticola) Funguran OH 300 SC (hidroxid de cupru cu 50% cupru metallic)

2

Fainare (Uncinula necator) Microthiol Special(sulf 80%)

5

Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Mimox (extract coaja arborelui Mimosa 80%)

3

La pargaBBCH 85-89

Mana (Plasmopara viticola) Funguran OH 300 SC (hidroxid de cupru cu 50% cupru metallic)

2 Tratamentele se fac la avertizare in functie de existenta atacurilorFainare (Uncinula necator)

BotrytisMimox (extract coaja arborelui Mimosa

80%)3

Modalitati eficiente de control al buruienilor

Buruienile reprezintă un important competitor al rezervei de apă din sol şi al nutrienţilor.Ele au însă şi efecte pozitive: cresc biodiversitatea şi protejează suprafeţele împotrivaeroziunii la viile situate pe terenuri în pantă. Avand in vedere ca nu toate sunt eficacepentru controlul buruienilor s-a utilizat o combinatie de tehnici:1.Controlul mecanic – cu prasitoarea, pe interval şi cu sapa între plante, pe rând – s-a realizat înainte de înfloritul buruienilor; (la varianta „ogor negru”) , aceasta metoda a scazut numarul semintelor in sol si implicit si gradul de infestare cu buruieni a plantatiei de vita de vie cultivata in sistem ecologic iar in plantatiile cultivate in sistem conventional s-a efectuat erbicidatul pe rand;2. Mulcirea totala cu paie – care a împiedicat fotosinteza buruienilor si implicit crestereasi dezvoltarea acestora;3.Inierbarea temporara cu Camelina Sativa intre randurile de vita de vie, planta care aavut o acoperire mare a solului si un ritm de crestere rapid care a limitat aparitia sidezvoltarea buruienilor.Tinând cont de faptul că, buruienile au si efect pozitiv deoarece cresc biodiversitatea sireduc riscul eroziunii solului, ca metoda prietenoasa si eficace de monitorizare si reducere agradului de infestare cu buruieni, dintre variantele de intretinere a solului in sistemulecologic, este inierbarea temporara cu Camelina Sativa.

Analize senzoriale ale vinurilor obtinute din loturile demonstrative.Vinurile obtinute pe variante experimentale au fost analizate fizico-chimic si organoleptic. Vinurile obtinute in varianta ogor negru au fost mai bune calitativ

Alcool

(% vol)

Zahar reducator (g/l)

Acidit.totala (g/l

ac tartri

c)

Acidit.

volatila (g/l

ac aceti

c)ET

(g/l)EN

(g/l)

SO2 liber (mg/l

SO2 Total (mg/l

Densitate

g/cm3PAT

(%vol)

Columna

ogor negru 10.4 1.6 6.46 0.52 20.0 18.4 36.5 98.5 0.9922 10.46mulcire cu paie 10.0 1.8 6.82 0.56 20.4 18.6 33.4 94.2 0.9933 10.12camelina 10.2 1.4 6.23 0.53 20.9 19.5 39.1 87.9 0.9923 10.28

Feteasca

neagra

ogor negru 12.7 2.2 5.78 0.6 26.4 24.2 24.8 77.2 0.9921 12.82mulcire cu paie 11.6 2.5 5.56 0.63 27.6 25.1 25.6 74.2 0.9931 11.76camelina 10.2 2.1 5.63 0.66 27.0 24.9 24.2 72.3 0.9943 10.32

Evolutia compusilor fenolici la soiul Feteasca neagra

Podgoria Dealu Mare Din punct de vedere ecoclimatic perioada studiată s-a caracterizat printr-un regim

heliotermic moderat, pe fondul unor resurse hidrice bogate, îndeosebi în lunile aprilie şi mai, când au fost depăşite mediile multianuale.

În privinţa influenţei factorilor tehnologici experimentaţi asupra calităţii producţiei de struguri, exprimată prin conţinutul în zahăr şi aciditatea mustului se constată că utilizarea sistemului de combatere conventional a asigurat cele mai mari concentraţii de zaharuri în struguri (tabelul 1).

Evolutia principalilor factori climatici

Soiul

Productia

kg/but.

Greutatea medie a unui

strugureg

Zaharurig/l

Aciditate totala

g/l acid tartric

Greutatea a 100 boabe

g

VE VC VE VC VE VC VE VCVE VC

Feteasca neagra

3,40 3,90 95,91 99,81 210 215 6,8 6,8 154 168Cabernet Sauvignon

3,08 3,24 87,15 95,1 206 218 5,1 5,0 134 142

Calitatea recoltei de struguri obţinută în anii 2016-201

Greutatea medie a unui strugure a fost variabilă, cu oscilatii cuprinse între 99,81 g (sistem de combatere conventional) şi 95,91 g (sistem de combatere ecologic) la soiul Feteasca neagra, iar la soiul Cabernet Sauvignon cu limite cuprinse între 95,10 g (sistem de combatere conventional) şi 87,15 g (sistem de combatere ecologic).

Calitatea strugurilor

Potenţialul de acumulare a zaharurilor în must, o caracteristică de soi, influenţată de factorii climatici din perioada de maturare a strugurilor, a fost variabil, cu valori cuprinse între 215 g/l (sistem de combatere conventional) şi 210 g/l (sistem de combatere ecologic) la soiul Feteasca neagra, iar la soiul Cabernet Sauvignon cu limite cuprinse între 218 g/l (sistem de combatere conventional) şi 206 g/l (sistem de combatere ecologic).

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

G. m

ed

ie s

tru

g -e

colo

gic

87

89

91

93

95

97

99

101

G. m

ed

ie s

tru

g -c

on

vent

iona

l

4,5

5

5,5

6

6,5

7

Aci

dit

ate

tota

la a

mu

stul

ui -

eco

logi

c

4,5

5

5,5

6

6,5

7

Aci

dit

ate

a to

tala

a m

ust

ulu

i -co

nve

nti

onal

Din punct de vedere al calitaţii producţiei de struguri (conţinut în zaharuri şi aciditatea totală), scorul (punctajul) obţinut pentru fiecare relaţie este reprezentat grafic

FN-ogor negru

FN-mulcire totală

FN-mulcirea parţială

FN-Inierbare permanenta

CS-ogor negru

CS-mulcire totală

CS-mulcirea parţială

CS-Inierbare permanenta

-1,5

-1

-0,5

0

0,5

1

1,5

2

-4 -3 -2 -1 0 1 2 3

F2 (17

.09

%)

F1 (81.72 %)

Sistemul de întreţinere a solului prin mulciretotala cu resturi vegetale la soiul Fetească neagră aindus producţii de 3,91 kg/butuc (sistem decombatere ecologic) si 4,22 kg/butuc (sistem decombatere conventional), ogorul negru 3,79 kg/butuc(sistem de combatere ecologic) si 3,94 kg/butuc(sistem de combatere conventional), în timp ceproducţia cea mai mică a fost obţinută în cazulîntreţinerii solului prin înierbare permanentă 3,62kg/butuc (sistem de combatere ecologic) si 3,77kg/butuc (sistem de combatere conventional).

În cazul soiului Cabernet sauvignon, producţiilecele mai mici au fost obţinute în cazul întreţineriisolului prin înierbare permanentă şi anume 3,08kg/butuc (sistem de combatere ecologic) şi 3,23kg/butuc (sistem de combatere convenţional).

În privinţa sistemului de întreţinere asolului cele mai ridicate conţinuturi de zaharuri înstruguri au fost obţinute în cazul întreţinerii soluluiprin ogor negru 211 g/l (sistem de combatereecologic) si 214 g/l (sistem de combatereconventional).

Datele referitoare la producţia de struguri şi calitatea acesteia au fost analizate prin Analiza în compuşi principali. Statistica descriptivă furnizează pentru fiecare variabilă: media (mean), minima, maxima şi abaterea standard (Std Dev.).

Tabelul 2 - Statistica descriptivă

Variabile Media Minima MaximaStd Dev.

Prod. de strug.-ecol 3,399 2,790 3,975 0,471Prod. de strug.-conv. 3,630 3,085 4,395 0,517Greut. medie strug.-ecol. 92,481 87,515 96,850 3,196Greut. medie strug.-conv. 94,196 87,668 100,340 3,663Greut. 100 boabe-ecol. 148,756 137,750 157,750 7,819

Greut. 100 boabe-conv.152,54

7 139,350 164,750 9,504

Matricea de corelaţieprezentată în tabelul 3, descriecorelaţia dintre variabileleanalizate.

Variabile Prod. de

strug.

ecol.

Prod. de

strug.

conv.

Greut. medie strug. ecol

Greut. medie strug. conv.

Greut. 100

boabe-ecol.

Greut. 100 boab

e-conv.

Prod. de strug.-ecol. 1 0,984 0,850 0,746 0,935 0,961Prod. de strug.-conv.

0,984 1 0,797 0,738 0,882 0,966

Greut. medie strug.-ecol.

0,850 0,797 1 0,852 0,951 0,751

Greut. medie strug.-conv.

0,746 0,738 0,852 1 0,785 0,707

Greut. 100 boabe-ecol.

0,935 0,882 0,951 0,785 1 0,888

Greut. 100 boabe-conv

0,961 0,966 0,751 0,707 0,888 1

Schema de combatere ecologica a bolilor si daunatorilor

Nr. trat. Faza fenologica a vitei de vie

Boala, daunatorul sau buruiana de combatut

Produsul sau amestecul folosit (substanta activa)

Doza utilizata (kg sau l/ha)

Observatii

1Trei frunze etalate (BBCH13) –09.05.2014

Fainare (Uncinula necator)

Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)

3 kg/ha

2Sase frunze etalate (BBCH 16)-21.05.2014

Mana (Plasmopara viticola)

Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)

1,5kg/ha

Fainare (Uncinula necator)

Kumulus (Sulf 80%)

3kg/ha

Molia strugurilor

Capcane feromonale

atraBOT

2 buc/ha

Instalare capcane

3Inainte de inflorit (BBCH 55)-04.06.2014

Mana (Plasmopara viticola)

Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)

1,5kg/ha

Fainare (Uncinula necator)

Kumulus (Sulf 80%)

1,5kg/ha

4Legatul florilor (BBCH 71)-22.06.2014

Mana (Plasmopara viticola)

Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)

1,5 kg/ha

Fainare (Uncinula necator)

Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)

3kg/ha

5

Boabele au atins 30% din marime (BBCH 73)-04.07.2014

Mana (Plasmopara viticola)

Zeama bordeleza 5Kg/ha

Fainare (Uncinula necator)

Thiovit Jet 80 WG (sulf 80%)

3kg/ha

6

Boabele au atins 70% din marime (BBCH 77)-15.07.2014

Mana (Plasmopara viticola)

Kocide 2000 (hidroxid de cupru 53,8%)

1,5kg/ha

Fainare (Uncinula necator)

Kumulus (Sulf 80%)

3kg/ha

Analize senzoriale ale vinurilor obtinte din loturile demonstrative

Nivelul calitativ al vinului de Feteasca neagra, recolta 2017, a primit unpunctaj mediu de 6.5 la sistemul de intretinere a solului ca ogor negru si 6.1 lamulcire totala cu paie, de 5.8 la sistemul mulcire partiala cu compost detescovina si 5.5 la sistemul inierbare permanenta. Vinurile obţinute în acestecondiţii agrotehnice se încadreaza în categoria vinurilor DOCC (vinuri cudenumire de origine controlată şi trepte de calitate).

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0fructe de padure

fructe uscate

condiment

cafea

ciocolata

stejar

vegetal

animal

untaciditate

dulce

amar

tarie

astringenta

intensitate taninica

onctuozitate

corpolenta

persistenta aromatica

Ogor negru Mulcire totala cu paie

Mulcire partiala cu compost de tescovina Inierbare permanenta

Influenţa sistemului de întreţinerea solului asupra tipicităţii tehnologice a vinurilor de Feteasca neagra

Influenţa sistemului de întreţinerea solului asupra tipicităţii tehnologice a vinurilor de Cabernet

Sauvignon

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0fructe de padure

fructe uscate

condiment

cafea

ciocolata

stejar

vegetal

animal

untaciditate

dulce

amar

tarie

astringenta

intensitate taninica

onctuozitate

corpolenta

persistenta aromatica

Ogor negru Mulcire totala cu paie

Mulcire partiala cu compost de tescovina Inierbare permanenta

Podgoria Tarnave Evolutia principalilor factori climatici in fenofazele de parga si

maturitate deplina, in comparatie cu mediile multianuale

Perioada critică în podgoria Târnave a fost însă în luna aprilie 2018, cand s-a inregistrat un înghet târziu de primavară, care a afectat ușor plantaţiile viticole, soiurile luate în studiu, din loturile experimentale, întrucât dezmuguritul era în plină desfăşurare. Spre deosebire de alți ani, s-au înregistrat în luna aprilie și mai 2018 temperaturi mult mai ridicate, comparativ cu media multianuală.

Regimul termic, podgoria Târnave, centrul viticola Blaj, în perioada ianuarie - septembrie 2018

LunaNormal

a(oC)

T med(oC)

Tmin absolută (oC)

Tmax absolută (oC)

Ianuarie 2018 -2,0 3,3 -10,9 17,5Februarie 2018 -0,3 -0,4 -16,5 16,1Martie 2018 5,0 2 -17,6 21,6Aprilie 2018 10,7 14,5 -1,0 30,6Mai 2018 15,9 11,6 7,8 31,0Iunie 2018 18,8 19,8 8,2 31,4Iulie 2018 20,4 20,4 10,2 30,6

August 2018 19,8 24,1 13,3 34,9Septembrie 2018

15,5 16,5 -1,6 34,1

Temperatura medie ianuarie‐septembrie 2018

0,9 0,5

3,8

18,019,5 19,8 19,7

23,5

16,5

5,0

18,820,4

15,5

10,6

19,8

15,6

‐2,0

‐0,4Ianuarie Februarie Marie Aprilie Mai Iunie Iulie  August  Septembrie

Temperatura inregistrata (°C)Valoare de referinta (°C, media multianuala)

Regimul pluviometric a fost de asementea atipic, in lunile iunie si iulie 2018, cu cantitati de pecipitatii mult peste valoarea multianuala, considerata normala pentru aceasta zona viticola

Regimul pluviometric şi insolaţia (ianuarie 2018 - septembrie 2018)

LunaPrecipitatii (mm) Nr. zile cu precipitații

Normala 2018 >0.1 >5 >10

Ianuarie 2018 26,2 30,8 7 2 1

Februarie 2018 22,4 49,0 4 3 1

Martie 2018 28,6 71,8 15 0 4Aprilie 2018 57,9 26,0 9 0 1Mai 2018 75,2 61,8 3 2 3Iunie 2018 87,1 216,6 8 4 7Iulie 2018 85,9 232,6 7 3 9August 2018 63,0 10,0 3 1 0

Septembrie 2018 52,9 30.0 7 2 1

30,8

26,1

49

22,1

71,8

29,4 26

58,6 61

,874,

8

216,6

85,8

232,6

88,7

10

64,4

30

55

Ianuarie Februarie Marie Apri l ie Mai Iunie Iul ie  August  Septembrie

Suma precipitatiilor ianuarie‐septembrie 2018 

Precipitati i  inregistarte (l/mp) Valoarea de referinta (l/mp, medie multianuala)

Regimul termic al aerului în perioada 2016 – 2018

Luna

Temperatura medie lunaraTemperatura maximă

absolutaTemperatura minimă

absoluta

Multi-anuală

2016 2017 2018Multi-anuală

2016 2017 2018Multi-anuală

2016 2017 2018

I -2,0 -1,8 -6,9 0,9 -2,012,5 5,9 17,5

-2,0-18,4 -24,7 -10,9

II -0,4 6,3 1,7 0,5 -0,420,8

12,6 16,1 -0,4-6,7 -11,8 -16,5

III5,0 6,9 9,0 3,8 5,0

21,627,5 21,6 5,0

-6,3 -3,5 -17,6IV 10,5 13,5 10,4 18,0 10,5 29,8 27,3 30,6 10,5 -0,4 -1,7 -1,0V 15,6 14,8 15,7 19,5 15,6 30,2 27,3 31,0 15,6 5,1 1,1 7,8VI 18,8 20,2 20,2 19,8 18,8 37,3 34,5 31,4 18,8 9,0 9,1 8,2

VII 20,4 21,5 20,7 19,7 20,4 36,1 33,6 30,6 20,4 9,8 10,8 10,2

VIII 19,8 20,3 22,2 23,5 19,8 33,7 37,9 34,9 19,8 8,6 8,2 13,3IX 15,5 16,9 16,1 16,5 15,5 31,3 32,1 34,1 15,5 3,6 1,7 -1,6X 9,9 8,8 10,5 9,9 25,2 23,5 9,9 -0,8 -0,8XI 3,9 2,8 5,2 3,9 18,4 14,1 3,9 -7,8 -2,3

XII -0,7 -2,1 1,8 -0,7 13,7 15,9 -0,7 -12,5 -6,0

suma 116,3 128,1 126,6 122,2 116,3 310,6 292,2 247,8 116,3 -16,8 -19,9 -8,1

media 9,7 10,7 10,6 13,6 9,7 25,9 24,4 27,5 9,7 -1,4 -1,7 -0,9

Regimul pluviometric în perioada 2016 - 2018

LunaPrecipitatii (mm)

Normala 2016 2017 2018I 26,1 43,4 8,4 30,8II 22,1 31,4 36,2 49,0III 29,4 69,0 8,8 71,8IV 58,6 97,8 48,0 26,0V 74,8 105,6 100,2 61,8VI 85,8 157,0 95,4 216,6VII 88,7 142,2 78,4 232,6VIII 64,4 125,2 39,0 10,0IX 55,0 19,2 40,2 30,0

Suma la septembrie 504,9 790,8 454,6 728,6

X 40,1 114,2 56,0XI 35,2 95,6 50,0XII 35,1 6,0 22,8

Desfaşurarea fenofazelor de vegetatie la soiurile studiate în perioada 2016 -2018 în condițiile arealului viticol – Blaj

Fenofaza de vegetaţie

Soiul2016 2017 2018

data Σ ot utilă data Σ ot utilă data Σ ot utilă

DezmuguritFetească regală 18 IV 18 IV 12 IV

Sauvignon 19 IV 19 IV 12 IVMuscat Ottonel 18 IV 20 IV 11 IV

ÎnfloritFetească regală 06 VI 05 VI 01 VI

Sauvignon 06 VI 05 VI 01 VIMuscat Ottonel 06 VI 05 VI 01 VI

Pîrga strugurilorFetească regală 21 VIII 22 VIII

17 VIII

Sauvignon 20 VIII 24 VIII 20 VIIIMuscat Ottonel 18 VIII 20 VIII 15 VIII

Maturarea de consum

Fetească regală 19 IX 18 IX10 IX

Sauvignon 21 IX 18 IX 12 IXMuscat Ottonel 18 IX 18 IX 10 IX

Căderea frunzelor

Fetească regală 17 X30 X 28 IX

Sauvignon 17 X 30 X 28 IXMuscat Ottonel 17 X 30 X

Durata perioadei de vegetație

Fetească regală 190198 176

Sauvignon 195 195 176Muscat Ottonel 190 200 176

Evoluţia principalilor dăunători în loturile demonstrative în perioada 2016 - 2018 SCDVV BLAJ

Podgorie Soiul

Densitatea (nr. indivizi/capcana/saptămână)Lobesia Botrana Eupoecilia ambiquella Sparganothis pilleriana

VE VC VE VC VE VC

2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018

PodgoriaTârnave

Fet. regală 16 5 2 15 3 4 5 - 1 5 - 1 2 - 1 2 - 1

Sauv. 16 5 1 14 1 5 6 - - 7 - 1 3 - - 3 - 1M. Ottonel

15 6 2 14 4 4 5 - - 6 - 1 3 - 1 3 - 1

Evoluţia principalilor agenţi patogeni în loturile demonstrative în perioada 2016 – 2018 SCDVV BLAJ

Podgorie Soiul

Plasmopara viticola Uncinula necator Botritys cinerae

VE VC VE VC VE VC

2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018

Gradul de atac pe frunze %

PodgoriaTârnave

Fetească regală 30,0 10,0 12,2 17,4 6,8 4,6 0,1 0 0 0,02 0 0 - - - - - -

Sauvignon 24,1 12,2 6,0 16,5 5,0 6,2 0,1 2,4 0 0,02 2,2 0 - - - - - -Muscat Ottonel 20,2 5,2 10,2 17,3 4,8 4,1 0,1 1,8 0 0,01 2,8 0 - - - - - -

Gradul de atac pe struguri %

PodgoriaTârnave

Fetească regală 32,5 5,6 2,2 15,4 5 3,5 0,3 0 0 0,2 0 0 16,5 8 5,0 15,6 6 5,1

Sauvignon 26,2 6 4,3 13,5 3,5 5,7 0,1 2 0 0,01 1 0 19,2 10 4,2 17,5 5 5,0Muscat Ottonel 24,2 4 2,5 14,5 2,5 3,8 0,1 1 0 0,01 0,5 0 17,2 8 3,0 16,5 5 4,7

Schema de combatere ecologic în anul 2018 - SCDVV BlajNr. trat

Fenofaza Agentul patogen și dăunătorul combătut

Produs ecologicrecomandat

U.M. DozaKg, l/ha

Obs.

I Lăstari 2-6 cm Acarieni eriofiziFainare

ZicaraFunres

1 ha 0,3% Rând de rând

II Lăstari 30-50 cm ManaFainarePutregai negru

BentonitaBicarbonaţi de sodiu

1 ha 1,0%1,5%

Rând de rând

III Inainte de înflorit ManaFainarePutregai negru

Fosfat de potasiuZytron

1 ha 2,5%1,5%

Rând de rând

IV Imediat după înflorit ManaFainare

Kocide 2000Cosavet

1 ha 0,15%0,3%

Rând de rând

V Lăstari în crestere, bob cât mazărea

ManaFainarePutregai cenusiu

Kocide 2000Cosavet

1 ha 0,15%0,3%

Rând de rând

VI Boabe în crestere ManaFainarePutregai negru

Kocide 2000Cosavet Trichopulvin 25 PU

1 ha 0,15%0,3%0,3%

Rând de rând

VII Compactare ciorchini, boabe de mărime normală

ManaPutregaiul cenuşiu

BentonitaMimoten

1 ha 1,0%0,3%

Rând de rând

VIII Inainte de intrarea în pârgă

Putregai cenusiu Acarieni eriofizi

Trichodex 25 WPAradium

1 ha 0,2% Rând de rând

Eficacitatea biologică a produselor testate a fost influenţată desubstanţa activă şi momentul aplicării tratamentului.In raport cu substanţa activă rezltatele obţinute au evidenţiatactivitatea antagonistă şi hiperparazită a ciupercii Trichodermaviride,Trichodex 25WP, care aplicată prin pulverizare înfenofazele sensibile a avut eficacitate de peste 70%.Biopreparatele: Zicara, Funres, Zytron, Aradium, Mimoten au avutacţiune complexa, cu eficacitate asupra organismelor ţintăcuprinsă între 56-78% şi efect de stimulare a creşterilorvegetative, datorită acţiunii biopreparatelor asupra proceselorfiziologice din nutriţie.Produsele pe bază de sulf muiabil, cosavet, au manifestateficacitate secundară împotriva Black-rot (putegaiul negru al viţeide vie) şi a acarienilor eriofizi )Calepitrimerus vitis şi Colomenusvitis).Produsele cuprice, Kociode2000, au manifestat eficacitate buna,peste 90%, contra manei la viţa de vie )Plasmopara viticola) şiefect fungic contra Black-rot (putegaiul negru al viţei de vie) sibacteriozelor (bolile lemnului la viţa de vie).

Analize senzoriale ale vinurilor obtinute din loturile demonstrative

Nr.crt.

DETERMINAREefectuata

UM MUSCAT OTTONEL rec.2017

SAUVIGNON BLANC

rec.2017

FETEASCA REGALArec.2017

1. Densitatea relativă la 20°C - 0,9900 0,9905 0,9911

1. Conc. alcoolică dobindită % vol. 11,56 13,25 12,00

1. Aciditate totală g/l acid tartric 5,90 6,75 7,55

1. Aciditatea volatilă g/l acid acetic 0,35 0,48 0,35

1. Extract sec total g/l 24,00 21,40 22,10

1. Extract sec nereducător g/l 20,80 19,40 21,20

1. Zaharuri totale (invertit) g/l 1,66 1,84 1,64

1. Dioxid de sulf liber mg/l 22,00 48,00 21,05

1. Dioxid de sulf total mg/l 192,50 195,00 162,00

1. Glucuza + fructoza g/l 0,30 0,45 0,11

Podgoria Dealurile BujoruluiEvolutia principalilor factori climaticiPerioada de vegetaţie debutează cu temperaturi ale aerului cuprinse între 4,8ºC şi 20,2ºC. În lunilemai, iunie, si august temperatura medie în aer a fost la nivelul normalei. Temperatura medie a luniiiulie prezintă un deficit de 2,2ºC comparativ cu multianuala Amplitudinea maximă dintre noapte şi zis-a înregistrat pe data de 2 mai (23,6ºC) când minima a fost de 5,4ºC iar maxima de 29,0ºC. Minimatemperaturii maxime a aerului s-a înregistrat în luna aprilie (28,6ºC). Temperaturile maxime aleaerului pe perioada mai-septembrie au depăşit 30ºC, maxima absolută de 33,8ºC s-a înregistrat pedata de 18 august 2018.

Regimul termic în perioada octombrie 2017 –

septembrie 2018

Luna

Temperatura aeruluiNormal

a(oC)

T med(oC)

Media T min(oC)

T min absolută

(oC)

Media T max(oC)

TmaxAbsolută

(oC)octombrie 11,4 10,5 4,3 -2,5 17,4 25,7noiembrie 5,2 6,1 2,8 -3,7 9,6 18,4decembrie 0,4 2,8 -1,4 -9,4 7,2 13,7ianuarie -1,2 -0,6 -4,5 -12.1 3,5 12,2februarie 0,1 -0,3 -3,1 -13.9 2,7 12,4martie 5,2 1,9 -3,0 -13.7 7,0 20,2aprilie 11,7 14,4 6,0 -2.1 22,3 28,6mai 18,1 18,2 10,4 3,2 25,5 31,7Iunie 21,8 21,5 14,3 6,9 28,4 33,2Iulie 24,1 21,9 16,3 11,5 28,5 32,1august 23,1 23,2 15,1 10,9 31,3 33,8

septembrie 17,5 17,4 10,4 -2,5 25,0 32.9

Precipitaţiile dinlunile octombrie 2017 şifebruarie 2018 auprezentat un excedentaccentuat (64,8mmrespectiv 35,0mm).Excedent pluviometric s-aînregistrat şi în lunilenoiembrie, decembrie şimartie însă acesta nu afost semnificativ(11,3mm÷15,1mm).

Precipitaţiile înregistrate în perioada de iarnă au reuşit să refacă o parte din rezerva de apă din sol. Suma precipitaţiilor din perioada de vegetaţie a fost de 257,6 mm comparativ cu multianuala de 296,0 mm. Pe perioada de vegetaţie deficitul hidric accentuat s-a înregistrat în luna aprilie 2018 (35,7mm) şi august (48,3 mm).

Regimul pluviometric şi insolaţia în perioada octombrie 2017 - septembrie 2018

Desfăsurarea principalelor fenofaze vegetative

Luna

Precipitatii(mm)

Nr. zile cu precipitatii

Insolaţia (ore)

Viteza vântulu

i(km/h)

Normala

P> 0,1

> 5 > 10 Normala ir

octombrie 32,4 97,2 5 2 2 114,6 150,8 2,0noiembrie 29,5 44,6 8 1 1 54,6 35,4 1,5decembrie 30,5 41,8 11 0 2 30,3 19,0 2,0ianuarie 21,5 13,8 5 1 0 44,7 37,3 2,0februarie 19,2 54,8 7 1 3 74,5 46,2 3,2martie 26,7 38,2 14 1 1 126,7 84,7 2,3aprilie 36,5 0,8 1 0 0 162,4 242,5 2,5mai 48,0 36.8 5 2 1 232,7 296,3 2,2Iunie 72,1 90,0 4 0 4 236,0 220,3 1,9Iulie 50,5 114,8 3 4 5 266,2 233,4 1,4august 48,6 0,0 0 0 0 246,0 327,5 1,8septembrie 40,3 15,2 4 1 0 172,4 198,0 2,3Suma anuală 455,8 511,2 67 13 19 1761,1 1891,4 2,1Suma din per.Veg. 296 257,6 17 7 10 1315,7 1518 2,0

Fenofaza de vegetaţie Soiul Data

DezmuguritFetasca regala 18.04.2017Merlot 14.04.2018

ÎnfloritFetasca regala 22.05.2018Merlot 22.05.2018

Pîrga strugurilorFetasca regala 18.07.2018Merlot 27.07.2018

Maturarea tehnologicaFetasca regala 23.08.2018Merlot 06.09.2018

Căderea frunzelorFetasca regala 27.09.2018Merlot 27.09.2018

Analiza rezervei hidrice din sol

Precipitaţiile din perioada de iarnă nu reuşesc să refacă rezerva de apă din sol. Precipitaţiile din perioada de vegetaţie, cumulat cu consumul mediu diurn au condus la o provizie de apă în sol la nivel inferior plafonului minim al umidităţii în luna aprilie pentru ambele soiuri luate în observaţie. Pentru soiul Fetească regală umiditatea solului este la nivelul plafonului minim în lunile mai şi iulie si inferioare acestuia în lunile iunie, august şi septembrie. Pentru soiul Merlot, în lunile mai iunie şi august umiditatea în sol s-a menţinut la un nivel superior plafonului minim al umidităţii solului. Deficitul pluviometric sever din luna august a condus la sfârşitul perioadei de vegetaţie la o umiditate în sol inferioară plafonului minim al umidităţii, aceasta reprezentând aproximativ 14,64 % din intervalul umidităţii active pentru soiul Fetească regală şi 34,8 % pentru soiul Merlot.

Schema de combatere ecologica a bolilor şi dăunătorilor specifici centrului viticol Bujoru în anul 2018

Numartratamen

tStadiul fenologic

Agenţii patogeni și dăunători combătuţi

Produsul fitosanitar utilizatDoza/ha,

concentraţia

ILăstar 2-6 cm

Făinare Molii G1

Sulfomat 80 PUCapcane cu feromoni tip Atrabot

4,00 6 buc.

II Înainte de înfloritMana Făinare

Champ 77 WGSulfomat 93 P

3,0010,00

III Dupa înfloritMana Făinare

Champ 77 WGSulfomat 93 P

3,0012,00

IVLăstari în creștere, bob cât mazărea

ManaFăinare Molii G2

Bouille bordelaiseSulfomat 93 PCapcane cu feromoni tip Atrabot

5,0015,00

6,0 buc.

V Boabe în creștereMana Făinare Bouille bordelaise

Sulfomat 93 P5,0015,00

VICompactare ciorchini, boabe de mărime normală

Mana FăinareMolii G3

Bouille bordelaiseSulfomat 93 PCapcane cu feromoni tip Atrabot

5,0015,00

6,0 buc.

Podgoria Iasi CONDIȚIILE CLIMATICE DIN PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI (2016 - 2018)

Regimul termic

Luna

Temperatura medie lunara

Temperatura maximă absoluta

Temperatura minimă absoluta

Multi-anuală

2016 2017 2018Multi-anuală

2016 2017 2018Multi-anuală

2016 2017 2018

I -2,2 -2,9 -5,0 -1,0 16,9 11,9 6,8 10,7 -26,9 -17,5 -18,7 -19,7

II -0,9 4,8 -1,1 -2,2 22,0 19,0 13,9 10,4 -21,5 -5,0 -17,6 -17,8

III 3,9 6,1 7,4 0,8 28,0 23,1 21,9 18,1 -18,1 -4,2 -0,3 -16,6IV 10,3 13,2 9,7 15,3 29,8 28,5 25,6 28,3 -4,8 1,4 -0,8 1,8V 16,3 15,6 16,5 19,1 34,5 29,1 30,1 31,8 -0,6 4,8 4,4 5,4VI 19,5 21,0 21,4 20,7 37,0 34,3 32,5 31,7 5,5 6,8 11,5 7,2VII 21,3 23,1 21,8 21,2 42,3 34,9 34,6 30,8 8,5 11,6 10,0 9,0

VIII 20,6 21,8 22,8 22,9 40,7 35,5 37,3 32,0 6,7 11,4 7,8 12,7IX 15,6 18,5 17,1 16,7 33,4 32,5 31,7 23,4 1,3 5,5 -0,6 2,8X 10,2 7,5 10,8 - 31,2 24,7 27,4 - -5,6 -2,6 -0,2 -XI 4,2 3,3 5,2 - 23,0 21,0 15,0 - -18,6 -7,1 -1,9 -XII -0,8 -0,1 2,9 - 19,5 12,5 11,4 - -27,2 -8,4 -4,8 -

Anual 9,8 11,0 10,8 - 42,3 - - - -27,2 - - -

Mediile lunare multianuale ale temperaturilor maxime zilnice au avut valori pozitive în toate lunile anului. Creşterea mai accentuată a mediilor temperaturilor maxime zilnice s-a produs în intervalul martie – aprilie, iar cele mai mari valori ale mediilor temperaturilor maxime zilnice s-au înregistrat în luna iulie, respectiv august. Mediile lunare multianuale ale temperaturilor minime zilnice au avut valori negative în intervalul decembrie – februarie. Cele mai scăzute valori minime medii s-au înregistrat în luna ianuarie, iar cele mai ridicate valori medii minime s-au produs în luna iulie. În perioada 2016 – 2018, temperatura maximă absolută în aer a avut valoarea de 37,3°C. Temperatura minimă absolută în aer s-a înregistrat în 24.01.2018 (-19,7°C), iar la suprafaţa solului în 11.02.2017 (-27,1°C).

Regimul pluviometric şi higroscopicitatea aerului

Anul 2018 a fost un an atipic, astfel înlunile iunie şi iulie s-au înregistrat cantităţifoarte mari de precipitaţii, mai mult decâtdublu faţă de normal. Practic în aceste douăluni s-a înregistrat cantitatea de 403,8 mm,ceea ce reprezintă mai mult decât valoareanormală care se înregistrează în toată perioadade vegetaţie (aprilie – septembrie) şi care estede 398,1 mm, în centrul viticol Copou Iaşi.Suma precipitaţiilor din perioada de vegetaţie(aprilie – septembrie), a fost de 460,0 mmcomparativ cu normala de 398,1 mmînregistrată în centrul viticol Copou Iaşi.

În perioada analizată, umiditatea relativăa aerului a avut valori specifice regiunilor cuclimat continental, ceea ce indică strânsacorelaţie dintre acest element climatic şitemperatura aerului. Astfel, în anii 2016 și2017, umiditatea relativă a aerului de 69 -70%s-a situat sub media multianuală de 76%(tabelul 4). De asemenea, s-a constatatcreşterea numărului de zile cu ploi mai mari de0,1 mm şi scăderea numărului de zile cu ploiutile, mai mari de 10 mm.

LunaPrecipitatii (mm) Higroscopicitate %

Normala 2016 2017 2018 Normala 2016 2017 20

I 26.7 16,0 18,1 38,8 85 85 81 8II 24.9 25,0 22,7 37,0 81 76 81 8III 29.2 31,8 64,0 72,2 73 67 73 7IV 46.6 77,6 78,4 9,2 68 63 61 5V 61.4 90,2 47,8 13,6 66 65 60 5VI 82.5 107,0 49,0 219,6 70 70 59 6VII 83.8 15,4 67,6 184,2 71 56 62 7VIII 62.7 31,4 24,0 3,0 70 58 56 6IX 61.1 12,2 26,6 30,4 74 54 62 6X 38,9 182,8 64,2 - 79 80 68XI 30,8 50,2 37,0 - 83 84 83XII 31,0 7,2 47,2 - 86 77 82

Anual 579,6 646,8 546,6 - 76 70 69

LuminaResursele de lumină ale unei podgorii se apreciazădupă suma orelor de strălucire a soarelui (insolaţie)din perioada de vegetaţie. În podgoria Iaşi, ca în maitoate zonele joase din spaţiul extra şi intracarpatic,durata de strălucire a soarelui, prezintă o evoluţieascendentă în prima parte a anului, din lunadecembrie până în luna iulie şi una descendentă dinluna iulie până în luna decembrie.În perioada analizată, durata maximă anuală a strălucirii soarelui s-a remarcat a fi cea din anul 2017, respectiv 2137,7 ore. În anii 2016 şi 2018, durata de strălucire a soarelui a prezentat valorii apropiate de media multianuală

Analiza rezervei hidrice a solului.

în luna aprilie, considerată ca fiind prima lună aperioadei de vegetaţie, valorile umidităţii accesibiledin sol pe adâncimea 0 – 100 cm se situau la nivelulapei ușor și foarte uşor accesibile pentru viţa de vie,iar de la 100 -150 cm era exces de umiditate. În lunamai, ca urmare a faptului că s-au înregistrat cantităţimai mici de precipitaţii faţă de valoarea normală,valorile umidităţii accesibile s-au diminuat, în primelestraturi (0 -30 cm). Acest fenomen s-a înregistrat cuprecădere în parcela cu soiul Golia, care este situatăpe pantă de până la 10%. În parcela cu soiul Riesling,situată pe teren plan, valorile umidităţii accesibile pestratul 0 -100 cm erau optime pentru viţa de vie, iarde la 100 -150 cm era exces de umiditate. În lunaiunie, valorile umidităţii acesibile au continuat săscadă, în ambele loturi experimentale, ca urmare acantităţilor mici de precipitaţii înregistrate și datorităfaptului că viţa de vie se afla în perioada de creştereintensă şi consumul de apă era tot mai mare. Înurmătoarele luni, iulie, august şi septembrie, caurmare a cantităţilor tot mai reduse de precipitaţii,mult sub cele normale, valorile umidităţii accesibileau scăzut foarte mult, pe toată adâncimea profilului(0 - 150 cm). Astfel, acestea se situau la nivelul apeifoarte greu accesibile, ajungând în primele straturi (030 cm) la valori apropiate de coeficientul de ofilire

Desfaşurarea fenofazelor de vegetatie la soiurile studiate în perioada 2016 - 2018 în condițiile

arealului viticol Copou Iaşi

Fenofaza de vegetaţie

Soiul2016 2017 2018

dataΣ ot utilă

dataΣ ot utilă

dataΣ otutilă

DezmuguritGolia 13 IV 54,1 16 IV 23,8 19 IV 87,7Riesling italian

13 IV 54,1 18 IV 23,8 20 IV 89,7

ÎnfloritGolia 09 VI 341,4 06 VI 292,4 25 V 285,Riesling italian

06 VI 324,2 06 VI 292,4 24 V 271,4

Pîrga strugurilor

Golia 14 VIII 838,2 16 VIII 876,6 29 VII 711,Riesling italian

09 VIII 811,5 13 VIII 844,030 VII 736,

Maturarea de consum

Golia 19 IX 426,2 14 IX 292,8 18 IX 577,Riesling italian

21 IX 441,3 18 IX 372,219 IX 575,

Căderea frunzelor

Golia 17 X 59,9 30 X 150,4 - -Riesling italian

17 X 57,630 X 103,6 - -

Durata perioadei de vegetație

Golia 188 198 -Riesling italian

188196 -

Descrierea stării fitosanitare a celor două loturi demonstrative

Evoluția principalilor dăunătorilor din loturile experimentale

Evoluţia principalilor agenţi patogeni în loturile demonstrative în perioada de vegetaţie a anului 2018 – varianta de combatere ecologică

Podgorie Soiul

Densitatea (nr. indivizi/capcana/saptămână)

Lobesia Botrana Eupoecilia ambiquella Sparganothis pilleriana

VE VC VE VC VE VC

2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018

PodgoriaIași

Golia 9 2 4 5 1 2 4 4 6 1 1 4 - - - - -Riesling italian 11 3 3 3 0 1 4 3 5 2 2 2 - - - - -

Podgorie Soiul

Plasmopara viticola Uncinula necator Botritys cinerae

VE VC VE VC VE VC

2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018 2016 2017 2018

Gradul de atac pe frunze %

Podg.Iași

Golia 3,15 3,16 1,45 1,91 2,01 1,15 3,47 2,08 6,07 1,27 1,31 5,24 - - - - -Ries. italian

1,96 3,14 2,14 1,66 1,81 1,88 3,00 2,97 11,57 2,12 2,03 10,25 - - - - -

Gradul de atac pe struguri %-

Podg.Iași

Golia 2,79 2,96 2,32 1,86 1,78 2,06 2,89 2,32 7,86 1,86 1,77 6,61 - - 12,77 - - 9,17

Ries.it. 2,67 2,95 2,91 1,05 1,26 2,87 2,91 2,75 13,44 2,08 2,01 12,85 - - 38,32 - - 26,78

Schema de tratamente la varianta de combatere ecologică - SCDVV IasiNr.

tratamente

Stadiul fenologicAgentii patogeni şi daunatorii combatuti

Produsul fitosanitar utilizat

Doza/ha, concentratia

1BBCH 11Lăstar 5-10 cm

Făinare + Acarieni Polisulfura de calciu 20 L, 2%

2BBCH 15Lăstar 10-25 cm

Mana + Făinare + molii

Kocide Kumulus

capcane AtraBot

1,5 kg 3,0 kg 3 buc

3BBCH 55Înainte de înflorit

Mana + FainareAltosan Thiovit

1,5 kg3,0 kg

4BBCH 65Sfârșitul înfloritului Mană + făinare

Funguran Kumulus

capcane AtraBot

1,5 L3,0 kg3 buc

5BBCH 71Creșterea boabelor

Mana + FăinareKocide

Kumulus1,5 kg3,0 kg

6BBCH 79Compactarea ciorchinelui

Mana + FăinareZeamă bordoleză

Kumulus5,0 kg3,0 kg

7BBCH 81La intrarea în pîrgă

Mana + FăinareZeamă bordoleză +

Thiovit jet5,0 kg + 3,0 kg

8BBCH 85La pârgă

Mana + Făinare + Putregai cenuşiu

Funguran +Mimox

2,0 L + 2,5 L

Analizând eficacitatea tratamentelor aplicate în anul 2018 la loturileexperimentale, se constată diferențe între schema de combatere a bolilor cu produsesistemice și de contact (sistem convențional) și schema cu produse acceptate înagricultura ecologică.

Având în vedere faptul că tratamentele aplicate în sistemul de cultură ecologicăasigură controlul agenților patogeni sub pragul economic de dăunare, precum șiobținerea unor producții de struguri de calitate, fără reziduuri toxice, considerăm căadoptarea schemei de combatere ecologică este cea mai avantajoasă.

Analize senzoriale ale vinurilor obținute.

Vinurile din soiul Golia au fost apreciate ca fiind limpezi-strălucitore, de culoare galben-verzui cu intensitate medie. Aromele au fost clasate în categoria normale, în amestec simplu, intensitatea globală a aromelor fiind apreciată ca medie. Olfactiv se remarcă un miros uşor de ardei gras şi fructe verzi, cu note de citrice, apropiat de cel al genitorilor (Sauvignon blanc × Şarbă). Intensitatea savorii de bază a fost echilibrată în cazul acidităţii şi moale în cazul senzaţiei de dulce (aproape de categoria demisec), fără note de amăreală şi cu o corpolenţă normală pentru tipul de vin. Astringenţa lejeră dată de o intensitate taninică redusă face ca aceste vinuri să fie apreciate ca fiind echilibrate, corecte, cu persistenţă aromatică medie.

Vinurile din soiul Riesling italian sunt de culoare galben-pal cu nuanţe verzui, limpiditate strălucitoare şi aciditate reconfortantă. Analiza organoleptică a indicat prezenţa unor arome fine de fructe şi arome vegetale, de intensitate medie îndeosebi în cazul vinului obținut din strugurii recoltați din lotul ecologic. Vinurie se impun printr-o mare lejeritate datorită unui grad alcoolic nu foarte ridicat, dar mai ales prospeţime şi fructuozitate.În ansamblu, vinurile de Riesling italian recolta anului 2017, au fost apreciate ca având o aciditate uşor ridicată, senzaţia de dulce fiind slabă (sec), fără amăreală şi uşor astringente, cu o persistenţă aromatică moderată.

Rezultate obtinute: In ceea ce priveste sistemele de combatere utilizate (ecologic, conventional) s-a constatat ca

au avut în general o bunã eficacitate în combaterea manei şi fãinãrii în cadrul ambelor soiuri

studiate. În privinţa putregaiului cenuşiu sistemul de combatere ecologic a avut o eficacitate

mai redusã comparativ cu sistemul de combatere conventional.

In privinţa influenţei exercitatã de sistemele de întreţinere a solului asupra gradului de atac a

principalelor boli criptogamice, datele experimentale obţinute, oarecum contradictorii de la un

ecosistem viticol la altul nu permit formularea unor concluzii pertinente.

Producţia de struguri obţinutã a fost în concordanţã cu productivitatea butucilor de viţã de vie.

Cele mai mari producţii au fost obţinute în cazul sistemului de combatere conventional, iar in

privinţa sistemelor de întreţinere a solului efectele au fost diferenţiate în funcţie de condiţiile

specifice fiecãrui poligon experimental. Cele mai mari producţii au fost obţinute în cazul

întreţinerii solului ca mlcire cu mlci de tescovina, cu resturi vegetale si ogor negru.

În cazul ambelor poligoane experimentale luate in studiu utilizarea înierbãrii permanente ca

soluţie de întreţinere a solului, a indus o diminuare a productivitãţii butucilor de viţã de vie şi

implicit a producţiei de struguri.

Calitatea producţiei de struguri (exprimatã prin conţinutul de zahãr în struguri şi aciditate) a

fost influenţatã pozitiv de utilizarea combaterii integrate a bolilor şi dãunãtorilor, întreţinerea

solului prin mulcire cu tescovina si cu resturi de îngrãşãminte verzi.

Concluzii: Condițiile ecopedoclimatice din centrele viticole Murfatlar, Dealu Mare, Tarnave,Dealurile Bujorulul si Copou Iași, fac posibilă adoptarea și implementarea treptată a sistemuluide cultură ecologică a viței de vie.

Activitatea 7.2.Promovarea și implementarea rezultatelor finale ale proiectului către fermierii din zonele de influenta. Diseminarea rezultatelor (workshopuri, vizite demonstrative, lucrări ştiinţifice)

La SCDVV Murfatlar, in data de 30.03.2018 a fost organizata o intalnire cu fermierii din Dobrogea unde au fost prezentate rezultatele proiectului

In perioada 20-23.09, am participat la Târgul internațional al procesatorilor și producătorilor din agricultura ecologică ECO-INT 2018 NATURAL TASTE ediția a ll-a, care a avut loc la Bacău, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”. In cadrul targului, am avut numeroase intalniri cu fermieri din agricultura ecologica, cu furnizori de inputuri cu care am dialogat pe temele proiectului.

Din acest an, suntem parteneri intr-un proiecteuropean ERANET CORE ORGANIC – BIOVINEEXPLOATAREA BIODIVERSITATII ÎN SISTEMELEVITICOLE PENTRU A REDUCE DAUNELE PROVOCATEDE DĂUNĂTORI ȘI UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘPENTRU A SPORI FURNIZAREA DE SERVICIECOSISTEMICE

– alaturi de alte cinci tari (Italia, Franta, SpaniaSlovenia si Elvetia) – fiind se3lectati si datoritaexperientei capatata in cadrul proiectului ADER 3.3.8.

A fost redactat si dat spre publicare un „Ghid de bunepractici pentru cultivarea ecologica a vitei-de-vie”.

Conclusion si recomandari Pe perioada de derulare a proiectului s-au realizat urmatoareleȘ

Studii asupra biodiversitatii ecosistemelor implicate in cercetare: podgoriile Murfatlar, Dealu Mare, Târnave, Dealu Bujorului si Copou-Iași – s-au creat baze de date climatice, cu evidențierea factorilor cu potențial perturbator: înghețuri târzii (Iași, Târnave), grindină (Dealu Mare, Dealu Bujorului), regim pluviometric deficitar (Murfatlar, Dealu Bujorului), baze de date privind spectrul buruienilor cu recomandariu privind managementul acestora, baze de date cu privire la principalele boli și dăunători care afecteaza aceste zone viticole

Baza de date cu fermele viticole inregistrate in sistemul ecologic certificat- in fiecare podgorie au fost inventariate fermele înscrise în sistemul de certificare ecologic.

Caracterizarea sortimentul viticol din zonele luate in studiu - recomandări cu privire la soiurile de vițî-de-vie cu pretabilitate ridicată la cultivarea în sistem ecologic : Fetească neagă și Columna la Murfatlar, Cabernet Sauvignon și Feteacă neagră la Dealu Mare, Fetească regală și Merlot la Dealu Bujorului și Fetească regală și Golia la Copou-Iași.

Elaborarea și difuzarea catre 26 fermieri și către Direcțiile Agricole Județene Constanța, Prahova, Alba, Galați și Iași a unui „Ghid practic privind tehnologiile de cultivare a viței de vie în sistem ecologic”(înființare și exploatare), fundamentate prin folosirea resurselor naturale în scopul conservării biodiversității ecosistemului viticol.

5 loturi demonstrative unde se aplică verigi tehnologice pentru controlul buruienilor adaptate ecosistemului viticol :

◦ control mecanic, mulcirea, măsuri de prevenire a apariţei de noi specii de buruieni în vie, reducerea rezervei de seminţe de buruieni, arderea, utilizarea erbicidelor ecologice, folosirea culturilor intercalate

In cele cinci loturi demonstrative au fost aplicate principiile generale de management al plantațiilorviticole ecologice:o păstrarea biodiversității, conservarea unui sol viu- biologic activ prin utilizarea composturilor -

tescovina sau prin înierbare temporară (Camelina Sativa) sau permanentă (flora spontana)o protecția preventivă - alegerea soiurilor rezistente sau cu rezistenţă sporită, adaptate climatului:

Fetească neagă și Columna la Murfatlar, Cabernet Sauvignon și Feteacă neagră la Dealu Mare,Fetească regală și Merlot la Dealu Bujorului și Fetească regașă și Golia la Copou-Iași

o alegerea judicioasă a metodelor de lucru asupra solului (prașile mecanice, cosit intervale) şi deîntreţinere a culturilor (lucări în verde care permit aerarea butucilor, mai ales in zona punții derod)

Cinci scheme de tratamente fitosanitare adaptate fiecarui centru viticol luat in studiu cu produseadmise în sistemul ecologic de cultivare a vitei-de-vie – produse clasice, pe baza de cupru, sulf siproduse biologice noi, certificate.

WORKSHOP 26-27.05.2016 - locul desfășurării – SCDVV Murfatlar, partenerii, participanți – DAJConstanta, fermieri: SC Domeniul Vladoi SRL, SC AGRI IONICA SRL, SC Domeniul Bogdan SRL, SC AlcovinMacin SRL, Crama Delta Dunarii

Vizite la lotul demonstrativ Murfatlar: 22.06.2017 si 10.08.2018 – fermieri SC Crama Darie SRL, CramaRasova, SC Domeniul Bogdan SRL, SC Alcovin Macin SRL, Crama Delta Dunarii

WORKSHOP 30.03.2018 - locul desfășurării – SCDVV Murfatlar, participanți: 36 persoane – fermieri de la8 societati de profil viticol din Dobrogea (SC Domeniul Vladoi SRL, SC AGRI IONICA SRL, SC DomeniulBogdan SRL, SC Alcovin Macin SRL, Crama Delta Dunarii, SC OSTROVIT SA, Crama Gabai, SC SPICOZASRL), reprezentantii DAJ Constanta si Tulcea, mass-media- radio Antena Satelor

Concluzii si recomandari

WORKSHOP 10.04.2018 - locul desfășurării – ICDVV Valea Calugareasca - Cercetatori din cadrul ICDVV Valea Calugareasca, reprezentanti ai DADR Prahova, Unitatea fitosanitara Prahova, reprezentanti ai unor societati comerciale producatoare de struguri si vin (22 persoane)WORKSHOP 28.08.2018 - locul desfășurării – ICDVV Valea Calugareasca- Cercetatori din cadrul ICDVV Valea Calugareasca, reprezentanti ai unor societati comerciale producatoare de struguri si vin (25 persoane): SC SERVE SRL, Cramele ROTTEMBERG, Domeniile Dealu Mare Urlati, Cramele CEPTURA, SC TOHANI SA, şi producători particulari: COPACI ION, DRAGAN GEORGE, MASKA MILITARU,CERNAHOSKi AURELTargul internațional al procesatorilor și producătorilor din agricultura ecologică ECO-INT 2018 NATURAL TASTE ediția a ll-a – 20-23.09.2018- Bacău, la Centrul de Afaceri și Expoziții „Mircea Cancicov”- intalniri cu fermieri din agricultura ecologica și cu furnizori de inputuri certificate ecologicLucrari științifice publicate in țară – 3Comunicari prezentate: 4 in țară și 3 în străinătateDin acest an, suntem parteneri intr-un proiect european ERANET CORE ORGANIC – BIOVINE: EXPLOATAREA BIODIVERSITATII ÎN SISTEMELE VITICOLE PENTRU A REDUCE DAUNELE PROVOCATE DE DĂUNĂTORI ȘI UTILIZAREA PESTICIDELOR ȘI PENTRU A SPORI FURNIZAREA DE SERVICII ECOSISTEMICE – alaturi de alte cinci tari (Italia, Franta, Spania, Slovenia si Elvetia) – fiind selectati si datorita experientei capatata in cadrul proiectului ADER 3.3.8.

Concluzii si recomandari

RECOMNADARI Pentru a raspunde la exigentele sistemului ecologic aplicat in cultivarea vitei-de-vie,

partenerii acestui proiect au convenit ca ar trebui continuate cercetarile pe aceastadirectie, evidentiindu-se cu precadere managementul punctelor critice identificate inacest sistem in conditii diferite de mediu.