Editura UniversitariBucureEti,2009

. 'r!1r.

LIVIU-STELTAN BEGU

V

STATISTICAINTERI{ATIONALA(ANAL IZECOMPARATIVE)

CUPRINS

CAPTTOLUL ISTATISTCA REZULTATELOR MACRO ECONOM ICELl. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate.......... l0I .2. Indici de pre{Lrri utilizali in statistica macroeconomic5..... l6I .3. Indicatori statistici ai tranzacliilor economice externe...... 24

I .4. Statistics of macroeconomic aggregates 33

CAPITOLUL IISTA TI STI CA M OB I LIT,,{,TI I I NTE RNA TI ONAL E APOPaL,ATIEI2.1. Detinire, istoric, nofiuni, tipologie.. .. 37

2.2.lndicatori ai fortei de muncl calctrlali in statistica nationald ... 40

2.3. lndicatori statistici ai migraliei. 46

2.4. Metode qi tehnici de estimare a rnigra1iei... -5 |

2.5. Caracteristici actuale ale migraliei 54

2.6. Statistics of international migration olpopLrlation........... 51

CAPITOLUL IIIS TA TISTI CA CALI TAT I I VI E T I I3.1 . Calitatea vielii - element fundamental al societaf ii. 61

3.2. indicatori statisticiaicalitatiivietii.. 7l3.3. Conceptul de sdricie: caracteristici, pragr-rri ale sdriciei.

indicatori.3.4. Costr"rlui vielii gi protecfia sociala.. 98

3.5. Statistics of quality of life... 104

CAPITOLTIL IVSTATISTICA BALANTEI DE PLiTI EXTERNE4.1. Sistemlrl conceptual al B.l'>.E. 9i P.l.l.. I l04.2. Definirea balanlei de pl51i externe (B.P.E.). I l34.3. Definirea pozigiei investilionale internafionale (P.l.l.)'.. '.. I l44.4 Concepte utilizate la elaborarea unei baianle de plali

extcrpe. l 16

4.5. Stn-rctura balantei de plagi externe........ I 19

5.1. Notiuni qiclasificlri trtili5.2. Indicatori ai analizei stati

5.3. Statistics of extemal debt

ANEXA _ DESCRIPTIVE STATISTICS

BIBLIOGRAFIE

4.6. Indicatori statistici pentru analizabalanlei de pldli externe

4.7. Statistics of balance of payments

CAPITOLUL VSTATISTICA DATORIEI EXTE RNE

zate.....stice a datoriei externe...

CAPITOLUL VIINTERNATIONAL STATISTICS _ STUDY CASE

6.1. Study casc I Quality of life in Romania.

6.2. Study case 2 External debt: China vs. Rotnania

6.3. Study case 3 The tnigration of Romanians to Spain'...........

8.4. Study case 4 Mobility of labor"rr force in Israel. ....

CAPITOLUL IS TATIS TI CA R EZ U LTATE LO R

MACROECONOMICE

Analizele comparative dintre fari sau dintre regiunieconomice se fac pe baza indicatorilor macroeconomicideterminali de fiecare lara in pafte pe baza unei metodologiistabilite de organul central de statistica.

M[surarea activitalii economice la nivel national se

ef'ectueazd cu ajutorul indicatorilor macroeconornici de

rezultatele care au cabazd c0teva premise metodologice:definirea si clasificarea unithlilor care et'ectueaz[

tranzaclii pe plan intem qi (sau) pe plan extern;definirea gi clasificarea fluxurilor dintre aceste unithli;stabilirea metodologiilor pentru colectarea datelorprecum qi pentru agregarea aceslor date;

stabilirea surselor de date neccsare r:aracterizdrii stariieconomiei;

- asigurarea comparabilitelii internafionale princoordonarea qi integrarea sistemelor de indicatori.

Pentru o caracterizare c6t mai exactd a sistemuluieconomic este necesard elaborarea unui sistem unitar de

clasificiri gi nomenclatoare, dintre care: cla"if icarea

activitalilor economiilor nalionale (CADN); nomenclatorulunit6lilor teritorial-administrative; clasificarea unitarh a

produselor qi serviciilor; clasificarea mijloacelor fixe;nomenclatorul profesiilor qi ocupaliilor etc. Sursele de

furnizare a datelor sunt observ6rile statistice, totale sau partiale(in principal sondajul statistic), insd existh qi posibilitatea

125

l3l

137

142

149

r53164177

t88

215

219

ohtinerii datelor din surse de naturi nestatisticd, de exemplu

inlbrrnatiile de naturi financiari.

l.l: Principalii indicatori macroeconomicide rezultate

Indicatorii nracrttcconomici de rezultate utiliza(i instatistica interna[iorralI sunt: produsul intern brut (PIB.). Ei

prt.rdusul intern net (PIN) produsul nalional brut (PNB).

produsul naliorral net (PNN).

Protlusul intern brut (PIB\ mdsourd valoarea btutd de

pialii u produc{iei tle bunuri Si servicii finale produse tncursul periuudei de cuicul de subiectele economice cure igicleffisoard uctivitateu economicd in intetiorul 1drii.

Din punct de vedere statistic, produsul intern brut se

determini prin trei metode: meloda valorii addugale, mektdu

ulilizdri i.fi nule (metoda cheltuiel iktr) Ei meloda venilurilor-

Melodu vukrii addugate are avantair-rl de a surprinde

contributia fiec[rui agent economic la productia dc hunuri Ei

serv icii.in mate, metoda oonsta in insumarea pe ramuri Ei la nivel

macroeconc,mic a valorii adiugate brute a fiec[rui agent

economic din interiorul tdrii.Valoarea ad[ugati brutd se determinl ca diflerent[ clinlre

produsul global brut qi consumttl interrnediar.

VAB, = PCB, -Cl,

VABI : valoarea addugatd brutd a ramurii "i";PGB; : produsul global brut al ramurii "i";

l0

_-!!,_r_

('li : consumul intermediaral ramurii "i",

La nivel macroeconomic:

PIBro = | van,i-t

unde:PIBrn: produsul intern brut la prelul pielei.

Metoda utilizdrii .finole (metodu cheltuieliktrl presupune

insumarea componentelor care exprimd rttilizarea finali a

hunurilor qi serviciilor evaluate la pre[urile oielei. mai ptr{in

valoarea bunurilor qi serviciilor importate.Astlel, produsul intern brut la prefurile pielei se determind

dupd relaJia:

l)lBpp -Co +C" +Fbc r(X-M)

Cn : consumul privat:Cs : consumul guvernamental (cotrsumul public;

consumul statului);F'bc: fbrmarea brutd a capitalului;X-M : exportul net,(difbrenla dintre expolt gi irnporl).

Consumul nrivat (Cr) reprezintd vtrloarea bunurilor Siserviciilor de consum tlestinute sutis.fircerii nevoilor oumenilor.

Pentru acest lucru se pornegte de la:

consumul privat include cump[ririle merrajelor de pe

pia1F4

II

privat a tuturor bunurilor qi serviciilor care au fostlolosite pentru satisfacerea necesit[1ilor.

in timp ce prirnul concept este ieltin deoarece informatiilenecesare se obtin relativ uqor, avdnd neajunsuI cd nu cuprinde

autoconsumul fermelor agricole, consumul din productia

casnic5; al doilea concept este costisitor. deoarece ar presupune

evaluarea unor elemente precum ar fi: cadourile, productia

casnicd (gdtitul, sp[latul etc.).

in practicb existl un compromis intre aceste douiconcepte, in sensul cI in consumul privat sunt incluse bunurile

Ei serviciile cumpdrate dar qi bunurile din productie proprie

care au fost corrsumate.

Consumul wvgfltumentul (Cs) exprimd wtlumul to1u1 *1

cheltuieliktr instituliilrtr guvernumentale ocazionate de

cumpdrureu de bunwri Si servicii.

Sectorul public, statul, produoe burluri qi servicii carc inmod nonnal 11u se parcuri, servicii medicale, servicii de

apdrare" servici i .iuridice etc.).Producerea acestor bunuri qi servioii

consumarea unor resurse reprezentate de bunuriproduse de ceilalti agenfi economici. Aceste

reprezinti o parte din P.l.B. utilizatd in acest

activitate.De mentionat cd in aceste cheltuieli nu sunt cuprinse:

plata pensiilor, plata a.iutorulLri de qomaj, plata asigur[rilorsociale, alocatii etc. deoarece nu sunt insotite de un flux invers

de bunuri Ei servicii.

Formarea brutd u capitalwlwi (Fbd cuprinde fowaareahrutd u cupitaluluiJix Si vuriutia stocurilor.

t2

Formurea brutd a capitalului fix reprezinld vuloureu

hunurilor durabile destinate altor scopuri decfu cele utilitare,cu o anumitd valoure, dobdndite de unitdlile producdtourerezidente in scopul de u fi utilizute pe o durutd mai mare de

un iln tn procesele lor de productie, precum si valoareasarviciilor incorporute tn hunurile de capitul Jix.

Vuriatiile stocurilor reprezintd diferen1a dintre intrdrilein stocuri pi ieSirile din stocuri tn cursul perioadeiconsiderute.

Stocurile cuprind toate bunurile care nu f'ac parre din

capitalul fix care se gisesc la un moment dat, in posesia

unitAli lor producdtoare rezidente.

Exportul net (X-MI reprezintd diferenqu dintre vuloureu

hunurilor Si serviciilor exportale Si vuloureu celor importate-

Evolulia produsului intern brut in Rominia in perioada 2005 - 2008'l'ubelul l. I

2005 2006 2007 2008

P.t.B.(rnld.lei)

288,9 344,6 412,7 503.9

P,t.B.(mld. euro)

79,"1 97,7 123,6 l]6,8

Sursa: Raport lunar al BNR

Metodu venituri lor presupLltle insutrrarca elementelor care

cxprimd compensarea factorilor de prodLrcgie concrelizata irl

veniturile primite de proprietarii acestora (salarii, dobdnzi,

rcnte, profituri) in alocaliile pentru consumul de capital fix :;i inirnpozite indirecte. P.l.B. dupn aceastd metodl cuprinde:

'r compensarea factorului munci (salarii, impozite pe

salarii, C.A.S. etc.);

1.1

presupuneqi serviciicheltuielisector de

-:-{rrG;ltF IIF_=

de exploatare);

corporatii;

- impozitul pe profit;- dividende;- profit nedistribuit.

Produsul intern net (PINI reprexintd mdrimea valoriiuddugate nete a hunurilor Si serviciilor produse de agentiieconomici interni intr-o anumitd perioadd.

DacI sc exprimd la pre{urile factorilor. produsul intern

net, indic6 valoarea netl a bunurilor finale din punct de vedere

al producdtorului.Daci se exprim[ la pretul pie(ei (adicd inclusiv impozite le

indirecte) reflecti aceeaqi producfie flnald ins[ din punctul de

vedere al consumatorului.De regul5. P.l.N. se calculeazd ca di[eren![ dintre produsul

intern brut gi amorlizare:

PIN = PIB-A

Produsul intern net se determinE aplicdnd una dintre

metodele menfionate pentru determinarea produsului intern

brut. insd cel mai frecvent, sunt utilizate metoda valoriiadlugate qi metoda veniturilor.

Produsul National Brut (PNB) este deJinit ca Jiindvalourea curentd de pia(d a tuturor hunuriktr Si serviciilor

.finale produse de agenlii economici na(ionali tntr-o perioudd

de un un.

14

--rF --

l5

Produsul nalional brut este denumit Venit nalktnal brut,tlrrcii este evaluat la prejurile factorilor, sau Cheltuielibrrrtrliorutle brute, dacd este evaluat la prefurile piefei. P.N.B. se

cirlcLrleazd pebaza informa{iilor cuprinse in conturile na{ionale.

De reguld, se porneqte de la P.l.B. calculat la preful pielei

;i cle la soldul valorii adlugate brute agenfilor nafionali dinstririnitate qi agenfilor strdini din interiorul tArii (S.V.A.B).

PNBpe - PIBpr, +SVABn,,

in analiza efbctuatl de statistica inienralional[ in oeea ce

privegte comparaliile internafionale se fine seama de faptul cd

in t[rile dezvoltate din punct de vedere economic este pref'erat

ca indicator reprezentativ, produsul nalional brut; pe c6nd, in

tirrile in curs de dezvoltare, nrai sernnificativ, este indicatorulprodusul intern brut. Explicafia acestei opliuni este legatd de

rumplasarea activitdtii agenfilor na]ionali in strdinltate qi

agenlilor str[ini in interiorul prii.

Produsul na{ional net (PNN\ exprimd vuloureu neti a

hunurilor gi serviciilor jinule, produse de agenlii economicinu(ionuli tntr-o perioadd de timp.

Produsul nulionol net poate ti exprimat, lie porrrind de laI'}.N.B. qi P.l. B. astfel:

PNN pp = PNBoo -r\sau:

PNN pp : PIB* I SVAB,,,, - A.

fie pornind de la P.l.N. care este corectat cu soldul dintreveniturile din activitatea economicd gi din patrimoniu ale

agentilor economici na{ionali care igi desfdqoari activitatea in

strdinltate qi cele ale agenf ilor strdini pe teritoriul tdrii(svAES).

PNN pr = PIN pi +SVAES.

Atunci c6nd produsul nafional net este determinat la pre{ul

factorilor este denumit Ei venit nafional.

PNN rr = VN.

1.2. tndici de prefuri utiliza{i in statisticamacroeconomicl

Mdsura in carc intr-o economie prelurile rdm6n relativstabile reprezintd un aspect maior al conjuncturiimacroeconomice qi care trebuie luat in considerare de cdtre

agen{ii economici de comerl exterior atunci cAnd efectueaz[

tranzac[ii de export-imporl cu o anumitd tar6 deoarece o

economie cu o rati mare a inflatiei presupune riscuri mari

economice Ei fi nanciare.

in teoria qi practica statisticii internationale se utilizeazdtei tipuri de indici care ilustreazi mai mult sau mai pu{in corect

miEcarea pre{urilor din economia respectivS:

- indlcele pre{urilor prodr"rcdtorilor (lPP)

- indicele pre{r-rrilor consumatorilor (ll'c)- indicele general de nre{uri (deflatorul P.l.B. sau P.N.B':

Icp)

Indicele prelurilor protlucdlorilor fn) are la^bazdinregistrarea pieprrilor la prima tranzaclie semnificativb2 inlreagen{ii economici.

2 'l'ermenul de tranzactie semnifictivi se utilizeazh atunci cAnd se

tranzactioneazi loturi tnari de produse. De exemplu, minereul de fier este

inregistrat la pretul de livrare al producitrului citre combinatul siderurgic.

l6

Acest indice reprezintd un indicator foarte irnportant inlrrraliza ciclului economic, el inregistr6nd evoluiia produc{iei pe

lcrmene foarte mari de timp.Baza legald pentru calculul indicelui prelurilor

producdtorilor o reprezintd Reglementarea ('onsiliului

liuropean nr.ll65-98 din l9 mai 1998, prin care se recomandd

introducerea in totalitate in toate economiile tdrilor Uniuniiliuropene gi ale farilor candidate.

lndicele ia ?n considerare urmdtoarele:

semifabricate;

tehnologic;

reparalii etc.

in calcul indicelui nu se cuprind:

maqini;

intreprinderi (consumul intern).

Principalele nomenclatoare utilizate in calculul acestr"ri

indice sunt: CAEN (Clasificarea Activitdlilor IiconomieiNafionale - elaborati din necesitatea de rellectare a noilorrelafii economice qi pentru asigurarea alinierii cu

Nomenclatorul ActivitAlilor din Comunitatea EuropeanS;

PIIODIND - Nomenclatorul de Produse care cuprinde 2696 de

l7