STAS 4958-91PROFILURI IN LUNG

1. REGULI DE REPREZENTARE GRAFICA

1.1. PRESCRIPTII GENERALE Scara de reprezentare a profilului in lung este conform tabelului I:Tipul profilului in lungScara

lungimiinaltimi

De studiu1:100001:50001:20001:10001:5001:200

De executie1:20001:10001:5001:2001:1001:50

De exploatare1:250001:100001:10001:500

Indicatorul plansei se intocmeste conform STAS 1434-83 si se dispune pe plansa conform STAS 1-84. Grosimile liniilor continue utilizate la desenarea profilurilor in lung trebuie sa fie conform STAS 103-84, cu urmatoarele precizari: 0.25 mm pentru ordonatele cotelor terenului; 0.35 mm pentru linia terenului (N.T.) si pentru liniile orizontale care despart rubricile cu datele profilului in lung; 0.50 mm pentru linia nivelului superior al sinei (N.S.S.), pentru linia niveletei platformei caii (N.P.) si pentru ordonatele punctelor de schimbare a declivitatilor. Lungimile, cotele si diferentele de nivel (NP-NT) se exprima in metri, cu cel mult 2 zecimale. Valorile declivitatilor se exprima in milimetri pe metru, cu cel mult 2 zecimale.

1.2. PRESCRIPTII DE INTOCMIRE Profilurile in lung trebuie sa contina toate rubricile si indicatiile prevazute in cuprinsul anexelor A, B, C si D la prezentul standard, functie de scopul pentru care se intocmesc.Observatii: Pentru dublari de linii ferate, profilul in lung de executie se intocmeste pe baza releveului liniei ferate existente si se prevede cu urmatoarele rubrici: Declivitati/lungimi la linia ferata noua (pentru dublare); Cotele sinei (N.S.S.) la linia ferata noua; Cotele sinei (N.S.S.) la linia ferata existenta (la ambele fire in curba); Cotele niveletei platformei (N.P.) la linia ferata noua; Cotele in lungul traseului liniei ferate existente, la nivelul superior al traversei (N.S.T.); Pozitia kilometrica (a pichetilor) la linia ferata existenta; Kilometrajul la linia ferata existenta; Aliniamente si curbe la linia ferata existenta; Aliniamente si curbe la linia ferata noua; Lungimea rampelor suprainaltarii (L.R.S.), in metri, suprainaltarea (h), in milimetri si viteza maxima a liniei (V), in kilometri pe ora, la linia ferata noua;

La partea superioara a profilului in lung de executie pentru dublari de linii ferate se deseneaza liniile corespunzatoare urmatoarelor cote de nivel: Linia nivelului superior al sinei (N.S.S.) la linia ferata noua; Linia niveletei platformei la linia ferata noua.

Constructiile si instalatiile caii ferate pentru care se intocmeste profilul in lung, precum si detaliile referitoare la acestea, se reprezinta deasupra niveletei platformei caii (N.P.), conform anexei A, sau deasupra liniei care reprezinta nivelul superior al sinei (N.S.S.), conform anexelor B, C si D. Tipul sinei se specifica deasupra liniei care reprezinta niveleta platformei (N.P.), la profilul in lung de studiu sau deasupra liniei care reprezinta nivelul superior al sinei (N.S.S.), la profilul in lung de executie si la cel de exploatare, dupa cum urmeaza: La pozitia kilometrica de la inceputul si sfarsitul profilului in lung; La pozitia kilometrica de la care se schimba tipul sinei. Linia terenului, in cazul profilului in lung de exploatare, se deseneaza schematic, indicandu-se numai inaltimile umpluturilor si adancimile sapaturilor mai importante. Santurile de scurgere, pe portiunile in care fundul lor prezinta diferente variabile fata de niveleta platformei (N.P.), se reprezinta pe profilul in lung de executie, astfel: se deseneaza fundul santului cu linie subtire intrerupta; se indica pe aceasta linie cotele in dreptul punctelor de schimbare de panta; pe linia reprezentand fundul santului se scrie din loc in loc, dupa caz, Ss (sant stanga), respectiv Sd (sant dreapta). Cota planului de comparatie se scrie pe prima linie orizontala de sub desenul profilului in lung, in raport cu care se deseneaza profilul in lung. Schimbarea planului de comparatie se face cu o denivelare corespunzatoare unui numar intreg de metri (de preferinta multiplu de 10). Declivitatile se scriu conform anexelor A, B, C si D. In aceeasi rubrica se inscriu si lungimile sectoarelor cu declivitate constanta. Elementele curbelor de racordare a declivitatilor succesive in plan vertical se scriu pe ordonatele pozitiilor kilometrice unde se schimba declivitatea, indicandu-se urmatoarele elemente geometrice: La profilul in lung de studiu: raza Rv si tangenta Tv; La profilul in lung de executie: raza Rv, tangenta Tv si bisectoarea Bv; La profilul in lung de exploatare: raza Rv. Cotele niveletei platformei (N.P.) si cotele terenului (N.T.) se scriu in rubricile respective, corespunzator pozitiilor kilometrice ale punctelor caracteristice terenului de pe traseul liniei ferate, precum si cotele niveletei platformei la pozitiile in care se schimba declivitatea acesteia. Pozitia kilometrica si kilometrajul se indica in rubricile corespunzatoare, conform anexelor A,B,C,D. Aliniamentele si curbele se reprezinta in rubrica respectiva, conform exemplificarilor din profilurile in lung date in anexele A,B,C si D. Pentru aliniamente se specifica lungimile acestora; Reprezentarea curbelor se face conform prevederilor de la pct. 2.2.13.1 2.2.13.3, functie de tipul profilului in lung. La profilul in lung de studiu, curbele de racordare a aliniamentelor se prevad circulare, reprezentate prin arce aplatizate, orientate dupa sensul de abatere a curbelor de pe traseul liniei ferate, cu pozitiile kilometrice la inceputul si sfarsitul fiecarei curbe.In dreptul curbelor respective se scriu urmatoarele elemente caracteristice: Raza curbei circulare R, in metri; Lungimea proiectiei curbei de racordare pe aliniament, l , in metri, care se poate adopta la curba circulara pentru viteza maxima de circulatie stabilita pentru linia ferata respectiva; Viteza maxima de circulatie stabilita pentru linia ferata respectiva, V, in kilometri pe ora. La profilul in lung de executie, curbele se reprezinta prin arce aplatizate, orientate dupa sensul de abatere al curbelor de pe traseul liniei ferate, dupa cum urmeaza:a) Curbele circulare cu raza unica, racordate la aliniamente prin arce parabolice, se reprezinta prin trei arce aplatizate, dintre care primul si ultimul arc reprezinta curbele de racordare parabolica cu aliniamentele, iar arcul din mijloc, curba circulara.La punctele de separare dintre aliniamente si curbe, precum si dintre curbe se scriu pozitiile kilometrice corespunzatoare. Aceste puncte de separare se noteaza astfel: AR aliniament-racordare, punctul de trecere din aliniament in curba parabolica de racordare; RC racordare-curba, punctul de trecere din curba parabolica de racordare in curba circulara; CR curba-racordare, punctul de trecere din curba circulara in curba parabolica de racordare; RA racordare-aliniament, punctul de trecere din curba parabolica de racordare in aliniament.In dreptul fiecarei curbe se scriu elementele geometrice aferente, iar sub grupul curbelor se scriu elementele curbei circulare cu raza Ro, conform anexei B, notatiile avand urmatoarele semnificatii: Lr lungimea curbei parabolice de racordare, in metri; l Lungimea proiectiei curbei de racordare, in metri; unghiul dintre aliniamente si tangentele respective in punctele RC si CR, in grade centesimale; m retragerea curbei circulare cu raza Ro fata de curba circulara cu raza R, in metri; U unghiul dintre aliniamente si tangentele la curba circulara in punctele RC si CR, in grade centesimale; R raza curbei circulare, in metri; T tangenta curbei cu raza R, in metri; B bisectoarea curbei cu raza R, in metri; C lungimea curbei circulare cu raza R, in metri; Uo unghiul dintre aliniamente, in grade centesimale; Ro R + m; To tangenta curbei circulare cu raza Ro, de racordare a aliniamentelor (fara racordari parabolice), in metri; Bo bisectoarea curbei de raza Ro, in metri; Xl distanta de la To la AR sau RA, in metri; Ymax ordonata fata de aliniament a punctelor RC si CR, in metri.

OBSERVATIE: - Cand curbele parabolice de racordare au elementele geometrice corespunzatoare egale, intr-una din curbele de racordare se scrie numai elementul Lr.

b) Curbele alcatuite din doua sau mai multe arce circulare cu raze diferite, au punctele de separatie notate cu TC (tangenta comuna) cu pozitiile kilometrice aferente.In dreptul fiecarei curbei circulare cu raza diferita se scriu elementele geometrice ale curbei respective.

c) Curbele circulare de racordare directa a aliniamentelor (fara racordari parabolice) se reprezinta printr-un arc aplatizat cand au o singura raza sau prin mai multe arce aplatizate cand curba circulara este alcatuita din mai multe arce circulare cu raze diferite.Inceputul si sfarsitul curbei se noteaza cu TI=tangenta de intrare si TE=tangenta de iesire, iar pozitiile dintre curbele cu raza diferite prin TC=tangenta comuna.Punctele TI, TE si TC au indicata pozitia kilometrica, iar in dreptul fiecarui arc se scriu elementele geometrice ale curbei respective (U, R, T, B, C) In ultima rubrica a profilului in lung de executie se inscriu urmatoarele elemente constructive ale curbelor: LRS lungimea, in metri, a rampelor suprainaltarii sinei exterioare fata de sina interioara la curbele liniei ferate; h suprainaltarea, in milimetri, a sinei exterioare fata de sina interioara, in dreptul portiunii de curba circulara; V viteza maxima de circulatie, in kilometri pe ora, stabilita pentru linia ferata respectiva.Inceputul rampelor suprainaltarii are pozitia kilometrica corespunzatoare punctelor AR si RA. Sfarsitul rampelor suprainaltarii are pozitia kilometrica corespunzatoare inceputului si sfarsitului curbei circulare.

2. SEMNE CONVENTIONALE

Constructiile si instalatiile se reprezinta pe profilul in lung prin semnele conventionale date in tabelul 2. Grosimea liniilor utilizate la desenarea semnelor conventionale se stabileste astfel incat grosimea celei mai subtiri linii sa fie de minim 0.25 mm. Semnele conventionale din tabelul 2 sunt grupate pe urmatoarele categorii de lucrari: Lucrari aferente infrastructurii si suprastructurii caii ferate; Puncte de sectionare (statii, halte etc.) Cladiri in statii si in linie curenta; Constructii si instalatii pentru tractiune; Instalatii de semnalizare si centralizare; Reprezentari diverse.4