starea de bine in organizatii_c8.pdf

8/17/2019 Starea de bine in organizatii_C8.pdf

1/39


2/39

Definirea starii de bine Diferentierea intre sanatate si stare de

bine

Prezentarea abordarilor traditionale vs.actuale asupra starii de bine

Analizarea practicilor de mentinere si

sporire a starii de bine


3/39

o for ţă de muncă matur ă, orientată spreclient, sensibilă la cultura organizaţională a

companiei în care lucrează angajaţii î şi respectă managerii care

impun standarde ridicate de performanţă,

apreciază claritatea comunicării interne,

oportunităţile de carier ă şi dezvoltarepersonală şi şi-au stabilit obiective de

carier ă pe termen lung


4/39

Abordarea stării de bine în organizaţii casubiect de cercetare a fost realizată la începutul anilor 90, pe plan internaţional,

dar şi la noi în ţar ă.Ne intereseaza:

constructe conexe relaţionate cu starea de

bine (satisfacţie în muncă, conflict muncă-familie, sănătate, stresul ocupaţional ş.a.),

încercări de clarificare a sferei conceptuale

a stării de bine, precum şi modalităţi prin care acest concept poate fi

operaţionalizat în cercetări empirice.


5/39

CIPD (2007) define şte starea de bine la

locul de muncă ca reprezentândcrearea unui mediu care să promovezeo stare de mulţumire, care să permită

angajaţilor să se dezvolte şi să î şi atingă potenţialul cel mai înalt pentru beneficiullor şi al organizaţiei.

Starea de bine este un construct largbio-psiho-social care include: sănătatea

fizică, mentală şi socială.


6/39

un echilibru între maximizareaproductivităţii şi riscul de epuizare pentruangajaţii care pot ajunge să facă erori

ce presupun costuri sau demisii

Starea de bine a angajaţilor reprezintă faţete fizice, mentale şi emoţionale ale

sănătăţii angajatului în interacţiunecomplexă , acţionând pentru a afectapersoanele (Dejoy şi Wilson, 2003).


7/39

rezidă în sfera pe care o acoper ă fiecare

dintre cele două concepte, în contextorganizaţional

Termenul de sănătate se refer ă la

simptomatologia fizică şi fiziologică într-uncontext medical (cum ar fi diagnosticulunor boli).

în context organizaţional, accentul cadepe indicatori fiziologici şi psihologici caresunt folosiţi pentru evaluarea stării desănătate a angajaţilor.


8/39

Sta rea d e b ine este un concept mai larg,referindu-se la persoană ca întreg.

Pe lângă sănătate, starea de bine

include experienţe de viaţă (satisfacţia în viaţă, bucurie, fericire etc.),

iar în context organizaţional, include

experienţe generale legate de muncă (satisfacţie faţă de muncă, ataşamentetc.) şi dimensiuni specifice (satisfacţia

faţă de colegi sau faţă de salariu).


9/39

1. experienţele individului la locul demuncă (fizice, emoţionale, mentale,sociale) au consecinţe directe asupra

sa. Mai mult, aceste experienţe generează

efecte şi în afara muncii individului -

Interferenţa dinte muncă şi viaţa privată


10/39

2. a crescut interesul şi importanţa altor

elemente care ţin de muncă şi careafectează sănătatea şi starea de bine alucr ătorului.

Printre acestea se număr ă agresiuni şiviolenţe la locul de muncă, hăr ţuirea

sexuală, comportamente disfuncţionalela locul de muncă.


11/39

3. este o temă importantă pentruconsecinţele pe care le are asupraindividului

lucr ătorii cu o sănătate precar ă aurezultate net inferioare, pot lua deciziigreşite, sunt mai predispuşi la

absenteism. Pentru individ o astfel de situaţie induce

costuri fiziologice, psihologice şi/sau

emoţionale


12/39

A) conceptualizarea si explicare diferitelor

stari de sanatate psihologicaB) modele dinamice de sanatate privindmunca, care sa examnimeze fluctuatiile

sanatatii angajatului in anumite zile si de-alungul mai multor zile

C) teoria si cercetarea care sa exploreze

consecintele experientelor profesionalepentru activitatea din afara locului demunca


13/39


14/39

Diferentele inter-individuale intre diferiti

indicatori de sanatate psihologica Au analizat antecedentele si consecintele

acestor diferente

Rezultate: trasaturile de personalitate sicaracteristicile muncii influenteaza

satisfactia profesionala

Satisfactia este un predictor al CCO

Masuri retrospective – sanatatea e stabila


15/39

Danna şi Griffin (1999) - cauzele şi consecinţele stăriide bine

starea de bine este alcătuită din diferite satisfacţii înraport cu viaţa individului (satisfacţia faţă de viaţa

de familie, faţă de societate, timp liber,spiritualitate etc.) şi din diferite satisfacţii faţă de

munca individului (satisfacţia faţă de salariu,promovare, colegi, munca în sine, post etc.).

Sănătatea este văzută ca fiind o componentă a stării

de bine, constituind o combinaţie de indicatorimentali / psihologici (frustrare, afecţiune, anxietate

etc.) şi fizici / fiziologici (tensiunea arterială,funcţionarea inimii, sănătatea fizică, în general)


16/39


17/39

1. condiţiile de muncă: riscurile,pericolele şi securitatea muncii

2. tr ăsăturile de personalitate, mai ales

înclinaţiile către comportamentul de tipA, locul controlului,

3. Stresul ocupaţional (rol, relatii de

munca, structura si climatorganizational,s.a.)


18/39

implicaţii directe asupra individului:implicaţii fizice, psihice şicomportamentale.

nivel organizaţional: costuri cu asigur ărilede sănătate, productivitate, absenteism,procese şi acţiuni legale


19/39

Tipul de personalitate,

locul controlului, stima de sine,

inteligenţa emoţională,

acceptarea de sine au fost identificatedrept predictori semnificativi ai stării debine subiective experimentate de individ

în organizaţie (Grawitch, Gottschalk şiMunz, 2006)


20/39

suportul emoţional şi instrumental primit înfamilie şi suportul primit din partea şefului lalocul de muncă sunt în măsur ă să echilibreze balanţa dintre eforturile depusede angajat, recompensele obţinute şipierderile suferite de acesta (resurse detimp, energie etc.).

numai dimensiunea „ostilitate” apersonalitatii de tip A are un rol semnificativ în predicţia tulbur ărilor cardiovasculare

stima de sine redusă şi anxietatea catr ăsătur ă pot contribui la intensificareaacestei relaţii


21/39

Spector (1986 citat de Spector şi colab.,2002) a ar ătat în metaanaliza sa că autonomia percepută şi participarea însarcini au fost legate de satisfacţia faţă de

muncă şi alte măsuri ale stării de bine. există o legătur ă între starea de bine (cel

puţin, nivelul emoţional al acesteia) şi

inteligenţa emoţională, sugerând potenţialulacesteia de a spori şi susţine tr ăirile stării debine, chiar şi în situaţii dificile care ameninţă dispoziţia şi stima de sine a persoanei (critică

din partea unor persoane în poziţie deautoritate, rezultate slabe într-o sarcină importantă etc.


22/39

un comportament pozitiv al superiorului(de exemplu, să îi permită un mai marecontrol asupra activităţii sale, să menţină o bună comunicare şi organizare şi să ia

în considerare angajatul şi bunăstareaacestuia) are o contribuţie statisticsemnificativă asupa stării de bine a

angajatului. leadershipul transformaţional şi starea de

bine


23/39

comportamentul abuziv al şefului -percepţiile subordonaţilor referitoare lagradul în care superiorii lor se implică în

etalarea constantă de comportamentostile verbale şi nonverbale, excluzândcontactul fizic (Tepper, 2000).

subordonaţii ai căror superiori erau maiabuzivi au raportat o mai marefluctuaţie, atitudini mai puţin favorabile

faţă de muncă, viaţă şi organizaţie, unmai mare conflict între viaţa la serviciu şicea de familie şi un mai mare strespsihologic


24/39

este tratamentul interpersonal pe care îlprimesc din partea colegilor şi a altor

actori organizaţionali.

Lim şi Cortina (2005) a ar ătat cumexperienţele legate de lipsa de respectşi consideraţie de la locul de muncă suntasociate cu o satisfacţie scăzută legată de muncă, implicare redusă în realizareasarcinilor şi stres psihologic crescut.


25/39

Abuzul emoţional este considerat a fi oexperienţă subiectivă şi se refer ă la

comportamentele verbale şi nonverbale

ostile repetate (cu excepţia contactuluifizic), direcţionate spre unul sau mai mulţiangajaţi, de-a lungul unei perioade de

timp,

când angajaţii tr ăiesc astfel decomportamente, au sentimentul că nu

sunt în regulă ca persoane sau nu suntangajaţi competenţi (Keashley şi Harvey,2005).


26/39

impactul pe care factorii stresori legaţi de rol (ambiguitatea rolului, conflictul de rol,supraîncărcarea rolului etc.)

Conflictul dintre muncă şi familieMcDonough (2000) a identificat faptul că percepţia insecurităţii postului este asociată

cu scoruri scăzute ale percepţiei asuprapropriei stării de sănătate şi creştereadistresului şi a utilizării de medicamente


27/39

programele de lucru, în sensul prelungiriiorelor de muncă şi munca în schimburi, audemonstrat că acestea influenţează starea

de bine a angajaţilor (Sparks şi colab., 2001)

Sursele de stres legate de structuraorganizaţională şi climat lipsa participării şi a

consultării eficiente, comunicareadefectuoasă, politici organizaţionaledeficitare şi reorganizări (de exemplu,

restructur ări majore, mediu de lucruambiguu ş.a.)


28/39

Starile de sanatate psihologicatemporare (dispozitii si emotii)

care sunt teoretizate ca reactii afective

la stimulii de la locul de munca Sunt considerate ca avand influenta

imediata asupra comportamentului de

la locul de munca (Ilies, Scott si Judge,2006)


29/39

Rolul starilor afective temporare incomportamentul organizational

Pp ca diferite evenimente care au loc la

locul de munca au consecinte afectiveimediate (evenimente afective)

Ele genereaza reactii emotionale si

schimbari in stimulul momentan


30/39

In schimb, emotiile si starile afectivetemporare influenteaza comportamentulangajatului

Acestea pot avea efect cumulativ asupraunor atitudini mai stabile

De exemplu: satisfactia profesionala – ce

se manifesta prin stari evaluative discrete

Ne concentram astfel, pe examinarea

starilor afective si evaluative ca indicatoride santate psihologica zilnica sautemporara


31/39

Serii temporare, modelari liniare ierarhice

Ilies si colab.(2006)- design longitudinal – raspunsuri zilnice multiple ale angajatilor

full-time pe o perioada de 2 saptamani

Variatiile zilnice in comportamentelecetatenesti la locul de munca au fost

asociate cu fluctuatii similare in starile de

sanatate psihologica Starile afective poz si satisf prof au prezis

CCO


32/39

Teuchmann, Totterdell si Parker (1999)Au gasit corelatii intre presiunea temporala

(o cerinta profesionala) si intre dispozitiile

negative si epuizarea emotionala – intr-un grup de contabili

Respondentii au raportat dispozitii

negative severe si epuizare emotionalain zilele in care percepeau presiuneatimpului foarte mare la locul de munca

Ramane de studiat daca si cum acesteefecte cumulate produc tensiunicronice!


33/39


34/39

Programele care vizează echilibrul întremuncă şi viaţă privată - Mă surile carevizează cre şterea şi dezvoltarea angajaţilor

Programele de sănătate şi siguranţăvizează planul fizic al stă rii de bine careinclude elemente precum: sănătatea fizică şi mentală, un mediu de muncă sănătos şisiguranţa muncii.

Programele care vizează recunoa ştereapermit angajaţilor să fie recompensaţipentru contribuţia lor la organizaţie şipentru realizarea unor progreseprofesionale şi personale.


35/39

Mă surile de implicare a angajaţilor

urmăresc creşterea participării angajaţilor în procesele de luare a deciziilor din

organizaţie, împuternicirea acestora,

creşterea autonomiei la locul de muncă. În domeniul ce ţine de muncă şi organizaţii,

starea de bine include elemente precum

managementul schimbării, autonomie,securitatea muncii, solicitările muncii.


36/39

Satisfacţia faţă de muncă, angajamentulorganizaţional şi stresul sunt predictori buni ai

fluctuaţiei for ţei de muncă (Griffeth, Hom şiGaertner, 2000). O cercetare metaanalitică recentă

demonstrează legătura dintre stresul

angajaţilor, sănătatea angajaţilor şiprogramele de sănătate la nivelul organizaţiei(Aldana, 2001).

Relaţia dintre sănătatea individuală şisănătatea organizaţională - Cooper (1994),care arată că aproape jumătate din totalulabsenţelor angajaţilor sunt cauzate de condiţiide muncă nesănătoase sau de stres


37/39

Sunt folosite chestionare alcătuite eclecticprin apelul la serie de chestionareconsacrate, în funcţie de obiectivelecercetării şi de modul de interpretare al

constructului de stare de bine în organizaţii.

constructul de stare de bine a fostoperaţionalizat pe două dimensiuni

independente: starea de bine fizică şi starea de bine afectivă, folosindu-se două chestionare.


38/39

Starea de bine este mai mult decâtevitarea situaţiei de a fi bolnav.

Este un concept care include sănătatea

fizică, mentală şi socială a unei persoanecare este angajată într-o organizaţie.

Starea de bine este o experienţă

subiectivă ce contribuie la succesulorganizatiilor


39/39

starea de bine in organizatii_c8.pdf

Documents