raport anual privind starea mediuluiapmbuc-old.anpm.ro/files/apm bucuresti/rapoarte...

RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI PE ANUL 2008

Bucureşti 2009

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti 2

Cuprins

INTRODUCERE ....................................................................................................................... 7

Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ ............................................................................................ 8

1.1 Date generale ................................................................................................................. 8

1.2. Resursele naturale....................................................................................................... 10

1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială .............................................. 10

Capitolul 2. ATMOSFERA .................................................................................................... 12

2.1. Emisii de poluanţi atmosferici ...................................................................................... 12 2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant ........................................................................... 14 2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici....................................................... 16 2.1.3. Emisii de metale grele........................................................................................... 17 2.1.4. Emisii de plumb..................................................................................................... 19 2.1.5. Emisii de poluanţi organici persistenţi ................................................................... 19 2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice........................................................... 20 2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi ................................................................................. 20 2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen ..................................................................................... 20

2.2. Calitatea aerului ambiental .......................................................................................... 20 2.2.1. Dioxidul de azot..................................................................................................... 20 2.2.2. Dioxidul de sulf ...................................................................................................... 21 2.2.3. Pulberi în suspensie.............................................................................................. 22 2.2.4. Metale grele .......................................................................................................... 23 2.2.5. Monoxidul de carbon............................................................................................. 24 2.2.6. Benzenul ............................................................................................................... 25 2.2.7. Amoniac ................................................................................................................ 25 2.2.8. Ozonul troposferic (poluarea fotochimică)............................................................. 25 2.2.9. Evoluţia calităţii aerului.......................................................................................... 27

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE .................................................................................. 29

3.1. Cadrul general ............................................................................................................. 29

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră.............................................................. 29

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon ............................................................................... 29

3.4. Emisii anuale de metan ............................................................................................... 30

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot ................................................................................ 30

3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ....................................... 31 3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto .......................... 31 3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.............................................................. 32

Capitolul 4. APA ................................................................................................................... 35

4.1.Introducere.................................................................................................................... 35 4.1.1. Cadrul legislativ..................................................................................................... 35


4.1.2. Mecanismul Economic în domeniul apelor ........................................................... 36

4.2. Resursele de apă......................................................................................................... 37 4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile...................................................... 37 4.2.2. Prelevări de apă ................................................................................................... 40

4.3. Ape de suprafaţă ......................................................................................................... 41 4.3.1. Starea râurilor interioare........................................................................................ 42 4.3.2. Starea lacurilor.Calitatea principalelor lacuri în Bucureşti ..................................... 43

4.4. Ape subterane ............................................................................................................. 45

4.5. Apa potabilă................................................................................................................. 45

4.6. Apele uzate.................................................................................................................. 50 4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008............................................................... 52 4.6.2. Reţele de canalizare ............................................................................................. 53

4.7. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane................................ 54

4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei ........................................................ 54

Capitolul 5. SOLUL............................................................................................................... 56

5.1. Introducere................................................................................................................... 56

5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe ....................................... 56

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din România.................... 57 5.3.1. Îngrăşăminte ......................................................................................................... 57 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) ................................................... 58 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ................................................................. 58 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare ....................................................... 58 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial .................................... 58 5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune .............................. 59

5.4. Calitatea solurilor. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate ....................................... 59

5.5. Monitorizarea solurilor la nivel local ............................................................................. 59

5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor............................................................... 60

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA ....... 61

6.1. Biodiversitatea ............................................................................................................. 61

6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică ................................................................ 61 6.2.1. Habitatele naturale ................................................................................................ 61 6.2.2. Flora şi fauna sălbatică ......................................................................................... 61 6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice .......................................................................................................................... 68 6.2.4. Specii deţinute în captivitate.................................................................................. 68

6.3. Starea ariilor naturale protejate.................................................................................... 72

6.4. Starea pădurilor ........................................................................................................... 72 6.4.1. Fondul forestier ..................................................................................................... 74 6.4.2. Funcţia economică a pădurilor .............................................................................. 78 6.4.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic........................................................... 78 6.4.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief ........................................... 79 6.4.5. Starea de sănătate a pădurilor .............................................................................. 79 6.4.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri.................................... 79


6.4.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire .................. 79 6.4.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări ........................ 79 6.4.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008........................................................ 80 6.4.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului ............ 80

6.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii ...................................................... 81

6.6. Biosecuritatea .............................................................................................................. 81 6.6.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii ................................................................ 81

Capitolul 7. DEŞEURI ........................................................................................................... 83

7.1. Date generale. Cadru legislativ.................................................................................... 83

7.2. Deşeuri municipale ...................................................................................................... 86 7.2.1. Cantităţi şi compoziţie ........................................................................................... 86 7.2.2. Deşeuri biodegradabile ......................................................................................... 87 7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje ........................................... 88 7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale ....................................................... 92 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale ......................................................................... 92 7.2.6 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale ................................ 94 7.2.7 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări ................................................ 95

7.3. Deşeuri de producţie.................................................................................................... 95 7.3.1. Deşeuri periculoase .............................................................................................. 95 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie ..................................................................... 96 7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari........... 96

7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori........................................................ 111

7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale ..................................................................... 114

7.6. Nămoluri .................................................................................................................... 115 7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti ................................. 115 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale ................................ 115

7.7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice........................................................ 118

7.8. Vehicule scoase din uz – operatori economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate ............................................ 122

7.9. Uleiuri uzate............................................................................................................... 123

7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului............................. 125

7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului ............ 125

7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor ..................................................................... 126 7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale ........................................... 126 7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie....................................................... 127 7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor .............................................. 127

Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE............................. 128

8.1 Introducere.................................................................................................................. 128

8.2 Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat conform Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005 .................................................................................. 128

8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC)..................... 129

8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest .................................. 130


8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) .................................... 130

8.6. Biocide (utilizare, import, export) ............................................................................... 131

8.7. Poluanţii organici persistenţi ...................................................................................... 131

8.8. Produse pentru protecţia plantelor............................................................................. 132

8.9 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide si pentru protectia plantelor............................................................................................................................ 132

8.10. Metalele grele- mercur, nichel, cadmiu, plumb ........................................................ 133

8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor ....................................................................... 134

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA...................................................................................... 135

9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului .................................. 135

9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului.................... 136 9.2.1. Radioactivitatea aerului ....................................................................................... 136 9.2.2. Radioactivitatea apelor........................................................................................ 142 9.2.3. Radioactivitatea solului ....................................................................................... 144 9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei .................................................................................. 146

Capitolul 10. MEDIUL URBAN ........................................................................................... 148

10.1. Aşezări urbane......................................................................................................... 148 10.1.1. Amenajarea teritorială ....................................................................................... 148 10.1.2 Procesul de urbanizare. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale ................................. 148 10.1.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement ................................................ 149

10.2. Zgomot .................................................................................................................... 158 10.2.1. Hărţi strategice de zgomot ................................................................................ 159 10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008................................................................... 160

10.3. Mediu şi sănătate..................................................................................................... 161 10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate............................................. 162 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate................................................. 163 10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei...................................................................................................................................... 164 10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei ................................................ 164

10.4. Obiective şi măsuri .................................................................................................. 165 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului ..................................... 165 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei ........................................... 166 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale .......................... 167 10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului ............................................................ 168 10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi ................. 169

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI.................................................................... 170

11.1. Agricultura................................................................................................................ 170 11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul.................................................................... 170 11.1.2. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului.................................. 170 11.1.3. Utilizarea durabilă a solului ............................................................................... 171

11.2. Industria................................................................................................................... 171 11.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ............... 173


11.2.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale........................................................................................... 174

11.3. Turismul ................................................................................................................... 177 11.3.1. Potenţialul turistic .............................................................................................. 177 11.3.2. Impactul turismului asupra mediului .................................................................. 178 11.3.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri .................................. 179

11.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluări accidentale cu impact major asupra mediului ................................................................................................................ 179

Capitolul 12. ENERGIA....................................................................................................... 181

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ......................................................... 181

12.2. Consumul brut de energie........................................................................................ 181 12.2.1. Consumul final energetic................................................................................... 181

12.3. Producţia de energie electrică ................................................................................. 182

12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului...................................... 182

12.6. Energii neconvenţionale .......................................................................................... 183

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1990 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani ... 183

Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL................................................................... 185

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului .................................................................. 185

13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi ....................................................................................................................... 185

13.3. Situaţia parcului auto ............................................................................................... 186

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA........................... 188

14.1. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu........................................................................................................... 188

14.2. Fondul pentru mediu................................................................................................ 189

14.3. Planificarea de mediu .............................................................................................. 193


INTRODUCERE Aprecieri Generale Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile, organizaţiile, asociaţiile, mişcările şi partidele. În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu. Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2007 este o lucrare elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti. Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe teritoriul controlat şi supravegheat. În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul 2007, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte date statistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica de protecţie a mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.). Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional. Surse de Date Utilizate Datele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului Monitorizare Sinteză şi Coordonare al APM (pe baza datelor primare transmise de compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse : • Administraţia Naţională de Meteorologie • Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti • Administraţia Naţională Apele Române - SGA Ilfov Bucureşti • Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti • Garda Naţională de Mediu Comisariatul Bucureşti • Registrul Auto Român


Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ Informaţiile prezentate în acest capitol provin din contribuţiile aduse de Administraţia Naţională de Meteorologie şi Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti 1.1 Date generale Poziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele: - 25°49’50 ’’ şi 26°27’15’’ longitudine estică; - 44°44’30’’ şi 44°14’05’’ latitudine nordică; Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 94,63 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului. Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare. Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de vedere hidrografic. Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov. Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Străuleşti, Griviţa, Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II) sunt pe teritoriul administrativ al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura apă pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement. Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa. Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani. În zona oraşului şi a împrejurimilor defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă. Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide. Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele: - minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ; - maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ; Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.


Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante, imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre. Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele din exteriorul acestuia. Bucureştiul, prin clima să de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic. Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate. Atmosfera urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din mai multe cauze: - diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi, gaze etc. ; - pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană; - diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura; Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii. Media anuală a temperaturii în Bucureşti este în jur de 10 - 11°C. Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13,1°C şi cea mai mică, în anul 1875, de 8,3°C. Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase şi ridicate. Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de – 2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 22,8°C. În general variaţiile maxime de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35°C iarna şi de 20 - 30°C vara. Din datele primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie, a reieşit că în anul 2008 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice. Tabel 1.1.1 Principalii parametri climatici la staţiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti în anul 2008

Temp.

Medie Temp. maximă Temp. minimă

Cantitate

precipitatii

Nr.zile

precipitaţiiNr.

crt

Staţia

meteo 2008 absolută 2008 absolută 2008 2008 2008

1 Bucureşti-

Afumaţi 11.8 ºC

41.1ºC

5.VII.2000;

24.VII.

2007

38.3ºC

16.VIII.2008

-30.2ºC

6.II.1954

-18.1ºC

5.I.2008 454.3 mm 98 zile

2

Bucureşti-

Băneasa 11.5 ºC

42.2ºC

5.VII.2000

38.2ºC

16.VIII.2008

-32.2ºC

25.I.1942

-15.4ºC

5.I.2008 408.3 mm 99 zile

3 Bucureşti-

Filaret 12.8 ºC

42.2ºC

5.VII.2000

39.0ºC

16.VIII.2008

-30.0ºC

25.I.1942

-13.0ºC

5.I.2008 434.8 mm 92 zile

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2009


Regimul vântului s-a înscris în valori apropiate de valorile medii multianuale. În municipiul Bucureşti, viteza medie a oscilat între 2-3 m/s, mai reduse (1,4-1,5 m/s) au fost vitezele din direcţiile sud-est, sud şi nord-vest. Direcţiile dominante dinspre care a batut vantul au fost vest (21,4%), nord-est (19,5%) si est (11,5%), iar calmul a fost între 4 şi 11%. Umezeala relativă anuală a aerului a oscilat între 71-76% în municipiul Bucureşti, valori mai scazute înregistrându-se în lunile de vara. Tabel 1.1.2 Frecvenţa (%) medie anuală a vântului pe directii în anul 2008, la staţiile meteorologice de pe teritoriul municipiului Bucureşti

Direcţiile vântului

Nr.

crt.

Staţia

Meteorologică

N NE E SE S SV V NV

Calm

1 Bucureşti-Afumaţi 15.7 14.5 16.5 5.6 7.2 8.6 21.4 6.5 4.0 2 Bucureşti-Băneasa 11.9 19.5 15.1 2.7 2.9 13.4 18.2 5.3 11.03 Bucureşti-Filaret 0.2 4.2 11.5 0.7 0.5 6.1 10.5 0.7 65.6

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 2009 1.2. Resursele naturale În ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile. Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic, calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinantă în vederea integrării României în Europa. Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice. 1.3. Date demografice şi organizare administrativ teritorială Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Este situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina. Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală.


Tabel. 1.3.1 Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1990-2007 -locuitori- Anul 1990 1995 2000 2005 2006 2007 Populatia 2127194 2054079 2009200 1924959 1931236 1931838 Densitatea populatiei

8938 8631 8442 8088 8114 8117

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008 Tabel 1.3.2 Concentrările urbane

Judeţul/ Total Regiune

Zona urbană ( ha )

Intravilan ( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona urbană (locuitori/kmp)

Municipiul Bucureşti

23800 23800 100 8117

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008


Capitolul 2. ATMOSFERA Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din sistemul de monitorizare a calităţii aerului şi din inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti. 2.1. Emisii de poluanţi atmosferici Poluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe întreg teritoriul oraşului. SURSE DE POLUARE A AERULUI Concentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităţi. Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări preponderent pe verticală), circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi traficul greu. Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel: OBIECTIVE INDUSTRIALE Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimensionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementate – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării. Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCl, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc; TRAFICUL AUTO Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi grupe de compuşi. Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori. Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe categorii : • gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul • pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru • componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb. • compuşi organici volatili : benzen, butadienă.


Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, rezultă următoarele substanţe principale: - vapori de apă = 13 % - dioxid de carbon = 13 % - azot = 74 % În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace. Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisie a peste 100 compuşi chimici. În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar sunt afectaţi în special copiii, persoanele în vârstă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare. Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu. Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia. La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto. ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE - activităţile de construcţii, şantiere şi betoniere sunt surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi. CENTRALELE ELECTROTERMICE - CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă; - instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte şi asupra zonei învecinate. SURSE DIFUZE DE COMBUSTIE - numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lângă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe care aceste centrale le deservesc;


- combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică). La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene. Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel : - staţie de fond regională – Baloteşti; - staţie de fond suburbană – Măgurele; - staţie de fond urbană – Lacul Morii (APM Bucureşti); - 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional; - 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni. Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din: - 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor; - 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2 Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost: Tabel 2.1.1.1 - Emisii anuale de SO2

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de SO2 (t/an)

28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626 11110 2157.8


Fig.2.1.1.1 - Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

Distributia pe grupe a emisiilor de SO2

0

16001800

200400

1000

1400

1

ul 2008 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în a en ) c g .

şi dioxid de azot (NOx)

rincipalele emisii de NOx evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii

Tabel 2.1.1.2 - Emisii anuale de NOx

1200

600800

2 3 7 8

În anindustri Emisii anuale de monoxid

P

ergetică şi trafi rutier ( rupa 7)

realizat), au fost:

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de NOx (t/an)

21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304 12899 20901.46

Fig.2.1.1.2 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de NO2

0

2000

4000

10000

12000

8000

6000

14000

2 3 4 5 6 7 8 9

l 2008 emisiile de NOx au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi CET-uri rup rderi în industria energetică)

1

În anua 1- a(g


Emisii anuale de amoniac (NH3) Tabel 2.1.1.3 - Emisii anuale de NH3

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii 30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29anuale de

an)

33.7 38.55 341.13

NH3 (t/

Fig.2.1.1.3 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de NH3

250

300

350

0

50

100

150

200

1 2 7

În anul 2008 emisiile de NH3 au provenit în special de la trafic (grupa 7 ) şi CET-uri (grupa 1- arderi în industria energetică.

2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici Emisiile anuale de NMVOC în anul 2008 au fost de 15476.7 tone Tabel 2.1.2.1 - Emisii anuale de COV

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii 4520 4955 5526 68427anuale de COV (t/an)

50053 27772 16071 11478 15476.7


.2.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone) Fig.2.1

Distrib up lo

4000

2 3 4 5 6 7 8 9

anu d au n e g 6 olvenţilor şi a altor produse).

.1.3. Emisii de metale grele

Tabel 2.1.3.1 - Emisii anuale de Cadmiu (tone)

utia pe gr e a emisii r de COV

80009000

10000

500060007000

20003000

01000

1

În(utilizarea s

l 2008 emisiile e COV prove it în sp cial din trafic ( rupa 7) şi grupa

2

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002

2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii 0.0698 0.088 0.081 0.305 anuale de C

0.035 0.048 0.0795 0.08 0.093

d (t/an) În 2008 emisiile de cadmiu au provenit în special din tratarea şi incinerarea de (gru Tabel 2.1.3.2 - Emisii anuale de mercur (tone)

anul şeurilor pa 9).

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de

g (t/an)

0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261 0.282 0.258

H


Pulberi în suspensie Tabel 2.1.3.3 – Emisii anuale de Pulberi totale

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de

2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6 764.77 1881.1

pulberi (t/an)

Fig.2.1.3.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

Distributia pe grupe a emisiilor de TSP

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1 2 3 4 5 6 7 8 9

În anul 2008 emisiile de pulberi au provenit în special de la trafic (grupa 7) şi arderi în industria de prelucrare (grupa 3).

Tabel 2.1.3.4 – Emisii anuale de Pulberi PM10

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii 899 912 952 1591 502 570 254 297.2 1334.6 anuale de pulberi (t/an)


2.1.4. Emisii de plumb Tabel 2.1.4.1 - Emisii anuale de Pb (tone)

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de

107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06 2.19

Pb (t/an)

Fig.2.1.4.1 - Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de plumb (kg)

Distributia pe grupe a emisiilor de Pb

0

2000

200

400

600

1000

1200

1800

1 2 3 4 5 6 7 8 9

În anul 2008 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 3 (arderi în industria ea şi depozitarea deşeurilor)

nţi

Emisiile mici de dioxină reaz u lu ucureşIRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proie incipa de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească

. ii an e diox ame)

1400

1600

800

de prelucrare) şi 9 (tratar

2.1.5. Emisii de poluanţi organici persiste

se dato ă în prim l rând faptu i că în B ti incineratorul la metodă

. ctată. Pr

Tabe

l 2.1.5 1 - Emis uale d ină (gr

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anual

n an

2 .1 13.9 677 1827 28 2384e de 9.1

dioxi a (g/ )

5.7 4 9 15 15


2.1.6. Emi h ur e lice În anul 2008, cantitatea emisă de hidrocarburi aromatice policiclice a fost de 7,82 kg,

În anul 2008 emisia de hexaclorbenzen (HCB) a fost de 91.68 kg, provenind din grupa 3(Arderi în industria de prelucrare).

2.2. Calitatea aerului ambiental

2.2.1. Dioxidul de azot Tabel 2.2.1.1 Dioxidul de azot în anul 2008

sii de idrocarb i aromatic policic

provenind în majoritate din grupa 1 (arderi în industria energetică)

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi În anul 2008, cantitatea emisă de bifenili policloruraţi a fost de 0,089 kg, provenind în totalitate din grupa 9 - tratarea şi incinerarea deşeurilor

2.1.8. Emisii de hexaclorbenzen

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (µg/mc)

Numar depăşiri ale VL orare

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic NO2- 1h 7228 78 62

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h 8292 68 39

Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h 6832 33 29

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială NO2- 1h 6865 49 46

Bucregional

- 1h

ureşti Buc Baloteşti Fond NO26198 12 0

Bucureşti Buc Măgurele n 26

Fond suburba

NO2- 1h 8388 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h 8385 33 1

Bucureşti Buc Berceni ă Industrial NO2- 1h 8124 38 45

Pentr s nt a a tuirea Programului Integrat de Gestionare a

it VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic) ă p e e de 3 ori ul 2004, î i 200 200 şi

2007 valorile ned acest prag. În anul 2008 însă înregistra nou depăşirea

u ace t polua fost neces ră alcăCalităţii Aer Dep

ului (s-a depaşirea

şragului depăşind

alertă s-a s mnalat în an, s-a

n anit din

5, 6


pragului de alertă (400 µg/mc) timp de 3 ore consecutive, la staţia Drumul Taberei, în data de 11.03.2008. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anii 2006 şi 2007, iar în anul 2008 s-a constatat o scădere considerabilă a concentraţiilor de NO2. Totuşi,

e u s area l staţiile Cercul Militar, Mihai BravuTaberei, în special datorită tra ier.

Figura 2.2.1.1- Evoluţia mediilor anuale de NO2 în perioada 2004-2008

2.2.2. Dioxidul de sulf

valorile m dii an ale depăşe c valoficului rut

imită la

şi Drumul

Evolutia concentrat r medii an de NO

20

60

1001140

rcl

r

i aiT

D

rei

Ba agure

le

Lacu

l Mo

Bercen

i

iilo uale 2

0

40

80

20

Ceu

M

Milita

h Brav

uita

n

Tabe

rumul

lotes

ti

M

rii

20042005

20062007

2008

Tabel 2.2.2.1 Dioxidul de sulf în anul 2008


Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări


Număr depăşiri VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Trafic SO2- 1h 5766 7.4

0 Militar

Bucureşti Buc Mihai Trafic SO2- 8110 6.1

0 Bravu 1h

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 992

0 1h 7 7.7


ială1h 4947 11.9

industr SO2- 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional 1h 5

0 SO2- 907 7.7

Bucureşti Buc Măgurele suburban 1h 8

0 Fond SO2- 579 6.1

Bucureşti Buc Lacul Morii urban 1h 7 15.3

0 Fond SO2- 577

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h 8 13.1

0 164



Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări


Număr depă şiriVL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul SO2- 348 7.6

0 Militar

Trafic 24 h

Bucureşti Buc SO2- 242 7.6

0 Mihai Bravu

Trafic 24h

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h 346 6.1

0


Industrială SO2- 24 h 345 7.7

0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

SO2- 24h 199 12.1

0

Bucuresuburban 24h 248 7.4

0 şti Buc Măgurele Fond SO2-

Bucureşti Buc Lacul ii

Fond urban

SO2- 24h 360 6.2

0 Mor

Bucure Industrială SO2- 24h 302 15.2

0 şti Buc Berceni

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se

l 200 limit marja lera µg/m Pentru dioxidul de sulf, l 200 e pragu rtă la nici o staţie de monitorizare.

2.2.3. Pulberi în suspensie

Tabel 2.2.3.1 Pulb uspensie în anul

în anu 8 sub valorile ă plus în anu

de to8 nu s-a

nţă (350 înregistrat d

c). păşirea lui de ale

eri în s 2008


Tip Poluant

Număr determinări


Nu r mădepăşiri VL

Obs.


Trafic PM10 250 53 117

Bucureşti Buc Mihai Trafic PM10 318 55 167

Bravu

Bucureşti Buc Titan ă79

Industrial PM10 274 43


rială 0 279 53 121

Indust PM1

Bucureşti Buc Baloteşti Fond al 172 29 18

region

PM10

Bucureşti Buc ele suburban 85

Măgur Fond PM10 282 44

Bucureşti Buc Lacul Morii urban

0 303 45 92

Fond PM1

Bucureşti Buc Berceni Industrială297 49 118

PM10


anul 2008 concentraţia medie anuală a depăşit Valoarea limită la aproape toate

taţiile de monitorizare. Se observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona entrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

.2.4. Metale grele

abel 2.2.4.1- Măsurătorile de plumb din anul 2008

Pentru acest poluant a trebuit întocmit Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului. Şi însc

2 T

Jud ţ e Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr de ritermină



Obs.

Bucureşti Buc Cercul Trafic Pb-

24 0.08

0 Militar medie

anuală 9 556 Bucure -

ua 317 0.09439

şti Buc Mihai Bravu

Trafic Pbmediean lă

0

B

27 0.10

ucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală 2 278

0

Bucureşti Buc industrială

27 0.07

0 Drumul Taberei

Pb- medie anuală 6 485

Bucure -

ua 168 0.03249

şti Buc Baloteşti Fond regional

Pbmediean lă

0

B ele

27 0.07

ucureşti Buc Măgur Fond suburban

Pb- medie anuală 8 847

0

Bucureşti Buc Lacul Fond 0 Morii urban medie

anuală 303 0.066

Pb-

Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală 296 0.10321

0

de Pb au fost sub valoarea limita

(0.5 µg/m

În anul 2008 valorile concentraţiilor medii anuale3).


Tabel

2 rătorile de cadmiu din anul 2008 .2.4.2 – Măsu

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţieiT luanip Po t Număr determinări

Concentraţia anuală (ng/m3)


Obs.

Bucureşti Buc C mea 209 2.49 0 Cercul

Militar Trafic d- die nuală

Bucureşti Buc Cd- medie a 305 2.11 0 Mihai

Bravu Trafic nuală

Bucureşti Buc Titan Industrială Cd- medie a 260 1.93 0 nuală

Bucureşti Buc Drumul Taberei industrială Cd- medie

anuală 274 2.66 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

Cd- medie anuală 172 1.62 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban



Fond urban


Bucureşti Buc Berceni Industrială Cd- medie anuală 295 2.42 0

t poluant nu s-a înregistrat depăşirea valorii medii anuale (5 ng/mc) la

iciuna dintre staţiile de monitorizare.

Tabel 2.2.5.1- Concentraţiile de monoxid de carbon

Pentru acesn

2.2.5. Monoxidul de carbon


Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală (mg/mc)

Număr zile cu depăşire a VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar Trafic CO 7407 0.75 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu Trafic CO 8412 0.79 0

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 7519 0.9 0

B 85 0.68 0 ucureşti Buc Drumul Taberei industrială CO 70

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional CO 5957 0.59 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban CO 8647 0.57 0


Fond urban CO 8411 0.14 0

B 8403 0.94 0 ucureşti Buc Berceni Industrială CO


În anul 2008 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limita (10 mg/mc, medie la 8 ore) pentru monoxid de carbon

2.2.6. Benzenul În anul 2008 nu s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru benzen. Trebuie

zare a benzenului a devenit fucţional la sfarşitul anului, iar etul de date existent nu este suficient pentru a permite o evaluare corectă a calităţii aerului e anul 2008 în ceea ce priveşte concentraţiile de benzen.

2.2

Nu s t ăsu ale co traţii ui po ulumonitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucure i reşti nu există surse importante care să emită amoniac.

o c (p a foto ică) Ozonul este un constituent natural mosferei (fo chimică la o

î 5 m şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt. Prin activita ropogenă intens doua jumătate a secolului al XX lea, a fost modificat echilibrul chimic al formării şi m r de ozon stratosferic şi a

î e eşterea concentra e ozon la nivelul troposferic, unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănă ane.

e le ect luare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât precursorii ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili) sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

e a a ră, când intervalul de iluminare diurnă este mare, rea iile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultat creşterea concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte căld se (cu tem ri de pest

fo î ial o , reprezintă un factor nociv pentru veget ţie, pentru sănătatea oamenilor e Principalii poluanţi primari care mină formarea, prin procese fotochimice, a

to nţi î sfera sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili pr i din s trop Cele mai importante activităţi uman re conduc cuarea în sferă a acestor

r s - arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe (centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, p e industri i mobile (trafic

tier, transportul feroviar, naval şi aerian);

menţionat că sistemul de monitorisp

.7. Amoniac

e efec uează m rători ncen lor acestşti. În Munic

luant în cadrul piul Bucu

program i de

2.2.8. Ozonul tr posferi oluare chim

al at rmula O3) fiind prezentaltitudine ntre 1 şi 40 k

tea ant ă din aenţinerii stratului protecto

fost pusă n evid nţă cr ţiei d

tăţii um Zon le ce mai af ate de po

În p rioad de primav ră – va cţ

uroa peratu e 300 C). Oxidanţii tochimici, n spec

şi a animalzonullor. deter

a

ozonului şi a al r oxidaoveniţ

n atmourse an

joasăice. e ca la eva atmo

poluanţi p imari unt:

roces ale) şru - extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere; - extracţia şi distribuţia gazelor naturale; - utilizarea solvenţilor organici.


Tabel 2.2.8.1- Concentraţiile măsurate de ozon în cadrul reţelei de monitorizare


Tip Poluant

Număr determinări


Număr zile depăşire valoare ţintă

Obs.


Trafic O3- medie 8 h 7590 12.6 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic O3- medie

0

8 h 8504 18 Bucureşti Buc Titan Industrială O3-

medie

8 h 8229 37.8 2B Drumul

Taberei industrială O3-

medie 8 h 7386 26.8 0

ucureşti Buc

Bregional

O3- medie

ucureşti Buc Baloteşti Fond

8 h 6456 51.4 20Bucureşti Buc Măgurele Fond

suburban O3- medie 8 h 8760 31 0

B

44.8 0

ucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

O3- medie 8 h 8696

B

34.7 0

ucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h 8652

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240

µg/m3 ), timp de 2 ore consecutiv, în data de 5.09.2008, la staţia Baloteşti. aloarea maximă înregistrată a fost de 194.4 µg/m3.

µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2008 a fost depăşit într-o singură zi pragul de informare (180V


Figura 2.2.8.1 Mediile anuale ale concentraţiilor de ozon în perioada 2004-2008

mediile anuale ale concetratiilor de ozon

30

40

50

60

70

20042005200620072008

0

10

20

CerculMilitar

Mihai Bravu Titan DrumulTaberei

Baloteşti Măgurele Lacul Morii Berceni

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii precedenţi.

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului

e în ,

iile

i

PM Bucureşti a iniţiat în data de 26 iunie 2007 elaborarea programului integrat de estionare a calităţii aerului. Programul integrat de gestionare a fost elaborat de o comisie

tehnică infiinţată la nivelul Municipiului Bucureşti şi a fost supus dezbaterii publice. Comisia Tehnică a fost aprobată prin Ordinul de Prefect nr. 349 din 7.06.2007 şi are în componenţă reprezentanţi ai Agenţiei Locale şi Regionale de Mediu, Comisariatul Local al Gărzii Naţionale de Mediu, Primăria Municipiului Bucureşti, Primăriile de Sector, Administraţia Naţională de Meteorologie, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Municipiului Bucureşti,

În Municipiul Bucureşti au fost înregistrate depăşiri în ceea ce priveste pulberilsuspensie (PM10) şi dioxidul de azot. Media anuală de PM 10 a fost depăşită la toate staţiilede monitorizare, cu excepţia staţiei Baloteşti, care este staţie de fond regional. Calitateaaerului este în uşoară îmbunătăţire faţă de anul 2007 în ceea ce priveşte poluarea cu PM10însă concentraţiile medii anuale rămân peste valoarea limită. În ceea ce priveşte medzilnice de PM10, acestea au fost depăşite la toate staţiile de monitorizare, cu o frecvenţă de aproape 50% în staţiile de trafic şi aproximativ 30% la celelalte staţii. Concentraţiile de dioxid de azot (atât medii anuale cât şi medii orare) sunt mai micdecât cele din anii anteriori. Mediile anuale depăşesc valorile limită doar la staţiile Cercul Militar, Mihai Bravu şi Drumul Taberei, datorită traficului rutier Faţă de anii anteriori, în anul 2008 nu au mai fost înregistrate depăşiri la monoxid de carbon, iar la ozon, numărul de zile de depăşire a valorii ţintă este sub cel permis de Ord. 592/2002. Dioxidul de sulf si Plumbul au , ca şi în anii anteriori, valori ale concentraţiilor mult sub valorile limită. Programul integrat de gestionare a calităţii aerului în Municipiul Bucureşti

A g


Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, Registrul Auto Român, RATB, astru, Geodezie şi Cartografie.

Preşedintele comisiei tehnice este Directorul Executiv al APM Bucureşti

10, CO • Surse de NO2- procese de combustie- trafic şi producere energie

• Surse CO - ardere incompletă - traficul rutier (benzină) , construcţii,industrie

Având în vedere cunoaşterea surselor de emisie, precum şi existenţa bazelor de date

8. APM Bucureşti a început în ianuarie 2009 etapa de monitorizare a Programului

area sau monitorizarea unor măsuri ominalizând persoana responsabilă cu raportarea stadiului îndeplinirii măsurilor din program.

cadrul programului integrat de gestionare se

bs de le r li ent 0 î la tulă la apar ţia Ordinului 35/2007 nu a existat

st p s tă s c t r3 a tr u r e

tecţia mediului, în ce ce pri te elaborarea Planurilor şi Programelor de e a calităţii aerului, precum şi rolul Comisiei Tehnice, la Art. 17 se precizează că a Programului trebuie să se facă în baza unei metodologii aprobate prin ordin al

onducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Aprobarea metodologiei

ge tionarea calităţii aerului a fost aprobat prin Municipiului Bucureşti înseamnă că Programul are acum

ile publice locale, cât şi restul insituţiilor responsabile de d n r r ie i o ile zut pr atât

fondurile necesare pentru es a ze iile ii de dezvoltare cu prevederile Programului integrat de gestionare a calităţii aerului. 3. m ul integrat se ac d c e riz tât lu irii mă i a efectelor pe care implementarea acestor măsuri le vor avea asupra calităţii ae

Termoelectrica–SEB, Oficiul Judeţean de Cad Poluanţii pentru care a fost necesară întocmirea acestui program, datorită depăşirii valorilor limită în anii 2006 şi 2007 sunt: NO2, PM

• Surse PM 10- trafic de imisii (reţeaua automată de monitorizare) şi emisii (inventare de emisii), Comisia Tehnică a putut elabora un set de măsuri menite să acţioneze atât la sursa emisiilor, dar şi să îmbunătăţească sistemul de control sau să promoveze transportul nepoluant. Măsurile propuse de către Comisia Tehnică în cadrul acestui program vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii etc. Propunerea de program a fost supusă consultării publicului prin afişare pe pagina de web şi anunţuri în presă, publicul formulând observaţii , propuneri de completare, inclusiv la şedinţa de dezbatere publică organizată în data de 23.06.2008. După şedinţa de dezbatere publică, Comisia Tehnica a elaborat varianta finală a Programului Integrat, pe care a transmis-o pentru aprobare Consiliului General al Municipiului Bucureşti (iulie 2008). Datorită procedurilor PMB privind aprobarea planurilor şi programelor, Programul Integrat de gestionare a calităţii aerului a parcurs înca o etapă de consultare a publicului, fiind afişat timp de 1 lună pe site-ul PMB. În final, Programul de gestionare a calităţii aerului a fost aprobat prin HCGMB nr 347/25.11.200

Integrat, fiecare instituţie responsabilă de implementn Măsurile şi activităţile propuse înesfăşoară pe o perioadă de maxim 5 ani. d

ONCLUZII- Program integrat de gestionare C

1.Deşi afuncţionării re

in

u fost oţelei de monitorizare (2004), pân

ervate păşiri a valorilo mită pi

ru PM1 nca de începu

cadrulPM 10. Depentru progestionarlaborare

ituţional şi HG 54

rin care /2004 st

ă se poabileşte aea

lua măibuţiile aveş

urile adetorităţilo

vate penlocale şi ale autorit

ru reducerea poluăilor jud

ii cu ne ăţ ţe

ecs-a făcut prin Ordinul 35/2007. 2. Faptul că Programul integrat pentru s

Hotărâre a Consiliului General al utere legislativă şi că atât autorităţp

în eplinirea a umito măsu i trebuîndeplinirea ac

să îş asumetora d

bligaţir şi să

prevăadapte

e şi săstrateg

evadă propr

Implementarea estuia (25 nsurilor, cât ş

rului.

ăsurilor din Programie 2008

va face începând monito

de la aprobareaa stadiuoiembr ), şi tot e atun i încep area a i îndeplin


Ca Informaţiile prezentate în acest capitol provin în totalitate din Inventarul de emisii atmosferice întocmit de APM Bucureşti.

3.1. Cadrul general Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%. Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea populaţiei. Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea

dar şi a emisiilor de poluanţi cum ar fi ioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea

t de seră

Sursa datelor de emisii : APM Bucureş T 2.1 i d e t

pitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale, vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dpopulaţiei.

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efec

ti

abel 3. - Emisi anuale e CO2- chivalen


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de CO2 eq (

5755.3 7847.6 10825.4

11335.1

7212.3 4999.4 4206.3 4739.9

7096.3

mii t/an)

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon Tabel 3.3.1 - Emisii anuale de CO

2

Municipiul

Bucureşti

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de CO2 (mii t/an)

5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136 4660.5 6905.4


Fig 3.3.1- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi

Distributia pe grupe a emisiilor de CO2 mii tone 2007

2500

3000

3500

4000

500

1000

1500

2000

01 2 3 7

Aşa cum se observă din grafic, în anul 2007 emisiile majoritare de CO2 au provenit din sectorul energetic, de la CET-uri si de la traficul rutier.

3.4. Emisii anuale de metan

misii anuale de CH4 Tabel 3.4.1 - E


2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Emisii anuale de CH4 (mii

0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205 0.183 0.806

t/an)

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot Tabel 3.5.1 - Emisii anuale de N2O

Municipiul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Bucureşti

2006 2007 2008

Emisii anuale de

0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213 0.244 0.561

N20 (mii t/an)


3.6. Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

ar ţările Europei entrale şi de Est (ECE) - inclusiv fosta URSS - pentru încă 20%. În plus, un sfert din

i, din ţările industrializate, era responsabil pentru:

S. Statele lumii variază şi în ceea ce priveşte uşurinţa cu care îşi pot reduce emisiile, date

ucă emisiile GES cu

în curs de dezvoltare că abordarea acesteia este în

ul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins într-o perioadă de timp

La sfârşitul anilor 1980, problema schimbărilor climatice s-a transformat dintro chestiune pur ştiinţifică într-una politică. Statele au început să îşi evalueze interesele, obiectivele şi motivele de îngrijorare, precum şi etapele ce trebuie parcurse pentru a dezvolta o reacţie internaţională. Acţiunile de limitare a schimbărilor climatice şi cooperarea internaţională în acest sens sunt complexe. O angajare masivă în reducerea GES ar putea avea implicaţii adânci în interesele economice şi politice ale ţărilor. Consumul energetic este strâns legat de dezvoltarea economică, iar ramurile industriale ce utilizează combustibili fosili cuprind unele dintre cele mai mari şi mai puternice industrii din lume care generează GES. În 1990, anul în care a fost acceptat primul raport al IPCC şi au fost iniţiate negocierile în privinţa unei convenţii, ţările OECD, din “lumea bogată”, erau responsabile pentru mai mult de 50% din emisiile mondiale de CO2 cu originea în combustibili fosili, iCpopulaţia lumi - aproximativ trei sferturi din emisiile de CO2 cu originea în combustibili fosili; - mai mult de jumătate din emisiile mondiale de GE fiind eficienţa actuală, resursele financiare şi capacităţile tehnologice, precum şi rolul resurselor interne de combustibili fosili şi accesul la alte resurse decât combustibili fosili. De asemenea, statele diferă mult ca putere economică şi capacitate de plată. În acelaşi timp, ţările diferă foarte mult din punct de vedere al vulnerabilităţii la schimbările climatice: unele, precum statele insulare sau statele din zonele semiaride, se pot aştepta să se apropie şi mai mult de limita supravieţuirii. 3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor Protocolului de la Kyoto România a ratificat Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Legea nr. 24/1994) şi a fost prima ţară din Anexa 1 a Convenţiei care a ratificat Protocolul de la Kyoto (Legea nr. 3/2001). Prin Protocol, România s-a angajat să-şi red8 % faţă de cele din anul 1989. Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC, a fost semnată la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state. Ea a luat fiinţă în urma semnalării unor motive de îngrijorare la sfârşitul anilor 1980 legate de creşterea gradului de conştientizare la nivel politic şi public asupra problematicii de schimbări climatice. Convenţia furnizează un cadru legal internaţional şi un set de principii acceptabil pentru aproape toate ţările implicate. Convenţia acceptă faptul că schimbările climatice reprezintă o problemă serioasă şi asigură ţărileprezent responsabilitatea în primul rând a ţărilor industrializate. UNFCCC a intrat în vigoare în martie 1994 după ratificarea de către 50 de semnatari şi a fost ratificată de 181 de state, numite “Părţi ale Convenţiei”. Statutul său de convenţie cadru înseamnă că aşa-numite protocoluri pot fi adăugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau măsuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2 al UNFCCC stabileşte obiectivul general al Convenţiei: “Obiectivul fundamental al acestei Convenţii … este să realizeze … stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină interferenţa antropogenică periculoasă cu sistemadecvată pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările


climatice, să asigure că producţia alimentară nu este ameninţată şi să permită dezvoltarea economică într-un mod durabil.” Protocolul de la Kyoto defineşte emisiile de GES permise pentru fiecare Parte - stat

seră şi sursele lor. Angajamentele se aplică ţărilor tele numerice sunt specificate în

emisiile GES Părţile incluse în Anexa 1 vor

Protocolul de la Kyoto introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional nismul de dezvoltare curată, comerţul cu credite de emisii.

acă o ţară emite mai mult decât cantitatea alocată ei sub Protocol, ea poate folosi aceste

gajamente nu vor începe mai târziu de 2005. Reducerile emisiilor le din prima perioadă pot fi reportate în angajamentele

isteme ce sechestrează GES

Totuşi, plantarea de arbori în locul reducerii emisiilor GES datorate combustibililor fosili sorbţie pot

tură poate să absoarbă

sferă prin incendii, boli, schimbări în

bazează mai mult pe plini angajamentele din cadrul Protocolului de la Kyoto, decât

Protocolului permite unui grup de state ca, atunci

8% în mod diferit statelor sale membre (cunoscute sub denumirea de

1990, Luxemburg cu 28%, în timp ce, la polul opus, Finlanda şi Franţa trebuie

plementarea angajamentelor astfel încât să minimizeze impactul negativ social, de mediu şi

industrializat (38 de ţări industrializate, inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a Protocolului specifică gazele cu efect de industrializate din Anexa 1 a Convenţiei, iar angajamenAnexa B a Protocolului. Angajamentele însumează o reducere de 5,2% faţă de din anul 1990, iar angajamentul general este următorul: “asigura, individual sau în comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de seră specificate în Anexa A să nu depăşească cantităţile alocate conform limitării cuantificate de emisii şi angajamentelor de reducere înscrise în Anexa B […], având în vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel puţin 5% faţă de nivelul anului 1990 în perioada de angajament 2008-2012.” 3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (implementarea în comun, mecaDmecanisme pentru a achiziţiona fie unităţi de cantitate alocată ("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unităţi de reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" - ERU) obţinute în urma proiectelor implementate în comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curată. Protocolul face referire la o a doua perioadă de angajament şi stipulează că negocierile pentru definirea acestor anobţinute în plus faţă de angajamentedin perioada următoare. Chestiunea rezervoarelor de absorbţie a GES a apărut ca o problemă importantă foarte controversată. Rezervoarele sunt s(de exemplu, pădurile şi oceanele sunt astfel de rezervoare pentru CO2). nu va salva clima. Stimulentele pentru proiectele legate de rezervoarele de abîncuraja tăierea pădurilor pentru a crea plantaţii. O plantaţie monoculmai mult CO2 decât o pădure matură, dar ar putea distruge biodiversitatea. În plus, carbonul stocat în arbori este uşor eliberat înapoi în atmomanagementul terenurilor şi chiar drept consecinţă a schimbărilor climatice. În consecinţă, multe ONG-uri de protecţie a mediului se opun guvernelor ce se absorbţia GES pentru a-şi îndepe măsurile de reducere a emisiilor. Prevederea de tip “balon” (“bubble”) a când ratifică Protocolul, să îşi redistribuie angajamentele de emisii într-un mod în care emisiile grupului respectiv să nu depăşească angajamentul colectiv. De exemplu, UE a alocat reducerea sa de “balonul UE” - “EU bubble”), ceea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respective. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de nivelul anuluisă îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%. Protocolul stipulează că fiecare Parte inclusă în Anexa 1 va depune eforturi pentru im


economic asupra Părţilor state în curs de dezvoltare. Printre problemele ce trebuie luate în or şi modalităţilor de finanţare, precum şi asigurarea

ansferului de tehnologie.

dezvoltare curată (“Clean Development Mechanism” - CDM);

luxurile

isiile de GES sau măresc absorbţia de GES în timpul primei perioade de angajament (2008-2012). Avantajele JI sunt următoarele: - investitorii îşi pot micşora costurile reducerii emisiilor (este probabil ca aceste costuri să fie mai mici în ţările mai puţin dezvoltate decât în cele dezvoltate); - există posibilitatea de a transfera mai rapid tehnologiile noi, prin intermediul proiectelor de JI; - JI poate atrage investitori care în alte circumstanţe nu ar investi în ţara gazdă; - spre deosebire de ET, JI presupune investiţii în proiecte concrete; - JI are potenţialul de a limita utilizarea reducerilor de emisii în surplus rezultate din declinul economic, în special în Ucraina şi Rusia după 1990; - în comparaţie cu CDM, statele au stimulente mai puternice pentru a controla calitatea proiectelor şi cantitatea de emisii ce va fi tranzacţionată cu investitorii. Dezavantajele JI includ: - JI derogă ţările dezvoltate - responsabile pentru majoritatea emisiilor GES - de răspunderea privind eliminarea GES; - un număr de state-gazdă potenţiale au întâmpinat dificultăţi în dezvoltarea mecanismelor de control corespunzătoare; dacă aceste mecanisme nu sunt operaţionale, va exista un risc mare de corupţie; - JI poate diminua stimulentele pentru găsirea modalităţilor tehnice şi a altor modalităţi de reducere a emisiilor în ţările gazdă, făcând reducerea viitoare a emisiilor mai dificilă şi mai costisitoare; - proiectele pe termen lung pot pune ţările-gazdă în situaţia în care nu îşi mai pot respecta angajamentele (obiectivele viitoare putând fi mai mari), trebuind să continue să transfere credite altor ţări în cadrul proiectelor pe termen lung.

considerare se află stabilirea surseltr Pe lângă politicile şi măsurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-şi îndeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileşte următoarele mecanisme flexibile internaţionale, bazate pe principiile pieţei: - Implementarea în comun (“Joint Implementation” - JI); - Mecanismul de - Comerţul cu credite de emisii (“Emissions Trading” - ET). Mecanismele flexibile au drept scop să asiste ţările din Anexa 1 în atingerea obiectivelor, permiţând reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. În acelaşi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau ffinanciare spre ţările în curs de dezvoltare sau cu economie în tranziţie. Participarea în aceste mecanisme este voluntară. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creează stimulente pentru ţările industrializate să investească în tehnologii curate, ecologice în ţările cu economie în tranziţie (“Economies în Transition” - EIT), precum şi în ţările în curs de dezvoltare. JI şi CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI şi CDM asigură reduceri reale ale emisiilor prin investiţii şi, se speră, inovaţii tehnologice şi dezvoltare durabilă în ţările în curs de dezvoltare şi economiile în tranziţie. Implementarea în comun

Conform Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto, implementarea în comun (JI) este un mecanism proiectat astfel încât să faciliteze transferul de tehnologii şi creşterea absorbţiei de carbon. Părţile din Anexa 1 pot transfera către sau achiziţiona de la alte Părţi din Anexa 1 unităţi de reducere a emisiilor (ERU) sau credite rezultate din activităţile proiectelor de JI ce reduc em


Comerţul cu credite de emisii

Comerţul cu credite de emisii reprezintă abilitatea a două entităţi, care trebuie să-şi

comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nd provin aceste emisii şi, în consecinţă, nu contează nici unde se reduc.

stfel, efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atât timp cât emisiile globale de

lterioare de angajament, cializa unităţi de ngajamentul ţării

tră sub incidenţa certificatelor de

ui

e seră.

reducă emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din creditele de emisii. El permite oricăror două Părţi cu angajamente stipulate în Anexa B a Protocolului, să tranzacţioneze o parte din angajamentele de emisii, redistribuind, în consecinţă, repartiţia de credite de emisii între ele,

orice moment. în Principiul nu contează de u eAGES sunt limitate la nivel global de angajamentele Părţilor sub Protocolul de la Kyoto. Ca ţară din Anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în Anexa B a Protocolului de la Kyoto, România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu credite de emisii. Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei. Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea îndeplini angajamentul sub Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012. Probleme de conformare ar putea apărea în cazul existenţei unei perioade udatorită dezvoltării economiei. Până atunci însă, România poate comer

acantitate alocată (AAU) din totalul cantităţii de emisii GES permise subnoastre în cadrul Protocolului de la Kyoto.

În anul 2008 toţi operatorii economici care deţin instalaţii ce inprevederilor H.G. nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a emisii de gaze cu efect de seră au realizat şi depus, la Agenţia pentru protecţia mediul

ucureşti, planurile de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efectBd


Capitolul 4. APA Informaţiile prezentate în acest capitol provin din Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008 elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti şi din Raportul de Activitate în Anul 2008 al Autorităţii de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (Apa Potabilă)

4.1.Introducere Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2008. Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apă; lucrările de gospodărire a apelor, constând în principal din satisfacerea folosinţelor onsumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea

i lucrări sunt: ealiz

cfolosinţelor de apă. Sursele de date folosite pentru alcătuirea aceste-R area Balanţei apei pe anul 2008 în b.h. Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii) -Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în b.h. Argeş în anul 2008. -Atlasul cadastrului apelor din România -1992. -Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare 2008. -Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2008. -Registrul de măsurători hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidro-Meteo, anul 2008. 4.1.1. Cadrul legislativ A.N. „Apele Romane” reprezentând administratorul şi gestionarul unic al resurselor de apă din România, are ca principale obiective ale activităţii: utilizarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, şi totodată îmbunătăţirea progresivă a relaţiilor cu beneficiarii şi utilizatorii resurselor de apă şi ai potenţialelor acestora. Obiectivele strategice ale ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE ,,APELE ROMANE” sunt : - Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor. - Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura Sistemului de gospodărire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de gospodărire a apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice. - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor corespunzător cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor. - Implementarea directivelor şi reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor, conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000. - Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor. Administraţia Naţională ,,Apele Române” – înfiinţată prin OUG nr.107/2002, are drept scop aplicarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor, precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsuratori hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public. Administraţia Naţională ,,Apele Române” - cu statut de regie autonomă de interes public naţional, este persoana juridică română, se află sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, funcţionează pe bază de gestiune


economică şi autonomie financiară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza reglementărilor în vigoare. Administraţia Naţională ,,Apele Române”- aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează

riva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile,

ţiei

interbazinale, prize de

ării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de

organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi

l ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

l plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de apă; - Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o grijă eosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.

domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare conomică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a apelor se

rsă esenţială a vieţii şi bun are produce valoare economică.

te”.

dministraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor e apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajării), cât şi al

alaţiilor), îşi constituie veniturile roprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor platită lunar de către toţi utilizatorii

resurselor de apă pe în ace iile comune de gospodă ele, autoriz poate emite sau este împuternicită să le um şi d ile aplica e co plăţi, bo tarife şi specificeg esurs apă (ac reactual riodic pri re a

pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotprevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaarmonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Administraţia Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionsuprafaţă şi subterane. 4.1.2. Mecanismul Economic în domeniul apelor A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uriinfrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblu Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC: - Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare; - Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; - Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate; - Poluatoru d Apele fac parte dineprestează având în vedere dubla calitate a apei, de resu naturalăc În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteş Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăti, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române". Adresurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instp

bază de abonament încheiat rire a apelor, din tarife pentru aviz

st sens, din plăţile pentru servicaţiile, notificările pe care le

emită, prec in penalităţ te. Sistemul dospodărire a r

ntribuţii, elor de

nificaţii, estea se

penalitaţi izează pe

activitaţii de n hotărâ


Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru

pe categorii de resurse şi utilizatori; - contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau subteran).

soane fizice sau juridice care u în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localităţi).

valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi

trucţiile sau instalaţiile de gospodărire a l de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de

ite garantate de

ativă şi prognoză

ritoriul administrat de A.N. APELE ROMANE-D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI

parte a judeţului Dâmboviţa.

rafice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la

uprafaţa sa fiind de 865

modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002): - contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) * Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt peraPenalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă. ** Penalităţile pentru depăşireapentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunală. Finanţarea investiţiilor privind lucrările, consapelor se asigură, după caz, din: bugetuutilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credGuvern sau de autorităţile administraţiei publice locale. De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru: - conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului; - întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor; - refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite; - activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operhidrologică. 4.2. Resursele de apă 4.2.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Tese află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o Din punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrogsud între râul Argeş-mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciuresti –Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, skmp. Tabel 4.2.1.1 Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile:

Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc) Judeţ Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Mun.Bucureşti 134.000 106.000 138.000 116.000


Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008 Obs: Datorită alimentării Capitalei, care solicită volume mari de apă pentru folosinţele consumatoare de apă şi pentru agrement, sunt utilizate apele de suprafaţă ale râurilor Argeş (pentru Staţiile de tratare Crivina şi Roşu) şi Dâmboviţa (pentru Staţia de tratare Arcuda) – ca 286,7 mil. mc, iar Colentina (pentru agrement) şi apele subterane de catre agenţii

uza ponderii mari pe care o au

ea Capitalei, cel mai mare consumator de apă din România, afaţă).

l de cime, orizonturile acvifere sunt clasificate astfel:

- orizonturi acvifere de mare adâncime.

acvifer de Colentina, constituit din pietrişuri şi nisipuri grosiere (Cuaternar –istocen superior); el este întâlnit la adâncimi între 4 - 8 m acoperiş şi 10 -18 m culcuş.

Fiind cel mai apropiat de sup erenu ste c xpus tiv pentru care apa este utilizată în scopuri tehnologice. Debitul de vi cca 5 l/s. Orizontul intermediar limi ase osim 3 m, poate fi lipsit de a ntru zin Orizontul de ocen super ipuri cu granulaţie o ranulo ste rep ată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş şi es la m cime, între 30 – 55 m, cu o grosime de 3 – 20 m. Uneori adâncimea ipuri c i până la 15-100 m, cu debite previzi prelevare de

tabile. Orizonturile acvifere de mare adâncime sunt individualizate în 3 orizonturi importante,

aţiune acviferă a ţării.

Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A,B şi C sunt situate la adâncimile de

ucureştiului. Litologic, este constituit din nisipuri şi pietrişuri, iar grosimea stratului acvifer variază

Este cel mai important strat acvifer pentru apă potabilă din Mun. Bucureşti, îndeplinind

ceconomici şi instituţiile publice, ca sursă independentă. 4.2.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei Importanţa ce se acordă apelor subterane derivă din cafolosinţele de apă din spatiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste surse (excepţie făcând doar alimentardin surse de apă de supr Din punct de vedere hidrogeologic, Mun. Bucureşti are un potenţial hidraulic desturidicat. În funcţie de adân - orizonturi acvifere de mică şi medie adâncime; Orizonturile acvifere de mică şi medie adâncime sunt constituite din: Orizontul Ple

rafaţa t

cantonat în

lui, acesta e el mai e prelevare pre care au o gr

poluării, mozi e bil este d

e de cca tele argilopă, motiv pe

acvifer care nu preMostiştea (Cuaternar-Pleist

tă interes. ior), constituit din nis

mogenă. G metria e rezentte cantonatacestor nis

edie adânoboară ş bile de

4-7 l/s. Acest orizont este folosit în scopuri industriale şi mai puţin po cunoscute sub numele de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formSunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona60-160 m în partea de sud a oraşului şi între 200-360 m în partea de nord. Au frecvent grosimi de 25-30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca 20 m. 1. Orizontul acvifer “Frateşti – A” se întalneşte la adâncimi de 60-85 în sudul Bucureştiului şi la 240-280 m în nordul B între 5 – 20 m. condiţiile de potabilitate. Debitul de prelevare previzibil este cca 2 l/s. 2. Orizontul acvifer “Frăteşti – B” se află ca importanţă pe locul secund, dupa orizontul “A”, fiind constituit din nisipuri (uneori prăfoase) cu intercalaţii de argilă. Grosimea stratului variază între 5 – 55 m, având o frecvenţă mai mare la 20 – 35 m, poate debita 2 l/s. 3. Orizontul acvifer “Frăteşti – C” se dezvoltă la adâncimi de 150 – 175 m în sud, şi la 400 – 500 m în nord. Grosimea stratului acvifer variază între 5 – 65 m, cu o frecvenţă mai mare de 25 – 30 m. Capacitatea de debitare a stratului este inferioară stratului “B”, încadrandu-se în limita de potabilitate.


Pentru Câmpia Română (în care se încadreaza şi bh Argeş, bh Mostiştea, bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30

c/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse intre 7-8 s/foraj.

.2.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei

Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, este străbătut de râurile:

totală a râului……….286 km (din care 40 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti) Râul Colentina :

l SGA Ilfov-Bucureşti)

Tabel 4.2 le me ile medii în edia m

ml/ 4 Săbar, Ciorogarla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, afluenţi ai râului Argeş, mun. Bucureşti fiind străbătut numai de râurile DÂMBOVIŢA şi COLENTINA. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul mun. BUCUREŞTI sunt următoarele: Râul Dâmboviţa: -Lungimea -Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 59 km în spaţiu

.1.2 Debiteultianuală

dii anuale şi precipitaţi anul 2008, alături de m

Râul Staţia hidrometrică

Debit mediuan 2008

Media multianuală

Precipitaţii (mm/an)

Dâmboviţa gule 0.6 11Lun ţu 1 mc/s .20 mc/s 484.2

Colentina Colacu 1.21 1.32 482.6

Colentina Cernica 1.62 2.1 482.9 Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008 Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt: - Sectorul Ogrezeni-Budeşti, pe râul Argeş, prezintă o mare captare de apă la Crivina, pentru alimentarea Capitalei şi derivaţia spre Săbar pentru sistemul de irigaţii Jilava-Vidra-

rumuşani; F - Râul Dâmboviţa cu captarea pentru mun. Bucureşti (derivaţia Brezoaiele-Staţia Arcuda).

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare Arcuda

Lacuri de acumulare

Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un olum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul tal de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri,

e teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca 1,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 curi, 9 se află în patrimoniul Primariei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti. În anul 2008, exploatarea principalelor lacuri de acumulare situate pe teritoriul mun. UCUREŞTI, în salba de lacuri de pe râul Colentina şi pe râul Dâmboviţa, s-a desfăşurat pe aza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-

(necesare Capitalei), pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în jud.Ilfov şi tranzitează debite din r. Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti-Chitila, Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Dârza. vtop4la6 Bb


meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în xploatare.

4.2.2. Prelevări de a Caracterizarea folosinţelo În tabelul 4. mpa e bazin grafice, faţă de anii 2006-2007, a volu prafa bteran) ituite pe ansamblul folosinţelor de apă ăderea continuă a cerinţei de apă, în rea vol restitui 008 la Bucureşti şi scade-rea la Ilfov are cauza transferul unor volume de apa captate din Ilfov pt industria Capitalei) Tabel 4.2.2.1 în anii 06-2008

e

pă

r consumatoare de apă în anul 2008

2.2.1 se face o prezentare co rativă, p e hidromelor de apă captate (su (inclusiv transferurile din alte bazine), fiind evident

ţă şi su şi restă sc

cepută din 1990 (creşte umelor te în 2

Volume captate şi restituite 20

Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc ) Bazin hidrografic In anul In anul

2007 In anul 2008 In anul 2006 In anul

2007 In anul 2008 2006

Argeş (Mun. Buc) 18,372 18,038 14,406 367,376 333,945 353,282

Argeş (jud Ilfov) 25,854 25,184 26,396 19,168 20,220 15,268

Total SGA 44,226 43,222 40,802 386,544 354,165 368,550 Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008 Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă Deşi fenomenele de secetă din vara anului 2008 s-au resimţit puţin în zona Bucureşti-Ilfov, şi nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş, aferent teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti. Elemente privind balanţa apei – 2008 Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se ştie gradul de incertitudine al planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia) sunt prezentate în tabelul 4.2.2.2


Tabel 4.2.2.2 Balanţa apei în 2008

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv

utilizate ( mii mc )

Indice % realizare cote de apă alocate

BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTI

Prelevări din surse directe: 16517 91,80

-total bh propriu,din care: 16517 91,80

-suprafaţă 1498 117,5

-subteran 15019 84,9

Recirculare 571096 83,9

-transfer din/în BH Ialomita 0 0,00 Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008

narea Administraţiei r Ilfov – Bucureşti

a alităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării

fluoranten, benz-(a)- antracen, benz-(b)- ,3 cd)-piren,

4.3. Ape de suprafaţă În conformitate cu atribuţiile ce ne revin din organizarea şi funcţio

OMANE”, Sistemul de Gospodărire a ApeloNaţionale „APELE Rgestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APĂ. Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 161/2006 pentru aprobare

„Normativului privind clasificarea ccologice a corpurilor de apă”. e

Conform acestuia stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale se face pe baza elementelor de calitate biologice, ţinând cont de indicatorii hidromorfologici, chimici, fizico-chimici şi de poluanţii specifici care influenţează indicatorii biologici. Se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri şi lacurile naturale: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă (V) pe baza elementelor de calitate sus menţionate; pentru lacuri se ţine seama de gradul de trofie, celor 5 stări ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. Starea chimică a apelor se stabileşte, aşa cum prevede Ordinul 161/2006, pe baza concentraţiilor substantelor prioritare/ prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare). În anul 2008 s-au monitorizat următoarele metale grele: crom, cupru,zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi : - clorbenzeni: 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen ; - pesticide organoclorurate : lindan(gama-HCH), Alaclor, p,p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin ; - policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180. b.Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice-14 omponenţi: naftalina, antracen, fenantren, c

fluoranten, benz-(k)-fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen şi indeno-(1,2crisen ( HAP normate în HG 351/2005 şi Ord.161/2006); c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.


Tipurile de programe de monitorizare, stabilite pentru implementarea diferitelor directive ale Uniunii Europene pentru subsistemele râuri şi lacuri sunt următoarele: S - monitoring de supraveghere; O -monitoring operaţional; În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinul hidrografic

. Ilfov – Bucureşti monitorizează calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod 2):

- Subsistemul lacuri;

uzate. lităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea SGA Ilfov

e Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, pe anul 2008,

La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov- Bucureşti, subsistemul râuri în Municipiul

Argeş :

cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologica, ZV;

ARGEŞ, S.G.AA - Subsistemul râuri ; - Subsistemul ape subterane ; - Subsistemul ape Urmărirea ca- Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico-chimice şi biologice conform conform “Manualului dîn cadrul secţiunilor reţelei de monitoring. 4.3.1. Starea râurilor interioare Bucureşti cuprinde: 2 secţiuni de monitorizare în bazinul hidrografic Argeş după cum urmează: - râul - secţiunea am.Lacul Morii (IF) : în cadrul programului Stare ecologică; -râul Dâmboviţa: - secţiunea NH Popeşti – (IF): în BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ Argeş: secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: stare ecologică bună- clasa II-a de calitate. Din punct de vedere fizico- chimic, indicatorii din categoria regimului de oxigen s-au încadrat în clasa a II-a de calitate. Nutrienţii au înregistrat valori scăzute în limitele clasei I, aceasta limită fiind depăşită numai de unele valori înregistrate în cazul azotitilor. Restul indicatorilor s-au încadrat în valorile ţintă, cu exceptia Fe şi Mn ce au înregistrat frecvent valori corespunzătoare clasei III de calitate. Starea chimică a secţiunii este proastă, înregistrandu-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu dizolvat. Din punct de vedere biologic au fost efectuate 3 campanii la nivelul fitoplanctonului. În

bruarie fitoplanctonul este dominat de diatomee în proportie de 93.8 % cu o dezvoltare

dică o impurificare momentană ce favorizează dezvoltarea speciilor de apă

femaximă a speciei Meloşira italica, specie de zona oligo- β mezosaprobă, indicând o calitate bună a apei. Odată cu creşterea temperaturii scade şi gradul de curaţenie al apei. În aprilie apare o dezvoltare masivă a speciei Cyclotella menenghiniana atingând o densitate de 16875000 ex/l, incu o încarcare mai ridicată, gradul de curaţenie scade până la 60%. În iulie dezvoltarea fitoplanctonului regresează, scade numărul de specii (11) însa rămân dominante diatomeele β- α mezosaprobe. Indicele de saprobitate mediu, cu o valoare de 2.19 dă şi starea ecologica bună a secţiunii - respectiv clasa II-a de calitate. Dâmboviţa: secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologica bună (clasa II de calitate).

bstanţelor organice, în special CBO5 dar şi fenoli. Fizico-chimic, indicatorii s-au încadrat în clasele I - II de calitate, concentraţii uşor mai ridicate în cazul su


Din punct de vedere biologic, analiza fitoplanctonică a evidenţiat dominarea cryptofitelor s

marssonii, specie de zona beta mezosaproba. Cryptofitele rămân dominante numeric şi în ampania lunii iunie însa procentul se reduce. Gradul de curaţenie rămâne ridicat. Indexul de

(64.56 %) în campania lunii aprilie, specia cea mai bine dezvoltată fiind Cryptomona

csaprobitate mediu cu o valoare de 1.75 încadrează secţiunea în clasa II-a de calitate. 4.3.2. Starea lacurilor.Calitatea principalelor lacuri în Bucureşti La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov- Bucureşti, subsistemul lacuri în Municipiul Bucureşti cuprinde: B.H. .Argeş: - râul Colentina monitorizat în 5 acumulări aflate în salbă pe curs din care 1 acumulare la nivelul Municipiului Bucureşti: - ac.Fundeni: în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, Zone Vulnerabile, Programul pentru ihtiofaună; - râul Dâmboviţa: - Lacul Morii (Bucureşti): în cadrul programelor de monitorizare: Stare ecologică, Zone Vulnerabile; Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj- clasa generală de calitate III (calitate moderată), menţine caracterul chimic al secţiunii anterioare. Stadiul trofic: hipertrof. Starea chimică. Se observă o creştere a concentraţiilor totale în cazul metalelor, în special manganul, iar în cazul fracţiunilor dizolvate nu corespunde valorilor ţintă pentru Cupru izolvat. Stare chimică proastă.

Indicatorii fizico-chimici monitorizaţi în cadrul programului IH,d

ce au depăşit limitele puse prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002, au fost: MTS, CBO5,

ă:

imNO2, NH3. Analiza biologic în campania de primavara, la nivelul fitoplanctonului dezvoltarea

aximă o are cryptophytul Chroomonas acuta în zona de mijloc a acumulării, biomasa totală mînregistrată fiind de 40.52 mg/l. Foarte bine dezvoltate atât ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi sunt şi algele verzi. În campania lunii iunie biomasa dezvoltată scade foarte mult raportat la campania anterioară, maximul este atins în zona barajului (15.05 mg/l) pastrându-

bine reprezentată se însă caracterul hipertrof. Diversitatea specifică scade foarte mult. Speciaeste euglenophytul Trachelomonas volvocina. În august are loc dezvoltarea algelor albastre

l. În toamnă se reinstaurează ce cyanophytele

verzi, biomasa dezvoltată în zona de mijloc fiind de 71.83 mg/dominanţa cryptophytelor, se dezvoltă din nou şi algele verzi în timp regresează. Acumularea pastrează caracter hipertrof. Acumularea Lacul Morii - a fost monitorizată în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă

c, mijloc şi baraj, pe profil de adâncime (suprafaţă şi zona fotică). Rezultatele analizelor au videnţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic a II-a. Stare

trofică: hipertrof. g nică a apei este scazută corespunzătoare clasei II de calitate, mai

dicată în perioada anotimpului cald. Încărcarea în nutrienţi este de asemenea scazută (I) cu

în toamna (clasa III de calitate). estul indicatorilor corespund obiectivelor de calitate (clasa I-II).

lae

Încărcarea or arivalori uşor mai ridicate în primavară, fiind urmată de dezvoltarea algală ce sărăceşte mediul în nutrienţi. Valori mai ridicate au fost înregistrate în cazul Fe şi Mn (II-III), metale caracteristice bazinului Argeş, şi fenolii cu valori ridicateR Starea chimică a acumulării este proastă, înregistrându-se depăşiri ale valorilor ţintă în cazul Cu dizolvat.


Figura 4.3.2.1 Variaţia biomasei fitoplanctonice în secţiuni de monitorizare Lacul Morii 2008

mg/l

0102030

a

405060708090

100110120130140150160170180190200210220230240250260270280290

coad

a lac

c sup

rafat

jloc l

ac ZF

j sup

rafata

baraj

ZFaprilieiunie

mijloc l

a miba

ra augustoctombrie

Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului

în campania de primavară domină Cryptophytele alături de diatomee, specia ce dezvoltă biomasa maximă fiind Cryptomonas marssonii, în special în zona de mijloc a lacului în zona fotică (4.45 mg/l), specie de zona beta mezosaprobă ce reflectă condiţiile chimice de calitate. Dintre

tă campanie diver diatomee

sitatea specia bine reprezentată este Cyclotella menenghiniana. În aceascea mai ridicată este întalnită în zona cozii lacului, numărul de specii scăzând progresiv către baraj. În vară se produce dezvoltarea dinophytului Ceratium hirundinella, specie de apă curată (oligomezosaprobă), calitatea apei îmbunătăţindu-se de la coadă către baraj, unde biomasa dezvoltată ajunge la 80 mg/l. Dezvoltarea puternică a acestei specii duce la regresia celorlalte specii, astfel că în zona barajului se întalnesc doar 14 specii. În zona de mijloc a lacului se dezvoltă mult şi cyanophytul Microcystis aeruginosa (6 mg/l). În campania lunii august se observă intensificarea dezvoltării dinophytului astfel că în zona de mijloc a lacului ajunge să atingă o biomasă de 276.5 mg/l. De asemenea menţine o biomasă ridicată şi Microcystis aeuginosa (8-12 mg/l). În zona barajului apare şi se dezvoltă chlorophytul Eudorina elegans, cu o biomasă de 28.75 mg/l. În campania de toamna, în zona cozii fitoplanctonul este slab dezvoltat, se întalnesc 8 specii cu dominanţa cryptophytelor şi o biomasă totală dezvoltată de 2 mg/l. În zona de mijloc a lacului se intaurează situaţia din primavară, cu dezvoltarea speciei Cryptomonas marssonii. În zona barajului însă alături de specia menţionată se menţine bine dezvoltată specia Microcystis aeruginosa (8 mg/l). În cea mai mare parte a anului acumularea are un caracter hipertrof, dezvoltându-se specii ce reflectă condiţiile chimice de calitate.


4.4. Ape subterane La nivelul teritoriului administrat de SGA Ilfov- Bucureşti, subsistemul ape subterane în Municipiul Bucureşti: în anul 2008 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua

lică a Municipiului Bucureşti şi din Memoriu Anuar

nală cu tema Profilaxia primară de la lma-Ata, Conferinţa cu tema „Apa pe plan mondial” de la Mar del Plata, Adunarea Generală

cada Internaţională de Acţiune pă pentru Viaţă”.

nu produce niciun risc nătate. Grupele cu cel mai mare risc la bolile transmise prin intermediul

te, persoanele care

pa potabilă va creşte ă abordare necesită o evaluare

a lungul întregului sistem de aprovizionare cu apă - de la captarea ecum şi identificarea modalităţilor prin care aceste

prin care se asigură funcţionarea efectivă a

ării chimice a apei de băut.

naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele depăşiri: - Zona Băneasa : 4 foraje (F1-F4): încărcare organică, Mn, şi NH4 (F2); - Morărit Panificaţie Băneasa: încărcare organică, Fe, Mn, NH4; - Zona Casa Presei Libere 1 foraj (2 analize): Fe, Mn, NH4; - Spital Universitar: 1 foraj (2 analize): încărcare organică, Fe, Mn, NH4; - Institutul Dr. Cantacuzino: (2 analize): încărcare organică, Mn, NH4; Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile - 458/2002 modificată şi completată cu Legea 311/2004.

4.5. Apa potabilă Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin din Raportul de Activitate în Anul 2008 al Autorităţii de Sănătate PubMediu Bucureşti 2008 elaborat de SGA Ilfov-Bucureşti Accesul la apa potabilă este esenţial pentru sănătate, este un drept fundamental al omului şi o componentă activă a politicilor de protejare a sănătăţii. Importanţa apei, a asanării şi a igienei pentru sănătate şi dezvoltare a fost reflectată în documentele mai multor întâlniri şi forumuri internaţionale. Acestea au inclus conferinţe orientate spre sănătate, precum Conferinţa InternaţioAa Naţiunilor Unite care a declarat perioada 2005-2015 ca De„A Apa este esenţială pentru susţinerea vieţii, iar alimentarea cu apă potabilă trebuie să fie disponibilă pentru toţi. A îmbunătăţi accesul la apa potabilă înseamnă a obţine efecte tangibile pentru sănătate. Apa potabilă, aşa cum este definită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, este apa care consumată de-a lungul întregii vieţi semnificativ pentru săapei sunt reprezentate de nou-nascuţi şi copii, persoanele imunodeprimatrăiesc în condiţii insalube şi persoanele vârstnice. O abordare holistică a evaluării şi managementul riscului privind aîncrederea consumatorilor în siguranţa apei distribuite. Aceastsistematică a riscurilor de-sursei de apă până la consumatorul final, prriscuri pot fi gestionate, inclusiv a metodelor măsurilor de control. De asemenea, trebuie să cuprindă strategiile care se ocupă de managementul zilnic al calităţii apei, inclusiv al defecţiunilor apărute. Marea majoritate a problemelor de sănătate legate de consumul de apă sunt rezultatul contaminării microbiologice. Totuşi, un număr apreciabil de cazuri de îmbolnăviri se datorează şi contamin Garantarea siguranţei alimentării cu apă potabilă se bazează pe utilizarea mai multor bariere, de la captarea surselor de apă până la consumator, necesare prevenirii contaminării apei sau reducerii contaminării până la un nivel care să nu afecteze sănătatea.


În termeni generali, cele mai mari riscuri microbiene sunt asociate ingestiei de apă contaminate cu materii fecale de origine umană sau animală. Acestea pot fi sursă de germeni atogeni, virusuri, protozoare şi helminţi. Calitatea microbiologică a apei variază adeseori pid şi pe arii întinse. Un vârf de concentraţie de germeni patogeni chiar pe o perioadă

narea microbiană să fie detectată, deja mulţi oameni au fost expuşi apei contaminate. in aceste motive, pentru asigurarea calităţii microbiologice a apei, conformarea nu trebuie

testat ai în pe întreg sistemul de distribuţie a trei componente în planificarea sigu ăut: - Managementul sigu ă o evaluare sistemică a pericolelor potenţiale - carea măsurilor de control neces e reducerii ori eliminării pericolelor şi monitorizarea operaţio ru a se asigura faptul că barierele din inte rul sistemului funcţ ă eficient - Dezvoltarea planurilor de gestionare a ac ilor aplicate atât în con ormale de

uţie a apei. ă, există şi alte pericole microbiene

ansmise la om prin intermediul apei de băut. O singură larvă sau n singur ou de parazit este suficient pentru declanşarea bolii, de aceea aceştia trebuie să fie bsenţi din apa de băut. Dezinfecţia este de o importanţă covârşitoare în potabilizarea apei. Distrugerea ermenilor patogeni este esenţială, iar agentul chimic cel mai des utilizat este clorul. ezinfecţia este o barieră eficace pentru mulţi germeni patogeni, făcând parte din tratarea

tă

ă, dezinfecţia cu clor est toare pentru Crypt virusuri sau germeni patogeni înglobaţi în particulele aflate în suspensie. Utiliz ţilor chimici la tratarea apei atrage după sine formarea de produşi secundari. Cu toate acestea, riscurile pentru să provocate de aceş erivaţi secundari sunt cu mult mai reduse în comparaţie cu riscurile asociate unei dezinfecţii insuficiente. Pre rile pentru sănătate asociate cu constituenţii chimici ai apei de băut se datorează ăţii anumitor substanţe chimice de a provoca efecte adverse pe sănătate după lun ade de expunere. ţine substanţe chimice pot conduce la afectarea stării de sănătate ngură expunere. Mai mult, experienţa arată că în majoritatea incidentelor

improprie consumului prin gustul, ă concentrarea de resurse pentru

a cancerului şi leziunilor emia,

ăvir flu comb apar ă trebuie să nu aibă gust ros inacceptab itatea consumatorilor. La aprecierea calităţii apei de bă nsumatorii se bazeaz rincipal pe propr ţuri. Const i şi microbiologici din apă pot modifica aspectul, miros ustul apei, sumatorul va eval tatea şi acceptabilitatea apei pe baza acestor criterii. Apariţia unor modificări de aspect, gust sau miros a apei din sistemul de

prascurtă de timp creşte riscul considerabil de apariţia a epidemiilor hidrice. Mai mult, până când contamiD

ă num Există

punctele finale, ci apei potabile. ranţei apei de b

ranţei din punct de vedere microbian a apei potabile, care necesit

Identifi arnală pent rio

ioneazţiun diţii n

funcţionare, cât şi în situaţii de avarie în sistemul de distrib Complementar germenilor patogeni de origine fecal

importante pentru sănătatea publică, cum ar fi de exemplu Dracunculus medinensis, Cyanobacterium şi Legionella. Etapele infecţioase din dezvoltarea multor helminţi, cum ar fi geohelminţii şi teniile, pot fi trua gDatât a apelor de suprafaţă, cât şi a celor de profunzime. Dezinfecţia reziduală este utilizaentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în interiorul sistemului de distribuţie a apei.p

Îns e nesatisfăcă osporidium, unelearea dezinfectan

nătate ti d

ocupă capacit

gi perio Pu după o si

de contaminare chimică accidentală masivă, apa devineirosul şi aspectul inacceptabil. De aceea, este mai eficientm

acţiuni de remediere prin găsirea şi eliminarea sursei de contaminare, decât instalarea unui proces costisitor de tratare suplimentară de eliminare a acelei substanţe chimice. Expunerea la concentraţii mari de fluor poate conduce la pătarea dinţilor, iar în cazurile severe la deformări osoase. În mod similar, arsenicul poate apărea în mod natural în apă, iar xpunerea la arsenic poate duce la creşterea semnificativăe

dermatologice. Prezenţa nitraţilor şi a nitriţilor în apă a fost asociată cu methemoglobin special la sugari. Există câteva substanţe chimice care pătrunse în organism odată cu apa în

au un efect de prevenire a îmboln ilor. Un exemplu este efectul orului din apa de băut în

ile pe majoraterea iţiei cariei dentare. Apa potabil şi mi

ut, contru ă în p

iile sim ituenţii fizici, chimicul şi g iar con ua cali


aprovizionare poate semnaliza modificări ale sursei de apă brută ori deficien proceselor de tratare, schimbări care trebuie investigate imediat. zionarea cu otabilă a municipiului Bucureşti Începând cu anul 2000, pentru o perioad de 25 ani, Apa Nova ureşti este

şi de canalizare din Municipiul nea resurselor de apă, tratarea şi

ie racordată la sistemul de aprovizionare cu apă: 1.683.265 de locuitori

- Surs pă captate: > Râul Dâmboviţa, prin staţia Arcuda > Râul Argeş, prin staţiile Ro rivina Probele de apă recoltate la s Roşu şi Arcuda şi la punctele fixe ale reţelei oraşului au dem t potabilitatea apei d te populaţiei de către SC Apa Nova SA. Supravegherea sanitară şi monitorizarea calităţii apei de b realizează în conformitate cu prevederile stabil Legea apei potabile 458/2002, 311/2004 şi HGR 974/200 Un procent de 81% din tota itorilor Capitalei sunt racordaţi la sistemul public de alimentare cu apă potabilă, adm t de SC APA NOVA BUCUR TI SA. Calitatea

de la staţiile de tratare şi punctele

ţe ale

Aprovi apă p

ă Bucconcesionarul serviciilor publice de alimentare cu apă

ucureşti. Obiectul său principal de activitate este gestiuBdistribuirea apei către populaţie, precum şi evacuarea apelor uzate. Date generale: - Populaţia municipiului Bucureşti: 2.064.474 de locuitori (în anul 2008) - Nr. populaţ

- Procentul de populaţie care beneficiază de serviciile Apa Nova: 81% - Volum total de apă distribui : 156.348.294 m3 tă (anul 2007)

e de a

şu şi Ctaţiile

onstra istribuiăut se

ite de4.

lul locuinistra EŞ

acesteia este monitorizată continuu, prin recoltări efectuatefixe din reţeaua de distribuţie. De la staţiile de tratare Arcuda şi Roşu s-au prelevat 300 probe de apă care au corespuns normelor în vigoare. Tabelul 4.5.1 - Procentajul probelor necorespunzătoare recoltate de la nivelul staţiilor de ratare t

Anul Nr. probe recoltate Necorespunzătoare chimic(%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2004 167 0 0 2005 407 0 0 2006 417 0 0 2007 393 0 0 2008 300 0 0

Sursa: Raportul de Activitate ASP Bucureşti în Anul 2008 Clorul rezidual liber (CRL) pentru 121 de probe (40,33%) a avut valori peste 0,5 mg/l, ceea ce constituie o măsură de siguranţă pentru asigurarea calităţii bacteriologice a apei în întreaga reţea de distribuţie.


Tabelul 4.5.2 Procentajul privind CRL în apa recoltată de la nivelul staţiilor de tratare

Anul CRL absent (%)

CRL > 0,50 mg/l (%)

2004 0 73,05 2005 0 95,33 2006 0,24 79,62 2007 0 43,26 2008 0 40,33

Sursa: Raportul de Activitate ASP Bucureşti în Anul 2008

UCUREŞTI SA, fiind prelevate 3082 probe de apă. La un număr de 20 probe (0,65%) s-au

iologic bacterii coliforme.

Tabelul 4.5.3 Procentajul pro unctele fixe

Calitatea apei din reţeaua de distribuţie a fost supravegheată prin recoltări zilnice efectuate în cele 50 de puncte fixe stabilite de comun acord cu reprezentanţii SC APA NOVABidentificat depăşiri la indicatorul microb

belor necorespunzătoare recoltate din p

Anul Nr.pro coltatebe re Necorespunzătoare chimic (%)

Necorespunzătoare bacteriologic (%)

2001 3357 1,04 1,64 2002 3263 1,29 0,34 2003 3474 0,029 0,17 2004 1862 0,05 0,11 2005 2975 0 0 2006 2866 0 0 2007 2950 0,17 0 2008 3082 0 0,65

Sursa: Raportul de Activitate ASP Bucureşti în Anul 2008 Un număr de 5 probe – 0,16% au fost necoreezidual. Nicio probă de apă nu a înegistrat depăş

spunzătoare datorită absenţei clorului liber irea pragului admis de 0,5 mg/l de clor

zidual liber. Tabelul 4.5.4- Procentajul privind CRL n ixe

rre

în apa recoltată din pu ctele f

Anul CRL absent (%)

CRL > g/l 0,50 m(%)

2001 0,059 20,49 2002 0,06 14,65 2003 0,06 35,03 2004 0 24,81 2005 1,07 5,88 2006 0,91 0,17 2007 1,02 0 2008 0,16 0

Su : Ra ucure 20rsa portul de Activitate ASP B şti în Anul 08


Re te în siză rim de la mato uie evidenţia relev ze ara ristici lepti o-chimice şi/sau bacteriologice corespunzăt Cu o O s-au prelevat suplimenta d a ru sporirea încrederii în siguranţa apei distribuite. Toate probele s-au situat în limitele de siguranţă pe Mi centr În anul 2008, din instalaţiile proprii de alimentare cu apă (microcentrale – în general având surse are apar ităţi dust so recoltat 164 de probe, fie în urma un venite din partea populaţiei, fie pentru ac area funcţio n tota ace a, (51,83%) au fost necorespunzatoare c/fizi -chi ic de entr marea indic ilo ex fe laţiil de ş sisteme speciale de filtrare a apei. Fântâni (surse individuale) De la le on pit ne reţeaua de apă pota t 123 e apă, în cadrul PN1-SP4. Din analizele ef ate be (94 st n spu toare, ceea ce dovedeşte

şi fântânile cu apă gene şi folosirea de filtre

peciale sau filtre pe bază de schimbători de ioni, precum şi evitarea folosirii apei respective entru prepararea laptelui praf la sugarii de 0-1 an.

-au trimis fişele de raportare la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

Principala aglomera nă este alimentat ă în sistem centralizat prin cele trei staţii de tratare: Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivi , şi R pă tot din râul Argeş, staţii de tratare ce sunt exploatate de societate NOV REŞTI S icipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării şi unităţile ustrial-econo ce cele m umul de a ajuns mil.mc Calitatea der a c , cu realizarea noii staţii de trat mul rea r de a iune şi distrib e, s ceea ce p apei prin en entare cu apă, în tabelul alăturat se p ate privi a r de al are cu apă, *volume totale distribuite (include şi pierde ărul de persoane branşate la reţea. Tabel 4.5.5 Al

feritor la recoltările efectuat că toate cele 20 probe p

urma seate au pre

rilor pntat c

ite cte

consu organo

ri trebce, fizic

oare. cazia Summit-ului NAT r 23 e probe de pă pent

ntru sănătate.

cro ale

de profunzime şi c ţin unor unor sesizări

in riale/ cietăţi comerciale) s-au

ord autorizaţiei sanitare de nare. Diorganolepti

lulco

stormic/m

un număr robiologic.

de 85 probeÎn situaţiile

pistemp

ate s-au făcut recomandări plu măsuri de spălare şi dezin

u conforcţie a insta

or

atorapă

r necorespi/sau suplim

unzători, deentarea cu

nivelul fântânilor individua aflate în z probe d

ele ca alei racordate labilă a oraşului s-au recolta s-a constatat că 116 pro

dividuale de ectu %) au fo ecore nză

că sursele in apă sunt improprii. Pentru puţurile necorespunzătoare s-a recomandat dezinfecţia cu substanţe clorisp În cursul anului 2008 s-au înregistrat 3 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă, internate la Spitalele clinice „Grigore Alexandrescu” şi „M.S. Curie”. Pentru aceste cazuri s-au întocmit şi s

re urba ă cu apn şa pe Arge

a SC APAoşu (cu aA BUCU A. Mun

indmi ai mari, astfel că cons pă a la cca 1,5-1,6 /zi.

apei potabile, odată cu scă ea masivă erinţei de apăare Crivina, precum şi a progra-a îmbunătăţit simţitor.

ui de bilitare a reţelelo ducţuţiÎn riveşte distribuţia sistem c tralizat de alim

ot regăsi câteva d nd lungime totală a reţelelo imentri) şi num

imentarea cu apă

Reţele apă pot menabilă ( ajer+industrie)

Judeţ total lume distrib(mii mc)

N opulaţi şatăla re .

Lungime ă Vo reţele-Buc.

(km)

uite umăr de Plocalităţi

e branţea alim

Mun.Bucureşti 1.629 * 1.749.450 2056 31 1 Sursa GA Ilfov B nuar M reş

: S uc Aureşti - Memoriu ed uiu Buc ti 2008


4.6. Apele uzate În b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare (Mun. Bucureşti + jud. Ilfov), care sunt prezentate în tabelul 4.6.1 şi în tabelul 4.6.2 sunt prezentate evacuările în Caseta colectoare Dâmboviţa. Tabel 4.6.1 Lista surselor de poluare monitorizate

CURS APĂ

Q ape uzate evac.

Nr. crt.

SURSA DE

APE UZATE

PROFIL ACTIVITATE FOLOSINŢĂ

Monitorizate

Staţii

Epurare retea l/s

1 ANB Caseta 1 gospod comunală monit fse Dâmboviţa 6641



4 ANB St.Tratare Arcuda gospod comunală monit fse c.Dâmboviţa 1010

5 ANB StaţiaTratare Rosu gospod comunală monit fse Dâmboviţa 1010

6 ANB StaţiaTratare Crivina gospod comunală monit nf Argeş 111,4

7 ev. Mun. BUCUREŞTI gospod comunală fse can. ANB 990225

mc/zi

8 ev. Com. Dobroiesti gospod fse can. ANB 1048 mc/zicomunală

9 ev. Com. CHIAJNA gosuna NB zipod

lă com fse can. A 3888 mc/

10 ev. Oraş CHITILA gospcomuna fse can. ANB 7452 mc/ziod

lă

11 ev. Oraş PANTELIMON gospod comunală fse can. ANB 1008 mc/zi

12 ev. Oraş POPEŞTI-LEORDENI gospod comunală fse can. ANB * 1009 mc/zi

13 ev. Oraş VOLUNTARI gospod comunală fse can. ANB 2334 mc/zi

14 ANIF 2 - St. pompare îmbunat funciare monit fse Dâmboviţa

15 IRIDEX - Groapa deşeuri Giulesti-Sarbi apărare monit nf Dâmboviţa 0,31

Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşti 2008


Tabel 4.6.2 Lista surselor de poluare monitorizate cu seta colectoare Dâmboviţa

evacuare în ca

Debit med. ape uzate

evac.

Nr. crt.

Sursa de

ape uzate

Localizareevacuare

Profil activitate f (l/s) olosinta

1 A.N.R.S. - U.T. 350 Ilfov adm 0,47 in publica 2 AUTOVIT SRL - plv+uzata Bucureşti comert auto 0,04 3 BERE Bauturi Popesti-Leordeni Ilfov ind.alim-bauturi 5,3 4 CET SUD R 1 Bucureşti pr 9,65 od. energie 5 CET SUD R 2 Bucureşti pro 8,49 d. energie 6 CET SUD R 3 Bucureşti prod. energie 6,56 7 CET SUD R 4 Bucureşti pr 5,79 od. energie 8 DANUBIANA S.A. Ilfov prelu 10,16 cr cauciuc 9 ECOREC SA GLINA Ilfov des 0,46 euri urbane

10 GIP-INSTAL conf. metalice SA Ilfov 1,07 11 GLINA S.A. Ilfov fabrica mezeluri 33,07 1 GREC ROM BUSINESS Ilfov depozit marfuri 0,005 2 13 PROTAN S.A. Ilfov rec 5,21 icl deseuri 14 SEMA PARC S.A. Bucureşti co 3,54 nstr. masini 15 VISCOFIL S.A. Ilfov ind.chimica+div 0,49 16 VITAL GAZ POPESTI Leordeni Ilfov g 16,5 osp. comunală

Sursa: SGA Ilfov Bucureşti - Memoriu Anuar Mediu Bucureşt Analizele efectuate au pus în evidenta depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul O poluare accidentală pe teritoriul Mun. Bucureşti în anul 2008 s-a produs la CET Grozăveşti, prin fisurarea conductei de alimentare cu păcură a c Păcura s-a scurs în reţeaua de canalizare oraşenească şi p urgentă s-a oprit pomparea şi s-a remediat fisura produsă. Păcura a fost îndep a stardală, iar la Glina s-au organizat baraje de protecţie şi de colectare a pă a ajunge în râul

i 2008

5, CCO-

gospodăriilor comunale.

entralei, în zona Cotroceni.rin intervenţie ărtată din zon

curii înainte de Dâmboviţa.


4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008 Tabelul 4.6.1.1 Sursele majore de poluare din municipiul Bucureşti şi categoriile principale de poluanţi.

SURSE DE POLUARE

DOMENIU DE ACTIVITATE RECEPTOR

VOLUM APE UZATE

EVACUATE (mil. mc)

POLUANŢI SPECIFICI

GRAD DE EPURAE

%

SC APA NOVA

BUCUREŞTI SA evacuare

Captare si prelucrare apă pt alimenta

Dâmboviţa 38,005

Detergenti Fenoli

H2S+Sulfuri Cadmiu Fără staţie

de epurare generală

Glina Plumb Subst.

re

Materii totale în

CCOCr

Fosfor total

Mangan total

Nichel

extractibile Triclorbenzeni

Hexaclorbenzen Pentaclorbenzen

Naftalina DDT(suma de 3)

Aldrin Dieldrin Endrin trazin

Simazin lin

apei Coliformi totali

suspensii CBO5

Amoniu Azot total

Reziduu fix Cloruri Sulfati

Fier ionic total

Crom total Cupru Zinc

Cianuri totale

A

TriflurapH

Temperatura



Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA. Măsuri privind reducerea poluării. În cursul anului 2008 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate

e menţionat faptul că, reţeaua de canalizare orăşenească mai preia apele uzate

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a i a fluviului Dunare, în prezent Primaria municipiului Bucureşti are în vedere

implementarea Proiectului de Asistenţa Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de Modernizare lasată în comuna Glina. Aceasta

revede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii

direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare. Trebuimenajere ale localităţilor învecinate: Chitila, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari, precum şi ale unor agenţi economici din comunele Chiajna, Dobroieşti, Jilava, Otopeni, Afumaţi, Ciorogârla prin vidanjare, iar de la jumătatea anului 2008, şi apele din oraşul Buftea şi comuna Mogoşoaia prin Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti. râului Argeş ş

a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amppspre epurarea terţiara a apelor uzate. Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA. 4.6.2. Reţele de canalizare Sistemul de canalizare oraşenească este realizat ca un sistem unitar ce asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa. Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun.Bucureşti se află în administrarea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea A.N. APELE ROMÂNE. În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a r. Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judetul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina. Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de localităţile din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti – Leordeni, iar recent, de la jumătatea anului 2008 şi Colectorul Buftea-Mogoşoaia-Bucureşti. Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectiva a oraşului şi localităţilor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung. În tabelul alăturat se pot regăsi date generale despre lungimea totală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţele canalizare, număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare în anul 2008.


Tabel 4.6.2.1 Reţeaua de canalizare Reţele de canalizare

Judet

Lungime totală reţele

(Buc)

Total Volume evacuate(+Ilfov)

(mii mc)

Număr de localităţi*

(include şi loc.jud. Ilfov)

Populaţie racordată

la reţea can. (km)

Mun.Bucureşti 1810 361.060 * 7 1.684.620


4.7. Zone critice sub aspectul poluării apei de suprafaţă şi subterane În cursul anului 2008, nu au fost semnalate poluări accidentale a apelor de suprafaţă şi subterane. Pentru poluări istorice datorate staţiilor şi depozitelor de carburanţi, au fost începute în anul 2008 de către societatea SC PETROM SA acţiuni de decontaminare a stratului acvifer

şi măsuri privind aspectul poluării apei

Din interpretarea indicatorilor de calitate determinaţi (fizico - chimici generali, toxici şi acteriologici) în cadrul campaniilor anilor precedenţi s-a constatat că majoritatea unitătilor au

Sistemul de monitorizare a evacuărilor apelor uzate ale agenţilor economici serveşte tic şi l tării serviciilor specif rire a apelor, pentru

ă şi cantitativă a poluan şi rotecţie a calitătii resurselo p

Sub aspectul calitativ, al ărui subsistem, nceput imp area cerin i e p s a

abordate determinările unor indicatori biologici specifici, cum sunt fito şi zoobentosul, ărindu-se rea şi a rii ap ra cv do an pri

periculoase. Es că programele de lucru pe calculator sunt perfectibile, în sensul

lărgirii gamei de indicatori de c tate ce se includ în baza de date faţă de posibilitatea de stocare. Releul acestui fapt este furnizarea de centralizatoare eliptice de informaţii.

coltarea de p e de apă şi analiza acestora se face de Laboratorul SGA Ilfov-Bucureş baza unui Program anual de lucru, urmărindu-se culegerea unor date cât mai complete şi

rezentative fiecare su e a Adoptarea Legii 404/2003 impune extinderea considerabilă ţiuni de control în baza necesităţii m ri tu s e rii corecţ

Fondul de date referitoare la gestionarea cantitativă şi calitativă a apei la nivelul SGA fov-Bucureşti, la modul şi tipul de reglementare a folosinţelor din teritoriul administrat, va fi clus în fondul naţional de date, corelat cu Programul naţional de implementare a revederilor legislaţiei armonizate cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi

freatic afectat de o exploatare de lungă durată, cazul depozitului PETROM de la Străuleşti, şi a staţiilor de benzină Cotroceni şi Mihai Vodă, acţiuni ce se vor desfăsura pe durata a cca 2 ani.

4.8. Obiective bdepăşit limitele maxime admise impuse prin actele de reglementare sau prevăzute de normativele tehnice în vigoare. pracameliorarea

a realizarea contracşi monitorizarea calitativ

ice de gospodăţilor din apele uzate evacuate

de p r de aături de determin

ă. ările de laborator specifice fiec

a î lement ţelor aderări la Comunitat a Euro eană. În ace t sens u fost

urm realiza dotă cu aratu ade ată zării subst ţelor oritar

te de menţionat ali

Re rob ti în

rep pentru bsist m în p rte. a numderea

ărului de secaplicăonito zării turor urselor în v iei la

evacuare faţă de sursa de alimentare. Ilinp


durabile a resurselor de apă. În acest sens se va urmări ridicarea nivelului de dotare titativă şi ente şi programe infor ie. În concordanţă cu prevederile Uniunii en c o t

ară completarea dotarii laborat ă e tografe), capabile să rmi p e ăţile de pesticide, se fosforice etc, dar la fel de necesară şi eg erioară a cadrelor specializate tiliza par mo e.

p v-Buc prin der ţelei secţi de ră ă, integrarea acestora într-un flux t, echipat GIS.

(can

calitativă) cu echipam matice de ultimă generaţ Europ e, în s opul m nitorizării subs anţelor

toxice sp

şi periculoase este necescifice (gaz-croma

orului cu mijloace de mrecizi

ăsur dete ne cu cantit

inpr

cticide, substanţe organo-clorurate, orgaatirea sup

ne- în u

este rea a aturii dern

Administrarea se

şi exploatarea infrastructurii Sistemoate optimiza la nivelul S.G.A.Ilfo

ului Na extin

ţional de Gospodea re

ărire a Apelor unilorureşti măsu

a debitelor pe cursurile de ap

informatiza


Capitolul 5. SOLUL

5.1. Int er

rilor din România sunt: relieful, litologia, fluenţate de activitatea omului şi din acest

nservarea calităţii solurilor. Factorii antropici litatea solurilor. condiţiilor ecologice, stabilindu-se

a care se adaugă oltări economice

e elementele componente ale ţiile defavorabile şi practicile agricole neadaptate la

e t r s o m s p ic ularea de produse toxice prov d iv n le ne Calitatea s ilor min în ipal prop ţile acestora. Evaluarea calităţii s ază capacitatea roduc

roduc e

Factorii naturali care determină calitatea solut inclima, vegetaţia şi timpul. Clima şi vegetaţia sun

unct de vedere omul trebuie să intervină în copsunt factorii care au modificat şi modifică sensibil şi rapid ca Accentul se pune pe valorificarea optimă a tuturor

relaţii între soluri, soiuri alese şi condiţii climatice, edafice şi factori biotici lconsiderarea criteriilor sociale şi tradiţionale pentru asigurarea unei dezvdurabile.

ltă din interacţiunile complexe într Calitatea solului rezuoate fi legată de intervenacestuia şi p

condiţi mile de diu, in roduceenind

ea în in act

ol de cităţile i

mpuşi dustria

ai multşi urba

au mai.

uţin tox i, acum

olur este deter ată princ de rietăolurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limite

tivă a acestora. p 5.2. Fondul funciar - Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţe Tabel 5.2.1 Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în Municipuiul Bucureşti, în perioada 1999-2007

Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Folosinţa

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1 Arabil 4442 4607 4545 4419 4274 3957 3622 3514 3047

2 Păşuni 513 506 506 506 506 506 506 506 418

3 Fâneţe şi pajişti - - - - - - - - - naturale

4 Vii 74 66 66 66 66 66 66 66 12

5 Livezi 408 270 270 270 270 270 270 270 123

Total agricol 5437 5449 5387 5261 5116 4799 4464 4356 3600

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică 2008


Tabel 5.2.2 - Dinamica şeptelului în perioada 2002-2007 în Municipiul Bucureşti Efective (nr. De capete) Nr.

Crt Categorii de animale

2002 2003 2004* 2005* 2006* 2007*

1 BOVINE-TOTAL 774 694 757 863 714 660

2 DIN TOTAL BOVINE: VACI, BIVOLI ŢE, JUNINCI 548 521 424 350 422 374

3 418 374 DIN CARE: -VACI ŞI BIVOLIŢE 483 463 416 324

4 JUNINCI 65 58 8 26 4 …..

5 PORCINE-TOTAL 3723 2608 5655 4540 4617 3053

6 DIN CARE: SCROAFE DE PRĂSILĂ 513 447 143 161 182 131

7 SCROFIŢE PENTRU PRĂSILĂ 84 75 0 20 ….. ….

8 5484 3486 2721 1433 OVINE-TOTAL 2698 2300

9 DIN CARE: OI ŞI MIOARE 2226 1887 5270 3175 2468 1303

10 CAPRINE-TOTAL 485 364 892 469 449 1206

11 CABALINE-TOTAL 252 179 74 58 217 206

1 59 18291 2 PĂSĂRI-TOTAL 344960 13041 15519 14634 170

1 70 15163 3 DIN TOTAL PĂSĂRI: PĂSĂRI OUATOARE ADULTE 247132 10628 13991 11539 141

14 BINE (familii) 18 9590 10387 10500 AL 9001 7365 99

* la 1 decembrie, Sursa datelor: Institutul Na ă, 2009 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stăr alit olu 5. .1. În

lui, în pecial în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de

ţional de Statistic

ii de c ate a s rilor din România

3 grăşăminte Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii soluscătre ICPA, reies următoarele : - reacţia solurilor este slab acidă la circa jumătate din unităţile de sol cercetate, restul fiind lab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide; s

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari; - conţinuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi mijlocii la solurile cernoziomice; - conţinuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %; - conţinutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi mare la

stul de 25 %. re


Tabel 5.3.1.1 - Consumul de îngraşăminte chimice la nivel naţional

g/ha k

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

92,7 90,8 91,9 91,8 88,9 89,8 78,8 77,6 67,4 60,3

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică 2008 5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare) În categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele

Tabel 5.3.2.1 - Consumul de pesticide la nivel naţional kg/ha

199 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 8

2,3 2,2 2,0 1,5 1,6 1,5 1,4 1,2 1,2 1,0

Sursa datelor: Ins onal d 5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Activitatea zooteh xtrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti, însă dispunem de date, de pe teritoriul Judeţului Ilfov. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezin eneral, o vulnerabilitate relativ

anţi datorită cap e tamponare bune. n evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape uzate,

ămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice din onele Periş, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei agricole în toate aceste

situaţii a variat între 25 şi 100% 5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare Nu există date, întrucât structura terenului arabil este majoritar privată. 5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial Sursele principale de poluare a solului sunt: • depunerile uscate şi umede din atmosferă • depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri neamenajate corespunzător • deversarea de nămoluri, şlamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă natură • chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole • degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.) • poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens

titutul Naţi e Statistică 2008

nică este e

tă, în gacităţii dscăzută la impactul multor agenţi polu

Pe suprafeţe mici au fost puse î nz


Practic, toate emisiile influenţează negativ solul prin încorporarea de elemente chimice talele grele, sulful

irile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea

În anul 2008 Agenţia pentru protecţia mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol.

1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere; haldele de steril, depozitele de deşeuri

reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,

de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol

pe clase de pretabilitate în Municipiul Bucureşti

cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt mes.a.) degradează însuşapacităţii productive a solurilor.c

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbune Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu există termocentrale pe cărbune. 5.4. Calitatea solurilor. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-se astăzi doar pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele periferice.

Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt: 2. poluarea cauzată de iazurile de decantare,

econforme; n 3. poluarea produsă de

le, săruri, acizi, baze); meta 4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);

5. poluarea cauzată Tabel 5.4.1 Repartiţia terenurilor

Clase de bonitare ale solurilor Nr. crt Specif.

U.M. (ha) I II III IV V Total

(ha) Arabil 4508 72994 23901 3873 4420 106502 Pajişti 0 34 2077 281 45 2439 Vii 148 1711 182 0 0 2009 Livezi 0 1657 34 80 0 1754 Total

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2007 5.5. Monitorizarea solurilor la nivel local N de date i etări în Pedologie şi Agrochimie referitoare lMunicipiului Bucureşti. În anul 2008 Agenţia p ecţia Mediului Bucureşti nu a efectuat analize de sol şi nu exis de monito solu ivel local.

u dispunem recente de la Inst tutul de Cerca monitorizarea solurilor, prin studii pedologice la nivel local pe teritoriul

entru Protrizare a calităţii tă program lui la n


5.6. Zo ub aspec u În t de m eşti solurile au fost puternic modificate antropic, tipurile naturale întâlnindu-s r pe suprafeţe restrânse din unele parcuri şi din zonele utin influ ctivităţ ona ă nordică şi zona agricolă nord-vestică). P modifică e pute a fost dator strucţiilor de toate felurile în care, prin operaţiu rtare, re, etc, s-ausol. A ă a începu ndustri şi cu intensificarea traficului rutier. P isiile d surse i ză negativ area de elemente chimice cu caracter toxic. Încărcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metale s.a.) d uşirile himice şi biologice contribuind astfel la reducerea capacităţii productive a solurilor. S gradă îmurmător:

Tabel 5.6.1 - Terenuri degradate

ne critice s tul degradării sol rilor

arealul ocupa unicipiul Bucure astăzi doaenţate de a periferice p ile umane (z forestier

rima fază a rilor antropic rnice ată conni de decope modela creat practic alte tipuri de

doua faz t odată cu i alizarea masivă

ractic, toate em e la aceste nfluenţea solul prin încorpor

le grele, sulful egradează îns fizice, c

ub aspectul de rii de terenuri, părţirea pe sectoare se prezintă în modul

Sectorul Suprafa radţă de teren deg at (ha) Sectorul 1 75 Sectorul 2 27.2 Sect 3.5 orul 3 Sect 10.14 orul 4 Sect 35 orul 5 Sect 30 orul 6

Total 180.84 Sursa datelor: O.C.O.T şi PMB 2004


Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII ŞI A BIODIVERSITĂŢII, BIOSECURITATEA 6.1. Biodiversitatea P itate” se ariabilita ganismelor zând: diversitatea speciilor, genetică, a sistemelor ecologice şi d -cu dică a organizării sociale iei umane. B un rol important în ceea ce priveşte ducerea resurselor regenerabile, dar ame larg sursocio-e ă ra litatea aerului - prin reglarea compo e a atmo ilor, influenţ ză clima, controlul cir idrologic c litudinilor precipita B a are o v ectă pent e nuri), dar şi valoare indirectă pentru icii, p in valoarea etică ucaţională şi ştiintific , economică, cultura .

6.2.2. F una sălb În c privind auna in mu icipiul cureşti, nu se cunoaşt e num ie, pe terenuri tinaţie ag n t tipice ecosistemelor urbane, există şi specii c it să se aclimatizeze ce pot fi admirate în curţile oamenilor. Pr ele cultivate în jurul bloc numă salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, viţa de vie, caprifoiul, iasomia, forstiţia, lemnul

ndafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu viţă de vie,

t mai fre ste îmbrăcarea terioar ul tică.

l

rin „biodivers înţelege v tea or vii, incluiversitatea etno lturală, a

a populaţiodiversitatea are asigurarea şi pro

şi a unei g servicii ca: epu

i de servicii. Rerea apelor, ca

sele alimentează sistemele conomice şi asigurziţiei chimic

cuitul hsferei, procesarea

duce la reducerea ampdeşeur ează şi modulea

ţilor, etc. eea ce ar aloare diriodiversitate ru că oferă resurs regenerabile (bucă oferă serv

ativăr , estetică, ed

ă lă şi recre

6.2. Habitatele naturale. Flora şi fauna sălbatică 6.2.1. Habitatele naturale La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost

uternic antropizate. p

lora şi fa atică

lipsa unui studiu ştiinţifi flora şi f d n Bue cu precizile cu des

ărul speciilor, dar plante sricolă. Speciile î

ălbatice întâlnim în special la perifertâlnite sun

are au reuşintre plant urilor se ră: fra inul, catalpa, teiul, nucul,

scâinesc, spirea, Hibiscus, dracila, tra

dar mul cventă e zidurilor ex e cu viţă de c tură sau sălba

Specii floră să batică

Familia Specia Den. Populară Localizare Araliaceae Hedera hel a Gradina Botanică ix iederBetulac Betula verrucosa mesteacan Parcueae ri

Fagaceae Quercus robur stejar pedunculat Parcuri

Fagaceae peduncuQuercus

lifl r uora steja Parc ri

Fagaceae Quercus bo Parcureails l Floreasca Fagace uercus cerris uae Q cer Parc ri


Familia Specia Den. Populară Localizare Fagaceae Quercus frainetto garnita Parcuri Fagaceae Fagus silvatica fag Gradina Botanică Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba Parcul Carol

Gramine Phragmites munis tres Lacuae com stuf / tie ri

Gramine Phragmites Lacuae australis stuf ri

Gramine stuca sp comuna ae Fe paius

Labiatae Lamium maculatum oarta comu urzica m na

Legumin Trifolium campestre oias Gradosae trif ina Botanică

Legumin Robinia acac am osae pseud ia salc Gradina Botanică

Magnoli olium arborele de gnolie

Parcuaceae Magn sp. ma Carol

l,Cişmigiu,

Nymphaceae Nymphaea alba nufarul alb Grad , lacur

ina Botanicăi

Nympha Nuphar lute că, lacurceae um nufarul galben Gradina Botani

i

Oleacea Fraxinus excelsior asin ue fr Parc ri

Pinaceae Abies alba brad Parcuri

Platana Platanus cerifolia an Parcuceae a plat ri

Ranunculaceae Ranunculus acer floare brosteas Parcuca ri

Ranunculaceae lleboruspurpurascens ParcuHe spanz ri

Ranunculaceae ctrum oli

Thaliaquilegif um rutisor Parcuri

Rosace erasus av salb uae C ium cires atic Parc ri Rosace canina aces uae Rosa m Parc ri

Salicace lba alba ae Salix a salcie/rachita

Salicaceae Salix babilonica Parcul Floreasca Salicaceae Populus alb plop alb ua Parc ri Salicaceae Populus nigra op negru/pluta Parcuri pl

Taxodia um distichum

hiparosubalta uceae Taxodi c l de Parc ri

Tiliaceae Tilia cordata tei pucios Parcuri Tiliaceae Tillia tomen alb parcutosa tei ri

Typhace ha angustifolia papura în Lacuae Thyp gusta ri

Typhaceae Typha latifolia papura lata parcuri Ulmaceae Ulmus foliacea ulm de campie Lacuri

Spyrogira elongata

abroastei Lacumatase ri

Cladophoraceae Cladophora lana broastei Lacuri


Familia Specia Den. Populară Localizare glomerata

Rieciocarpus natans muschi Parcuri

Liliopsid Phragmitesralis f Lacua aust

stu ri

Lemnaceae Spirodela polyrrhiza lintita Parcuri

Labiatae Lamium culatum o parcu ma urzica m arta ri

Loranthaceae Viscum album visc alb Gradina Botanică

Hippocastanaceae Aesculus Hippocasta Parcunum castanul rosu l Cişmigiu

Taxacea a nu eia Parcue Torrey cifera tor l Cişmigiu

Fabaceae Sophora japonica salcam japonez Parcul Cişmigiu

Juniperus sp Parcul Unirii Taxus sp u Parc l Unirii Busus semphora Parcul Unirii

Sub stăpân, p

aspectul faunei, predomină ca num r animalele domestice, în spec ără isici e t întâlnite şi sp atice care s-au adaptat mediului urban.

În clădirile părăsite, în acoperişurile clădirilor din Bucureşti se pamilia Ves idae incluse în dvenţiilor europene:

ăecii sălb

ial a câinilor ftc, dar sun

ot întalni 3 specii de in România, dar şi pe lilieci din F

listele conpertilion Lista Roşie a vertebratelor

Specia Denumirea populară

Statut legal

Conv. Berna

Conv. Bonn

Directiva Habitate

Plecotus auritus br

urechiat

protejată liliacul un strict

X x Vem

sperurinu ul de zidu

jată x

tilio s liliac ri

strictprote X x

Eptesicus otin

liliacul cu aripi strict ser us late protejată X x

păsă eşti Specii de ri întâlnite în Bucur

Familia Specia Denumirea populară Statut legal Localizare

Podicipedidae Podiceps cristatus Corcodel mare protejată on strict

Lac Pantelim

Podicipedidae Podiceps/Tachybaptus

el mic ei ruficollis Corcodstrict protejată

Parc Tineretului, Carol, Herăstrău, T

Phalacro- e

Phalacrocorax arol coracida pygmaeus

Cormoranul mic

strict protejată Pacul C

Phalacro- coracidae Phalacrocorax carbo

Cormoranul ement

Lac Herastrâu, Lac on, Tei,

Morii, mare manag

PantelimPlumbuita, Dâmboviţa

Ardeidae Ardea cinerea Stârcul cenuşiu (mic) management

n, PantelimoHerastrâu



Ardeidae Egretta garzetta Egreta mică

Lac Strâulesti, ta, Tei,

Herastrâu, Morii, n, protejată

Plumbui

Pantelimo

Ardeidae Nycticorax nycticorax Stârcul de Herastrâu, Tineretului

ratie) noapte protejată (mai ales în migCiconidae Ciconia ciconia Barza comună protejată Lacul Morii

Anatidae Cygnus olor

Lebăda mută (Lebăda cucuiată)

ta, Tei, Pantelimon,

i, IOR protejată

Plumbui

Tineretulu

Anatidae Anas platyrynchos are ent Raţa m managem

Tei, Herastrâu, Pantelimon, Tineretului

Anatidae Anas querquedula ement Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Raţa cârâitoare manag

Anatidae Anas acuta Raţa suliţar ent Pantelimon,

managem

Tineretului,

Herastrâu

Anatidae Aythia ferina Raţa cu cap

ent Morii, Pantelimon,

OR castaniu managem Tineretului, I

Anatidae Aythia nyroca

Plumbuita, Tei, Morii,

Pantelimon, lui, IOR Raţa roşie protejată

Herastrâu,

Tineretu

Accipitridae Accipiter nisus Uliul păsărar tă

Herastrâu, Casa , iarna în

toate lacurile strict proteja

Scanteii

Falconidae Falco tinnunculus Vânturelul roşu protejată ie, în tot strict Agronom

Oraşul iarna Phasianidae Phasianus colchicus Fazan ement manag Padurea Baneasa Phasianidae Perdix perdix Potârnichea management Lacul Morii Phasianidae Coturnix coturnix Prepeliţă gement mana Lacul Morii

Rallidae Gallinula chloropus Găinuşa debaltă

ent managem

Tineretului, Pantelimon

Rallidae Fulica atra Lişiţa management Herastrâu, Titan, Tineretului, Carol

Scolopacidae Gallin ent u primavara ago gallinago Becaţină comună managem Herastrâ

Laridae Larus ridibundus ruş

tă

ta, Tei,

Pescarâzător

strict proteja

PlumbuiHerastrâu, Carol, Pantelimon, Tineretului,

Laridae Larus minutus Pescăruş mic

Tei, Herastrâu, Morii,

i, IOR strict protejată

Plumbuita,

Pantelimon, Tineretulu



Laridae Larus argentatus

telimon, Herastrâu, Tineretului, Casa

ta Pescăruş argintiu

strict protejată

Pan

Poporului, Plumbui

Sternidae

, Morii,

Pantelimon, i, IOR Sterna hirundo Chira de baltă

strict protejată

Plumbuita, Tei,Herastrâu

Tineretulu

Sternidae Chlidonias hibridus Chirighiţa cu

Plumbuita, Tei, ii,

Pantelimon, obraz alb

strict protejată

Herastrâu, Mor

Tineretului, IOR

Columbidae tiuc ent

Plumbuita, Tei, orii,

Pantelimon, Streptopelia decaocto Guguş managem

Herastrâu, M

Tineretului, IOR

Cuculidae Cucullus canorus Herastrâu, Titan,

Cuc strict protejată Plumbuita

Strigidae Tyto alba Strigă strict protejată Pantelimon

Strigidae Asio otus Ciuf de pădure tă

Opera, Tei, a, Baneasa,

Herastrâu strict proteja

Plumbuit

Strigidae Athene noctua Cucuvea tă Agronomie, Baneasa strict proteja

Meropidae Prigorie tă Merops apiaster strict proteja parcuri

Upupidae Upupa epops Pupăza Herastrâu, Gradina strict

protejată Zoologica

Coraciidae Coracias garrulus Dumbrăveanca protejată Lacul Morii, Gara

l, Herastrâu Progresu

Alcedidae Alcedo atthis Pescăraalbastr

şul u

ol, Tei, ineretului

strict ată protej

Parcul CarPlumbuita, T

Picidae Picus canus Ghionoaie sură

Botanica, , IOR,

protejată

Gradina uHerastrâ

Baneasa

Picidae Picus viridis Ghionverde

oaie ,

Baneasa, nica

strict protejată

HerastrâuTineretului, Gradina Bota

Picidae Dendrocopos syriacus Ciocănitoade grădini

re strict protejată parcuri

Picidae Dendrocopos major uri Ciocănitoare pestriţă mare

strict protejată parc

Picidae Dendrocopos minor Ciocănitoare

ă

pestriţă micstrict protejată

televiziune,Herastrâu,Gradina Botanica

Alaudidae de Alauda arvensis Ciocârlie strict Lacul Morii


Familia Specia Denumirea populară Statut legal Localizare câmp protejată

Alaudidae Galerida cristata Ciocârlan management parcuri

Hirudinidae ă una Hirundo rustica Rândunicstrict protejată com

Hirudinidae l tă Tei, Plumbuita Riparia riparia Lăstun de mastrict proteja

Hirudinidae r ăstun de casa parcuri Delichon u bica Lstrict protejată

Motacillidae lCodobatură albă tejată comuna Motacilla a ba

strict pro

Motacillidae i jată

pe lângă Dâmboviţa, Piata Unirii, Tei, Plumbuita Motacilla c nerea

batură de munte proteCodo strict

Laniidae fruntea

ă Lacul Morii Lanius minor

Sfrâncioc cu neagr

strict protejată

Laniidae lluâncioc iatic ată Lacul Morii Lanius co rio roş

Sfr strict protej

Sylviidae l de stuf tă on

Acrocepha us scirpaceus Lăcar

strict proteja Pantelim

Sylviidae l

arudinaceus Lăcar mare protejată Lacul Berceni Acrocepha us strict

Sylviidae strict

Sylvia borin Silvie de zăvoi protejată parcuri

Sylviidae Phylloscopus trochilus fluierătoare protejată parcuri Pitulice strict

Sylviidae Phylloscopus collybita Pitulice mică strict protejată parcuri

Muscicapidae Muscicapa striata Muscar sur protejată Herastrâu, Gradina Botanica, Baneasa

strict Agronomie,

Mstrict

Agronomie, Herastrâu, Gradina

uscicapidae Ficedula hypoleuca Muscar negru protejată Botanica, Baneasa

M

uscicapidae Ficedula albicollis Muscar gulerat strict protejată

Herastrâu, GradinaBotanica, Baneasa (migratie)

Turdidae Saxicola torquata Mărăcinar negru

strict protejată parcuri

Turdidae Saxicola rubetra mare protejată în toate parcurile Mărăcinar strict

T Codroş de pădure

strict protejată Agronomie urdidae pheonicurus

Phoenicurus

T Măcăleandru strict protejată toate parcurile iarna urdidae Erithacus rubecula

T Mierlă protejată comuna urdidae Turdus merula

Turdidae Turdus ilomelos Sturzul cântător management

Herastrâu, Gradina Botanica, iarna peste ph



tot

Pde strict

protejată Padurea Baneasa aridae Parus ater brădet Piţigoi

Paridae Parus major Piţigoi mare protejată comuna strict

P iţigoi albastru strict protejată comuna aridae Parus caeruleus P

S Ţiclean strict protejată Parcuri, Agronomie ittidae Sitta europaea

Emberizidae Emberiza Presură sura strict protejată Gara Progresul calandra

E stufstrict protejată iarna Lacul Morii mberizidae Emberiza scoeniclus Presură de

F a ă de

iarnă strict protejată Gradina Botanica ringillidae Fringilla montifringill

Cintez

Fstrict protejată Herastrâu, parcuri ringillidae Fringilla coelebs Cinteză

Fringillidae Carduelis carduelis Sticlete strict protejată Parcuri,

F strict protejată Parcuri, ringillidae Carduelis spinus Scatiu

F Florinte strict protejată Piata Presei libere ringillidae Carduelis chloris

Fstrict protejată parcuri ringillidae Pyrrhula pyrrhula Mugurar

F otgros strict protejată

Tineretului, IOR, Gradina Botanica ringillidae coccothrâustes B

Coccothrâustes

F riţa strict protejată Lac Morii ringillidae Acanthis flammea Ină

FVrabia de

neprotejată comuna ringillidae Passer montanus câmpF Vrabia de casă neprotejată comuna ringillidae Passer domesticusS râur management Agronomie, turnidae Sturnus vulgaris G

O Grangur strict protejată comuna riolidae Oriolus oriolus

C Gaiţă management Parcuri, orvidae Garrulus glandarius C Coţofană management comuna orvidae Pica pica

C orb strict protejată Pantelimon orvidae Corvus corax C

C rnix Cioara grivă management comuna orvidae Corvus coCorvidae Corvus onedula Stăncuţa management comuna m

A Egreta alba protejată Herastrâu, Plumbuita, Tei rdeidae Egretta alba

CCioara de semănătură management comuna orvidae Corvus frugilegus

A Starc pitic strict protejată

Herăstrău, IOR, Dâmboviţa rdeidae Ixobrychus minutus


(Societatea Ornitologica Româna, 2005)

n lacurile din Bucureşti Specii de peşti întâlnite î

Familia Specia Denumirea populară

Statut legal

Ciprinidae Cyprinus carpio crap Ciprinidae Carassius auratus gibelio caras Ciprinidae Abramis brama platică Ciprinidae Rutilus rutilus babuşcă Ciprinidae Abramis sp. cosac Ciprinidae Tinca tinca lin

Ciprinidae erythrophtScardinius

halmus roşioară

Ciprinidae lucioperca Stizostedion/ Sander

şalău Ciprinidae Pelecus cultratus săbiţă Ciprinidae Esox lucius ştiucă Ciprinidae Leuciscus idus văduviţă Percidae Perca fluviatilis biban Ciprinidae Rhodeus sericeus amarus boarca Cobitidae Misgurnus fosilis tipar protejată Ciprinidae Alburnus alburnus oblete

6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse

în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul,

iului Bucureştiului.

nd suprafaţa totală de 5,85 ha, este un aşezământ imale vii, sălbatice, indigene şi exotice, în vederea conservarea faunei (având prioritate speciile

ului vizitator. ădina Zoologică Bucureşti la data de

ea ştiinţifică a speciilor de animale

s murinus

genetice Speciile valorificate economic asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă,

a teritormolidul, dar aceştia sunt aduşi din afar 6.2.4. Specii deţinute în captivitate Gradina zoologică Bucureşti, avâpublic care întreţine şi expune colecţii de anrealizării a două principale deziderate: ameninţate cu dispariţia) şi instruirea, educarea şi recreerea public

de către Gr Lista speciilor deţinute în captivitate mir31.12.2008, denumirea comună şi denu

Acvila - Aquila rapax Acvila codalb – Haliaeetus albicilla

ne Mix Anemone – AnemoAnaconda verde - EunecteAntilopa eland - Taurotragus oryx Berbec cu coamă - Amotragus lervia

Bibilica vulturină - Acryllium vulturinumBivoli - Bubalus bubalis


Bovine - Bovis spp. Broasca ţestoasă de apă - Emys orbiculares

ates terrbilis tes tricolor

ates leucomelas tă în negru şi verde – Dendrobates auratus

allus o melleri

r paradalis genii

- Cervus elaphus rcophitecus aetiopians

cus aetiopians

illa coelebs pygia guttata

ua

um boinensis

nyloticus

ignathus cocincinus

themerus

pictus

ae

niulus

macularius

or

acac de jawa - Maccaca fascicularis

Broasca albastră – Dendrobates azureus Broasca aurie săgeata otrăvită – PhyllobBroasca fantoma otrăvitoare – EbidobaBroasca dungată galbenă – DendrobBroasca otrăvitoare dungaCai - Equs cabCameleonul lui Meller – ChamaeleCameleonul panteră – FurcifeCanguri – Macropus EuCapra domestică - Ovis spp. Căprioara - Capreolus capreolus Cerb lopătar - Dama dama Cerbul europeanCercopitec de savană - CeCercopitec etiopian - CercopiteCimpanzeu - Pan troglodytes Cinteze exotice - FringCinteza zebra australiană - TaenoCoaţi - Nasua nasCondor - Vultur gryphus Condor – Vultur grzphus Crabul roşu – Pseudosesarma crassimanCrevete curăţător – Lysmata amCrevete de foc – Lysmata debelius Crocodilul de nil - CrocodylusDragonul barbos – Pogona vitticepsDragonul chinezesc de apă – PhysFazan urecheat - Crossoptilon auritum Fazan argintiu - Gennaeus nycFazan auriu - Chrysolophus pictus Fazan auriu galben - Chrysolophus Fazan comun - Phasianus colchicus Fazan diamant - Chrysolophus armhenstiFazan regal - Syrmaticus reevesi Fazan tragopan - Tragopan temmineckei Fire millipeds - AphistogoFlamingo - Phoenicopterus rubber Gâsca de nil - Alopochen aegyptiaens Gasca de canada – Branta canadensis Găinuşa de baltă– Gallinula clorophus Gecko leopard – EublepharisIguana - Iguana iguana Jaguar - Panthera onca Jder - Martes spp. Lama - Lama glama Lebada albă - Cygnus olLebada neagră - Cygnus atratus Leu - Panthera leo Lisita - Fulica atra M


Mandril - Mandrillus sphinx

uflon - Ovis musimon

Papagal agapornis - Agapornis personata PapaPapaPapagal barabant - Politelis swainsonii PapaPapa onachus Papa haematonotus PapaPapaPapagal nimfa - Nymphicus hollandicus PapaPapa us eximius PăunPaviaPelica alus Pelica ispus Peşte spp. Peruş s PeruşPeştePeştePeştePeşte hus acuminatus PeştePeştePeşte Blood Silver – Symphysodon Peşte odon Peşte n Peşte eto Peşte or Peşte opyge loricus

eşte mandarin – Pterosynchioropus splendidus

patus eşte Sterba – Corydoras sterbai eşte tetra cap de foc – Hemigrammus bleheri

eşti exotici - Pisces spp. ntiformes sp.

Melci de acvariu – Pomacea spp. MNutria - Myocastor coipus Oaia domestică - Ovis aries Papagal agapor. roseico - Agapornis fischeri Papagal amazon venezuelan - Amazona aestiva Papagal cap de prună - Psittacula cyanocefala Papagal marele alexander - Psittacula eupatria

gal ara - Ara macao gal aratinga - Electus spp.

gal cacatua - Cacatua sulfurea gal călugăr - Myopsitta mgal cântător - Psephotusgal jako - Psittacus erithacus gal micul alexander - Psittacula krameri

gal personata - Agapornis personata. gal rozela roşu - Platycerc - Pavus cristatus n - Papio hamandrias n comun - Pelicanus onocrotn creţ - Pelicanus cr căţărător – Periopthalamus - Psephotus haematanotu Standard - Melopsittacus undulatus le Arcas – Toxotes jaculatrix Ancistrus – Ancistrs spp. le clovn – Amphitrion occellaris pennant coral – Henioc Discus Cobalt – Symphysodon Discus Fire Red – Symphysodon Discus Pigeon Discus Red Scribbelt – Symphys Discus Brow - Symphysodo Gramma regal – Gramma lorle impărat – Pomacanthus imperat înger strălucitor – Centr

PPeşte neon rosu – Paracheirodon axelrodi Peşte patru ochi – Anableps anableps Peşte regal tang – Paracanthurus hePPPeşti – Pisces sp. PPeşti ket - CyprinodoPeşti scalari galben perlaţi - Pterophyllum scalare Peşti scalari koi - Cyprinus carpio koi Peşti scalari negri voalaţi - Pterophyllum scalare


Pirana – Serasalmus natteri Pill Millpedes – Glomeris marginata Pisica de mare de apă dulce – Potamotry leopoldi Piton burma - Pithon molurus bivittatus Piton indian - Pithon molurus molurus Piton indian albino - Pithon molurus Piton tigru - Pithon sebae Piton - pithon Ponei - Equus caballus Shetland

s

laevigata

ython regyus

fulvus Zebrasoma Flavescence

Porc spinos - Hystrix cristata Puma - Felis concolor Racul de Louisiana – Prochambarus clarkii blue Racul de Louisiana – Prochambarus clarkii red Racul de Louisiana – Prochambarus clarkii white Râs - Felis linx Rate caroline – Aix spons Raţe decor - Anas platyrincoRaţe mandarine - Aix galericulata Raton - Procion lotor Rechin columbian – Arius jordani Sarcophzton Mix Stea de mare – LinckiaStruţ African – Struthio camelus Struţ emu – Dromiceius novaehollandie Struţ nandu – Rhea Americana Şarpe anaconda galbenă - Eunectes murinus Şarpe boa - Boa constrictor Şarpe concilina - Elaphe concillina Şarpe elaphe - Elaphe longissima Şarpe fals coral - Lampropeltis getulus Şarpe gutata - Elaphe gutatta Şarpe lampropeltis - Lampropeltis spp. Şarpe piton regius - PŞopârla de Bahamas – Anolis sagrei Şopârla de Carolina – Anolis carolinesis Şopârla cu coada spinoasă – Uromastix occelata Şopârla gulerata – Chlamzdosaurus kingii Ţesători - Ploceide spp. Ţestoasa cu labe roşii – Geochelone carbonaria Ţestoasa leopard – Geochelone pardalis 105. Tigru indian - Panthera tigris tigris Tigru siberian - Panthera tigris altaica Tucan - Ramphastos cuvieri Turaco - Tauraco livingstonii Turturele diamant - Geopelia cuneata Turturele rozătoare - Streptopelia risoria Uliul şorecar - Buteo buteo Urs brun - Ursus arctos Veveriţa cenuşie - Sciurus carolinensis Vulture pleşuv - Gyps


6.3. Starea ariilor naturale protejate Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protecţiei şi menţinerii biodiversităţii prin mijloace legale. În Bucureşti nu există arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a cărui structură nu prezintă criteriile necesare declarării de arii protejate, dar există specii protejate prin lege. În consecinţă nu au fost propuse SCI sau SPA.

Există 30 de specii arbori ocrotiţi, declaraţi monumente ale naturii : Castan (Aesculus hipocastanum),

ornia (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior),

ori albe stelate (Magnolia stelata),

ru (Pinus nigra),

ponica), ea),

Stejarul roşu (Quercus borealis), uercus robur).

ea ce priveşte diversitatea culturală în xi iserici din care 74 sunt declarate monumente istorice, 26 de instituţii de cultură, 4 muzee şi . 6. ţie deosebit de importantă în regenerarea rezervei de oxigen la n l, câ l. Un hectar de p anual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consumă cca 13t ţie a

Chiparosul de Calif

Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flDudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negPlop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora jaArborele vieţii (Sequoia gigantTisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica),

Stejar (Q

În ce Bucureşti e stă 230 de b1 de case memoriale şi

41 de monumente de arhitectură

4. Starea pădurilor

Rolul pădurii: 1. Prin procesul de fotosinteză, pădurea are o contribu

ivel loca t şi globa ădure produce în procesul de respira


arborilor săi. Vegetaţia arborescentă s ţa de un hectar consumă în procesul de fotosinteză circa 16 t bioxid de carbon, având un rol relevant antipoluant. Arborii şi arbuştii di emenea nuar motulin rcitae or aerului. 2 (gaz ect de s ea po benefică asupra mediului. 3 ecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau vâ 4 nită din precipita , prin scu a acest ile de muşchi şi ând o apă limp şi curată ţiale, p ţinerea unei mari ca ă în coronament şi liziera şi cedarea acesteia treptat. 6 te şi animale, multe dintre ele fiind amenindi iile specifice de aici. 7 t şi remedii naturale. tetic pentru peisaje 9 ere 10. Are o mare importanţa educativ – ştiinţifică. ă î de n municipun tative din ju italei, practic olicitată zonă pentru recreere de acces spre p ă d şti-Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o ac ntură a Ca şi şose ucureş tea deplas f ă numai cu autoturismele, cu bicicleta sau pe jos. n aceas ă vestig drii ai Vlăsiei, de ţelor şi aş ane, fie pentru interese (în t celui d de ex mană a înlăturat aproape toate arboretele din p ). ă ţie ca estiere. F ă din lode un-ro e pădur te luto-ar ă ţii, ap lire şi pse leizare ror inte ariază în funcţie de ad depresiunii. Substratul lito te de loess pe tru întreaga unitate.

fund, eastă

ădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboretele artificiale ocupă suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel: - pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile; - pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure; - în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător; - cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total) derivate. Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate (în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa arboretelor este majoritară din lăstari.

a pădurii pe uprafa

n pădure contribuie, de as , la ate ea zgo ui de intensităţi diferite, au o fluenţă pozitivă pe care o exe ă asupra regimului eolian, a umiditaţii şi temperaturii rului, precum şi a vibraţiil 2. Absoarbe o importantă cantitate de CO cu ef eră), contribuind la reducerluării şi având o influenţă. Fixează solul, împiedicând alun

nt. . Filtrează apă prove

frunze moarte, asigurţii

edergere.

eia printre stratur

5. Reduce viiturile în cazul ploilor toren rin re ntităţi de ap

. Adăposteşte numeroase specii de plan ţate cu spariţia, datorită adaptării la condiţ

. Este o sursa încă puţin exploata8. Es

ă de medicamente

. Este un loc apreciat de recre şi cu efecte terapeutice recunoscute.

Pădurea Băneasa este situata din pădurile reprezen

n partearul Cap

ord a fiind

iului Bucureşti şi se înscrie ca cea mai s

şi agrement. Principala cale ădure este reprezentat e Şoseaua Bucure

şosea asfaltată. Alte căi deti - Pipera - Tunari, pe acesces sunt: şoseaua de ce pitalei aua B

area spre pădure putându-se Arboretele care compu

ace înstă pădure reprezint ii ale foştilor Co

frişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeezărilor um

destinate culturilor agricolee-al doilea război mondial, străine impul

emplu, armata ger ădurea Băneasa Pădurea Băneasa este situat în etajul de vegeta racteristic câmpiei fororma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptpresiune (ravene).

c în loc, de suprafeţe mici de

Tipul predominant de sol este cel br şcat d e. Textura solului esgiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorit acumulării apei din precipitaar fenomene de podzo udo-g , a că nsitate vâncimea logic es tipul n

Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat, prontru stejărete şi stejăreto-şleauri. Arboretele din acde productivitate superioară pe

p

Agenţia p ţia Mediului Bucureşti 74entru Protec

Com ţia - ţel indicată pentru arboretele care alcătuieşte această pădure trebuie să urmăreasc realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn. În durea Băneasa ponderea stej mală. Pornind la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din interiorul arboretelor. 6.4.1. F f t La de 31.12.2008 Directia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Nationale a Pădurilor - ROMSILVA, admin ă suprafaţă totalăpublică a statului, din care în raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.663 ha. În raza judetului o suprafa ă de 2.760 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha repreze d p năstire ti atea privată a persoanelor fizice că onstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005. Suprafaţa totală de 19663 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată ţă astfel : - 18873 ha categoria „pădure”; - 790 terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate adminiatraţiei silvice, te r e servesc cultura şi producţia silvică, terenuri afectate împăduririi (43ha), terenuri reproductive. Fo l e p te p ic s lu jud ui Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Directiei Silvice Bucureşti, astfel : - 5269 ha O l Silvic Bucureşti - 10121 ha Ocolul Silvic Snagov - 5023 ha Ocolul Silvic Branesti Fondul fo ie tal de pe raza Municipiului Bucureşti este este de 617 ha fiind amplasat exclusiv pe raza sect rului 1 din care: 3 ha p uri proprietatea statului aflate in ad istrarea Ocolului Silvic Bucureşti si 218 ha paduri particulare apartinand persoanelor particulare. Din totalul celor 617 ha fond forestier 593 ha sunt ocupate de p terenuri destinate administra e. În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare. Tabel 6.4.1.1

poziă

pă arului (pedunculat) este apropiată de cea nor de

ondul ores ier

data istreaz o de 20.413 ha teren forestier proprietate

ţă totalntân ăduri mă ş şi restul reprezentând proprietrora li s-a rec

pe categorii de folosin

ha alte renu

ndu

min

i car

foresti r pro rieta ubl ă a tatu i din raza etul

colu

rest r too 99 ad

ădure, 24 ha fiindţiei silvic

Tipul natural fundamental de pădure

Suprafaţa (ha)

% din suprafaţă Compoziţie

Stejă ă 339 5 Stejar 3 Frasin 2 Tei ret de câmpie înalt 1.61 Stejăret de câmpie de divagaţie 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1 Carpen Stejăret de rovină 9 4 8 Stejar 2 Frasin 3.4 0.4

Stejde depresiune din silv

ăret de stejar pedunculat 9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin ostepă

Stejăreto-şlea or p 4 6 tejar 2 2 Tei u n mal de câm ie 452. 21.19 6 S Frasin

Şleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 StejTei 1 Carp

ar 2 en

Frasin 2


Tipul natural fundamental de pădure

Suprafaţa (ha)

% din suprafaţă Compoziţie

Stejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Stejăreto-şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Stejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 Tei Şleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2 FrasinCeret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 Carpen Ceret de silvostepă pe cernoziom d ada 227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse ţări egr t Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 Carpen

Gârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1 Jugastru

Amestec de stejar cu cer şi gârniţă 84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1 Frasin

Amestec de stejar pedunculat cu cer 516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2

Jugastru

Cero-şleau normal de câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru

Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat 636.8 3.03 10 Stejar brumăriu

Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu 361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu

Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gâ 110.2 0.52 3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2

Stejar brumăriu rniţăAmestec de stejar brumăriu cu cer ş rniţă 849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţăi gâZ i de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 Frasin ăvoZăvoi de plop negru 5 0.03 8 Plop negru 2 Frasin .9

Z mestecat plop alb şi negru 522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2 Frasin ăvoi a

Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2 0.50 10 Plop tremurător Z i de salcie din lu re 8 0.04 8 Salcie 2 Frasin ăvo nci interioa .3 Aniniş pe luri gleiza 2 0.13 10 Anin so te 7.9 TOTAL 21013 100 -

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2007. Vârsta medie arborete - 60 ani.

ţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti 76

Tabel 6.4.1.2 EVIDENŢA OMENULUI DE USCARE A ARBO OFEN RIL R

Specia Specificări U.M.Stejari Gorun Gârniţă Cer Total

stejariSalcâm Plop

e.a. Plop alb+Plop negru

Salcie Fag Frasin Div. ţări

Brad Molid Do s ugla Pini

Supratotală

237 1326 6460 108 faţa

Ha 4897 3 109 824

Suprafaafectatăuscare

50 500 2950 10 ţa de

Ha 2400 3 5 200

grad intensita

50 50 deteI

Ha 200 500 7 10 3 5 200

grad intensita

deteII

Ha 50

grad intensita

deteIII

Ha 150

grad intensita

deteIV

Ha

Vol. arbori uinventar

. 0 0.6 5 0.2 1 totalscaţi iaţi

Mii mc

4 2 .2 0. 0.2 2

Masa lemnoasextrasăde extrarboriloruscaţi,d

. 0.6 1 ă

sau as a .c.

Mii mc

4 2 0.2 5 0.2 0. 0.2 2

marcaţi extraşianul în c

. 0.2 0.6 5 0.2 0.1 şi în

urs

Mii mc

4 2 0.2 2

Agen


Specia Specificări U.M.Stejari Gorun Gârniţă Cer Total

stejariSalcâm Plop

e.a. Plop alb+Plop negru

Salcie Fag Frasin Div. ţări

Brad Molid Do s ugla Pini

marcaţanul anterior extraşi anul în

Mm

i în

şi încurs

ii c

total exîn anul în curs

Mm

4. 0.2 traşi ii c

2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

total exîn următor

Mm

traşi anul

ii c

Surs t Re Pădu R c ti, 2004 ureşomsilva, Direcţia Silvică Burilor – gia Naţională aelor:a da

Agen


6.4.2. Funcţia economică a pădurilor

eere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu

ente aplicarea de

aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar din cele xtensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu) - Foioase divers 5 ar Vârsta m a tora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi rafeţe mici de stejar pedunculat ce reprezintă ămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 – 140 ani şi diametre de 50 – 100 cm. În municip cu ti, conform datelor furnizate de Primări unicipiului Bucureşti, există doar 371,2 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt care reliefe r rul specific al Buc tiului, respectiv e o imensă aglomerare de

ţe, curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti sunt păduri încadrate în grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protecţie cea corespunzătoare categoriei de agrement recrprevederile amenajamentelor în vigoare conform cu posibilitatea decenală stabilită şi ramasă de exploatat. Volumul de masă lemnoasă ce se poate extrage este stabilit în funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentete silvice. Posibilitatea anuala a pădurilor este de 85 mii mc din care 52 mii mc produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamintensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin tratamente estensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi dese Prezintă următoarea compoziţie: -

e 4 – 60 % (frasin, tei, c pen, etc.) edie a ces sup

ultimele r

iul Bu reş a M

ază ca acte ureşlocuin Tabel 6.4.2.1 Componenţa pe specii a pădurilor se prezintă astfel

Specia Ponderea Stejar 50,8% Cer 10,6% Tei 12,6% Frasin 4,4% salcâm 0,6% diverse tării 12,6% alte specii 8,4%

Sursa datelor: PMB 2004 6.4.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o activitate foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. În 2008, 40000 mc au fost valorificaţi conform volumului stabilit catre agenţii economici ca masa lemnoasa pe picior, 30500 mc către populaţie - masa lemnoasă exploatată în regie şi 7500 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare. Din cele 399 ha păduri proprietate a a statului de pe raza Municipiului Bucureşti s-au recoltat 1250 mc masă lemnoasă, din care: 650 mc stejar, 200 mc diverse tări si 400 mc diverse specii moi.


6.4.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

âmpie plană şi în mică măsură, în

ie la care sunt amplasate padurile administrate de Direcţia Silvică

itare corespunzătoare în pepiniere şi unătorilor pe suprafaţa totală de 621 ha din

r vegetali şi 375 ha pentru constatarea insectelor losite produse de uz fitosanitar selective şi

sanitare ic în

ederea prevenirii atacurilor de dăunători şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetaţiei restiere.

În anul 2008 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu tăieri de generare o suprafaţă totală de 1047 ha din care 701 ha cu tăieri progresive, 5 ha cu tăieri

oretelor slab productive şi degradate, 78 ha u tăieri de regenerare în crâng şi 254 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de ondiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboretelor tinere, pentru promovarea speciilor

valoroase, în anul 2007 s-au exe e îngrijire pe o sup 682 ha din care : 40 ha degaj ăţiri şi 568 ha rărituri.

ivităţi o aten deosebită a f ii ste natural. S-au m i parcurs dea e i o suprafaţă de 2493 ha ş suprafaţ ha. iului Bucur xecutat rărituri în arboretele prevăzute a fi par peraţiune pe 5 ha şi 50 ha a

6 v oni cureşt vegetaţie forestierăsud. Având în vedere preţuri ră

liz pitale

scoase din fondul forestier p iului Bucureşti s-a scos dparticu a lărgirii DN1.

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întâlnită fiind cea de cluncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medBucureşti este de 80 m. 6.4.5. Starea de sănătate a pădurilor În anul 2008 pentru asigurarea unei stări fitosanarborete, s-au executat lucrări de constatare a dăcare 246 ha pentru combaterea paraziţilodefoliatoare. Pentru combatere au fost fobiodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitocorespunzătoare în pădurile administrate constituie o preocupare a personalului silvvfo 6.4.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri rerase, 9 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arbcc

cutat lucrări d rafaţă totală deări, 74 ha cur

În cadrul acestor actjarului în arealul său

xtragerii arborilor uscaţă de 1050

Pe raza Municipcurse cu această o

vederea extragerii arborilor

ţiea

ost acordată promovării şi menţinersemeni cu tăieri de igienă în vedereai cu tăieri de produse accidentale o

eşti s-au eu fost parcurse cu tăieri de igienă în

bilităţi de împădurire

uscaţi.

egetaţie forestieră şi disp

i există un mare deficit dele practicate pe piaţa libearea centurii verzi a ca

.4.7. Zone cu deficit de

În municipiul Bu mai ales în zona de a terenurilor în momentul de faţă încă

i. există probleme pentru rea 6.4.8. Suprafeţe de teren

De pe raza municiplară în vedere

entru alte utilizări

efinitiv 1 ha fond forestier proprietate


6.4.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008

l şti s-au realizat 84 ha regenerări naturale a totală a lucrărilor a fost de 1353 mii lei, fiind asigurată din fondul re a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 46/2008 –

s-au executat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţa de 12 ha şi enerărilor în zone calamitate pe suprafaţa de 32 ha. Pentru

într r naturale şi artificiale s-au executat 373 ha lucrări de îngrijire, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 740 ha constând în semănături

ri pentru instalarea semiţişului natural şi lucrări de întreţinere. ţi forestieri.

zată integrală a terenului în vederea împăduririi s-a executat pe o su Tab uprafeţelor regenerate în perioada 2004-2008

În anul 2008 la niveluşi 20 ha împăduriri. Valoarede conservare şi regeneraCodul Silvic.

Direcţiei Silvice Bucure

Tot în anul 2008 lucrări de refacere a reg

eţinerea regenerărilo

si plantaţii sub masiv, lucră Pentru lucrările menţionate s-au folosit în total 641 mii buc puie

Pregătirea mecaniprafaţă de 23 ha.

el 6.4.9.1 Evoluţia s

Anul Reg. Naturale (ha) Impăduriri (ha) Total (ha) 2004 69 16 85 2005 58 26 84 2006 53 15 68 2007 72 22 94 2008 84 20 104

S nală a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2009

exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

În perioada ce-o parcurgem pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea opulaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube nuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere în special în rândul generaţiei tinere anual, omsilva – Direcţia Silvică Bucureşti desfăşoară acţiuni de plantat arbori cu elevii, în special

primavara în cadrul ,, Lunii Pădurii’’ şi solicită spre publicare în mass-media a unor articole pozitive pentru a proteja pădurea. În diferite şcoli din Bucureşti, Romsilva – Direcţia Silvică Bucureşti, organizează acţiuni de informare şi deplasare pe teren pentru a conştientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce o traversăm. 6.4.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier şi este principalul atribut al administraţiei silvice actuale. Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnând şi principalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor aculale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora pe ternurile neproductive ce sunt pe suprafeţe mari actualmente. După cum se ştie deasemeni pădurea reprezintă castelul apelor în natură, fapt pentru care rolul ei este şi mai important.

ursa datelor: Regia Naţio

.4.10. Presiuni antropice6

pa R


6.5. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi ţii societăţii umane.

- Supraexploatarea resurselor, stimulată de creşterea exponentială a populaţiei umane şi de

- Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la

rea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit;

ăţii

ameninţă însăşi posibilitatea continuită creşterea economică - Utilizarea unor tehnologii inadecvate - Distrugerea habitatelor, adică a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde supravieţuirea speciilor eradicarea lor - Poluarea genetică cu organisme modificate genetic - Poluarea prin modificarea factorilor de mediu - Defrişările şi distrugerea spaţilor verzi - Nivelul inconstant al lacurilor din capitală - Cosmetiza - Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc. 6.6. Biosecuritatea Conform Direcţiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultivă plante modificate genetic. 6.6.1. Reglementări în domeniul biosecurit

Transpunere Implementare

Directiva Consiliului nr. E privind90/219/CE

ismelor

/81/CEE

utilizarea în condiţii de izolare a

microorganmodificate genetic,

amendată prin Directiva nr.98

Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr.

2001/18/CEE privind introducerea deliberată în mediu şi plasarea pe piaţă a organismelor modificate

genetic care abrogă Directiva Consiliului nr.

90/220/CEE

aprobarea

regimul de ob

Legea nr. 214/2002 pentru

O.G. nr. 49/2000 privind

ţinere, testare, utilizare şi comercializare a

alimentelor ce conţin aditivi şi arome

c;

calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor precum şi

Ordinul MAPM nr. 462/2003 privind

O.M.G. prin tehnicile biotehnologiei moderne,

înregistrarea soiurilor de plante);

precum şi a produselor rezultate din acestea

Ordinul M.A.P.M. nr. 684/2002 emis în baza prevederilor Legii nr. 214/2002

HG nr. 106/2002 privind etichetarea

modificate genetic, produse alimentare obţinute din organisme modificate

genetiLegea nr. 266/2002 privind producerea,

prelucrarea, controlul şi certificarea

privind componenţa Comisiei pentru Securitatea biologică;

evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic


Transpunere Implementare Regulamentul

arlamentului EuropeanP şi uropean

ntieră a organismelor

al Consiliului E(CE) nr. 1946/2003 privind

transportul peste fro

modificate genetic Regulamentul

Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.

1829/2003 privind şi furajele alimentele

modificate genetic Regulamentul

Parlamentului European şi

1/18/CE

legislaţia din România

al Consiliului (CE) nr. 1830/2003 privind

urmărirea şi etichetarea organismelor modificate

genetic şi urmărirea produselor alimentare şi

furajere produse din organismele modificate

genetic şi care amendează Directiva

Consiliului nr. 200

nu există transpunere în


Capitolul 7. DEŞEURI 7.1. Date generale. Cadru legislativ Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească : Directiva privind managementul Deşeurilor cuprinde legislaţia care

rivind deşeurile (amendată de Directiva 91/156/CEE). Decizia Comisiei 2000/532/CE (modificată de Decizia 2001/118/CE, Decizia nr.

a) din Directiva 75/442/CEE şi a Deciziei 94/904/CE de i liste de deşeuri periculoase în conformitate cu art. 1 alin. (4) din Directiva.

ea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a uvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor;

Planului naţional de gestionare a eşeurilor, însoţită de Hotărârea nr. 358/11.04.2007 pentru modificarea Anexei nr. 2;

de Guvern nr. 2.293/2004 (MO nr. 1.261/28.12.2004) privind gestionarea

siliului 91/689/CEE privind deşeurile periculoase (modificată prin Directiva 1/CE.)

rdonanţei de Urgenţă a uvernului nr. 78/2000 (MO nr. 283/22.06.2000) privind regimul deşeurilor.

MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea ionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a

dată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile

durilor pentru

- Hotărârea de Guvern nr. 349/ 2005 (MO nr. 394/2005) privind depozitarea deşeurilor; - O

în fiecare clasă de depozit.

reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi cerinţele privind planurile de management. Directiva Consiliului 75/442/CEE p 2001/119/CE şi Decizia 2001/573/CE) de înlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deşeuri în conformitate cu art. 1 lit. stabilire a uneTranspunere - LegG - Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Implementare - Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi ad - Hotărârea de Guvern nr. 170/2004 (MO nr. 160/24.02.2004) privind gestionarea anvelopelor uzate; - Hotărâreadeşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase. Directiva ConConsiliului 94/3Transpunere - Legea nr. 426/2001 (MO 411/25.07.2001) pentru aprobarea OGImplementare - Hotărârea de Guvern nr. 1470/2004 (Strategiei naţdeşeurilor. Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a depozitelor şi totodepozitate Directiva Consiliului 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor – pentru care se solicită perioada de tranziţie de 10 ani (pînă în anul 2017). Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi proceacceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva 1999/31/CE. Transpunere

rdinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194 bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor


- Ordinul nr. 775/28.07.2006 pentru aprobarea Listei localităţilor izolate care pot depozita deşeuri municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi

ospodăririi Apelor nr. 757/2004, (MO nr. 86 ui tehnic privind depozitarea deşeurilor.

ră numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea aterialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de

European şi a Consiliului 94/62/CE privind ambalajele şi irectiva Parlamentului European şi a Consiliului

are se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

- Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea mbalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.

- Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 927/2005 privind procedura de portare a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje;

5 pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare a peratorilor economici în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor nuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje, cu modificări şi completări

ulte - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 117/2004, republicat (MO nr. 121/08.02.2005), privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004

„Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje ET post consum în vederea reciclării”, modificat şi completat prin Hotărârea nr.

Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi ş şe

2 re ş li d cu talorificare şi reutilizare/reciclare p în iv

u d l i

- Hotărârea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea vehiculelor sco din - Ordinul comun nr. 87/527/411/2005 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor, al

inistrului Transporturilor, Construcţiilor şi urismului privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a certificatului de distrugere

odării Apelor şi al Ministrului Economiei şi omerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice

în vederea preluării respon rivind realiz tivelor anuale de reutilizare, recicl ficare energe iculelor scoas iliului nr /CE privind de echipamen ectrice şi

ranspunere - Hotărârea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind deşeurile de chipamente electrice şi electronice.

ale H.G. nr. 349/2005. Implementare - Ordinul Ministrului Mediului şi Gbis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativul Directiva de Ambalaje acopemambalaje. Directiva Parlamentuluideşeurile de ambalaje modificată de D2004/12/CE– pentru cTranspunere aImplementare ra - Ordinul nr. 1229/30.11.200oa

rioare prin Ordinul nr. 1207/25.07.2007;

pentru aprobarea proiectului P989/25.08.2005. Electronice specificDecizia Co

ă ţintele recicl005/293

ării /EC ca

i valorific stabile

ării pentru aceste tipuri specialete regu

de dela monia 2000/

uri. orizarea 53/CE a

misiei etaliate revăzute

privire Directţintelor de reutilizare/v

ParlamentTranspune

ului Eurore

pean şi a Consili lui privin vehicule e scoase d n uz.

ase uz;

Ministrului Administraţiilor şi Internelor şi al MTla preluarea vehiculelor scoase din uz; - Ordin comun a Ministrului Mediului şi GospC

sabilităţii p area obiecare şi valoriDirectiva Cons

tică a veh. 2002/96

e din uz. deşeurile te el

electronice. T e


Implementare Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi

omerţului privind procedura de înregistrare a producătorilor şi raportare a datelor privind nte electrice şi electronice;

- Ordin comun al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi Comerţului pentru aprobarea Procedurii şi criteriilor de organizaţiilor c vederea rii respo vin rreutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de EEE;

n al Ministrului Mediului şi Gospodării Apelor şi al Ministrului Economiei şi obarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de echipamente

contaminare pentru securitatea şi sănătatea ersonalului din punctele de colectare.

Directiva Consiliului nr. 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificată de

ranspunere - Hotărârea de Guvern nr. 235/2007 (MO nr. 199/22.03.2007) privind gestionarea uleiurilor uzate; Directiva Consiliului 9 ind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Dire i 93/86/CE privind e a bateriilor. Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 1132/2008 (MO nr. 667/25.09.2008) privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeuril umulatori.

a eşeurilor – pentru care se solicită o perioadă de tranziţie de 3 ani (până în 2010).

ivind incinerarea şeurilor, completată şi modificată de Hotărârea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr.

332/20.04.2005Implementare - Ordinul Ministrului Mediului ăririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86 bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deş Directiva C area bifenil nililor policloruraţi (PCB şi PCT). Transpunere - Hotărârea de Guvern nr. 173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi co ifenililor ruraţi şi a altor compuşi similari, modific prin rârea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007Implementare - Ordinul Min rotecţiei Mediului nr. 279 MO nr. 459/27.06.2002) privind înfiinţare ui Tehnic pentru gestionarea ş trolul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţi eurilor ş bstanţelor chimice periculoase. - Ordinul nr. 1018/19.10.2005 privind înfiinţarea în cadrul Direcţiei deşeuri şi substanţe

- Ordin comun al Ministrului Cechipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipame

evaluare şi autorizare ad realizarea obiectiveloolective în preluă nsabilităţii pri anuale de

- Ordin comuComerţului privind aprelectrice şi electronice care prezintă riscuri prinp Directiva Consiliului nr. 87/101/CEE). T

1/157/CEE privctiva Comisie tichetare

or de baterii şi ac

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 2000/76/CE privind incinerare dTranspunere

- Hotărârea de Guvern nr. 128/2002 (MO nr. 160/ 06.03.2002) pr de

).

şi Gospodeurilor.

onsiliului 96/59/CE privind elimin ilor şi trife

ntrolul b policloată şi completată Hotă

).

istrului Apelor şi P /2002 (a Secretariatul i conei de gestiune a deş i su

chimice periculoase a Secretariatului pentru compuşi desemnaţi.

Întregul parcurs al deşeurilor, de la producere-depozitare temporară-reciclare, pe de o parte sau producere-depozitare temporară-transport-depozitare finală este atent urmărit. Se


are în vedere atingerea a trei obiective importante : ocrotirea sănătăţii publice, protecţia lice.

În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este realizată de următoarele societăţi : - S.C. REBU S.A. ia Romprest S ureşti în s ; - S.C. SUPERCOM S.A. în sectorul 2; - S.C. R - S.C. R ctoarele 4 şi 5; - S.C. URBAN S.A. în sectorul 6. De ilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoar - Depo eni; - Depo - Parte ) pentru dep opii GLIN 7.2. Deş 7.2.1. Ca

Situa ipale solide în anul 2007: - colectate 708920 tone; - valorificate 26100 tone;

- elim ne. Tabel 8. ia deşeurilor menajere municipale olide similare (în 1000 tone) în Municipiul Bucureşti, în anul 2007

mediului înconjurător şi păstrarea curăţeniei în spaţiile pub

şi S.C. Compan ervice - Buc ectorul 1

OSAL GRUP S.R.L. în sectorul 3; EBU S.A. în se

pozitarea deşeurele amplasamente : zitul IRIDEX din Chiajna Rudzitul VIDRA; a corespunzătoare (conformă ozitare a gr A.

euri municipale

ntităţi şi compoziţie

ţia deşeurilor munic

inate 682810 to

2.1.1 Compoziţ şi alte deşeuri s

Tip deşeu Hârtie Textile Plastic Sticlă Metale Biodegra-

dabile

Deşeuri

inerte

Alte

deşeuri

Total

cantităţiCantitate

produsă.667 17.7055 60.4402 34.91 .3019 79.49 708.920 59.8649 24

26 281 67 150.528

% 8.446 3.4795 2.4975 8.5257 4.9248 39.6805 11.2138 21.2335 100

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2008 Tabel 8.2.1.2 - Procentul (%) de populaţie pentru Municipiul Bucureşti deservit de serviciile municipale de colectare a deşeurilor municipale

Municipiul Total (%) Urban (%) Rural (%) Bucureşti 79.2436 79.2436 0,00

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M. 2008


7.2.2. Deşeuri biodegradabile Tabel 7.2.2.1 – Deşeuri biodegradabile colectate în anul 2007

Tip deşeuri Cantitate produsă

(tone) Procente (%)

Total cantitate deşeuri

produse în 2007 (tone) Procente (%)

Biodegradabile 0 0 0 0

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M.2008 Dotările societăţilor de salubritate din Municipiul Bucureşti, în anul 2007 Tabel 7.2.2.2 - Colectarea deşeurilor în amestec

Tipul recipientului de colectare

Număr

Pubelă 120 l 22 780 Pubelă 240 l 137 967

Eurocontainer 1100 l 5 275 Container 4,4 l 1 230 Container 5,5 l 293

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti Tabel 7.2.2.3 - Colectarea separată a deşeurilor menajere

Recipientului de colectare pentru

Număr

Volum recipient (litri)

Hârtie, carton - container 22 240 Hârtie, carton - container 24 120 Hârtie, carton - container 234 100 000 Sticlă - container 7 120 Sticlă - container 120 1 100 Sticlă - container 1 4 000 Plastic - container 14 120 Plastic - container 23 240 Plastic - container 202 1 100 Plastic - container 10 50 000 Plastic - saci 16 301 Deşeuri organice - container

1 4 000

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel încât pe lângă vehiculele de compactare şi vehiculele de transport disponibile sunt achiziţionate vehicule suplimentare.


Tabel 7.2.2.4 - Facilităţi de colectare şi transport (utilaje)

Tipul utilajului

Capacitate

(m³/t)

Număr

Autogunoieră 26 3 Autogunoieră 16 - 18 14 Autogunoieră 5 3 Autogunoieră Pelican 12 1 Buldoexcavator 1 1 Autogunoieră compactoare 13, 16, 18 30 Autogunoieră compactoare 13 10 Autogunoieră compactoare 5 - 35 69 Autogunoieră compactoare 14, 18, 20 46, 3, 2 Tractor municipal 0,5 – 1,2 8 Tractor cu remorcă 12 30 Tractor cu remorcă 9 10 Tractor cu remorcă 7 6 Remorcă 2,5 - 40 7 Autocontainier Hack 18 - 22 8 Autoutilitară Mercedes 4,5 4 Automăturătoare 6 2 Automăturătoare 2 7 Buldozer 21 2 Autocontainer 5,5 6 Autocontainer 19 - 32 32 Autocontainer 4 – 7, 18 - 24 6 Autocontainer 4, 10, 36 4, 5, 10 Autocontainer 5 4 Basculante 10 1 Basculante 10 8 Basculante 20 7 Basculante 22 -25 10 Prescontainer 24 3

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti 7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje În conformitate cu planul de implementare a Directivei nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje modificată de Directiva nr.2004/12/CE şi a Hotărârii Guvernului nr. 621/2005 (publicată în Monitorul Oficial nr. 639/20.06.2005) cu modificarile si completarile ulterioare (Hotararea nr. 1872 din 21.12.2006), ce reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale impreună cu alţi factori implicaţi, au obligaţia să realizeze proiecte pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje de la populaţie. Realizarea acestor proiecte pilot reprezintă unul din angajamentele pe care Romania şi le-a asumat in cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană.


În vederea întocmirii bazei de date la nivel naţional pentru anul 2008, s-au solicitat informaţii cu privire la proiectele pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate în derulare în municipiul Bucureşti. S-a realizat monitorizarea semestrială a extinderii implementării sistemului de colectare selectivă la nivelul întregii ţări concomitent cu introducerea sau modernizarea serviciului de colectare. În Municipiul Bucureşti se derulează 8 proiecte pilot pentru colectare selectivă şi pentru reciclare PET-uri, sticlă, hârtie şi carton (colectate şi sortate), astfel : 1. Proiectul ”Să colectăm selectiv în gospodărie” aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind Asociaţiile de Locatari de pe raza sectorului 1 Bucureşti. 2. Proiectul "Si eu ocrotesc natura" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind unităţi de învăţământ din sectorul 1. 3. Program cu proiectele "Să colectăm selectiv în gospodărie" şi " Verde Curat" aflat în derulare şi care este finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, beneficiare fiind 31 Asociatii de proprietari de pe raza sectorului 4 . 4. Program "Şi eu ocrotesc natura", finanţat de S.C. RER Ecologic Service REBU S.A, care se derulează pe perioada anului şcolar în 13 unităţi de învăţământ din sectorul 4. 5. Programul " Primul pas spre reciclare e al tău !" cu proiectele "ERA Colect" şi "Ajută Natura- Te va ajuta", finanţat de S.C. URBAN S.A. în cartierele Crângaşi şi Militari din sectorul 6. 6. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile municipale publice” cu valoarea de 13500 EURO aflat în desfăşurare din martie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Group S.R.L., beneficiari fiind Locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Group S.R.L. 7. Proiectul ”Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile de la asociaţiile de proprietari şi agenţii economici” cu valoarea de 10500 EURO aflat în desfăşurare din iulie 2005 este finanţat din sursele proprii ale S.C. Rosal Grup S.R.L., beneficiare fiind Asociaţiile de proprietari şi agenţii economici/ S.C. Rosal Group S.R.L. 8. Proiectul ”Staţie de sortare deşeuri urbane Glina” cu valoarea de 1.900.000 EURO aflat în desfăşurare din martie 2007 este finanţat conform Contractului de asociere în participaţiune încheiat între S.C. Rosal Grup S.R.L. şi S.C. ECOREC S.R.L., beneficiari fiind locuitorii sectorului 3/ S.C. Rosal Grup S.R.L. Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), sau indirect (prin cedarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare). Colectarea selectivă a deşeurilor municipale (ambalajele şi deşeurile de ambalaje), se realizează în Municipiul Bucureşti prin proiecte pilot, iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în derulare în colaborare cu asociaţiile de locatari (pentru populaţie), şcoli, instituţii şi agenţi economici, fiind în continuă extindere, funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.


Tabel 7.2.3.1 – Proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje aflate, în derulare în Municipiul Bucureşti, în anul 2008

Solicitant/ beneficiar

Modalitate de finanţare

Valoarea proiectului

Stadiul proiectului (data la care a

început proiectul şi data estimată pentru

finalizare)

Tip deşeu de ambalaj colectat

selectiv

Cantitatea colectată (

kg )

Operatori economici care preiau spre

reciclare/valorificare deşeurile de ambalaje

Observaţii

ă

Şi eu

ă

ărie”

i este ă

Nr. Crt.

1

Locatari Sector

2

3

80000 locagen

hârtie/carton 22710 S.C. REPAP S.R.L. plastic 2620 S.C ECOREC S.A PET 8514

metale-oţel 974 - metale-aluminiu - -

lemn/plută - - materiale textile (bumbac, iută) - -

sticlă albă 554 -

Asociaţii de

1 ( 10-12.000 locuitori)

Finanţare S.C Compania

ROMPREST Service S.A

În derulare din noiembrie 2008

sticlă colorată - -

Colectare selectiv

hârtie/carton 222983 MARVIMPEX plastic 6866 RM IMPEX PET 3871 ATRA ECO

metale-oţel - metale-aluminiu -

lemn/plută - materiale textile (bumbac, iută) -

sticlă albă -

Asociaţii de locatari şi unităţi de învăţământ

din sectorul 1

Finanţare S.C RER Ecologic Service REBU

S.A

În derulare

sticlă colorată -

Proiectul "ocrotesc natura"

Proiectul ”S

colectăm selectiv în gospod

hârtie/carton 1688204 S.C. REPAP S.R.L. plastic 169317 INTERSEMAT PET 284910 GREEN PET PROD

metale-oţel metale-aluminiu

Aproximativ uitori şi

ţi economici din sectorul 3

Surse proprii S.C. Rosal Grup S.R.L.

13.500 EURO

În desfăşurare din martie 2005

lemn/plută 251200

denumirea proiectulu

Colectarea selectiva deşeurilor reciclabile

municipale publice


materiale textile (bumbac, iută)

Şi eu şi ă

iile de

ERA i "Ajută

4

locatari, unit

agenş

5

sticlă albă sticlă colorată hârtie/carton 105619 MARVIMPEX

plastic 3866 RM IMPEX PET 26715 ATRA ECO

metale-oţel metale-aluminiu

lemn/plută materiale textile (bumbac, iută)

sticlă albă

Asociaţii de ăţi de

învăţământ, ţi economici

i instituţii publice din

sectorul 4

Finanţare S.C RER Ecologic Service REBU

S.A

sticlă colorată

Program "ocrotesc natura"

Colectarea selectiva deşeurilor

reciclabile de la asociaţ

proprietari si agentii economici

hârtie/carton 268900 ECO-PAPER plastic 106510 GREEN PET PROD

Aproximativ 350000 locuitori din sectorul 6

100 % privat URBAN Eco -

Rom

10.000 EUR lunar 01.06.2007 nelimitat

PET

Programul " Primul pas spre reciclare e

al tău !" metale-oţel

metale-aluminiu 5200 AMEP TECUCI lemn/plută

materiale textile (bumbac, iută)

sticlă albă 88100 STIROM

100 % privat URBAN Eco-

Rom

10.000 EUR lunar 01.12.2006 nelimitat

sticlă colorată STIROM

proiectele "Colect" şNatura- Te va

ajuta"

Sursa datelor: Administraţia locală şi societăţile de salubritate din Municipiul Bucureşti


7.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale Tabel 7.2.4.1 – Deşeuri colectate şi recuperate în Municipiul Bucureşti, în anul 2007

Deşeuri colectate (tone)

Deşeuri recuperate (tone)

908330

26100

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti 7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale DEPOZITE ECOLOGICE Construcţia, locaţia si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind Depozitele Ecologice. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care furnizează o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu: - O zonă intermediară; - Un drum bun şi accesibil pentru camioane; - Un corp de gardă pentru păstrarea evidenţei şi a controlului; - Un cântar; - Un mic laborator pentru controlul deşeurilor; - Straturi intermediare de membrană geo textilă pentru a păstra apa uzată adunată şi pentru a sprijini încărcăturile mecanice; - Un sistem de monitorizare; - Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri); - Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (în fiecare zi); - Ventilator pentru gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de electricitate). Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri; - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise; - acoperirea zilnică a deşeurilor; - compactarea suprafeţelor de acoperire; - asigurarea acoperirii şi închiderii; - controlul apei freatice; - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere. Valorificarea energetică: - A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate. Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri. Pe raza Municipiului Bucureşti se află Depozitul Chiajna Rudeni, depozit pentru deşeuri ne-periculoase ”b” administrat de S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.


Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L Documentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeană privind depozitele de deşeuri. Aceasta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în combinaţie cu o membrană geotextilă şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane. Taxele percepute sunt între 5-7 euro/tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2,5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare a apei şi a gazului precum şi costurile de operare. Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual 250.000 -300.000 t. Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de persoane. Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarnă. Vehiculele sunt descărcate lângă rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3. Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul verii, sau pote lua foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări. Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. Un turn de colectare de gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un bazin, care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi. În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei. Pe lângă depozit este organizată activitatea de compactare şi separare a PET-urilor. Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle. În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existentă este de 6000 t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intenţionează ca în viitor această capacitate sa fie crescută până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un compartiment de ardere secundară, dispoziţiv de curăţare a gazelor de ardere printr-un proces umed şi cu un dispoziţiv de analiză a compoziţiei gazelor de ardere, care este important atât pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu. Tabel 7.2.5.1 - S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

Numele depozitului şi proprietarul/operatorul

Adresă Tipul depozitului

Începutul exploatării/ data estimată de închidere

Suprafaţa

Capacitatea

an Ha m³ Depozitul Chiajna Rudeni S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.

Bucureşti, sector 1, strada Drumul Rudeni – Chitila nr. 10

b 1999/2019

27 ~ 6- 8 ha umplute sau aflate sub operare şi pregatire

~5.400.000

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M


Tabel 8.2.5.2 – Deşeuri colectate şi eliminate în Municipiul Bucureşti, în anul 2007

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti Deşeurile municipale colectate în Municipiul Bucureşti sunt eliminate în trei depozite ecologice (unul în Bucureşti –Depozitul Chiajna Rudeni/S.C. Iridex Group Import Export S.R.L.) şi două în judeţul Ifov (depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajere S.C. SYSTEMA ECOLOGIC S.R.L., Glina Ochiul Boului/S.C. ECOREC S.A.) 7.2.6 Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi asimilabile deşeurilor menajere, nu sunt colectate separat. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final pot polua apa freatică. Conform prevederilor Legii nr.101/2006 privind serviciul de salubrizare a localităţilor (cu completarile ulterioare) responsabilitatea precolectării, colectării şi transportul deşeurilor toxice periculoase din deşeuri menajere, cu exceptia celor cu regim special, aparţine administraţiei publice locale. Tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase municipale se va realiza în instalaţii autorizate în acest sens. La nivelul Municipiului Bucureşti, conform PJGD, pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării vor fi luate în calcul mai multe opţiuni: colectare prin unităţile mobile, colectare directă de la gospodării, puncte de colectare a deşeurilor periculoase, containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase, colectarea prin magazine sau companii specializate (mai puţin varianta colectării directe de la populaţie) în funcţie de zone şi de tipul deşeurilor care trebuie colectate. Tabel 7.2.6 Deşeuri municipale periculoase, conform Catalogului European de Deşeuri Referinţă

UE Categorie

20 01 13 Solvenţi 20 01 14 Acizi 20 01 15 Alcali 20 01 17 Fotochimice 20 01 19 Pesticide 20 01 21 Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 20 01 23 Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 20 01 26 Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 20 01 27 Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase 20 01 29 Detergenţi care conţin substanţe periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice şi citostatice

Deşeuri colectate (tone) Deşeuri eliminate (tone)

908330 882220


20 01 33 Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35 Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37 Lemn conţinând substanţe periculoase 7.2.7 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeurile rezultate în urma reabilitării infrastructurii existente, în urma demolării şi construirii obiectivelor industriale sau civile, respectiv în urma reconstruirii şi extinderii reţelei de transport. În H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listeicuprinzând deşeurile, categoria de deşeuri menţionate mai sus se regăseşte la codul 17- Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente contaminate). Legislaţia din România prevede că producătorii de deşeuri au sarcina de a transporta deşeurile din construcţii şi demolări într-un loc indicat de primărie. Conform datelor statistice la nivel european, indicatorii de generare a deseurilor din construcţii şi demolări sunt de ordinul sutelor de kilograme pe locuitor şi an. Datorită previziunii de creştere a cantităţii de deşeuri din construcţii şi demolări, trebuie luate în considerare toate măsurile disponibile în vederea realizării reciclării şi recuperării acestora. Conform Anchetei statistice privind generarea deşeurilor în anul 2007, cantitatea totală de deşeuri din construcţii şi demolări colectată şi eliminată este de 60120 tone. Chiar dacă în prezent e valorificat un procent mic de deşeuri din construcţii şi demolări, în viitor va fi valorificat probabil un procent mai mare, ca rezultat al taxelor de depozitare, precum şi a legislaţiei. 7.3. Deşeuri de producţie 7.3.1. Deşeuri periculoase In Municipiul Bucuresti sunt autorizate pentru activitatile de transport deşeuri periculoase urmatoarele societati: - S.C. PERFECT CURIER S.R.L. - S.C. TEHNO DENTAL SERVICE APARATURA STOMATOLOGICA S.R.L. - S.C. URBAN S.A. - S.C. EUROTRANS CHEM SERVICES S.R.L. - S.C. ROMAX TRADING&MARKETING S.R.L. - S.C. SERVICII SALUBRITATE BUCURESTI S.A. - S.C. MEDICAL WASTE S.R.L. - S.C. ARI PETROL CHEMICAL S.R.L. - S.C. COMPANIA ROMPREST SERVICE S.A. În anul 2008 aceste societăţi au transportat 2235.062 tone deşeuri periculoase (industriale şi deseuri rezultate din activităţi medicale). Sursa datelor : raportările trimestriale întocmite de APM Bucureşti privind întocmirea bazei de date privind transportul intern de deşeuri periculoase. Pentru activitatea de eliminare finală (incinerare) a deşeurilor este autorizată societatea SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL cu sediul în Şos.Bucureşti - Ploiesti, Nr.17, Sect.1 care deţine un Incinerator tip PENNRAM Diversified Manufacturing Corporation-


Pennsylvania unde se incinereaza deşeuri medicale, deşeuri chimice periculoase, ambalaje contaminate cu substanţe periculoase, etc. Pentru activitatea de eliminarea preliminară (tratarea prin sterilizare a deşeurilor medicale periculoase) a deşeurilor medicale este autorizată societatea S.C. MEDICAL WASTE S.R.L., Bd. Preciziei nr. 40 A, sector 6, Bucureşti. APM Bucureşti, prin Compartimentul Gestiune Deşeuri şi Chimicale urmăreşte fluxurile de deşeuri periculoase de la generator până la valorificator: baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, compuşi desemnaţi (PCB/PCT). De asemenea, APM Bucureşti emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri periculoase pe teritoriul municipiului Bucureşti, pe baza prevederilor Hotărârii nr. 1061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României. Tabel 7.3.1.1 – Deşeuri industriale periculoase din Municipiul Bucureşti în 2007

Total deşeuri din producţie generate (tone)

Cantitate deşeuri periculoase colectate (tone)

161964,4

896,36

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi industriale din Municipiul Bucureşti 7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie Tabel 7.3.2.1 – Deşeuri industriale nepericuloase din Municipiul Bucureşti în 2006

Total deşeuri din producţie generate (tone)

Cantitate deşeuri nepericuloase colectate (tone)

326 912,80

322 341,64

Sursa datelor: Ancheta statistică A.N.P.M., societăţi de salubritate din Municipiul Bucureşti 7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari APM Bucureşti pentru implementarea Planului Naţional de eliminare a echipamentelor şi materialelor cu conţinut PCB/PCT în conformitate cu prevederile HG 291/ 2005 privind modificarea HG 173/ 2000, monitorizează stadiul eliminării echipamentelor cu conţinut PCB/PCT deţinute de agenţii economici pe raza municipiului Bucureşti. Termenul final de eliminare a acestor echipamente este sfârşitul anului 2010. Agenţii economici au depus planurile de eliminare a echipamentelor cu PCB deţinute şi se constată dorinţa lor de a le elimina cât mai repede. Au fost operatori nou inventariati care detin astfel de echipamente.


Tabel 7.3.3.1 - Situaţia condensatorilor în funcţiune în Municipiul Bucureşti, în perioada ianuarie – decembrie 2008

Agent economic* Situatia juridica (Funcţionează/Faliment)

Nr. buc. ***

Cantitate ulei (litri)

Planificat pentru eliminare 2008 (buc)

Eliminat 2008 ianuarie - decembrie




Planificat pentru eliminare sf. exist. utile (buc)

SC Energoreparaţii SA (sediul a fost preluat de SC AGAM SRL)

desfiinţat Unitatea a predat obligaţiile de mediu către SC AGAM SRL

135 135

S.C. Romprim S.A. funcţionează 24 120.00

Cei 24 condensatori au fost eliminaţi în anul 2007 la SC PETROMAR IMPEX. S-a realizat mai devreme decât era planificat.



Nr. buc. ***








S.C. Faur S.A. funcţionează 178 1780

178 au fost scoşi din uz în anul 2008 şi predaţi către SC Setcar Braila în luna iunie 150 buc şi în luna noiembrie 28 buc impreună cu uleiul conţinut de acestea.

S.C. Tehnologica Tub S.R.L.

nu funcţionează 81 412,1 81

S.C. Ventilatorul S.A. 4 4



Nr. buc. ***








ICME ECAB S.A. funcţionează

Din cei 109 condensatori in functiune un numar de 54 au fost scosi din uz in 2007 plus 1 condensator scos din uz in 2008 si trecut la nou inventariat (in total 55 bucati care s-au eliminat in 2008 la PETROMAR).

55 bucati care s-au eliminat in 2008 la PETROMAR



Nr. buc. ***








S.C. Republica S.A.

Faliment L85/2006 A fost cumparat de MAHARASHUTRA SEAMLESS LIMITED-INDIAN PIPE

673 2019.00 350 323

S.C. Timpuri Noi S.A. funcţionează 452 3550 452

S.C. Textilă Unirea S.A.

Neraportat data eliminarii- societatea este in faliment, a fost desfiintata

8 48.00

S.C. Dâmboviţa S.A. funcţionează

Stoc 0 a eliminat ultimele9 buc La SETCAR Braila in 2007



Nr. buc. ***








S.C. Textilă Dacia S.A.

Dezafectat Aviz de inchidere nr.3/29.01.08 Unitatea nu a putut fi contactata

29 235.00 29

S.C. Tubinox S.A. funcţionează 60 120.00 60

S.C. Isovolta S.A. funcţionează 171

54 eliminati la Stena DTM, Petromar

60

S.C. Rami Dacia S.A.

funcţionează Societatatea (care si-a restrans aproape total activitatea) a eliminat total echip. Cu PCB

60 780 6

S.C. Ţesătoriile Reunite S.A. funcţionează 63

504.00

25 conden-satori au fost scosi din uz la 31.12.2008

S.C. Antilopa S.A. funcţionează 48 17.00 48



Nr. buc. ***








S.C. Romaero S.A. funcţionează 136

1088.00 (ulei dat la analiza; pt.identificarea PCB)

0 0 0 136

S.C. Automatica S.A. funcţionează 27 380.00

In 2007 condensatorii cu PCB au fost scosi din uz si postul trafo a fost echipat cu condensatori ZEZ SILKO fara PCB.27

S.C. Uzitex S.A. desfiintat 16 16

S.C. Laromet S.A. funcţionează 633 633

633 predati la PETROMAR IMPEX SRL

79 (initial)

355.00 79

(initial) S.C. Zentiva S.A. funcţionează 38 38

S.C. Atelierele CFR Griviţa S.A. funcţionează 25 300 25 25 0 0

S.C. Romstal Imex SRL

funcţionare/ reamenajare 19 0.00 19

Planificati spre eliminare in 2012



Nr. buc. ***








S.C. Electroaparataj S.A. Bucureşti a predat obligatiile de mediu la SC ELECTROTEHNICA Echipamente Electrice SRL

funcţionează 29 377.00 29

SC ICE Felix SA predat obligatiile de mediu la SC GREEN NET SA, care la randul ei le-a predat la SC FARMEXIM SANou inventariat

funcţionează 24 120 24

SC FIROS SA- Nou inventariat

Incetare activitate 60 960 60

SC GRANTMETAL SA Nou inventariat

funcţionează 24 24

Sursa datelor: APM Bucureşti


Tabel 7.3.3.2 - Situaţia condensatorilor scoşi din uz (care nu mai pot fi folosiţi) în Municipiul Bucureşti, în perioada iulie – decembrie 2008

Agent economic* Situatia juridica

(Functioneaza/Faliment)

Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru

eliminare 2007 (buc)

Eliminat 2007 (ianuarie-

decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


S.C. AUTOMATICA S.A. s-a mutat in

Voluntari, judetul Ilfov in februarie 2008.

funcţionează

27 In mai 2007

condensatorii cu PCB au

fost scosi din uz si postul trafo a fost echipat cu

condensatori ZEZ SILKO fara PCB.

In ianuarie 2008 in timpul

mutarii, Directorul

General din acea perioada a afirmat ca

acesti condensatori au fost furati

S.C. Romprim S.A. funcţionează 808 4040.00

808 eliminati la SC

Petromar Impex SRL

S.C. Areca S.A. funcţionează 54 365.00 54 eliminati la SC Petromar Impex SRL




Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru



decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


S.C. Faur S.A. funcţionează

1363 In anul 2005,

erau un numar de 2417, pentru ca

dintr-o eroare s-au numarat

bornele condensatorilo

r.

13630

1363 predati la SC VIVANI

SALUBRITATE in luna

martie 2008

S.C. Doosan IMGB S.A. funcţionează 0

271 eliminati cu SC

PETROMAR IMPEX SRL IN

ANUL 2007

S.C. Doosan IMGB S.A. funcţionează 0

848 eliminati cu SC

PETROMAR IMPEX SRL IN

ANUL 2007

S.C. Tehnologica Tub S.R.L.

Imposibil de contactat 88 0.00 5 NU 10 57

S.C. Ventilatorul S.A. vandut

Imposibil de contactat

11 11




Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru



decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


ICME ECAB S.A. funcţionează

55 (Cei 55 condensatori

au fost scazuti sin totalul de

109 bucati care figurau

initial la cond. In functiune)

55 eliminati cu SC

PETROMAR IMPEX SRL

S.C. Republica S.A.

Faliment L85/2006

A fost cumparat de

MAHARASHUTRA SEAMLESS

LIMITED-INDIAN PIPE

495 1485.00 250 NU 245

S.C. Timpuri Noi S.A. funcţionează 275 2550 275 S.C. Vlist

International Transport Services

România S.R.L.

funcţionează 27 432.00 27 NU NU

S.C. Pionierul S.A. funcţionează 68 9 33 9 8 7

S.C. Textilă Unirea S.A.

societare in faliment, a fost

desfiintata

15 Neraportat data elim- 90.00


nomic* Situatia juridica


Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru



decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


Agen

Agent eco

S.C. Vulca

S.C. Dâmbovi

S.C. Textil

S.C. Tubin

S.C. Rami Dacia S.A.

S.C. Romaero S.A.

n S.A. funcţionează

397 368 au fost pana la data

de 01.01.2008 si in plus 29

buc nou inventariate

4416.00

397 elim. la lGLOBAL ECO CENTER SRL mai devreme

decat era planificat

397 Nu mai e cazul

ţa S.A. funcţionează 0 37 eliminati in 2007

ă Dacia S.A.

Nu funcţionează

Aviz de inchidere nr.3/29.01.08 Unitatea nu a

putut fi contactata

58 446.00 0 0 0 58

ox S.A. funcţionează 106 212.00 106

funcţionează

Stoc 0 FIRMA A

ELIMINAT TOTAL

ECHIPAMENTELE CU PCB

la SC PETROMAR IMPEX SRL

23 60

funcţionează 20

160.00 (ulei dat la analiza pt.depistare

PCB)

0 0 0




Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru



decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


Agen

Agent eco

S.C. Romenergo S.A.

S.C. Anticorosiv S.A.

S.C. Laromet S.A.

S.C. Atelierele CFR

SC ROMSTAL IMEX SRL cf. contract V-C nr.3097/29.09.2005

S.C. ITM AMIRO S.A.S.C. Metaloglobus

ELECTROJ S.A. BucureS.C. Romenergo

funcţionează 70 450.00 0 0 0 0

funcţionează 0

57 buc. s-au predat pentru eliminare in decembrie

2007 la PETROMAR IMPEX SRL

funcţionează 155 155 eliminati la PETROMAR IMPEX SRL

0 0

S.C. Inox S.A. funcţionează

mutat in ILFOV

9

Griviţa S.A. funcţionează 180 2160 180

180 eliminati la

PETROMAR IMPEX SRL

functionare/ reamenajare

0

funcţionează 48

S.A. funcţionează 31 217.00 0 0 0

S.C. APARATA

şti funcţionează 20 260.00

Mecanic S.A. funcţionează 129 3966.00




Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri)

Planificat pentru



decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


Agen

Agent eco

S.C. UMUC S.A. SC FIROS SA- Nou inventariat

SC BRIDG

Nou inventariat

SC GRANTMETAL

Sursa datelor: APM Bucure Tabel 7.3.3.3. Situatia transformatorilor

Agent eco

SC ICE Felix SA a predat obligatiile de

mediu la SC GREEN NET SRL-care la

randul ei, le-a predat la SC FARMEXIM SA

Nou inventariat

Sursa datelor: APM Bucure

funcţionează 42 20 12 8 8 6

Incetare activitate 1 1

E BUH SA-

functioneaza 15

15 eliminati la SETCAR BRAILA

SA Nou inventariat

functioneaza 88 88

şti

in functiune care contin PCB si nu pot fi transportati (datorita gabaritului)



Nr. buc.

*** Cantitate ulei

(litri) Eliminat 2007

(iulie - decembrie)

Planificat pentru


Planificat pentru


Planificat pentru


functioneaza 2 2200 2

şti


Tehnici de decontaminare GENERALITĂŢI ŞI CLASIFICARE Abordarea metodologică generală la care trebuie să facă referire tehnologiile de decontaminare trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: Reducerea riscului pentru muncitori, sănătate publică şi mediu, derivând din defecte ale aparatelor care pot genera incendiu sau pierderi de produse periculoase şi persistente; Aplicarea celor mai bune tehnici şi metodologii de siguranţă disponibile, privilegiind criteriile de proximitate, autosuficienţă şi recuperare funcţională; Fezabilitatea tehnică şi economică a activităţilor sugerate sau impuse de legislaţia în vigoare, în timpul prevăzut. Prima clasificare a tehnologiilor şi proceselor de decontaminare utilizate pentru echipamentele conţinând lichide izolante contaminate de PCB se referă la capacitatea de recuperare funcţională a lichidului izolator şi permite distincţia între: a) substituirea lichidului izolator contaminat (refilling sau retrofilling) cu altele necontaminate, având caracteristici funcţionale şi ambientale echivalente sau superioare, urmatǎ de transportul şi eliminarea PCB; b) decontaminarea prin intermediul dehalogenării chimice vizând detoxificarea compuşilor periculoşi şi persistenţi şi recuperarea funcţională a lichidului izolator şi a aparaturii; O clasificare ulterioară a tehnologiilor de decontaminare poate fi bazată pe modalităţile operative de circulaţie şi/sau producţie din cadrul procesului: a) procese cu ciclu deschis, care prevăd golirea aparatelor, manipularea şi transferul lichidului conţinând PCB în alte containere pentru tratare sau eliminare; b) procese cu ciclu închis, operând fără golirea aparatului, prin intermediul legăturii directe între aparatura utilizată pentru decontaminare şi aparatul conţinând PCB; c) procese discontinui (în loturi), în care volume constante din lichidul conţinând PCB sunt golite din aparat şi supuse unei serii de procese chimice sau fizice în faze succesive, bine delimitate între ele şi nu în mod concomitent; d) procese continui pentru circulare: în care lichidul conţinând PCB este supus unei serii de procese chimice şi fizice concomitente prin intermediul circulaţiei prin aparatul de decontaminare. Această condiţie nu prevede golirea nici măcar parţială a aparatului şi/sau utilizarea de rezervoare externe cu funcţie de compensaţie şi capacităţi suplimentare de lichide izolatoare externe. Este posibilă utilizarea unora dintre tehnologiile menţionate anterior atât pe amplasament cât şi în centre specializate. În acest sens, este posibilă clasificarea tehnologiilor de decontaminare în trei categorii: a. intervenţii în centre specializate (off site) care prevăd demontarea şi transportul aparatului şi a lichidului izolator pe care îl conţine; b. intervenţii pe loc (on site) cu scoaterea temporarǎ din funcţiune a aparatului; c. intervenţii pe loc (on site) cu menţinerea în funcţiune a aparatului. Alegerea celor mai bune tehnologii şi/sau modalităţi operative trebuie să se realizeze în funcţie de caracteristicile aparaturii şi de exigenţele de continuitate a serviciului. În general, sunt de preferat tehnicile în măsură să opereze “on site” cu aparatul în funcţiune (pentru aparatele electrice: sub tensiune şi sarcină). Această tehnică evită, printre altele, riscurile şi costurile referitoare la operaţiile de dezinstalare şi transport a aparatelor şi lichidelor periculoase, în special ridicate şi inacceptabile pentru transformatoarele de putere şi dimensiuni mari. Asemenea tehnici, printre altele, comportă avantaje economice semnificative. Independent de tehnologia utilizată şi de modalităţile operative folosite, realizarea unei intervenţii de decontaminare trebuie să prevadă: - definirea capacităţilor de continuare a funcţionǎrii, a condiţiilor operaţionale, a riscurilor, a condiţiilor de siguranţă şi a competenţelor;


- verificări analitice preliminare şi evaluarea degradării funcţionale a lichidului izolator şi aparaturii; - transportul, instalarea şi pregǎtirea instalaţiilor şi a materialelor necesare pentru realizarea intervenţiilor; - operaţiuni de decontaminare după tehnicile şi modalităţile alese, realizate de firme specializate şi personal calificat care dispune de formare specifică şi instruire; - verificări analitice finale şi controale ale rezultatelor intervenţiei, repetate la o distanţă de timp adecvată faţă de data decontaminării; - reclasificarea “NO PCB” a aparatelor în conformitate cu normele şi specificaţiile solicitate; - eliminarea deşeurilor produse pe parcursul ciclului operaţiunilor. Identificarea unor posibile tehnici alternative inovative Atunci când aparatul electric contaminat de PCB rezultă a fi “la sfârşitul ciclului de viaţǎ” şi este necesară eliminarea, în marea parte a cazurilor se apelează la termodistrugere. În acest caz, trebuie adoptate cele mai mari precauţii pentru ca Deţinătorul iniţial să aibă garanţiile necesare privind eliminarea efectivă a deşeului şi, în acest sens, este recomandată solicitarea la operatorii autorizaţi de a elibera fişe individuale privind eliminarea fiecărei unităţi funcţionale. Tot pentru aparatele “la sfârşitul ciclului de viaţǎ”, sunt notate şi/sau disponibile tehnici alternative termodistrugerii care permit decontaminarea fluidului izolator şi o recuperare mai eficientă a materialelor. 7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori În urma apariţiei legislaţiei privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, prin care s-a impus producătorilor de acumulatori să organizeze un sistem propriu de colectare a bateriilor uzate, S.C. CARANDA BATERII SRL şi S.C. START ENERGIA S.R.L. au organizat acest sistem de colectare a acestui tip de deşeu, prin care preiau la schimb acumulatorii uzaţi auto, industriali şi acumulatori pentru sistemul feroviar (redresoare de locomotive 320-360 MG ). De asemenea, în Municipiul Bucureşti funcţionează 62 de centre de colectare autorizate a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Tabel 7.4.1 Centre de colectare baterii şi acumulatori uzaţi

Nr. Crt. Firma Adresa

1 S.C. ATLET IMPEX S.R.L. Str.Halmeu nr.25, sector 2

2 S.C. CARANDA BATERII S.R.L. Str.Drumul intre Tarlale nr.42, sector 3

3 S.C. REMAT BUCURESTI SUD S.A. Şos.Berceni Fort nr.5, sector 4

4 S.C. AS METAL COM S.R.L. Şos.Berceni nr.104G, sector 4

5 S.C. FAIR PLAY SERV S.R.L. Şos.Viilor nr.60, sector 5

6 S.C. MET MANAGEMENT S.R.L. Str.Cuprului nr.3, sector 2

7 S.C. MET MANAGEMENT S.R.L. Str.Calea Vitan nr.281A, sector 3



8 S.C. REMAT VEST S.A. Str.Bârsăneşti nr.23, sector 6

9 S.C. REMAT BUCURESTI SUD S.A. Bd. Pieptanari nr.68B, sector 5

10 S.C. COSPY IMPEX S.R.L. Str.Drumul Lunca Priporului nr.138, sector 3

11 S.C. SIB COM 93 S.R.L. Şos.Fundeni nr.143A, sector 2

12 S.C. REMATHOLDING CO S.R.L. Şos.Chitilei nr.499, sector 1

13 S.C. GEORGIANA S.R.L. Str.Industriilor nr.7, sector 3

14 S.C. ZMEURA S.R.L. Str.Izvorul Rece nr.36, sector 4

15 S.C. ELIS MET S.R.L. Str.Ghetu Anghel nr.100-104, sector 3

16 S.C. LOREMAR COMPANY S.R.L. Str.Concursului,nr.3, corp 4,sector 3

17 S.C. LENA GRUP S.R.L. Str. Sălăjeni nr. 63, sector 1

18 S.C. ARTICOL 2001 S.R.L. Str. Dantelei nr. 16, sector 5

19 S.C.ARTICOL 2001 S.R.L. Str. Ametistului nr. 23, sector 6

20 S.C. GRUP NICLU & NICA S.R.L. Str Cavafii Vechi nr. 17, sector 3

21 S.C. GETIC PROD COM S.R.L. Str Nadeş nr. 21 A sector 1

22 S.C. SIMMETAL FE S.R.L. Str Toporaş nr. 62, sector 5

23 S.C. I & C METAL CONECT S.R.L. Şos Fundeni nr. 32 sector 2

24 S.C. AFRODITA NET S.R.L. Str. George Mihai Zamfirescu nr. 28, sector 6

25 S.C. ALRO METAL GHENCEA S.R.L.

Str. Prelungirea Ghencea nr. 89 F, sector 6

26 S.C. MĂGURELE IMPEX S.R.L. Str. Cârlibaba nr. 68-70, sector 5

27 S.C. RODI IMPEX S.R.L. Bd. Timişoara nr. 61-63, sector 6

28 S.C.SEA KING SHIPPING IMPORT EXPORT S.R.L.

Str. Drumul între Tarlale nr. 41E, sector 3

29 S.C. AUTO SERVICE OSTROV S.R.L. Şos Andronache nr. 254, sector 2

30 S.C. CATA & DAN COM S.R.L. Str. Foişorului nr. 148, sector 3

31 S.C. RED METAL COM S.R.L. Str. Luică nr. 46, sector 4

32 S.C. RONI TRANS S.R.L. Str. Plt. Nedelcu Ion nr. 31-35, sector 3

33 S.C. MARIO DOCUMENT S.R.L. Str. Poieni nr. 16 sector 4

34 S.C. VIC NIK PRODIMPORT S.R.L. Str. Ciodrina nr. 18, sector 4



35 S.C. AGROPROMPT 93 IMPEX S.R.L. Str Malcoci nr. 305, sector 5

36 S.C. ADY IMPORT EXPORT S.R.L. Şos. Dudeşti – Pantelimon nr. 59, sector 3

37 S.C. BEBE & COSTIN STAR S.R.L. Str. Sălăjeni nr. 63, sector 1

38 S.C. EURO RAF S.R.L. Str. Democraţiei nr. 32, sector 4

39 S.C. OZON TOTAL GROUP S.R.L. Str. Cărăuşilor nr. 29, sector 2

40 S.C. RANDUNELE S.R.L. Str. Grapei nr.12, sector 5

41 S.C. IMA STAR S.R.L. Şos. Berceni nr. 104 sector 4

42 S.C. SCRAP RECYCLING INDUSTRY S.R.L. Şos. Pantelimon nr. 39, sector 2

43 S.C. JOMAR FIER S.R.L. Şos. Fundeni nr. 52, sector 2

44 S.C. NICU COLECT S.R.L. Str. Ocna Sibiului nr. 29, sector 1

45 S.C. DETACO IMPEX 2000 S.R.L. Str.Zăbrăuţiului, nr.15, sector 5

46 S.C. DOVA COM S.R.L. Str. Dâmboviţei nr.14-16, sector 6

47 S.C. MET MANAGEMENT S.R.L. Str. Fizicienilor nr.15, sector 3

48 S.C. ECO REMAT S.R.L. Aleea Teişani nr. 133- 137, sector 1

49 S.C. ECO REMAT S.R.L. Bd. Theodor Pallady nr. 57, sector 3

50 S.C. ILIE DUMITRESCU 2002 S.R.L.

Str. Gh. Ţiţeica nr.85-87, sector 2 ( incinta S.C. TAXI GLUCOZA S.A.)

51 S.C. COMP & MUSCALU S.R.L. Str. Prelungirea Ghencea nr. 53, sector 6

52 S.C. IRON RECYCLING S.R.L. Str. Nadeş nr. 1B, sector 1

53 S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L. Str. Intrarea Blejoi nr. 8-16, sector 6

54 S.C. MAGNET DESEURI S.R.L. Str. Gheorghe Şerban nr.61, sector 2

55 S.C. AVAS COM S.R.L. Bd. Theodor Pallady nr. 46E, sector 3

56 S.C. FERONAT CARTON S.R.L. Str. Ramuri Tei nr. 12 ( incinta S.C. BIT S.A.), sector 2

57 S.C. SIMMETAL FE S.R.L. Str. Voicu Tomescu nr. 2, sector 5

58 S.C. CĂTĂ&DAN COM S.R.L. Str. Orăştiei nr. 1, sector 4

59 S.C. ECOLOGIC ACTIV DM S.R.L. Str. Proletarului nr. 2, sector 1

60 S.C. ADY IMPORT EXPORT S.R.L. B-dul Gloriei nr. 19, sector 1

61 S.C. RRR AMBIENT COLECT S.R.L.

Str. Drumul Cheile Turzii nr. 111, sector 4



62 S.C. START ENERGIA Str. Poiana Pietrei nr. 15-19, sector 1 Sursa: Fluxul lunar de deşeuri al Municipiului Bucureşti. Pe parcursul anului 2008 s-au colectat 635.365 tone deşeuri de baterii şi acumulatori , s-au valorificat 550.606 tone şi-au rămas în stoc 84.759 tone. 7.5. Deşeuri generate de activităţi medicale Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenţă medicală, de cercetare medicală şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intră în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igienă pentru colectarea, îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţa medicală, de cercetare medicală şi de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Din datele centralizate în anul 2008, cantitatea totală de deşeuri colectate de la unităţile spitaliceşti din Municipiul Bucureşti este de 4970,50 tone. În vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană pentru domeniul deşeurilor periculoase se impune implementarea unui sistem modern de management al deşeurilor la nivelul fiecărei unităţi medicale, astfel încât eliminarea finală a deşeurilor medicale periculoase să se realizeze în condiţii corespunzătoare, utilizând metode de eliminare finală cu impact minim asupra mediului. Deşeurile medicale periculoase pot fi neutralizate/eliminate numai în instalalaţii autorizate din punct de vedere al proteciei mediului. Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor prevede în cazul deşeurilor medicale periculoase următoarele alternative de eliminare: - neutralizare prin sterilizare termică conform prevederilor Ord. comun nr. 698/940 al ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului sănătăţii privind aprobarea Procedurii de evaluare a echipamentelor de neutralizare prin sterilizare termică a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, publicat în Monitorul Oficial nr. 858/23.09.2005; - incinerare în unităţi existente pe teritoriul României, care deţin autorizaţie de mediu; - incinerare în posibile instalaţii noi. Spitalele din municipiul Bucureşti ale căror crematorii şi-au încetat activitatea în anul 2008 sunt: 1. SPITALUL CLINIC DE COPII „GRIGORE ALEXANDRESCU” 2. INSTITUTUL DE HEMATOLOGIE „DR. C.T. NICOLAU” 3. INSTITUTUL DE ONCOLOGIE „PROF. DR. ALEXANDRU TRESTIOREANU” 4. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ 5. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ „SF. PANTELIMON” 6. SPITALUL CLINIC „CARITAS” 7. SPITALUL DE COPII ”MARIE CURIE” 8. SPITALUL CLINIC DE URGENŢĂ „BAGDASAR-ARSENI” 9. SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENŢĂ


10. SPITALUL CLINIC DE OBSTRETICĂ GINECOLOGIE „PROF. DR. PANAIT SÂRBU” 11. SPITALUL JUDEŢEAN „SFINŢII ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA” 7.6. Nămoluri Legislaţie şi ţinte Tabel 7.6.1 - Legislaţie Legislaţia UE

Legislaţia românească

Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură

Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (Monitorul Oficial nr. 959 din data de 19.10.2004).

Tabel 7.6.2 - Ţinte Ţinte 1. Prevenirea depozitării ilegale.

Începând cu 2007

2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă.

Începând cu 2007

3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului necontaminat ca îngrăşământ.

Începând cu 2007

4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau incineratoare.

Începând cu 2007

7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Municipiul Bucureşti, în acest moment, nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti. Situaţia actuală În prezent, se află în stadiul de modernizare o instalaţie de epurare a apelor uzate. 7.6.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti nu au fost înregistrate, pâna la această dată, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare. Opţiuni privind refolosirea nămolului în agricultură şi valorificarea energetică a acestuia. Acest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.


Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare. Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire. Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator. O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă. Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru. Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului. Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de curăţare a boilerului. Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat. Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de minim 6000 kj/kg. Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS (Total solide). Componentele principale sunt: - Deshidratarea mecanică a nămolului; - Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare; - Arzător pe pat fluidizat; - Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi; - Decantor electrostatic I; - Scruber uscat; - Decantor electrostaţic; - Scruber pentru gazele de emisie. Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună. Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale, nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională. SITUAŢIA VIITOARE Estimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare, va fi produsă o cantitate importantă de nămol. 70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate. 140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.


Fig. 8.5.2.1 - Opţiuni pentru utilizarea nămolului

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultură, precizează responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume: - Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare; - Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole; - Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în nămol; - Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului; - Obţinerea permisului de aplicare a nămolului. - Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifică agenţii economici generatori de nămoluri provenite din apele uzate industriale. - Instituţia noastră a transmis prin e-mail şi prin fax solicitarea de completare a chestionarului către un număr de 79 agenţi economici existenţi în baza noastră de date, posibil deţinători / administratori de staţii de epurare industriale. - S-a afişat pe site-ul oficial (www.apmb.ro) chestionarul (modificat ca structură faţă de anul anterior), în scopul accesării acestora de către toţi agenţii economici interesaţi să răspundă solicitării noastre. - Au fost centralizate 29 răspunsuri din care reiese că nici un agent economic nu a eliminat în decursul anului 2007 nămoluri având ca destinaţie utilizarea acestora în agricultură. -Municipiul Bucureşti nu deţine în funcţiune staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti, prin urmare chestionarul privind staţia de epurare municipală (SEM) nu poate fi completat. - În cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti, nu au fost înregistrate, până în prezent, solicitări pentru emiterea permisului de aplicare pe terenul agricol a nămolului provenit din staţiile de epurare.


7.7. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Tabel 7.7.1- Legislaţie

Legislaţia UE

Legislaţia românească

Directiva nr. 2002/96/EC

privind deşeurile din echipamente electrice şi

electronice (DEEE)

H.G. nr. 448/2005 privind deşeurile din

echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Ordin nr. 1223 din 29/11/2005 privind procedura de înregistrare a

producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi

electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial, Partea I nr. 1

din 03.01.2006) Tabel 7.7.2 - Durata de funcţionare a echipamentelor

Categorii

Durata medie de funcţionare (ani)

Greutate medie kg/articol

Frigider, congelator 15 62 Maşină de spălat 10 75 Electrice 10 50 Aspirator 8 15 Televizor 6 25 Calculator, monitor, tastatură 5 20

Tabel 7.7.3 - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

Categorii Autohtone sau importate

Cantitate (tone)

Greutate medie

Nr. T kg/articol, kg/loc.

Radio şi casetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/item Televizoare 674.982 23.624,0 35 kg/item Frigidere 516.516 32.024,0 62 kg Maşini de spălat 365.442 18.272,0 50 kg Aspiratoare 241.857 2419,0 10 kg Maşini de cusut 184.107 9205,0 50 kg Telefon mobil 474.012 47,0 0,1 kg Maşini de spălat vase 1.365 49,14 36 kg Cuptoare 32.397 1749,0 54 kg Cuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5 kg Convectoare 283.148 1699,0 6 kg Aparate de aer condiţionat 47.325 1514,0 32 kg


Fax 17.257 86,0 5 kg Cameră video 42.063 35,7 0,850 kg Lămpi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 kg Combine frigorifice pentru spaţii comerciale

2.201

286,0

130 kg

Frigidere mici 1.100 77,0 70 kg Boiler 19315 1545,0 80 kg Calculator, monitor, tastatură 18.996 266,0 14 kg

Sursa datelor:PRGD Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual. Punctele de colectare vor fi echipate cu containere cu capacitatea cuprinsă între 240 l, 1, 1 m³ şi 4 m³. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea. Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până când publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari, care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor. PLANUL DE IMPLEMENTARE În Planul de Implementare a Directivei 2002/96/EC, s-a stabilit, ca obiectiv tinta, colectarea unei cantităţi de DEEE generate anual de : 2 kg/locuitor pe an până la 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an până la 31.12.2007 şi de 4 kg/locuitor pe an până la 31.12.2008. Tabel 7.7.4 - Cantitatea de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa materiilor prime secundare. Există puncte de colectare în sectoarele Municipiului Bucureşti. Alte trei puncte de colectare sunt organizate de sectorul privat. În final toate sectoarele sunt pregătite să colecteze separate DEEE ceea ce înseamnă atingerea cerinţelor ţintelor, în ceea ce priveşte colectarea. ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE Conform H.C.G.M.B. nr. 296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare de la populaţie a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite punctele de colectare ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel: ● SECTOR 1: Şoseaua Veche Bucureşti- Piteşti km 15,2 ● SECTOR 2: Str. Heliade Rădulescu nr. 33; Str. Baicului nr. 69

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 Date limită pentru

ţinte 2 kg/locuitor pe

an 3 kg/locuitor pe

an 4 kg/locuitor pe an

An de referinţă

2007

2008

2009


● SECTOR 3:1. Str. Iuliu Barasch nr. 44 2. Str. Th. Speranţia intersecţia cu Str. Cezar Bolliac 3. Bd. Burebista nr. 1 4. Aleea Banu Udrea nr. 10 5. Str. Alexandru Magatti intersecţia cu Str. Gh. Petraşcu 6. Str. Liviu Rebreanu Parc IOR 7. Str. Rotundă nr.4 8. Str. Fizicienilor nr. 21 9. Şos. Mihai Bravu intersecţia cu Str. Laborator 10. Splaiul Unirii nr.59 11. Str. Conacului nr. 2 12. Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 8 13. Str. Codrii Neamţului nr. 15 14. Şos. Industriilor – staţia de înaltă tensiune 15. Str. Gh. Tătărăscu – în spatele bl. D16 16. Bd. 1 Decembrie 1918 – poarta 4 ● SECTOR 4: 1.Str. Niculiţel nr. 6 (S.C. ADPP4 S.A.) 2.Şos. Berceni nr.104 (incintă IMGB) aparţinând SC AS METAL COM SRL 3. Şos. Berceni-Fort nr. 5 aparţinând S.C. REMAT Bucureşti Sud S.A. ● SECTOR 5: intersecţia străzilor Aleea Sălaj, Soldat Pricopan şi Dunavăţ; ● SECTOR 6: 1. Str. Bîrsăneşti, nr. 23, aparţinând SC REMAT VEST SA 2.B-dul Iuliu Maniu nr. 15 (punct de precolectare) - Staţia de sortare a deşeurilor Militari, aparţinînd S.C. URBAN S.A. (fost ILF Militari); 3. Splaiul Independenţei nr. 319, aparţinând C.N.D.P.I. ROMSOFT S.A. Pe parcursul anului 2008 a continuat campania naţională de colectare a DEEE-urilor „MAREA DEBARASARE”, campanie propusă şi aprobată de ministrul mediului, desfăşurată la nivel naţional în datele de : 19 aprilie, 04 octombrie, 01 noiembrie si 06 decembrie. Cantităţile de deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice colectate au fost: - 19.04.2008 - 100.78 tone - 04.10.2008 - 45.465 tone - 01.11.2008 - 13.202 tone - 06.12.2008 - 11.716 tone De menţionat este faptul că în urma lansării acestei campanii naţionale unele primării de sector şi-au stabilit propriile campanii permanente astfel: - Sectorul 2: în ultima sâmbătă a fiecărei luni - Sectorul 3: în fiecare sâmbătă operatorul de salubritate S.C. ROSAL GRUP S.R.L. colectează DEEE-uri din faţa fiecărui bloc din sector. - Sectorul 6: în ultima sâmbătă şi duminică a fiecărei luni. Cantitatea de DEEE-uri colectate de pe raza Municipiului Bucureşti (pe parcursul anului 2007) de către societăţile autorizate şi cantitatea de DEEE-uri valorificată este prezentată în tabelul următor:


Tabel 7.7.5 – DEEE-uri colectate şi valorificate în anul 2007

Cantitatea totală colectată (tone)

Cantitatea colectată în

campanie (tone)

Cantitatea totală valorificată (tone)

192.216

72.847

115.212

Sursa datelor: Baza de date APM Bucureşti Prima experienţă cu punctele de colectare organizate demonstrează că va dura până publicul va conştientiza existenţa acestora şi va aduce aparatele la aceste locaţii. În paralel, în unele cazuri, magazinele de aparatură electrică şi electronică oferă servicii de colectare a aparatelor folosite. Acestea cooperează cu organizaţii private mai mari care colectează aceste aparaturi şi apoi le tratează şi vând diferite componente producătorilor. În Bucureşti sunt autorizate următorele companii private răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice: 1. S.C. REMAT Bucureşti Sud SA (colectare şi tratare) Şoseaua Berceni Fort nr. 5, sector 4; 2. S.C. AS METAL COM S.R.L. (colectare, valorificare şi tratare) Bucureşti, sect. 3, str. Postăvarul nr. 11, bl. E5, ap. 35. Punct de lucru în Bucureşti, sect. 4, şos. Berceni nr. 104 G; 3. S.C. URBAN S.A. Râmnicu Vâlcea (colectare) Bucureşti, punct de lucru Militari, Sector 6, Bd. Iuliu Maniu nr. 15; 4. S.C. REMAT VEST S.A. (colectare) Bucureşti, str. Bârsaneşti nr. 23, sector 6; 5. S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUCURESTI - REBU S.A., B-dul Timisoara nr. 10, sector 6; 6. CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A. (colectare, tratare) Splaiul Independenţei nr. 319, sector 6, cu următoarele puncte de lucru autorizate: - Bd.Camil Ressu nr.16, bl.4bis, parter, sector 3 - Şos.Olteniţei nr.162, bl.3, parter, sector 4 - Str.Ştirbei Vodă nr.172, bl.10F2, sector 1 - Calea Moşilor nr.201, bl.9, parter, sector 2 - Bd.1 Mai nr.15, bl.C3, parter, sector 6 - Str.Năsăud nr.97, sector 5 7. S.C. AGROPROMPT' 93 IMPEX S.R.L. Bucureşti, Str. Malcoci nr. 305, sector 5 8. S.C. REMATHOLDING CO SRL. Bucureşti, Str. Blajel nr. 4, bl. V3, et. 7, ap. 23, sector 3, Punct de lucru CHITILA, Şos. Chitilei nr. 499, sector 1 9. S.C.SUPERCOM S.A. Bucureşti, Str. Gherghitei nr. 23 C, sector 2; Punct de lucru: Str. Ion Heliade Radulescu nr. 33, sector 2 10. S.C OFFICE GREEN SERVICES S.R.L. Bucureşti, Str. Visarion nr. 13, et. 5, ap. 16, sector 1, Punct de lucru: Str. Serg. Major Buzoiu Theodor nr. 1, sector 2 11. S.C. SCRAP RECYCLING INDUSTRY S.R.L. Bucureşti, Str. Caminului nr. 4, et. 1, ap. 2, sector 2, Punct de lucru: Şos. Pantelimon nr. 39, sector 2 13. S.C. COMP & MUSCALU S.R.L. Bucureşti, Str. Prelungirea Ghencea nr.53, sector 6 14. S.C. CORE MATALIAT EXIM S.R.L. Bucureşti, Str. Intrarea Blejoi nr. 8-16, sector 6 15. S.C. GREENWAY S.R.L Bucureşti, Punct de lucru: Str. Drumul Bercenarului nr. 38, sector 4.


7.8. Vehicule scoase din uz – operatori economici economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53. Tabel 7.8.1 - Legislaţie

Legislaţie UE Legislaţie românescă

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din

uz (VSU)

Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu

modificarile si completarile ulterioare (Hotararea nr. 1313/20.09.2006) (Monitorul Oficial nr. 32 din

data 11.01.2005) Situaţia vehiculelor scoase din uz colectate pe parcursul anului 2007 în Municipiul Bucureşti este prezentată în tabelul de mai jos: Tabel 7.8.2 – Vehicule scoase din uz colectate în Municipiul Bucureşti în anul 2007

Număr total de vehicule colectate

Categoria

M1

Categoria

N1

Fabricate

înainte de 1980

Fabricate

după 1980

Cantitate totală

colectată (tone)

Cantitate totală

valorificată (tone)

2088 2085 3 310 1778 1460.47 1206.9 Sursa datelor: Baza de date APM Bucureşti 2007 Ţinte privind valorificarea şi reciclarea Tabel 7.8.3 - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 5 puncte de colectare pentru Bucureşti)

Începând cu 2006

Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980

Începând cu 2007.

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din masa vehiculelor fabricate începând cu data de 1 ianuarie 1980

Începând cu 2007.

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1 ianuarie 1980

Începând cu 2007.

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor fabricate după 1 ianuarie 1980

Începând cu 2007


Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din masa vehiculelor, pentru toate vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an. În anul 2007 a fost reluat Programul Naţional de stimulare a înnoirii Parcului Naţional auto început în anul 2006. Prin acest program se urmăreşte scoaterea vehiculelor vechi din circulaţie şi acordarea sumei de 3000 lei celor care predau vehiculele pentru dezmembrare cu posibilitatea achiziţionării unui autovehicul nou, precum şi reducerea poluării produse de autovehiculele vechi. În Municipiul Bucureşti sunt autorizate cinci (5) companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt : • S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD S.A. • S.C. AS METAL COM S.R.L. • S.C. REMAT VEST S.A. • S.C. REMAT HOLDING CO S.R.L. • SC CORE MATAILAT EXIM SRL 7.9. Uleiuri uzate Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Se presupune că o maşină generează aproximativ 5 l/an de uleiuri uzate (greutate specifică: 0,9). Cantitatea totală de ulei comercializată de operatorii economici în perioada 01.01–31.12.2008 pe raza administrativă a Municipiului Bucureşti este: 1. Operatori economici producători interni: - S.C. PETROM S.A. – Depozitul de lubrifianţi 362.000 tone; - S.C. ROMPETROL VIRTUTII 1.490 tone; - ROMPETROL PANTELIMON 0.710 tone; Total 364.200 tone; 2. Operatori economici importatori de ulei: - S.C. Agip Romania S.R.L. 273.002 tone; - S.C. PANREUSS IMP-EX S.R.L. 80.800 tone; - S.C. ANTOS GRUP S.R.L. 11.250 tone; - S.C. ROMPETROL VIRTUTII. 1.440 tone; - ROMPETROL PANTELIMON 0.710 tone; - PREMIUM LUBRICANTS ROMANIA SRL 3849.261 tone; - PETROM S.A 3290.000 tone; Total 7506.463 tone; Cantitatea totală de ulei uzat generată de operatorii economici în perioada 01.01–31.12.2008 pe raza administrativă a Municipiului Bucureşti este:


3. Agenţi economici generatori de ulei uzat: - S.C. AUTOMOBILE BAVARIA 14.150 tone - S.C. MUNPLAST S.A. 1.150 tone - Atelierele CFR GRIVIȚA S.A. 0.771 tone - S.C. F.I.S.E. "ELECTRICA SERV" S.A. BUCURESTI, S.I.S.E. "ELECTRICA MUNTENIA SUD" 46.180 tone - S.N. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa-Aurel Vlaicu S.A. 0.355 tone - S.C. AS METAL COM S.R.L. 2.780 tone - SC ALSTOM POWER ROMANIA SRL 30.650 tone - S.C. HESPER S.A. 1.400 tone - MHS TRUCK&BUS SRL 58.000 tone - MHS MOTORS 1.450 tone - SC TURBOMECANICA 7.710 tone - S.C. ROMENERGO MECANIC S.A 7.860 tone - S.C. ADPB S.A. 0.840 tone - SC ARECA SA. 0.040 tone - SC PROLOGICA CONSULTING SRL 0.802 tone - SC ELECTROMAGNETICA SA 3.100 tone - SC PIERREPI PRESSOFUSIONI SRL 16.727 tone - S.C. GENERAL TURBO S.A. 14.900 tone - S.C. UPETROLAM S.A. 4.300 tone - R.A.T.B. 111.613 tone Total 324.778 tone; 4. Alţi operatori economici care comercializează uleiuri de motor şi de transmisie, care au colectat uleiuri uzate, în perioada 01.01–31.12.2008 - BRADY AUTO CENTER 13.000 tone; 5. Service-uri auto şi persoane fizice autorizate să facă schimbul de ulei în perioada 01.01–31.12.2008 - AUTO IMOLA 8.100 tone - SC AUTONET SRL 4.150 tone - SC AVIA MOTORS SRL 4.300 tone - S.C. DACOSERV 22.000 tone - SC ADRAS COM IMPEX SRL 9.507 tone - SC AUTO MITCONY COM SRL 4.570 tone - SC MERIDIAN VEST 33.000 tone - GERMAN TOP TRADING 1.700 tone - SC AUTO COBALCESCU SRL 28.600 tone Total 115.927 tone; 6. Staţii de distribuţie a produselor petroliere care au colectat ulei uzat în perioada 01.01- 31.12.2008 - LUKOIL S.A 0.134 tone - MOL ROMANIA 0.000 tone - ROMPETROL VIRTUTII 0.000 tone - ROMPETROL PANTELIMON 0.000 tone - AGIP S.A 2.218 tone Total 2.352 tone;


7. Operatori economici autorizaţi să desfăşoare numai activităţi de colectare a uleiului uzat în perioada 01.01- 31.12.2008 - SC GETIC PROD COM SRL 30.000 tone - S.C. ALLIED GREEN S.R.L 317.307 tone Total 347.307 tone; 7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului Impactul generat de deşeurile produse la nivelul anului 2007, precum şi de cele stocate din anii anteriori şi depozitate necontrolat constă în afectarea calităţii factorilor de mediu, şi anume: - afectarea solului si subsolului prin infiltrarea levigatului. De asemenea aportul de substanţe organice şi minerale poluante provenite din descompunerea deşeurilor modifică caracteristicile chimice ale solului (respectiv concentraţiile de azotati, azotiţi, metale grele şi substanţe organice nedegradabile). - infiltraţiile din depozitele de deşeuri afectează apele subterane şi apele de suprafaţă prin antrenarea substanţelor solubile existente în deşeuri sau provenite din procesul de descompunere a acestora - deşeurile periculoase din deşeurile menajere sunt reprezentate de deşeurile de baterii, uleiuri, tuburi fluorescente, medicamente, vopsea, diluanţi şi ambalajele acestora etc. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua pânza de apă freatică. - modificări de peisaj şi disconfort vizual - participarea la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice Poluarea atmosferei se poate produce prin : - antrenarea de zgură şi cenuşă rezultate de la termocentrale; - antrenarea de către curenţii de aer a deşeurilor uşoare şi a particulelor de praf produse în cursul operaţiilor de descărcare, nivelare şi compactare a deşeurilor; - emisia în atmosferă a gazului de fermentare rezultat din procesul de descompunere a deşeurilor; - gazele de eşapament evacuate de vehiculele care asigură transportul deşeurilor. 7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului La nivelul Municipiului Bucureşti sunt iniţiate programe pilot privind colectarea selectivă a deşeurilor, demarate de primăriile de sector. Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi ţară . S-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor: - sector 1 şi 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie pubele galbene; - sector 2: pentru PET pubele albastre; - sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au achiziţionat cupe de 1,1, mc; - sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.); - sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii. - pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;


- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se colectează şi deşeuri de sticlă; - societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. care desfăşoară activitatea în mai multe sectoare are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri. • S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr. Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. A.P.M. Bucureşti a sugerat S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare, precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performanţei unde există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere). • S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer deşeuri menajere “Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii suprafeţe. 7.12. Tendinţe privind generarea deşeurilor 7.12.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Prognoza privind generarea şi colectarea separată a deşeurilor Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din România. Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost prezentat mai sus. Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a deşeurilor.


7.12.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an. Aceasta variaţie neuniformă are mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt : - variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de producţie ; - schimbarea ponderii diferitelor ramuri industriale în cadrul activitaţilor de producţie generatoare de deşeuri - retehnologizarile, introducerea progresivă a tehnologiilor moderne, cu consumuri mai mici de materii prime şi energie în toate domeniile de producţie - aplicarea unui management mai eficient în cadrul intreprinderilor, care să pună accentul pe evitarea pierderilor materiale Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi performanţe economice, nu se poate realiza o estimare a cantităţilor de deşeuri de producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajati în sectorul productiv. Din acestă cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale, nu se poate realiza o prognoză a cantitaţilor de deşeuri de producţie generate pentru următorii ani. Totuşi, se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă descendentă, ca urmare a necesităţii respectării noilor cerinţe legislative, care implică utilizarea tehnologiilor curate şi intensificarea activităţilor de prevenire şi minimizare a deşeurilor. - implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor industriale reciclabile (ex. deşeuri metalice, hârtie-carton, baterii şi acumulatori uzate, uleiuri uzate) ar putea determina scăderea deşeurilor industriale care ajung în rampele de deşeuri, deşi se poate prognoza o creştere a cantităţilor generate din aceste tipuri de deşeuri. 7.12.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilor PROGNOZA PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE Factorii care influenţează creşterea cantităţii de deşeuri generate Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt: • Evoluţia populaţiei; • Evoluţia venitului regional; • Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat; • Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie); • Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri. În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere. Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este deja îndeplinită. Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei. Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România. Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de materiale de ambalaje colectate separat.


Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE 8.1 Introducere Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi măsurile prioritare stabilite conform cerinţelor europene şi anume: - întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi); - îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de echipamente second hand; - încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea ODS-urilor; - proiecte în domeniul ODS-urilor 8.2 Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparat conform Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005 Raportarea datelor şi informaţiilor privind substanţele chimice ca atare sau în preparat, se face conform prevederilor Ordinului comun MMGA nr.1001/MEC nr.552/2005. Acest ordin s-a abrogat prin H.G. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (M.O. nr. 813/XII.2008). Prezenta hotărâre instituie cadrul legal pentru clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase pentru om şi mediu, în vederea introducerii pe piaţă a acestora. Substanţele sunt elementele chimice şi compuşii lor, în stare naturală sau obţinuţi prin orice proces de producţie, inclusiv orice aditiv necesar pentru a menţine stabilitatea produselor şi orice impuritate rezultată din procesul utilizat, dar excluzând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei sau fără modificarea compoziţiei sale; Preparatele sunt amestecurile sau soluţiile de două sau mai multe substanţe. Conform HG 1408/2008 sunt considerate periculoase următoarele substanţe şi preparate: a) substanţele şi preparatele explozive - substanţele solide, lichide, sub formă de pastă sau gelatinoase şi preparatele care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând imediat emisii de gaze, şi care, în condiţii de testare determinate, detonează, produc o deflagraţie rapidă sau care, sub efectul căldurii, explodează, când sunt închise parţial; b) substanţele şi preparatele oxidante - substanţele şi preparatele care, în contact cu alte substanţe, în special cu substanţele inflamabile, produc o reacţie puternic exotermă; c) substanţele şi preparatele extrem de inflamabile - substanţele şi preparatele lichide care au un punct de aprindere extrem de scăzut şi un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi presiunea mediului ambiant; d) substanţele şi preparatele foarte inflamabile: - substanţele şi preparatele care se pot încălzi şi, în final, se pot aprinde în contact cu aerul la temperatura ambiantă, fără aport de energie; sau


- substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume după îndepărtarea sursei de aprindere; sau - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut; sau - substanţele şi preparatele care, în contact cu apa sau aerul umed, emană gaze foarte inflamabile, în cantităţi periculoase; e) substanţele şi preparatele inflamabile - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut; f) substanţele şi preparatele foarte toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi foarte mici, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice ale sănătăţii; g) substanţele şi preparatele toxice - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, chiar şi în cantităţi mici, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice ale sănătăţii; h) substanţele şi preparatele nocive - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot provoca moartea ori afecţiuni acute sau cronice ale sănătăţii; i) substanţele şi preparatele corozive - substanţele şi preparatele care, în contact cu ţesuturile vii, exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă; j) substanţele şi preparatele iritante - substanţele şi preparatele necorozive care, în contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasa, pot provoca o reacţie inflamatorie; k) substanţele şi preparatele sensibilizante - substanţele şi preparatele care, prin inhalare sau penetrare cutanată, pot induce o reacţie de hipersensibilizare, astfel încât, la o expunere ulterioară la substanţă sau preparat, provoacă efecte adverse caracteristice; l) substanţele şi preparatele cancerigene - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce cancer sau pot creşte incidenţa lui; m) substanţele şi preparatele mutagene: substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce anomalii genetice ereditare sau pot creşte incidenţa lor; n) substanţele şi preparatele toxice pentru reproducere - substanţele şi preparatele care, prin inhalare, înghiţire sau penetrare cutanată, pot produce sau creşte incidenţa efectelor adverse nonereditare asupra urmaşilor şi/sau pot afecta funcţiile ori capacitatea de reproducere masculină sau feminină; o) substanţele şi preparatele periculoase pentru mediu - substanţele şi preparatele care, dacă pătrund în mediu, prezintă sau ar putea prezenta un risc imediat sau întârziat pentru una sau mai multe componente ale mediului. Testarea şi evaluarea proprietăţilor substanţelor în vederea clasificării se efectuează în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH) şi de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei. 8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) - se realizează conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimţământ prealabil în cunosţintă de cauză pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase – procedura PIC.


În municipiul Bucureşti următoarele societăţi comerciale au realizat activităţi de import/export produse chimice periculose: - S.C. SIERA S.R.L. a importat : 1,2-DICLORETAN ; ACETAT DE MERCUR(II) CLORURA DE MERCUR(II) P.A; IODURA DE MERCUR(II) ROSU, E.P AZOTAT DE MERCUR(II) MONOHIDRAT SULFAT DE MERCUR(II) P.A ; BENZEN; - S.C. BAICHIM S.R.L. a importat : OXID DE ETILENA - S.C. IZOLATORUL S.A. a exportat : AZBEST CRISOTILIC - S.C. PETROM S.A. a exportat: BENZEN Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a intocmit, la inceputul anului 2009, inventarul agenţilor economici din Municipiul Bucureşti importatori şi exportatori de produşi chimici periculoşi reglementaţi de Regulamentul CE 689/2008 (care înlocuieşte Regulamentul 304/2003) şi prin care s-a solicitat colectarea informaţiilor aferente anului 2008 privind importul/exportul produşilor chimici periculoşi - procedura PIC - precum şi a cantităţilor importate/exportate. Menţionăm că APM Bucureşti, prin adresa nr.568/23.01.2009 a trimis solicitarea de raportare la peste 100 agenţi economici, respectiv depozite de produse chimice, dintre care, au răspuns un numar de 32 operatori, majoritatea neavând date de comunicat datorita faptului ca importurile s-au făcut din state membre UE. O singura firma- SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA - MAROM SRL, cu sediul in Str. Gheorghe Manu, Nr 5, Etj 5, Cam 502, Sector 1 a importat din ISRAEL o cantitate de 660 kg Diazinon Tehnic. În cursul primului semestru al anului 2008 APM Bucureşti a actualizat inventarul declaraţiilor pe proprie răspundere (DPR) furnizate de importatorii si exportatorii de produşi chimici periculoşi care nu fac obiectul notificarii sub Regulamentul 304/2003, pe care aceştia trebuie să le întocmescă şi să le depună la sediul autoritaţii teritoriale pentru protecţia mediului, în conformitate cu prevederile art. 6(3) din OMMDD nr.1239/2007. APM Bucureşti nu a primit de la operatorii economici care au importat sau exportat substanţe sau preparate chimice periculoase declaraţii pe proprie răspundere privind importurile/exporturile efectuate in afara unei singure declaraţii (de la S.C. BAYER CROP SCIENCE ROMANIA SRL care a importat Metribuzin tech). 8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificaţi agentii economici care desfăşoară activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intră sub incidenţa : - H.G. nr.124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest - H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.124/2003 - Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 108/2005 (MO nr. 217/15.03.2005) privind metodele de prelevare a probelor şi de determinare a cantităţilor de azbest in mediu. Conform HG 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, cu modificarile ulterioare, de la 1 ianuarie 2007 s-au interzis toate activitatile de comercializare si de utilizare a azbestului si a produselor care contin azbest, cu exceptia produselor care au fost instalate sau se aflau in functiune inainte de data de 1 ianuarie 2005, care pot fi utilizate pana la incheierea ciclului de viata al acestora. 8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) Pentru anul 2008, la data intocmirii prezentului raport nu s-a realizat inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu substante care epuizeaza stratul de ozon reglementate de:


* Regulamentul Parlamentului European si Consiliului (CE) nr. 2037/2000 asupra substantelor care epuizeaza stratul de ozon modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000, Decizia Comisiei 2003/160/CE,Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei 2004/232/CE * Legea nr. 159/2000 (MO nr. 486/05.10.2000) pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 89/1999 (MO nr. 423/31.08.1999) privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon * Hotararea de Guvern nr. 58/2004 (MO nr. 98/02.02.2004) privind aprobarea Programului national de eliminare treptata a substantelor care epuizeaza stratul de ozon, actualizat. * Ordin nr. 1202/2002 (MO nr. 99/2003) pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, in anul 2003 * Ordin nr. 72/2004 pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, in anul 2004 * Ordin nr. 13/2005 (MO nr. 114/2005) pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, in anul 2005 * Ordin nr. 304/2006 pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon, in anul 2006. 8.6. Biocide (utilizare, import, export) Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România prin HG nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. Conform legislaţiei în vigoare produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una sau mai multe sunstanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scop să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricăriu organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în patru grupe principale: dezinfectante şi produse biocide generale, conservanţi, pesticide - alte produse biocide având variate domenii de utilizare: industria alimentară, industria de preparare a furajelor, industria cosmetică, industria textilă şi a pielăriei, industria lemnului, a cauciucului, industria vopselurilor,aceste produse fiind folosite şi pentru igienizarea spaţiilor, purificarea apei, a aerului etc. 8.7. Poluanţii organici persistenţi - Convenţia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi (22.05.2001) - Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi - Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Convenţiei de la Stockholm. In luna mai APM Bucureşti a chestionat operatorii economici de pe raza Municipiului Bucureşti, existenţi în baza de date a instituţiei, care ar fi putut desfaşura activităţi cu endosulfan sau produse care să conţină această substanţă, precum si eventualele stocuri de deşeuri cu conţinut de endosulfan, corespunzătoare perioadei 01.01.2005-01.05.2008. • Până în prezent au răspuns un număr de 19 agenţi economici care au precizat că nu au desfaşurat activităţi cu endosulfan în perioada menţionată şi nici nu deţin pe stoc această substanţă.


Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Convenţiei de la Stockholm sunt : - clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în ţară. - aclorciclohexanul - lindan. - pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice. 8.8. Produse pentru protecţia plantelor Legislaţia se referă la autorizarea, introducerea pe piaţă, utilizarea şi controlul în interiorul Comunităţii a produselor de protectia plantelor prezentate în forma lor comercială, şi la introducerea pe piaţă în interiorul Comunităţii şi controlul substanţelor active destinate folosirii in acestea. Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice a fost transpusă în legislaţia românească prin: • Hotărârea nr. 1559/2004 (MO nr. 955/19.10.2004) privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României; • Hotărârea nr. 894/2005 (MO nr. 763/22.08.2005) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor în vederea plasării pe piată şi a utilizării lor pe teritoriul României; • Hotărârea nr. 628/2006 (452/25.05.2006) pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia plantelor în vederea plasării pe piaţă; • Ordin nr. 134/2006 (MO nr. 423/16.05.2006) privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană; • Ordinul nr. 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de mediu In Monitorul Oficial nr. 590 din 28 august 2007 a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 38/2007 privind importul in Romania al produselor de protectie a plantelor si al mostrelor, ajutoarelor si donatiilor de produse de protectie a plantelor din tari terte. Importul produselor de protectie a plantelor omologate in Romania, din tari terte, altele decat cele din Uniunea Europeana, se efectueaza pe baza certificatului de abilitare, emis de unitatile fitosanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. 8.9 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide si pentru protectia plantelor Legislaţia are ca obiectiv evaluarea riscurilor substantelor existente pentru oameni, inclusiv lucrători şi consumatori, şi pentru mediu, cu scopul de a asigura o mai bună gestionare a acestor riscuri in cadrul dispoziţiilor comunitare. Baza legislativă principală o constituie Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piata a produselor biocide . - Hotărârea de Guvern nr. 956/2005 (MO nr. 852/2005) privind plasarea pe piaţă a produselor biocide - Hotărârea de Guvern nr. 584/2006 (MO nr.403/10.05.2006) pentru modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide


- Ordin nr.1277/2005 pentru aprobarea componenţei Comisiei Produselor Naţionale pentru Produse Biocide şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia - Ordinul nr. 636/2006 pentru modificarea anexei 1 la Ordinul nr.1 277/2005 - Ordinul nr. 1321/2006 (MO nr.286/02.05.2007) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale: Biocidele sunt clasificate in patru grupe principale: - grupa I - dezinfectante şi produse biocide utilizate pentru,igiena umană,spaţii private şi zone de sănătate publică, igiena veterinară, industria alimentară şi de preparare a furajelor,apa potabilă. - grupa a II-a - conservanţii utilizaţi pentru produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele, cauciuc, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol. - grupa a III-a - pesticidele utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor - grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale. Ministerul Sănătăţii este mandatat sa pună bazele unui sistem de supraveghere şi inspecţie cu privire la condiţiile de plasare pe piaţă şi comercializarea produselor biocide. Se vor autoriza numai produsele care corespund simultan urmatorelor cerinţe: - conţin substanţe active incluse în „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeană, admise în componenţa produselor biocide” sau „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut”; - în condiţii normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, să nu aibă efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale(de exemplu prin apa potabilă, alimente şi furaje, aerul dintr-o incintă sau asupra apelor de suprafaţă sau a celor subterane; - să nu afecteze în nici un fel mediul înconjurător; - să nu aibă efecte inacceptabile asupra organismului ţintă, cum ar fi rezistenţa încrucişată. 8.10. Metalele grele- mercur, nichel, cadmiu, plumb În luna octombrie 2008. APM Bucuresti a întocmit inventarul agenţilor economici care desfăşoară activităţi cu metale restricţionate – Cd, Cr, Ni, Pb, Co, As şi compuşi ai acestora, în conformitate cu prevederile HG nr. 347/2003. Astfel, la nivelul Municipiului Bucuresti s-au înregistrat un număr de 24 raspunsuri primite de la agenţi economici, institute, spitale, Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti care au declarat ca desfăşoară activităţi cu metale restricţionate sau care doar deţin compuşi ai metalelor restricţionate mai sus menţionate. Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti a transmis un inventar al substantelor si preparatelor chimice precum si al deseurilor de compusi chimici din unitatile de invatamant preuniversitar din Municipiul Bucuresti. Regulamentul 793/93 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor chimice periculoase, completata de Regulamentul CE nr. 1488/94 care stabileşte principiile pentru evaluarea riscurilor pentru om şi mediu cauzate de substanţele existente. În cursul lunii septembrie 2008, a fost actualizat inventarul agenţilor economici din Municipiul Bucuresti care desfaşoară activităţi cu mercur, cu date referitoare la importul,


producţia si utilizarea mercurului metalic şi a compuşilor acestuia, a unităţilor care deţin aparatură de laborator cu conţinut de mercur, precum şi la cantităţile de deşeuri cu conţinut de mercur deţinute pe stoc sau rezultate din activitate în cursul anului 2007. Astfel, la nivelul Municipiului Bucurestisăud s-au înregistrat un număr de 20 unităţi care au raporat cantitatile de mercur sau compuşii acestuia pe care le detin. Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a transmis situatia existenta pentru o parte din unităţile spitaliceşti din subordine. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a intocmit o situatie cu substantele chimice expirate existente in unitatile scolare din subordine, unde se regasesc si cantitati de deseuri cu continut de mercur. Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate găsi în: - dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte componente cu conţinut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi control(termometre, manometre) - amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care îl folosesc, surse de iluminat (tuburi fluorescente, lămpi de neon, etc) - industria cloro-sodică, industria cuprului, plumbului, zincului - produse medicinale, veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitică,etc - deşeurile contaminate rezultate din demolări - reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili - filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu conţinut de mercur deşeuri de la spălarea gazelor cu conţinut de mercur . 8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor Hotărârea nr. 658/2007 (MO nr. 460/09.07.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii. In luna mai APM Bucureşti a întocmit situaţia referitoare la importatorii, producătorii şi ambalatorii de detergenţi în Municipiul Bucuresti, solicitand agenţilor economici existenţi în baza de date a instituţiei cu activitatea respectivă. Situaţia centralizată a răspunsurilor agenţilor economici este urmatoarea: - S.C. INTERSTAR CHIM S.A., IDUNA/R SC ROMAIR SRL, HENKEL ROMANIA, PERAL DISTRIBUTION SRL si S.C MIPET IMPEX SRL au completat datele aferente tabelului privind importul detergenţilor. - S.C. DACRIS COM’94 S.R.L., S.C. INTERSTAR CHIM S.A., S.C. ARCA MONDO CHIM S.R.L. şi S.C. ARIAL COSMETICS IMPEX S.R.L. au completat datele aferente tabelului privind producţia detergenţilor. - S.C. ELMI PRODFARM S.R.L., S.C. GEROCOSSEN S.R.L., S.C. LOTUS COSMETICS S.R.L., S.C. GENMAR COSMETICS S.R.L. şi S.C. CHIMOPAR S.A. au transmis răspunsuri prin care au precizat că activitatea desfaşurată nu se incadrează în cerinţele solicitate. Nici un agent economic nu a completat cu date tabelul aferent ambalării detergenţilor.


Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (ex. accidentul nuclear de la Cernobîl). 9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Analizele efectuate pentru factorii de mediu monitorizaţi (aer, prin aerosoli, depuneri atmosferice umede şi uscate, ape, prin ape de suprafaţă, freatice şi potabile, sol, necultivat şi cultivat, vegetaţie spontană şi cultivată) sunt realizate de Staţiile de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM), laboratoare aflate în structura organizatorică şi administrativă a Agenţiilor judeţene pentru Protecţia Mediului, precum şi de staţiile automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbită în aer. Obiectivele activităţii de monitorizare a radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelurilor de radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional; • notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real; • controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului în acord cu cerinţele legale şi limitele autorizate la nivel naţional; • evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii datorate practicilor sau accidentelor radiologice; • urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică; • furnizarea de informaţii către public. În situaţii de rutină frecvenţa raportărilor este zilnică, iar în situaţii de urgenţă schimbul de date se realizează orar.


9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului În cursul anului 2008 Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) Bucureşti a derulat un program standard de activitate monitorizare a radioactivitaţii factorilor de mediu de 24 ore din 24, prin măsurarea: • activitaţii beta globale a probelor de: - aer - depuneri atmosferice - ape - vegetaţie - sol • măsurarea debitului dozei gamma absorbite în aer în situaţii normale şi de urgenţă radiologică şi transmiterea acestor date către Serviciul Laborator Radioactivitate (Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM ) care este coordonatorul din punct de vedere tehnic şi ştiinţific al Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.). Activitatea staţiei se desfăşoară conform documentului ANPM-DGMSC “Manualul de Asigurare a Calităţii”, rev. 01/2007, care cuprinde procedurile de lucru la Staţiile de Supraveghere a Radioactiviţii Mediului în situaţii normale şi în situaţii de urgenţă radiologică şi în baza Normativelor de dotare şi a Specificatiilor tehnice pentru echipamente stabilite de Serviciul Laborator Radioactivitate-Direcţia Laboratoare Naţionale de Referinţă – ANPM, în conformitate cu ROF-ANPM în vigoare. Fluxul de date atât în situaţii normale, cât şi în situaţii de urgenţă, este asigurat de către SSRM Bucureşti prin raportări zilnice, lunare şi anuale către LRM-ANPM, datele fiind introduse în Baza Naţională de date de radioactivitate a mediului din România, ce este conectată la sistemul informaţional al Uniunii Europene, realizându-se un transfer bidirecţional de date între România şi reţelele de supraveghere din UE, pe platfoma EURDEP (European Data Exchange Platform). Analizele de radioactivitate efectuate asupra probelor de mediu prelevate în cadrul Programului standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de mediu, pe parcursul anului 2008, nu au indicat depăşiri ale limitelor operaţionale de avertizare/alarmare ale factorilor de mediu urmăriţi. De asemenea, la nivelul anului 2008 nu s-au înregistrat evenimente de contaminare radioactivă a mediului (conform valorilor de avertizare stabilite prin OM 338/ 2002). Numărul total al analizelor beta globale efectuate în anul 2008 în cadrul SSRM Bucureşti a fost de 6195. Probele prelevate de către SSRM Bucureşti sunt retransmise către SSRM Constanţa pentru analizele gama spectrometrice.

9.2.1. Radioactivitatea aerului 9.2.1.1. Aerosoli atmosferici Prelevarea aerosolilor atmosferici se realizează în cadrul programului de lucru specific Staţiei de Suprevegere a Radioactivităţii Bucureşti, cu un program de lucru standard de 24 h efectuând 4 aspitaţii: 02 – 07, 08 – 13, 14 – 19 şi 20 – 01. Probele de aerosoli atmosferici sunt prelevate prin aspirare, timp de 5 ore, prin filtre, care apoi sunt analizate beta global.


Filtrele prelevate sunt analizate beta global după 3 minute de la încetarea aspiraţiei, determinându-se activitatea beta globală imediată a aerosolilor. Măsurarea are ca scop detectarea imediată a oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii mediului. Filtrele sunt apoi remăsurate după 20 ore, determinându-se nivelul radioactivităţii naturale a descendenţilor radonului şi toronului – gaze radioactive inerte (datorate emanaţiilor de scoarţa terestră în mod natural). Ultima remăsurare a filtrelor se face după 5 zile de la prelevare, determinând-se nivelul global al radioactivităţii artificiale a mediului. Influenţa variaţiilor diurne asupra activităţii beta globale a aerosolilor atmosferici aspiraţi la SSRM Bucureşti se poate observa în Tabelul 9.2.1.1 şi figurile nr. 9.2.1.1 - 9.2.1.4 Tabel 9.2.1.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3). Aspiraţii de zi aspiraţia 08: 00 - 13:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1.8 3.3 februarie 1.5 2.4 martie 1.1 2.7 aprilie 1.1 3.2 mai 0.8 2 iunie 1 1.8 iulie 1 2.2 august 1.2 2.2 septembrie 1.5 3.1 octombrie 2.2 4.9 noiembrie 2.8 6 decembrie 2.5 5.5

Aspiraţii de noapte aspiraţia 20: 00 - 01:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1.9 4.3 februarie 2 4.9 martie 2.2 6.1 aprilie 1.9 4.6 mai 2 5.2 iunie 3.2 7.1 iulie 3 8.4 august 3.9 8.7 septembrie 3.1 8.4 octombrie 6.5 9.7 noiembrie 4.4 9 decembrie 3.3 9.2

aspiraţia 14: 00 - 19:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 1.9 3.4 februarie 1.2 2.2 martie 0.7 1.7 aprilie 0.8 1.9 mai 0.8 3.7 iunie 0.8 1 iulie 0.7 1.1 august 1.1 1.9 septembrie 1.5 3.4 octombrie 2.4 6.2 noiembrie 3 6.3 decembrie 2.7 9.5

aspiraţia 02: 00 - 07:00

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 2.5 6.4 februarie 2.9 8.4 martie 3.3 8.3 aprilie 2.5 8.5 mai 2.7 8.4 iunie 3.7 8 iulie 3.9 9.9 august 5.9 9.8 septembrie 5.1 9.3 octombrie 7 9.8 noiembrie 5.5 8.9 decembrie 3.6 9.2


Figura 9.2.1.1 Aerosoli atmosferici 08:00 - 13:00

0

1

2

3

4

5

6

7

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Activ

itate

bet

a gl

obal

a im

edia

ta(B

q/m

3)

Media lunaraMaxima lunara

Limita de atentionare: 10 Bq/m3

Limita de avertizare: 50 Bq/m3

Limita de alarmare 200 Bq/m3

Figura 9.2.1.2. Aerosoli atmosferici 14:00 - 19:00

0123456789

10

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ieActiv

itate

bet

a gl

obal

a im

edia

ta(B

q/m

3) Media lunaraMaxima lunara






0

2

4

6

8

10

12

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Activ

itate

bet

a gl

obal

a im

edia

ta(B

q/m

3 )Media lunaraMaxima lunara





0

2

4

6

8

10

12

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ieAct

ivita

te b

eta

glob

ala

imed

iata

(Bq/

m3 )





Valorile din figurile anterioare reprezintă media lunară a rezultalelor analizelor beta globale obţinute zilnic de SSRM Bucureşti, pentru fiecare interval de aspitaţie. Valorile înregistrate în cursul nopţii sunt mai ridicate decât cele din cursul zilei (maxima obţinâdu-se în intervalul de aspitaţie 02 - 07), datorită condiţiilor reduse de difuzie în atmosferă.


9.2.1.2. Debitul dozei gama în aer Debitul dozei gama absorbită în aer este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice pe durata programului de lucru (24h). Valorile prezentate în figura nr. 9.2.1.5 au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2008, având la dispoziţie un număr total de 8540 valori de debit de doză. Eroarea asociată acestei analize este sub 15%.

Tabel 9.2.1.2 Debitul dozei gamma externe (µSv/h).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 0.118 0.215februarie 0.105 0.137martie 0.091 0.128aprilie 0.087 0.102mai 0.086 0.114iunie 0.087 0.101iulie 0.089 0.112august 0.091 0.107septembrie 0.102 0.136octombrie 0.103 0.133noiembrie 0.117 0.153decembrie 0.117 0.143

Figura 9.2.1.5. Debitul dozei gamma externe in anul 2008

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Deb

itul d

ozei

gam

ma

exte

rne

(mSv

/h)


Limita atentionare: 0.250 µSv h-1

Limita de avertizare: 1 µSv h-1

Limita alarmare: 10 µSv h-1


9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Probele de depuneri atmosferice se obţin prin prelevarea zilnică, de pe o suprafaţă de 0,3 m2, a pulberilor sedimentabile şi a precipitaţiilor atmosferice. După prelevare şi pregătire, probele de depuneri totale sunt măsurate pentru determinarea activităţii beta globale imediate şi după 5 zile de la prelevare. Variaţia radioactivităţii beta globale pentru probele de depuneri atmosferice umede şi uscate, pentru SSRM Bucureşti în anul 2008, este prezentată în Tabelul 9.2.1.3 şi figura nr.9.2.1.6.

Tabel 9.2.1.3 Depuneri atmosferice, activităţi beta globale imediate (Bq/m2/zi).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 0.8 2februarie 0.7 2.9martie 1.1 8.4aprilie 2.1 12.3mai 1.3 7iunie 0.9 3iulie 1 3.9august 0.8 3.9septembrie 0.8 4.2octombrie 0.7 4.9noiembrie 0.9 4.3decembrie 1.2 11.1

Figura 9.2.1.6. Depuneri atmosferice, activitati beta globale imediate (Bq m-2zi-1)

0

2

4

6

8

10

12

14

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ieAct

ivita

te b

eta

glob

ala

imed

iata

( Βq

m-2

zi-1

)



Probele de precipitaţii se obţin prin colectarea tuturor tipurilor de precipitaţii, de câte ori se înregistrează de-a lungul fiecărei luni. După colectare şi pregătire, probele sunt retransmise pentru analiza beta spectrometrică către SSRM Constanţa. 9.2.2. Radioactivitatea apelor SSRM Bucureşti efectuează analize de radioactivitate pentru probe de apă de suprafaţă prelevate din Lacul Colentina şi pentru probe de apă de adâncime, dintr-un foraj de pe platforma de la Afumaţi. Prelevarea probelor se efectuerază cu frecvenţă zilnică. Probele prelevate sunt pregătite pentru analiză şi se efectuează măsurări ale activităţii beta globale imediate şi după 5 zile. Probele cumulate lunar sunt transmise spre analiză gama spectrometrică. Mediile lunare ale acestor analize sunt prezentate în Tabelele 9.2.2.1 şi 9.2.2.2, respectiv, în figurile 9.2.2.1 şi 9.2.2.2.

Tabel 9.2.2.1. Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 134.2 146.3februarie 177.3 242.7martie 143.1 199.9aprilie 126.2 194.3mai 135.2 235.6iunie 133.2 175.6iulie 128.5 179.8august 140 203septembrie 135.1 221.4octombrie 168.9 332.3noiembrie 177.5 358.6decembrie 156.9 323.8


Figura 9.2.2.1 Apă brută Colentina, activităţi specifice beta globale immediate (Bq/m3) în anul 2008

0

50

100

150

200

250

300

350

400

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Activ

itate

bet

a gl

obal

a im

edia

ta(B

q/m

3 )



Tabel 9.2.2.2 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3).

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie 133.2 156.3februarie 106.1 108.8martie 101.3 101.3aprilie <AMD <AMD mai 108.8 115.5iunie <AMD <AMD iulie 151 151august <AMD <AMD septembrie <AMD <AMD octombrie 141.4 153.1noiembrie 122.4 192.6decembrie <AMD <AMD


Figura 9.2.2.2 Apă potabilă (foraj adâncime Afumaţi), activităţi specifice beta globale imediate (Bq/m3) anul 2008

0

50

100

150

200

250ia

nuar

ie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Act

ivita

te b

eta

glob

ala

imed

iata

(Bq/

m3 )

Media lunara

Maxima lunara


Valorile activităţilor specifice beta globale ale probelor de apă brută şi apă potabilă s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale. 9.2.3. Radioactivitatea solului Probele de sol sunt recoltate din zone necultivate de cel puţin 10 ani. Prelevarea probelor de sol se efectuează saptămânal, iar măsurarea beta globală a probelor se face după 5 zile. În luna iunie, se recoltează o probă de sol de pe o suprafaţă necultivată de 10x10 cm2, până la adâncimea de 5 cm, care se analizează gama spectrometric. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masă uscată (m.u.). Tabelul 9.2.3.1 şi figura nr. 9.2.3.1 prezintă nivelul radioactivităţii beta globală în probele de sol necultivat recoltate la SSRM Bucureşti în anul 2008. Valorile au fost obţinute prin medierea valorilor săptămânale din anul 2008.


Tabel 9.2.3.1 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg).

(prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 281.2 368.9mai 265.8 292.9iunie 282.3 319.9iulie 322 430.3august 353.7 387.4septembrie 332.8 408.3octombrie 353.3 443.3noiembrie - -decembrie - -

Figura 9.2.3.1 Sol necultivat, activităţi specifice beta globale (Bq/kg) în anul 2008

050

100150200250

300350400

450500

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Act

ivita

te b

eta

glob

ala

imed

iata

(Bq/

kg) Media lunara

Maxima lunara

Valoarea maximă anuală a activităţii specifice beta globale a probelor de sol necultivat în anul 2008 a fost înregistrată în luna octombrie şi a fost de 443,3 Bq/kg.


9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei Probele de vegetaţie spontană sunt prelevate saptămânal, masurarea beta globală a probelor efectuându-se la 5 zile de la recoltare. Perioada de prelevare a probelor de vegetaţie spontană este aprilie – octombrie 2008. Valorile prezentate reprezintă nivelul radioactivităţii ce corespunde unui kilogram de masa verde (m.v.). Valorile prezentate în Tabelul 9.2.4.1 şi figura nr. 9.2.4.1 au fost obţinute prin medierea valorilor medii lunare, din anul 2008.

Tabel 9.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg). (prelevarea se efectuează în perioada cu vegetaţie, respectiv lunile aprilie - octombrie)

Luna Media lunară

Maxima lunară

ianuarie - -februarie - -martie - -aprilie 178.6 221.1mai 124.8 142.2iunie 196.4 232.3iulie 205.4 235.7august 283.2 351.3septembrie 140.2 169octombrie 268.7 315.6noiembrie - -decembrie - -


Figura 9.2.4.1 Vegetaţie spontană, activităţi specifice beta globale (Bq/kg) în anul 2008

050

100150200250300350400450500

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Act

ivita

te b

eta

glob

ala

imed

iata

(Bq/

kg) Media lunara

Maxima lunara

În luna iunie se prelevează o proba de vegetaţie spontană de pe suprafaţa de 1 mcare se analizează gama spectrometric la SSRM Constanţa. Rezultatele analizelor arată că valorile obţinute în cursul anului 2008 pentru toţde mediu se încadrează în limitele normale de variaţie.

2,

i factorii


Capitolul 10. MEDIUL URBAN 10.1. Aşezări urbane Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderent pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice 10.1.1. Amenajarea teritorială Amenajarea teritorială reprezintă un ansamblu de activităţi complexe prin care se urmăreşte utilizarea raţională a spaţiului, a forţei de muncă respectiv impunerea unui anumit mod de organizare a resurselor naturale. Aceste activităţi au un caracter global şi interdisciplinar, având ca scop organizarea fizică a spaţiului iar ca obiective specifice pot fi menţionate: localizarea activităţlor industriale, a marilor infrastructuri teritoriale, protecţia mediului, dezvoltarea urbană, dinamica fenomenelor demografice şi migraţioniste, etc. Municipiul Bucureşti este situat în regiunea sudică a ţării, în centrul Câmpiei Române (în zona Câmpiei Vlăsiei), la o altitudine medie de 85 m. Teritoriul municipiului Bucureşti se întinde pe o suprafaţă de 238 km2, fiind împărţit în 6 sectoare. Municipiul Bucureşti se învecinează cu judetul Ilfov, care înconjoară cele 6 sectoare. Organizarea administrativă a Bucureştiului este următoarea: Tabel 10.1.1.1 Organizarea administrativă a municipiului Bucureşti în anul 2007


10.1.2 Procesul de urbanizare. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale Urbanizarea reprezintă o consecinţă a dezvoltării industriale. Apariţia şi dezvoltarea aşezărilor urbane înseamnă dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren, de pe care elementul natural dispare, cât şi impactul populaţiei asupra mediului. Creşte astfel vulnerabilitatea mediului natural în faţa dezvoltării urbane. În municipiul Bucureşti există o criză socială de locuinţe, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Se apreciază că dezvoltarea viitoare a oraşului va determina apariţia de noi locuri de muncă, ceea ce va stimula migraţia populaţiei din zonele rurale, sau din alte regiuni ale ţării spre Bucureşti. Se prognozează o creştere a populaţiei ceea ce va determina implicit şi o creştere a cererii de locuinţe.

2007 Popluaţia Suprafaţa - Km.p Densitatea loc/km.pTOTAL 1.931.838 238 8117,0 Sector 1 231.508 70 3307,3 Sector 2 359.107 32 11293,8 Sector 3 394.812 34 11568,3 Sector 4 301.172 34 8827,8 Sector 5 287.480 30 9355,7 Sector 6 360.638 38 9487,1


Cererea de locuinţe se va amplifica şi datorită următoarelor cauze: a) starea de degradare a fondului de locuit b) schimbarea destinaţiei spaţiilor de locuit în spaţii cu altă destinaţie c) existenţa unui număr de locuinţe permanente neocupate e) necesitatea evacuării unor locatari din locuinţele deţinute în prezent

10.1.3. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement În categoria „spaţiu verde” intră: • Parcurile, grădinile, scuarurile şi fâşiile plantate • Amenajările sportive publice • Spaţiile verzi publice de folosinţă specializată: Gradina Botanică, Muzeul Satului • Bazele de agrement, parcurile de distracţie • Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apă • Culoarele de protecţie faţă de infrastructură • Pădurile de agrement • Pădurile şi plantaţiile forestiere destinate ameliorării climatului • Pădurile şi fâşiile plantate pentru protecţie sanitară Rolul spaţiilor verzi • Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vieţii în ariile urbane • Oferă adăpost speciilor de animale • Reprezintă suport pentru plante • Oferă stabilitate ecosistemului urban • Este o sursă pentru educaţie • Reprezintă un spaţiu pentru recreere În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024 m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi grădinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630 m2. În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi 2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m2 la 9,38 m2 (9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

SUPRAFAŢA ACTUALĂ OCUPATĂ CU SPAŢIU VERDE (mp/locuitor)

Primaria Sector 1 14,37 Primaria Sector 2 9,81 Primaria Sector 3 14,5 Primaria Sector 4 12,41 Primaria Sector 5 6,3 Primaria Sector 6 9,15

Sursă APM Bucureşti 2009 În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, articolul II alin. (1) şi (2), autorităţile


administraţiei publice locale au obligaţia de a întocmi, un program în care să fie evidenţiate etapele de realizare a obligaţiei privind asigurarea din terenul intravilan a unei suprafeţe de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31.12.2010 şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31.12.2013. Tabel 10.1.2.1 Situaţia spaţiilor verzi la nivelul Municipiului Bucureşti în anul 2007 Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti(mp)

2007 Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 4 Sector 5 Sector 6

Parcuri şi grădini 449389 896952 159000 1310000 100000 710000

Aliniamente stradale 1396631 451500 475 000 670000 124863 1438000

Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe

831881 2208515 3833000 920000 14950000 1152000

Total 2677901 3556967 4467000 2900000 1719863 3300000

Tabel 10.1.2.2 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 1

Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 850 605 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri)

1 613 002

Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe

831 881

TOTAL 3 295 488

Tabel 10.1.2.3 Suprafaţa parcurilor din sectorul 1

Nr. Crt Denumire parc

Suprafaţă verde (mp)

total 449389 1 Parc Kiseleff 134,164 2 Parc Regina Maria 21724

3 Parc Constantin

Brâncuşi 3449 4 Parc Nicolae Iorga 6138 5 Parc Brătianu 1536 6 Parc Mărăşoiu 1274

7 Parc Iuliu Tetrat

Mărăşoiu 2668 8 Parc Automatica 4292

9 Parc Luiggi Cazzavillan 2036

10 Parc Venus 32543 11 Parc Maica Teofana 3160 12 Parc Cireşoaia 3414


13 Parc Izbiceni 2970 14 Parc Bazilescu 133595 15 Parc Băneasa 17060 16 Parc Presa Liberă 78820

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)


Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 889 395 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 443 580

Spaţii verzi din cuprinsul ansamblului de locuinţe 2 208 515

TOTAL 3 541 490

Tabel 10.1.2.5 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 2:

Nr. Crt

Denumire parc

Localizare


1 Parc Obor Şos. Mihai Bravu- Christigii-

Câmpuri 39236 2 Parc Păsărari Magazin Bucur Obor -platou Obor 11600 3 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu 8516 4 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 85118 5 Parc Verdi Barbu Văcărescu x Rahmaninov 79327

6 Parc Cinema

Floreasca Glinka - Garibaldi 6830 7 Parc Gara de Est Iuliu Tetrat x Marasoiu 10323 8 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Şos Mihai Bravu 67740 9 Parc Cosmos Şos. Pantelimon 15658

10 Parc Morarilor Şos Pantelimon - Morarilor-

Bodeşti 112792

11 Parc Maica Teofana -

Hăţişului Şos. Pantelimon Str. Dobroieşti 37700

12 Parc Cireşoaia-

Bozioru Str.Cireşoaia 1092

13 Parc Nichita

Stănescu - Cloşani Str. Izbiceni 2027 14 Parc Dr. Ottoi Călin Str. Dr. Ottoi Călin 2820 15 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasă 7108

16 Parc Plumbuita D-na Ghica- Mănăstirea

Pulumbuita 316471 17 Parc Motodrom Fundeni 37997

18 Parc Izvorul Rece Bd Ferdinand x Pache

Protopopescu 1735 19 Parc Grădina Icoanei Pictor Verona- Teatru Bulandra 9204 20 Parc Ion Voicu Str. Polonă 10062 21 Parc Sticlăriei Şos. Vergului 33090


22 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu 33090 Total 896952

(conform Poliţiei Comunitare Sector 2)


Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 1 298 800 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 580 300


TOTAL 5 756 800

Tabel 10.1.2.7 Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:

Nr. Crt Localizare


1 Bd. Unirii 26960 2 Bd Decebal 16470 3 Şos.Mihai Bravu 13724 4 Str. Mircea Vodă 6700 5 Str. Matei Basarab 3700 6 Calea Călăraşilor 3800 7 Hala Traian 0 8 Str. Traian 0 9 Bd. Octavian Goga 780 10 Calea Vitan 1980 11 Calea Dudeşti 1400 12 Bd. Camil Ressu 13510 13 Str. Baba Novac 3070 14 Str. Liviu Rebreanu 3100 15 Str. Câmpia Libertăţii 1350 16 Str. Fizicienilor 600 17 Bd. Energeticienilor 5050 18 Splaiul Unirii 5420 19 Halelor 480 20 C. Coposu 760 21 Sf. Vineri 120 22 Piaţa Alba Iulia 3200 23 Râmnicu Vâlcea 1300 24 Râmnicu Sărat 950 25 Dristor 1350 26 Burebista 3100 27 Sf. Gheorghe 7900 28 Sf. O. Iosif x Panait Cerna 5255 29 Emil Gârleanu 6056 Total 140485


În sectorul 3 există o pepenieră cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.


Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 280 000 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 410 913


TOTAL 1 870 913

Tabel 10.1.2.9 Situaţia statistică a spaţiilor verzi din sectorului 4:

Nr. Crt Denumire Localizare


1 Niţu Vasile 1300 2 Olteniţei Brâncoveanu- Big Berceni 2367

3 Bd. C-tin Brancoveanu nr impare 12745

4 Bd. C-tin Brâncoveanu nr pare 38717 5 Bd. Alex. Obregia 10400 6 Bd. Emil Racoviţa 2200 7 Scuarul Emil Racoviţa x Niculiţel 2000 8 Turnu Măgurele 5600 9 Scuarul Piaţa Sudului 3000 10 Scuarul Niţu Vasile x Alex. Obregia 4000 11 Secuilor 485 12 Scuarul Stăruinţei bl O4 2000 13 Scuarul Emil Racoviţa x Terasei 2000 14 Scuarul Pajistea 2644 15 Scuarul Emil Racoviţa x Ornamentului 600

16 Şos Olteniţei (Big Berceni- Romprim) 15599

17 Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan Bârzeşti) 11000

18 Scuar C-tin Rădulescu Motru x Cărămidari 3255

19 Bd Şincai (nr pare) 2418 20 Bd Tineretului 10500 21 Scuarul Tineretului x Văcăreşti 1400 22 Calea Văcăreşti 34355 23 Şos. Berceni 29377 24 Ion Iriceanu 7927 25 Şos. Vitan Bârzeşti 5000 26 Scuarul Cărămidarii de Jos x Piscului 282 27 Scuarul Tulnici 3234 28 C-tin Rădulescu Motru x 506


Poenari 29 Şos Berceni -prelungire 5000

30 Splai Unirii (Vitan Bârzeşti-Glina 3500

31 Parc Palatul Copiilor Str. Pridvor nr 16 3630

32 C-tin Rădulescu Motru 3255

33 Şos Olteniţei (Eroi Revoluţiei -C-tin Brâncoveanu 5763

34 Scuarul Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu 4155

35 Scuarul Giurgiului 126 2575 36 Scuarul Eroi Revoluţiei 1600 37 Şos Giurgiului 20510 38 Scuarul Expoflora ExpoFlora Giurgiului x Verigei 2344 39 Scuarul Toporaşi 700 40 Scuarul Giurgiului 122 x Toporaşi 750 41 Scuarul Giurgiului 124 1785 42 Scuarul Flamura 4666

43 Scuarul C-tin Brâncovenu x Turnu Măgurele 240

44 Scuarul C-tin Brâncovenu x Alunişului 1500 45 Reşita 2380 46 Uioara 1350 47 Huedin 1360 48 Scuarul Urziceni 1000 49 Drumul Găzarului 1040 50 Grădiştea 480

51 Scuarul Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin) 1700

52 Scuarul Huedin -Reşita-Grădiştea 11200 53 Alunişului 1594 54 Scuarul Ghimpaţi 1600 55 Stoian Militaru 460 56 Luica 19100 57 Scuarul Filaret 3100 58 Scuarul Piaţa Libertăţii 1600 59 Bd Dimitrie Cantemir 6144 60 Regina Maria 1097 61 Scuarul Rond Coşbuc 816 62 Bd Unirii 24161 63 Al. Dealul Patriarhiei 3005 64 Scuarul Unirii (Cap de linie 32) 1100 65 Dealul Mitropoliei (Adorama) 1620

66 Radu Vodă x Bd. Dimitrie Cantemir 153

67 Bd Libertăţii 8217


68 Scuarul Piaţa Naţiunilor Unite 3206 69 Scuarul Antim Ivireanu x Justiţiei 3486

70 Scuarul Justiţiei x Palatul Justiţiei x Poenaru Bordea 3650

71 Splaiul Independeţiei 26 72 11 Iunie 267

73 Bd. Bh. Şincai ( nr impare) 1200 74 Scuarul Şincai 726 75 Bd Mărăşeşti 255 76 Calea Şerban Vodă 306 77 Geroge Georgescu 816 78 Scuarul Tismana 247

79 Scuarul Verzişori x Aristitza Românescu x Liciu Petre 420

80 Avalanşei 1000

81 Scuarul Sf. Ecaterina (Facultatea de Teologie) 350

82 Scuarul Poenaru Bordea 602 83 Scuarul Bucur x Verzişorilor 130 84 Parc Parcul Copiilor 280000 85 Scuarul Bibescu Vodă x Şerban Vodă 524

86 Splai Unirii (Dimitrie Cantemir- Timpuri Noi) 1978

87 Sediul Primăriei Sector 4 1500 88 Parc AGIP Calea Văcăreşti 1200 89 Str NiŢu Vasile 4600 90 Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500 91 Parc Izvorul Rece Bl M 1/1 1860 92 Turnu Măgurele Bl C2 1125 93 Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 150 94 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100 95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 1960 96 Parc Str. Târgul Frumos 1400 TOTAL 690913

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)

În prezent există în Şos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o grădină de 2600 mp, iar în Şos. Orăştiei nr 5 există o platformă de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670 mp şi un teren arabil unde se cultivă plante cu o suprafaţă de 6330 mp.

Tabel 10.1.2.10 Repartiţia spaţiilor verzi în sectorul 5 Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 163 764 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 124 863


TOTAL 1 783 627


Tabel 10.1.2.11 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 5:

Nr. Crt Parcuri Localizare

Suprafaţă verde(mp)

1 Parc Eroii Sanitari Bd.Eroii Sanitari X Bd. Eroilor 24305

2 Parc Municipal Spitalul Municipal 24000 3 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu 18940

4 Parc M. Sebastian Str. M. Sebastian x Str.Dumbrava Nouă 24869

5 Parc Humuleşti Str. Salaj x Str. Oltului 16791 6 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny 2045

7 Parc Ferentari MareCalea Ferentari x Str. Popa Ştefan 10522

8 Parc Cinema Ferentari mic Calea Ferentari 3121

9 Parc Mănescu +

anexe Str. C. Mănescu 6525 10 Odoarei Şos. Viilor x Teodoru 1612

11 Parc Opera Română Opera Română 12047

12 Parc 13 Sept Sos. Antiaeriană x Str.

Vâlcele 3217 13 Parc Sf. Elefterie 900

14 Parc Pieptanari Str. Pieptanari x Erou

Tătaru Petre 2948 15 Academia Militară Piaţa M. Kogălinceanu 4307

16 Parc Dr. Bagdasar Str. Dr. Bagdasar x Str. A.

N. Demostene 8591

17 Parc Şos. Antiaeriană x Şos.

Alexandrei - OMV 200

18 Parc Ana Davila Str. Ana Davila x Str. A. N.

Demostene 1384 19 Pecineaga Str. Pecineaga x Al. Sălaj 200

20 Clunet Eroii Sanitari x Str. Dr. Klunet 840

21 Parc Spătarul Preda x Cl. Ferentari 60

(Conform A.D.P Sector 5) În Sectorul 5 există 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regăsesc în parcuri iar restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P.). În Str. Drumul Cooperativei nr 75B există o pepenieră cu o suprafaţă de 4,3 ha unde se cultivă castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.



Denumire Suprafaţă (mp) Parcuri şi grădini 426 000 Aliniamente stradale (inclusiv scuaruri) 1 708 300


TOTAL 3 333 500

Tabel 10.1.2.13 Suprafaţa parcurilor din Sectorului 6

Nr. Crt Denumire parc Suprafaţă verde (mp)

1 Parc Drumul Taberei 104105 2 Parc Crângaşi 120000 3 Parc Giuleşti 53400

4 Insula Lacul Dâmboviţa 32000

5 Grozăveşti 107000 6 Cărămidari 36200 7 Giuleşti-Cinema 15000 8 Sf. Andrei 9072 9 Istru 2700 10 1 Decembrie 1918 12200

11 Podul Grand- Nicolae Filimon 16433

12 Geniului-Razoare 15800 (Conform A.D.P Sector 6) Precizăm că, în afară de aceste spaţii verzi administrate de sectoare mai sunt încă 2887966 mp (288,79 ha) de parcuri şi grădini administrate de PMB- Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, deci un total de 22 459 784 mp (2246,97 ha) spaţii verzi publice la nivelul Capitalei.

Tabel 10.1.2.14 Spaţii verzi administrate de Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement

Denumire Amplasare Suprafaţa (mp) Grădina Cişmigiu Sector 1 157 287 Parcul Bordei şi Parcul Floreasca

Sector 1 10 667

Parcul Axa Nord Sud Sector 1 + 3 6 843 Parcul Sala Palatului+P-ţa Tricolorului+Ateneul Român

Sector 1 31 841

Parcul Carol I (Libertăţii) Sector 4 293 706 Parcul Tineretului Parcul Orăşelul Copiilor

Sector 4 803 366 189 299

Parcul Herăstrău Vechi Sector 1 379 570 Parcul Herăstrău Nou Sector 1 363 270


Denumire Amplasare Suprafaţa (mp) Parcul Mioriţa Sector 1 124 489 Parcul Circul de Stat Sector 2 143 808 Parcul Unirea+Scuar Universitate

Sector 3+4 55 882

Parc Crângaşi Sector 6 79 928 Parc Izvor Sector 5 170 000 Parc Păcii Sector 6 4 800 Satul Francez Sector 1 73 210 TOTAL 2 887 966

Sursa datelor: Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement, 2008 Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără: - dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini publice, - creşterea traficului rutier, - acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide, - poluarea industrială, - extinderea suprafeţelor construite - lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi - neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.

10.2. Zgomot Unul dintre elementele de importanţă majoră pentru derularea normală a activităţilor umane pe timp de zi, seară şi noapte este confortul acustic definit de menţinerea nivelului de zgomot în parametrii recomandaţi. Datorită ritmului alert de desfăşurare a activităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile umane. Excitantul specific al analizorului auditiv este sunetul, energie vibratorie de o anumită frecvenţă şi intensitate. Pentru urechea umană, frecvenţa sunetelor audibile este cuprinsă între 20 şi 20000 Hz. Totodată pentru a fi auzit, sunetul trebuie să aibă un nivel minim de intensitate (prag liminal) şi să nu depăşească o intensitate maximă, dincolo de care excitaţia devine nocivă, iar senzaţia auditivă se alterează devenind dureroasă (prag dureros auditiv). Zgomotul are o acţiune complexă asupra organismului uman. Din acest motiv poate fi considerat că unul din “efectele secundare” negative ale civilizaţiei. Tendinţa de formare de aglomerări urbane de mari dimensiuni are drept consecinţă mărirea numărului de surse de zgomot, fenomen care se accentuează mai ales în zonele adiacente arterelor de circulaţie şi activităţilor industriale. Sursele principale de zgomot în mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian şi activităţiile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor. Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare (pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere (restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber, manifestări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieţii de zi cu zi a unei societăţi umane. Dezvoltarea tehnologică, creşterea reţelelor de trafic, aeroporturile vor amplifica în continuare problemele legate de zgomot, generate de activităţile specifice acestora, dacă nu se iau măsuri de planificare şi de prevenire a acestui fenomen. Pentru oprirea acestei tendinţe s-au adoptat măsuri legislative de diminuare a nivelurilor de zgomot prin acţiuni “la sursă”, asupra elementelor generatoare de zgomot, cât şi “la


receptor”, asupra elementelor ce trebuie protejate faţă de zgomot (locuinţe, spitale, şcoli, locuri de odihnă, parcuri etc.). Sursele de zgomot sunt clasificate în surse fixe, (zonele rezidenţiale, industriale, de construcţii şi demolare) şi surse mobile (date de reţeaua de transport urban de suprafaţă şi aeroporturi).

10.2.1. Hărţi strategice de zgomot Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale de circulaţie şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăşeşte frecvent cu 20-30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lângă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens. Studii recente au arătat că riscul bolilor de inimă şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea cauciucurilor cu carosabilul. Transportul în comun constituie, deasemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei auto obişnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie feroviară sunt mai puţin numeroase şi concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate. Zgomot generat de centre industriale. Zonele industriale sunt răspândite în întregul oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor ferate care traversează oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităţi. În Bucureşti, cartierele de locuinţe aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giuleşti, Bucureştii Noi, Griviţei, Militari, Ferentari, Titan - Şulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviaţiei, Pajura). Zgomot generat de surse punctuale Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din cartierele de locuinţe. Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot. În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele de


locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti, Dinamo, Progresul). O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituită de spectacolele în aer liber, mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa Victoriei, Parcul Izvor. Hărţile de zgomot se utilizează: - pentru a obţine date care să fie trimise autorităţilor publice regionale pentru protecţia mediului; - ca o sursă de informaţii pentru cetăţeni; - ca bază pentru elaborarea planurilor de acţiune; - ca bază de date în cazul eliberării autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clădiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament; - ca bază de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament. În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote: zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor, estimată a fi cauza a aproximativ 70 % din poluarea sonoră.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008 În decursul anului 2008, specialiştii Serviciului Laborator din cadrul APM Bucureşti au efectuat la solicitări un număr de 107 măsurători ale nivelului de zgomot datorat unor activităţi economice diverse. O prezentare statistică succintă a rezultatelor acestor măsurători sonometrice este cuprinsă în tabelul 10.2.2.1 Tabel 10.2.2.1 Măsurători de zgomot în anul 2008

Încadrare zonă funcţională/activitate

considerată

Număr măsurători

Maxima măsurată(dB (A))

Depăşiri%

TOTAL REGIUNEA 8 BUCUREŞTI - ILFOV

107

89,9

92,5

Observaţii

din care : Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 12 85,7 33,3

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă

pentru copii 2 76,9 100

Parcuri, zone de recreere şi odihnă - - -

Incinte industriale în zone industriale 12 81,1 100

Zone feroviare - - -

Aeroporturi - - -

In 92,5% din cazuri, inclusiv zgomotul de fond din zonă a depăşit limita stabilită de legislaţie; zgomotul de fond din zonă s-a datorat în principal traficului rutier. Sursele de zgomot încadrate la alte activităţi, nu au valoarea nivelului de zgomot maxim admis specificată clar în standard pe tip de activitate. Aceste activităţi (spaţii comerciale şi restaurante închise (nu în aer liber) din complexe comerciale sau situate la parterul blocurilor de


Parcaje auto - - -

Stadioane/ cinematografe în aer

liber 6 85,3 100

Trafic (şantier rutier pentru refacerea covorului asfaltic)

4 82,2 100

Altele activităţi/incinte funcţionale din zone cu

locuinţe 69 89,9 100

locuinţe; tipografii ; spălătorii/service auto; instalaţii de răcire/climatizare ; şantiere deconstrucţii ; alte servicii etc) au fostîncadrate la limita specificată de STAS 10009/88 pentru «incinte industriale » atunci cândamplasarea punctelor de măsurare nu a fost în vecinătatea faţadei clădirilor cu locuinţe.

Sursa: APM Bucureşti - Serviciul Laborator

10.3. Mediu şi sănătate Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea de sănătate a populaţiei. Cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc din mediu are o deosebită importanţă şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de sănătate a populaţiei. Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane. Precizarea acestor aspecte este importanţă pentru a înţelege de ce este necesară colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică (Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile, amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.). Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este identificarea factorilor de risc care ţin de: - alimentarea cu apă potabilă; - calitatea aerului citadin; - colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură; - zgomotul urban; - habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională, etc.); - calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional. În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora. Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995, au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută, rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul, bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.


10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate ASP-MB participă alături de APM Bucureşti, ANM, Centrul de Planificare Urbană, Institutul de Biologie şi Meteo France la derularea Proiectului Life Air Aware, care are drept scop realizarea unui model 3D pentru prognoza calitătii aerului la nivelul orasului Bucureşti, în sistem GIS. Pentru stabilirea indicatorilor de sănătate relevanţi pentru poluarea aerului s-a început cu definirea şi nominalizarea poluanţilor atmosferici cu posibil efect rapid / lent asupra sănătăţii populaţiei. Astfel: - s-au stabilit un număr de 7 poluanţi atmosferici (NO2, SO2, O3, Pb, PM10,CO). - s-au departajat poluatorii cu efect asupra sănătăţii populaţiei în flux rapid (CO, NO2, SO2, PM10) şi în flux lent (PM10, Pb, O3,benzen) - s-au stabilit sursele de imisie a acestor poluatori ( trafic-industrie) - s-au identificat afecţiunile generate de o posibilă poluare atmosferică cu aceste noxe, astfel: ● acumulări peste concentraţia maximă admisă la NO2, SO2, PM10 pot provoca :

- intoxicaţii acute (ce apar numai accidental în caz de avarii industriale, avarierea unor cisterne cu poluanţi iritanţi etc.) cu afectarea aparatului respirator şi ocular - agravarea bronşitei acute - creşterea semnificativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii şi cardio-vasculare

● acumulări peste concentraţia maximă admisă la CO pot provoca tulburări produse de hipoxie sau anoxie funcţie de procentul de carboxihemoglobină format, cu creşterea morbidităţii prin afecţiuni ale SNC şi cardio-vasculare şi a mortalităţii cardio-vasculare ● acumulări peste concentraţia maximă admisă la Pb în timp pot duce la tulburări neuropsihice, sanguine (anemii), cardio-vasculare (HTA), renale etc., în special la copii. Coreland aceste date am putut selecta indicatorii sanitari în vederea utilizării în procedura de analiză a asociaţiei dintre expunere (poluanţi aerieni, condiţii meteo etc.) şi efect (indicatorii sanitari). De asemenea, la baza selectării indicatorilor sanitari am ţinut cont de următoarele: - plauzibilitatea biologica a asocierii poluant-efect morbid - soliditatea evidenţelor asocierii raportată în literatura ştiinţifică - fezabilitatea operaţională de captare a informaţiei - reflectarea situaţiei comunităţii locale (populaţia Bucureştiului) Lista indicatorilor sanitari este redată în Tabelul 10.3.1.1. Pentru nevoi operaţionale fiecărui indicator i s-a alocat tentativ un cod de proiect. Tabel 10.3.1.1 Indicatori sanitari selectaţi pentru proiectul Life Air for All

COD Proiect Categorie diagnostic Cod CIM-10 Grupa varstă (ani)

A Toate decesele nontraumatice A00-R99 Toate

B Toate decesele prin prin afecţiuni respiratorii J00 – J99 Toate

C Deces prin bronhopatie obstructivă cronică (BPOC) & astm la bătrâni J40 – J47 ≥ 65

D Deces postneonatal prin afecţiune respiratorie J00 – J99 1-11 luni

E Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune cardio-circulatorie I00 – I99 Toate


F Spitalizare de urgenţă pentru afecţiune respiratorie J00 – J99 Toate

G Spitalizare pentru boala cardiacă ischemică I20 –I25 Toate

H Spitalizarea pentru BPOC & astm la bătrâni J40 – J47 ≥ 65

I Spitalizare pentru astm la copii J45 – J46 0 – 14

J Spitalizare pentru infecţie acută de căi respiratorii inferioare J12 – J22 All

K Consult în ambulator pentru astm J45 – J46 0 – 64

L Consult în ambulator pentru tuse nocturnă Simptom solitar 0 – 14

M Consult în ambulator pentru conjunctivită * Sindrom solitar 15 – 64

*) Pacient consulatat în ambulator de către medicul de familie Comentarii şi precizări privind baza de date a indicatorilor sanitari • Prin contacte directe am constatat până în prezent validitatea şi fezabilitatea ca surse de date a furnizorilor indicatorilor codificaţi E, F, G, H, I, J (adică informaţia la sursă este înregistrată electronic ceea ce permite selectarea datelor de interes pentru proiect, salvarea datelor selectate pe suport magnetic sau/şi transmiterea prin reţea de computere); • Informaţiile necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi A, B, C şi D (decesele) sunt înregistrate electronic cu secvenţialitate lunară şi stratificate temporal ca atare (adică lunar). Întrucât în rapoartele publicate indicatorii sanitari codificaţi A-D sunt descrişi ca fiind “puternic asociaţi cu poluarea aeriană” este necesară înregistrarea pe data calendaristică a apariţiei evenimentului (decesului); • Captarea informaţiei necesare constituirii indicatorilor sanitari codificaţi K, L şi M (date provenind de la medicul de familie) necesită în primul rând orientarea medicilor selectaţi şi dotarea acestora cu un manual de instrucţiuni. 10.3.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate Impactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu poartă de intrare digestivă conform tabelului 11.4.2.1. Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse individuale – fântâni, este folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse. Tabelul 11.4.2.1 Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

Boala 2000 2005 2006 2007 Boli diareice acute 5627 6736 6891 4548

Dizenterie 308 39 43 35 Hepatită 1210 612 377 180

Sursa: Raportul de Activitate ASP Bucureşti în Anul 2008


10.3.3. Efectele gestionări deşeurilor municipale asupra stării de sănătate a populaţiei Un aspect care trebuie menţionat este faptul că în zonele periferice mai există gospodării care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încât reziduurile menajere sunt depuse neorganizat la capat de stradă sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situaţia să existe depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei. Consecintele pot fi: - impurificarea solului cu consecinţe sanitare, sociale şi economice, influenţa negativă asupra psihicului şi confortului populaţiei; - impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri neplăcute, pericol de incendiu şi explozie; - impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apă şi a oglinzilor de apă folosită la îmbăiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli, nitraţi, nitriţi, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni); - favorizarea înmulţirii muştelor, tânţarilor, gândacilor, rozătoarelor -vectori pentru germeni patogeni şi producători de disconfort, facilitând transmiterea bolilor digestive şi cutanate. - antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de scurgere ale canalizării cu înfundarea acestora şi formarea de colecţii de ape stagnante, favorizând dezvoltarea ţânţarilor; - persistenţa în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afecţiuni respiratorii şi alergice. Reziduurile stradale, la a căror producere participă ca un procentaj important şi dezvoltarea explozivă a diferitelor tipuri de comerţ stradal autorizat şi neautorizat, produc un aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţie. Aceasta situaţie este generată în principal de existenţa permanentă a pământului sub formă de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de circulaţie este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de pământ pe arterele de circulaţie, care este antrenat în acest mod în canalizarea oraşului, provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori imposibilitatea evacuării în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

10.3.4. Efectele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei Poluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţie, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de zgomot.. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majoră a surselor de poluare fonică, pe lânga cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proporţie de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţia rutieră. Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens. Studiile au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii pulsului şi a


presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular crescut, acestea fiind simptome clare de stres. Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot. Prezenţa mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adaugându-se circulaţei auto obisnuite. Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie a oraşului. Zgomotul se propagă în axul căii ferate. 10.4. Obiective şi măsuri 10.4.1. Obiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului Se impun măsuri care să acţioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie. • Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la urmărirea conformării marilor poluatori privind obligaţiile trasate în planurile de implementare ale Directivelor UE. • Se impune introducerea automonitoringului de către agenţii economici şi cunoaşterea cantităţilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaraţii de emisii, conform Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură; • Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi îmbunătăţirea Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de monitorizare a calităţii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire • În viitor trebuie să se acorde importanţă şi perfecţionării metodicii de prelucrare a datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică, cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren. Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de prioritate : a) reducerea traficului b) schimbarea traficului: de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de exemplu transport pe şină, biciclete, etc.) c) îmbunătăţirea traficului: reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau printr-un management al traficului. Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel : - planificare : în special planificarea utilizării terenului - îmbunătăţirea infrastructurii - legislaţie : reglementări, restricţionări legale - instrumente economice - informaţie Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importanţei lor, considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din ţară, fiind necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor, politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central. • Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere, fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;


• Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde" mai ales în aceste cazuri; • Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun, dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în comun electric); • Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t, atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul greu; • Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele; • În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit); • Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora; • Exigenţa privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate nivelurile: - la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu procent excesiv de CO, la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj); - la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare (analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR; - la nivelul agenţilor de circulaţie ai poliţiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin "filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea. 10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei Una dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este cea legată de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 4.7.2. Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă: - buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional); - contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în Sinteza bazinală, care apoi se integrează în Sinteza Naţională de protecţie a calităţii apelor; - contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M. teritoriale); - terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)


A.N. Apele Române aplică strategia şi politica Naţională în domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmăreşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administrează, exploatează şi întreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor. Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce aprobă „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplică H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate. 10.4.3. Obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor municipale Principii Principiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos: • Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare. • Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică. • Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. • Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri. • Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase. • Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate. • Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional. • Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează. Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale. În Bucureşti şi Ilfov există o situaţie specifică: 1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru ontainerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să

ducă sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi

c


reuşită numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele. 2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi eliminată prin depozitare. 10.4.4. Obiective privind reducerea zgomotului Măsurile propuse vizează în special reducerea poluării cauzată de autovehicule, creşterea suprafeţelor de spaţii verzi, controlul şantierelor de construcţii. În ceea ce priveşte zgomotul produs de trafic, precizăm că Primăria Municipiului Bucureşti a întocmit hărţile de zgomot pentru Municipiul Bucureşti şi a întocmit şi aprobat un Plan de măsuri privind reducerea zgomotului. Pentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze. Referitor la sursele fixe: • sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protecţie acustică corespunzătoare (la distanţe mari faţă de unităţile industriale şi cu prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului); • remedierea unor situaţii existente prin realizarea unor acţiuni la surse (de tipul retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacităţii de izolare acustică a faţadelor clădirilor); • în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distanţele dintre acestea şi clădirile de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de vedere acustic); • pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administrativ (de ex. restricţionarea utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri independente, multietajate, special amenajate; • pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de protecţie acustică prin închideri parţiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod special în cazul pieţelor) precum şi măsuri administrative privind programul operaţiilor de aprovizionare; • în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare, din vegetaţie cu înălţime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit); Referitor la sursele mobile: • refacerea patului rutier şi a îmbrăcăminţii asfaltice pe arterele cu trafic intens; • redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restricţii privind accesul unor mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unităţilor de pe aceste artere; • dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri suplimentare şi la clădirile adiacente (izolaţii fonice ale faţadelor - de exemplu, prin triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de trafic, etc).


10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi Obiective: - Oprirea deteriorării şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen - Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur-împrejurul Bucureştiului, supuse în prezent unor defrişări continue - Educarea şi conştientizarea publicului privind importanţa spaţiilor verzi - Antrenarea publicului în acţiuni de ecologizare Măsuri pentru contracararea diminuării drastice a suprafeţei de spaţiu verde - Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiţi - Efectuarea de controale împreună cu Garda de mediu în vederea aplicării legislaţiei de mediu şi sancţionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi - Organizarea de acţiuni educative - Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţie din - actualele suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci - Refacerea urgentă prin plantări masive de arbori a coordonului forestier de protecţie de jur împrejurul capitalei care a fost defrişat haotic aproape în totalitate


Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI 11.1. Agricultura 11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul Agricultura este un generator de agenţi poluanţi pentru mediu prin utilizarea îngrăşămintelor cu azot, fosfor şi a pesticidelor, care uneori se folosesc în exces. Practicarea unor lucrări agrotehnice necorespunzătoare şi fără îndrumarea specialistului agricol poate duce la accentuarea fenomenelor de eroziune, la tasarea solului şi la scăderea fertilităţii naturale a solului. O agricultură ecologică presupune: - respectarea rotaţiei culturilor în cadrul organizării asolamentelor; - păstrarea echilibrului ecologic; - păstrarea şi utilizarea eficientă a potenţialului genetic; - întreţinerea fertilităţii solului cu îngrăşăminte naturale; - folosirea îngrăşămintelor în mod raţional; - îmbunătăţirea calitativă a pământului; - cultivarea de soiuri rezistente la atacul bolilor şi dăunătorilor. Agricultura şi zootehnia sunt foarte puţin dezvoltate pe raza Municipiului Bucureşti. Suprafaţa terenului după utilizare este următoarea: Suprafaţă (ha)

Categoria de folosinţă 2000 2005 2006 2007 Suprafaţă totală 23787 23787 23787 23787 Suprafaţă agricolă 5449 4464 4356 3600 -proprietate majoritar privată 4153 3211 3117 2431 Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinţă -arabil 4607 3622 3514 3047 -păşuni 506 506 506 418 -vii şi pepiniere viticole 66 66 66 12 -livezi, pepiniere pomicole 270 270 270 123 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 611 611 611 611 Ape şi bălţi 908 908 908 908 Alte suprafeţe 16819 17804 17912 18668

Sursa datelor: Direcţia Regională de Statistică Bucureşti 2008 11.1.2. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului Agricultura poate fi sursă de poluare a mediului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune, saturare, compactare, prin folosirea pesticidelor, în special a celor neselective şi utilizarea în exces a îngrăşămintelor chimice. Prin folosirea neraţională a pesticidelor în ceea ce priveşte modul şi cantitatea aplicată pot avea efecte negative asupra


calităţii solului, mai ales asupra capacităţii bioproductive, asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice. Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor terenuri şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol rămâne cel socio-economic. 11.1.3. Utilizarea durabilă a solului Utilizarea durabilă a solului presupune utilizarea suprafeţei necesare pentru a satisface alimentaţia populaţiei prezente fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe. Gospodărirea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor cu preocupările privind protecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentară, menţinerea calităţii solului şi viabilitatea economică. Starea mediului ambiant şi utilizarea eficientă a resurselor naturale influenţează condiţiile de creştere economică, nivelul şi calitatea vieţii populaţiei. Utilizarea iraţională a resurselor naturale în ultimele decenii, în primul rând, exploatarea intensivă a terenurilor agricole, utilizarea în agricultură şi industrie a tehnologiilor nocive din punct de vedere ecologic, poluarea apei şi a aerului au condus la reducerea productivităţii potenţialului natural şi au avut un impact distructiv asupra mediului ambiant, în special, asupra resurselor acvatice, aerului, solurilor şi biodiversităţii. La exploatarea agricolă a solului se impune: - respectarea rotaţiei culturilor; - administrarea uniformă în raport echilibrat a îngrăşămintelor naturale şi chimice; - extinderea, promovarea şi generalizarea culturii unor soiuri şi hibrizi rezistenţi la atacul dăunătorilor şi bolilor; - executarea la timp a lucrărilor agricole şi cu tehnologie adecvat. 11.2. Industria Nevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori. Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire. Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre – corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse poluării. Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată : pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc; - principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme industriale sunt următoarele :


Tabel 11.2.1 Numărul unităţilor locale active pe clase de mărime şi activităţi ale industriei, în anul 2007

Total Micro Mici Mijlocii Mari Industrie 9666 7378 1677 493 118

Industrie prelucrătoare 9447 7230 1632 478 107

-industria alimentară şi a băuturilor 1028 759 191 58 20

-fabricarea produselor din tutun 7 c c c c

-fabricarea produselor textile 347 262 63 18 4

- fabricarea articolelor de îmbrăcă-minte; aranjarea şi vopsirea blănurilor 894 654 173 59 8

- tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, a harnaşamentelor şi încălţămintei

397 243 109 41 4

- fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai şi alte materiale

279 230 38 10 1

- fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie 144 111 24 7 2

- edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 1933 1612 244 68 9

- industria de prelucrare a ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi tratarea combustibililor nucleari 7 4 - 2 1

- fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 270 181 53 28 8

-fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 451 330 96 21 4

- fabricarea altor produse din minerale nemetalice 295 199 62 27 7

- industria metalurgică 75 52 15 6 2

- industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii) 904 665 188 43 8


Total Micro Mici Mijlocii Mari

- industria de maşini şi echipamente 393 282 76 27 8

- industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 225 197 25 3 -

- industria de maşini şi aparate electrice 194 137 39 14 4

- industria de echipamente pentru radio, televiziune şi comunicaţii 91 67 14 9 1

- industria de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice şi fotografice, ceasornicărie 396 344 36 14 2

- industria mijloacelor de transport rutier 50 29 16 2 3

- industria altor mijloace de transport n.c.a. 59 27 15 10 7

- producţia de mobilier şi alte acivităţi industriale n.c.a. 859 716 131 8 4

- recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile 149 127 21 1 -

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 131 88 22 12 9

c = date confidenţiale Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008 11.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului Activităţile industriale şi economice, indiferent de tipul lor, au impact asupra tuturor factorilor de mediu. Acest impact derivă din poluaţii emişi în aer şi deversaţi în ape, precum şi din depozitările pe sol, ajungând ulterior să se infiltreze în pânza de apă freatică. Astfel, impactul industrial şi economic asupra mediului reprezintă una din problemele cu care se confruntă omenirea în zilele noastre. În scopul îndeplinirii în termen a obligaţiilor asumate de România în cadrul procesului de negociere cu Comisia Europeană, aferente capitolului 22 Mediu, se iau în calcul toate măsurile necesare în vederea implementării Directivelor privitoare la sectorul industrial. Prin actele de reglementare emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în anul 2008 în vederea realizării proiectelor de investiţii noi sau de modificarea unor proiecte existente, au fost impuse condiţii pentru limitarea poluării;


În autorizaţiile de mediu emise de Serviciul Autorizări şi Controlul Conformării în anul 2008, se impune titularilor de activităţi monitorizarea periodică a factorilor de mediu; În Programele de Conformare aferente autorizaţiilor de mediu, au fost impuse realizarea (sau modernizarea) şi punerea în funcţiune a unor instalaţii de reţinere a poluanţilor în mediu Efectele asupra mediului cauzate de industrie se manifestă asupra tuturor factorilor de mediu, astfel: Efecte asupra apei, prin: - consumuri de apă potabilă inclusiv în scopuri industriale, nefiind asigurate resurse de apă industrială şi nefiind implementate suficiente măsuri de creştere a eficienţei consumului de apă; - evacuări de apă uzată industrială insuficient epurată şi/sau de ape pluviale contaminate în emisari şi reţele de canalizare; - scăderea nivelului hidrostatic în zonele afectate de exploatări; - poluarea cu suspensii a apelor pompate din cariere şi din subteran; - poluarea apelor de suprafaţă şi subterane cu produse petroliere; - poluări accidentale cu produse petroliere datorită inundaţiilor. Efecte asupra aerului prin: - emisii atmosferice de gaze şi pulberi din procese tehnologice şi de producţie; - pulberi şi gaze provenite din procese de ardere; - activităţi de depozitare materii prime, materiale şi deşeuri; - poluarea cu hidrocarburi şi gaze de ardere, în special CO. Efecte asupra solului prin: - ocuparea de suprafeţe de teren cu activităţi industriale; - poluarea terenurilor datorită depozitării necorespunzătoare de substanţe chimice şi deşeuri de orice natură; - producerea de deşeuri şi existenţa depozitelor de deşeuri industriale; - ocuparea terenurilor şi poluarea acestora cu produse petroliere; Efecte asupra populaţiei datorită disconfortului creat de zgomot, de poluarea aerului sau de infiltrarea a diferiţi compuşi în pânza de apă freatică. Efecte asupra vegetaţiei prin poluarea atmosferică şi a solului în principal. 11.2.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale În anul 2008, multe din unităţile care desfăşoară activităţi industriale de pe raza Municipiului Bucureşti şi-au redus sau închis activitatea. În actele de reglementare emise pentru unităţile industriale care şi-au închis activitatea sunt prevăzute condiţii pentru limitarea poluării.

Nr.crt. Numele agentului economic Adresa Categoria de activitate conform

anexei 1 a OUG 152/2005

1. Industria energetică = 8 instalaţii

1 CET SUD Str.Releului, nr.2, sect.3 1.1. Instalaţii de ardere cu putere termica>50MW

2 CET TITAN Str. Ion Sahigian, nr. 4, sect.3

1.1. Instalaţii de ardere cu putere termica>50MW


3 CET GROZAVESTI Splaiul Independentei nr. 227, sector 6


4 CET VEST B-dul Timisoara, nr. 106, sect.6


5 CET PROGRESU Str.Pogoanelor nr.1, sector 4


6 S.C CET GRIVITA S.R.L.

Calea Grivitei nr.357, sector 1


7 Centrala Termica Piata Presei Libere

Str. Baiculesti nr. 2, sector 1, Bucuresti


8 S.C.NUSCO IMOBILIAR S.R.L.- Sos.Pipera nr.48,sector 2

Sos.Pipera nr.48,sector 2


2.Productia si prelucrarea metalelor = 16 instalaţii

9 S.C. RAMI DACIA S.A. B-dul Timisoara, nr. 5, sect.6

2.1. Instalaţii de prajire sau sinterizare a minereului metalic

10 S.C DOOSAN IMGB S.A.

Sos. Berceni nr.104, sector 4, Bucuresti

2.2.-Producerea otelului cu capacitate >2,5t/h

11 S.C.PRODMETCOM S.R.L.

Str.Pogoanelor nr.153, sect.4, Bucuresti

2.3.c.- Aplicarea de straturi protectoare din metal topit (zincare termica)

12 S.C. AVERSA S.A. Str. Ziduri Mosi nr. 25, sect.2

2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate de productie >20t/zi

13 S.C.PIEREPI PRESSOFUSIONI S.R.L.

Sos Berceni nr.104 ,sector 4,Bucuresti

2.5.b - Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)

14 S.C. LG METAL INDUSTRY S.R.L.

Bd. Th. Pallady nr. 57, sector 3, Bucuresti

2.5.b - Instalaţii pentru topirea metalelor neferoase,cu o capacitate de topire ce depaseste 20t/zi (aluminiu)

15 S.C. TURBOMECANICA S.A.

B- dul Iuliu Maniu nr.244, sector 6, Bucuresti

2.6.-Instalaţii pt. tratarea suprafetelor metalelor

16 S.C.URBIS ARMATURI SANITARE S.A.

B-dul Preciziei nr.12,sector 6, Bucuresti


17 S.C.ELECTOMONTAJ S.A.

Str. Ilioara nr.160, sector 3, Bucuresti


18 S.C.RADOX S.R.L. B-dul Timisoara, nr. 80, sect.6

2.6 -Instalaţii pentru tratarea suprafetelor metalelor

19 S.C. CELPI S.A. Str. Actiunii, nr. 2-4, sect.4

2.6 -Instalaţii pentru tratarea suprafetelor metalelor .

20 S.C.ASSA ABLOY S.R.L.

B-dul Preciziei nr.5, sect.6


21 S.C.DUAL MAN S.R.L. B- dul Preciziei nr.3 , sector 6



22 S.C. ALUMIL INDUSTRY S.R.L.

Calea Rahovei, nr. 286 A, sector 5


23 S.C.ROMAERO S.A. Str. Ficusului, nr. 44, sector 1


24 SC TUBINOX SA Str. Industriilor nr. 14, sector 3.


25 S.C.LASSELSBERGEGES(CESAROM) S.A.

B-dul Preciziei nr.1-3,sector 6, Bucuresti

3.5-Instalaţii pt. fabricarea produselor din ceramica

26 S.C. STIROM S.A. B-dul T. Pallady nr.15 sect. 3

3.3. Instalaţii pentru fabricarea sticlei , inclusiv a fibrelor de sticla, cu o capacitate de topire mai mare de 20t/zi

4. Industria chimica = 10 instalaţii

27 S.C. CHIMESTER BV S.A.

B- DUL Timisoara, nr.98,sector 6, Bucuresti

4.1.- Instalaţii chimice pt. producerea de substante chimice organice de baza

28 S.C.RASIN S.R.L. Srt. Drumul intre Tarlale,nr.45D, sect.3

4.1.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza.

29 S.C. CHIMOPAR S.A. Bd. Th. Pallady nr. 50, sector 3, Bucuresti


30 GLOB-R- ENCHIM SRL Str. Niculae Teclu nr.46-48 sector 2


31 SC SIN SA Bd. Th. Pallady, nr. 63,sector 3,


32 S.C.RODMIR S.R.L Sos. Berceni nr.104, sect 4

4.1.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice organice de baza

33 S.C.AIS&A PRODIMPEX S.R.L.

Sos. Alexandriei, nr. 144, sector 5

4.2.- Instalaţii chimice pentru producerea de substante chimice anorganice de baza

34 I.N.C.D.M.I. CANTACUZINO

Splaiul Independentei nr.103, sect. 6

4.5.Instalaţii utilizand procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baza.

35 S.N. INSTITUTUL PASTEUR S.A.

Calea Giulesti nr.333, sector 6


36 S.C. PROTAN S.A. Str. Ecologistilor nr.2, Popesti-Leordeni, Ilfov

6.5.-Depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor de animale

37 S.C.MICROSIN S.R.L. Str. Pericle Papahagi, nr. 28-32, sector 3

4.5.Instalaţii utilizand procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice


5. Gestiunea deseurilor = 2 instalaţii (1 operatori)

38 5.2.Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase avand o capacitate > 10t/zi

39

S. C.IRIDEX GROUP S.R.L. Sos. Chitila, sect. 1

5.4 - Depozite de deseuri ce primesc mai mult de 10t/zi sau avand o capacitate totala ce depaseste 25.000 tone de deseuri, cu exceptia depozitelor de deseuri inerte.

40 S.C. MORARIT PANIFICATIE BANEASA S.A.

Str. Nicolae Caranfil nr. 52-54,sector 1

6.4.b.Fabricare produse alimentare din materii prime de origine vegetala cu cap. De prod >300t/zi

41 S.C.DANONE PDPA S.R.L.

Str. Nicola Canea nr.92,sector 3, Bucuresti

6.4.c. Tratarea si procesarea laptelui cu capacitate >200tone/zi

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an=2 inst.

42 S.C.ISOVOLTA S.A. Str. Drumul intre Tarlale, nr. 130, sect.3

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

43 S.C. ROMVAC COMPANY S.A.

B-dul Biruintei nr. 89, Com Pantelimon, Jud. Ilfov


44 S.C. PINUM PRODUCTIE S.A.

Sos. Pipera nr.48, sector 2

6.7. Instalaţii pentru tratarea produselor utilizand solventi organici cu o capacitate de consum mai mare de 200t/an

Sursa: APM Bucureşti 2008 11.3. Turismul Informaţiile prezentate în acest subcapitol provin din ANUARUL STATISTIC 2008 elaborat de Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti 11.3.1. Potenţialul turistic Capacitatea de cazare turistică în funcţiune (exprimată în locuri-zile) reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschise structurile în perioada considerată.


Tabel 11.3.1.1 Capacitatea de cazare turistică în funcţiune, pe categorii de confort - locuri - zile -

2006 2007 Total unităţi 3945231 4332982

5 stele 792513 1027472 4 stele 1136806 1279737 3 stele 1472918 1574807 2 stele 334253 327984 1 stea 208741 122982

din care : Hoteluri 3832807 42145445 stele 792513 10274724 stele 1120024 12525433 stele 1419007 15198292 stele 295042 2917181 stea 206221 122982

Tabel 11.3.1.2 Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune(%)

1996 2000 2005 2006 2007

Indicele de utilizare netǎ a locurilor de cazare turisticǎ 42.1 37.6 39.5 39.0 43.1 11.3.2. Impactul turismului asupra mediului Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă o serie de impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural. Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi a sit-urilor istorice şi culturale care constituie atracţia principală. Turismul este un important consumator de spaţiu şi resurse naturale şi antropice, un generator de schimbări la nivelul mediul înconjurator şi al economiei, determinând mai multe tipuri de efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte, pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte negative asupra mediului. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante: - domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung; - domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile respectării diversităţii biologice; - domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi protejarea valorilor culturale. Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.


11.3.3. Tendinţe de dezvoltare a turismului. Obiective şi măsuri Tabel 11.3.1.1 Capacitatea de cazare turistică existentă, la 31 iulie 2007 -locuri-

1990 1995 2000 2005*) 2006*) 2007*) Capacitate de cazare turistică

total 10580 7324 7422 9648 11196 12215

din care:

- hoteluri 10517 7206 7284 9381 10895 11894

-hosteluri - - - 45 48 62

-campinguri 63 20 - - - -

- vile turistice - - - 28 29 20

- pensiuni turistice urbane - 98 138 166 203 239

*) inclusiv hoteluri apartament 11.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu Poluări accidentale cu impact major asupra mediului În situaţiile de poluări accidentale suntem solicitaţi, conform Protocolului cu GNM, de către comisarii Gărzii Naţionale de Mediu. Specialiştii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti se deplasează în teren şi efectueaza măsurători pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În funcţie de caz, se efectuează monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până se constată scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare. În decursul anului 2008, specialiştii Serviciului Laborator din cadrul APM Bucureşti au fost solicitaţi de către comisarii GNM, conform Protocolului încheiat între instituţii, să efectueze determinări specifice de laborator pentru două situaţii de poluări accidentale cu impact major asupra mediului, după cum urmează: - poluarea aerului cu amoniac; - poluarea solului datorată depozitării necontrolate a unor deşeuri. Din cele două sesizări de poluări accidentale pentru Regiunea 8 – Bucureşti şi Ilfov, una a fost în judeţul Ilfov şi una în Municipiul Bucureşti. Specialiştii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au deplasat în teren şi au efectuat măsurători pentru determinarea concentraţiei momentane de poluant. În functie de caz, s-au efectuat monitorizări în zona afectată de poluare, pe o perioadă mai lungă de timp, până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisă de legislaţia în vigoare. Pentru factorul de mediu aer a avut loc o sesizare de aer la un depozit de alimente din Municipiul Bucureşti, respectiv o uzină de frig care utiliza amoniac ca agent de răcire. S-au efectuat măsurători de imisii de amoniac în aer în urma cărora s-au înregistrat depaşiri la acest indicator.


Pentru factorul de mediu sol a avut loc o sesizare pe teritoriul Judeţului Ilfov, respectiv în comuna Cernica, în urma cărora s-au prelevat probe de la suprafaţa solului şi de la adâncimea de 20 cm. S-au analizat un număr de opt indicatori (pH, fosfor, amoniac, amoniu, cadmiu, plumb, umiditate), care să furnizeze indicii generale despre o posibilă poluare datorată depozitării necontrolate a unor deşeuri neidentificate provenite din diverse activităţi (construcţii, activităţi casnice).Valorile obţinute au indicat o posibilă descompunere biochimică a deşeurilor prezente, care în prezenţa apei din ploile abundente a permis difuzia poluanţilor analizaţi pe o suprafaţă mai mare. Tabel 11.4.1 Poluări accidentale

Nr. crt. Data/ora Localizarea

fenomenului

Agentul poluator/ Cauza poluării

Factorii de mediu afectaţi

Modul de manifestare

al fenomenului

Măsuri luate Sancţiuni

1. 06.05.2008 ora 1430

Comuna Cernica

Judetul Ilfov

Necunoscut/ depozitare

necontrolată gunoi

combinat

sol

Posibila infiltrare de

poluanţi spre pânza

freatică

Recomandări de curăţare şi depozitare a

deşeurilor controlat

GNM Ilfov

2. 18.11.2008 ora 1300

B-dul Timişoara nr. 82, sector 6,

Bucureşti

SC Continent Marine

Entreprise SA/ scurgeri de amoniac din instalaţia de răcire a

Uzinei de frig

aer

Scurgeri de amoniac în

incinta Uzinei de frig

datorate întreruperii

alimentării cu electricitare

Măsuri de limitare şi stopare a

scurgerilor de amoniac

GNM Bucureşti

Sursa: APM Bucureşti Pe baza Rapoartelor de Încercare întocmite şi transmise, Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Municipiului Bucureşti a luat măsurile necesare pentru remedierea situaţiei.


Capitolul 12. ENERGIA 12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului Din datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de mediu, în special a aerului. Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse, existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera. Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe. Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apă (apele uzate) şi solul. 12.2. Consumul brut de energie Din Datele furnizate de Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti, evoluţia consumului de gaze naturale se prezintă astfel : Tabel 12.2.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite în anul 2007

Lungime simplă a conductelor de distribuţie (km)1990

Gaze distribuite (mil. m.c.)

Din care uz casnic (mil. m.c.)

2007 1926 3074 381

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008 12.2.1. Consumul final energetic La nivelul Municipiului Bucureşti funcţionează un sistem centralizat de producere şi distribuţie a energiei termice şi apei calde. Încălzirea locuinţelor se realizează majoritar prin sistemul acesta, existând şi locuinţe cu sistem de încălzire propriu. Energia termică este înglobată în două tipuri de agent termic: apă fierbinte şi abur. Prin reţelele de transport separate, acesta este condus spre punctele termice unde este transformat la parametrii necesari consumului şi distribuit. Consumul casnic are două componente: apă caldă menajeră şi apă caldă pentru încălzire. Energia electrică se produce din hidrocarburi fiind folosită pentru satisfacerea consumului intern, iar surplusul este livrat în Sistemul Energetic Naţional (SEN). Energia termică furnizată în sistem centralizat de sursele de producere este transmisă consumatorilor prin intermediul punctelor termice şi al reţelelor termice.


În ceea ce priveşte încălzirea instalaţiilor şi clădirilor proprii ale unităţilor administrative, aceasta se realizează majoritar prin puncte termice locale, utilizând agent primar produs în centrale. Tabel 12.2.1.1 Energia termică distribuită în anul 2007

Energie termică distribuită (mii G.cal.)

Din care uz casnic

2007 5060 4455

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008 12.3. Producţia de energie electrică Energia electrică este cea mai importantă formă de energie disponibilă pentru civilizaţia modernă. Energia electrică furnizată în municipiul Bucureşti provine de la S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. care este o societate comercială pe acţiuni, cu capital integral de stat. Puterea instalată în capacităţile S.C. Electrocentrale Bucureşti S.A. era la începutul anului 2007 de 2.008 MW, pe hidrocarburi, reprezentând 20% din capacităţile de producţie în centrale termoelectrice la nivel naţional, fiind astfel principalul producător de energie electrică şi termică din sectorul de generare termo. În 2007, societatea a produs 6,759 miliarde kWh energie electrică, cca. 12,7% din producţia înregistrată la nivel naţional, o cantitate suficientă pentru consumul a 60% din populaţia României. În perioada menţionată societatea a produs şi o cantitate de 6,662 milioane Gcal, reprezentând cca. 40% din producţia realizată la nivel naţional. Energia electrică continuă să reprezinte un procent tot mai mare din consumul final de energie, atât ca rezultat al creşterii numărului de aparate electrice în domeniul casnic şi al serviciilor, cât şi ca rezultat al utilizării mai frecvente a proceselor de producţie industriale bazate pe energie electrică. 12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului Energia, ca simbol al dezvoltării şi civilizaţiei umane, este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială. Energia oferă confort şi mobilitate şi este esenţială pentru bunul mers al majorităţii activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice (prin creşterea emisiilor la gaze cu efect de seră), deteriorarea ecosistemelor naturale (ex. poluarea mediului marin cu hidrocarburi), producerea de efecte adverse asupra sănătăţii umane, stocarea pe termen lung a deşeurilor nucleare sau despăduririle în ritm alert. Deşi nu reprezintă surse de poluare, liniile şi staţiile electrice prezintă totuşi un oarecare impact negativ asupra mediului înconjurător, ca de exemplu asupra terenului pe care sunt amplasate: - posibilitate de contaminare a solului şi a apelor prin scăpări accidentale de ulei mineral sau policlorbifenili; - ocuparea terenului cu traseele liniilor electrice aeriene şi perimetrele staţiilor de transformare; - defrişarea sistematică a vegetaţiei în lungul culoarului de siguranţă al liniilor electrice aeriene;


- obstacole în calea zborului păsărilor. generarea de ozon prin efect corona (în condiţii meteorologice nefavorabile şi la tensiuni > 110 kV). asupra altor obiective şi în special a transmisiilor în curenţi slabi: - interdicţii pentru amplasarea în vecinătate altor obiective; - perturbaţii ale sistemelor de radio şi televiziune. influenţe asupra instalaţiilor de telecomunicaţii sau a altor reţele electrice la încrucişările şi apropierile de acestea. asupra urbanismului: - impact vizual. altele: - pericol de incendiu ca urmare a deteriorării izolaţiei sau a atingerii accidentale a conductoarelor de obiecte sau vegetaţie uscată; - potenţiale accidente umane manifestate prin arsuri sau electrocutări; - pericol de cădere a conductoarelor liniilor electrice aeriene în apropierea sau la traversări de drumuri, căi ferate, ape, clădiri, etc. Folosirea energiei electrice în diversele activităţi industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfăşurată. 12.6. Energii neconvenţionale Administraţia Fondului pentru Mediu a organizat, în perioada 10 octombrie 2008 – 28 noiembrie 2008, o sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru proiecte privind utilizarea de tehnologii curate şi creşterea producţiei de energie din surse regenerabile. În cadrul acestei sesiuni la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti au fost solicitate referate pentru două proiecte privind dezvoltarea de energii neconveţionale. - S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii energetice „ELECTRICA SERV” S.A. cu referat acceptat pentru 2 module panouri solare - S.C. Vest-Energo S.A. cu referat acceptat pentru sisteme de cogenerare electrică şi termică. 12.7. Evoluţia energiei în perioada 1990 – 2008 şi tendinţele generale în următorii ani Tabel 12.7.1 Reţeaua şi volumul gazelor naturale distribuite

1990 1995 2000 2005 2006 2007

Gaze distribuite (mil m.c.) 2809 2405 1414 2974 2338 3074

Din care uz casnic - - 432 414 385 381

Sursa: Direcţia Generală de Statistică a Municipiului Bucureşti - Anuarul Statistic Bucureşti 2008 Variaţia consumului de gaze naturale în timp: se observă o scădere a volumului de gaze naturale consumate în cazul consumatorilor casnici.


Tabel 12.7.2 Energia termică distribuită

1990 1995 2000 2005 2006 2007

Energie termică distribuită (mii G.cal.) 9421 8354 7766 6166 5575 5060

Din care uz casnic 5933 6173 6777 5435 4881 4455



Capitolul 13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului În municipiul Bucureşti sistemele de transport principale sunt transportul de marfă şi transportul de călători, în cadrul acestor sisteme funcţionând sisteme de transport rutier, feroviar şi aerian. În cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, ţintele şi măsurile specifice care trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferică în Municipiul Bucureşti a fost prezentată pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este prezentată în tabelul 13.1.1. Tabel 13.1.1 Emisii din transportul rutier

Sursa: Inventarul de emisii, APM Bucureşti 2008 Transportul feroviar Municipiul Bucureşti este un important nod al reţelei feroviare a Europei. Legăturile cu diferite zone se realizează în principal prin Gara Bucureşti Nord, dar şi alte gări de dimensiuni mici dispuse în zonele limitrofe. Bucureşti Nord (în nomenclatorul CFR: Bucureşti Nord Grupa A, popular Gara de Nord) este cea mai mare staţie feroviară a României. Din această gară pleacă şi sosesc zilnic aproape 200 de trenuri Transportul aerian Pe teritoriul municipiului Bucureşti se află Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa care are ca obiective asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri şi poştă. Este amplasat în zona de nord a oraşului şi colaborează în principal cu companii "low cost". Diversificarea rutelor de zbor ale companiilor "low cost" va determina un număr tot mai mare de persoane să aleagă să calatorească spre diferite destinaţii din spaţiul UE sau din afara acestuia. 13.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi În municipiul Bucureşti există o reţea de transport în comun formată din operatori de transport în comun din Bucureşti: - S.C. METROREX S.A. - responsabil cu operarea reţelei de metrou METROREX coordonată de Ministerul Transportului, Constructiilor şi Turismului. - Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti - R.A.T.B., responsabilă cu administrarea sistemului de transport la suprafaţă. R.A.T.B. se află în subordinea Primariei Generale a municipiului Bucureşti. Regia Autonomă de Transporturi Bucureşti participă la Proiectul COMMERCE (Creating Optimal Mobility Measures to Enable Reduced Commuter Emissions) care este finanţat de Comisia Europeană în cadrul programului „Intelligent Energy - Europe” şi are ca parteneri

Nume grupă

CO2 (mii t)

SO2 (tone)

NOX (tone)

NMVOC (tone)

CO (tone)

PM10 (tone)

Pb (kg)

Transport rutier 3556 89 11594 8589 74867 1255 -


oraşele Londra, Paris, Budapesta, Kaunas, Plovdiv şi Bucureşti. Obiectivul COMMERCE este acela de a colabora cu companii din UE pentru a reduce efectele dăunătoare asupra mediului datorate utilizării neraţionale a automobilului în scopul deplasării la/de la locul de muncă. Tabel 13.2.1 Statistici RATB în anul 2007

Tipul de vehicul Număr vehicule

Număr linii

Lungime traseu -km-

Număr mediu de călătorii (mil/zi)

Tramvaie 512 25 286 1.2 Troleibuze 296 19 144 0.3 Autobuze 1370 117 1368 1.3 TOTAL 2178 161 1470 2.9

Sursa: Regia Autonomă de Transport Bucureşti 2008 13.3. Situaţia parcului auto Reţeaua de căi rutiere este bine dezvoltată în municipiul Bucureşti. Activităţile de construire, întreţinere şi modernizare a drumurilor şi podurilor şi a infrastructurii acestora, precum şi activitatea de administrare se realizează, în principal, prin Direcţia Transporturi, Drumuri şi Siguranţa Circulaţiei a Primăriei Municipiului Bucureşti şi direcţiile similare ale primăriilor de sector. Tabel 13.3.1 Autoturisme în municipiul Bucureşti în anul 2008

Tip combustibil şi capacitate Unităţi Benzină <1,4 l 517703 Benzină 1,4 - 2,0 l 202515 Benzină >2,0 l 34408 Motorină <2,0 l 392615 Motorină >2,0 l 75959 GPL 22460 2 timpi 8983

Sursa: Registrul Auto Român 2008 O preocupare majoră în ceea ce priveşte transportul rutier o constituie dezvoltarea durabilă şi diminuarea efectelor negative asupra mediului generate de poluarea chimică sau fonică. Ca urmare, normele de omologare pentru autovehicule şi de inspecţie tehnică periodică au fost aliniate la prevederile în domeniu din Uniunea Europeană. În vederea reducerii emisiilor de poluanţi de la autovehicule, prin încurajarea utilizării de vehicule puţin poluante s-au luat o serie de măsuri legislative de adaptare a legislaţiei naţionale cu Directivele UE. România desfăşoară de mai bine de 3 ani programul Programul de înnoire a Parcului auto naţional. Statul român acordă cu titlu gratuit o primă de casare de 3000 de lei persoanelor posesoare de autovehicule mai vechi de 12 ani şi dispuse să îşi cumpere o maşină nouă, mai puţin poluantă.


Tabel 13.3.2 Distribuţia parcului auto existent în anul 2008

Categorie Combustibil Unităţi Autovehicule uşoare Benzină <3,5t 36474 Motorină <3,5 t 128038 Autovehicule grele Benzină >3,5 t 627 Motorină 3,5 - 7,5 t 18230 Motorină 7,5 - 16 t 11806 Motorină 16 - 32 t 23548 Motorină >32t 6366 Autobuze Autobuze urbane 3057 Autocare 3311 Motorete şi motociclete <50 cm³ 13250 Motociclete 250-750 cm3 22397

Sursa: Registrul Auto Român 2008


Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA 14.1. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la Garda Naţională de Mediu Tabel 14.1.1 Situaţia investiţiilor de mediu incluse în programele de conformare pe anul 2008 (mii lei RON)

Nr. Crt. Agentul economic Total Buget

local

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

1 SC AVERSA SA 200 - - 200 - 2 S.C.FIROS SA 800 - - 800 - 3 SC GENERAL TRANSPORT 55 - - 55 - 4 SC PLEVNEI SA 91.25 - - 91.25 - 5 SC REMAT-SUD SA 57.5 - - 57.5 - 6 SC DOOSAN IMGB 28859 - - 28859 - 7 ADMINISTRAŢIA PIEŢELOR S2 130 - - 130 - 8 SC ROMAERO SA 1332 - - 1332 - 9 SC AS METAL COM 106.4 - - 106.4 - 10 SC ELECTROMONTAJ 1108.8 - - 1108.8 - 11 SC GRIRO SA 360 - - 360 - 12 CNPR SA Fabrica de Timbre 20 - - 20 - TOTAL 33119.95 0 0 33119.95 0

Tabel 14.1.2 Situaţia investiţiilor de mediu din afara programelor de conformare pe anul 2008 (mii lei RON)

Nr. Crt. Agentul economic Total Buget

local Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

1 SEMANATOAREA SA 10.83 - - 10.83 - 2 RADET Bucureşti 500 500 - - - 3 INCDMI CANTACUZINO 45.51 - - 45.51 - 4 SC PRINT PACK 1198 - - 1198 - 5 SC MECANICA FINĂ 20 - - 20 - 6 SC CET GRIVIŢA 405 - - 405 7 SC ALUMIL ROM INDUSTRRY 50 - - 50 8 SC REMAT-SUD 300 - - 300 -


9 SC PRODMETCOM 48.02 48.02 10 ISOVOLTA 11400 - - 11400 - 11 FORADEX 124.307 - - 124.31 - 12 LAROMET SA 0 - - 0 - 13 MOBILUX SA 0 0 14 ROMPRIM SA 501 501 TOTAL 14149.7 500 0 13650 0

Tabel 14.1.3 Centralizarea investiţiilor de mediu pe anul 2008 (mii lei RON)

Plan de investitii de mediu pe anul 2008

( mii lei RON )

Total Buget local

Buget de stat

Surse proprii

Alte surse

Anexa 1 33120 0 0 33120 0 Anexa 3 14149.7 500 0 13649.7 0

Total 47269.6 500 0 46769.6 0

14.2. Fondul pentru mediu Fondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului. Fondul pentru mediu se utilizează pentru susţinerea şi realizarea proiectelor prioritare pentru protecţia mediului. Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare se stabilesc prin planul anul de lucru şi vizează îmbunatăţirea performanţei de mediu privind domeniile prevăzute în art.13 al OUG nr. 196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobată prin Legea nr.105/25.04.2006. Dintre acestea menţionăm: prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, conservarea biodiversităţii, educaţia şi constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc. În anul 2008 au fost două sesiuni de finanţare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare întocmirii documentaţiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor conform tabelelor 14.3.1 şi 14.3.2.


Tabel 14.3.1 Proiectele pentru care au fost solicitate referate în sesiunea 01.02.2008-07.03.2008, în vederea depunerii acestora la Administraţia Fondului pentru Mediu.

Nr. Crt. Titular proiect Categorii de proiecte cf. OUG 196/2005 Valoare totala Duarata de

executie

1 FUNDAŢIA ACADEMIA UNIVERSITARĂ ATHENAEUM

Educatia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului 108.610 RON 11 luni

2 S.C. VEL PITAR S.A. Reducerea impactului asupra apei; colectarea şi pre-epurarea apei uzate 239.367 RON 3 luni

3 S.C. ITM AMIRO S.A. Reducerea impactului asupra apei; colectarea şi pre-epurarea apei uzate 146.300 RON 3 luni

4 S.C. REMATHOLDING CO S.R.L.

Gestionarea deşeurilor; realizarea unei reciclări pe tipuri de deşeuri 8.358.300 RON 12 luni

5 S.C. REMAT BUCUREŞTI SUD - S.A.

Gestionarea deşeurilor; realizarea unei reciclări pe tipuri de deşeuri

reciclabile şi un grad înalt de recuperare a acestora

9.760.600 RON 12 luni

6 Asociatia „TINERI PENTRU VIITOR”

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului 231.081 RON 11 luni

7 Colegiul Naţional „SFANTUL SAVA”

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului 290.837 RON 12 luni

8 S.C. PASTEUR – FILIALA FILIPESTI

Reducerea impactului asupra apei; colectarea si pre-epurarea apei uzate 12.759.301 RON 24 luni


Tabel 14.3.2 Proiectele pentru care au fost solicitate referate în sesiunea 10.10.2008 – 28.11.2008, în vederea depunerii acestora la Administraţia Fondului pentru Mediu

Nr. Crt Titular proiect Titlul proiectului Categorii de proiecte

1 Asociaţia pentru ECOTEHNOLOGIE „ECO-CAMPUS” Educaţia şi conştientizarea publicului

privind protecţia mediului

2 S.C. NUFĂRUL S.A.

Reducerea poluării cu compuşi organici volatili la activitatea de curăţat chimic confecţii-textile. Eliminarea contactului direct al

lucrătorului cu reziduurile cu conţinut de percloretilenă.

Reducerea impactului asupra apei; colectarea şi pre-epurarea apei uzate

3 Asociaţia „CENTRUL NAŢIONAL PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI”

„PE DRUM CĂTRE UN BUCUREŞTI CURAT”

Educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului

4 Institutul de Cercetări Electrotehnice – ICPE S.A.

„Îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin completarea sistemului

clasic de încălzire cu un sistem hibrid format din 3 pompe de căldură şi 6

panouri solare termice”.

Îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului

5 Asociaţia „ŞANSE EGALE PENTRU INTEGRARE”

„MICII AGENŢI DE MEDIU DIN SECTORUL 6”



6 S.C. VEST- ENERGO S.A.

„Implementarea de tehnologii curate de tip BAT în vederea modernizării VEST- ENERGO prin reutilarea cu

sisteme de cogenerare energie electrică şi termică”.


7 Fundaţia ECOSISTEM „UN MEDIU CURAT = O FAMILIE SĂNĂTOASĂ”


8 S.C. NUFĂRUL S.A.

Reducerea impactului liniei tehnologice de curăţat chimic şi umed

covoare asupra factorilor de mediu aer şi apă prin implementarea de tehnologii curate, conform BAT

Reducerea impactului asupra apei şi aerului

9 S.C. Filiala de Întreţinere şi

Servicii energetice „ELECTRICA SERV” S.A.

„Instalaţie pilot de producere a energiei electrice din surse

regenerabile prin utilizarea de panouri fotovoltaice”

Îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului


14.3. Planificarea de mediu Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă un document de detaliu pentru activităţile şi investiţiile din Municipiul Bucureşti şi se constituie într-un instrument de promovare a dezvoltării durabile a municipiului încercând prin acţiunile propuse să stabilească un echilibru viitor între creşterea socio-economică şi componentele de mediu. PLAM reprezintă un mijloc deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local şi una dintre cele mai eficiente modalităţi de participare a publicului în procesul de decizie al autorităţilor locale. Obiectivul general îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului în Municipiul Bucureşti şi integrarea tuturor consideraţiilor cu privire la mediu într-un document care să asigure suportul pentru pregătirea proiectelor care pot accesa surse de finanţare relevante. Procesul PLAM este un proces ciclic pentru planificarea, implementarea si revizuirea acţiunilor de mediu la nivel local. Cadrul Legislativ Cadrul legislativ a fost asigurat de actele normative existente în legislaţia României, acte prin care s-au transpus directivele Uniunii Europene în domeniul protecţiei mediului. De asemenea, s-au avut în vedere angajamentele asumate de România prin Capitolul 22 al documentului de poziţie pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi măsurile din planul de acţiune la nivel local pentru implementarea acquis-ului comunitar. Începând cu ianuarie 2009 APMB a declanşat etapa de revizuire, etapă ce va fi urmată de elaborarea noului document PLAM revizuit. Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti, în procesele de implementare, monitorizare şi evaluare, colaborează cu instituţiile responsabile (Instituţia Prefectului MB, PMB, Primăriile de sector, Direcţia de Sănătate, GNM, Poliţia Comunitară, ANM, Apele Române, RAR etc.) cu agenţii economici şi cu ONG-urile de mediu din Municipiul Bucureşti. Semestrial se raportează către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului situaţia implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu la nivelul municipiului Bucureşti. Tabel 14.5.1 PLAM/PRAM (număr de acţiuni)

Termen de realizare Realizate Realizate

în avansÎn curs de realizare Nerealizate Amânate Anulate Total

Permanente 115 - 17 7 - 2 141 ≤ 2008 109 15 15 37 14 16 206 > 2008 10 8 8 6 6 4 42 Total 234 23 40 50 20 22 389

raport anual privind starea mediuluiapmbuc-old.anpm.ro/files/apm bucuresti/rapoarte...

Documents