libertate, legalitate şl cinste. apere to criza financiară ... fileplicare repede şi sigură...
TRANSCRIPT
mNUMĂRUL 2 LeiAnul al L X X X E X -lea n-l 76 fîroşov Miercuri 28 Iulie 1926 .
iM acţl* şi Administraţi»PIAŢA USERTAŢEI BRAŞOV
Telefon 226ÜÉs^nmeni anaal 360 lei Fæafcra sfrstaătais 800 lei Aramtori» r«*!ama, după tarif.
Fondată ia I U I a*
A p e r e t o tf§i o r i p e s ă p t ă m â n i
«amajgaF " ■ ------------- ------ ~*------- ----------- rr rr . —,r^====- ;= = -= ■
Prin fine însuţi, ceiăfenc, şi pentru tine, la libertate, legalitate şl cinste.
Criza financiară din FranţawIn Franţa a căzut guvernul
din cauza greutăţilor financiare. După-ce valuta a răsturnat numeroase ministere, guvernul a fost pus în minoritate tocmai când reaua situaţie a francului francez urma să fie îmbunătă* ţitâ de către ministrul de finanţe Caillaux. Acesta pregătise o serie de reforme financiare, economice, pentru a căror a* plicare repede şi sigură ceruse puteri excepţionale- Dar grupurile de deputaţi radicali şi socialişti, în frunte cu d-1 Herriot, prezidentul camerei, s au opus unei asemenea măsuri. Şi ministerul a fost răsturnat. Astfel criza financiară continuă a fi agravată prin criza politică. Prăbuşirea ministerului a fost urmată de o nouă şi simţitoare scădere a francului.
In timpul din urmă chestiunea valutei a trecut în Franţa prin o mulţime de faze şi a fost studiată pe toate feţele. A fost în continuu discutată prin presă şi în parlament.
Una din ceie mai importante lucrări în privinţa aceasta a fost înlocmiţă de către comitetul experţilor financiari creat la 30 Mai trecut printr'un decret, în scopul de a-şî da a- vizul asupra măsurilor de luat pentru însănătoşirea financiară.
Rapoitul depus de către a- acest comitet examinează metodic şi fără preocupări politice toate problemele fa ordinea zilei: moneta, creditul public, trezoreria, economia naţională, şi limpezeşte caracteristicile actualei situaţii financiare, propunând totdeodată |o serie de soluţii binechibzuite, Eî arată că în faza prezentă de dezorganizare monetară, executarea unui program de restaurare financiară cere rapiditate şi o discreţiune cari nu se potrivesc cu încetineala şi cu nesiguranţa procedurilor parlamentare. Pentru apărarea monetei naţionale, singură puterea executivă cu organele ei de acţiune este în stare să răspundă atacurilor de exploatare a împrejurărilor favorabile. De* aceea guvernul trebue să aibă sarcina şi răspunderea de a urmări executarea planului de îndreptare.
Caracteristica esenţială a situaţiei actuale este nestabilitatea monetară. Originile ei se cunosc. Consecinţele le simt tofi cei ce sufer contraloviturile în avere şi în afaceri. Dar opinia publică rămâne oarbă. Mulţi cred că Franţa nu este decât victima unei rele politici financiare.
Scăderea francului francez îşi are originea în groazniede distrugeri de bogăţie rezultate din război, în uiadele chei- lucii ar ga jab pentru apărarea Franţei ;*i.a libertăţii iumeî şî în reconstruirea provinciilor pustiite $î a utile j ului neţi o nai. La aceasta se adaugă inflaţia şi amânarea voiârei .impozitelor.
Mulţi Francezi au cr.z<..t eâ Germania va suporta o mare
porţiune din sarcinele războiului şi că America şi Englitera vor anula datoriile contractate de Franţa pentru apărarea cauzei comune. Acum iluziile s*au spulberat. Pentru acoperirea acestor nevoi Franţa nu poate conta decât pe ea însăşi. A- ceastă sarcină este lungă şi grea, dar poate fi biruită.
Primul scop ce trebuie urmărit este stabilizarea monetară. Scăderea francului a provocat răni adânci în economia naţională, ea a agravat des- trucţia capitalurilor. Dacă comerţul şi industria au cunoscut o aparentă prosperitate, să nu uităm că în multe cazuri câş iigurile nominale nu cuprind beneficii reale. Unele averi formate repede sunt fructul nesănătos şi efemer al deprecierii francului. Dacă debitorii sunt uşuraţi de datorii, în schimb creditorii sufer, spiritul de e- conomie dispare, creditul devine imposibil şi producţia este ameninţată.
Prosperitatea Franţei are la bază economia. Dacă prin nestabilitatea monetară prevederea devine înşelăciune şi dacă speculaţia şi jocul la noroc înlo- cuesc munca productivă, se vor istovi cele mai alese virtuţi naţionale. Pentru a mântui viaţa economică a ţârei, trebue dată francului calitatea fundamentală: stabilitatea.
Raportul descrie apoi influenţa păgubitoare pe care deprecierea francului o are asupra finanţelor publice şi asupra bugetului şi creditului public şi arată urmările dezastroase ale inflaţiei asupra schimburilor, asupra scumpetei şi neîncre* derei generale»
Acestei situaţii trebue să i se pună capăt.
Astăzi revalorizarea integrală a francului este himerică, pentru că presupune o deflaţie continuă şi sistematică, ruinătoare pentru contribuabili pe cari i-ar zdrobi sub greutatea unei datorii publice reprezentând în valoare nominală toată bogăţia Franţei, — ruinătoare pentru negoj, pentru industrie şi pentru agricultură, cari n’ar putea suporta reducerea infinită* a preţurilor mici, urmările angajamentelor contractate de când a început deprecierea francului. Iar schimbările neîncetate ale preţurilor, ale salarelor şi ale dobânzilor ar da naştere la crize economice continue, crize grave cari or răsturna mereu viaţa socială. Multă vreme lu oratorii nu ar mai ii siguri de ziua de mâine,
Pe de altă parte revalorizarea francului nu ar repara nedreptăţile produsa de inflaţie. Beneficiarii acestei nouă periode de în «labilitate nu er fi victimele ;>!,{ odei precedente, mermâi cel.: ceai. multe bonuri au trecut în mâinile altora.
Pentru aceste motive, comitetul de esperţi a ajuns ta convingerea că pom ul trebue sta- j blbzett 1
Spre a l stabiliza, trebue nimicit cursul forţat. Purtătorul biletului să a bă dreptul de a pretinde în schimb o sumă de aur corespondentă cu valoarea înscrisă pe bilet. Nu este necesară întoarcerea francului la paritatea aur dinainte de raz* boiu. Se cere numai o nouă definiţie legală a ţvaiorii francului.
Stabilizarea va asigura } din nou, pe baze sănătoase, regimul circulaţiei monetare.
Stabilizarea trebue însă realizată treptat. Mai întâiu este necesitate de realizări prealabile. Din punctul de vedere moral trebue restabilită încrederea în moneta şi în siguranţa capitalurilor. Din îpunctul de vedere technic, ea presupune echilibru în balanţa conturilor, reţinerea capitalurilor franceze în Franja şi întoarcerea celor, es- patriate, echilibru bugetar, re* gularea angajamentelor externe, adaptarea economiei generale la noua situaţie monetară, existenţa la banca de emisiune a unei acoperiri în aur şi în devize străine suficientă, cu portofoliul comercial, pentru garantarea circulaţiei biletelor.
Raportul se pronunţă contra oricărei inflaţii şi pentru reducerea datoriilor statului faţă de banca Franţei. Recomandă li* bertatea comerţului, îndepărta* rea regulamentelor restrictive, reducerea cheltuielilor statului, uşurarea transporturilor, contractarea de împrumuturi străine cu termine lungi şi mai multă muncă şi economie.
Ministerul răsturnat adoptase măsurile propuse de către comitetul experţilor financiari* De sigur că ori care alt guvern al Republicei va trebui, pentru rezolvarea problemei monetare, să ţină seamă de aceste măsuri. Ele ar trebui avute în de* aproape vedere de cătră toate ţările cu monetă avariată.
Galaţi, iulie 1926Prof. I. 0. M notesul.
Nani guvern Polnciră se vaprezenta aotizl Camerei franceze, depunând tolodatl şl proiectele necesare pentru asanarea financiară a tării. Din noul guvern fac parte 6 foşti prim-mi- niştrf. Iată lista noului guvern:
Preşedinţia consiliului de miniştri, finanţele şi regiunile liberate d-1 Polncare; justiţia şi Alsacia şi Lorena d-1 Barihou ; ministerul de externe Brland ; marini d*I George Lcygues; interne d l Albert Serraut; colonii d-1 Leon Pe?de?; comerţ d-1 Bokanovsky; lucrări publice d-1 Tardieu ; pensiuni d 1 Louis Marin; război d l Paînleve; instrucţie publică d-1 Heriol; agricultură d-1 Quenille * şi munci d-1 FafHieres.
Recolta stemăDupă atâţia ani slabi,
ne-a dat Dumnezeu un an îmbelşugat. Şi spre deosebire de alţi ani, acum câmpul e împânzit în întregime cu semănături de tot felul Că nu sunt încă peste tot puse cum ar trebui, asta e altă socoteală şi vremea, nevoia, vor aduce şi în plugăria ţărei noastre tainele ştiinţei agricole aducătoare de mai mult belşug. Dar aşa cum s’a putut, odată cu frigurile alegerilor, ploile binefăcătoare au mângâiat sămănăturile, le-au înviorat, le-au mărit spicele şi le-au îngreuiat
| boabele. Şi acum soarele \ cald ie pârgueşte, 1© coace,
le dă faţa aurului. După un au întreg de muncă şi grijă avem bucuria belşugului, fie-care după puterea lui şi după ştiinţa pe care a folosit’o în lucrarea ogorului.
A venit vremea secerişului, cea mai dragă plugarului, cea mai harnică şi plină de poezie. întârzierea nu are ce căuta la recoltă; o zi pierdută aduce multe pagube.
Sacerile purtate de sprintene mâini de fete mari şi flăcăi cu flori la pălărie, răstoarnă zidurile de spice
tul lor de forţă. Am încercat să îndeplinesc misiunea mea cu cea mai mare grabă. Trebue să spun că nu am întâmpinat dificultăţi, pentru că m’am silit să formez un minister, fără a favoriza pe unii sau pe alţii. Dacă aşi fî răspuns la toate sugestiunile ce mi s’au făcut în ultimele zile, aşi fi căutat până la îufinit o soluţiune ideală. Dar în momentul acesta nu e timp de pierdut*.
şi mii de poloage galbene se aştern pe miriştile aurite. Fem ei şi bătrâni veseli şi eu gânduri vechi răscolite, fac znopi şi ridică jumătăţi. Alături maşini cu braţele ridicate a- dună la cuţit holda şi greblele o aruncă în poloage regulate. E plin câmpul de lume şi de zgomotul bucuriei. Satele sunt goale. Puterea şi tinereţea lor e la câmp, asum ca şi sită dată, de când a des căli cat poporul nostru pe plaiurile acestea. Dar acum roada îmbelşugată e a lui. Recolta aceasta toată Intră în hambarul lui şi nu a altora.
Şi de aceia ne bucurăm de îmbelşugarea asului a- cestuia şi bucuria noastră va fi şi mai mare atunci când pământul lucrat bine şi sămânţa îngrijit aleasă ne vor aduce recolte curate, pline şi căutate iu toate colţurile pămâctului...
Gh L Satin.
Casa voluntarilor români din_ _ _ _ _ _ _ _ _ Siberia_ _ _ _ _ _ _ _ _
Convocare.Comitetul de direcţie al
casei voluntarilor români din Siberia, asociaţiune cu scop cultural-naţional şi de ajutor, în şedinţa sa din 2 Iulie 1926, ţinută în Bucureşti, a hotărît să convoace congresul (adunarea generală) tuturor foştilor voluntari din legiunea rom ană din Siberia, inclusiv corpul 11. al voluntarilor din Rusia, organizat la Celiabinsc, Samara şi Vladivostok.
Congresul se va ţine în Braşov în zilele de 29 şi 30 August a. c. Se vor publica la timp prin ziare toate informaţiunile în legătură cu organizarea congresului.Preşedintele casei voluntarilor
români din Siberia:
(ss) Victor G. CădereDapfi fornserea mînigteruluî
d»l Poiae$!6 0 dedfiîai presei:„Am făcut un cabinet al
ceiei mai largi uniuni ea- J ţionale. Toate partidele sub! j reprezentate, fără însă ca j să fi ţinut seamă de rapo?- 1
La Slblln a sosit m easpe ai *, R SMa Mitropolitul:*! NUco*las, prs.şi-dhtekj kîh*
S?« Patriarchil ds /. P, S. Miiropotiîui Va*
site de Aska'on, care a fostM t.'OC '-KÎ'.dui Mî..o!a£
tot rwicr Uîvl-'i i l
Secretar general(ss) Elie Bufnea
advocat, Bucureşti Str. Popa Tatu 8ă.
âleflgfea membrlfcr gvatiu Os* mers sgrumiâ 4ia F ă s te ş , ar« aîest ateoiva&r, t***>.t rr ?.fuads 22 rV-QlSt
£%fjw«y2, OÂ3SET.4 tRAWSlLVAWfllf Nr. 76 1926
M a i târgulUniunea Camerllor de comerţ
şi industrie din feri & luat iă* udebik iniţiativă de a organiza o expczitfe târg volant cu produsele industriei noastre a b onate, urmând ca îatre 8 si 15 Octemvrie 1926 expoziţia să fie instelete în oraşui'Brafot).
Această manifastsre a industrie! româneşti va cerceta anul acesta 10 “ 15 centre import ante din tară» urmând ca în viitor să şi ecnticue programul făcând expunerea In sudul şi orientul nostru.
Ic vederea intensificării kgS» tarilor de sinceri între cetăţenii Rom âni kireglte ş! a propă* şlrîl tntregei aoaaîre vieţi economice, întreprinderile din cir* cumscrlptia Camerei noastre sin! învilie a lua parte în număr cât m&i mere. aceasta fi* lud numai in Interesul tor.
Expcz’ţm va cuprinde 3 grupe.Grapa I.
Sssflii 1. Industria casnică, ftsAiorfe, cusături cte.
Secţia 2, Industria ceramică şi obteatelar de păraist.
Crapă II.Sstfk 3. Industiîa alimentară
(făinuri, paste făinoase, z hlr, conserve, b'acuits, bere, lfqiie- rurf, ciocoketâ, comestibile, etc.).
Secţia 4. I. diisirla lemnului semkfabiicete, mcbHc, (miniaturi) etc,
Sec|ie 5. Inenslrla textflă şi fabricatele ei (tricotaje, postavuri, dimii, pAnrS, dantele, pălării, îmbrăcăminte, etc.)
Secţia 6 Industria pielăriei şi fabricatele ci, (articole de voiaj, încălţăminte, etc),
SscN 7, Industria săpunurilor, luminărilor, pcrfiinaurtior şi ar- tieotelor de to^kii.
Sec|ia 8. Industria sticlăriei, vaselor de menaj şi oglinzilor.
Secfla 9. Icdi’ntrte chimică şi Ingrăşăminteie chimice, droguri, creme, uleiuri, esenţa vopsele.
Secţia *10. Industria artelor graFc«, pepetărle, rechizite de Birou, articole de reclami, zin- coprrJlt, iltcgref.e şl fotografie.
Sente 11 Industrie articolelor de cauciuc, celuloid şl o?.
Sacii c 12. h&dufcido petrolului şi derivatelor.
Secţia 13. fmdusiria eiectro- leahateă, feetehirgie şi derugle.
Grapa (11Secţia 14. Industria manieră.
folaat al RomânieiExpunerea produselor se va
face pe circumscripţii de Cameră de comerţ fi industrie pentru a se scoate în evidentă caracterul ecoatmie al fiecărei regiuni.
Produsele expuse Ia această expoziţie se vor întrebuinţa a° pol pentru ofgonizarea Muza* ului economia, ce va lua fifofă pe lângă Uniunea Generală a Camerilor,
înscrierile se fac până Ia 20 August la sediul Csmeri! Braşov. prin sub scrierea buletinelor de participare cititoare la Cameră, iar până cel mai târziu !a 25 August urmează a se trimite întregul material de expus ia Bucureşti, Sediul Uaiunei.
Se primesc însă adeziuni şi după această dată. urmând ca expunerea materialului să se facă după 15 zile de ia primirea iui ia sediul Cernerii sau Ualunii.
Produsele se expun î i mini- aturâ şi eşantioane, aranjate în casete anume construite pen• tru acest scopf care sunt la dispoziţia Gameret.
Costul expunerii materialului sau eşanţioanelor unei fabrici este de maximum 2000 lei pentru o casetă sau panou în cazul când participarea este en- g-jită pentru un an si pentru cei puţin 10 oraşe enual.
Pentru plata taxelor Uuiunea fecs şi oare cari înlesniri, acceptând plata şt în 2—3 rate.
Inaugurarea se face ia Bum reştl îa primele zile ale lunci Septemvrie 1926
Cei ce doresc a lua parte la această expoziţie şi sperăm că d&toriiă importantei economice a circumscripţii neantr*-, numărul acestora nu va fi mic, se vor adresa ia Camera de comerţ şi industrie Braşov pentru a ptimi toate lămuririle In a» ce&stă privinţă.
Braşov, în 26 Iulie 1926.fi. G. T. Gologan
secretar.
AvizDe vânzare un grup electro*
gen cu motor cu benzină, cu tablou complect 20 cai putere, 40 emperi. 220 volţi.
Adresaţi Ad|ia Pădurilor Za mora — Buşteni, judeţul Prahova — 580/2—4
Cronica economica.
Situaţia animalelor domestice în ţa ră
Dapă statistic« oficială în toc; saltă la ministerni sgricoitarii şi domeniilor, lamâral animalelor domestice din tara noastră a fost fn anal 1925 armătoraî:
Qai: in ţara întreagă 1 814 804; dintre cari, in vechia! regat 927.456. Basarabia 388 735, Ba- coviaa79.37 LTraasU <• anii 4 \ 8.722 In 1924 aa fost in toată ţara 1.845.208 cal.
Boi: (n iotreagl ţară 5 049.078, adecă în vechii regat 2504.378, Basarabia 633.419, Bucovina 210.025, Transilvania 1.617 256. In anal 1924 an fost 5 398704 bol.
Biooli: !n toată ţara 169 872 şi anume is vechio! regit 36919, ia Basarabia 3, in Bucovina 3, fn Transilvanie 13293-7. la anal 19241a* foit 184.755.
Oi: te ţara întreagă stea numărat 12950.212, dintre care te vechiei regat 6.869.075, te Bisa- rabla 2.143.275, te Bvcovlaa 313.574,fa Transilvanii 3.62Í.288. ia anei 1924 stea namărst ia tară 13 milioane 611 mii 902 oi.
Gapre:îa ţara.întreagă: 493 583. dintre cari la vechlsl regii 250 mii 359; în Basarabia 15660, în Bacovina 6973, te Transilvania 220.59L. Ia anal 1924 a'aa na mărit 531.236 capete.
Porci: în tastă ţara aa fost 3 milioane 087.869, dintre cari te vechili regit l 435 579, te Basarabia 414.879, îa Bacavisa 135.850 ţi te T<ns8ilvsnli 1 mi iion îOÎ mii 561. Pe an 1 1924 nomâr&l porcilor era 3.133.144-
Catâri: 2245 pe întreaga ţară,■ fafă de 3969 pe aaai 1924
Mögarii ia ţara întreagă 9968 faţă esc 8654 pe anei 1924 pen* trn întreaga ţară.
Socotiad 10 vite mic! rgil ca 1 vită mare, adecă redacaad li anstlţi de vită mare aumărai capetelor de diferite şoimi de anfmile, atonei avem te anal 1925 îa ţsrs labeagâ 8.699.132 BEÎtâţi.
Împărţind această cifră 8.693.132 pe întrergă stîorateţt ţârF, care e de 294 892 k a.2* se viu cam 29 unirăţi de vhâ u*re pe 1 km.2. Socotind cicpi populaţia tării care e de 17.390.000 iocoi- teri ster ven! câta 500 vite mari la fiecare mile de locuitori.
De încheiere iacă o constatare :
Dapă cum r*z*itl din cifrele d@ mü sas, numărul animatelor
domestice In întreagă ţara a fost te anal 1925 mai mic decât îa asal precedent 1924, adecă !n decrsştere.
Numii nomărol măgarilor a erescat.
Scart* stea sporit măgarii.
Cronica sportivăFootball.
Duminecă 25 Iulie 1926.H- S E. (Tg -Mareş)-Braşofia
2 0 (10).Matchal amical jacat ca echi
pa din Tg.-Meref, a fost pestra Braşovîa o grea încercare. Îs- trtedsvăr, părerea generală era că, Braşovia na va avea mult de lacru ca echipa-oaips şi câ se dădea ca s’gsrâ victoria ea. in .realitate, gazâele aa fost in- tracete ca mait ia jocai Inteligent ţi mal coordonat al ech-pclM. S. E- şi mai ales de mobilitatea acesteia. In altima jumătate de timp, chiar, oboseala ch care a dat dovadă ech'pieril Braşov!®! era prea isbiioare, ca eă as mai nâdăj jofarcă c«va; dte sfoiârite disperate ale lai Geller şi Tritsch ca hiiffi. Toste sil- meatăriie acestora eraa pierdute de înaintare îa favorul aoărărel adverse, care a fost necontenit atentă. Rsmarcăm din aceştia pa p:rtif, care a apăr&t cu succes cele câteva foarte grele atâcari.
R mar:ásj ci adevăratei rezultat ette de 3;0 pe^tn M. S.E. îaeâ ai burai K<ent cu afet as chp nte rccenoscat primi! punct marc&t de M. S. E. ca toate câ Î9iări Braşovia îl re* c&DOftfa drept ban. Au fost din caaza »cessta mnlte protestări şi sgom.<t armate de istovirea arbitralui.
OIjiBffla—imatear (H aliig 4 3 (2:2)
Mfitvh amical, litre csle deal echipe săseşti, terminat ce victoria Oyapáes, prla noroc, de* oarec« pâaă aproape de sfârşit, Am&teur, a condus ca 3:2. Am brie echipe sa fost de forţe e- gaie, ceeace ne IadrepU|eţte sâ afirmăm că sânt îa progrer.
Fiiadcâ şi aci aa fost udate* iegeri şi s csudái, pricinuit tot de arbitra, cridcm că sabcom - sta de fooîbâil, trebae să is toate măsurile necesare în vederea campionatelor de toamnă, cp e a m se prodace iacideats Cáré ar fi şi mai dăunătoare progresării acestui aport, ca a- tât mii intlr, ca cât, ss pare, că primăvara 1926 poiine matchuri stea lacăt, f e şl amicale, cars să ■« fi înregistrat şi un scandai.
Echipe străine In tară:Timişoara.Amatenr '(Vfena) “ Chinezi 4:3
(3:0)mArnateurem este ecb’pa cam*
pioani a Austrie! nl uaa dto cele mai tari din Earcp?. Da» minecă 25 lallc, contra „Chine- zultii* campiossa nosetr« naţională, ca toate ci a ; «cai te cea msi tara formaţie, s'a Îîsvias decât prin noroc, „Ch nezal* do- vedlnda se aa adversar de iernat, domte.âsd complect pe Annteare îa cea de a doua re- prizl.
•Amatoare* (Vlesa) —C. A. T. 5:1 (3:1).
C. A. T. a fost bltzf de ja lteţă.
Cluj:Admira (Vlens) ~C!nj (seiec-
ţloaată) 1:1 (0:1).Sibiu :
Admira (Tiemm) —Ssbfa (ieîec-ţtoeatd) 1U:0 (5:0).
M. T. S.
Teatrul maghiarIu ultimele zile am avut de
înregistrat nu frumos $ues£s prin reprezentarea celebrei piese »Dama cu camelii*^ de Al Du* ma« tităf. Rolul Ma*guerilei Gau* fler, i zeAi a fost jucat de dna R» F .ik ís Ida, sare şi ca a- ceastă ocazie şi-a arătat din belşug preţioasele! aptitudini drámáké, uiâi ca dicţiune şi nuanţare a dlterseter skri şuii leştf( cât şi ca jos şi iater* preta re ariUtis$. Mai relevăm prestaţiile dlor H«vessy, Csak*, etc.
Sau mai jucat operetele „Melodia minte* şi „Micul cadet*, a căror obişnuit succes revine tuturor a lorilor.
O operetă, care a ştiut să atragă mai mult public, acum când braşovenii se iasă cu predilecţie ademeniţi de frumuseţile naturi!, fugând de atmosfera sâhior, a Sosi „ Contesa Murită* simpaiics, ea subieci şi cu aiî- iodu dragâlaşe, de compozMorat Ká mâiâ.
C i oispeţi şî-ou dat coacur- sui cuuoa mte şi elegante prl- madonă Lengyel íré a, despre eare am rnm reiatei cu altă o- caz: ;, şi Horváth Miczi, a ^ăref esenţiale caiitâţi suni organul vo«ai piacút şi jocul inie Igent şi cokieuatai.
L.
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*
VARIAPreşedintei ffiissink şi
jurnalisticaia iiierviiwâl său ca scriito
rul cehoslovac Ksrcl Ceaptk, despre care am »mi&Tt in nrut frecat, preşedletîte Mmaiyk a relevat câteva idei, referitoare k ziaristica cehoslovacă şi cei din Europa centrală. însăşi preşedintele Misstryk este legat de jurnalistică deja de multe de- ceaii, de când, ia sfârşita! secolului trecit, înfiinţat organai poiitic al parfiditei realist „Ceas*, cunoscând Toarte bine sitiaţia jarnslisilcel dli {ară şi streieă' tete, întreţinând în special în timpul războinici strânse legături ca presa engleză, americană şi francezi. Ei a ştiut să pre» ţuiigcâ importanta ce o are presa pestra opinia publică a acestor ţări,
„Fiecare nap ié ifi are ca proprte tip jurnalistic, a zis Macaaryk. Ci si vorbesc asupri cheiiiuii, îrebue să apos că jurnalisticei noastre na t lipseşte politica, ci din contră, dar are ac«i paitfcukritite câ mai mult îfivzţâ ;ş'i predică decât is» iormtszâ. in alte ţâri scopal
principii al jurnalisticei este promptitudinea în servlcio! de informaţiani. Când îa alte ţări de exempia izbacaeşte na astfsl da mare 'incendia ca cei dek Miculov (această comanâ din MQravia % fost distrasă ana! a- cesta de un mare incendiu), ziarele trimit irmdbt corespoadsnţi şi fotografi, c ri să dea cetitorilor cei mai fidel tablca. Gândesc c i incendia!, inundaţiile, etc. anat pentru popsla ie mai importante decât toate picante» r.Ile politice de printre cnliir.
La noi aceasta abia începe. Este bine Înţeles mai oşor şi mai comod să predici ca par» ţialitate decât şâ observi şi cele observate să le redai îstt’an stU accesibil, De aci se nxplică: de ce ziarele noastre primesc bocn- ros toate ştirile ce li ce furnizează. Halte din aceste ştiri sânt neg'gnre, anonime şi evident neadevărate şi subiective, dar ziarele noastre nn ie controlează şi de aceea sânt necesare vcJ nice corectări, de unde polemica cronici şi felal acestei polemici
D-strâ aţi observat, spune Maistryk, parţialitatea din viita politică. Reproşai se referă, de- sigsr, intr’o mare mâsnrâ şi ia jarneiistică. Această parţialitate ameninţă tocmai serviciul de in
form sţianf. Pestra ca ciaeva sâafle ce se îmâmp'â, treba-s sâ contate toite z.sreis şl dia scuz« wâ ci mani eh paste s'o v? â, psrfiiUtet^i ciurtazâ ş$ ss lat înde.
Saatere amândoi ziarl,t, ia- ch is Mâsjiryk, de aceea ar trebai să ie dorim ca jaraalis* Ura noastră să fie o şcoală a demo'rafiei şi a realismului.52.000 copii crlmiMli i!n Hoila
„Vecernitia Giztta* din Moi' cova anantă câ îa ,Rssia sovietici lacresză ia prezent 300 ds comisii, cari cercetează actele criminale ale persoanelor minore şi îa special ale copiilor. Aces- tar comisii an fost înaintate 35 000 cereri, prin cari se dan ia judecată peste 52 000 miaori.
50 la sată din vinovaţi nn comis (arţari, iar restni h&ndîtisme şi omorâri. Misiunea comisiilor este sâ lapte &nerg c contra a* cesior bccâderl şî sâ iacraze in special in direcţia acei îndreptări pedagog ci.
Ravapiile lăcustelor.Asapra districtaloi Stavropol
din Caacaz s'a abătut ao mare val de lăcuste, care a nimicit 50 la tată dia semănători. Contra lor au fost întrebuinţate peutral prima oară tractor!!. Pa* gabde in arma acestei invaz i anat enorme.
Gât aur se extrage ta RasiaZiarul „Sofîetsksia S bir* ps-
blkâ câten riate asopra extragerilor de asr dia Siberia din anii trecut. Pa teritorii Siberiei aa fost extrase în 1925, 3642 kţ. aur. La scoaterea airaisi din răii Lsaa cu lucrat anal trecut 7000 iicrători, in regiaaea sari f eră sibsrianâ 1000 iicrători şi in iâii Eaisei 870 lucrători.
Gâtf oameni se Ineacâ ta Rasli.*Ospă datele statistica, cari aa
fost publicate acam câteva sile, ss înoeacă la râii Moscova în media 12 persoane pe zi. Ia a* nai acesta stea îanecat ;la Moscovă câteva sote de persoane, in intresgt Rnsie ae ianeacă tatr'an in aproape 10 000 persoane.
Recolta poloneză»Dapă nitimele date diia mi
nisterul de agricnitarâ polonez recolta poloneză din asal acesta poate fi evaluată după cam ai- meszâ: 1.440030 tos? grâ®, 4 956.000 toae ieciră, 1.720,000 tone era şi 3 423.000 tone ovăz. Ia conspiraţie cu ana! trecut gfâal şi secara prezîttâ cifre mai scăzute, pe câad recolta orzaini şi ovlzniai as presintâ mai bfne.
împuşcarea anei bandite.Z ‘t>- s;estta Tribinaln! sn-
pr«wa cls. Moscova a respinscererea de graţiere a 6 bandiţi, cart optrau m imprrjarimile oraşelor Kta<k şi Knmicroiark şi cari, prinşi şi adaşi fnsinteatribaai.atel an foit condsmaiţi la moarte.
Printre aceşti coudafttaiţi lera ş! fioroasa bandită sibtrianâ Kar- ciko /*, o fiii de 22 asi, care făcea uarte dia temuta bandă a lai Soioviev. Ia 1924, Ksrcl» kova a fost prinsă şi coadsm- ■ Ktă !« moarte prii împaşcare. Atuact ta a fost graţiaţi. Dapă ce & fă ;at noui isprăvi a fost iară# prissâ şi condamnată, a- cordânda i se şi de dita asta graţiere*, in prezent sentinţa a (ost dssi la îndeplinire şi Karéi kova a fost împuşcată împreună ca ediaiţi bsndiţl.
Ceps.
0 reyisiâ popnlarâ bană pentru săteni este foaia „Câmpul*, care apare de 2 ori pe lună ia Bucure !, Strada Luterană 4, sub Ingr.-j rea unui com.tet da special i i . Abonamentul pe an este de 80 iei. Din nrul ce ne soseşte reproducem frumosul articol, scris pe înţelesul tuturora, de d I Gh. 1. Savin,
flr 7 6 -1 926 OAZIf A TRANSILVANII! 3
Case de fer •l r :*T r i f t n r i pen*ru lre,emi cere-11 IwHI 1 «le sunt de vânzarela Msgazlnele Generale şi Antre
pozitele pentru Ardeal S A Braşov, Strada Gărei 45.533 8 - 0
^pa amară „ B R E A Z U * aprobată de Consiliul sănie i superior este mai ief- ^Dă decât apele similare ^reine cu 5 0 — 6 0 % . Se
căpăta îa toate far- ^asiiie şi prăvăliile de co
loniale cu 8 0 Lai sticla.j^prezentanţa pentru Braşov:
C.0.SLTH E1L. B R A Ş O V .
■'^3 5 - 0
f 8 vânzareA s, Prel c^nvf nab-jA d resa : fi.B ărsaa,
ca sele din Ci o crac No. f îră sarcini.Zârnegti.
tlßßai£8 cu hrană şi locu * - - - injs se_ primesc înv^lierui pentru Croitorie de ?^rne d n B?a§ov$ Valea Mori- 3°f a) 25. 574 2—3
RSiVlfl 2ÎÏ3I ve;:ni ős fuloca* ^ a U U â H I mion cumpăr ori Sp c«nt:îat'. Ad;ese|i IO SI F
ET RE SCU, fe n Nt. .375 2—2
vechi d >nes;Comma Cris*
322 Judelui B/eşov*
Se Gantaglată. Eu gPrincipele
1 ucenic. pentru tapiferie» pe iâ-îg“
m St cine;» tapiter Sîr* Caro 28. 575 2—2
De vânzare s r t acielăţime, construcţie de fer si un »IBP* fabricaţie Rieg r Si biu. înf^rmatiuni la G. TRUETSCH Râşnov, 777. 577 2 - 2
P n m n lw parcei*, strada «a- UU IU |l«r nalizstl, aproximativ 2 0 0 0 0 0 imediat rest, rate 100.000 anunţ. Adresa Vila Lu* eaciu Str. Nisipului de sus 36,
578/1-1P ^ i l f ° r0 **t student român In U flu l vârstfi de 19 — 22 m i peotru conversaţie românească. Onorar după convenţie. Iofor* maţii ia »Gazeta Transilvaniei*. 579 2 - 0
Laeritorî de pâdarela metri şteri caută d-1
I0AN B U LIG AAZUGA-PRAHOVA
493 11—0
A n u o ţComitetul parohial al Biseri
cei Sf. Nicolae din BraşovSchei, publică licitaţie cu oferte deschise pentru repararea coperi» şelor d' la imobilele Bisericii din curtea Bisericii şi Piaţa Prundului Nr. 3, care va avea loc Marii îa 3 August 1926 la ora 5 p. m.
Devizul de bază se poate ve- dea în Biroul Comitetului (curtea Bisericii) după care fie-care a* rriator va primi câte un exerrr piar în cop’e, pe care 1 va în» tregi cu preturile şi-! va depune în plic deschis în ziua lici- tatiunei la oara f xaiă mai sus, când va avea ioc licitaţia în fa ta Biroului şi a epitropiei paro- hiale. DacS preţuide n»î convin fcpitropei, se va ţine licitatiune diminuendă.
Braşov» d n şed nta Comite* tuiiui parohial al Biserlcei Sf. Nicolae f nuiâ Ia 21 Iulie 1926.
Preşedinte: Secretar:Or. N. Sting h?, Vas, iordache, 2 - 3
Sanatornl nostru din Braşov aranjat într‘o clădire nonă
este p’ovăzu! cu toate aparatele şi instrumentele nece* s5»re ultimele cerinţe ale ştiinţei medicale. Garantăm atât de comoditate, curăţenie şi întreţinere de primul rang cât şi de un personal cu şcoală şi conştient'os. Suntem bine aranjaţi mai ales pentru operaţii, boli femeeşti şi cazuri de naştere, pentru tratament Röntgen — electric
şi — Helioterepie. — Prospecte trimitem gratuit.
Sanatornl Dr. L E 0N H 4R D T— D r. FLÉCHTENMACHERT t LEFO.Y *5 0 BRAŞOV, STB. FÂNTÂNII t e i e f o v * so
Primăria Municipiului Braşov.No. 14435-1926.
PubiicaţiuneSe aduce la «unoşiiofa tutu
ror d*lor «omersleoţi de articole de bitinte şt «otoniaiefeă În coaformitate cu dlspoziţluntle leget sanitare şi regulamentului drogheriilor şi vânzSrei sub* stanfelor medicamentoase brute, nu pot tine şt pune in vânzare substanţe medicamentoase in magazinele d*lor flră o preala bt!ă aulorizafiune din partea Ministerului SSnliătii şi Ozto* tldlof Sociale (Direcţiunea gene re li sanitar*), autorlzafiune care nu ii se va putea acorda decât pentru substanţele prevăzute in tabele C. din susmen* ţfonatul regulament.
Atei comercianţi, cari se vor glsi e l pun in vânzare sub« stanţe medicamentoase contrariu preacripţiunilo? legale şi regn* lamentare, vor suferi sancţiu* Bile (pedepsele) cuvenite. Ia? subâtaoţde medicamentoasa a* Bate ia megezinefe Io? ne vor confisca îa folosul spitalelor — fără ni«i un drept de desplgi* bire — de către organele sa« uitare competente^
Medie-Şd572 1—1 Dr, Gancevici m p.
Prefflctnra jadatnlnf Braşw.
Nr. 6531/1926.:
PâblisaţlaasPrefectura judeţului Braşov
în baza aprobîrd Nr. 5258 I. 1925 a ministerului de interne vinde prin buni învoială un automobil marca „Stoever, 6 locuri, 4 cilindri 36 H. P. caro* sorie reformată, motor bun ş! cauciucuri bune îa baza de oferte, cari sunt a ae înainta PMecturei cel mai târziu până ia 10 August 1926.
Maşina se poate vedea In orele oficioase Ia garajul Pre fecturei judeţului Braşov, Bulevardul Regele Ferdinand No. 13. şi se va da in primire cum- părătorului, care va face oferta cea mat favorabilă în baza a- chitlreî preţului de cumpărare după aprobarea vânzirei de cătră Mialst rul de Interne.
Pentru etiree etitomobiluiul şi pentru accesurile Prefectura na supoartă ei ei o respoas&bt» litets, cumpărătorul va trebui sâ o preia aşa cu ai se găseşte in gsrej.
Braşov, 16 Iulie 1926.570 2 - 2 Prefcdj indescifrabil.
BibliografiePrimim la redacţie broşura
„Nihafl Einluescu* şl întemeierea •României June“. Această broşură semnată de «A. A. M.* este o preţioasă contribuţie pentru corectarea unor erori istorice cari au eclipsat munca al* truistă depusă la timpul său pentru înjghebarea acestei mari manifestaţiuni naţionale româneşti, care sa concretizat în înfăptuirea soc «România Jună*. Contrar părerilor unor contimporani prea ocupaţi cu eul lor, se reîifiează importantul rol pe care Fa avut contimporanul marelui Eminescu, distinsul publicist şi director al ziarului „Gazeta Transilvaniei*, defunctul Dr, Aurei Mureşianu.
Broşura, care merită • să fie cetită în cercuri cât mai largi se poate comanda la Administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei*. Preţul 20 lei plus porto.
CINE3SA M OD ERNIulie 2 7 -2 8
D A Î S Y(Aventurile unei Lady)
Fastuos film de aventuri după renumitul roman a! lui Harry Etting in roiul principal: Lfl
Marfa Aiphons Friland
V A L A B I L D E L A 15 MA1U 1 9 2 6 .Sosirea la Braşov.
Delà Bucureşti:Acceleratul noaptea 12 ore 46 mm.Expresul » 2 Sf 3! 9Personalul dimineaţa 5 99 06 nAcceleratul * 11 99 41 mOrient express d. a. ! 0 18 0Personal 9 2 W 18Acceleratul 9f 6 0 21Personal seara 10 99 17 tt
Delà Oradea-Maro:Expres noaptea 3 oî e 23 min.Personal dimineaţa 6 0 15 0Personal d. a 3 20Acceleratul n 6 08 0Personal noaptea
Dela Arad:11 * 53 99
Acceleratul dimineaţa 4 ore 50 min.Acceleratul m 11 48Orient d* a- 4 9 45 »
Delà Sf. Gheoruhe şl Brefcn:Personalul dunineaia 9 ore 45 min*Personalul seara 9 • —
Delà Madefaîăn:Personalul dimmeata 7 ore 55 min.Personalul d. a. 2 10Personalul noaptea
Dela Făgăraş:11►
* 509»
Tren mixt dimineaţaDela Sibiu:
1 ore 10 min.
Personalul d. a. 1 ore 11 min.Tren mixt d. a. 5 »9 46 9
Dela Zârneşti:Tren mixt dimineaţa 6 ore 23 min.Tren mixt Tren mixt
d. a. seara
18
9
»
3015
»
»
Trenul de plăcere SINAIA—BRAŞOV începând Plecarea din Sinaia la orele 7*35, înapoierea din BRAŞOV la orele 17*55»
Plecarea din Braşov*Spre Bucureşti:
Personalul noaptea 12 ore 16 min*Expresul 99 3 n 41 9Acceleratul dimineaţa 5 m 08 9Personalul 9 6 m 36 0Acceleratul d. a. 12 » 07 9Personalul M » 1 n 46 9Orient expres 9 9 5 0 7 0Acceleratul 9 9 6 9 28 •
ExpresSpre Oradea-Maro:
noaptea 2 ore 48 min«Personalul. dimineaţa 5 99 30 0Acceleratul d. a. 12 9 09 9Per sc naiul 9 2 0 45 0Personalul seara 10 9 39 99
AcceleratulSpre Arad:
noaptea î ore 08 min,Orient expres d. a. 1 m 32 mAcceleratul 9 6 n 46 m
Sare Sf. Gheorghe şl Brofcn :Personalul dimineaţa 8 ore min.Personalul ^ d* a. 5 9 20 »ß
PersonalulSpre Madefaîăn
dimineaţa
••5 ore 30 min.
Personalul d. a. 3 9 —• •Personalul d. a. 7 9 50 ■
Tien mixtSpre Făgăraş:
d. a. 5 ore 15 min*
PersonalulSpre Sibiu <dimiîneata 6 ore 40 min.
Tren mixt d. a. 12 r> 42 »
Tren mixtSpre Zârneşti:dimineefa 7 ore 15 min.
Tren mixt d. a. 3 » 30 mTran mixt seara 9 » 15 m
cu 15 Iunie pe timpul sezonului de vară. sosirea la BRAŞOV la ora 9*35. sosirea la SINAIA la orele 19*45.
-cea X Ÿ .& £
‘A8r •' ■'Slék \ V
Ea fierbe cafeaua ei numai cu - s r * »
“ w » « a a « s ® ®
K ÎJ ^ r V '*T ' h M Mc&ă,..3 r.a.'. iî,-Sla.uEl este şi c s fâ z i ce! rna i fin şl cel m a i b u n A d a u s la c a f e a b o a b e şi d e c e reale, şi vâ r o m â n e s i b o m td e a u n a .
a - * *r a v 'f.
y»gfn» 4. OAZETA^ANSÜ VÄRIHI Nr. 76—<? ’
Svonuri şi speculaţiiOficiosul Paitidului National
„România* publică următoarele:«Unii confraţi cred ne
cesar ca pe timpul crizei de materie politică să umple coloanele lor cu diferite speculaţii în jurul Partidului Naţional, a diverşilor săi membrii şi a atitu- dinei lor viitoare.
Svonurile şi speculaţiile contrazicând^ sa de la oú la alta dovedesc cât de neserioase sunt şi ne scutesc de ori ;e deaminţim
Este tot ce-avem de spus ca răspuns la toate câte s’au s 'fis In această chestiune în cursul ultimei săptămâni“.
Măsuri pa hârtia.Pe feritorul oraşului Braşov
s’au constatat la numeroşi câni cazuri de turbare. Primăria ora* şuiui a ş! luai în conaeeinţi dispoziţii: a psbiiggt prin ziare un comuni nat In care se ordonă ca proprietarii de câni să aplice cânilor botniţa, să i tină „legali de lant ori ştreang*, contrar toţi cânii ce vor Îi glsifi pe stradă fără botniţă vor fi prinşi, estîrpaf, iar cine se va opune hingherului te îndeplinirea funo- ţiu** sete va fi pedepsit
Măsuri perfeeie — insă pe hârtie!
Deâând a apărut comunicatul primăriei, numărul cânilor fără botniţă şi fără stăpân par’câ s’a înmulţi!, Iar pe «hingherul* nam avut plăcerea până acum să 1 zărim, deşi ham căutat pe toate 8irlzîie oraşului, nu doar pentru altceva. deaftt numai pentru ca să puls m constata un eaz de „opunere" In teacţlunei 3 ale.
Neavâiid nîti primar niat consiliu comunal - decit Iarăşi numai pe hârtie, — ne adresăm ministrului de interne cu ruga* rea m : sau si opreassă pwbli- carea de ordine, cari nu se csecută, ea oamenii să n*aibâ prüej si*§i bată Joc de primărie, sau dică nu ne crede, efi bine- voiască a vfzda oraşul nostru — era doar vorba să se onoreze zilele trecute cu viţifa va — ca s i se convingă de uisu cum cânţi se plimbă în dragi voie pe străzile oraşului, «u deosebire In Schite, fără botalgă şl ştreang şi cum işi dau zilnic întâlnire în Piaţa Libertăgli stând, iarăşi fără botaiţă şi ştreang, ia taifas.
Cu privire la examenele da corigentă, ministerul instrucţiei a dat următoarea d*c z le:
„Având in vedere că unele dispczdiuni din regulamentul de premoţiune a elevilor, aplicai cu stricteţe, au condus ia rezultate cari ar putea fi considerate ca prea severe:
«Având în vtdere legitimitatea dorinii! de corijare a elevilor rimaşi repetaşi din cauză că au obţinui Ia un obiect o notămedie foarte apropiaţi de nota de promovare*.
se ta q decizi® originali şt sus* cepiibUă de discuţiuoi, cum şi de îngrijorări asemănătoare cu rezultatele examenelor dela şcoa* lele secuadare.
M.aîsierd a hotărât — ne prco^isa» d£ ie ii-isîe
— fiw reZ u l U f i i 'J‘> b.'vi« şi
I e i 5vi'-i - i ‘i a ■ wvs*
iNFOBMMlUaiAlegeri parţiale La 6 Sepie m-
vrie se vor face alegerile pentru Cameră ia Bihor şi Ialomiţa, ale- gerile de senator ia Camera de industrie din Iaşi şi la Camera agricolă din Covurlul. La 9 Sep* temvrie va avea loc alegerea se* natorului pentru consiliile comunale Şi Judeţene din Lipuşna, Sar la 12 Septemvrie alegerea de senator tn Judeţele Tutova, Callacra, Buzău, Ilfov şi Vâlcea,
*Li universitatea din Cin] a
fost ales rector pentru anul 1926 —1927 d-1 profesor Dr. I. Minea, Decani au fost aleşi d*nli Gamil Negrea la facultatea de drept, dr. litu Vasiliu ia facultatea de medicină, D. D. Teodorescu la facultatea de litere şi filosofi® şi /. A. Scriban la facultatea de ştiinţe. Noull aleşi au fost confirmaţi de ministerul instrucţiune!.
«Călătoria Reginei In Statele Unite
Regina Însoţită d<t principesa Ileana va face o călătorie in Statele Unite aie Arnericei. Acea* stă călătorie va avea loc pe !a sfârşitul lunei Septemvrie. Regina va traversa Statele*Unte ale Arnericei dela oceanul Atlantic până la oceanul Pacific, urmlnd să se intereseze de operiie de binefacere fi viaţa artistico-culturală, precum ş$ de viaţa casnică a Americanilor, toate aies- tea in scopul complectării instrucţiei principesei Ileana. Programul definitiv al călătoriei Suveranei, va fi întocmit in curând.
*Catedre vacante de religie sunt
la Braşov două: la llceui de stat pentru fete şi la Şcoala normală pentru fete, Cererile de concurs sunt a se înainta Consiliului epar* hlal al jArh-diecezvi ort. române din Sibiu,
*Incorporarea tinerilor cn ter
men fedQS. In conformitate cu ord. M. Si. ML No. 71,0 din 1926 se aduce ia cunoştinţa tinerilor din contig. 1927, recrutaţi tn condiţiunile art. 52 şi 53 L. R., precum fi a tinerilor din contig, mai vechi, cari au fost amânaţi pentru continuarea studiilor ş! cari de asemenea sunt însumaţi cu art. 52 şi 53 L. R., că pe ziua de 16 August 1926 urmează a se prezenta ia Cerc pentru încorporare, urmând ca să fie trimişi ia regimente şi de aci la şcolile militare respective unde trebue să fi« cu toţii prezenţi cel mal târziu în ziua de 20 August 1926. Cei ce nu sa vor prezenta în zilele de 15—17 August 1926, vor suferi rigorile legal.
calculul mediilor anuale, fie la calculul mediilor totale au avut notă nesalisfăeltoare ta trei obiecte de studii, una din a« ceste medii fiind «el pugin 4 66, vor avea pentru această singură dată situaţiunea următoare:
mn) Elevii din elasa II—IV rămaşi repetent! în eondiglunlle de mai sus pt baza mediilor anuale, vor fi sonstderagi sorigengi, pentru câte treie materii şt vor avea dreptul să depună examenul de corigentă tn sesiunea regulamentari din Septemvrie.
„b) Elevii din *1 V-VII rimaşi repetengt în aceleaşi soi* diţSuni de fine de an, vor ti consideraţi corigenţi, pentru «âie treie materii şi vor da corigentă Ia 1 Septemvrie.
' „v) Elevii din ci. V—VIII ră. 175CŞ1 re p* terii oeprcmovablil te c e.j; coAdifitiai, pe baz» rae- d'.-o; ?&*?'.<■ t «c*l deci cer? 1
ikiism m examen, vor d-î- i * cxti:<>ea La w- j
St|Aem'mCl ;
Extern«Evenimentele din Grecia.
Fără Îndoială c i Gresia stă din nou pe pragul unor serioave evenimente. Guvernul Par.ga!os, care a dus !n ultimul timp o politică de Înţelegere* a eşit deodată în mod violent contra şefilor opoziţiei. Din ordinul său au fost arestaţi opoziţionalii Mishalokopulos, Papanasiailu şl Kafandaris, precum şi numeroşi ziarişti, care fapt a revoltat în* treega opinie publică elină. To|i arestaţii au fost trimişi in insula Noksos unde vor fi Izolaţi până ce ii se va încheia actele de dare în judecată pentru spionaj contra preşedintelui republice! şi regimului polîti«.
Atţ!unea violentă a lui Pan* galoş se expltei prin tastlca obstrucţionistă ce opozlgia a urmat-o în ultimul timp. Intr-un rând Pang&ios &’a exprimat pentru o acţiune comună în alegeri cu aceşti şefi ai opoziţiei, dar dânşii nu admiteau .propunerea şi In aseiaş timp din scuza că generalul Pangalos s’a arătat slab, au simţit iarăş terenul sub pitioare.
La una din ultimele şedinţe secrete, ta care printre alţii participanţi au luat parte foştii prim*m!n!şirii Mîchaltkopulos, KafondarU, Papanastasiu şi şefa! regaliştlior generalul Meteksckas s’a scris un ultimatum «are a fost trimis lui Pang&ios şi în care I s’a cerut să demisioneze imediat,să piece din Palatul Preşedinţiei şi să predea conducerea guvernului fostului Preşedinte, amiralului KondurioUs, care să prezideze alegerile generale pentru Parlament şi Preşedinte.
Această îateraere s’a încheiat au un cotnpiesi insucces, iar guvernul Pangalos va merge Iarăşi în elegtri fără participarea opoziţiei care fapt cersuriie greceşti sunt Iarăşi neliniştile.Inundaţiile grave din Iugoslavia.
Marét catastrofă ddi Apatia coitinsă să se desfăşoare. Da nărsa a insadat ianarila din c ka şi Baraaia, Apa a acoperit o mait mal mare saprafaţă decât s'a presepas. Ea a distrus şi ultimei« israsameiite, c iris’âa îatias dela Santa pâsâ la Bogo* levo prin cari m !o*t apărate costra revărsărilor 25.000 ha.
. pe această inpraîaţâ recolta care a fost anul trecet extraordinar de bană, a’a fost încă strânsă. M&iis oaîiăţi militare şi îitreaga popeiaţie au încordat toate pa* urile pintra a se înlătura catastrofa, dar sfofţâriiâ „ac fost zadaraic«. Intt’o foaifa mare grabă armata a petet sslvâ popa, aţi a, si îasemaate cantităţi de cereale.
Au fcat înnodate in primei râsd 5 sate formale în majoritate de vciuotirl d n râzboini mondial, cari an fest împroprietăriţi lu acsste părţi.
Lângă Rovno Sevu n eşit din a ble şi a înnec&t 300 he. Dea- semenea s’a revărsat şi Driaa şi a lunecat 3 sate, împiedecând circulaţia trenului pe Unia Lozniţa-Leşaite. in ultimele zile Belgradul este greu ameninţat. Torpaider, suburbia Belgradului, este complect inundat. Lini» Beigrad-Ntş este ameninţată de ape şt Belgradul poete ii ia orice menteni izolat de provincie. Regele a vizitat pentru a doua oară regmmi® teundate.
Ceps.
iulie 27—28—29
Graissa Orientului(FATMA)
. 1 cnal : Im de k.tuc- fn:?.: ■, L0 í::O'1í3j U..' r\ N a;:fe. in !
did LL ’
Enin* * irónia.
Fum în foc de .lumină.Se vede ci aşa a fo3i sortit!
„Lumina Satelor“, si nu împrăştie lumini, ci funingine şi fum.
Vorbeşte in ultimul nu mir despre punerea în scaun a episcopului reformat din Cluj. N’avem nimic in contră. Dar ca să-şi verse toată otrava, acest zlarbh sericesc, aduce în legătură cu acest caz un articol ai episcopului ungur catolic Kjrchknopf din Budapesta, pe care-1 laudă şî-1 preamăreşte, — pentru ea la urmă să se repeadă asupra mitropoliei româneşti gr. catolice din Blaj, să o hulească şi se a- dauge că ziarul „Unirea* din Blaj este „ca şl întregul partid naţional întâia, a doua şi m treia oară grecO‘catoiic şt numai după aceea român"...
Spune „Lumina satelor* că a scris aceste rânduri după gazeta „Biruinţa* din Cluj,
Să fie 1 Noi ştim însă că ziarul, după care scrie „Lumina*, este gazeta frlpturlştilor averes- canl, cari în alegeri au dat mâna cu ungurii, cu saşii, cu şvabii şl cu toţi streinii de neamul nostru pentru ca să ducă lupta în contra Românilor ardeleni. Partidul naţional a purtat însă lupta cu toţi Românii — zi ortodocşi şi gr. catolic-, — împotriva tovărăşiei averescane cu streinii neamului nostru.’
Cum rămâne atunci cn acuza pe care o aduce Partidului naţional? Nu est* el românesc, când in rândurile lui s’a întâlnit întreaga ma<ă românească fără deosebire de confesiune ?
„Lumina Satelor“ spune lucrurile tot pe dos. E bătută, pe semne, de Dumnezeu ca în loc de lumină s! împrăştie funingine ş! fum.
LocaleConcert In grădină. Societatea
filarmonică din Braşov, binecunoscută nu numai în Braşov ei tu întreaga ţară, va da Joi 5 August s. c. la orele 8 seera în grădina „Gewerbeverein* (Bulevardul Ferdlnand) un concert cu un program cu muzică uşoară, aonţfnâad compoziţii de ale distinsului dirfgent Paul Richter, precum şi de C. M. Weber §f loh. Strauss. Va fi o seară plăcută şi artistici. Recomandăm călduros acest concert publicului românesc. Intrarea 40 lei.
La restiaranttti Mnrn concertează zilnic ia amiazi şi seara minunata orhestră de sub conducerea apreciatului şef de or*hestră M1ELU BOZORCĂ.*
Aducem la cunoştinţa onor. public că d-1 Mihaly Abrâhsm, fost conducător al filiale! noastre din Braşov, prin înţdegere amicală o părăsit acest post ş! în locu! lui am însărcinat pe d-1 Guth Arpad cu conducerea filialei.
Rugând pentru viitor sprijinul onor. public, semaărn,
cu*to&tă stima•Derby" Fabrica de ghete S. A.
582 1 - 1 Oradea-Mire. y j
Serbare câmpenească. Societatea „Junilor Roşiori* aduce la cunoştinţ* publică, că obicinuita serbam câmpenească o va aranja Duminecă în 1 August la Pefriş, ia care este Invitat a participa întreg publicul din Braşov. Zece io .uri vor sta la dispoziţia publicului în mod gratuit. Plecarea va fi la ora 8 dim., din localul societăţii, în frunte cu muzica msiitară a Bat, 2 Vânătorii de munte. Membrii societăţii sunt rugaf î a bun par le cu toţii lupisarea In corpore. Comitetul* •
Se vânzaretem „Mercedes*l - u r . ë . Â s * î a i .
'îs »te-- ! bade
Delà Prefectsra Pollii ei
Bătaie. In seara de 25 Iulie a. «. îndlvtz’i Iorgu Vastie, toau Saftu, Radu G»i şt soldatul Iordan S*f’u togi din Braşov fiind In ®omple*ta stare e- brieiate au atacat pe S?r. Fur- «uliţei pe locuitorul Dumitru Plpoş produtâudu-î leziuel. Ia- tervenlnd ofiţerul d« Po’îlie ce făcea servkîui pe oraş, indivizii după ee i’au ■; mentei {a t ia urma «jutoarelor primite au fugit. A fost prins Iorgu V5sile cere a.
| fost arest-1. C»i »«iele d es ie se vor trimite P^rahetuml.
*Câlll omorâţi. D-i Căpîbn NI.
coiau şi Iotun Htighel din Sfr., Spitalului declari <sâ nebuno«, «uţt le &it o mo» St ambilor câte un «âne rasă iup bănuind că ar fi fost otrăviţi 4e răuvoitori,,
*Fort Locuitorul Vatile Lmoş
din comuna Bţdit lud, Braşov venind în tren din Azuga a fost vletima unui furi. Necunoscuţii i-au lălăi pe când dormea buzunarul de unde 1-an furat un portmoneu di piele nn*flră în «are avea suma de ieî 8000 şi biletul de !d<n:iiale. C zus se cercetează de Circumscripţia Vi-a •
0 vacă găsită, s-a rdus Îs Prefectura Potijiei o v^că cu păr roşu-aib găsită pe stradă firi stăpân. Proprietarul ss va adresa te Comundantul de ser» genţi de pe â gl această pre fecturâ.
Borsa din Bratislava. Cehoslovacia ne comunică, «a in intervalul dele 22 August ia 2 Septembrie 1926 se organizează in localurile Târgute’ întemsffonal al Statelor Dunărene din Bre* tisl&Vâ un târg expoziţie cu diferite produse agricole : orz, grâu, şl alte cereaie.
Parlteîpepţilor li se fac reduceri pe săiie braţe, v5zs gratuită a paşapoartelor şl iraes-niri de tecuinţă,
•Goosnlstal cehosiovas din G1d|
ne informează că între 14 şt 20 August 1926 se va ţine in Libérée (Reichenberg) un târg de mostre.
LtgUlm itenlle pentru vizitarea acestui târg eliberate de firma Stheakir &. C.?. Braşov,şi viz5t? de Consulatul O ho- slovac*C;uj, dau dreptul Ia o reducere az 20—50% pe căile ferate v o mâne ş\ cehoslovace.
Oficiul Public da Plasare din Braşov
str. srt 1,3» 25, Telefon 385,.C&uti ocupaţie 1 agent tehr
aie. desenator şi fonograf, 1 atfalgiu, 1 blănar, 1 ceasornicar,,, 1 croitor de blrbaţi, 3 electricieni, 1 instalator de gaz, canei şt apă, 2 tăfătuşi mecanici, 3 meestniai, 1 mezeiegiu, 1 riih- tuitoare, 6 tâmplari desenatori, 6 tâmplari, 2 tinichigii, 2 iuraă- tori de fier.
2 «casieriţe, 1 dactilografă, 2 vânzătoare, 1 vânzător coloniale.
1 p&zote de noapte, 2 servitori de birou.
| Ocupiiţie pot c lă t i i 2 frizeri,I 1 tapiţer, 1 3 cofetari,| 4 df; -, 1 fierar,.Í 1 iu fivr, :í0 \% 1, . •. 2«; 7‘n'ms 2 2■’ 6 ^sutoian, 1 hor*'' t-:dr 1 3 o n J *tî, (