st7

SSEEMMNNEELLEETTIIMMPPUULLUUIIREVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~ IANUARIE 2007

Din culisele

Industrieipetrolului

Uraganul Ecumene

Biserica \n peniten]`

Publicitatea – asalt asupra min]ii

SEMNELETIMPULUIISEMNELETIMPULUI

Cover + C4-Q7:Layout 1 1/18/07 3:04 PM Page 2

SEMNELE TIMPULUI SUMAR

2

7/2007

VOLUMUL 19 NR. 106SERIE NOU~

Revista a ap`rut \n limbaenglez` \nc` din 1840.

Fondat` \n 1908, \n România eaa fost publicat` pân` \n 1942.Seria nou` a fost \nceput`

\n 1990.

Apare o dat` pe lun`.

Director:Lucian Cristescu

Redactor-{ef:Cristian M`gur`

Colegiu de redac]ie:Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`linAvramescu, Daniel Brânzan, FlorianCârnu, Adrian Neagu, Marius Necula,Lauren]iu Nistor, Flavius Pan`, AttilaPeli, Cristina Peli, Anca Porumb,Florian Ristea, Florin Theodoru.

Corectur`: Adela B`nc`u-Burcea

Grafic` [i Tehnoredactare:C`t`lin Ciolca

Manager:Lucian Golea – 0740/120.198

ISSN 1453-70607/2007

SUMAREDITORIAL

3 Vrem s` iert`m

RELIGIE

4 Biserica \n peniten]`

9 Uraganul Ecumene

16 Biserica [i bebelu[ii

POLITIC

18 O lovitur` dat`democra]iei

CULTURAL

23 Citatul ST

24 M`rturia dintre ziduri

SOCIAL

27 Ori casa, ori moartea

31 Publicitatea – asaltasupra min]iiR`zboiul marketingului

35 Fenomenul downshiftingsau atunci când mai pu]in\nseamn` mai bine

{TIIN}~

40 Quo vadis... medicinaeJoaca de-a Dumnezeu – unjoc sc`pat de sub control?!

TEHNOLOGIE

38 IRDF unde nici nu tea[tep]i

ECONOMIE

46 Din culisele Industrieipetrolului

Adresa redac]iei:Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116,

Sector 3, BUCURE{TITelefon: +402 (1) 323 4895Fax: + 402 (1) 323 0040

SSEEMMNNEELLEETTIIMMPPUULLUUII

SSEEMMNNEELLEETTIIMMPPUULLUUIIREVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~ IANUARIE 2007

UraganulEcumene

Biserica \npeniten]`

Publicitatea –asalt asupra min]ii

Din culisele

IndustrieipetroluluiIndustrieipetrolului

UraganulEcumene

Biserica \npeniten]`

Publicitatea –asalt asupra min]ii

02-03 Sumar + Editorial-Q7:Layout 1 1/18/07 2:47 AM

EDITORIAL SEMNELE TIMPULUI

3

n exemplu elocvent c a[a stau lucrurile estetoc mai ultimul seism care a zdruncinatcredibilitatea Bisericii Catolice din Polonia,\n prima s`p t`mân` a acestui an, atunci

când, cu doar 30 de minute \nainte de \nce pe reaceremoniei oficiale de \nvestire a noului arhiepis-cop de Var[ovia, Stanislaw Wielgus, acesta s-aretras din func]ie din cauza colabor`rii cu Secu-ritatea comunist`. Epi sodul acesta ne atrage aten]ia asupra unei

simptomatologii a moralei de tranzi]ie care risc`s` se eternizeze: cu toate c` m`sur`m timpulscurs de la \nl`turarea regimurilor comunistedin Europa de Est cu unit`]i din ce \n ce mai mari,suntem \nc` bântui]i de fantomele trecutului,cel pu]in atâta vreme cât nu vor fi cauterizate toa -te cioturile crescute pe corpul celei mai respec-tate institu]ii, Biserica. De aici ar trebui s radiezepeste \ntreaga societate exemplul cur`]iei, alpoc`in]ei, al fidelit`]ii nobile fa]` de valorile mo -ra le ale cre[tinismului. Pe lâng` istorici, poli-tologi sau zecile de milioane de oameni simpli careau suferit sub ap`sarea celui mai teribil virusideologic pe care l-a cunoscut vreodat omenirea,slujitorii Domnului ar trebui s` [tie cel mai binecât de greu era s ai acces la o alt transcenden]`decât cea a Partidului, cât de greu era s` ai alt`misiune decât cea a luptei \mpotriva imperialis-mului occidental sau cât de greu te puteai anga-ja \ntr-o lupt` pentru reforma spiritual` dup`modelul hristic, atâta timp cât pe soclu era „MareaRevolu]ie Socialist` din Octombrie”. Cu toatec` au \ndurat aceast` tragedie to]i aceia care aucunoscut \n mod direct plaga ideologic` dedinainte de ‘89, relicvele triste ale unor mentalit`]i

de sorginte comunist` mai polueaz` [i ast`zispa]iul public. Tovar`[ii apostoli care poart` \nspate aceste tare morale sunt, \n general, per-soane c`rora nu le cade prea bine discre]ia, re -sem narea sau remu[carea pentru p`catele co -mise. De cele mai multe ori au a[teptat dezv`lui-rile din pres` sau ale CNSAS, necatadicsind s`-[i fac` vreun proces de con[tiin]` sau m`cars` fac` un pas \napoi, l`sându-[i slujbele \n mânaaltora mai pu]in compromi[i. Ni s-a tot spus c micul compromis de conjunc-

tur` era necesar, c` doar \n acest fel se putea re -zista \n comunism. Nu era vorba de o pactizare cudu[manul, ci doar de o echilibristic` foarte \n ]e -leap t` \n scopul pro tej`rii unei minime libert`]ireligioase. Era pre]ul ce trebuia pl`tit! Ni se maiamintesc episoadele biblice ale unor celebreconvertiri, ca mostre ale rena[terii spirituale, aleconvertirii izb`vitoare. Le cunoa[tem [i noi, amci tit despre drumul lui Pavel c`tre Damasc, amcitit [i experien]a prostituatei Rahav, dar maicu noa[tem c`, dup` convertire, Pavel nu a adusspiritul inchizitorial \n biseric`, [i nici Rahavdezm`]ul printre enoria[i. |n fine, sunt destui care s-ar ar`ta dis pu[i

s`-[i contorsioneze judecata pân` la fractur`pentru a \n]elege utilitatea tactic` a compro-misurilor unor slujitori ai Domnului, atunci cândau semnat angajamente cu Securitatea. Ar\nvesti iubirea lor toat` \n cele mai discretedemisii din func]iile pe care le ocupa]i, unde,dragi tovar`[i, ar trebui \n mod normal, s` face]idovada unei solide probit`]i morale. Iubirea [iiertarea nu cost mult, [i vi se cere un singur sac-rificiu: fi]i umili! �

Vrem s` iert`mTr`im deseori cu certitudinea c` cele mai tragice episoade ale istoriei nu pot avea o carier` prea \ndelungat` [i c` eviden]a erorilor comise \n trecut este cea care ne va mântui de eventualele c`deri. Aceast` lini[te \[i v`de[te totu[iconturul fragil ori de câte ori ies la suprafa]` avatarurile celormai ignobile demisii morale.

U� Cristian M`gur`

02-03 Sumar + Editorial-Q7:Layout 1 1/18/07 2:48 AM

SEMNELE TIMPULUI RELIGIE

4

Biserica\n peniten]`

04-08 Biserica in penitenta-Q7:Layout 1 1/18/07 2:52 AM

RELIGIE SEMNELE TIMPULUI

5

Armata catolic` s-a reunit la Lyon, a coborâtspreOccitania peRhôn [i a asediatBéziers,ora[ul vicontelui Trenceval. Au fost masa-

crate peste 80001 de persoane, deopotriv` catari[i catolici.Pentrua-iputeadeosebipebunii cre[tinide eretici, SimiondeMonfort a cerut sfa-tul legat-ului papei. Replica acestuia a r`mas celebr` \nistorie: „Omorâ]i-i pe to]i, Dumnezeu \i varecunoa[te pe ai Lui.”Dup`masacrareaereticilor,papaGrigoreal IX-lea

publicadocumentul apostolicExcommunicamus(20 aprilie 1231), prin care anun]a \nfiin]areaunui tribunal suprana]ional mandatat s` judececazurile de erezie. Acesta nu era decât \nceputulunei perioade negre din istoria Bisericii.Mul]i cercet`tori sus]in c` Inchizi]ia2 a fost cel

mai teribil dintre toate instrumentele eclezias-tice folosite vreodat . S-au scrisnenum`rate studiicuprivire la activitatea acestui tribunal, concluzi-ile fiind nu de pu]ine ori diferite. Paradoxal, Bi-serica Catolic` a declarat sfin]i [imartiri chiar peunii dintre aceia pe care Inchizi]ia i-a condamnatla ani grei de temni]` ori i-a ars pe rug (TerezadeAvila, Ioana d'Arc, arhiepiscopul de Toledo [.a.).Oricât ar p`rea de straniu, Biserica Romano-Catolic`nua renun]at formal la Inchizi]ie decât \n1908. La \nceput de mileniu, Biserica s-a ar`tatpreg`tit` s`-[i cear` iertarepentrugre[elile comise\n trecut, f`r` s`-[i asume, \n schimb, [i respon-sabilitatea pentru acestea.

Iertare la \nceputul mileniului|n viziunea papei Ioan Paul al II-lea, anul 2000

– Anul Jubileului – era cel mai bun prilej pentru\ncheierea tuturor socotelilor cu trecutul: Biseri-ca era gata s`-i ierte pe to]i cei care i-au gre[it [i\n acela[i timps`cear` iertare tuturor celor c`rorale-a gre[it. Cu ocazia unei conferin]e de pres`care a avut loc laParis, la 1martie 2000, o comisiepapal` coordonat`de JosephRatzinger (actualulpap` Benedict al XVI-lea, pe atunci prefect alCongrega]iei pentruDoctrinaCredin]ei) a redac-tat documentul Amintire [i responsabilitate: Bi-serica [i gre[elile trecutului. Acesta a fost datpublicit`]ii \n data de 12 martie 2000, chiar \n

duminica cedeschideapostul Pa[telui, subliniin-du-se parc` [i mai mult aspectul sù peniten]ial.Cu toate c`nu-[i asuma responsabilitateapentrugre[elile comise \n trecut,Bisericadorea sòb]inìertarea atât de necesar`. Pe marginea celoramintite \n document, p`rintele Jean-LouisBruguesafirma: „Amamintit câtevagre[eli, daramfi putut avea o list` foarte lung`, prea lung`. M`tem c` lista aceasta nu se va sfâr[i niciodat`.”„Cre[tinii de azi nu sunt responsabili pentru

gre[elile din secolul al XIX-lea ori al XVI-lea. Nusuntemresponsabili pentrugre[elilepecarenunoile-am comis... A trebuit s` g`sim o cale prin cares`neeliber`m[i s`ne cur`]`mmemoria trecutu-lui f`r` a vorbi \n schimb de responsabilitate”, aadùgat p`rintele Brugues.Cu ocazia prezent`rii scuzelor din partea Vati-

canului, CNN i-a luat un interviu p`rintelui JohnHaughey, de laUniversitateaLoyola dinChicago.|ntrebat de ce Biserica a f`cut o astfel dem`rtu-risire,Haughey a afirmat: „... Problematicade aici

Pe 14 ianuarie 1208, \ntr-un mic sat de pe malul Rhônului, dup` o ceart` violent`, un gentilom al conteluide Toulouse l-a ucis pe legatul papei cu o lovitur` de pumnal. Acesta a fost episodul care a dat na[tereunei noi cruciade, a albigenzilor. Cavalerii din nord, condu[i de Simon deMonfort, s-au n`pustit \nnumele papei asupra sudului catar al Fran]ei pentru a se r`zbuna.

�Marius Necula

1. Sursele din perioada aceea dau numere diferite. Trimisul papei, \nraportul sù, amintea de aproape 20.000. Unii istorici cred c` era oexagerare tocmai pentru a sublinia succesul campaniei.

2. lat. „inquisitio“ = cercetare, anchet`



6

este deci reconcilierea unul cu altul odat` cuintrarea \n noulmileniu.”|n aceea[i duminic`, \nsu[i papa Ioan Paul al

II-lea, \n cadrul unei predici3, \[i cerea scuze pen-tru tot r`ul f`cut femeilor, evreilor, ]iganilor, altorcre[tini [i chiar catolicilor. |nmodexplicit, iertareaera cerut` pentru „diviz`rile dintre cre[tini, pen-tru folosireaviolen]ei dec`treunii careerau \n slu-jba adev`rului [i pentru ne\ncrederea [i ostili-tatea cu care au fost trata]i credincio[ii de alt`religie”.

Studiu cu tendin]`Drumul inaugurat \n 2000 este continuat pe

15 iunie 2004, când Biserica Catolic` public` unstudiu elaborat despre Inchizi]ie. Cu toate c`studiul era redactat \n acela[i spirit mea culpa,materialul era \n mod categoric [i o \ncercare de„corectare” a istoriei.Raportul Vaticanului, \ntemeiat pe un studiu

de [aseani, facilitat dedeschidereaarhivelorSfân-tului Oficiu4,, subliniaz` c` „Inchizi]ia nu a fostatât debrutal`”. Cuaceaocazie, papa IoanPaul alII-lea a reamintit c`, \n 12 martie 2000 a fost cel-ebrat` o zi special` \n care s-a cerut iertare „pen-tru gre[elile comise \n slujba adev`rului când aufost folositemetodeneetice”. Studiul impunedeci

o concluzie surprinz`toare5: \n judecarea ereti-cilor, inchizitorii nu au fost atât de brutali pre-cumsecredea. |ndocumentulde800depagini, searat` c` Inchizi]ia, care a impus domnia fricii \n\ntreagaEurop`medieval`, nu apela la execu]ii [itorturi \nm`sura consemnat` \nmodobi[nuit dec`r]ilede istorie.Depild , profesorulAgostinoBor-romeo afirm` c`, din 125.000 de oameni judeca]i\n Spania, au fost executa]i mai pu]in de 2%. Elsus]ine c`, adesea, erau arse pe rug manechinecare \i reprezentau pe cei judeca]i \n absen]`.Profesorul Borromeo mai spune c` ereticii [ivr`jitoarele care se c`iau erau, \ntr-un fel,milui]i,fiind strangula]i \nainte de a fi ar[i pe rug.Cu toate c` mul]i istorici \nc` nu \mp`rt`[esc

concluziile studiului, un lucru este clar: BisericaRomano-Catolic` nuputea intra \ndialog \n vede-rea reconcilierii p`strând umbrele unui trecutcontroversat. Avea nevoie de haine noi pentrumileniul III. Cele vechi,medievale, eraup`tate desânge…Evenimentul aducea \ndiscu]ie [i unalt subiect:

libertatea de gândire. |n cadrul celui de al III-leaseminar interna]ional pe tema Dominicanii [iInchizi]ia roman`, ce a avut loc anul trecut (15-17februarie 2006) la sediul Universit`]ii Pontificale„Sfântul Toma” din Roma, cardinalul elve]ian



7

George Cottier, fost teolog al Casei Pontificale,afirma: „Inten]ia de baz` a Inchizi]iei era ap`rareacredin]ei. Inten]ia era de a \mpiedica r`spândi-rea ereziei prin mijloace juridice [i, mai mult,chiar prin mijloace violente. |n Inchizi]ie rezidò eroare profund` de tip psihologic: aceea potriv-it c`reia constrângerea fizic` poate \mpiedicar`spândirea ideilor. Ast`zi, dimpotriv`, coerci]iafavorizeaz` difuzarea ideilor. Desigur, folosireaviolen]ei pentru a \mpiedica erezia a dus lamariabuzuri.”6 Cele afirmate de George Cottier suntperfect valabile, \ns` ar trebuimersmai departe,\n direc]ia sesiz`rii ideii c` Inchizi]ia este oeroare profund`, de ordin teologic. Iar dac`lucrurile stau a[a, „eroarea” cap`t` dimensiunicu mult mai mari.

Teologia represiuniiInchizi]ia a fost instituit` \n anul 1231 de papa

Grigore al IX-lea, \n \ncercarea de a pune cap`tereziilor.Perioadasadeglorieafost la finalulsecolu-lui alXV-lea, cândromano-catolicismul a intrat sub

amenin]area mi[c`rii protestante. Morfologicvorbind, Inchizi]ia era o re]ea de tribunale eclezi-astice. Pedepsele pe care le aplica ereticilor erauvariate: de la a-i obliga pe cei g`si]i vinova]i s`mearg` la biseric` sau s` fac` pelerinaje, curetractarea afirma]iilor incriminatorii, pân` la\nchisoare pe via]` sau execu]ie prin arderea perug. Dar cum s-a ajuns aici?Dac` \n zorii istoriei saleBiserica a fost persecu-

tat` pentru c` era considerat` o sect`, dup` câte-va secole lucrurile \ncep s` ia o cu totul alt` tur-nur`. Constantin cel Mare, dup` ce s-a convertitla cre[tinism, a ap`rat Biserica folosindu-se defor]amilitar`. Succesorii lui se vor considera epis-copi externi, resim]inddatoria de a folosi sabia \nap`rarea cre[tinismului. Ceva mai târziu, Sf. Ila-rie de Poitiers (cca. 300-367) protesteaz` \n fa]aoric`rei posibilit`]i de coabitare a religiei [i for]eiarmate, indiferent dac` era vorba de r`spândireacredin]ei sau de ap`rarea ei. Cu toate acestea,\mp`ra]ii cre[tini dinR`s`rit aucontinuat sèmitèdicte \mpotrivaereticilor, carearaudeposeda]i deaveri sau condamna]i lamoarte.

|n vestul continentului, situa]ia era oarecumdiferit`.Ereticii ajung s` cear` ajutor statului pen-trua fi proteja]i. Se facplângeri pesteplângeri, darnimeninu ia vreom`sur .Maimultdecât atât, sta-tul va trece – [i aici – la persecutarea lor.Unepis-copcre[tin,OptatusdeMileve, a venit \n ap`rareastatului (De Schismate Donntistarum, III), dup`cumreiesedin chiar cuvintele sale: „... a[a cumsegândea c` nu este \ng`duit s` te \nf`]i[ezi car`zbun`toral luiDumnezeu[i s`-i trimi]i lamoarte!Dar, v` zic, statul nu poate condamna \n Numelelui Dumnezeu. Ba mai mult, nu \n Numele luiDumnezeuMoise [i Fineas auucis pe \nchin`toriila vi]elul de aur [i pe to]i cei care desconsiderauadev`rata religie?”Estepentruprimadat` cândunepiscopcre[tin

se \nf`]i[eaz` limpedeca sus]in`tor al persecu]iei.Augustin, care ini]ial era \mpotriva folosirii violen]ei[i pledapentru \nduplecare, \nurmaunor abuzuricomisedeeretici ajunge [i el la concluzia c` singu-ra solu]ie nu poate fi decât folosirea for]ei. Deacum \ncepe s` se construiascòadev`rat` teolo-gie a represiunii. {i iat` cum Biserica persecu-tat` devine ea \ns`[i persecutoare.

S` revedem situa]ia: dac` ini]ial se sus]inea c`Biserica \nniciun caznu trebuie s` verse sânge (\iamintim aici pe Augustin, Ambrozie [i Leo I),ulterior s-a ajuns la concluzia c`, \n unele cazuri,statul ar trebui s` intervin` \n vederea pedepsiriiereticilor, atunci cândbinelepublic \l cere.Oricum,\nprimele cinci secole, \n Biseric` se credeac`nueste \n concordan]` cu spiritul lui Hristos ca uneretic (oricât de mult ar fi deviat de la calea ceadreapt`) s` fie condamnat lamoarte, cu excep]ia

{tia]i c` cel mai celebru proces al Inchizi]ieia fost cel al lui Galileo Galilei, \n 1633?Considerat „p`rintele” [tiin]ei moderne,Galilei a fost condamnat pentru afirma]iac` P`mântul se \nvârte \n jurul Soarelui?

Ioan Gur` de Aur considera c` este inad-misibil s` duci la moarte un eretic, pentru c`\n acest fel era adus` o ofens` isp`[irii rea-lizate de Isus la cruce.

3. Omilia mai poate fi g`sit` pe unele pagini de Internet cum ar fihttp://www.priestsforlife.org/magisterium/papal/00-03-12prayerofforgive-ness.htm4. Organism devenit ast`zi Congrega]ia pentru Doctrina Credin]ei5. Este adev`rat c` \n ultimele decenii au ap`rut studii de specialitate,deorientare revizionist`, \n ceea ce prive[te activitatea Inchizi]iei: Iquisition(1988) de Edward Peters [i The Spanish Inquisition: An Historical Revision(1997) de Henry Kamen.6. http://www.oecumene.radiovaticana.org/rom/Articolo.asp?c=67222


cazurilor \n care se f`cea vinovat [i de alte delictecare subminaustabilitatea societ`]ii. |nmareparte,Biserica va avea rezerve \nprivin]a folosirii directea violen]ei, dar pentru a \ndep`rta totu[i amenin-]area eretic` se va ar`ta dispus` s` apeleze nudepu]ine ori la bra]ul s`u de fier – statul.Laamenin]areaereziilorcatarilor, alealbigenzilor

ori ale valdenzilor, Biserica Catolic` se vede\ndrept`]it` s` reac]ioneze. Astfel ia na[tereInchizi]ia, instituit` prin sinodul din Toulouse(1229), la sfâr[itul r`zboiului \mpotrivaalbigenzilor(1231).Episcopului i se d` autoritateade a \mpu-ternici \n fiecareparohieunpreot [i 2-3mireni cares`-i cautepeeretici pentrua-i readuce \n sânulBi-sericii. Dac` ace[tia nu acceptau, erau preda]iautorit`]ilor civile \n vederea condamn`rii lamoarte.AcestaerauncrâmpeidinEvulMediu \ntunecat.

S`nuuit`m \ns`c`SfinteleScripturi erauaproapenecunoscute nu numai poporului, ci chiar [ipreo]ilor. Cre[tin`tatea se g`sea \ntr-un soi deparalizie moral` [i intelectual`. Oamenii nu sed`deau \napoi de la nicio crim` prin care puteaus` câ[tige avere sau pozi]ie. Corup]ia era la eaacas` chiar [i \n palatele papilor ori ale \nal]ilorprela]i. |ntr-o a[a lume nu ne mai poate miranimic, nici chiar abuzurile Inchizi]iei.Chiar dac` ast`zi se \ncearc` rescrierea isto-

riei, nu putem nega cruda realitate a Inchizi]iei.Este posibil oare ca, prin minimalizareaatrocit`]ilor, s` fie sp`lat trecutul? Dimpotriv`,procedând astfel, nu facem decât s` deschidempoarta altoramultmaimari. Ideile, chiar cele careslujescap`r`rii adev`rului, nu trebuie s` fie impuseniciodat` prin violen]`. Aceasta este principala\nv`]`tur` pe care o putem trage din istoriaInchizi]iei. Iar cu privire la scuzele prezentate,Biserica Romano-Catolic` va cunoa[te un ascen-dent aparte, prin cre[terea respectului [i a popu-larit`]ii, cuprec`dere \n rândulopozan]ilor.Aceas-ta s` fi fost strategia cu b`taie lung`? R`mâne dev`zut. �


8

Inchizi]ia ca institu]ie politic` a fost folosit` de capetele \ncoronate [ipentru eliminarea du[manilor lor. |n galeria „inchizitori politici” intr`[i \mp`ratul Frederic II, Ferdinand Catolicul, regele Spaniei, Pombal,ministrul Portugaliei. |n Spania, Inchizi]ia se explic` prin \mprejur`rilesociale deosebite de atunci. |n urma unirii regatului Castiliei cu cel alAragonului, Spania devenea omare putere. Ferdinand Catolicul con-sidera c` este de datoria sa s`-i converteasc` la catolicism pe to]i mau-rii (arabii) [i evreii. De fric`, mul]i aveau s` se boteze. Tot a[a aveas` se \ntâmple [i cu unii evrei cre[tina]i numai \n aparen]`. Ace[tia dinurm` erau persecuta]i nu atât de mult din ra]iuni religioase, cât maicu seam` din cauze economice, ei fiind cei care de]ineau puterea ban-car` a Europei. Pentru cercetarea [i pedepsirea lor, coroana \lnume[te inchizitor suprem pe c`lug`rul dominican Toma Torquema-da (1481-1494). Ace[ti inchizitori se considerau func]ionari de stat[i ascultau mai mult de rege decât de pap`. Cele mai mari abuzuri [icele mai crude violen]e din Europa au fost comise \n Spania.

Inchizi]ia spaniol`

Cererea de iertare din partea Bisericii Cato-lice nu este un caz singular. Anul trecut (fe-bruarie 2006), Biserica Anglican` [i-a cerutscuze pentru faptul c` \n trecut a sus]inutsclavia. Anterior, Conven]ia Baptist` de Sud(SUA) f`cuse deja acest lucru. Scuze au fostprezentate [i de c`tre Biserica Luteran` dinGermania, care s-a al`turat cauzei naziste \nperioada celui de-al Doilea R`zboi Mondial.



9

n Lucian Cristescu

Un vechi dicton zice: „|n materie de revela]ie divin`, adev`rul este unic”. Pe cât de adev`rat` esteaceast` maxim`, pe atât de ne\n]eles este pluralismul care fumeg` \n blocul cre[tin. |n flagrant` contradic]ie cu filozofia dragostei, fracturarea cre[tinismului \n peste 300 de denomina]iuni (plus

nenum`rate secte) multiplic` votul de ne\ncredere pe care lumea de azi i-l acord`.

ECUMENEUraganul

ECUMENE (I)

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM


10

N u poate fi o cauz` mai pioas` [i mai nobil`decât dorin]a lui Isus: „M` rog ca to]i s` fieuna” (Ioan 17,21). Iar cei care sunt convin[i

de aceast` cauz` nu contenesc s` se \ntrebe: „Pece cale? Cum este posibil?” Dup` secole deschisme, lumea modern` se pare c` a g`sit solu]ia:ecumenismul1.

O cronic` trist`Ca s` po]i aprecia valoarea unei solu]ii, trebuie

mai \ntâi s` identifici corect problema. Martorulnecru]`tor, istoria, a identificat-o deja: este lungaserie de controverse dogmatice. Iat` câteva dintrecele mai importante: n ||nn aall ddooiilleeaa sseeccooll ccrree[[ttiinn (186 d.Hr.), episcopul

Romei, Victor I, excomunica \n bloc bisericiler`s`ritului pe motivul serb`rii diferite a Pa[telui(controversa pascal`). Doar interven]ia celorlal]iepiscopi a \mpiedicat o schism` timpurie.n TTrreeii sseeccoollee mmaaii ttâârrzziiuu, dou` controversescindeaz` cre[tinismul: cea privind naturaFecioarei Maria – criza teotokos (431 d.Hr.) [icea privind natura uman` a lui Hristos – crizamonofizit`, din 451 d.Hr. |n urma lor, din corpulcre[tinismului se rup Biserica Asirian` de R`s`rit[i Biserica Armean`. n ||nn 11005544, controversa privind purcederea Duhu-lui Sfânt – criza filioque – a produs Marea Schism ,desp`r]irea Bisericii Catolice de BisericaR`s`ritean` – Ortodox`.

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM


11

n ||nn ffiinnee,, llaa \\nncceeppuuttuull sseeccoolluulluuii aall XXVVII--lleeaa, o seriede controverse – privind autoritatea Sfintei Scrip-turi [i modul \n care Dumnezeu \l \ndrept`]e[te pep`c`tos – duc la na[terea blocului occidentalprotestant. De[i fidel` \n sesizarea evenimentelor,sentin]a istoriei nu este corect`. Istoria cânt`re[tefaptele. Dar faptele sunt ca ni[te saci goi, ce iauforma inten]iilor care le genereaz`. |n spatele con-troverselor dogmatice se afl , din p`cate, o alt isto-rie: cronica ambi]iilor [i a setei de putere. Aproapef`r` excep]ie, toate schismele [i-au tras seva dinlupta pentru \ntâietate2 [i din calculul intereselorpolitice.

|ncerc`ri de reconciliere au existat [i \n trecut3,dar f`r` succes: pentru probleme profunde numerg solu]ii de suprafa]`. Fric]iunile de natur`politic` nu se rezolv` prin dezbateri teologice.

Va reu[i ecumenismul s` vindece o maladiecronic`? R`mâne s` afl`m.

|nceputuri promi]`toare|n atmosfera roz` a \nceputului de secol XX, un

vizionar al misiunii, metodistul american John R.Mott, convoac` \n 1910, la Edinburgh, un con-gres mondial interdenomina]ional. Scopul urm`ritera \ntemeierea unei misiuni cre[tine ca o reac]ie\mpotriva t`v`lugului bol[evic. Bisericile [i misiu-nile protestante, fiind deja preg`tite printr-un [irde conferin]e interdenomina]ionale, trimit cca.1200 delega]i. Cu entuziasm, se iau câteva deciziimari: evitarea oric`ror discu]ii de natur` teologic`[i continuarea \ntâlnirilor.

|n mod surprinz`tor, \n 1920, patriarhul ecu-menic al Constantinopolului, Dorotheos, trimite oenciclic` „tuturor bisericilor cre[tine din \ntreagalume” prin care solicit`, \n vederea ac]iunii [im`rturisirii comune, formarea unei „comunit`]i debiserici”. Ca dovad` a bunelor sale inten]ii, patri-arhul f`g`duie[te schimbarea calendarului iuliancu cel gregorian \n blocul r`s`ritean, aceasta pen-tru suprapunerea datelor s`rb`torilor cre[tine.Obiectivul se [i traduce \n fapt \ncepând cu anul1924.

Animat de acelea[i ]inte, \n 1925, arhiepiscopulSuediei protestante \nfiin]eaz` o organiza]ie inter-denomina]ional`, numit` Via]` [i lucrare.

|n mai multe rânduri, apelurile \nfr`]irii ajung [ila Vatican. Dar papii nu consimt s` cedeze de lapozi]ia lor istoric`: nu exist` loc pentru dialog,nici pentru tratative, nu este decât o singur` cale:re\ntoarcerea schismaticilor [i ereticilor \n sânulbisericii adev`rate – Biserica Catolic`. |n 1928, \nenciclica Mortalium Animos, Pius al XI-lea declara:

„|ncercarea de unire nu poate fi \n niciun cazaprobat` de catolici, pentru c` este fondat` peopinia gre[it` care consider` toate religiile maimult sau mai pu]in bune. Cel care sus]ine aceast`teorie abandoneaz` religia divin`!” Efervescen]aecumenic` este brusc \ntrerupt` de furtuna celuide-al Doilea R`zboi Mondial. |n sfâr[it, pacea rea-duce dialogul interbisericesc \n actualitate. Ca\ncoronare a str`daniilor de decenii, la 23 august

1948, \n marea catedral` din Amsterdam, 147 debiserici din 44 de ]`ri hot`r`sc \nfiin]area Consil-iului Mondial al Bisericilor (CMB). Atunci selanseaz` [i simbolul CMB, o barc` cu pânze pemarea lumii. Consecvent` idealurilor \nceputu-lui, CMB declar` chiar de la prima [edin]` c` nuvrea s` devin` o supra-biseric`, nici o biseric`universal`, ci vrea s` fie doar un negociator inter-bisericesc.

|n grupuri sau pe rând, din nevoia de aparte-nen]` sau de recunoa[tere global`, tot mai multeorganiza]ii se alipesc de CMB. |n 1961, când seata[eaz` [i Biserica Ortodox` Român`, num`rulbisericilor membre era de 350. |ns` la masa trata-tivelor se resimte tot mai acut lipsa unui marepartener – Vaticanul.

Un macaz epocalLucrurile iau o \ntors`tur` radical` odat` cu

alegerea nea[teptat , \n 1958, a cardinalului Ange-lo Roncalli drept papa Ioan al XXIII-lea. Maiclarv`z`tor decât predecesorii s`i \n ceea ceprive[te jocul culiselor politicii [i \n]elegând cât de\n urm` a r`mas Vaticanul fa]` de „corabia oecu-mene”, Ioan al XXIII-lea convoac` surprinz`torulConciliu Vatican II (1962-1965), care va redefinipozi]ia catolicismului \n multe privin]e.

Papa Ioan al XXIII-lea moare \ns` \n timpul con-ciliului, \n 1963, f`r` s`-[i vad` opera \nf`ptuit`. |n

Aproape f`r` excep]ie, toate schismele [i-au tras seva din lupta pentru \ntâietate [i din calculul intereselorpolitice. (...) Fric]iunile de natur` politic` nu se rezolv` prin dezbateri teologice

1. De la gr. „oiko” = a locui; [i „oikoumene” = lumea ca locuin]`. Ecu-menismul cultiv` speran]a \nfr`]irii \ntregii lumi \ntr-o singur` familie.

2. Este bine [tiut c` motivul Marii Schisme din 1054 a fost „primatul”Papei – cine este cel mai mare!

3. Principalele \ncerc`ri de reconciliere \ntre ortodoc[i [i catolici: Concili-ul de la Lyon (1274) [i de la Floren]a (1442). |ncerc`rile de reconciliere\ntre protestan]i [i patriarhatul Constantinopolului sunt: coresponden]alui Melanchton (1555), dialogul teologilor de la Tuebingen (1580) [idialogul anglicanilor (1638).

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM

Scaunul Papal este ales Paul al VI-lea, un maresuporter al ini]iativelor predecesorului sù, care vaprelua din mers reformele-surpriz`.

Sub laitmotivul Aggiornamento4, se ceeaz` unnou „cadru canonic” favorabil ecumenismul. Vati-canul renun]` la slujba \n limba latin` [i-i conferò form` mai „protestant`”. |n Decretul despreEcumenism, ortodoc[ii, pân` ieri anatemiza]i, numai sunt numi]i schismatici, ci membrii unor„onorabile biserici separate”5 , iar ereticii de protes-tan]i sunt considera]i „comunit`]i ecleziastice”de „fra]i desp`r]i]i”, c`rora li se recunosc „multeelemente ale sfin]irii [i ale adev`rului”6. Por]ileConciliului Vatican II se deschid pentru a-i primi\n mod generos, ca observatori, pe reprezentan]iiacestora.

Un nou cod de legi canonice este produs (\n1983), care \ncorporeaz` o sec]iune nou`, de dis-ciplin ecumenic . Iar Catehismul din 1992 include,ca parte a doctrinei de baz a bisericii, dimensiuneaecumenic`.

Dac` \n Enciclopedia catolic` din 1908 nici nuapare cuvântul „ecumenism”, \n edi]ia din 1965ecumenismului i se dedic [apte pagini! |n acest fel,ecumenismul devine „noua teologie a Bisericii”.

De[i Vaticanul nu se vrea membru al CMB,teologii catolici particip activ [i cu drepturi depline\n diferitele comisii de studiu ale Consiliului chiardin 1965.

{i Sfântul Scaun trece la fapte: ini]iaz` dialoguride reconciliere cu schismaticii. |n 1965 se lanseazùn dialog rodnic cu luteranii. Ca rezultat, la 31octombrie 1999, chiar de Ziua Reformei – cândLuther declan[eaz` Marea Reform` german` –, sesemneaz` un acord luterano-catolic privind pric-ina schismei protestante: \ndrept`]irea princredin]`.

Tot \n 1965, patriarhul Athenagoras al Con-stantinopolului [i papa Paul al VI-lea \[i ridic` afu-riseniile reciproce aruncate \n 1054.

|n 1967, se stabile[te o comisie catolico-anglican`care finalizeaz , \n mai 2005, un acord teologic \ntre

cele dou` biserici. |ntr-un subtil duet [i sub moni-torizarea din umbr a Romei, CMB continu s fac`pa[i mari \n definirea unui cadru legislativ: \n1983, se lanseaz Documentul de la Lima, care sta-tueaz` o baz` dogmatic` pe temeiul c`reia s`

poat` fuziona blocul cre[tin. Documentul fixeaz`ca doctrin` minimal` care define[te statutul decre[tin: botezul, Euharistia (\mp`rt`[ania) [i clerulordinat.

La 16 mai 2006, Vaticanul [i CMB au demarat unproiect extrem de important \n direc]ia stabilirii decomun acord a unui Cod de conduit` privitor lachestiunea convertirii religioase. Probabil c` s-aatins masa critic` prielnic` stop`rii oric`rei activi-t`]i misionare \n staulul marii familii cre[tine.

Curat „Babalu”7

F`r` s`-[i fi propus ini]ial acest lucru, ConsiliulMondial al Bisericilor a devenit ipso facto, frontul


12

Evlavia protestant`, fundamentat` pe individualismul specific societ`]ii apusene, accept` u[or diversitatea. |n

schimb, culturile religioase de mas` percep coabitarea \ndiversitate drept curat` babilonie.

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM

de convergen]` al unor culturi diferite, chiar anta-gonice. Evlavia protestant , fundamentat pe indi-vidualismul specific societ`]ii apusene, acceptù[or diversitatea. |n schimb, culturile religioase demas percep coabitarea \n diversitate drept curat`babilonie.

Tensiunea dintre pietatea occidental` [i ceatipic oriental` izbucne[te prima oar` la Uppsala, lacea de-a patra Adunare general` (1968).Vocifer`rile se aud \ns` doar \n culise [i \n strate-giile de lobby.

La Nairobi (1975), la cea de-a cincea Adunaregeneral`, când pentru prima oar` sosesc [ireprezentan]i necre[tini (hindu[i, budi[ti, sikhi[ti,

musulmani [i iudei), un grup semnificativ decre[tini se ridic` [i ies din sal`, \n semn de protest.|n cadrul urm`toarei Adun`ri generale, cea de laVancouver (1983), Documentul de la Lima (carestabilea doctrina minimal ) [i promovarea preo]ieifeminine \i lezeaz` profund pe cre[tinii funda-mentali[ti.

Urmeaz tensiunile de la Canberra (1991), cândtipul de serviciu divin – astfel alc`tuit \ncât s`-ipoat` atrage pe charismatici – \i scandalizeaz` pesuporterii slujbei sobre. |n urma acestui episod,patriarhatul Ierusalimului, Biserica Georgiei, Bul-gariei [i Serbiei iau decizia irevocabil` de a seretrage din CMB (1997-1998).

La Harare (1998), Biserica Rus` amenin]` curetragerea. Speriat, CMB \ntocme[te de urgen]ò comisie alc`tuit` din 30 de delega]i ortodoc[i [ial]i 30 neortodoc[i pentru analizarea situa]iei.Raportul comisiei, acceptat pe loc de CMB, acord`drept de veto blocului ortodox. Este rândul pen-tru aripa liberal` protestant` s` se scandalizeze:Federa]ia bisericilor evanghelice din Germania aamenin]at cu retragerea din CMB [i constituireaunui alt organism interdenomina]ional paralel cuCMB.

La a noua [i ultima Adunare general`, de laPorto Allegre (2006), \n atmosfera de cvasi-car-naval, \ntre dou` mar[uri multicolore \n favoareas`racilor, a minorit`]ilor sexuale, a invalizilor..., subbanerele curcubeului New-Age, delega]ii au votat,printre altele: respectarea celorlalte religii p`gâne,renun]area la slujbe comune [i crearea unui noustatut, cea de biseric` asociat` – pentru acele bis-erici membre (ortodoxe, penticostale...) care arcùta desp`r]irea de CMB.

La firul ierbii, tensiunile sunt slab resim]ite.Ecumenismul a devenit o parte integrant` adecorului curent. De Ziua Bisericii Ecumenice,la 30 mai 2003, postul german de televiziunena]ional ZDF a transmis un eveniment f`r prece-dent: o liturghie comun` catolico-protestant`.|ntr-o sfidare f`]i[` a codului de drept canonic,preotul catolic Gotthold Hasenhüttl a oficiat oliturghie \mpreun` cu p`stori]a luteran` BrigitteProbst din München. Biserica „Ghetsemani” dinBerlin era ticsit` cu peste 2000 de participan]i [i


13

4. Aggiornamento (it.) = „aducere la zi”5. Unitas Redintegratio, 21 nov. 1964. 6. Lumen Gentium, 8, 21 nov. 19647. Babalu (ebr.) = „\ncurc`tur`”, aluzie la r`d`cina cuvântului „Babilon”

(Geneza 11,9)

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM

jurnali[ti. |nsemn`tatea evenimentului a fost scoas`\n relief prin prezen]a unor oaspe]i rari: teologulcatolic rebel, Hans Küng, [i – s` nu crezi! – DalaiLama, care este ova]ionat timp de minute \ntregi.Dup` o predic` protestant`, a urmat Euharistiacatolic`. Pentru \mp`r]irea ostiei, a fost nevoie

de 13 co[uri mari, plus 21 urcioare de lut [i 12 vasemari cu vin. C`tre sfâr[itul programului muzical,mul]imea este cuprins` de frenezia spirituluiGospel. Sim]`mintele \[i dat frâu liber. Benzi por-tocalii zboar` prin aer, se bate din palme [i secânt`. Sfânta Cin` a continuat apoi cu mici [i bere


14

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM

la gr`dina de peste drum, unde, \n mod „ecu-menic”, protestan]i [i catolici au fost taxa]i f`r`deosebire, cu 3 Euro por]ia.

Controverse ortodoxeConsiderându-se mo[tenitoarea direct` a bi-

sericii primare [i p`str`toarea tradi]iilor timpurii,ortodoxia s-a vrut \ntotdeauna etalonul absolut alcre[tinismului. Dac` protestan]ii istorici concepecumenismul ca „unitate \n diversitate” [i dac Va-ticanul [i-l dore[te ca o „sintez` a antitezelor” subo singur` autoritate central`, Roma, ortodoxiavede \n schimb ecumenismul \ntr-un singur mod,nenegociabil: revenirea \ntregii cre[tin`t`]i \nsânul ortodoxiei-mam`.

|n vara lui 1978, o delega]ie de la Consiliul Ecu-menic al Bisericilor a venit la chilia p`rinteluiCleopa, cerându-i p`rerea vizavi de proiectul deunire a bisericilor. R`spunsul a fost pe [leau: „Vafi o singur` turm` [i un P`stor... numai când toatepopoarele cre[tine [i cele necre[tine vor veni laadev`rata credin]` ortodox`...”8 Punct!

Pentru ortodoxia tradi]ional , rela]ii „politice” cualte biserici nu-[i g`sesc locul. Nici chiar cu Bi-ser-ica Romano-Catolic`. |n Moliftelnic, edi]ia 1937, \ncapitolul Rânduiala primirii prin botez, catolicilordoritori s devin ortodoc[i li se cere s recite: „M`lep`d de toat` r`t`cirea [i gre[eala adun`rii cato-lice... Afurisesc toate eresurile [i dezbinarea lor cape ale unor potrivnici ai lui Dumnezeu [i ai SfinteiLui Biserici”.9

Iat` de ce e mare mirarea cum [i pentru caremotiv a intrat Patriarhia Constantinopolului \nmi[carea ecumenic`, \n vad cu catolicii [i protes-tan]ii, când canoanele apostolice 10, 11, 45, 47[i 65 interzic chiar [i rug`ciunea comun` cuschismaticii [i ereticii. De exemplu, canonulapostolic 45 stipuleaz`: „Preotul care numai s-arruga cu ereticii s` se afuriseasc` [i, dac` ar fi s`slujeasc` drept preot, s` se cateriseasc`.” Parti-ciparea patriarhului Athenagoras, \n 1963, lami[carea ecumenic` a constituit o gre[ealìmpardonabil`.

Cu toate acestea, cele mai multe Biserici Orto-doxe sunt membre CMB. Faptul acesta produceo polarizare \n rândurile ortodoxe. Pe de o parte,ierarhii de vârf, \n majoritate, sunt pro-ecumeni-ci. Eforturile lor de regrupare a comunit`]ilor het-erodoxe din estul Europei [i din Orient \ntr-opan-ortodoxie au adus [i unele roade. |n 1991,patriarhiile Antiohiei [i ale Alexandriei aurecunoscut tainele monofizi]ilor [i au f`cut pro-puneri pentru revizuirea textelor liturgice [i

stabilirea unui tipic pentru slujbe comune.Dintr-o direc]ie diametral opus`, aripa tradi]io-nalist` condamn` politica pro-ecumenic` a ie-rarhilor. Prof. Dumitru St`niloaie repeta adeseavorba unui confrate contemporan, sfântul IustinPopovici: „Ecumenismul este pan-erezia secoluluiXX!”

|n ultimii zece ani, opozi]ia a sim]it nevoia s`-[istrâng rândurile. |n 1998 [i apoi \n 2004, la ini]iati-va mai multor biserici, s-a convocat câte o„Adunare inter-ortodox`” la Tesalonic, cu o amplparticipare. |n 2004 au fost prezen]i o seam de ie-rarhi, teologi, parlamentari [i ziari[ti din 14 ]`ri(inclusiv România). Cei 60 de vorbitori au denun]at

ecumenismul drept o „mla[tin` ecleziastic`”.„Dup` un secol de implicare ortodox` \n mi[careaecumenic`, pr`pastia dintre ortodoc[i [i ceilal]i adevenit mai mare, din pricina promov`rii hiro-tonirii femeilor, a drepturilor minorit`]ilor sexuale,a sincretismului religios...”

Conteaz` aceste opinii sau „câinii latr`,ursul merge”? n

va continua...


15

Considerându-se mo[tenitoarea direct` a bisericii primare [i p`str`toarea tradi]iilor timpurii, ortodoxia s-a vrut \ntotdeauna etalonul absolut alcre[tinismului.

8. Arh. Cleopa Ilie, C`lùza \n credin]a ortodox`, Gala]i, 1985. 9. Recent, \n Cuvinte [i scrisori duhovnice[ti, vol. 2, Chi[inù, 1999, se

citeaz` cu sens de actualitate cuvintele sf. Paisie de Neam]: „Au suntRâmlenii (romano-catolicii) eretici cu-al lor pap`? Bine zici c` sunt. {ide vreme ce sunt eretici, Sfânta noastr` Biseric` \i afurise[te pre dân[ii.{i pe cei pe care Biserica \i afurise[te, pe aceia [i eu \i afurisesc...”

09-13 Ecumenismul 1/18/07 4:05 AM

Difuzatedepeun stadiondebasket recondi-]ionat, predicile pastorului JoelOsteenpunun accent special asupra familiei [i sunt

vizionate de [apte milioane de oameni. VictoriaOsteen, care \mparte responsabilit`]ile de con-ducerecuso]ulsù,Joel, spune: „Iubesccopiiipen-truc` suntatâtdecura]i!...Mi-au f`cut via]aextra-ordinar`, minunat`, deplin`”.Cândaudcuvintele „America”, „religie”, „valori

familiale”, europenii se gândesc la predicatoricare amenin]` cu „foc [i pucioas`” aranjamentelecasniceneconven]ionale; ei pierd \ns`din vedererolul pozitiv pe care \l joac` bisericile neo-protes-tanteamericane \nasus]ine [i ahr`ni familiile con-ven]ionale.O activitate aBisericii Lakewood, im-portant` \n acest sens, este consilierea cuplurilorc`s`torite care primesc sfaturi practice desprecomunicare [i despre cre[terea copiilor. |ntr-osocietateatâtdedinamic` [idemobil , adesea, oa-menii numai [tiuundes`cauteunsfatprietenesc.Hillary Clinton a spus \ntr-o anumit` ocazie: „Enevoie de un sat s` cre[ti un copil”. Iar \nStatele Unite, dup` cum afirm` StephenKlineberg, sociolog laUniversitateaRicedin Houston, „Biserica este satul”. |nEuropa \ns`, predomin` secularismul,dup` cum sus]ine George Wiegel (TheCube and the Cathedral: Europe,America, andPoliticswithoutGod,2005), aceasta contribuindsemni-ficativ la sporul negativ al popula-]iei, la sinucideredemografic`. |nmai 2006, \n studiul TomasFre-jka, de la Institutul MaxPlanck pentru CercetareDemografic` din Rostock,Germania, [i CharlesWest-

off, de la Universitatea Priceton, sesizeaz` cùltimele trei decade indic` leg`tura dintre decli-nul/cre[terea num`rului popula]iei [i religiozita-tea/apartenen]adenomina]ional (Religie,Religio-zitate [i Fertilitate \n SUA [i Europa).

Mul]i bani, pu]ini copii|n juruldatei de17octombrie2006, conformca-

lendarului Biroului demografic, \n Statele Unitenum`rul de locuitori a ajuns la 300demilioane, dela 200 de milioane \n 1967. Iar \ntr-un nu foarte\ndep`rtat 2043,Biroul afirm`c` vor fi 400demi-lioanedeamericani.Ocre[tereatâtderobustèsteunic` printre ]`rile bogate. |n timp ce StateleUnite vor adùga \nc`100demilioane \nurm`toa-rele patrudecade, Japonia [iUniuneaEuropean`vor pierde aproape 15 milioane fiecare. Acesteasunt, bine\n]eles, calculepredictivebazatepe sta-tisticile ultimelor decade. Speran]a de via]` tindes`creasc` \n ]`riledezvoltate, iar \nacestecondi]ii,chiar [i regulile imigra]iei s-ar putea schimba. Iz-bitoare este totu[i pr`pastia dintre rata natalit`]iidinStateleUnite [i ceadin alte ]`ri dezvoltate –\n SUA este la 2.1 copii, aceasta fiind valoareanecesar` pentru a aveaunnum`r constant delocuitori. Celelalte ]`ri dezvoltate, cu excep]iaIsraelului, recurg la imigra]ie pentru a suplinideficitul cauzat de natalitatea sc`zut`.

Rata natalit`]ii \n UE este de 1.47 – cumult sub capacitatea de \nlocuire. Pân`\n2010, se a[teapt` cadecesele s`de-p`[easc` num`rul na[terilor pân`\ntr-atât \ncât imigra]ia va contaaproape singur` \n cre[tereademo-grafic`. Media de 1.47 ascunde ]`ricare au fost martore la un colapsuluitor \n ceea ce prive[te dorin]a


16

Biserica Lakewood din Houston, la ale c`rei servicii religioase particip` peste 10.000 de persoane, are unspa]iu amenajat pentru 5000 de copii, astfel \ncât p`rin]ii sau adul]ii \nso]itori s` poat` participa la ser-viciile divine, iar copiii lor s` fie prin[i \ntr-un program relevant pentru ei.

� Lauren]iu Nistor

iserica [iebelu[iiB

16-17 Biserica si bebelusii-Q7:Layout 1 1/18/07 3:13 AM

popula]iei de a se \nmul]i. }`rile Scandinave suntmai bine clasate, dar rata natalit`]ii \n Italia [iSpania este de 1.28, ceea ce, f`r` imigra]ie, arface ca spaniolii [i italienii s` se \njum`t`]easc` \n42deani. |n vestulGermaniei, 30%dintre femeilecare au absolvit o universitate decid s` nu con-ceap` copii [i fenomenul se extinde [i la clasa demijloc – cea f`r` studii universitare. |nMareaBri-tanie, num`rul femeilor f`r` copii s-a dublat \nultimii 20 de ani. |n Japonia, unde rata natalit`]iieste \n jurde1.25, 56%dintre femeilede30deaninuaucopii. Popula]iaRomâniei va sc`deapân` la16 milioane \n anul 2050, din care mai mult dejum`tate va avea peste 60 de ani, iar fiecare per-soan` activ` va pl`ti asigur`rile sociale pentrunou`persoane, relevaunstudiudatpublicit`]ii dec`tre Fondul ONU pentru Popula]ie (UNFPA).Tendin]a de sc`dere a popula]iei României s-aobservat \n perioada 1992-2005, cifrele conti-nuânds` scad .Acest fapt estedeterminatde fer-tilitatea sc`zut` (1,3 copii la o femeie, \n locde2,1,carear asigura \nlocuireapopula]iei) [i demigra]iaextern` mare (aproximativ dou` milioane deromâni se afl` legal \n strìn`tate, dar num`rulcelor pleca]i ilegal este necunoscut)1.Odat` cu cre[terea puterii de cump`rare \n

diferite ]`ri [i cre[terea num`rului de femei cucariere avansate, copiii sunt mai pu]ini. Dac`totu[i sunt copii, atunci se investe[temaimult \nfiecare dintre ei. |n timp ce ]`ranii din Mali nu-[ipermit s`n-aib`copii deoareceaunevoiedebra]edemunc` \n familie,mul]i occidentali se agit` dincauza faptului c` nu [i-i permit financiar – facul-tatea este scump`, iar dac` mama se decide s`r`mân` acas`, familia trebuie s` se descurce f`r`salariul ei.Adùgând laacesteacontextulhedonistal stilului de via]` din lumea occidental`, al secu-

larismului, nu este de mirare c` rata natalit`]ii asc`zut \n toate ]`riledezvoltate.Este interesantdenotat c`, de[i ]`rile care \nregistreazò rat` foartesc`zut` ale natalit`]ii au religii diferite, notacomun` este secularizarea \n cre[tere sau la ungrad \nalt demanifestare.

P`rin]i credincio[i,bebelu[i (mai) numero[i?America r`mâneoexcep]ienotabil`.De[i pot fi

multiple cauzele pentru care natalitatea este \ncre[tere \nStateleUnite, un rol important \l joac`religia, afirm`Klineberg.Trebuie observat aspec-tul mai personal al percep]iei religiei \n StateleUnite, \nc`de la \nceputurile fond`rii acestora, spredeosebiredeEuropa. |ndiversele contextena]io-nale, bisericile institu]ionalizate europeneaucon-ferit credin]ei percep]ii oficiale, civice sau etnice;americanii sunt \ns`mai devota]i,mai credincio[idecât europenii, abordând credin]a \ntr-un modpersonal. |nplus,dac`participarea la serviciile rea-lizate \nbiseric` ar fi un indicator, credin]a, cuatâtmaimult, ar creionaorizontul valorilor americanedespre lume[ivia] .Dacàcest lucruesteaccentu-atdec`treoBiseric ,deocongrega]iecarenum`r`peste 10.000 de credincio[i, cu atât mai mult esteplauzibil pentru congrega]iile obi[nuite. „Credin]ana[tesperan] ”,spuneDonIloff,purt tordecuvântal Bisericii Lakewood, „[i, dac` ai speran]` pentruviitor, estemult mai probabil s` \]i dore[ti s` aducicopii pe lume”. Europa, implicit România, ar putea\nv`]adinacest exemplual tr irii credin]ei. �


17

1. Wall Street, Economie, 02 octombrie 2006, edi]ia online.

Cre[terea popula]iei SUAPopula]ia \n miloane

Uniunea European`

Statele Unite

Japonia

2000 10 20 30 40 50

500

400

300

200

100

0

Sursa: UN “World Population Prospects”; US Census Bureau

16-17 Biserica si bebelusii-Q7:Layout 1 1/18/07 3:13 AM

S chimb`ri drastice \n regimul c`l`toriiloraeriene, interven]ia militar` din Irak sautonul adoptat de Casa Alb` vizavi de anu-

mite state suspectate c` ar sponsoriza terorismulsunt numai câteva exemple. |ns`, cât de multeste influen]at` politica american` de a[a-numi-tul „r`zboi \mpotriva terorismului” se reflect` celmai bine \n adoptarea unor legi imposibil deimaginat \nainte de 11 septembrie 2001. Celmai recent exemplu este Actul Comisiilor Mili-tare din 2006, o lege controversat`, considerat`de unii anali[ti drept o amenin]are la adresademocra]iei.

SEMNELE TIMPULUI POLITIC

18

Faptul c` lumea noastr` s-a schimbat radicaldup` 11 septembrie 2001 [i c` „r`zboiul

\mpotriva terorismului” a devenit un laitmo-tiv al politicii americane de atunci \ncoace

sunt adev`ruri de necontestat. n Florian Ristea

O lovitur` dat`Democra]iei

18-22 Lovitura democratie 1/18/07 4:10 AM

Un „gulag” american? Reac]iile critice orientate \mpotriva Actului

sunt justificate [i de faptul c` acesta a ap`rut pefondul dezv luirilor [ocante, f cute de pres \n ulti-ma perioad , cu privire la abuzurile comise asuprade]inu]ilor din centrele militare de la Guantanamo(Cuba), Abu Ghraib (Irak) [i din alte centresecrete de pe glob. Dezv`luirile au determinat ocre[tere a presiunii asupra Administra]iei de laCasa Alb`, \n vederea \nchiderii acestor centre dedeten]ie. Organiza]ii ca Amnesty Internationalsau Human Rights Watch, Organiza]ia Na]iunilorUnite, prin fostul Secretar General Kofi Anan,

importan]i conduc`tori de stat [i publica]ii deprestigiu din Statele Unite [i \ntreaga lume [i-auexprimat dezacordul fa]` de abuzurile s`vâr[ite \naceste centre [i au cerut guvernului american s`pun` cap`t acestor practici cutremur`toare.Impresia profund` pe care au l`sat-o respectiveledezv`luiri asupra opiniei publice poate fi apreci-at` cel mai bine \n lumina raportului anual, din 25mai 2005, al Organiza]iei Amnesty International,care a numit aceste centre „un gulag al zilelornoastre”.1

Ce este Actul ComisiilorMilitare din 2006?

Semnat` de pre[edintele George W. Bush la17 octombrie 2006, noua lege are ca scop declarat„facilitarea aducerii \n justi]ie a terori[tilor [i aaltor combatan]i inamici ilegali prin procese com-plete [i corecte de c`tre comisiile militare.” Actula stârnit reac]ii critice prin modul \n care define[te

„combatantul inamic ilegal”, prin modific`rileaduse dreptului habeas corpus [i prin prevede-rile referitoare la tehnicile de interogare a per-soanelor suspectate de terorism. Un alt subiectcontroversat este cel referitor la principiul respon-sabilit`]ii autorit`]ilor pentru \nc`lcarea legilor \nacest domeniu.

Ce \nseamn` combatantinamic ilegal?

Conform textului legii, cel desemnat \n acest feleste „o persoan` care \nainte, la data sau dup` de-cretarea Actului Comisiilor Militare din 2006 afost declarat combatant inamic ilegal de c`tre untribunal de verificare a statutului de combatant saude c`tre un alt tribunal competent, instituit subautoritatea pre[edintelui sau a secretaruluiAp`r`rii.” Referindu-se la aceast` prevedere, care\i acord` pre[edintelui autoritatea de a instituiun astfel de tribunal, unii comentatori nu se sfiiescs` remarce \n mod ironic c`, „dac` pre[edintelespune c` e[ti insurgent, atunci e[ti.” |ns`, \n timp

POLITIC SEMNELE TIMPULUI

19

„Marele perdant este democra]ia noastr` [american`]”.(New York Times, editorialul din 28.09.2006)

1. Aluzie la Gulagul sovietic sau la centrele de munc` for]at` descrise de Alek-sandr Soljeni]\n, \n Arhipelagul Gulag, unde se estimeaz` c` ar fi lucrat \ncondi]ii deosebit de grele 20 de milioane de oameni [i c` ar fi murit aproxi-mativ un milion.



20

ce opinia public` american` este preocupat` maimult de gradul \n care noua lege afecteaz` drep-turile cet`]enilor americani, unii comentatori sem-naleaz` larga interpretare care se poate da acestuitermen. Bill Goodman – director juridic al Centru-lui pentru Drepturi Constitu]ionale – [i JoanneMariner – de la FindLaw.com – afirm` c` Actul re-define[te no]iunea de insurgent \ntr-o manier`atât de larg \ncât poate fi incriminat „oricine a do-nat bani unei organiza]ii caritabile pentru orfanii dinAfganistan, dovedit a avea leg`turi cu talibanii…”

Rebel f`r` cauz` Habeas corpus desemneaz ac]iunea legal (sau

peti]ia) pe care de]inutul o poate \ntreprinde (sau\nainta) \n vederea stabilirii legitimit`]ii puneriisale sub arest. Este un drept consfin]it de Constitu]iaStatelor Unite, care ofer persoanelor str ine \ntem-ni]ate din gre[eal , posibilitatea de a-[i proba nevi-nov`]ia. Speciali[ti \n drept afirm` c`, prin preve-derile Actului Comisiilor Militare din 2006, acestdrept este refuzat unei persoane „combatante ina-mice ilegale”, indiferent c este str in sau american.|ngrijorarea se na[te din faptul c`, f`r` habeas cor-pus [i cu o a[a larg interpretare a no]iunii de insur-gent, o astfel de persoan` poate fi arestat`, ]inut`\n deten]ie f`r` proces [i privat` de dreptul de a apela la justi]ie. Mai mult decât atât, exist pericoluls` fie \nchise [i persoane nevinovate, nu doarterori[ti. Jennifer Van Bergen, \n articolul Admirabi-la lume a torturii, men]ioneaz` cazuri de persoanecare au petrecut deja câ]iva ani \n \nchisoare, \n con-di]iile \n care peti]iile lor habeas corpus \[i urmeaz`lungul drum prin tribunale. Odat cu noua lege, [an-sele lor de a-[i proba nevinov`]ia au fost spulberate.

|napoi \n Evul Mediu Criticii atrag aten]ia asupra faptului c`, prin

votarea acestei legi, Congresul i-a conferit pre[e-dintelui puteri despotice, prin care poate ordonatorturarea persoanelor suspectate de terorism \nscopul ob]inerii unor informa]ii. Faptul contravineConven]iilor de la Geneva, la care Statele Unite

sunt semnatare. Mai mult decât atât, Actul \i per-mite pre[edintelui s` decid`, \n baza proprieivoin]e, ce fel de metode de constrângere pot fifolosite pentru interogatoriu, asemenea deciziir`mânând secrete. |n editorialul din 28 septembrie

2006 al ziarului New York Times, se afirm` c` \ntextul legii „nu exist` nicio cerin]` ca aceast` list`[a metodelor de constrângere] s` fie publicat`.”Pentru o judecat` s`n`toas`, ancorat` \n valorilesociet`]ii moderne, situa]ia creat de Actul Comisi-ilor Militare din 2006 duce cu gândul la practicile

inchizitoriale ale Evului Mediu. Jonathan Turley,profesor de Drept Constitu]ional la Universitatea„George Washington”, remarca \ntr-un interviu depe canalul de televiziune MSNBC: „Administra]ia astabilit deja c s-a angajat \n folosirea unei tehnici cumar fi ]inerea capului prizonierului sub ap [i c aceas-ta nu ar fi tortur . Dup al Doilea R`zboi Mondial, noiam urm`rit \n justi]ie oameni care au aplicat aceast`tehnic prizonierilor. Am tratat-o ca pe o crim der`zboi. Iar acum – oh, Doamne! – adopt`m practicipentru care i-am condamnat pe al]ii!”

Fum f`r` foc? Mai mul]i comentatori au atras aten]ia asupra

faptului c` Actul Comisiilor Militare din 2006neag principiul responsabilit`]ii autorit`]ilor pen-tru eventuale abuzuri [i crime deoarece rescrieretroactiv Actul Crimelor de R`zboi din 1996.Acesta definea orice \nc`lcare a Conven]iilor de laGeneva drept crim` de r`zboi [i oferea baza legal`pentru acuzarea oric`rei persoane implicate \nacte de abuz contra de]inu]ilor, inclusiv a per-soanelor oficiale care ar fi autorizat asemeneaacte. |n prezent, nici ceea ce putea fi consideratabuz sau crim \nainte de adoptarea Actului nu maipoate fi pedepsit de legile Statelor Unite. |n felulacesta se [terg urmele abuzurilor care au scandali-zat comunitatea interna]ional`, ceea ce face cafaima sinistr` a unui nume precum Guantanamos` creasc` [i s` fie legat` definitiv de actualaAdministra]ie de la Casa Alb`. L`sând aceast`chestiune \n seama justi]iei americane [i \n sfera

Denumirea se refer` la patru tratate formulate la Gene-va, care stipuleaz` standardele legilor interna]ionalereferitoare la problemele umanitare. A Treia Conven]iede la Geneva, adoptat` \n 1949, se refer` la tratamen-tul prizonierilor de r`zboi. Articolul 17 men]ioneaz`: „Nicio tortur` fizic` sau moral` [i nicio constrângerenu vor putea fi exercitate asupra prizonierilor de r`zboispre a ob]ine de la ei informa]ii de orice fel. Prizonieriicare vor refuza s` r`spund` nu vor putea fi niciamenin]a]i, nici insulta]i, nici expu[i la nepl`ceri saudezavantaje de orice natur` ar fi ele.”

Conven]iile de la Geneva

Pentru o judecat` s`n`toas`, obi[nuit` cu no]iuni ale soci-et`]ii moderne, situa]ia creat` de Actul Comisiilor Militare

din 2006 duce cu gândul la practicile inchizitoriale ale Evului Mediu.


POLITIC SEMNELE TIMPULUI

21

de activitate a organismelor interna]ionale care seocup` de asemenea cazuri, orice om \[i poatepune o \ntrebare logic`: Dac` nu exist` persoaneoficiale care ar putea fi acuzate de crime de r`zboi,atunci care este rostul acestei puneri la ad`post?Impresia l`sat` este aceea c` Actul Comisiilor Mi-litare din 2006 \i a[az` mai presus de lege pe ofi-cialii CIA responsabili de asemenea fapte – ceea cepare o culme a orbirii zei]ei cu sabia [i cump`na!

„Piraterie” \n Congres Pentru cineva care se \ntreab` cum de a fost

posibil` adoptarea unei asemenea legi \n Congre-sul Statelor Unite, r`spunsul este cât se poate desimplu: printr-o manevr` politic` ce func]ioneaz`pretutindeni [i care nu d` gre[ niciodat`. Concret,proiectul de lege a fost \naintat Congresului cuaproximativ dou` luni \naintea alegerilor generaledin 7 noiembrie 2006, speculând astfel atât teamarepublicanilor de a nu pierde majoritatea \n celedou` Camere, cât [i a democra]ilor, care au fostnevoi]i s-o voteze pentru a nu fi acuza]i c` nu iau\n serios lupta \mpotriva terorismului. Adic`, a[acum men]iona cotidianul New York Times \n edi-torialul amintit, „dac` a existat vreodat` vreunmoment pentru piraterie [\n privin]a specul`riiunui moment favorabil], atunci acesta a fost.”

Lumea, \nainte [i dup` 11.09 |ntr-un articol intitulat Un interogatoriu mortal,

edi]ia on-line a ziarului Newyorker \l citeaz` peRichard Durbin, senator democrat de Illinois, carea lucrat \n Comisia pentru Servicii Secrete a Sena-tului: „Este foarte greu s \n]elegi politica Adminis-tra]iei \n aceast privin] . Cred c lumea era foartesimpl` \nainte de 11 septembrie 2001. {tiam ce\nsemna legea [i mai [tiam c` ea se aplica inclusivpersoanelor din guvern. Acum exist` o real` nesi-guran] . Asupra na]iunii noastre planeaz o umbr`care trebuie \nl`turat`.” Dac` o lege ca ActulComisiilor Militare din 2006 era de neconceput\nainte de 11 septembrie 2001, \n prezent lucrurilearat` de parc` apari]ia ei ar fi avut nevoie de un

eveniment ca acesta. Nu subscriem la teoria con-spira]ionist` despre atacurile de la World TradeCenter, dar nici nu putem s` nu remarc`m faptulc ceea ce se petrece \n cadrul legisla]iei americanealimenteaz` asemenea teorii [i extinde umbradespre care vorbea senatorul Durbin.

„Cred c` lumea era foarte simpl` \nainte de 11 septembrie2001. {tiam ce \nsemna legea [i c` ea se aplica inclusivpersoanelor din guvern. Acum exist` o real` nesiguran]`.”(Richard Durbin, senator democrat de Illinois)


„Dac` ar fi diavolul…”O asemenea lege provoac` team` nu neap`rat

din pricina prevederilor clare, explicite, pe care lecon]ine, ci, \n primul rând, din cauza acelor for-mul`ri ambigue, care permit o larg` interpretarea ei [i la ad`postul c`rora se pot \nf`ptui anumiteac]iuni, de altfel condamnabile. Acesta este [imotivul pentru care Actul Comisiilor Militare din2006 a stârnit atâtea critici. Chiar admi]ând c` \nspatele acestei legi nu se afl` nicio inten]ie conspi-rativ`, ci numai dorin]a Administra]iei de la CasaAlb` de a avea un instrument eficient \n lupta

\mpotriva al-Qaida, nu putem totu[i s` nu sim]imo \ngrijorare justificat`: Cine garanteaz` c` oasemenea lege nu va fi folosit` [i \n alte scopuridecât lupta \mpotriva terorismului? Cine [i cum vaputea protesta atunci când persoanele „incomode”vor fi eliminate dup` bunul plac al pre[edinteluiStatelor Unite, f`r` s` aib` posibilitatea s`-[idemonstreze nevinov`]ia? Asemenea scenarii potp`rea exagerate, \ns`, pentru atingerea unorinterese meschine la ad`postul acestei legi, nicidiavolul nu ar proceda altfel!

La judecata istoriei |ngrijorarea creat` de Actul Comisiilor Militare

din 2006 este exprimat` cel mai elocvent deJonathan Turley,: „[Actul] este o imens` schim-bare \n democra]ia noastr`… ceva ce nimeni nu agândit c ar fi posibil \n Statele Unite… Dar oameniinu \n]eleg ce schimbare fundamental` este aceas-

ta. (…) Ceea ce s-a \ntâmplat ast`zi [la datasemn`rii Actului] ne-a schimbat… Pute]i sim]ijudecata istoriei… Cred c` istoria ne va \ntreba:’Unde a]i fost? Ce a]i f`cut atunci când a fost sem-nat` legea aceasta?’… |n mod straniu, r`mânem

indiferen]i fa] de aceast fisur na]ional , prin carese evapor` drepturile noastre.”

Aceea[i istorie ne aminte[te cum pre[edinteleamerican John Adams [i-a \ncheiat cariera politicìnsistând c` a avut nevoie de legi ca acelea privi-

toare la Actele de R`zvr`tire ale Strìnilor pentrua-[i aduce la t`cere criticii din pres` sau cumordinul lui Franklin D. Roosevelt de a-i captura pecet`]enii americani de origine japonez`, \n timpulcelui de-al Doilea R`zboi Mondial, a fost urmat optmandate mai târziu de scuze oficiale din parteapre[edin]iei. Vorba lui Keith Olberman, jurnalistMSNBC, „istoria nu [tie s` se joace prea bine ’de-a Casa Alb`’.”

|n concluzie, blamând Actul Comisiilor Mi-litaredin 2006 cu argumente care par a fi \mprumutatede la „avocatul diavolului”,2 criticii acestei legiaduc un serviciu enorm na]iunii americane [icomunit`]ii interna]ionale. Dac` argumentele lorse dovedesc nefondate, toate temerile ridicate deaplicarea acestei legi se vor risipi. Iar dac` seadeveresc, vor ajuta na]iunea american` s` setrezeasc` la realitate [i s` ia atitudine fa]` de oasemenea deraiere de la valorile democra]iei, iarrestul lumii s` nu repete o asemenea gre[eal`. n


22

2. Avocatul diavolului – \n limbaj uzual desemneaz` o persoan` care adopt` o anu-mit` pozi]ie de dragul disputei/discu]iei \n contradictoriu. Termenul se refer`,\n general, la o tehnic` de instruire, \n care o persoan` cu experien]` \nva]` pecineva mai pu]in experimentat, luând o atitudine sceptic` fa]` de argumenta]iacelui novice, pentru a-l ajuta s`-[i \nt`reasc` propriile convingeri.

„Viitorii americani nu-[i vor aminti argumentele prag-matice care au convins administra]ia. Ei vor [ti c` \n2006, Congresul a votat o lege tiranic` ce va fi a[ezat`\n rândul celor mai inferioare tr`s`turi ale democra]ieiamericane…” (New York Times, editorialul din28.09.2006)

La judecata istoriei

Au fost o serie de patru legi votate \n 1798, \n timpuladministra]iei pre[edintelui John Adams, cu scopul dea proteja Statele Unite de cet`]enii strìni din stateledu[mane [i de a stopa actele de r`zvr`tire ce puteausl`bi guvernul. Aceste legi autorizau pre[edintele s`deporteze orice rezident strìn, considerat „periculospentru pacea [i siguran]a Statelor Unite”, consideraudrept crim` publicarea de scrieri „false, scandaloase[i rùt`cioase” la adresa guvernului sau a oficialilor sì[i m`reau durata reziden]ei necesare pentru ob]inereacet`]eniei americane de la cinci la paisprezece ani.Pre[edintele Thomas Jefferson le-a considerat necon-stitu]ionale [i neavenite, eliberându-i pe to]i cei\ntemni]a]i \n virtutea acestor legi.

Actele de R`zvr`tire aleStrìnilor

„O asemenea lege provoac` team` nu neap`rat din pricinaprevederilor clare, explicite, pe care le con]ine, ci, \n primul

rând, din cauza acelor formul`ri ambigue, care permit olarg` interpretare a ei.”


|ndoiala vie

Morali[tilor

SEMNELE TIMPULUI CULTUR~

23

„Morali[tilor. Ave]i un catalog al p`catelor. Eleste o sit` care opre[te musculi]a [i las` s`treac`, f`r` probleme, c`mila. A]i inventat

mul]ime de p`cate [i le perpetua]i, ce spun eu? Cul-tiva]i altele infinit mai adânci [i mai redutabile.Mai precis, denun]a]i p`catele, dar nu p`catul – acelrù substan]ial, difuz [i aproape incurabil care esteconsim]`mântul la mediocritate [i la religia confor-tului interior – acea condi]ie de batracian ce secomplace \n ap` sterilizat` sau \n ap` sfin]it . Acestrù se reg`se[te pretutindeni, inclusiv \n virtu]ilevoastre care sunt paravane menite a v` feri deadierea spiritului, [i pân` \n cìn]ele voastre caresunt purgative sau tonice pentru micul vostru eu,grijuliu de m`runta voastr` s`n`tate.

|ndoiala vie [i credin]a moart`. O solu]ie, pen-tru a fi cu adev`rat asimilat`, cere mai \ntâi o anu-mit` capacitate de a pune [i de a sim]i personalproblema pe care solu]ia o dezleag`. Sl`biciuneaeduca]iei religioase const` \n aceea c` ea ofer`solu]iile cu mult \nainte ca problemele s` se fi ma-turat \n min]i [i \n inimi. Ea te duce cu gândul laacele c`s`torii politice dintre prin]i copii care tre-buiau s` a[tepte ani de zile pentru ca unirea lor s`se des`vâr[easc`, dar \ntre Dumnezeu [isufletul „credincio[ilor”, câte c`s`torii procla-mate oficial [i niciodat` s`vâr[ite!

(Gustave Thibon, Ignoran]a \nstelat`)“

CitatulST23 Citatul ST-Q7:Layout 1 1/18/07 3:20 AM

|n acestmodel de lectur` se pot \nscrie textelelui RichardWurmbrand. Sunt c`r]i care evocàtrocit`]ile comunismului. Exist` m`rturii ale

suferin]elor \ndurate \n cele mai \ntunecate\nchisori, acolo unde tortura, \nfometarea [i„des`vâr[irea” tratamentelor s`lbatice la careerausupu[ide]inu]ii atingeauparoxismul lipsei deumanitate. Cu toate acestea, lucr`rile lui RichardWurmbrandnu se sufoc` sub anxietatea regimu-lui tor]ionar. |n ele radiaz` o iubire sincer` fa]` desemeni, \n formaunui r`spunsdat \mpotriva rùlui.Despre Richard Wurmbrand nu s-a amintit mainimic pân` la proiectulMariRomâni, pus \nprac-tic` de Televiziunea Român`. Desf`[urat` \n pe-rioada27mai - 21octombrie2006, campania a c`-utat reperele fundamentale din istoria Românieicare au influen]at, influen]eaz` [i probabil c` vorinfluen]a via]a românilor. Prin intermediul SMS-urilor, al site-uluiTVR sauprin telefon, românii din]ar` [i din strìn`tate au avut ocazia s` aleag` opersonalitate care a adus o contribu]ie pozitiv` [isemnificativ` României sau lumii. Formatul con-

ceput de BBC a \nregistrat un mare succes \n]`rile \n care a mai fost importat: Statele Unite,Anglia,Fran]a,Germania,Canada,Finlanda,Olan-da, Cehia [i Africa de Sud. |n America, „cel maimare” a fost desemnat Ronald Reagan, engleziil-au votat pe Churchil, francezii pe Charles deGaulle, iar românii l-au ales pe {tefan cel Mare.Mare a fost \ns` surpriza unora când, \n topulfinal al primelor zecemari personalit`]i, pe al cin-cilea loc s-a remarcat pastorul luteran RichardWurmbrand. Odat` cu alegerea acestui nume, afost semnalat \nc` o dat` faptul c` un proces alcomunismului este posibil.RichardWurmbrand, unul dintre cei mai mari

predicatori ai secolului XX, s-a n`scut \n 1909,\ntr-o familiedeevreidinBucure[ti.Dincauzadifi-cult`]ilor financiare, familia se stabile[tepentruuntimp la Istambul. La vârsta de nou` ani, RichardWurmbrand r`mâne orfan de tat`, iar la cinci-sprezece ani revine \n ]ar`. |ntors acas`, tân`rulRichardWurmbrandesteatrasdemi[careacomu-nist`. |ntre anii 1927 [i 1929 urmeaz` studiileunei [coli politice la Moscova. Dup` \ntoarcereaclandestin` \n ]ar , esteurm`ritdeSecuritate, are-stat [i condamnat la trei anidedeten]iepentru „in-frac]iuni contra lini[tii publice”. Renun]` la doc-trina comunist`, \n care vede o surs` de iluzii, ominciun` grosolan`, cu ajutorul c`reia PartidulComunist am`gea clasele oprimate. Din cauzaanilor de \nchisoare, se \mboln`ve[tede tubercu-loz`, fiind nevoit s` urmeze un tratament derefacere \ntr-un sanatoriudinPredeal.Aici cite[teBiblia care, a[a cumvam`rturisimai târziu, poateschimba din temelii un om, [i se converte[te lacre[ti-nism, \mpreun`cuso]ia sa, Sabina.Atrasdeprotestantism, \ntre anii 1940 [i 1948 este pastoral Bisericii Luterane Române, [ef al MisiuniiSuedeze [i reprezentant al ConsiliuluiMondial alBisericilor. |n 1945 particip` la un congres al

SEMNELE TIMPULUI CULTUR~

24

Exist` c`r]i \n care, atunci când le cite[ti, e[ti nevoit s` traversezi intensitatea fiec`rei fraze. {i nu po]i s` lela[i din mân` pân` \n clipa \n care chiar [i ultimul sens nu-[i va culmina r`suflarea, pân` când [i cel de peurm` gând nu va l`sa loc unei \ndelungate t`ceri meditative.

Jurnal de credin]`

M`rturia dintre ziduri� Alina Popa

24-25 Cronica carte-Q7:Layout 1 1/18/07 3:22 AM

cultelor, unde Petru Groza le cerea liderilordenomina]iunilor cre[tine din România s` cola-boreze cu regimul comunist. |ntr-o sal` arhiplin`care ova]ionaPartidulComunist, RichardWurm-brandaavut curajul s` se \mpotriveascùnei con-duceri totalitare spunândc` „datoria slujitorilor luiDumnezeu este de a-L sluji pe Isus, [i nuputereatrec`toare, p`mântean`”. Drept consecin]`,RichardWurmbrand este urm`rit de autorit`]ilecomuniste, iar pe29 februarie 1948este ridicatdepe strad` [i dus, sub amenin]area unui pistol, \narestul dinCaleaRahovei.Urmeaz` ani de tortur`[i izolare. Bolnav de pl`mâni, zb`tându-se \ntrevia]` [imoarte,RichardWurmbrandeste transfer-at la spitalulpenitenciardinTârgu-Ocna. |naceast`\nchisoareprime[te sentin]adedou`zecideanidemunc` silnic` pentru spionaj [i activitate contraclaseimuncitoare.Treceprin \nchisoriledinCraio-va,Gherla, Canal, V`c`re[ti, Cluj, iar \n 1956 esteeliberat de la Jilava. Pentru c` \[i continu` activi-tatea misionar`, este arestat din nou \n 1959,când prime[teo condamnarededou`zeci [i cincide ani. Este pus \n libertate \n 1964, iar un anmai târziu este r`scump`rat de o organiza]iecre[tin` norvegian` cu sumade10.000dedolari.Ajuns ulterior \n America, Richard Wurmbrandcere s` fie audiat deSenat. Prin depozi]ia sa, pas-torul român a vorbit lumii \ntregi dezv`luindcrimele comunismului. A \nfiin]at o organiza]ienumit` Vocea Martirilor, cu sedii \n toat` lumea,\n dorin]a de a-i sprijini pe cei persecuta]i. C`r]ilesale au fost traduse \n toate limbile de circula]ieinterna]ional` [i sunt publicate aproape \n toat`lumea.Al turideUmple]i vidul!, volumscris ca r`spuns

la Manualul ateului, Cu Dumnezeu \n subteran`,este istoria celor paisprezece ani petrecu]i \n\nchisorile comuniste.Ap`rut`pentruprimadat`\nAnglia [i StateleUnite \n1968,CuDumnezeu \nsubteran` este prima carte care descoper` Occi-dentului ororile dictaturii comuniste din Româ-nia. Torturile p`strate pân` atunci \n umbracelulelor intr` \n aten]iapublicului strìn.Dincolode evocarea suferin]elor de care se \ndep`rteaz`treptat,RichardWurmbrand rea-lizeaz` \n carteasa monografia unei epoci a dezumaniz`rii. Expe-rien]apersonal sepierdevoit \n istoriaunui spa]iueuropean-central.Referin]ele lacadrulpolitic frag-menteaz` textul, diminueaz` fraza uneori grav`.Cartea lui Richard Wurmbrand este un text

scris \nparadigma lui „a iubi”.Acest aspectdevineo not` definitorie a \ntregului discurs. Dup` cum

m`rturise[te autorul \n prefa]a c`r]ii, anii de\nchisoare i-audescoperit c`, „dincolodecredin]`[i iubire, exist` bucuria \ntru Domnul: un adânc,extraordinar extaz de fericire, f`r` seam`n \nlumeaaceasta”. |n tot acest timp, remarc`Wurm-brand, a denun]at comunismul fiindc` \i iubeapecomuni[ti. |n acest fel, ca experien]` similar`celei a lui Nicolae Steinhardt, cartea lui RichardWurmbranddevineun Jurnal al fericirii. Fericire,spune autorul, pentru c` a \nv`]at s`-L iubeasc`pe Dumnezeu, trecând chiar prin suferin]`, [is`-i iubeasc`peoameni. |n timpul anilorpetrecu]i\n izolare, m`rturise[te Richard Wurmbrand,bucuria lui „a trì” s-a manifestat \n t`cere, prinrug`ciune, vorbind cu un auditoriu absent, ima-ginat doar. Al`turi de de]inu]i, bucuria se exteri-oriza prin credin]a [i iubirea de Dumnezeu [i de

semeni, care de multe ori ducea la convertireacelorla]i condamna]i [i chiar a ofi]erilor de Secu-ritate.Aceast` iubire, afirmàutorul, trecedinco-lo de ziduri [i \ncurajeaz` speran]a. Patru certitu-dini i-au luminat memoria celor paisprezece anipetrecu]i \n \nchisorile comuniste: \n primul rândfaptul c` exist` Dumnezeu, c` Hristos este Mân-tuitorul nostru, c` exist` o via]` ve[nic` [i cìubirea este ceamai bun` cale de urmat \n via]`.Cartea lui RichardWurmbrand,CuDumnezeu

\n subteran`, esteun text care aminte[te c` \ncre-derea \n Dumnezeu [i libertatea gândirii, \n vre-murile \n care acestea reprezentau o amenin]aregrav`pentru regimul comunist, eraupedepsite cuani grei de \nchisoare sau chiar cu via]a. CuDum-nezeu \nsubteran`nueste jurnalulunui singurom,ci unmodde a consemna via]a tuturor celor careau refuzat dialogul cuputerea, rezistândatrocit`-]ilor unui regim demonic. �

CULTUR~ SEMNELE TIMPULUI

25

Cu Dumnezeu \n subteran` nu este jurnalul unui singur om,ci un mod de a consemna via]a tuturor celor care au refuzatdialogul cu puterea, rezistând atrocit`]ilor unui regimdemonic.

Richard Wurmbrand,Cu Dumnezeu \n subteran`,Editura Casa {coalelor, Bucure[ti 1994,272 pagini.

24-25 Cronica carte-Q7:Layout 1 1/18/07 3:23 AM


26

Acuzat de \nc`lcare a Tratatului de Neproli-ferare a Armelor Nucleare, Iranul a motivatc` centrala nuclear` de la Bushehr are ca

destina]ie acoperirea necesarului energetic domes-tic, pentru ca astfel \ntreaga produc]ie de petrol s`poat` merge la export. Ceea ce a trecut f`rèxcep]ie drept flagrant` disimulare a unor inten]iideloc pa[nice a c`p`tat de curând dreptul laprezum]ia de autenticitate, prin concluziile unuistudiu realizat pentru Academia Na]ional` de[tiin]e a S.U.A., de Roger Stern, profesor la Univer-sitatea John Hopkins [i expert \n problemeiraniene.

Prof. Stern identific` o serie de factori care auadus Iranul sub amenin]area curioas` a unei „crizepetroliere”, a c`rei magnitudine poate fi dedusìmediat din faptul c` 70% din bugetul de stat \l con-stituie veniturile din industria petrolier` (din carecirca 50%, din exporturi).

Subven]ionarea consumuluipetrolier domestic

Subven]ionarea substan]ial` a cererii de petroldomestice a atras cre[terea consumului. Din 1980,cererea de energie a crescut cu 6,4%, dep`[indrata cre[terii produc]iei (5,6%). O component` a

acestui dezechilibru o constituie declinul \nregis-trat \n ultima vreme \n produc]ia de petrol.

Produc]ia petrolier` [i, implicit, exporturilesunt afectate [i de s`r`cirea z`c`mântului [ipierderile din cursul procesului de rafinare. Infra-structura precar , datând de dinainte de Revolu]iadin 1979, a debilitat produc]ia. „Ar fi nevoie de oinvesti]ie anual de 2,5 miliarde de dolari, doar pen-tru a frâna evolu]ia descendent`, ceea ce \ns` nuse face pentru c` [guvernan]ilor] le este mult maiu[or s` finan]eze armata sau programele de asis-ten]` social`”, consemneaz` prof. Stern.

Aceea[i deteriorare se \nregistreaz` [i \n drep-tul investi]iilor strìne, descurajate de preveder-ile Constitu]iei care interzice aranjamentele speci-fice unor astfel de ini]iative, prin care, \n schimbulcapitalului b`nesc, tehnologic [i managerial, firmelestrìne primesc o parte din resursele exploatate.Reticen]a investitorilor a crescut [i mai mult \n ur-ma opozi]iei iraniene vizavi de presiunile diploma-tice legate de Tratatul de Neproliferare.

Un alt factor responsabil de diminuarea capa-cit`]ii de exploatare este [i neglijarea aplic`riiunor tehnici cardinale de \ntre]inere a câmpurilorpetroliere.

Toate aceste e[ecuri administrative s-au reper-cutat dramatic \n plan economic. Cu o cre[tere aconsumului energetic domestic conjugat` cu pro-duc]ia debilitat`, declinul exporturilor de petroldevine iminent. {i atunci nu este exclus, spune ra-portul, ca „Iranul s` aib` nevoie de energie nucle-ar`”. Oricum, a[a cum promitea pre[edinteleAhmadinejad, ca r`spuns la Rezolu]ia O.N.U. princare se dispunea stoparea programului de \mbo-g`]ire a uraniului, „Iranul nu va avea de suferit dinpricina acestei rezolu]ii, \ns` cei care au sus]inutadoptarea ei cât de curând vor regreta acest act defrivolitate. Noi, \ns`, ne vom s`rb`tori realiz`rileatomice, \n februarie.” �

Criz` petrolier` \n Golfsau recalibrarea Iranului ca putere regionalÙltimii ani au cunoscut o intensificare a controversei legate de programul nuclear iranian, care nu a pututfi privit decât cu suspiciune, dat fiind profilul geo-politic al ]`rii: Iranul se situeaz` pe locul 2 – dup` ArabiaSaudit` – \n ierarhia statelor de]in`toare de z`c`minte petroliere ([i, automat, \n rândul furnizorilor indis-pensabili ai economiei globale) [i este inclus \n lista american` a principalilor sponsori ai terorismului.

� Cristina de Silentio

26 Iran-Q7:Layout 1 1/18/07 2:42 PM

Selda a fost c`s`torit` de familie la 13 ani. Seafla \ntr-un cinematograf, \mpreun` cu orud , cândso]ul ei, acuzând-odeprostitu]ie,

a târât-oafar` [i i-a t iat gâtul subprivirile \ngrozitealemul]imii.Pentrucrimasaaprimitdoar [ase lunide \nchisoare.|n aprilie 2005, la Ramallah, \n Palestina, o fa-

milie de cre[tini palestinieni [i-a ucis fiica pentruc` aceasta era \ndr`gostit` de unmusulman.

Se numesc „crime pentru ap`rarea onoarei”(honor crimes). Se practic` \n estul [i sud-estulTurciei, \n \ntreg spa]iulmediteranean, \nOrien-tul Apropiat, dar [i \n Asia [i Africa. Cele maimulte victime sunt \n Pakistan [i Bangladesh, \ncomunit`]i islamice inflexibile, \n care familiile \[iucid fiiceledac` acestea [i-aupierdut virginitatea.La fel se \ntâmpl [i cucelecare \ndr`znesc s`aib`vreo aventur` amoroas`, dar [i cu cele de care s-aabuzat sexual sau au fost violate. F`pta[ii resta-bilesc \nmod tradi]ional onoarea familiei, ucigândvictima abuzurilor. Femeile din aceste zone suntpasibile de aceea[i pedeaps` dac` \ndr`znesc s`rup` c`snicia cu un partener pe care nu \l iubescsau evadeaz` dintr-o c`s`torie aranjat`, chiardac` nu-[i p`r`sesc so]ul pentru un alt b`rbat.|n cultura aceasta primitiv`, via]a saumoartea

unei femei atârn`deo simpl` b`nuial`. Iar femeiab`nuit` c` [i-ar fi dezonorat familia trebuie s`

moar`!Etica justi]iarismului fanatic nu las` locdecale \ntoars`. Astfel, onoarea \ntregii familii serezum` la un singur element crucial: virginitateafetelor, respectiv castitatea femeilorm`ritate.Nuse faceniciodeosebire \ntre femeilecare[i-aupier-dut virginitatea \nmodvoluntar [i cele careau fostsiluite. Dac` „ru[inea” iese la suprafa]` [i devinevizibil , printr-o sarcin`deexemplu,doarmoarteafemeii \n cauz`mai poate reface onoarea familiei.|nTurcia, Pakistan, Iordania, Irak, femei [i fetedeorice vârst`pot fi ucisepentru c` au stat de vorb`cu un b`rbat pe strad`, pentru faptul de a nu fiservitmasa la timp, pentruun telefonprimit de laun b`rbat. B`nuielile pornesc de la privitul prea

mult timp pe fereastr`, de la telefonul care sun`f`r` ca cineva s` r`spund` la cel`lalt cap`t al fi-rului, de la simpla discu]ie cu vânz`torul. Femeiaacuzat`nutrebuie s`sebizuiepesuportul femeilordin familie, pentru c` [i acestea trebuie s` con-tribuie la restabilirea onoarei. |n plus, „dezono-rarea” adus` unei familii de c`tre una dintre fiicepoate reduce[anselecelorlalte fetedeasec`s`tori„bine”. Nimeni nu face distinc]ie \ntre femeiavinovat` [i femeia b`nuit` de rela]ii sexuale \n

SOCIAL SEMNELE TIMPULUI

27

� Anca Porumb

... onoarea \ntregii familii se rezum` la un singur elementcrucial: virginitatea fetelor, respectiv castitatea femeilorm`ritate. Nu se face nicio deosebire \ntre femeile care [i-aupierdut virginitatea \n mod voluntar [i cele care au fost siluite.

S-a \ntâmplat pe 11 august 2006, \n Brescia, Italia. Hina, o tân`r` pakistanez`, a fost ucis` de tat`l ei,Mohammed Saleem, pentru c` [i-a dezonorat familia prin refuzul de a se c`s`tori cu un b`rbat ales dep`rin]i. „Nu voiam ca fiica mea s` ajung` o prostituat`”, declara tat`l, condamnat la \nchisoare pe via]`.

Ori casa,ori moartea

27-30 Onoare-Q7:Layout 1 1/18/07 3:34 AM

SEMNELE TIMPULUI SOCIAL

28

afara c`s`toriei. Simpla b`nuial` arunc` oprobriuasupra demnit`]ii b`rbatului, care va fi perceputde comunitate ca un \ncornorat. Onoarea nu arenimicde-a facecuadev`rul. |ntr-unatare context,povestea b`rbatului care viseaz` \ntr-o noapte c`so]ia \l \n[al` [i se treze[te [i o ucide cu lovituri decu]it nu nemaimir`.

Consiliu de familieFamiliile se reunesc \ntr-un consiliu pentru a-l

desemna pe membrul clanului care va trebui s`ucid` femeia ce le-a lezat onoarea. Astfel, ta]i,fra]i sau so]i se transform` \nuciga[i. Cultura \ns`\i nume[te „eroi” [i \i aplaud` pentru c` au purifi-cat onoarea familiei. |ntre timp, femeile sunt\ngropate \n cel mai strict anonimat, iar crimaprime[te numele de accident sau sinucidere.Sanc]iunile variaz` de la [ase luni la trei ani de

\nchisoare, \n contextul \n care doar 10% dintrecrime ajung s` fie tratate \n justi]ie. Deseori, celdesemnat pentru a \mplini legea onoarei este un

membru al familiei mai mic de 18 ani, pentru c`pedeapsace revine faptei se reducede la20deanila 6 luni de \nchisoare. Perpetuarea acestei prac-tici justi]iare este favorizat` de ambientul juridic[i politic, prin sanc]iunile blânde [i, respectiv, prinindiferen]a [i chiar complicitatea statului. Unexemplu e Pakistanul, unde p`rin]ii recurg lapoli]i[ti pentru a-[i g`si fetele, pentru a le \nchide[i pentru a le pedepsi.Doar \n ora[ulUrfa dinTurcia au fost comise \n

ultimii cinci ani 26 de astfel de crime. {iBangladesh-ul \[i num`r` victimele: 775de femeiucise \ntre 1999 [i 2001. Anual, \n Pakistan, sutede femei sunt r`nite sauucisede rudele lorde sexmasculin din pricina unor a[a-pretinse rela]ii se-xualenelegitime.Fetele tinere suntprinse [i ucisedac` \ncearc` s` fug` – ele sunt \njunghiate,\mpu[cate sau stropite cu benzin` [i incendiate,\necate, c lcate cuma[ina (deb`rba]ii din familie)sauotr`vite (demamele sau soacrele lor).Alteorisunt \nchise \ntr-o camer` timp de o lun` de zile,pân`mor sau sunt \mpinse la sinucidere, repetân-du-li-se: „Dac`nu teomori, fratele t`uva fi arestatpentru moartea ta”. Rare sunt cazurile \n careacestea s` fie doar excluse din familie. Uneori,aceste femei „pâng`rite” sunt c`s`torite urgent,dar, [i dup` c`s`torie, via]a le este amenin]at` \n

cazul \n care noua lor familie afl` c` au fost„dezonorate”.C`s`toriile for]ate fac de asemenea victime. |n

Anatolia de sud-est, dou` treimi dintre toatec`sniciile continu` s` fie aranjate de familie. Pen-tru prestigiul familiei, suma care trebuie pl`tit`pentru cump`rarea miresei este foarte impor-tant`. Aceast` sum` este deseori preamare pen-trumul]i tineri care, ani de-a rândul, se v`dnevoi]is` strâng`banipentruaseputeac`s`tori.Tinerelefemei sunt astfel condamnate s` se c`s`toreasc`cu b`rba]i mai \n vârst` pe care nu \i iubesc.Urmeaz` \mpotrivirea, dezonorarea familiei [i„crima ru[inii”, cummai estenumit` crimapentruap`rarea onoarei.

Cultura uciga[`Conform statisticilor ONU, anual, \n lume sunt

\nregistratemaimultde5000deastfel decrimedeonoare.Nu se cunoa[tenum`rul exact, pentru c`multe dintre aceste crime sunt declarate acci-dente. Celemaimulte au loc \n ]`rilemusulmane[i \n comunit`]ile de imigran]i musulmani. Para-doxal, conduc`torii islamici condamn` aceast`practic`, afirmând c` nu are fundament religios.Conform legii islamice, pedeapsa pentru adulterestede100de lovituri debastondac` femeia estenec`s`torit` sau uciderea cu pietre dac` estec`s`torit`. |n ambele cazuri, adulterul trebuiedovedit de patru martori, fapt ce \ngreuneaz`pedeapsa. Dr. Shaheen Sardar Ali, pre[edinteleComitetului Na]ional privind statutul femeii \nPakistan, consider` c` aceste crime de onoare

Potrivit OMS, num`rul anual de decese \nregistrate \nrândul femeilor cu vârste \ntre 15 [i 44 de ani [i care au

drept cauz` violen]a domestic` este mai mare decât totalulde decese cauzate de cancer, malarie [i accidentele rutiere.

� Potrivit OMS, num`rul anual de decese \nregistrate\n rândul femeilor cu vârste \ntre 15 [i 44 de ani [i careau drept cauz` violen]a domestic` este mai maredecât totalul de decese cauzate de cancer, malarie [iaccidentele rutiere. |n Iordania, \n 1997, 5000 de femeiau fost ucise pentru restabilirea onoarei familiei.� |n ultimii 3 ani, \n Cambogia, 43 de so]ii infideleau fost desfigurate cu acid sulfuric.� |n 2002, crimele de onoare au costat via]a a 327 defemei \n Pakistan, \n 2002 pentru ca \n 2005, num`rulvictimelor s` urce la 1015; numai \n provincia Pend-jab, zilnic o femeie e ucis` \n numele onoarei.� Anul trecut, 20 de ]`ri s-au ab]inut de la semnareaunei rezolu]ii O.N.U., care condamna crimele deonoare. \ntre acestea se num`r` [i Iordania, China [iRusia.

Statistici



29

sunt „bazate pe tradi]ii [i obiceiuri feudale [i tri-bale. Aceast` practic` nu va \nceta atâta timp câtb`rba]ii vor socoti femeiaoproprietatepersonal ”.Totul se reduce la o mo[tenire cultural`, careapas`greu [i frâneaz`ceamaimic`posibilitatede\mbun`t`]ire a condi]iei femeii. Potrivit unui son-daj realizat de organiza]ii de femei din Turcia,37,4%dintreb`rba]ii intervieva]i suntdeacordcucrimele de onoare.

Occidentul condamn` aceste practici. Orien-tul ne acuz` c`nepronun]`m \n chestiuni carenedep`[esc cultural. |n 2001,AbdulKarimDughmi,ministrul iordanian al justi]iei, declara: „Toateaceste femei ucise \n numele onoarei sunt ni[teprostituate, iar eu socotesc c`prostituatelemerit`moartea.” Legea iordanian` nu condamn`persoana care omoar` „pentru ap`rarea vie]ii sauonoarei proprii sau a altcuiva”. Pentru o alt` de-


putat` iordanian`, Nayla Rachdane, „ONG-urileinterna]ionale vin cu subiecte care pân` acumerau strìne culturii noastre – libertinajul, sexu-alitatea, divor]ul, subiecte care duc la dislocareafamiliei [i societ`]ii noastre. S` lu`m exemplulabolirii crimelor de onoare. Ei, strìnii, vor cab`rbatul care [i-a surprins so]ia cu amantul s` nupoat` reac]iona \nniciun fel.Ei vor s` reprimeaces-te crime, uitând c` [i b`rbatul are demnitatea [ionoarea lui.Nuap`r aceste crime, dar consider c`b`rbatul care \[i ucide so]ia \n astfel de situa]ii be-neficiaz` de circumstan]e atenuante.”Kor ya gor (casa ori moartea) – acesta este

mottoul care stabile[te locul femeii \n societatea

patriarhal`. Dreptul la via]` al femeii depinde destricta respectare anormelor sociale [i a tradi]iei.O femeie nu aremaimult` individualitate decât omobil`. Samia, de exemplu: la 29 de ani, aceast`femeie avea doi bìe]i [i un so] violent. Paharuls-a umplut pentru ea când, \ns`rcinat` fiind, so]ul\i d` brânci pe sc`ri, \n jos. Pe 6 aprilie 1999, dis-cuta problema divor]ului cu avocatul ei. |n birouintr`mamasa, unchiul [i [oferul lor.Unglon] trasde [ofer curm` via]a Samiei, deoarece divor]ulera o dezonoare pentru familia ei. Aceast` crim`s`vâr[it` \n prezen]a martorilor arat` c` uciga[iierau convin[i de juste]ea faptelor lor.Oproblem`de familie rezolvat` \n familie! A fost depus`plân-gere \mpotriva autorilor crimei, dar, pân` \nprezent, nimeni nu a fost arestat.Souad este o tân`r` palestinian` care a fost

v`zut` stând de vorb` cu un bìat. Cumnatul eii-a turnat o sticl` cupetrol pe cap [i i-a dat foc.Cuarsuri degradul trei, dispre]uit`de infirmiereledela spitalul din Betleem, Souad se \ntreba: „La cebun s`m`mai vindec când [tiu c` familiamea \mi

dore[temoartea?”. Pe patul spitalului,mamaei a\ncercat s` o otr`veasc`. „Nu-i port pic` mameimele.Eanuaveadeales, se supuneadoardecizieitat luimeu.”Ast`zi, Souadseafl \nElve]ia, gra]ieajutorului oferit de o asocia]ie umanitar`.|n 1999, \n Germania, un kurd s-a sinucis dup`

ce [i-amasacrat \ntreaga familie.Motivul: demni-tatea i-a fost atins`deoarece familia nua acceptatca el s`-[i ia drept a doua so]ie pe propria-i fiic`,de 19 ani.|nTurcia, un adolescent de16 ani [i-a ucis sora

c`s`torit` pentru c` se \ntorcea târziu acas`. „Nuregret nimic. Am sp`lat onoarea familiei”,m`rturisea el.O femeie a fost ucis` pentru c` a primit o dedi-

ca]ie la radio. Familia a b`nuit c` ar avea unamant.

Crimele pentru ap`rarea onoarei nu se oprescaici. Sunt uci[i presupu[ii p`c`to[ii, \n timp cep`catul \[i face de cap prin lume. „Cine dintre voieste f`r`p`cat s` aruncecel dintâi cupiatra \nea”,a fost sentin]a lui IsusHristos.Peste timp, alegereae aceea[i: putem arunca cu piatra \n cineva sauputem pune o piatr` la temelia unei case. �


30

Conform statisticilor ONU, anual, \n lume sunt \nregistratemai mult de 5000 de astfel de crime de onoare. Nu secunoa[te num`rul exact, pentru c` multe dintre acestecrime sunt declarate accidente.


El \ns` p`rea \ncordat [i se uita cercet`tor lafa]a femeii. Pe fruntea ei eraunbile]el auto-colantpecare, cumajuscule, scrianumeleei.

Dedesubtul imaginii mai scria: „Post-it1 – pentrulucrurile m`runte pe care le ui]i.” Reclama \ncauz`, probabil, este un fel deparodie foarte rea-list` pentru zilele noastre. Strategiimarketinguluinu trebuie s` inventeze situa]ii fantastice pentrua vinde. E suficient s` scaneze via]a real`, sàdaugeunelement-surpriz`, o noutate saupu]inumor, [i produsul poate fi dorit de publicul careviseaz` astfel de delicii.Acum10 ani, \mi \ncepeam incitanta carier` \n

marketing. |n aceavreme, launseminarde instru-ire, am primit o carte care urma s` fie „cartea dec`p`tâi”, colacul salvator \ntr-unoceandeopotriv`magnific [i periculos. Semnat`dedoi autori cele-

bri \n bran[`, Al Ries [i Jack Trout, cartea senumeaMarketingul ca r`zboi. |nv`]`tura, pe careamurmat-o con[tiinciosmul]i ani, suna cama[a:„Adev`ratanaturàmarketinguluinueste servireaclientului, ci dep`[irea concuren]ei. Pe scurt,marketingul \nseamn` r`zboi; firmele concurentesunt inamicul, iar clientul, teritoriul care trebuiecucerit”.

Convertirea prin simboluriSuntem \n plin r`zboi! La televizor, la radio, de

pepanouri publicitare, suntemataca]i demesajecarene trezesc „seteadevia]`”, carene \ndeamn`


31

� Diana Gavajuc

Navigam pe internet. Treceam de pe un site pe altul \n cùtarea unor informa]ii. Deodat`, \n multitudineade reclame mai mult sau mai pu]in sâcâitoare, am z`rit una care m-a scos din \n]epeneala unei ore deconcentrare. |ntr-un dormitor modern, un b`rbat [i o femeie st`teau \ntin[i, lasciv, \n pat.

Publicitatea –asalt asupramin]ii

R`zboiul marketingului

1. „Post-it” – bile]el autocolant

M`numesc...

31-34 Razboiul marketing-Q7:Layout 1 1/18/07 3:53 AM


32

„s` tr imcupoft`”, „s` \ncerc`mtotul”, „s`ne rea-liz`m visurile”, oricare ar fi ele. |ntr-un col], câte-va ini]iale sau un simbol tr`deaz` garan]ia credi-bilit`]ii: o firm` sonor`, un brand2.Obsesiabrandurilor estediscutabil atunci când

ele vor s` \nlocuiasc` setul de principii morale.Totu[i, când sunt amplificateprin sloganuri, bran-durile pot trezi un ecou profund \n societate. Cea[teaptòamenii de la acestemodele atr`g`toare,de exemplu de la bùturile r`coritoare? Ele sevor simboluri de stil de via]`.Câteva \nghi]ituri dinbùtura minune, [i... problemele dispar! Ni[te„zero calorii” [i „f`r` zah`r”ne transform` \n tineriplini de via]`. Aporturi de „extra-energie” dinsurse dubioase ne fac irezistibili. Cu a[a licoriextraordinare, putem surmonta aglomera]ia,oboseala, limitele fizice [i oricareobstacol spre feri-cire. Judecând impar]ial, ele ne ajut` s` ignor`mrealitatea–nutocmaioptimist`–printr-oatitudinepozitiv`, ceea ce estedestul de lùdabil. Dar de lapozitivism[i pân` la superficialitate esteun singurpas. Via]a ne joac` \ntr-un ritm atât de alert \ncâtnuavemtimpdeanalize \nprofunzime: „Neplace,deci e bun. E frumos, deci e moral. Ne scap` denepl`ceri, deci e de la Dumnezeu.”Omare agen]ie depublicitate din lumedeclara

c` „brandurile constituieonou` religie”. |nsemnelelor sunt peste tot: de la ofertele din toaletele pu-blice [i pân` la etichetele lipite pe portocale.„Fiecare are nevoia s` cread` \n ceva”, sus]inereclama unei ma[ini engleze[ti. Lâng` cuvinteapare [i o imagine cu trifoi, amuleta3 tradi]ional`,apoi o imagine cu o cruce, devenit` accesoriu lamoda, iar la sfâr[it vine [i emblema branduluima[inii \n care nu te \ncrezi doar, ci pe care o [icrezi!Pentrua-i \nt`ri valoarea spiritual speculat ,acest logo a fost proiectat chiar pe cupola Cate-dralei „Sf. Paul” din Londra4.|n societatea post-cre[tin` suntmulte alterna-

tive la credin]a \n Dumnezeu: cariera, sportul,astrologia, spiritualitatea oriental` etc.Aici a g`sitmarketingul solu]ia pentru vânzarea produselor:transformareabrandurilor \n icoane, promovarealor ca [i cum ele ar putea umple golul din suflet,invitând apoi pe „credincio[i” la devo]iune princump`rarea produselor, act prin care cump`r`-torul este „convertit”.

Vinde c` se cump`r` oriceJoe Girard, autorul c`r]ii Cum s` vinzi orice

oricui, este \nscris \n Guiness Book of WorldRecords ca celmai grozav vânz`tor al tuturor tim-purilor. Autorul porne[te de la premisa ca „po]i

câ[tiga [i f`r` s` faci victime”. Teoria „win-win”(„eu câ[tig – tu câ[tigi”), aplicat` la simplulcump`r`tor, sedovede[te a fi „eu amcâ[tigat – tudoar ai impresia c` ai câ[tigat”. Satisf`cu]i cuefecte temporare, ne l`s`m am`gi]i cu formeatr`g`toare „pentruc`merit`m”; „dormim lini[ti]i”pentru c` „cineva se ocup` de \nmul]irea fon-durilor noastre”;mânc`m„pui atât deproasp`t c`zboar`” chiardac`pic`mortpeasfalt4. Inaugur`mcase ob]inute prin „credite la minut” [i muncimpentru rambursareabanilor tot restul vie]ii, teror-iza]i s` nu le pierdem cumva...Legea Publicit`]ii5 cere ca „publicitatea s` fie

onest`, adev`rat` [i corect`. Publicitatea nu tre-buie s` exploateze credulitatea, lipsa de expe-rien]` sau lipsa de cuno[tin]e a consumatorului.”|n practic` \ns`, publicitatea func]ioneaz` pe unprincipiu simplu: poten]ialul client trebuie convinsc` va fimai fericit,mai \mplinit,mai frumos [imaicurajos cu produsul acela decât f`r` el. Fiecarespot publicitar devine, automat, un sistem decredin]` \n miniatur` la care este expus` minteaconsumatorului. „Pasul spre fericirea etern` \lfaci cunoul toasterX!” sau „Nouabicicleta Y \]i vaoferi tot cedore[ti!” sau„Crede \n tine!Cuprodusul



33

Zai curaj!”.Ruptedincontext, acestedeclara]ii parabsurde. Dar ele reprezint` elementul dominantal fiec`rei reclame. |n aceast` conjunctur`, omulpostmodern \[i schimb` cheia filozofic`, de la„Cogito, ergo sum” la „Consumo, ergo sum”.

Eliberarea patimilorCercet`rile de pia]` \n România postrevolu]io-

nar` eviden]iaz`nevoia disperat` a individului deexprimare liber`. Libertatea, de la unmodde a fi,a ajunsunscop \n sine.Paradoxal, bombardamen-tul cu reclame continu` politica fostului sistemcomunist cu promisiuni de utopie. Libertatea,promovat` ca sens supremal vie]ii, ne este servit`cu fiecare \nghi]itur` de bere sau fum de ]igar`,marc` nou`.La omare intersec]ie din Bucure[ti, ochii sunt

izbi]i de un panou cu „modelul masculin”. Cutrupul aproape gol, el invit` vis`toarele s` seelibereze de inhibi]ii [i s`-[i urmeze instinctele.Reclamele de tot felul, cu imagini provocatoaresexual, exploateaz`dorin]adedezb`raredeoricefrustrare. Calvin Klein, titularul unei m`rci demod` [i parfumuri, declara: „Jeans-ii vorbescdespre sex. Abunden]a de trupuri dezbr`cate

este ultima g`selni]` a publicit`]ii de a oferi pro-duselor redundante o nou` identitate.”6

Publicitateanu-[i propunedirect negarea valo-rilormorale, ci doar o confuzie valoric` \n care s`nu mai existe niciun criteriu obiectiv al bineluimoral. Singurul reper promovat este pornireahedonist . |ndemnuri ca „Tr ie[tedup` jeanstinct!”ilustreaz`procesul de substituire a conceptului delibertate a fiin]ei umanecu fascina]ia vie]ii ghidatedup` instincte. Combina]ia care a demonstrat càre succes lapublicul consumator este sex, religie[i umor. Spotul publicitar care folose[te imagineaunui preot june [i foarte atractiv, flirtând cu otân`r` „f`r` prejudec`]i”, a vândut foarte bine obùtur` r`coritoare devenit` simbol al stilului devia]` nonconformist, deschis la orice aventur` [i,\n definitiv, identificat cu libertatea.Ar fi prea simplist s`presupunemcèxpunerea

la aceste forme de „cultur` de mas`” conduceautomat la schimb`ri iremediabile de comporta-ment. Studiile \ns` au revelat c`publicitatea are oinfluen]` semnificativ` asupra mentalit`]iisociet`]ii, \n ansamblu, [i a individului, \nparte, cuprec`dere a adolescen]ilor, [i aceasta mai alespentru faptul c`mijloaceledecomunicare \nmasàu cunoscut o dezvoltare escaladant` prin televi-ziune, media cu cel mai mare impact. Aceasta seadreseaz` sim]ului cel mai sensibil, dar [i cel maicoruptibil al omului – v`zul. Se [tie c` 84% dininforma]ie vineprin v`z.Aceasta [i explic` cuvin-tele lui Isus: „Dac` ochiul tù este rù, tot trupultùva fi plinde \ntuneric” (Matei 6,23).Ori decâteori distorsiunile realit`]ii, transmise prin televi-ziune, sunt lansate inten]ionat pentru atingereaanumitor scopuri, e vorba demanipulare.Sexul se altoie[te cu violen]`. Conform unui

studiu recent al CNA7, rezult` c` patru canale detelevi-ziunecucelmaimare ratingdinRomaniadi-fuzeaz , \npropor]iede28%, \n timpuldemaximàudien]`, clipuri publicitare cu scenede violen]`.Dar nu de orice fel: o violen]` ce debordeaz` devirilitate, bucurie [i vitalitate, izvorânddin eliber-area instinctelor.

2. Brand – marc` de \nalt` calitate3. Amulet` – mic obiect c`ruia oamenii supersti]io[i \i atribuie puteri ma-gice aduc`toare de noroc

4. Reclam` promo]ional` al firmei Avicola Transilvania5. Legea nr. 148 / 20006. http://en.wikipedia.org/wiki/Calvin_Klein7. Consiliul National al Audiovizualuluihttp://www.cna.ro/cercetari/sondaje.html


Via]a puncti-formÒmul zilei, tipul „lamod`”, este individul carenu

trìe[te decât dac` posed` [i consum`8. Cu toatec` euforia, hedonismul [i narcisismul veaculuisunt frustrante[i efemere, totu[i ei auunargumentcare câ[tig` credibilitate: clipa. Cine crede c`momentul de fa]` este singurul lucru real \ntr-olume plin` de incertitudini \ncepe s` se ag`]e deel cu t`rie. Viitorul poate sunabine, poate fi „chiarstr`lucitor”, noi \ns` vrem s` gust`m nu mai târ-ziu de acumprodusele-minune sau sentimentelepasionale. {irete,marile companii \[i promoveaz`marfaprinsloganuri forte,degenul: „Clipa–celmaide pre] lucru din via]`”.Furnizorii depl`ceri de tot felul nepromit s`ne

duc` totmai departe \n descoperireadenoi satis-fac]ii. Angajament provocator, nu-i a[a? |ntre-barea este: |n cedirec]ie ducedrumul spre culmi:spre cer sau spre abis? |ntr-o astfel de dilem`,sloganul pentru o renumit` bere, „Tu alegi. Cheiae la tine!”, ar trebui s` te pun` pe gânduri.

B`t`lia pentru minteDeciziile pe care le lu`m sunt din ce \n ce mai

mult bazate pe valorile [i principiile pe care ni lecultiv` filozofia servit` la col] de strad`, pe fiecareecranTVsaupecopertele revistelordemare tiraj.Publicitatea, \n forma ei agresiv`, de reclam`, adevenit antibioticul cu spectru larg, f`r` de careaproapec`numaiputemfunc]iona, atâta timpcâtalegerile noastre sunt condi]ionate de no]iuni ca„topofmind”9, „most popular”10 sau „bestseller”11.Rodul unor intense studii psihologice [i

demografice, industria publicitar`modeleaz`maimult sau mai pu]in filozofia vie]ii, motiva]iile [ireperele morale. Din aceast` perspectiv` esteacuzator faptul c`limbajul publici-tar ocole[te \n

modsistematic sistemulnostru ra]ional, anestezi-ind inteligen]a prin pervertirea principiului iden-tit`]ii. |n acela[i timp, supradezvolt` automa-tismele, comportamentele negândite [i reflexele,\ntinzând capcane con[tiin]ei, printr-o re]ea de[oapte [i \ncânt`ri12. Pu-blicitateane transpune \nacea lume a abunden]ei \n care obiectele segr`besc s` se conformeze voin]ei noastre, rupân-du-ne astfel de realitate [i deturnându-ne de laproblemele esen]iale ale vie]ii, sprematerialitate.AlRies [i JackTrout au totu[i dreptate!Câmpul

de b`t`lie nu mai este spa]iul fizic, cum ar fi raf-turile supermarketurilor, nici str`zile ora[elor...B`t`liile de marketing se duc pentru minteapoten]ialului cump`r`tor. Locul sacru al fiec`ruiom,mintea, nu poate stamult timp gol: se ocupìmediat. Dac` nu-l ocup` valorile perene, atunci\ncet-\ncet \l vor invadamesajelepublicitare lansatesubtil spre ]inta exact` – instinctele consumato-rului –, pentru ca apoi dorin]ele [i impulsurile sàsedieze fiin]a uman`. A]i observat, probabil, c`termenii folosi]i sunt prelua]i din vocabularulmil-itar. Ne afl`m \n stare de r`zboi, un r`zboi pentrucâ[tigareadreptului lagândire[i autodeterminare...Aconsumanuesteunsinonimalgândirii inteligen-te; \n schimb, a devenit un indicator spiritual. Perafturile uria[elor catedrale ale secolului XXI –mall-urile13 [i supermarketurile – se \n[iruie lucruricare am`gesc nu numai nevoile fizice, materiale,ci [i foamea spiritual`, pe caremul]imile \ncò re-simt. „Celmaibunvânz`tor” carene \nv`]a cums`vindem orice oricui a dedicat cartea mamei sale„pentrudragostea cu care l-a crescut [i pentru c`l-a f cut s`cread`cèsteo fiin]ùman`valoroas`”.Iar noi, beneficiarii strategiilor [i tacticilor de ob-]inere a profitului de pe urma oric`rui fleac, cumrezist`mpe acest front f`r` ca lucrurile esen]iales` fie compromise?Unautocolantpe frunte, cuunlucru fundamental de neuitat ar putea fi r`spun-sul: „S` numai trì]i ca p`gânii, \n de[ert`ciuneagândurilor, avândmintea \ntunecat`... S` v`dez-

br`ca]i deomul cel vechi, care se stric`dup`poftele \n[el`toare, [i s` v` \nnoi]i \n duhulmin]ii voastre...” (Efeseni 4,17-23). �


34

8. Francois Brune, Fericirea ca obligatie. Eseu despre standardizareaprin publicitate, Ed. Trei, 1996

9. Top of mind – primul pe lista, produs sau serviciu care primul ne vine inminte din categoria lui

10. Most popular – cel mai popular produs sau serviciu11. Bestseller – cel mai bine vândut produs sau serviciu12. Francois Brune, Fericirea ca obliga]ie. Eseu despre standardizarea prin

publicitate, Ed. Trei, 199613. Mall – centru comercial


Reclama nu este deosebit` numai prin ima-ginile superb realizate, cât mai ales prinsloganul pe care, indirect, \l promoveaz`:

„Trìe[te clipa! Trìe[te prezentul! Via]a estescurt`, nu irosi nicio clip` din timpul pe care \l ai[i f` ce \]i place!”.

Dictonul este vechi. A fost consemnat acum2000 de ani \n Odele lui Hora]iu: „Carpe diemquam minimum credula postero”, adic` „Trìe[teclipa [i \ncrede-te cât mai pu]in \n viitor!”. Acestdicton antic, carpe diem, constituie un uimitorinstantaneu al scopurilor [i ]elurilor care \i mi[c`pe mul]i dintre contemporani. Dorin]a de a avea[i experimenta totul atinge toate vârstele, toate

clasele sociale [i toate ]`rile lumii, iar pentru aatinge scopul dorit, alerg`torii absolvesc cel pu]ino facultate, urmeaz` studii de master [i doctorat,muncesc dou`sprezece ore pe zi [i, \n acela[itimp, \ntemeiaz` familii, cresc copii [i viseaz` lavacan]e. |mplinirea acestor dorin]e \i determin s`se \nscrie \ntr-un maraton permanent \ntre cas` [iserviciu, magazine [i [coal`, influen]ând cuprec`dere via]a locuitorilor din marile ora[e.Aceast via] promite premii pentru to]i alerg`torii,promite ani de odihn [i lipsa grijilor materiale. |ns`cu ce pre]?

Cursa frenetic` \n care lumea contemporan` s-a \nscris a dat na[tere \n societ`]ile occidentale


35

n Cristina Peli

Cu pu]in timp \n urm`, a rulat pe micile ecrane clipul publicitar al unei companii de telefonie mobil` \ncare protagonista era o musculi]`. O voce pl`cut` povestea c` minuscula vietate trìe[te numai o zi, dar otrìe[te la maximum, adic` descoper` c` poate s` zboare, zburd` prin v`zduh fericit`, face surf pe ofrunz`, joac` tenis folosindu-se de o pânz` de pìanjen [i, la finalul zilei, \[i g`se[te jum`tatea al`turi decare contempl` asfin]itul.

sau atunci când mai pu]in \nseamn` mai bine

FenomenulDownshiftingFenomenulDownshifting

35-37 Downshifting 1/18/07 4:12 AM


36

dezvoltate unui contra-fenomen, pe care speciali[tiil-au numit downshifting.

Cuvântul le ofer` vorbitorilor de limb` englezìndicii foarte sugestive cu privire la sensul sù: estevorba despre un schimb, o schimbare (engl. shift)\n jos (engl. down). O descriere mai exact` afenomenului o ofer` psihologul Aurora Liiceanu,\n lucrarea sa Fenomenul downshifting – sau „din-colo” de top management: „Downshiftingul\nseamn` refuzul de a intra \ntr-o \nregimentare(prin dresaj), refuzul pozi]iei, refuzul salariilormai mari etc. Ideea de baz` este c`, de fapt, cali-tatea vie]ii individului este dat nu de felul \n care sepozi]ioneaz` el din punct de vedere material – nu\]i trebuie atât de mul]i bani ca s` po]i s` fii fericit,mul]umit \n via]` –, ci de faptul c` po]i profita, s`zicem, inteligent de timpul pe care \l ai de trìt, cas` nu devii un sclav al muncii. Prin urmare estevorba de o etic` a muncii.” Aurora Liiceanu pre-cizeaz` c` „downshiftingul s-a n`scut din refuzulsociet`]ii occidentale de a nu deveni sclava valo-rilor materiale [i de a-[i consuma toat` existen]aalergând dup` bani, dup` o pozi]ie ierarhic`.”Practic, acest fenomen apare \n societ`]ile dez-voltate ca o reac]ie \mpotriva consumerismului. {icât de bine cunosc românii consumerismul! |nRomânia, [i cu prec`dere \n ]`rile \n curs de dez-voltare, banii [i acumularea de bunuri materialesunt dominante ale vie]ii. Lumea \i prive[te cuadmira]ie pe cei care au o ma[in` mai bun`, suntmai bine \mbr`ca]i sau au o cas` mai mare. Banulare valoare, banul d` valoare! Suntem o societatede consum cu valori materialiste excesive [i osten-tative. Unde [i când, mai mult decât aici [i acumau fost mai multe ma[ini ultimul r`cnet, mai multetelefoane [i televizoare ultraperformante [i maimulte haine de firm`? {i pentru a le ob]ine, cât`trud` [i sudoare sunt depuse?

Downshiftingul propune modera]ie, propune ca,odat` ce ai ob]inut un statut [i un nivel de trai sa-tisf`c`tor, s` te opre[ti [i s` prive[ti \n jur. Down-shiftingul propune schimbarea atitudinii fa]` debunuri [i munc` \n sensul c` „mai pu]in \miajunge” [i „munca nu este totul”. „|n general,downshiftingul”, spune Aurora Liiceanu, „puneaccentul asupra unei chestiuni esen]iale: exist` [ialte laturi ale vie]ii care sunt importante [i pecare le po]i realiza dac` ai bani, dar nu neap`ratfoarte mul]i bani: rela]iile, prietenii, pl`cerea dea sta la ora 11 diminea]a pe malul unui râu sau pl -cerea de a te trezi diminea]a la ora 10, cu gazeta\n pat etc.” Sus]in`torii acestui fenomen declar`c` motivele pentru care au ales s` fac` mai pu]ini

bani, s aib o slujb cu mai pu]ine ore \n program,s` se retrag` \n ora[e mai mici sau la ]ar` au de aface cu dorin]a de a experimenta o \mbun`t`]irea calit`]ii vie]ii, sau cùtarea acelei st`ri de benessere \n propria pielea, avantaje pe care socie-t`]ile de consum nu le pot oferi. Problema socie-t`]ilor ultra-dezvoltate este c` tocmai timpulnecesar pentru acel ben essere \l solicit` ca pre]\n schimbul unei [anse de a fi printre câ[tig`toriicursei. Cei care aleg aceast` schimbare \[i regân-desc existen]a [i priorit`]ile, \[i amintesc c` maiexist` natur`, timp liber, prieteni, lectur` [inenum`rate alte surse de satisfac]ie personal`.

Un fenomen f`r` grani]eCeea ce surprinde la acest fenomen este univer-

salitatea lui [i felul \n care este importat [i adap-tat de multe dintre societ`]ile actuale. Este dea[teptat s` \l g`sim \n societ`]ile de consum dez-voltate, cum ar fi ]`rile vest europene, StateleUnite sau Australia, dar el [i-a deschis calea [i \n]`rile \n curs de dezvoltare sau chiar \n cele slabdezvoltate. |n India spre exemplu, filozofia devia]` este caracterizat` de renun]area la pl`ceri



37

materiale [i de un trai simplu, \n armonie cu me-diul \nconjur`tor, ceea ce face ca downshiftinguls` fie foarte u[or de acceptat aici. „Civiliza]ia, \nadev`ratul sens al cuvântului”, spune MahatmaGandhi, „\nseamn` nu multiplicarea, ci reducereadeliberat` a dorin]elor. Numai aceasta sus]ineadev`rata fericire [i mul]umire”, creând astfel unprecedent al fenomenului. |n Australia, statistici cuprivire la gradul de penetrare a fenomenului \n so-cietate, realizate de Institutul Australian, arat` c`,la sfâr[itul anului 2003, 23% dintre adul]ii austra-lieni cu vârste cuprinse \ntre 30 [i 59 de ani [i-auschimbat via]a optând pentru acest fenomen. |ncadrul acestui studiu, Institutul Australian \mparteadul]ii chestiona]i \n trei clase de venituri: mari, me-dii [i mici. Studiul subliniaz` faptul c` fenomenuleste \ntâlnit \n toate clasele sociale, fapt care de-monstreaz c nu numai cei cu venituri mari ader`la acest fenomen, ci [i cei cu venituri medii saumici, [i aceasta \n propor]ie asem`n`toare cu ceidin clasa cu venituri mari. Printre alegerile pecare australienii le fac pentru a-[i simplifica via]a(simple living este o alt` denumire a acestuifenomen) se num`r diminuarea num`rului orelor

de program la serviciu, renun]area la orice slujb`sau schimbarea carierei.

Acela[i studiu citeaz` statistici din Statele Unitecare demonstrau c` 19% dintre americanii adul]iau ales simplitatea voluntar` (voluntary sim-plicity, o alt` denumire a fenomenului).

Un alt studiu al aceluia[i institut indic faptul c ,\n noiembrie 2003, 25% dintre adul]ii britanici auoptat pentru downshifting, motivele invocate fiindacelea[i ca [i ale australienilor: doresc o via]` maiechilibrat`, s` petreac` mai mult timp cu familia,\mplinire personal` [i un stil de via]` mai s`n`tos.|ntre 22 [i 28 aprilie, \n Marea Britanie a fost s`r-b`torit` S`pt`mâna Na]ional` a Downshiftingului,prilej \n care sus]in`torilor simplit`]ii voluntare, de-opotriv` adul]i [i copii, le-au fost oferite anumitesfaturi: „Taie o carte de credit! Doneaz` o pung`cu haine! |nchide televizorul [i radioul, joac`-te,vorbe[te! Implic`-te voluntar \ntr-un anumit pro-iect pentru o jum`tate de or` pe zi!” Chiar [i per-soanele juridice au participat [i au fost \ndem-nate s` recicleze plasticul [i hârtia, s` doneze mo-bila de birou de care nu mai au nevoie, s foloseas-c` materiale de cur`]are [i produse de papet`rieecologice [i chiar s construiasc o sal de sport an-gaja]ilor, pentru exerci]iile fizice din timpul pauzeide prânz. Se pare c acest eveniment a fost un suc-ces, dac` ]inem cont de faptul c` britanicii \l pre-g`tesc pe al doilea, programat pentru 21- 27 aprilie2007. O privire de ansamblu asupra downshiftin-gului ne indic` faptul c` apari]ia acestuia [i traseulascendent pe care l-a c`p`tat ulterior suntsus]inute de principii cu totul areligioase. Cu toateacestea, nu de pu]ine ori putem g`si \n Biblie sfa-

turi de a nu ne construi castele [i bog`]ii pe p`-mânt, unde le m`nânc` moliile [i le fur` ho]ii, saude a nu ne investi fiin]a \n averi [i pozi]ii sociale, cide a d`rui altora [i a pre]ui natura. Downshiftin-gul preia [i aplic` aceste principii, \ns` se opre[te\n afara sferei religiosului [i r`mâne un fenomenstrict social.

Cu toate c`, din punctul de vedere al \nv`]`turiicre[tine, fenomenul parcurge drumul numai pân`la jum`tate, totu[i, prin faptul c` ne poate\ndep`rta de stresul marilor ora[e sau ne propuneretragerea din cursa acumul rilor materiale, down-shiftingul ne ofer` un cadru propice pentru culti-varea unei religiozit`]i autentice. n

Downshiftingul propune modera]ie, propune ca, odat`ce ai ob]inut un statut [i un nivel de trai satisf`c`tor,s` te opre[ti [i s` prive[ti \n jur.


Etichetele IDRF sunt mult mai performantedecât codurile de bare: pot stocamari can-tit`]i de date, sunt rescriptibile, nu pot fi

falsificate [i auodurat`devia]`practicnelimitat .Ele pot fi aplicate pe orice produs, iar cipuriledin silicon IDRF (de m`rimea unui bob de orez)pot fi implantate oamenilor [i animalelor.A[ac` \ntr-o [coal dinOsaka, Japonia, copiii au

fostmarca]i cu etichete IDRF \nc`din anul 2004.Deoarece autorit`]ile japoneze au decis c`urm`rirea permanent` a copiilor este cea maibun`metod`dea-i proteja, scanarea lor se face laintr`rile [i ie[irile [colii [i \n anumite loca]ii cheie.Copiii poart` etichetele pe haine, ecusoane saughiozdane.Ca [i când armai fi avut nevoie de \nc` o scuz`

ca s` fie lene[i, studen]iiUniversit`]iiWestminsterau la dispozi]ie, \ncepând cu anul 2006, un barunde nu va mai fi nevoie s`-[i fluture mâinile [is`-[i oboseasc` gura pentru a face o comand`, cipot folosi tehnologia IDRF \n acest scop chiar delamasa la care stau, prin intermediul unuimoni-tor (touchscreen). |n plus, sistemul le permites` trimit` mesaje celor de la alte mese, scutin-du-i deuneventual contact direct cu interlocuto-rul... Sistemul pare s` poat` face orice,mai pu]ins`-i opreasc`pe cei care au trecut limita turmen-t`rii. Pentru aceasta exist` firmele de securitate.Tot \n 2006, câteva cluburi sportive din Anglia

au introdus abonamentele anualemarcate IDRF.Fulham, Coventry City, Manchester City suntprimele cluburi care aupermis folosirea tehnolo-giei IDRFpentru fanii lor. Conducerile cluburilorsus]in c` au reu[it astfel s` reduc` timpul pierdutdeoameni la cozile pentrubilete [i au sporit secu-ritatea din jurul stadioanelor. La Fulham, peste20.000 de smartcard-uri IDRF au ajuns la

posesorii de abonamente anuale [i la membriiclubului. Debeneficiile tehnologiei IDRFse arat`interesate Armata britanic` [i cea american`.Speciali[tii sus]in c` rata atacurilor \mpotrivapro-priilor for]e (friendly-fire) poate sc`dea drama-tic odat` cu introducerea identific`rii prinradiofrecven]`.Pacien]ii de la Klinikum Saarbrücken din Ger-

mania au urmat \n 2005 exemplul pacien]ilordintr-un spital dinNewYork.Atunci, conducereaspitalului a hot`rât monitorizarea acestora prinIDRF. O band` \n jurul \ncheieturii este suportulpentru microcipul care poart` informa]ii despremedica]ia prescris` [i alte date importante. Atâtpersonalul medical, cât [i pacien]ii pot citiinforma]iile stocate de microcip. Tot clinica dinGermania a introdus la \nceputul anului 2006monitorizarea rezervelor de sânge prin sistemeIDRF. |ncepând cu octombrie 2006, toatepa[apoartele americane [i britanice au fost dotatecu microcipuri IDRF. Acestea stocheaz` dateleposesorului pa[aportului, cumar fi numele, na]io-nalitatea, data [i locul na[terii [i o poz` \n formatdigital. Numeroase persoane [i organiza]ii civice[i-au manifestat dezacordul fa]` de folosireatehnologiei. Acestemanifest`ri auprimit cupu]intimp \n urm` un nou impuls prin demonstra]iaf`cut`dehacker-ulLukasGrunwald.Acestaaar`-tat c` orice pa[aport cu cip IDRFpoate fi cu u[u-rin]` falsificat, folosind informa]ii oferite chiar desite-ul InternationalCivil AviationOrganisation.�

SEMNELE TIMPULUI TEHNOLOGIE

38

Tehnologia de identificare prin radiofrecven]`, urma[` acodului de bare, pare s` fie din ce \n ce mai popular` [imai u[or de acceptat. Ce este IDRF? A[a cum revistanoastr` a mai scris, IDRF este cea mai avansat` tehnolo-gie de identificare a obiectelor [i de colectare a datelor.

� Radu Vasile

IDRFunde nici nu te-a[tep]i

38 IRDF-Q7:Layout 1 1/18/07 3:58 AM

MEDIU SEMNELE TIMPULUI

39

se tope[te� Radu Vasile

La sfâr[itul verii polare din anul 2040, \nOceanul Arctic nu va mai r`mâne nicio zon`\nghe]at . Cercet`torii de la Centrul Na]ional

pentru Studierea Atmosferei din Statele Unite,care au lansat aceast` previziune, au luat \n studiuevolu]ia banchizei polare la sfâr[itul verilor arcticedin ultimii 27 de ani. Astfel, \n medie, suprafa]aacoperit` de ghe]urile „ve[nice” scade anual cucâte 60 de mii de kilometri p`tra]i. |n condi]iile \n

care, la sfâr[itul lunii septembrie 2006, OceanulArctic era \nghe]at pe o suprafa]` de 6 milioane dekilometri p`tra]i, estim`rile cercet`torilor indic`faptul c`, peste 10 ani, suprafa]a acoperit` deghea]` va fi de trei ori mai mic`. Conform studiu-lui, \n anul 2040, singurele por]iuni \nghe]ate vorr`mâne coastele nordice ale Canadei [i ale Groen-landei. Deocamdat , efectele acestei topiri masivenu pot fi studiate. �

Ghea]a

39 Gheata-Q7:Layout 1 1/18/07 3:29 AM

Cei careurm`resc fluxurile de informa]ii voradmite rapidc` realitateaeste reprezentat`printr-unamalgambizar \ntre team`[i fasci-

na]ie.Astfel, \n contextul revolu]iilordinmedicin`(caset`), nu ar trebui s`mai surprind`penimenifaptul c`unii comentatori aviza]i folosesc analogii[i titluri de articole care fac referire expres` laimagina]ie „excentric`” (Pro-meteu, Franken-stein) [i la filme SF.Mul]i speciali[ti consider`c`pa[ii ceimaiprovo-

catori din ultimii ani \n aceast` revolu]ie „\n cas-cad`” ar fi reprezenta]i de trei evenimenteesen]iale: clonareaprimuluimamifer, celebraoaie„Dolly”, derivarea celulelor stemumane [i identi-ficarea celulelor stem embrionare (CSE) [i, \nultimul rând, alc`tuirea „h`r]ii genetice a lumii” –a[a-numitul Genographic project (secven]ializa-rea genomului uman), proiect cuaspecte [i impli-ca]ii pe care le vomanaliza \ntr-o edi]ie viitoare arevistei. Primele dou` realiz`ri men]ionate ali-

menteaz` o angoas` care are drept epicentruingineriagenetic , [tiin]a [i oamenii „sc`pa]idesubcontrol”.Acesteaau f`cut ca \nultimii ani s` curg`mult` cerneal` [i la fel demult` transpira]ie princancelariile marilor puteri politice, [tiin]ifice sauale forurilordecizionale \ndomenii foarte sensibileprecum religia [i bioetica.

Ce este o clon`?Termenul clon` deriv` din grecescul „klown”

adic` „ramur`” – clonarea fiind produs`, \n prin-cipiu, prin dou` procese diferite:

SEMNELE TIMPULUI {TIIN}~

40

Cuvintele de ordine \n medicin`, \n genetic` [i \n [tiin]elebiologice din ultimii ani au fost revolu]ie [i fantastic.Adev`rul este c` aceast` revolu]ie sau, mai bine zis,aceste revolu]ii succesive i-au luat prin surprindere chiar[i pe cei mai vizionari oameni ai secolului trecut, fie ei dindomeniul [tiin]ei, teologiei, sociologiei sau al politologiei.

� Florin Theodoru

Joaca de-a Dumnezeu– un joc sc`pat de sub control?!

QUO VADIS...MEDICINAE?

40-45 Quo vadis-Q7:Layout 1 1/18/07 4:01 AM

� SScciinnddaarreeaa uunnuuii eemmbbrriioonn– un eveniment rar, darprezent \n natur`; a[a apar gemenii identici (uni-vitelini), care sunt de fapt ni[te clone. Ei suntcrea]i ca rod al reproducerii naturale, prinscindarea unui embrion \n doi sau mai mul]i embri-oni identici, [i nu sunt ob]inu]i printr-o ac]iune vol-untar`.� TTrraannssffeerr nnuucclleeaarr1 (TN) – tehnic` folosit`pentru crearea oii Dolly. |n acest caz, clonareaeste o form` de reproducere asexuat`, gene-ratoare a unei noi forme de via]` din acela[i,unic, p`rinte.2

Deschizând Cutia PandoreiDar s` ne \ntoarcem la oile noastre, mai exact la

celebra Dolly, n`scut` \ntr-un obscur, pân` atun-ci, centru de cercetare din Sco]ia – or`[elul Roslin(lâng` Edimburgh) –, la 5 iulie 1996. Dolly a fostprimul mamifer clonat vreodat prin TN. Procedu-ra, de[i este simpl` ca [i concept, este destul decomplicat` din punct de vedere al realiz`riitehnice. Au fost necesare 277 de \ncerc`ri pân` lareu[it`. Mai apoi… vaci, porci, [oareci, [obolani,iepuri, cai, pisici [i un catâr – toate au fost clonateprin acela[i procedeu. Cercet`torii de la Roslin

{TIIN}~ SEMNELE TIMPULUI

41

QUO VADIS... MEDICINAE?



42

lucrau de fapt la producerea unor animale modifi-cate genetic (transgenice) urm`rind ob]inereaunei oi numit` Polly, a c`rei celebritate a fostumbrit` probabil \n mod voit de c`tre mai cunos-cuta sa predecesoare, oaia Dolly. Polly a fostclonat` din celule care fuseser` modificate gene-tic [i care aveau „o component` uman` \n fiecaregen`”. Scopul real al cercet`rii era producerea

unor animale transgenice, care s` secrete \n lapte„proteine farmaceutice”3 – acestea fiind capabiles` furnizeze din abunden]` medicamente pentrutratarea unor afec]iuni umane grave, unele incu-rabile la aceast or . |n aceea[i direc]ie, speciali[tiisus]in c`, \n condi]iile penuriei permanente dedonatori, clonarea porcilor ar fi la fel de eficient`,putându-se \n acest fel s` se furnizeze organepentru transplanturi la om care s` nu fie respinsede organismul-gazd` [i care s-ar putea ob]ine dinabunden]` (Xenotransplant).

Celule stem embrionare:„Un Big Bang biologic” |n ceea ce prive[te cea de-a doua descoperire

epocal`, celulele stem embrionare, oamenii de[tiin]` [i-au pus mereu problema felului \n care,

dintr-o singur` celul`, dup` fecundare se nascsutele de tipuri de celule care \ndeplinesc toatefunc]iile atât de complicate dintr-un organism.La fel de spectaculos este [i modul \n care, aparentf`r` niciun coordonator, aceste celule, ]esuturi [iorgane \[i \ndeplinesc „partitura” f r nicio gre[ealtimp de zeci de ani. Savan]ii au fost de-a dreptulfascina]i când au reu[it s` descopere, s` izoleze [iapoi s` urm`reasc` modul \n care cele dou` celulesexuale, odat` contopite, se dezvolt`. Un embriolog american a descoperit \n 1970

c` anumite celule ale embrionului de [oarece,odat` implantate \n uterul femelei, dezvolt` un te-ratom – o tumoare format` dintr-un ansamblu bi -zar, dezorganizat de celule de mai multe tipuri(din]i, mu[chi, os, ]esut cardiac). El [i-a dat seamac` celulele ini]iale pot da na[tere unui ansamblude celule existent \n organismul animalului [i a nu -mit acest ansamblu „celule su[` embrionare plu -ripotente.” |n 1998, James Thomson a descoper-it pentru prima oar` astfel de celule \n embrionuluman [i a reu[it – tot pentru prima oar – cultivarealor (CSE). Pentru a m`ri [i mai mult tensiunea, uncercet`tor israelian a reu[it \n anul 2000 transfor-marea celulelor stem \n neuroni, ceea ce a gene-rat multe speran]e printre milioanele de bolnavi dinlumea \ntreag` (paraplegici, tetraplegici, sufe-rinzi de boala Parkinson [i Alzheimer). Au urmatcercet`ri f`cute pe persoane bolnave, unele curezultate spectaculoase (vezi caseta).

� Transplantul de organe: primul transplant de cord a reprezen-tat un adev`rat [oc mediatic \n 1967.� Fertilizarea in vitro (embrion conceput \n afara organismuluimatern). Au fost fertilizate \n afara corpului mai \ntâi animale, apoioameni. „Opera” lui Robert Edwards&Patrick Streptoe a dus lana[terea primului copil „\n eprubet`” (Louise Brown – \n 1978).� C`utarea unor metode de congelare a embrionilor de la oi sauvaci [i reimplantarea acestora \n uter, ob]inându-se \n acest fel„gemeni” cu vârste diferite (Steen Willadsen). � Primul animal transgenic prin transferul unei gene de la unanimal la embrionul altuia (1982). Primul porc transgenic a fostcreat \n 1992, de c`tre echipa lui David White, prin injectarea \nembrionii de porc a materialului genetic uman. Organele ob]inuteastfel [i care urmau s` fie transplantate aveau o „amprent`” pro-teic` uman`, reu[ind astfel s` p`c`leasc` sistemul imun alprimitorului. S-ar fi putut astfel evita rejetul, adic` respingereaorganului respectiv de c`tre organism. � Modificarea genetic` a caprelor pentru a produce \n laptele lorun vaccin experimental antimalarie. Tehnologia respectiv`

urm`rea „introducerea unei transgene de la un parazit mortal almalariei \ntr-un embrion de capr`”. Potrivit datelor OMS, „mala-ria afecteaz` \ntre 300-500 milioane de oameni anual [i ucide unmilion”. � 1996: clonarea oii Dolly.� 1998: descoperirea [i izolarea celulelor stem embrionareumane [i cultivarea lor \n laborator (James Thomson).� 2000: transformarea celulelor stem embrionare (CSE) \nneroni.� 2001: cercet`ri f`cute pe voluntari care sufereau de insuficien]`cardiac` sever` (injectarea \n ]esutul cardiac a unui extract dem`duv` ob]inut` din propriile oase) – experimente cu rezultatepozitive: ameliorarea st`rii de s`n`tate a voluntarilor. � Injectarea la unii pacien]i atin[i de leucemie a unor celule stemadulte. � Compania Geron sus]ine c`, \n 2007, Statele Unite se preg`tescpentru experimentarea unor terapii pe baz` de CSE pe paraplegi-ci (paraliza]i). Terapiile constau \n implanturi de celule neu-ronale \n m`duva spinal`.

REVOLU}II \n medicin`

O interdic]ie, cel pu]in temporar`, este moralmente obligatorie. Orice \ncercare de clonare uman` este imoral`[i ar determina ostracizarea oamenilor de [tiin]` de c`tre

restul colegilor... (Arlene Judith Klotzko)



43

Sun` promi]`tor, nu-i a[a? Cercet`torii spun c` aceste proiecte au un sin-

gur scop: salvarea cât mai multor vie]i omene[ti.|n acest sens, organismul animalelor modificategenetic [i clonate ulterior poate produce proteine„umane” care ar putea fi folosite \n tratarea maimultor boli. Din lapte de exemplu, s-ar puteaob]ine celule care produc insulina necesar bolna-vilor de diabet zaharat [i tot prin aceast` metod`de modificare genetic` [i clonare, s-ar putea g`sitratamente pentru boala Parkinson. Oferta celulelor stem este extrem de pro mi -

]`toare: acestea permit o tehnologie de \nlocuirea organelor sau ]esuturilor f`r` ca organismulgazd` s` resping` noile organe. Mai mult, CSE facposibil` vindecarea paraliticilor (fracturile decoloan` vertebral`) [i deschid calea unor noi

descoperiri care s` permit` refacerea sau \n -locuirea celulelor [i organelor distruse de\mb`trânire.

Reversul medaliei Oricât de utile ar p`rea ultimele cercet`ri,

riscurile [i problemele pe care clonarea [i CSE lepresupun au determinat guvernele multor ]`ri s`interzic` pur [i simplu astfel de experimente.Exist` dou` mari probleme puse \n discu]ie:

11..Aceea[i tehnologie care ar putea fi folosit` pen-tru vindecarea unor boli (clonarea terapeutic`)poate fi folosit`, de c`tre anumite persoane lipsitede scrupule, [i pentru ob]inerea clonelor umane(clonare reproductiv`). De exemplu, \n 1997, doc-torul Richard Seed a anun]at \nfiin]area unei


clinici specializat` \n clonare… uman`. Iar „sectalui Rael” (o sect` religioas` suspect de intensmediatizat` \n Occident) a \ntins [i mai mult coar-da r`bd`rii oamenilor de [tiin]` [i a societ`]ii civileoccidentale, anun]ând c` au \n plan, [i ulterior c`au reu[it deja, clonarea primelor fiin]e umane(vezi proiectul Clonaid). Reac]ia guvernelor dinOccident a fost prompt`: interzicerea acestui tipde experimente, considerate extrem de riscante.

1.. |n cazul celulelor stem, statutul embrionuluieste factorul-cheie \n abordarea problemei. Pen-tru a putea ob]ine aceste celule, este necesar`

sacrificarea unor embrioni umani dup` cea de-acincea zi de la fecundare in vitro – practic` ceridic` mari probleme de deontologie medical`.

|n afara problemelor ce ]in strict de etica me-dical [i de cea moral`, aceste procedee presupunexperimente pline de riscuri [i nereu[ite:�au existat anomalii, unele terifiante, la multe din-tre clonele speciilor de mamifere ob ]i nu te. �pu]ine au supravie]uit pân la na[tere, iar dintreacestea, peste 50% au murit \nainte de pubertate. � chiar [i la animalele care p`reau s`n`toa-se la na[tere au ap`rut ulterior o serie de


44


disfunc]ionalit`]i severe din cauza neactiv`rii unorgene – neinterpretarea corect` a partiturii amputea spune (consecin]` a acestei expresii genet-ice deficitare). |n leg`tur` cu acest lucru, au exi-stat nenum`rate specula]ii \n leg`tur cu artrita decare suferea Dolly, cu \mb`trânirea [i moartea saprematur`. Dolly a murit pe 14 februarie 2003din cauza unei „afec]iuni pulmonare”, dup` cumsus]in speciali[tii britanici. |n plus, la ora actual` ar exista [i riscul \m bol n` -

virii cu anumite virusuri provenite de la animale,virusuri care nu pot fi depistate sau \nl`turate \nprealabil.Tocmai din aceste cauze guvernele \ncearc` s`

impun` limite jocului de-a Dumnezeu: „Ointerdic]ie, cel pu]in temporar`, este moralmenteobligatorie. (...) Orice \ncercare de clonare umanèste imoral [i ar determina ostracizarea oamenilorde [tiin] de c`tre restul colegilor, \n lumina datelor[tiin]ifice actuale asupra procesului clon`rii [iasupra anomaliilor multiple \ntâlnite la animaleleclonate.” (Arlene Judith Klotzko – O Clon` pentrufiecare). Dar cine poate [ti cu adev`rat ce se\ntâmpl` \n spatele u[ilor ferecate ale miilor de la-boratoare [i clinici din lumea \ntreag`? Din p`cates-ar putea ca, odat [i odat , mitul lui Frankensteins` devin` realitate. Cutia Pandorei a fost dejadeschis`. �


45

� {oareci fluorescen]i (inserarea \n genomul [oarecilor aunei gene care codific` fluoresceina, gen` preluat` de la ani-male ma ri ne). � Cercet`torii de la o companie biotehnologic` din Canada auinjectat gene de pìanjen \ntr-un embrion de capr`, dândna[tere unei capre care secret` \n lapte o protein` numit`fibroin`. Dup` \ndep`rtarea gr`simii, proteinele pot fi ]esute \n fibrecare sunt de cinci ori mai rezistente decât o]elul [i mai elasticedecât cauciu cul.

� Porci fluorescen]i (Taiwan): adùgarea de material genetical unor meduze la un embrion de porc normal.� Au fost create „himere”: animale ob]inute prin amesteculce lulelor unor embrioni ai aceleia[i specii sau chiar de la spe -cii diferite. Astfel, de exemplu, au fost create „oile-ca pre”.(Steen Willadsen)� S-au ob]inut ro[ii transgenice pentru zonele foarte reci, careau fost combinate cu gene ale unui pe[te. „Aceast` ro[ie nu areniciun fel de probleme cu frigul, cre[te \n câmp des chis [i d` orecolt` foarte bogat`”. (Ziua – joi: 26.10.2006)

Curiozit`]i

1. Nucleul unei celule izolate de la o oaie – inserat \ntr-o alt celul \n prealabil golitde propriul nucleu, dar a c`rei citoplasm` este intact`. Celula e astfel „p`c`lit`”pentru a \ncepe diviziunea celular` (\nmulìrea). Anumi]i factori din citoplasm`genereaz` a[a-numita „reprogramare” a nucleului nou-venit, proces carereprezint` esenà clon`rii prin transfer nuclear.

2. Acesta este modul natural de reproducere al multor forme de via`` vegetal` sauanimal`, dar nu este modalitatea natural` de reproducere a mamiferelor.

3. Speciali[tii de la Roslin \ncercau s` obìn` o protein` necesar` \n tratamentulfibrozei cistice (AAT = alfa 1 antitripsin`).


SEMNELE TIMPULUI ECONOMIE

46

„Apoi amv`zut ridicându-sedin p`mânt o alt` fiar`... {i a

f`cut ca to]i,mici [imari,boga]i [i s`raci, slobozi [i

robi, s` primeasc` un semnpemânadreapta sau pe

frunte [i nimeni s` nupoat`cump`ra sau vinde f`r` s`

aib` semnul acesta...”(Apocalipsa 13,11.16.17).

Din culisele


� Atilla Peli

Din culisele


46-51 Criza Petrolului-Q7:Layout 1 1/18/07 3:51 AM

Iat` un fragment care a intrigat multe min]ide-a lungul veacurilor. Pân` nu demult,neputin]adeacump`ra sauvindenu reprezen-

ta o catastrof`: de bine, de rù, fiecare familiereu[ea s`-[i asigure cele strict necesare din pro-priile resurse.Acum \ns`, este cuneputin]` s` ne\nchipuimo lume \ncares`nuputemcump`rasauvinde. Amploarea unei catastrofe de acest genestegreudeestimatatâta timpcâtnusuntempu[ifa]` \n fa]a cuea saum`carnu-i sesiz`m iminen]a.|ntrebareaprincipal esteurm`toarea:Cearputeaparaliza un sistem economico-financiar carefunc]ioneaz` atât de bine?

Situa]ia actual`|n ultimul timp, economia mondial` este

cuprins`deo tensiune imposibil de ignorat: pre]ulpetrolului \nregistreaz` o cre[tere constant`,dep`[ind record dup` record. Din cauza prob-lemelor politice din Orientul Mijlociu, produc]iamondial` ]ine pasul din ce \n ce mai greu cucre[terea consumului global, generat` \n specialdeStateleUnite [i,mai nou, deChina [i India.Unalt factor agravant este sc`derea exporturilorirakiene, celelalte ]`ri dinOPECnefiind capabiles` sus]in` integral aceast` c`dere.

Cre[tereapre]ului carburan]ilor esteparte inte-grant` aunui tabloumaimare [i, pentru c` este ositua]ie nepl`cut` atât pentru produc`tori, cât [ipentru consumatori, este pus` sub t`cere. Suntvoci \ns` care avertizeaz`din ce \n cemai des: nu-mero[i savan]i, speciali[ti geologi, au f`cutestim`rilegate de „criza care are s` vin`”. De exemplu,marele geofizician american, doctorul MarionKing Hubert, \n anul 1956, pe atunci angajat alfirmei Shell, a estimat cuacurate]e, \n cadrul uneireuniuni a Institutului American al Petrolului, c`produc]ia intern` a Statelor Unite \[i va atingevârful \n anul 1970. La data aceea a fost conside-rat, ca de altfel to]i cei care fac previziuninepl cute, unnebuncarevrea s` fac`pegrozavul.

Hubert a ajuns la concluziile lui urm`rindgrafi-cul descoperirilor de noi z`c`minte petroliere. |n1956, dupèfectuarea câtorva zeci demii de fora-jepe teritoriulStatelorUnite,petroli[tii \[i f`cuserò ideedestuldeclar` referitoare la resursele inter-ne existente. Hubert a constatat c`, \n timp, ratadescoperirilor de z`c`minte tinde s` se a[ezedup` modelul curbei clopotului lui Gaus – cu unvârf al descoperirilor pentruStateleUnite \n anul1930. Plecândde la acestmodel, el a presupus c`produc]iadepetrol sevaa[ezapeocurb`similar ,

punctul celmai \nalt al acesteia–vârful – fiindanul\n care produc]ia de petrol urma s` fie cea maimaredin istorie.Timpul adovedit c`Hubert aavutdreptate: \n 2004, StateleUnite extr`geauaproxi-mativ 3,4milioanedebarili pe zi, camo treimedinceeaceseproducea \nperioadadin „vârful curbei”.

A urmat o epoc` de aur a descoperirilor de noiz`c`minte.Practic, celemai importantez`c`minte,care sunt folosite [i ast`zi, au fost descoperite \nanii ‘60. Totu[i curba lui Gaus a descoperirilor denoi z`c`minte la nivel mondial [i-a atins vârful \nanii 1962-1964.Deatunci, ratadescoperirilor a fost\n sc`dere, urmând panta descendent` a curbei.Actualmente, folosindmetoda luiHubert [i infor-ma]iile existente cu privire la resurse [i consum,speciali[tii consider`c`vârful curbeiproduc]iei depetrol trebuia s` aib` loc \n 2005 (versiunea pe-simist`) sau \ntre anii 2015 [i 2020 (versiunileoptimiste).Cutoateacestea,majoritateaexper]ilorfixeaz` perioada de vârf la mijlocul intervalului,\ntre 2008 [i 2010.

Consecin]e posibileMul]i dintre cei care citesc aceste probleme

sunt tenta]i s` spun`: „Ei, [i? O s` conduc maipu]in!” Problema este \ns` departe de a fi atât desimpl .Majoritateadomeniilor vitale aleeconomieidepind de infuzia permanent` de petrol ieftin.Spre exemplu, agricultura intensiv` utilizeaz`produsederivate din petrol: pesticidele, fertiliza-toarele, combustibilul necesarma[inilor agricoleetc.Maimultdecâtatât,majoritateaproduselorali-mentareparcurgdistan]edemii dekilometri pânàjungpe farfuriile noastre, [i toatedepindde flux-ul continuudepetrol ieftin.Medicinamodern ,dis-tribu]iadeap`potabil , armata, toate func]ioneaz`

folosind cantit`]i semnificative de combustibilifosili. |n procesul tehnologic de producere ama-selor plastice se folosesc cantit`]i importante depetrol. F`r` a continua lista, pe scurt, aproapetoate produsele sau serviciile din economiamon-dial` aunevoie depetrol saudeprodusederivatedin petrol pentru a supravie]ui.

|ntregul sistembancar financiar estedependentde cantit`]i din ce \n cemaimari de petrol ieftin.|nacest sens,doctorulCollinCampbell, reputat sa-vant \n domeniul energiei, declara: „|n ultimele

ECONOMIE SEMNELE TIMPULUI

47

Criza petrolului se va r`sfrânge asupra agriculturiiintensive, care este baza alimenta]iei mondiale. Vordisp`rea pe rând fertilizatorii, pesticidele, fungicidele,agroma[inile...


decenii, b`ncile [i-au creat capital \mprumutân-du-se mai mult azi, bazându-se pe surplusul depetrol extrasmâine, petrol care a constituit un co-lateral destul de bun pentru a acoperi deficitul ac-tual.Declinulproduc]ieipetroliere,principalulagent\ncre[tereaeconomic , submineaz`valoareaaces-tui colateral, care duce pân` la urm` la erodareapozi]ieimajorit ]iicompaniilor listate labursadeval-ori”.

Banii \nseamn` energie. Bog`]ia \nseamnènergieutilizabil`, fie c` este vorbadepetrol, gazenaturale sauoricealt` form`deenergie.Costul realal unui produs sau serviciu reflect` practic costulenergiei consumate pentru realizarea lui.

Aproapeoriceactivitateavie]ii economice–pro-duc]ie, construc]ii, transporturi, agricultur` etc. –este alimentat` cu energie produs` din petrol. |noctombrie 2005, LondonTimesprognoza, \ntr-unarticol semnatdeBryanAppleyard, cèrabog`]ieise va evapora cât de curând: „Petrolul este peterminate, climatul se schimb` \ntr-un ritm alar-mant, r`zboaiele pentru energie mocnesc [i ceeste mai [ocant este c` nu avem nicio idee refe-ritoare la modul \n care am putea rezolva toateaceste lucruri. |n fiecare zi avem dovezi noi c`progresul nu mai poate fi considerat un dat [i cùnnouev \ntunecat se a[terne \nainteanoastr` [iacopiilorno[tri.Cre[tereaeconomicèsteaproapes` se sfâr[easc`. De vreme ce \ntregul nostru sis-temfinanciar–dobânzi, fonduridepensii, asigur`ri,pie]e bursiere – este previzionat \n cre[tere,

efectele sociale [i economice aleunei crize energetice pot fi cata-clismice”. |n decembrie 2005,US News [i World Report aupublicat un articol \n careerau luate \n calcul câtevascenarii sumbre care arputea afecta continentulnord-american.

|nacordcu toateaces-te surse, Chicago Trib-une, prinPaul Salopek,câ[tig`tor al premiuluiPullizer, descria con-secin]ele atingerii vâr-fului curbei produc]ieipetroliere, dup` cumurmeaz`: „Consecin]ele

(dac` aceast` criz` esteadev`rat`) sunt inima-

ginabile. Lipsa de com-bustibili fosili ar \mpinge eco-

nomiile \n perioade lungi dedepresiune.Milioanedeoameni [i-arpierdeslujbele, fermele [i-ar \ncetaproduc]iilemasive, ceeacearduce la foamete.R`z-boaiele pentru energie s-ar \nmul]i, iar oameniis-ar \ndeletnici cu recuperarea [i recondi]ionareamaterialelor refolosibile”.

Un posibil scenariuLa Serpa, \n Portugalia, s-a desf`[urat \ntre 23 [i25 septembrie 2004 conferin]a interna]ional` Ci-viliza]ie saubarbarie. Printre cei care au luatpartela conferin]` s-a num`rat [i Jorge Figueiredo, unreputat specialist \n domeniul energiei, care aprezentat temaErapost-petrol. El a atras aten]iacòcrizàpetrolului este iminent` \nurm`torii treiani [i c` va aveaefecteprofundeasupra civiliza]ieiumane. Jorge Figueiredo, cu prilejul discursuluisù, a prezentat câteva consecin]e pe termenmediu [i lung ale epuiz`rii resurselor de com-bustibili fosili.

Criza petrolului, sus]ine Figueiredo, se va r`s-frângeasupra agriculturii intensive, careestebazaalimenta]ieimondiale. Vor disp`reape rând ferti-lizatorii, pesticidele, fungicidele, agro-ma[inile,ceeacevaduce lao sc`dereaproductivit`]ii \ndo-meniul agriculturii, \n condi]iile \n care se [tie c`solurile obosite de utilizarea intensiv` \[i potmen]ine productivitatea doar cu ajutorul fertili-zatorilor. Foametea la nivel global vapune statelebogate, maimult decât \n prezent, \n pozi]ia de ale controlapecelemai s`racedinpunctdevederealimentar. Pe plan demografic, \n opinia lui Figu-eiredo, vom asista la un control mult mai ferm alpopula]iei, atât din punct de vedere al natalit`]ii,cât [i din cel al migra]iei, urmat de o „dezurbani-zare”, adic` \ntoarcerea \nmas` c`tremediul ru-ral. Propor]ia de 10%din popula]ia care lucreaz`\nagricultur`va fimult crescutòdat`cu„moarteapetrolului”.

Industria va suferi un mare [oc, \n specialramurileenergofage,precumtransporturile, indus-tria produc`toare de ma[ini, rafin`riile, urmândimediatdupàceea ramurile indirectdependente.Criza petrolului va reorienta lumea c`tre sursealternativedeenergie:hidroenergie, ceasolar , eo-lian`, nuclear` etc. Din p`cate, \n acestmoment,toate aceste resurse sunt fie ineficient captate, fiesunt \ntr-un stadiu incipient de dezvoltare.

Figueiredo sus]ine c` efectele vor avea un ca-racter sincron,adic`sevor resim]i \n toate ramurilevie]ii economice [i sociale. Odat` cu scumpireaexcesiv` a pre]ului carburan]ilor, se vor scumpitoate celelalte produse (vezi exemplul României


48



49

dinanii ’90).Guvernele,marile companii petroliere[i organiza]iile interna]ionale (ca US GeologicalSurvey, World Bank, OECD, AIEA), declaraFigueiredo, s-au ferit s` deschid` subiectul \ndorin]a de a evita o isteriemondial`, \ncercând \nschimb s` explice cum „mâna invizibil`” a meca-nismelor de pia]` va regla [i aceast` problem`, [ianumeprin simpla reajustareapre]urilor, conformteoriilor neo-liberale.Al]i negativi[ti sus]in c`pro-gresul tehnologiei va rezolva problema f`r` a ]inecont de faptul c` unul dintre factorii care stau labaza acestui progres este chiar petrolul. Al]ii con-sider` c` mai sunt cu siguran]` [i alte resurse,ignorând rata din ce \n ce mai redus` de rezervenoig`site.Dinacela[imotiv– interesealeunorgru-puri –nueste cunoscut faptul c`primeledou` re-surse petroliere ale lumii – Ghawar (Arabia Sau-dit`) [i Cantarell (Mexico) – se afl` \n declin evi-dent al produc]iei.

R`zboaiele energetice|nnum`rul3dinnoiembrie2002alGlobalOutlook,EricWaddell, profesor de geografie la Laval Uni-versity, a f`cut o serie de previziuni [i analizeale strategiei militare americane. El sus]inea

c` r`zboiul \mpotriva Irakului, care de]ineaproximativ11%dinproduc]iamondial depetrol,are ra]iuni legate exclusiv de criza petrolului [i c`motiva]iaprincipal aagresiunii a fostprosperitateacompaniilorExxonMobil, BP,ChevronTexaco [iShell, nicidecumdemocra]ia sau libertatea.

SUAestecelmaimare importatormondial –cca.56%din consumul intern fiind importat, estimân-du-se c` \n 2020 aceast` cifr` va urca la 66%. Unsfert din consumulmondial depetrol este realizat\nprezentdeStateleUnite, \n condi]iile \n care re-zervele sale interne ating abia 2,8%din rezervelemondiale.

Mariledescoperiri depetroldinOrientulMijlociu–primulproduc`tordepetrol lanivelmondial – audeterminatSUAs`-i acordeun interesdeosebit.Aldoileamare rezervor depetrol se afl` \n ]`rile ex-sovietice din bazinulM`rii Caspice [i \n Iran, faptpentru care SUA \[i intensific` ac]iunile econom-ice [imilitare \n zon`. |n Irak, al doilea rezervordepetrol al lumii dup` Arabia Saudit`, precum [i \nIran, pân`decurândcompaniile petroliere anglo-americanenuauavutacces. |n schimb, ambele ]`riau avut rela]ii comerciale solide cu firmelepetroliere franceze, chineze[i ruse, ceeaceexplic`pozi]ia acestor ]`ri vizavi de agresiunea SUAasupra Irakului [i, mai nou, asupra Iranului.

WashingtonPost comenta \n septembrie 2002:„Eliminarea luiSaddamarputea readucecompani-ile petroliere americane \n Irak, \n dauna celorfranceze sau ruse[ti”.

Total-Fina-Elf (Fran]a) are contracte impor-tante \n Irak. Aceea[i companie \mpreun` cuGazprom[iPetronas au stabilit un „joint venture”cu National Iranian Oil Company. Administra]iaBush a \ncercat \n nenum`rate rânduri s` ani-hileze aceste contracte sub pretextul c` ele ar\nc`lca Iran Libya SanctionsAct – un act emis deCongresul Statelor Unite \n 1996, care vizeaz`impunereadesanc]iunientit`]ilor care fac investi]iidirecte [i/saucontribuie semnificativ ladezvoltarea

� Pentru produc]ia unui automobil se consum` o cantitate de petroldubl` fa]` de greutatea sa.� |n procesul tehnologic de produc]ie a unui gram dintr-unmicrocip,sunt necesare 630 de grame de combustibili fosili.� Pentru construc]ia unui computer de birou este nevoie de zece orimai mult petrol decât cânt`re[te acesta.� Pentru producerea unei tone de cupru este nevoie de 17,8 barilide petrol (1 baril = 159 litri).

{tia]i c`...


capacit`]ilor de exploatare petroliere din celedou` ]`ri. Controlul militar [i politic al StatelorUnite \nOrientulMijlociu [i bazinulM`rii Caspicear \nsemnacontrolul asupraamaimultde jum`tatedintre rezervele mondiale, ceea ce ar duce, \nrealitate, la controlul economieimondiale. |n toncu aceste informa]ii se afl` [i documentarul BBCdin 2003, denumit War for Oil, care sus]ine c`administra]ia Bush vede r`zboiul din Irak ca peunul pentru supravie]uire.

Reac]ia celor direct implica]iUn barometru excelent pentru a verifica acu-

rate]ea previziunilor asupra crizei petrolului estemonitorizarea celor direct implica]i, adic`marilecompanii petroliere.Peoricepia] , achizi]iile [i fu-ziunile sunt versiunea corporativ` a canibalismu-lui. Mai exact, orice industrie aflat` \n dificultateeste caracterizat` de prelu`ri [i fuziuni, \n \ncer-careade supravie]uire. Astfel, din 1998 [i pân` \nprezent, marile companii petroliere au \nceputs` se „devoreze”unelepealtele.Oferimdoar câte-va dintre celemai cunoscute cazuri:�DDeecceemmbbrriiee 11999988 – BP [i Amoco fuzioneaz`.�DDeecceemmbbrriiee 11999999 – Exxon [i Mobil fuzioneaz`.�OOccttoommbbrriiee 22000000– Chevron [i Texaco convin s`fuzioneze.� SSeepptteemmbbrriiee 22000022 – Shell achizi]ioneaz` Pen-zoil-Quaker State.� AApprriilliiee 22000055 – Chevron Texaco [i Unocalfuzioneaz`. � IIuunniiee 22000055 – Royal Dutch [i Shell fuzioneaz`.

|n acord cu toate aceste tranzac]ii pe pia]apetrolier` interna]ional`, studii recente sus]in c`primele cinci mari companii petroliere din lume seconcentreaz` asupra dezvolt`rii capacit`]ilor deexploatare existente, \n dauna identific`rii de noiresurse, ceea ce arat` o atitudine foarte conserva-toare specific` industriilor aflate \n declin. Maimult decât atât, Exxon Mobil [i Chevron Texacoavertizeaz` asupra diminu`rii rezervelor de petrol[i fac lobby pentru o utilizare mai eficient` a lor.

Solu]ii alternativeExper]ii iau \n calcul câteva solu]ii alternative pen-

tru energia produs` de carburan]ii fosili, printrecare cele mai importante sunt câmpurile petroliereneconven]ionale sursele „alternative” (enegia solar ,eolian , nuclear etc.). Câteva exemple referitoarela câmpurile petroliere neconven]ionale:�PPeettrroolluull ggrreeuu..Poate fi extras \n mod similar cupetrolul crud, doar c` este mult mai solid [i nece-sit` rafinare mai puternic`. Se g`se[te \n peste 30de ]`ri, dar se estimeaz` c` aproximativ 90% din-tre rezervele totale se afl` \n Orinoco-Venezuela,evaluate la 1,2 trilioane de barili. O treime dintreaceste resurse se pot recupera cu ajutorul metode-lor de extrac]ie existente.�NNiissiippuurriillee ppeettrroolliieerree. O alt` surs` de petrol ne -con ven]ional, se afl \n majoritate \n Alberta-Cana-da, resursele exploatabile fiind estimate la 1,8 tri-lioane de barili (1 baril = 160 l), dintre care cca.280-300 de miliarde de barili sunt recuperabili.Rafinarea este de cinci pân la zece ori mai costisi-toare decât cea a petrolului conven]ional.�MMaarrnneellee ppeettrroolliieerree..Se afl \n Statele Unite [i suntextrem de greu de extras. |n prezent, Shell, ExxonMobil, Chevron Texaco cheltuie miliarde de dolaripentru inventarea unor noi metode de ex plo atare,care deocamdat` sunt extrem de costisitoare.� AAll`ttuurrii ddee ccoossttuurriillee eexxttrreemm ddee rriiddiiccaattee [i di fi -cult ]ile \ntâmpinate \n procesul de extrac]ie, cel maimare inconvenient pentru resursele de petrolneconven]ional r`mâne efectul d`un`tor asupramediului \n conjur tor, ceea ce reprezint un cost pecare planeta noastr` nu [i-l mai poate permite.Sur sele „alternative” au marele dezavantaj de a fiextrem de cos ti sitoare [i ineficiente \n acest mo -ment. Mai mult, a[a cum am prezentat, dezvoltarea[i sus]inerea acestor tehnologii avansate necesit`consumul unor mari cantit`]i de combustibili fosili.

EpilogRevenind la Apocalipsa 13 („Apoi am v`zut

ridicându-se din p`mânt o alt` fiar`... [i a f`cut ca


50


to]i, mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s`primeasc un semn pe mâna dreapt sau pe frunte[i nimeni s nu poat cump`ra sau vinde f r s aib`semnul acesta...”) [i f r a face referiri la identitateasimbolurilor folosite (fiara, semnul fiarei) – pe carele l`s`m \n sarcina cititorului de a le descoperi cuajutorul informa]iilor oferite \n acest articol [i alprofe]iei biblice –, fragmentul sugereaz` câtevaidei clare: un „actor” (de natur` politic`) va aveaputere asupra tuturor oamenilor [i va condi]ionaorice tranzac]ie (vânzare, cump`rare) vital` omu-lui modern, \n schimbul unei supuneri necondi]ion-ate. Pare un scenariu alarmist? Poate. Deocamdat`\ns`, jocurile de pe pia]a petrolului par s` duc` \naceast` direc]ie: cine va controla resursele vaimpune scenariul piesei de teatru, din care cel maiprobabil nu va lipsi despotismul politico-religios, a[acum s-a \ntâmplat atât de des \n istorie. Cu un picde viziune, putem constata c` nu a existat unmoment mai bun \n istoria omenirii pentru controlulputerii mondiale, decât cel care se a[terne acum,pe nesim]ite. Motivul este simplu: fiecare dintre noieste dependent de sursele existente de energie,ceea ce face s` fie suficient controlul acestorresurse pentru a-i controla ulterior pe cei caredepind de ele. S` piard` marii oameni politiciaceast` ocazie? Pân` acum nu ne-au dat niciunmotiv, a[a c` vom cere permisiunea s` ne \ndoim.Sforile din teatrul de p`pu[i au fost legate, mair`mâne s` \nceap` spectacolul, \n care noi vom fimai mult decât ni[te simpli spectatori. �


51

� Speciali[tii estimeaz` c` ne vom confrunta cu o criza \n ceeace prive[te resursele de petrol. De exemplu, Ali Bakhtiar, fonda-torul World Oil Production Capacity, estimeaz` c` \n 2008 un barilde petrol va costa 180-200 USD, un pre] astronomic \ncompara]ie cu cel din prezent, 75-80 USD pe baril (actual-mente, pe fondul temperaturilor neobi[nuit de ridicate din aceast`iarn`, cererea redus` de petrol pe anumite pie]e mari ale lumii adus la sc`derea pre]ului pân` la 54 USD) sau cu cel din 2004 deaproximativ 40 USD pe baril.� |ntemeiat pe 65 de studii publicate \n ultimii 50 de ani, centrulbritanic Oil Depletion Analysis Center estimeaz` c` resursele totalede ]i]ei la nivel global au fost \ntre 2000 [i 2400 de miliarde debarili. Pân` la data aceasta, omenirea a consumat aproapejum`tate din acest total.� |n ultimii 50 de ani, cererea mondial` de petrol a crescut de[apte ori. |n 1986 se consumau aproximativ 54 milioane de ba-rili pe zi, iar \n 2004, aproximativ 82 milioane de barili pe zi. � |n ultimii 10 ani, China [i-a dublat consumul de petrol, \n timp

ce num`rul de autoturisme particulare a crescut de la 700.000la 7 milioane. � „Sunt 6,5 miliarde de oameni pe planet`, dintre care 5 miliardeaproape c` nu folosesc resurse energetice, dar to]i \[i doresc s`consume”, declar` Matt Simmons directorul executiv al Sim-mons&Company, cea mai mare banc` \n domeniul investi]iilor\n industria energetic`.�Sursele noi de petrol sunt din ce \n ce mai greu de g`sit: \n 2000s-au identificat 16 z`c`minte importante, \n 2001, 8 z`c`minte,\n timp ce \n 2002 s-au g`sit doar 3. Ast`zi se consum` cca. 6barili de petrol la fiecare baril descoperit nou.�Departamentul American al Energiei estimeaz` c` \n 2025 se vorconsuma la nivel global aproximativ 120 milioane de barili pe zi.� Orientul Mijlociu controleaz` mai mult de o treime dintreresursele mondiale de ]i]ei, un sfert dintre resursele globale fiindcontrolate de Arabia Saudit`.� 80% dintre resursele actuale de petrol au fost descoperite\nainte de 1970.

Câteva date importante


SSEMNELETIMPULUI

|N VIA}~, SUNT LUCRURI C~RORA NU LE PO}I |NTOARCE SPATELE

SSEEMMNNEELLEETTIIMMPPUULLUUIISSEEMMNNEELLEETTIIMMPPUULLUUII

|N VIA}~, SUNT LUCRURI C~RORA NU LE PO}I |NTOARCE SPATELE

Cover + C4-Q7:Layout 1 1/18/07 3:03 PM Page 1

st7

Documents