Stresul profesional reprezint o categorie de stres foarte important din punct de vedere al adaptrii optime la locul de munc. Randamentul, eficiena personal sunt factori care influeneaz direct stima de sine i funcionarea persoanei. O important aciune de prevenire a instalrii oboselii cronice i a stresului o reprezint aplicarea unor strategii de management a stresului.

SC. GEN. DR. AUREL VLADORASTIE

STRESUL PROFESIONALLA CADRE DIDACTICE

INTOCMIT Prof. educ. GAUBERT RODICA

STRESUL PROFESIONAL LA CADRE DIDACTICE

1. Problema stresului profesional

1.1 Ce este stresul?

Stresul este raspunsul nespecific al organismului la solicitarile externe.Stresul este definit ca un dezechilibru perceput subiectiv dintre cerintele impuse de mediul extern si intern si capacitatea personala de raspuns.Un element esential al vietii este interactiunea dintre organism si mediul ce impune o continua adaptare a organismului atat pe linie filogenetica cat si cea ontogenetica.

1.2. Ce este stresul profesional?

Stresul profesional este definit ca un fenomen pluricauzal si multidimensional reflectat in raspunsurile psihofiziologice ale individului, intr-o anumita situatie de munca, manifestat prin dezechilibrul dintre solicitarile impuse de munca si capacitatea obiectiva sau doar subiectiva a omului de a face fata.Stresul profesional este unul dintre cele mai serioase amenintari ale vietii moderne. El denota stresul generat de situatia de munca: muncile de mare raspundere, cu risc inalt, activitate care suprasolicita sau subsolicita disponibilitatile individului.

2.Cercetari despre stresul profesional. In zilele de astazi stresul a devenit pentru noi un mod de viata. Stresul este unul dintre cele mai serioase amenintari ale vietii moderne.Sursele de stres profesional sunt descrise in multe cercetari. Dintre acestea amintim: munca in organizatie,tracasarile cotidiene, imposibilitatile de realizare in cariera, structura si climatul organizational, aprecierile muncii, etc. O alta sursa de stres este grija zilei de maine , adica teama de a fi lipsit de stresul profesional, de a ramane fara un loc de munca.Efectele stresului sunt resimtite de individ in functie de caracteristicile lui biografice, de atitudinea lui fata de viata, de stilul comportamental si de nevoia de realizare.Medicii sustin ca cei care lucreaza sub tensiune nervoasa ar putea sfarsi ca pacienti ai clinicilor de psihiatrie. relatiile dintre oameni au devenit in mare parte tensionate si distructive. In unele ocupatii cu raspundere marestresul nu se face simtit in momentele grele pentru ca atunci avem stare doar sa cautam cai de scapare si asta pentru ca exista sentimentul responsabilitatii.Cateva componente generatoare ale stresului ocupational sunt: ambiguitatile de rol, conflictul de rol, incarcarea muncii. relatiile interpersonale de munca, conditiile necorespunzatoare, munca in schimburi,pericole fizice, etc. Reactiile in urma confruntarii cu acesti factori stresanti sunt:insatisfactiile in munca, absenteismul, recompensarea muncii, cresterea acuzelor somatice(imbolnaviri, comportament depresiv) abuz de medicamente, alcool, cafea, tigari.Cu toate ca suntem constienti de prezenta acestui factor si de consecintele lui daunatoare, stresul este absolut inevitabil, este prezent in noi. Evitand stresul eviti viata.Prin munca pe care o desfasoara, cadrele didactice sunt supuse la o multitudine de influente generatoare de stres care variaza in functie de situatie. Amintim: conducera unitatii, lipsa de consultare si comunicare, asumarea de riscuri, deconectarea de problemele de serviciu, subapreciere, etc.A fi cadru didactic inseamna, pe linga alte calitati, a avea un spirit integrativ si altruist, sa puna suflet in tot ceea ce face. Fiecare eveniment important pentru elevi presupune implicarea cadrului didactix aratat prin reactiile emotionale: frica , teama, mania, ingrijorarea, etc. Acestea sunt situatii stresante care nerezolvate pot duce la deteriorari accentuate generand: insomnii, tulburari ale dinamicii alimentare, sexuale, stari de tensiune psihica; incordare, nervozitate, iritabilitate, exacerbarea spiritului critic sau autocritic, pierderea increderii in sine si in ceilalti, anxietate.Odata depasite aceste situatii stresante se intalneste increderea in fortele proprii, apoi reactii emotionale pozitive(bucuria, mandria, satisfactia, atitudinea pozitiva fata de munca si viata). Aceasta depinde numai de noi, de capacitatile noastre de a controla situatiile stresante.Stim din experientele noastre ca stresul are si valente pozitive mobilizand resursele umane in vederea autodepasirii, fiind un stres bun, dar si valente negative. Deci eliminarea oricarui stres din viata personala nu este posibila pentru ca:Eliberarea completa de stres inseamna moarte. Este si asta o cauza pentru care continuam sa ne asumam riscul pentru a afla daca situatiile noi sunt potrivite si stimulante pentru persoana noastra sau deopotriva.Si totusi de cele mai multe ori in fata unei situatii care simtim ca ne depaseste apelam, mai mult sau mai putin constient, la anumite rituri comportamentale, care permit sescarcarea anxietatii, cum sunt: numaratoarea pana la 10 sau noaptea este un sfetnic bun, dialogarea cu noi insine, etc.

3Profesia de cadru didactic

Cadru didactic inseamna persoana cu studii superioare, importanta in viata unei societati moderne,careia progresul stiintific nu-i este indiferent si care participa la procesul de educare si instruire a indivizilor de la varsta prescolara si pana la dobandirea unei profesii. Educatia se face cu scopul de a integra individul in raporturile sociale.Meseria de educator este o mare si frumoasa profesiune, ce nu seamana cu nici o alta, o meserie care nu se paraseste odata cu hainele de lucru. O meserie aspra si placuta, umila si mandra, exigenta si libera, o meserie in care mediocritatea nu este permisa, unde pregatirea exceptionala este de a avea satisfactie, o meserie in care dragostea este sterila fara forta spirituala , o meserie cand apasatoare cand incapabila, ingrata si plina de farmec Profesia de cadru didactic este o munca care nu este izolata, ea este strans legata de viata sociala si de viitorul sociatatii, care ii traseaza cadrele generale sociale si morale de dezvoltare.Cateva dintre elementele generatoare de stres la cadrele didactice sunt: insatisfactie pentru stilul de conducere, relatiile interpersonale, atmosfera si climatul psiho-afectiv, structura organizatorica din scoala, luarea unor decizii, planificariile scolare, subsolicitarea, suprasolicitarea, deplasarile de serviciu, lipsa posibilitatilor de autoperfectionare, etc.Toate aceste situatii stresante, nerezolvate duc la nervozitate, anxietate. Pentru a bloca efectele distructive ale stresului, individul pune in joc o multime de mecanisme de aparare a eu-lui. Acestea au functii adaptive: rationalizarea(justificarea comportamentului); proiectie(atribuirea propriilor sale trasaturi negative altei persoane); represia(inlaturarea ideilor, simtamintelor inacceptabile); compensarea, supracompensarea, practicarea activitatilor in aer liber, sportul. Cu aceste mecanisme individul lupta singur impotriva stresului.

4. Strategii posibile de ajustare a stresului la cadrele didactice

- organizarea muncii sa se faca tinand cont de conditiile si specificul institutiei respective; crearea unor conditii fizice bune de lucru (spatiu, confort, etc) evitarea relatiilor incordate dintre conducere si subalterni asigurarea continuitatii la grupa/ clasa, pentru a putea stabilii legaturi afective; toate persoanele care urmeaza a fi angajate in unitate sa fie supuseunui test psihologic; obiectivitatea conducatorului in acordarea calificativelor; sa fie stimulate material cadrele didactice talentate si incurajate celecare au obtinut performante; sa existe un climat moral afectiv; salariile si gradatiile de merit sa fie acordate celor merituosi; evitarea mobilizarii cadrelor la serviciu pentru scurte comunicari, acestea putandu-se afisa, de cate ori este nevoie;- respectul reciproc fata de colegi indiferent de statutul acestora.

Dificulti ale cadrelor didactice la debut profesional i managementul stresului ocupaionalasist. univ. drd.Ramona HurduzeuUniversitatea de Vest TimioaraDepartamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic27 aprilie 2009Abstract:Professional stress represents one of the moust important stress categories concerning the job place from the adaptation point of view. The yield and personal efficient are parameters that influence directly self stem and the persons functionality. One of the moust important action of preventing the settlement of chronic tiredness and stress is represented by the application of stress management strategies.Key words:stress, adaptation, vulnerability , burnout, stress management.

Rezumat:Stresul profesional reprezint o categorie de stres foarte important din punct de vedere al adaptrii optime la locul de munc. Randamentul, eficiena personal sunt factori care influeneaz direct stima de sine i funcionarea persoanei. O important aciune de prevenire a instalrii oboselii cronice i a stresului o reprezint aplicarea unor strategii de management a stresului.Cuvinte cheie:stres, vulnerabilitate, adaptare, burnout, managementul stresului.

Adaptare i stresDebutul n orice profesie este deopotriv dificil, stresant, dar i stimulativ, orict de pregtit profesional este noul intrat n cmpul muncii. Condiia de baz pentru angajarea n nvmnt este dat de absolvirea modulului pedagogic n perioada de formare iniial, ns nu reprezint suficien, deoarece dificultile, complexitatea situaiilor cu care se vor confrunta tinerii angajai nu sunt cunoscute complet, nici mcar din punct de vedere teoretic.Nicio pregtire prealabil, de altfel, orict de bine ar fi fcut, nu poate elimina total problemele cu care se vor confrunta debutanii, deoarece se tie c cel mai puin previzibil n aceast ecuaie descris de procesul de nvmnt este elevul.Enchescu, analiznd suprasolicitarea sub aciunea unor factori stresani din mediul extern (biologic, psiho-social, profesional, colar, familial, etc.) ierarhizeaz, ca etape ale adaptrii profesionale: Surmenajul cu scderea ateniei, a interesului pentru munc, urmat de fenomene de decompensare randament sczut, dezinteres, etc.; Oboseala, ca urmare a suprasolicitrii, cu manifestarea unei stri de indispoziie, epuizare fizic i nervoas, deficit de atenie i frecvente erori; Epuizarea nervoas cu manifestri de nelinite, iritabilitate, astenie fizic i intelectual, cefalee, ameeli, cu forma cronicizat denumit nevroza de supasolicitare.Atunci cnd vorbim de probleme de adaptare i situaii care genereaz stres la locul de munc, schimbri recente n modul de via al indivizilor genereaz stresul situaional, denumit i stres cultural.Problemele cel mai des evideniate de cadrele didactice debutante, subliniate de M Craovan (2005) sunt legate de: comunicarea cu elevii; rezolvarea situaiilor conflictuale; relaiile cadru didactic elevi prini; situaii tensionate cu colegii sau superiorii; proiectare didactic; modaliti de evaluare.Pot fi adugate sau suprapuse, de asemenea: lipsa experienei n domeniul profesional; nencredere n forele proprii; cunotine practice insuficiente, iar teoretice ineficiente n practic; nempliniri legate de nevoile, aspiraiile, ateptrile personale; restricii impuse de autoritate; insatisfacii legate de evaluarea performanei.Dificulti caracteristice nceputului carierei cadrului didactic surprinse de I.Radu, M.Ionescu (1987): dificulti de a gsi un limbaj accesibil elevilor, conforme cu posibilitile lor de nelegere; necunoaterea psihologiei colarului i dificultatea relaionrii profesor-elev; erori n apreciere i notarea performanelor elevilor; organizarea i realizarea cu dificultate a leciilor practice; lipsa experienei n munca de diriginte; nestpnirea elevilor cu dificuti de nvare ori tulburri de comportament.Dintre atributele care pot defini un climat tensionat pe care l poate tri un profesor, chiar de la debutul activitii sale, sunt: frustrare, nepsare, distanare afectiv, neangajare, autoritate, restrictivitate, evideniate n cadrul relaiilor sociale la clas, al gradului de ncredere-nencredere ntre profesori, n tipul de autoritate exercitat, manifest la nivelul instituiei de nvmnt. Astfel, asupra individului, care prezint n mod particular nivel de anxietate, manifestri nevrotice, toleran la situaii incerte, se rsfrng surse de stres legate de: rolul exercitat n organizaie; aspecte ale dezvoltrii carierei profesionale; relaiile profesionale la locul de munc; structura i climatul organizaional.Starea subiectiv de stres, inerent n orice situaie pentru care o persoan nu deine controlul, rezult din interaciunea i confruntarea a trei componente: factorii generatori de stres probleme/dificulti legate de instituia sau relaiile din cadrul instituiei n care i desfoar activitatea individul; resursele persoanei de a face fa factorilor stresori capaciti i abiliti ale persoanei de natur cognitiv, emoional, comportamental de a reduce, diminua ori tolera aciunea factorilor stresori; de maniera n care persoana percepe situaia, i evalueaz corespunztor resursele poate fi protejat de aciunea distructiv a factorilor de stres (factori psihologici individuali ce pot folosi: stima de sine pozitiv, optimism, perseveren); reacii specifice ale persoanei rspunsurile la aciunea factorilor stresori, care pot fi de natur fiziologic, cognitiv emoional, comportamental., iar la nivel organizaional se pot manifesta n forma absenteismului, productivitii/randamentului sczut, izolrii, insatisfaciei n munc, reducererii responsabilitii, reducerii loialitii fa de organizaie, demisiei.Stresul organizaional poate fi definit ca fiind rspunsuri fizice i emoionale, vtmtoare, ce apar atunci cnd solicitrile locului de munc nu corespund capacitilor, resurselor, trebuinelor persoanei, putnd conduce la deteriorarea sau chiar vtmarea strii de sntate.Se pare c, conform statisticilor europene, stresul este astzi a doua problem de sntate n munc, ca rspndire, afectnd 28% dintre lucrtorii din Uniunea European, respectiv peste 40 de milioane de persoane, inclusiv lucrtori tineri.Confruntat cu situaii stresante, omul i-a dezvoltat mecanisme prin care s fac fa stresului, mecanisme specifice de aprare psihic fa de aciunea factorilor stresori numite mecanisme de coping. n acest sens, C. Hayes ofer the Coping Triangle, o ecuaie simpl de calcul, o structur logic ce st de altfel la baza terapiei cognitiv-comportamentale, pentru identificarea presiunii situaiei stresante, inclusiv n cazul cadrelor didactice. Aceast formul, aplicat n diferite contexte i situaii se prezint sub forma: [Stres = factor stresor /percepie + suport].Importana acestui model de explicare a situaiei stresante din perspectiva individului, rezid n identificarea nevoilor, gndurilor, aciunilor curente care reclam nevoia de suport, crearea unei balane loc de munc-viaa personal, reactualizarea raiunii pentru care se dorete a fi cadru didactic.Evaluarea situaiilor considerate amenintoare este determinat de dou categorii de factori: situaionali i personali. Factorii situaionali se refer la noutatea, severitatea, ambiguitatea, iminena, durata, predictibilitatea stimulilor. Evaluarea situaiei ca amenintoare sau ca situaie - problem este determinat n principiu de ase tipuri de condiii: ameninarea integritii fizice; anticiparea eecului a crui consecine duce la o trire negativ; autodezaprobarea eecului; dezaprobarea din partea celorlali pentru neconfirmarea expectanei; destabilizarea lumii personale, sociale i culturale a persoanei; interferarea aciunii altora cu valorile i convingerile personale.

Vulnerabilitate i rezisten la stresVulnerabilitatea la stres, noiune analizat amnunit cu ani n urm de Kourilsky la astmatici, se constituie pe parcursul biografiei subiectului, n funcie de traumele psiho-afective, experiene ale unor stresuri psihice cu rezonan major, incluznd modul cum a reuit s le domine. O importan deosebit o au i interaciunile subiectului cu o serie de factori de mediu social - familial, profesional, instituional etc.Principalele trsturi de personalitate ce confer vulnerabilitate la stres sunt urmatoarele: tendinele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescut; rigiditate, ncpnare; tendine pronunate egocentriste, de autoconformare; tendine obsesive i fobice, pe un fond psihic anxios; impulsivitate, emotivitate crescut; agresivitate, nclinaie spre violen.Exist persoane pentru care stresul reprezint un factor puternic energizant. Aceste persoane dispun nativ sau i-au dezvoltat prin antrenament rezistena la stres, manifestnd: sigurana de sine n diferite situaii, credina c pentru orice situaie are rezolvare; schimbarea este considerat nu ca o ameninare, ci mai degrab o provocare la competiie; capacitatea de a-i asuma riscuri, de a privi riscul ca un mod de a mai nva ceva nou; implicarea profund n viaa profesioanl i personal; flexibilitatea n opinii i n aciuni, libertate de exprimare; contientizarea faptului c nu pot schimba situaiile stresante, dar le pot accepta i depi etc.Spre deosebire de alte profesiuni n care experiena i complexitatea executrii sarcinilor se dobndesc pe parcurs, cadrul didactic se confrunt din prima zi de munc cu situaii la care este supus i un dascl cu experien, i n egal msur trebuie s dea un randament crescut (n predare, ndrumare, consiliere, evaluare, organizarea diverselor activiti etc), deoarece un copil nu ateapt s creti profesional sau s creti o dat cu el, ci are nevoie de un profesor stpn pe propria meserie. Astfel, simtomele stresului ocupaional sunt identificate la nivelul angajatului prin dificultatea de adaptare ce poate duce chiar la trirea strii de epuizare, nemaiputnd gestiona corespunztor situaiile dificile, dar i la nivelul instituiei asupra creia se rsfrnge existena unui mediu stresant, iar consecinele unui astfel de mediu implic mult prea multe persoane.Dac oferirea unui suport teoretic n perioada de formare iniial n ceea ce privete avertizarea asupra confruntrii debutantului n activitatea didactic cu situaii dificile, tensionate, generatoare de stres nu exist sau prea puin aprofundat, lipsa de comunicare, de colaborare ntre cadrele didactice accentueaz trirea dificil a perioadei de debut pentru tnrul cadru didactic. Suportul de care are nevoie cadrul didactic, n aceste condiii, n debutul su de carier i l-ar oferi mentorul de stagiatur.

Stres vs. sindromul de extenuare (burnout)Cercetrile recente asupra consecinelor stresului cronic au impus n literatur un nou concept, i anume sindromul de extenuare (burnout) caracterizat prin: epuizarea emoional; epuizare fizic; epuizare mental.Epuizarea se exprim n: aplatizare afectiv, depersonalizare, scderea realizrilor personale.Sindromul de extenuare rezult dintr-o implicare de lung durat n activiti profesionale cu oamenii i este, n general, specific cadrelor didactice, medicale i a celor din domeniul legislativ-juridic. Maslach si Jackson (1981) propun urmatoarea definiie ale burnout-ului: un sindrom de epuizare emoional, de depersonalizare i de reducere a realizrii profesionale aprut la indivizii implicai profesional alturi de alii (M. Zlate, 2007, p. 604).Analizate comparativ, noiunile stres burnout au arii de cuprindere i coninuturi asemntoare, dar i diferite. Stresul are o extensie mai mare, el find ntlnit att n sfera vieii profesionale, ct i n cea a vieii private, extraprofesionale, pe cnd burnout-ul este specific sferei vieii profesionale. Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, burnout-ul al unei tensiuni continue, permanente. Stresul este un termen generic care se refera la procesele de adaptare temporare acompaniate de simptome mentale fizice, n contrast, burnout-ul poate fi considerat stadiul final al unei rupturi de adaptare care rezult dintr-un dezechilibru pe termen lung ntre exigene, resurse, deci al unui stres profesional prelungit (M.Zlate, 2007, p 604). Aadar, dac stresul are un caracter episodic, burnout-ul se caracterizeaza prin permanen.Stresul este mai psihologizat, burnout-ul conine mai multe aspecte obiective, sociale. n stres nu att stimulul stresant ca atare conteaz, ci i perceperea lui de ctre individ ca fiind stresant. n burnout caracteristicile i constrngerile reale ale vieii profesionale trec n prim-plan. Burnout-ul apare atunci cnd individul nu mai face fa constrngerilor profesionale, resimind investiiile" lui relaionale iniiale.Stresul exist independent de burnout, pe cnd acesta din urm este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depit. n schimb, stresul incorect sau prost gestionat se poate converti n bornout.Termenul de burnout (a arde complet) denumete sindromul stresului cronic la locul de munc. Este descris ca un proces ce se dezvolt lent, fr simptome i care duce la epuizare emoional i retragere social. Este o stare de epuizare fizic, emoional i mental cauzat de implicarea pe termen lung n situaii solicitante emoional.O prezentare a sindromului burnout a fost facut de Maslach i Jackson (1986), identificnd 3 dimensiuni: a) depersonalizarea - persoana se distaneaz de celealte persoane b) reducerea realizrilor personale c) epuizare emoional - persoana se simte golit de resurse emoionale personale i devine foarte vulnerabil la factori generatori de stres. Starea de burnout este cauzata de expunerea la stresul profesional i adesea este nsoit de depresieBurnout reprezint o stare de tensiune extrem i specific, declanat de stresul ocupaional de durat, avnd manifestri negative n plan comportamental, psihologic, psihofiziologic. Pot declana: tulburri ale somnului; tulburri digestive; scdere a eficienei n munc; senzaie progresiv de epuizare cu rsfrngere asupra mediului familial; iritabilitate fa de cei apropiai; lipsa dialogului; senzaia de a fi n alta parte, departe de prezent; impresia c munca invadeaz totul, inclusiv viaa privat.Sindromul burnout este o noiune nou, utilizat tocmai pentru a insista asupra acelor situaii n care individual apare consumat, slabit de munca sa, fiind vorba de o stare de epuizare, att fizic ct i psihic, caracterizat prin prezena urmtoarelor simptome: oboseala intens cu dureri difuze i tulburri de somn; un sentiment de dezumanizare care se traduce printr-o detaare emoional din ce n ce mai evident, mergnd chiar pn la absena emoiilor fa de alii, dac nu chiar o total indiferen la suferina lor; decepie fa de profesie i sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectiv, impresia de incapacitate de a-i ajuta pe alii.Acest sindrom de epuizare profesional i afecteaz mai ales pe aceia care au ales s-i ajute semenul (profesori, personal medical, educatori), care se druiesc pe sine mai mult dect s atepte recompensa muncii lor. Situaii declanatoare posibile: efort crescut, fr rezultat; ateptri prea mari; pierderea speranei ntr-un viitor mai bun; furie ndreptat ctre ceilali; epuizare mentala i fizic; sentimente de disperare i lipsa speranei.Pai importani care diminueaz sindromul de epuizare profesional (de burnout): refacerea resurselor fizice i psihice; renunarea la iluzii i stabilirea unor ateptri realiste; recunoterea faptului c nu munca din greu este soluia; raionalizarea eforturilor conform cu rezultatele pe care le aduc; fixarea unor obiective fixe, stabile pe termen lung; gndire pozitiv; evitarea de a cuta vinovat n cellalt; reluarea legturile cu prietenii i familia; asigurarea activitilor care genereaz plcere, confort; respectarea timpului de odihn, mas, pauze.

Managementul stresuluiUn management adecvat al stresului, respectiv gestionarea i controlul emoiilor, reaciilor n situaii percepute ca dificile, generatoare de stres, ar presupune cteva aspecte eseniale: informarea cu privire la situaii, surse care pot deveni factori stresori, facilitnd anticiparea unor posibile strategii de nfruntare a situaiilor dificile; dezvoltarea, consolidarea stimei de sine, prin stabilirea unor scopuri realiste, posibil de atins, credina autosuficienei, motivaia pentru implicarea n rezolvarea sarcinilor; dobndirea (nvarea) unor abiliti, metode i tehnici de luare a deciziiilor optime i de rezolvare a problemelor, dobndirea unor tehnici de rezolvare a conflictelor, de colaborare pozitiv cu ceilali menite s asigure succesul n activitate; suport social adecvat, prin gestionarea unor relaii de parteneriat profesional cu persoane competente ce pot oferi sprijin, ajutor, consultan.n condiii de normalitate, oamenii trebuie s gseasc modaliti de adaptare n faa unor situaii noi. Stresul nu este neaprat un fenomen negativ, perceput la nivel moderat, el poate fi chiar un important factor motivaional sau poate fi un instrument n dobndirea unei adaptri dinamice la noi situaii. n cazul n care stresul este intens, continuu sau repetat, atunci acesta poate deveni un fenomen negativ ce poate conduce la mbolnvire fizic ori tulburri de natur psihologic.n contextul organizaional, stresul poate genera adesea adaptri inadecvate la situaii, de aceea aflat sub presiune, ameninri, omul reacioneaz dup legea lupt sau fugi. Pe termen scurt stresul poate avea efecte negative asupra comportamentului unei persoane, pe termen lung, stresul poate afecta n mod serios sntatea fizic i psihic a omului.Cteva soluii ale depirii, prevenirii, nlturrii surselor, efectelor stresului ocupaional pot fi: nvarea unor metode de relaxare, nvarea unor metode de rezolvare a problemelor i luare de decizii, dezvoltarea unor strategii de identificare i rezolvare a situaiilor conflictuale, meninerea echilibrului emoional: dezvoltarea unei relaii satisfctoare cu cei din jur, stabilirea i meninerea unui suport social adecvat, mentinerea unei imaginii de sine pozitive dezvoltarea stimei de sine, valorizarea performanelor, gndire pozitiv, dezvoltarea unui stil de via sntos (meninerea unei greuti normale, practicarea regulat a exerciiilor fizice, renunarea la consumul de alcool i a tutunului), nvarea unor strategii de adaptare la stres, de gestionare eficient a acesteia prin: reducerea condiiilor stresante din mediu; informarea privind posibile surse de stres; contientizarea reaciilor la stres; tehnici de dezvoltare a toleranei la stres.De asemenea, dezvoltarea asertivitatii, comunicarii pozitive cu ceilalti elimin semnificativ factorii de stres la locul de munc, i nu numai. Comunicarea asertiv, ca sursa a adecvrii sociale, s-a dezvoltat ca o modalitate de adaptare eficient la situaii conflictuale interpersonale. Asertivitatea prin schimbarea atitudinii comportamentale are ca i consecine pe termen lung mbuntirea relaiilor sociale, dezvoltarea ncrederii n sine, respectarea drepturilor personale, formarea unui stil de via sntos, mbuntirea abilitilor de luare de decizii responsabile. Exprimarea emoiilor, utiliznd o comunicare direct, deschis i onest, determin creterea ncrederii n sine, n ceilali, a ctigarea respectului semenilor, de exprimare a emoiilor i gndurilor ntr-un mod plcut, nederanjant, mprtirea opiniilor i experienelor cu ceilali, a tririlor pozitive, negative fr cenzur i fr a deranja sau a fi deranjat sunt tot attea condiii ale unei comunicri asertive i deci a unui management eficient al stresului.

Bibliografie CRAOVAN, MARIANA, [2004], Mentorul-modalitate de integrare profesional a cadrului didactic debutant, n Revista de tiine ale Educaiei, anul IV, nr.1(10) Timioara: Universitatea de Vest. CRAOVAN MARIANA, [2005], Mentoratul on-line la distanta avantaje si limite n Revista de Informatica Sociala, an II, nr. 4, www.ris.uvt.ro. DUMITRU, ION A., [2001], Meseria de profesor i exigenele exercitrii ei, n Revista de tiine ale educaiei, anul III, ne.2(5), Timioara: Universitatea de Vest. HAYES, C., [2006], Stress Relief for Theachers, Routledge, London and New York: Taylor & Francis Group. IUCU, ROMI, [2000], Managemetul i gestiunea clasei de elevi, Iai: Polirom. JOIA, ELENA, [2000], Management educaional, Iai: Polirom. PUN, EMIL, [1999], coala abordare sociopedagogic, Iai: Polirom. POTOLEA, DAN, MRGINEANU, I. VLASCEANU, L., NECULAU, A., MIROIU, A., [2002], coala la rscruce. Schimbare i continuitate n curriculumul nvmntului obligatoriu. Studiu de impact, Iai: Polirom. VLASCEANU, MIHAELA, [2002], Managementul carierei, Bucureti: comunicare.ro. ZLATE, MIELU, [2004], Tratat de psihologie organizaional-managerial, Iai: Polirom.

CitareHurduzeu. Ramona (2009). (27.aprilie). Dificulti ale cadrelor didactice la debut profesional i menagementul stresului ocupaional. aprut n Revista de Cercetare n tiinele Educaiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info