sr_en_61241_18_2005.pdf
DESCRIPTION
docTRANSCRIPT
ICS 29.260.20
STANDARD ROMÂN
SR EN 61241-18 CEI 61241-18 Decembrie 2005
Aparatură electrică pentru utilizare în prezenţa prafului combustibil Partea 18: Protecţia prin încapsulare „mD”
Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust. Part 18: Protection by encapsulation "mD" Matériels électriques pour utilisation en présence de poussières combustibles. Partie 18: Protection par encapsulage "mD"
APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2005 Standardul european EN 61241-18:2004 are statutul unui standard român.
CORESPONDENŢĂ Standardul naţional SR EN 61241-18:2005 este identic cu standardul european EN 61241-18:2004 şi este reprodus cu permisiunea CENELEC, rue de Stassart 35, B -1050 Bruxelles. Toate drepturile de exploatare ale standardului european în orice formă şi prin orice mijloace sunt rezervate în întreaga lume, pentru CENELEC şi membrii săi şi nici o reproducere nu poate fi făcută fără permisiunea în scris de către CENELEC prin ASRO
The national standard SR EN 61241-18:2005 is identical with the European Standard EN 61241-18:2004 and is reproduced with the permission of CENELEC, rue de Stassart 35, B-1050 Brussels. All exploitation rights of the European Standard in any form and by any means, are reserved world-wide to CENELEC and its Members, and no reproduction may be undertaken without expressed written permission of CENELEC through ASRO
La norme nationale SR EN 61241-18:2005 est identique à la Norme européenne EN 61241-18:2004 et est reproduite avec la permission de CENELEC, rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles. Toutes les droits d’exploitation de la Norme européenne, dans n’importe quelle forme et par n’importe quel moyen, sont réservés dans le monde entier pour CENELEC et ses membres et aucune reproduction ne peut être faite sans la permission écrite de CENELEC par ASRO
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA Adresa poştală: str. Mendeleev 21-25, 010362, Bucureşti
Director General: Tel. +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Direcţia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310 43 08, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 315 58 70
Direcţia Publicaţii- Serv. Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88 Serviciul Redacţie-Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316 99 74
© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ASRO
Ref.: SR EN 61241-18:2005 Ediţia 1
Preambul naţional Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european EN 61241-18:2004. Standardul european EN 61241-18:2004 a adoptat fără modificări standardul internaţional CEI 61241-18:2004. Acest standard intră sub incidenţa directivei europene 94/9/EC (Directiva ATEX). Directiva 94/9/EC a fost adoptată în cadrul Hotărârii de Guvern HG 752/14.05.2004, privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. Corespondenţa dintre standardele europene şi internaţionale la care se face referire şi standardele române esteprezentată în anexa naţională NA. CEI 61241 cuprinde următoarele părţi sub titlul general: Aparatură electrică pentru utilizare în prezenţa prafului combustibil: Partea 0: Cerinţe generale
Partea 1: Protecţia prin carcase ‘tD’
Partea 2: Tip de protecţie ‘pD’
Partea 10: Clasificarea zonelor unde sunt sau pot fi prezente prafuri combustibile
Partea 11: Protecţie prin securitate intrinsecă ‘iD’ 1
Partea 14: Alegere şi instalare
Partea 17: Înspecţia şi întreţinerea instalaţiilor electrice din zone periculoase (altele decât
minele) 1
Partea 18: Protecţia prin încapsulare ‘mD’
Partea 201: Metode de încercare
Partea 20-1: Metode pentru determinarea temperaturii minime de aprindere a prafului
Partea 20-2: Metode pentru determinarea rezistivităţii electrice a prafului în straturi
Partea 20- Metode pentru determinarea energiei minime de aprindere a amestecurilor praf/aer
TABEL DE REFERINŢĂ Standard Număr nou atribuit Tema Data anticipată a
schimbării CEI 61241-0 Cerinţe generale 2004
CEI 61241-1-1 CEI 61241-1 Protecţia prin carcase 2004 CEI 61241-1-2 CEI 61241-14 Alegere şi instalare 2004 CEI 61241-2-1 CEI 61241-20-1 Metode de încercare 2005 CEI 61241-2-2 CEI 61241-20-2 Metode de încercare 2005 CEI 61241-2-3 CEI 61241-20-3 Metode de încercare 2005 CEI 61241-3 CEI 61241-10 Clasificare 2004 CEI 61241-4 CEI 61241-2 Protecţia prin presurizare 2005 CEI 61241-11 Protecţia prin securitate intrinsecă 2005 CEI 61241-17 Inspecţie şi întreţinere 2004 CEI 61241-18 Protecţia prin încapsulare 2004 CEI 61241-19 Revizie şi reparaţie 2006
1 În curs de publicare
STANDARD EUROPEAN EN 61241-18 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPÉENNE EUROPÄISCHE NORM Noiembrie 2004 ICS 29.260.20
Versiunea română
Aparatură electrică pentru utilizare în prezenţa prafului combustibil Partea 18: Protecţia prin încapsulare “mD”
(CEI 61241-18:2004) Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust Part 18: Protection by encapsulation "mD" (CEI 61241-18:2004)
Matériels électriques pour utilisation en présence de poussières combustibles Partie 18: Protection par encapsulage "mD" (CEI 61241-18:2004)
Elektrische Betriebsmittel zur Verwendung in Bereichen mit brennbarem Staub Teil 18: Schutz durch Vergusskapselung "mD" (CEI 61241-18:2004)
Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 61241-18:2004. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu permisiunea CENELEC. Acest standard european a fost adoptat de CENELEC la 2004-10-01. Membrii CENELEC au obligaţia să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nici o modificare. Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe bază de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CENELEC. Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiunea în oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CENELEC, în limba sa naţională şi notificată la Secretariatul Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale. Membrii CENELEC sunt comitetele naţionale electrotehnice din Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.
CENELEC
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ÎN ELECTROTEHNICĂ European Committee for Electrotechnical Standardization
Comité Européen de Normalisation Electrotechnique Europäische Komitee für Elektrotechnische Normung
Secretariat Central: rue de Stassart 35, B-1050 Bruxelles © 2004 CENELEC Dreptul de exploatare sub orice formă şi în orice mod rezervat în lumea întreagă membrilor CENELEC
Ref: EN 61241-18:2004 RO
SR EN 61241-18:2005
2
Preambul Textul documentului 31H/176/FDIS, ediţia viitoare numărul unu a CEI 61241-18, elaborat de către SC 31H, Aparatură pentru utilizare în prezenţa prafului combustibil, al CEI TC 31, Aparatură electrică pentru atmosfere explozive, a fost supus votului paralel de către CEI-CENELEC şi a fost aprobat de către CENELEC ca EN 61241-18 la data de 2004-10-01. Acest standard trebuie utilizat împreună cu EN 61241-0 *). Au fost fixate următoarele date: - data limită la care EN trebuie pus în aplicare la nivel naţional prin publicarea unui standard naţional identic sau prin ratificare (dop) 2005-07-01 - data limită la care standardele naţionale aflate în conflict cu EN care trebuie anulate (dow) 2007-10-01 Acest Standard European a fost elaborat sub mandatul acordat CENELEC de către Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi acoperă cerinţele esenţiale ale Directivei (lor) EC. A se vedea anexa ZZ. Anexele ZA şi ZZ a fost adăugate de către CENELEC. Declaraţie de ratificare Textul standardului internaţional CEI 61241-18:2004 a fost aprobat de către CENELEC ca standard european fără nici un fel de modificare.
*) În curs de elaborare
SR EN 61241-18:2005
3
Cuprins
Pagina
Introducere ................................................................................................................. 5 1 Domeniu de aplicare.............................................................................................. 6 2 Referinţe normative ............................................................................................... 6 3 Definiţii................................................................................................................... 7 4 Generalităţi ............................................................................................................ 8
4.1 Clasificarea temperaturii ................................................................................. 8 4.2 Nivel de protecţie ............................................................................................. 8 4.3 Nivel de protecţie “maD” ................................................................................. 8 4.4 Nivel de protecţie „mbD” ................................................................................. 9 4.5 Specificaţii privind alimentarea......................................................................... 9
5 Cerinţe pentru compounduri .................................................................................. 9 5.1 Generalităţi...................................................................................................... 9 5.2 Specificaţii ....................................................................................................... 9
6 Temperaturi ......................................................................................................... 10 6.1 Generalităţi.................................................................................................... 10 6.2 Limitarea temperaturii ................................................................................... 10 6.3 Determinarea valorilor temperaturii limită...................................................... 10
7 Cerinţe constructive............................................................................................. 11 7.1 Generalităţi.................................................................................................... 11 7.2 Determinarea defectelor posibile .................................................................. 11 7.2.4 Grosimea compoundului ............................................................................ 13 7.3 Contacte de comutaţie .................................................................................. 17 7.4 Conexiuni exterioare ..................................................................................... 17 7.5 Protecţia părţilor neizolate............................................................................. 18 7.6 Elemente galvanice şi baterii ........................................................................ 18 7.7 Dispozitive de protecţie ................................................................................. 20
8 Încercări de tip ..................................................................................................... 22 8.1 Încercări pentru compound – încercarea de absorbţie a apei ........................... 22 8.2 Încercări pentru aparatură............................................................................. 22
9 Încercări şi verificări individuale ........................................................................... 25 9.1 Inspecţii vizuale............................................................................................. 25 9.2 Încercarea de rigiditate dielectrică ................................................................ 25
10 Marcare ............................................................................................................. 26 Anexa A (informativă) Cerinţe fundamentale ale compoundurilor pentru aparatura electrică încapsulată „mD”....................................................................................................................................................... 27 Anexa B (normativă) Alocarea eşantioanelor de probă ....................................................................... 28 Anexa C (normativă) Procedură de încercare în timpul încercării la ciclu termic ................................ 29 Anexa ZA (normativă) Referinţe normative ale publicaţiilor internaţionale cu publicaţiile lor europene corespondente....................................................................................................................................... 30 Anexa ZZ (normativă) Cerinţe esenţiale acoperite de Directivele EC.................................................. 32 Anexa naţională NA (informativă) Corespondenţa între standardele europene şi internaţionale de referinţă şi standardele române............................................................................................................. 33 Figura 1 – Distanţe dintre suprafaţa liberă a compoundului şi componente sau conductoare ............. 14 Figura 2 – Distanţa dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi ......................................... 15 componente sau conductoare ............................................................................................................... 15 Figura 3 – Distanţe dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi ......................................... 16 componente sau conductoare ............................................................................................................... 16 Figura 4 – Distanţe minime pentru plăcile cu circuit imprimat multistrat ............................................... 17 Figura A1 – Cerinţe fundamentale ale compoundurilor pentru aparatura cu tip de protecţie încapsulare „mD”....................................................................................................................................................... 27
SR EN 61241-18:2005
4
Figura C1 – Procedura de încercare în timpul încercării la ciclu termic................................................ 29 Tabelul 1 – Distanţe prin compound...................................................................................................... 12 Tabelul 2 – Grosimea compoundului dintre suprafaţa liberă a compoundului şi .................................. 13 componente sau conductoare ............................................................................................................... 13 Tabelul 3 – Grosimea compoundului dintre perete sau suprafaţa liberă a compoundului.................... 14 şi componente sau conductoare ........................................................................................................... 14 Tabelul 4 – Grosimea compoundului dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi ............. 15 componente sau conductoare ............................................................................................................... 15 Tabelul 5 – Distanţe minime pentru plăcuţele cu circuite imprimate multistrat ..................................... 17 Tabelul 6 – Elemente galvanice primare permise ................................................................................. 18 Tabelul 7 – Elemente secundare permise............................................................................................. 19 Tabelul 8 – Presiunea de încercare ..................................................................................................... 25 Tabelul B.1 − Alocarea eşantioanelor de probă .................................................................................... 28
SR EN 61241-18:2005
5
Introducere Multe prafuri care sunt generate, procesate, manevrate şi depozitate, sunt combustibile. Când sunt aprinse, acestea pot arde rapid şi cu forţă de explozie considerabilă dacă sunt în amestec cu aerul în proporţii corespunzătoare. Adeseori este necesar să se utilizeze aparatură electrică în locuri unde astfel de materiale combustibile sunt prezente, şi de aceea trebuie luate măsuri de precauţie pentru a se asigura că toată această aparatură este protejată adecvat, astfel încât să reducă posibilitatea de aprindere a atmosferei explozive externe. În aparatura electrică, sursele potenţiale de aprindere sunt arcurile electrice şi scânteile, suprafeţele fierbinţi şi scânteile prin frecare. Zonele unde prafurile, suspensiile şi fibrele din aer apar în cantităţi periculoase, sunt clasificate ca fiind periculoase şi sunt împărţite în trei zone în funcţie de nivelul de risc. În general, securitatea electrică este asigurată prin îndeplinirea uneia din două concepţii, de exemplu: aparatura electrică este localizată, din motive practice, în afara zonei cu risc, şi aparatura electrică este proiectată, instalată şi întreţinută în conformitate cu măsurile recomandate pentru zona în care este localizată aparatura. Praful combustibil poate fi aprins de aparatura electrică în diferite moduri: - de suprafeţele aparaturii, a căror temperatură este peste temperatura de aprindere a prafului
respectiv. Temperatura la care un tip de praf se aprinde este în funcţie de proprietăţile prafului, dacă praful se află sub formă de strat sau sub formă de nor, de grosinea stratului şi de geometria sursei încălzite.
- de arcuri sau scântei ale părţilor electrice cum ar fi întrerupătoare, contacte, comutatoare, perii
sau altele asemănătoare; - de descărcarea unei sarcini de încărcare electrostatică acumulată; - de energia radiată (de exemplu, radiaţie electromagnetică); - de scânteierea mecanică sau scânteierea prin frecare sau încălzirea prin frecare asociată
aparaturii. Pentru a evita aprinderile periculoase este necesar ca: - temperatura suprafeţelor, pe care praful se poate acumula, sau care ar putea fi în contact cu un
nor de praf, să fie menţinută sub temperatura limită specificată în acest standard; - toate părţile care produc scântei electrice, sau părţile care au temperatura peste temperatura
limită menţionată în CEI 61241-14 - să fie cuprinse într-o carcasă care previne, într-un mod adecvat, pătrunderea prafului, sau
- energia circuitelor electrice să fie limitată, astfel încât să fie evitată formarea arcurilor,
scânteilor sau temperaturilor capabile de aprindere a prafului combustibil; - să fie eliminate orice alte surse de aprindere. Conformitatea cu acest standard va urmări numai nivelul de securitate cerut, dacă aparatura electrică este utilizată în limitele parametrilor săi nominali şi este instalată şi întreţinută în conformitate cu codurile sau cerinţele practice relevante, de exemplu, cele legate de protecţia la suprasarcină, la scurtcircuite interne, şi alte defecte electrice. În particular, este esenţial ca severitatea şi durata unui defect intern sau extern să fie limitate la valori ce pot fi suportate de aparatura electrică fără defect. Există diferite metode pentru protecţia la explozie a aparaturii electrice din zone periculoase. Acest standard descrie trăsăturile caracteristice de securitate ale acestor tipuri de protecţie la explozie şi specifică procedurile de instalare ce sunt adoptate. Este cel mai important ca alegerea corectă şi procedurile de instalare să urmărească asigurarea unei utilizări în siguranţă a aparaturii electrice din zonele periculoase.
SR EN 61241-18:2005
6
1 Domeniu de aplicare Acest standard trebuie utilizat împreună cu CEI 61241-0, ale cărui condiţii se aplică aparaturii electrice protejată prin încapsulare şi temperaturii limită de suprafată dacă nu sunt excluse în mod specific. Această parte a standardului CEI 61241 se aplică aparaturii electrice protejate prin încapsulare tip de protecţie ”mD” şi temperaturii limită de suprafată pentru utilizare în zonele în care praful combustibil poate fi prezent în cantităţi care ar putea conduce la un incendiu sau un pericol de explozie. Acesta menţionează cerinţele pentru proiectare, construcţie şi încercare a aparaturii electrice, părţilor de aparatură electrică şi componentelor Ex, a căror tensiune nominală nu depăşeşte 10 kV. NOTA 1 – Tensiunea de lucru reală poate depăşi valoarea indicată mai sus cu până la 10%. NOTA 2 – CEI 61241-14 (”Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust – Part 14: Selection and installation”) prezintă ghidul de alegere şi instalare a aparaturii. Aparatura ce intră în domeniul acestui standard poate fi, de asemenea, supusă cerinţelor suplimentare din alte standarde- de exemplu, CEI 60079-0 (”Electrical apparatus for explosive gas atmospheres - Part 0: General requirements”). Aplicarea aparaturii electrice în atmosfere care pot conţine atât gaz exploziv cât şi praf combustibil, dacă se găsesc în mod simultan sau separat, implică luarea de măsuri suplimentare de protecţie. Acest standard nu se aplică prafurilor explozive care nu au nevoie de oxigen pentru a arde, sau substanţelor piroforice. Acest standard nu se aplică aparaturii electrice prevăzută pentru utilizare atât în subteranul minelor cât şi în părţile de instalaţii de la suprafaţa acestor mine în care este prezent metanul şi/sau praful combustibil. Acest standard nu include alte tipuri de protecţie şi este aplicabil numai protecţiei prin încapsulare. 2 Referinţe normative Următoarele documente de referinţă sunt absolut necesare pentru aplicarea acestui standard. Pentru referinţele datate se aplică numai ediţia specificată. Pentru referinţe nedatate se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă (inclusiv amendamentele). CEI 60079-7:2001, Electrical apparatus for explosive gas atmospheres – Part 7: Increased safety "e“
CEI 60079-11:1999, Electrical apparatus for explosive gas atmospheres – Part 11: Intrinsic safety "i“
CEI 60086-1, Primary batteries – Part 1: General
CEI 60127 (all parts), Miniature fuses
CEI 60243–1, Electrical strength of insulating materials – Test methods – Part 1: Tests at power frequencies
CEI 60285, Alkaline secondary cells and batteries – Sealed nickel-cadmium cylindrical rechargeable single cells 1
CEI 60622, Secondary cells and batteries containing alkaline or other non-acid electrolytes –Sealed nickel-cadmium prismatic rechargeable single cells
1 Anulat şi Inlocuit cu CEI 61951-1 (2003).
SR EN 61241-18:2005
7
CEI 60664–1:1992, Insulation co-ordination for equipment within low-voltage systems – Part 1: Principles, requirements and tests Amendment 1 (2000) Amendment 2 (2002)
CEI 60691, Thermal links – Requirements and application guide
CEI 61150, Alkaline secondary cells and batteries – Sealed nickel cadmium rechargeable monobloc batteries in button cell design
CEI 61241-0:⎯, Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust – Part 0: General requirements
CEI 61241-1:⎯, Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust – Part 1: Protection by enclosures “tD”
CEI 61241-11:⎯, Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust – Part 11: Protection by intrinsic safety “iD” 2
CEI 61436, Secondary cells and batteries containing alkaline or other non-acid electrolytes – Sealed nickel-metal hydride rechargeable single cells 3
CEI 61558-2-6, Safety of power transformers, power supply units and similar – Part 2: Particular requirements for safety isolation transformers for general use
CEI 61960-1, Secondary lithium cells and batteries for portable applications – Part 1: Secondary lithium cells
CEI 62326-4-1, Printed boards – Part 4: Rigid multilayer printed boards with interlayer connections – Sectional specification – Section 1: Capability detail specification – Performance levels A, B and C
ISO 62, Plastics – Determination of water absorption
ANSI/UL 248-1, Standard for low-voltage fuses – Part 1: General requirements
ANSI/UL 746B, Polymeric Materials – Long-term Property Evaluations 3 Definiţii În scopul aplicării acestui standard, se aplică termenii şi definiţiile următoare, specifice protecţiei prin încapsulare ”mD”. Ele completează definiţiile date în CEI 61241-0. 3.1 încapsulare "mD" tip de protecţie în care părţile care pot aprinde o atmosferă explozivă, fie prin scântei fie prin încălzire, sunt incluse într-un compound, astfel încât să se evite aprinderea unui strat sau nor de praf, în condiţii de funcţionare sau instalare. 3.2 compounduri orice materiale termorigide, termoplaste, sub formă de răşini epoxidice sau elastomerice, cu sau fără materiale de umplutură şi/sau aditivi, aflate în stare solidă.
2 În curs de publicare. 3 Anulat şi înlocuit cu CEI 61951-2 (2003).
SR EN 61241-18:2005
8
3.3 domeniul de temperatură al compoundului domeniu de temperaturi pentru care proprietăţile compoundului, atât la utilizare cât şi la depozitare, permite conformitatea cu cerinţele acestui standard. 3.4 temperatura de utilizare continuă a compoundului (TUC) temperatura interioară la care, în conformitate cu indicaţiile furnizate de producător, proprietăţile compoundului în timpul funcţionării, satisfac cerinţele acestui standard, în mod permanent pe toată durata de viaţă prevăzută a aparaturii. 3.5 încapsulare procedeu de utilizare a compoundului pentru a închide orice dispozitiv(e) electric(e) prin mijloace corespunzătoare. 3.6 suprafaţa liberă suprafaţa compoundului expusă la atmosfere explozive. 3.7 funcţionare normală funcţionarea aparaturii care se conformează, din punct de vedere electric şi mecanic prescripţiilor sale de proiectare şi este utilizat în limitele specificate de producător. NOTA 1 - Limitele specificate de producător pot include condiţiile de funcţionare permanente, de exemplu funcţionarea unui motor în sarcină. NOTA 2 - Variaţia parametrilor sursei de alimentare în limitele stabilite şi orice altă toleranţă funcţională sunt părţi ale funcţionării normale. 3.8 gol spaţiu creat neintenţionat ca o consecinţă a procesului de încapsulare 3.9 spaţiu liber spaţiu creat intenţionat în jurul componentelor sau spaţiul din interiorul componentelor. 3.10 contact de comutaţie contact mecanic care este prevăzut pentru conectarea şi deconectarea unui circuit electric. 4 Generalităţi 4.1 Clasificarea temperaturii Aparatura protejată prin încapsulare ”mD” trebuie clasificată în conformitate cu articolul 5 din CEI 61241-0. 4.2 Nivel de protecţie Aparatura electrică cu tip de protecţie încapsulare “mD” trebuie să fie de nivel de protecţie „maD” sau de nivel de protecţie „mbD”. Cerinţele acestui standard trebuie aplicate ambelor nivele de protecţie, dacă nu este stabilit altfel. Dacă este folosit un dispozitiv de protecţie fără posibilitate de rearmare, în conformitate cu CEI 60127 sau CEI 60691, atunci este necesar un singur dispozitiv pentru ambele niveluri de protecţie. 4.3 Nivel de protecţie “maD” Nivelul de protecţie “maD” nu trebuie să fie capabil să producă aprinderea, în fiecare din următoarele situaţii: a) în condiţii normale de instalare şi funcţionare;
b) în orice condiţii anormale specificate;
c) în condiţii de defect definite.
SR EN 61241-18:2005
9
Pentru nivelul de protecţie “maD” tensiunea de lucru în orice punct al circuitului încapsulat nu trebuie să depăşească 1 kV. Pentru nivelul de protecţie “maD”, componentele fără protecţie suplimentară trebuie să fie utilizate numai dacă nu pot deteriora din punct de vedere termic sau mecanic încapsularea în cazul oricărui defect. Ca o alternativă, acolo unde un defect al unei componente interne poate conduce la defectarea sistemului încapsulat datorită creşterii temperaturii, trebuie aplicate cerinţele de la punctul 6.2. NOTĂ - Anumite componente a căror aplicare este permisă conform acestui standard pentru nivelul de protecţie “mbD” pot face ineficace tipul de protecţie „încapsulare” prin deteriorări mecanice sau termice ca o consecinţă a reacţiilor interne. Se convine ca acest risc să fie exclus pentru aparatura cu nivel de protecţie “maD”. 4.4 Nivel de protecţie „mbD” Nivelul de protecţie “mbD” nu trebuie să fie capabil să producă aprinderea în fiecare din următoarele situaţii: a) în condiţii normale de funcţionare şi instalare; b) în condiţii de defect definite. 4.5 Specificaţii privind alimentarea Valorile limită ale sursei de alimentare (tensiunea nominală şi curentul de scurtcircuit probabil) trebuie să fie stabilite astfel încât să existe siguranţa ca în condiţiile corespunzătoare nivelului de protecţie “maD” sau „mbD”, temperatura limită să nu fie depăşită. Orice dispozitiv de protecţie folosit trebuie să fie în conformitate cu cerinţele din 7.7. 5 Cerinţe pentru compounduri 5.1 Generalităţi Documentaţia în conformitate cu 23.2 din CEI 61241-0 trebuie să specifice compoundul(urile) utilizat(e) şi metoda(ele) de prelucrare. Trebuie asigurat un număr minim din acele proprietăţi ale compoundurilor, de care depinde tipul de protecţie încapsulare „mD”. O importanţă corespunzătoare trebue acordată alegerii materialelor pentru încapsulare, pentru a permite dilatarea componentelor în timpul funcţionării şi în cazul defectelor admisibile. 5.2 Specificaţii Producătorul trebuie să declare pe propria răspundere că materialul corespunde cu specificaţia compoundului. Specificaţia trebuie să includă: a) numele şi adresa producătorului compoundului; b) referinţa exactă şi completă a materialului, şi, dacă este nevoie, procentul materialelor de umplere
şi al altor aditivi, cantităţile din amestec şi o descriere a acestuia; c) dacă este aplicabil, orice tratament al suprafeţei compoundului(rilor), de exemplu lăcuirea; d) dacă este aplicabilă, pentru obţinerea unei aderări corespunzătoare a compoundului la o
componentă, orice cerinţă pentru pre-tratarea componentului, de exemplu curăţirea, decaparea;
SR EN 61241-18:2005
10
e) dacă este cazul, rezultatul încercării de absorbţie a apei în conformitate cu 8.1. În cazul în care această încercare nu a fost realizată, aparatura trebuie marcată cu „X” în concordanţă cu 29.2 litera l) din CEI 61241-0;
f) rigiditatea dielectrică în conformitate cu CEI 60243-1 la temperatura maximă a aparaturii
determinată în conformitate cu 8.2.2; g) domeniul de temperatură al compoundului(rilor) (cea mai joasă şi cea mai înaltă temperatură
atinsă în funcţionare continuă); h) în carcasa aparaturii cu tip de protecţie încapsulare ”mD” unde compoundul reprezintă o parte a
carcasei exterioare, valoarea indicelui de temperatură TI aşa cum este definit în 6.1.4 din CEI 61241-0. Ca o alternativă la TI, indicele termic relativ (RTI - impact mecanic) poate fi determinat în conformitate cu ANSI/UL 746B;
i) culoarea compoundului utilizat pentru eşantioanele de încercare atunci când caracteristicile
compoundului vor fi influenţate de schimbarea culorii. 6 Temperaturi 6.1 Generalităţi Temperatura maximă de suprafaţă precum şi valoarea maximă a temperaturii atinsă în funcţionare continuă de către compound nu trebuie să fie depăşite în timpul funcţionării normale. Aparatura electrică cu tip de protecţie încapsulare ”mD” trebuie protejată astfel încât încapsularea „mD” nu este afectată în condiţii specificate de defect. 6.2 Limitarea temperaturii În cazul în care, din motive de securitate, este necesar un dispozitiv de protecţie pentru limitarea temperaturii, acesta trebuie să fie un dispozitiv intern sau extern, electric sau termic, fără rearmare. Pentru nivelul de protecţie ”mbD” este necesar un singur dispozitiv, iar pentru nivelul de protecţie “maD” sunt necesare două dispozitive. Trebuie să fie suficientă monitorizarea cuplajului termic al dispozitivului de componentă. Din motive funcţionale, aparatura electrică cu tip de protecţie ”mD” poate conţine, de asemenea, un dispozitiv suplimentar de protecţie rearmabil. Dacă dispozitivul de protecţie fără rearmare este în conformitate cu CEI 60127 sau cu CEI 60691, atunci este necesar un singur dispozitiv pentru ambele niveluri de protecţie. Atunci când aparatura poate fi expusă la defect, a se vedea 7.2.1, sau când există posibilitatea unei creşteri de temperatură, de exemplu datorită unei tensiuni de intrare necorespunzătoare, în concordanţă cu 7.2.1, sau datorită unei sarcini necorespunzătoare, acestea trebuie luate în calcul la determinarea temperaturii limită. 6.3 Determinarea valorilor temperaturii limită 6.3.1 Temperatura maximă de suprafaţă Temperatura maximă de suprafaţă trebuie determinată utilzând metoda de încercare specificată în 8.2.2, în conformitate cu condiţiile de alimentare specificate la 4.5. 6.3.2 Temperatura componentelor din compound Trebuie determinată(e) componenta(ele) cea(le) mai fierbinte(ţi). Temperatura maximă din compound, adiacent la componentele cele mai fierbinţi, trebuie determinată utilizând metoda de încercare descrisă în 8.2.2 pentru funcţionare normală. NOTĂ – Determinarea celei mai fierbinte componente poate fi realizată prin calcul, sau prezentată în documentaţia producătorului sau printr-o încercare practică înainte de încapsularea componentelor.
SR EN 61241-18:2005
11
7 Cerinţe constructive 7.1 Generalităţi În cazul în care încapsularea reprezintă o parte a carcasei exterioare, ea trebuie să fie în conformitate cu cerinţele pentru carcase nemetalice şi părţi nemetalice ale carcasei. Dacă pentru a satisface cerinţele sunt cerute de către utilizator măsuri de protecţie suplimentare, de exemplu protecţie mecanică suplimentară, pentru a indica această condiţie specială de utilizare, aparatura electrică trebuie marcată cu “X” în conformitate cu 29.2 litera l) din CEI 61241-0. Trebuie adoptate măsuri corespunzătoare pentru a permite dilatarea componentelor în timpul funcţionării normale şi în caz de defect, în conformitate cu 7.2. La paragrafele de la 7.2 până la 7.9 cerinţele diferă în cazul în care compoundul aderă la carcasă. Acolo unde se specifică această adeziune scopul îl reprezintă prevenirea pătrunderii de praf combustibil şi a umezelii la suprafeţele de separaţie (de exemplu, carcasă-compound, compound-părţi care nu sunt în totalitate înglobate în compound, cum ar fi circuitele imprimate, bornele de conexiune, etc.). Dacă pentru asigurarea adeziunii este necesar un tratament suplimentar pentru suprafeţele de separaţie, acest lucru trebuie inclus în documentaţia producătorului. Dacă adeziunea este specificată, ea trebuie menţinută şi după ce au fost efectuate toate încercările prescrise. NOTĂ – Alegerea compoundului(rilor) utilizat(e) pentru o anumită aplicaţie este dependentă de sarcina pe care trebuie să o îndeplinească fiecare compound. În general, pentru orice tip de aplicaţie în cazul încapsulării ”mD”, nu este suficientă încercarea o singură dată a unui compound. 7.2 Determinarea defectelor posibile 7.2.1 Examinarea defectului Protecţia prin încapsulare trebuie menţinută chiar şi în cazul unor parametrii de intrare necorespunzători (dar între 90% şi 110% din parametrii nominali), în cazul unei sarcini pe ieşire necorespunzătoare şi în cazul oricărui defect electric intern (două defecte pentru nivelul de protecţie “maD” şi un singur defect pentru nivelul de protecţie ”mbD”), de exemplu în cazul - unui scurtcircuit în oricare dintre componente; - defectului oricărei componente; - unui defect al circuitului imprimat. Componentele nedefectabile şi distanţele de izolare nedefectabile nu trebuie să fie supuse defectului. Dacă un defect conduce la mai multe defecte succesive, de exemplu, în timpul încărcării unuia dintre componente, defectul(ele) primar(e) şi următor(oare) trebuie considerate a fi un singur defect. 7.2.2 Componente nedefectabile Următoarele componente trebuie să fie considerate a fi nedefectabile dacă ele sunt încapsulate în conformitate cu cerinţele acestui standard, dacă ele corespund domeniului de temperaturi de la locul instalării şi dacă ele nu sunt încărcate cu mai mult de 2/3 din tensiunea lor nominală, curentul nominal şi puterea nominală specificate de producătorul componentului respectiv: • rezistoare, dacă sunt în conformitate cu 8.4 din CEI 60079-11, • bobine într-un singur strat, bobine în spirală, • condensatoare cu folie de material plastic; • condensatoare cu hârtie;
SR EN 61241-18:2005
12
• condensatoare ceramice; • semiconductoare, dacă sunt utilizate în conformitate cu punctul 8.6 din CEI 60079-11. Atunci când se utilizează dispozitive semiconductoare pentru limitarea curentului, un singur dispozitiv este suficient pentru nivelul de protecţie ”mbD”, dar trebuie utilizate două dispozitive pentru nivelul de protecţie “maD”. NOTĂ – În contradicţie cu cerinţele pentru aparatura cu securitate intrinsecă, nivel de protecţie “iaD”, în conformitate cu CEI 61241-11, nu este necesară interzicerea utilizării cicuitelor de reglare conţinând elemente semiconductoare active, datorită faptului că efectul perturbaţilor de scurtă durată datorat fenomenelor tranzitorii este redus semnificativ în cazul aparaturii încapsulate. Următoarele componente, utilizate pentru separarea diferitelor circuite, sunt considerate nedefectabile: a) optocuploare şi relee, în cazul în care tensiunea nominală de izolare este egală cu (2U + 1000 V)
sau 1500 V c.a. oricare dintre ele este mai mare (U reprezintă suma dintre tensiunile nominale efective ale ambelor circuite);
b) transformatoare care sunt în conformitate cu CEI 61558-2-6 sau CEI 61241-11; c) bobine, transformatoare şi înfăşurări ale motoarelor care sunt conform CEI 60079-7, incluzându-le
pe acelea care au diametrul conductorului mai mic de 0,25 mm când ele sunt protejate, de asemenea, împotriva temperaturilor interioare inadmisibile.
7.2.3 Distanţe de separare nedefectabile Nu este necesar a se considera posibilitatea apariţiei unui defect aşa cum este descris în 7.2.1 legat de tensiunea de rupere, dacă distanţele dintre părţile conducătoare de curent neizolate,
- ale aceluiaşi circuit, sau - ale unui circuit şi părţile metalice legate la pământ, sau - a două circuite separate (suma tensiunilor trebuie luată în calcul ca tensiunea din tabelul 1; în
cazul în care una dintre tensiunile de lucru este mai mică de 20% din cealaltă, ea trebuie ignorată)
corespund cu cerinţele de la 7.2.3.1 şi dacă este aplicabil 7.2.3.2. 7.2.3.1. Distanţe prin compound Distanţele prin compound trebuie considerate nedefectabile dacă ele sunt în concordanţă cu valorile din tabelul 1 asigurându-se ca elementele să fie fixate mecanic înainte de încapsulare.
Tabelul 1 – Distanţe prin compound
Tensiunea U
valoare efectivă sau c.c. (a se vedea nota)
V
Distanţa minimă (mm)
≤ 63 0,5 ≤ 400 1 ≤ 500 1,5 ≤ 630 2
≤ 1 000 2,5 ≤ 1 600 4 ≤ 3 200 7 ≤ 6 300 12
≤ 10 000 20 NOTĂ - Tensiunile prezentate sunt obţinute din CEI 60664-1. Pentru toate tensiunile, valoarea instantanee a tensiunii poate depăşi valoarea dată în tabel cu până la 10%. Acest lucru se bazează pe raţionalizarea tensiunilor de alimentare indicate în tabelul 3b din CEI 60664-1.
SR EN 61241-18:2005
13
/7.2.3.2. Distanţe pentru izolaţia solidă Distanţele prin izolaţia solidă trebuie considerate a fi nedefectabile dacă grosimea minimă a izolaţiei solide este 0,1 mm şi rezistă încercării de rigiditate dielectrică de la 8.2.4. 7.2.4 Grosimea compoundului Dacă suprafaţa compoundului este total sau parţial înconjurată de o carcasă şi dacă această carcasă este parte a protecţiei, carcasa sau părţi ale carcasei trebuie să fie în conformitate cu cerinţele pentru carcasă cuprinse în CEI 61241-1. Grosimea minimă a compoundului cu sau fără carcasa înconjurătoare trebuie să fie în conformitate cu cerinţele de la 7.2.5 până la 7.2.7 după cum sunt aplicabile. În toate cazurile materialul de încapsulare este supus suplimentar încercării de rigiditate dielectrică de la 8.2.4. 7.2.5 Aparatură electrică cu tip de protecţie încapsulare „mD” cu suprafeţa liberă Grosimea compoundului dintre suprafaţa liberă a compoundului şi componentele sau conductoarele din încapsulare, aşa cum este prezentat în figura 1, trebuie să fie în conformitate cu tabelul 2.
Tabelul 2 – Grosimea compoundului dintre suprafaţa liberă a compoundului şi componente sau conductoare
Nivel de protecţie ”maD” Nivel de protecţie ”mbD”
Suprafaţa liberă < 2 cm2 b ≥ cu distanţa în conformitate cu tabelul 1, dar nu mai puţin de 1 mm
b ≥ 3 mm
Suprafaţa liberă > 2 cm2 b ≥ cu distanţa în conformitate cu tabelul 1, dar nu mai puţin de 3 mm
c ≥ cu distanţa în conformitate cu tabelul 1 c ≥ cu distanţa în conformitate cu tabelul 1 d ≥ 3 mm d ≥ 1 mm unde b reprezintă distanţa dintre component şi suprafaţa liberă; c reprezintă distanţa dintre component şi părţi neconducătoare de curent din interiorul încapsulării; d reprezintă distanţa dintre o parte neconducătoare de curent şi suprafaţa liberă.
SR EN 61241-18:2005
14
1
b
b
b
b
d
c
Legendă:
1 Parte neconductoare de curent
Figura 1 – Distanţe dintre suprafaţa liberă a compoundului şi componente sau conductoare
7.2.6 Aparatură electrică cu tip de protecţie încapsulare ”mD” cu carcasă metalică Grosimea compoundului dintre perete sau suprafaţa liberă a compoundului şi componentele sau conductoarele din încapsulare, aşa cum este prezentat în figura 2, trebuie să corespundă cu tabelul 3.
Tabelul 3 – Grosimea compoundului dintre perete sau suprafaţa liberă a compoundului şi componente sau conductoare
Nivel de protecţie ”maD” Nivel de protecţie ”mbD”
a ≥ 3 mm a ≥ 1 mm b ≥ 3 mm b ≥ distanţa în conformitate cu tabelul 1, dar nu
mai puţin de 3 mm. unde a – reprezintă distanţa dintre component şi capsulare; b – reprezintă distanţa dintre component şi suprafaţa liberă.
SR EN 61241-18:2005
15
a a
a
aa
b
1
2 2
Carcasă metalică pe toate părţile Carcasă metalică parţială
Legendă: 1 suprafaţă liberă 2 materialul izolaţiei solide (a se vedea 7.2.3.2)
Figura 2 – Distanţa dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi
componente sau conductoare 7.2.7 Aparatură electrică cu tip de protecţie încapsulare „mD” cu carcasă din material plastic Grosimea compoundului dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi componentele sau conductoarele din încapsulare, aşa cum este prezentat în figura 3 şi trebuie să fie în conformitate cu tabelul 4.
Tabelul 4 – Grosimea compoundului dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi
componente sau conductoare
Carcasă care aderă la compound Carcasă ce nu aderă la compound t < 1mm t ≥ 1 mm t < 1mm t ≥ 1 mm
Nivel de protecţie ”maD”
Nivel de protecţie ”mbD”
Nivel de protecţie “maD”
Nivel de protecţie “mbD”
Nivel de protecţie “maD”
Nivel de protecţie “mbD”
Nivel de protecţie “maD”
Nivel de protecţie “mbD”
a ≥ 3 mm a ≥ 1 mm a + t ≥ 3 mm a + t ≥ 1 mm a ≥ 3 mm a ≥ 3 mm a ≥ 3 mm a ≥ 1 mm
b ≥ cu distanţa în conformitate cu tabelul 1 dar nu mai puţin de 3 mm unde a – reprezintă distanţa dintre component şi carcasă, b – reprezintă distanţa dintre component şi suprafaţa liberă, t - reprezintă grosimea peretelui
SR EN 61241-18:2005
16
a
t
a
a
aa
b
1t
Carcasă din material plastic pe toate părţile
Carcasă parţială din material plastic
Legendă:
1 Suprafaţă liberă
Figura 3 – Distanţe dintre peretele sau suprafaţa liberă a compoundului şi
componente sau conductoare 7.2.8 Înfăşurările maşinilor electrice rotative Pentru maşinile electrice cu înfăşurările introduse în crestături, izolaţia solidă a crestăturii trebuie să aibă: a) a) pentru nivelul de protecţie “maD” o grosime minimă de 0,1 mm şi trebuie extinsă cu cel puţin
5 mm în afara crestăturii; b) pentru nivelul de protecţie „mbD” nu este necesar a fi îndeplinită nici o cerinţă referitor la grosimea
minimă sau extinderea acesteia. Pentru ambele nivele de protecţie “maD” şi “mbD” capătul crestăturii şi sfârşitul bobinei trebuie protejate printr-un compound a cărui grosime minimă trebuie să fie în conformitate cu 7.2.4. Acesta trebuie supus unei încercări de rigiditate dielectrică la o tensiune U = (2U + 1 000 V) curent alternativ cu un minim de 1 500 V curent alternativ. 7.2.9 Plăcuţe cu circuite imprimate multistrat, rigide, conectate între ele 7.2.9.1. Generalităţi Plăcuţele cu circuite imprimate multistrat care sunt în conformitate cu cerinţele din CEI 62326-4-1, nivel de performanţă C, cu distanţele minime indicate la 7.2.9.2 şi care funcţionează la tensiuni mai mici sau egale cu 500 V, trebuie considerate încapsulate asigurându-se că îndeplinesc următoarele paragrafe 7.2.9.2 Distanţe minime Izolaţia straturilor laminate de cupru (miezuri) şi a peliculelor adezive trebuie să corespundă cu cerinţele din 7.2.3.2. Distanţa minimă dintre conductoarele circuitului imprimat şi marginea plăcii cu circuit imprimat multistrat sau orice orificiu din ea trebuie să fie de cel puţin 3 mm. În cazul în care marginile sau orificiile sunt protejate printr-un material metalic sau izolator care se extinde la cel puţin 1 mm de-a lungul suprafeţei plăcuţei de la margine sau orificiu, distanţa dintre conductoarele circuitului imprimat poate fi redusă la 1 mm. Materialul izolator trebuie să corespundă cerinţelor pentru acoperire conformă, în concordanţă cu CEI 61241-11. Acoperirea metalică trebuie să aibă o grosime minimă de 35 μm; a se vedea de asemenea figura 4 şi tabelul 5.
SR EN 61241-18:2005
17
Tabelul 5 – Distanţe minime pentru plăcuţele cu circuite imprimate multistrat
Distanţa Nivel de protecţie „maD” Nivel de protecţie „mbD”
a 3 mm 0,5 mm b 3 mm 3 mm c 3 mm 1 mm d 0,1 mm (a se vedea 7.2.3.2) 0,1 mm (a se vedea 7.2.3.2) e Distanţe în conformitate cu tabelul 1 Distanţe în conformitate cu tabelul
1 unde : a reprezintă distanţa dintre partea conducătoare de curent şi suprafaţa exterioară măsurată prin stratul de acoperire; b reprezintă distanţa dintre partea conducătoare de curent şi suprafaţa exterioară de-a lungul stratului de acoperire; c reprezintă lungimea metalului sau izolaţiei care se extinde de-a lungul suprafeţei plăcuţei măsurată de la margine sau orificiu; d reprezintă grosimea peliculei adezive sau miezului; e reprezintă distanţa dintre două circuite în interiorul multistratului.
1b c
a
d
c e
2
d
Legendă: Miez şi strat de acoperire Peliculă adezivă Cupru
1 Contact pentru terminaţie 2 Contact pentru conectarea conductoarelor circuitelor imprimate la straturi.
Figura 4 – Distanţe minime pentru plăcile cu circuit imprimat multistrat 7.3 Contacte de comutaţie Contactele de comutaţie trebuie să fie prevăzute cu o carcasă suplimentară înaintea încapsulării. Această carcasă suplimentară trebuie realizată din material anorganic dacă curentul de comutaţie depăşeşte 2/3 din curentul nominal specificat de producătorul componentului sau dacă curentul depăşeşte 6 A. 7.4 Conexiuni exterioare În cazul compoundurilor rigide, manşonul cablului racordat trebuie să fie protejat împotriva defectării prin metode corespunzătoare. Dacă intrarea cablului este de forma unui cablu care este conectat
SR EN 61241-18:2005
18
permanent la aparatura cu tip de protecţie încapsulare „mD”, trebuie realizată încercarea la tracţiune în conformitate cu 8.2.5. 7.5 Protecţia părţilor neizolate Părţile neizolate care trec prin suprafaţa compoundului trebuie protejate printr-un alt tip de protecţie, menţionat în CEI 61241-0. 7.6 Elemente galvanice şi baterii 7.6.1 Generalităţi La evaluarea montajelor de comandă cu baterii, în cea ce priveşte degajările potenţialele de gaz, trebuie să se ţină seama de întregul domeniu de temperaturi de funcţionare, rezistenţa internă şi tensiunea pe care o poate furniza acumulatorul. Trebuie avut în vedere faptul că bateriile pot deveni neechilibrate, dar nu trebuie luate în considerare elementele galvanice cu rezistenţă neglijabilă sau tensiunea pe care o poate furniza. Pentru nivelul de protecţie „maD” sunt permise numai baterii care corespund cerinţelor din CEI 61241-11. 7.6.2 Prevenirea degajărilor de gaze Sistemele electrochimice care pot conduce la degajări de gaze în timpul funcţionării normale nu sunt permise. Dacă degajarea gazului în cazul unui defect nu poate fi prevenită, degajarea trebuie redusă la o valoare minimă printr-un dispozitiv de siguranţă în conformitate cu 7.6.9. În cazul elementelor acumulatoarelor, dispozitivul de siguranţă trebuie să poată acţiona nu doar în timpul încărcării ci şi în timpul descărcării. Aceasta se aplică de asemenea pentru încărcarea acumulatoarelor în afara ariilor periculoase. În caz particular, a) elementele galvanice cu orificii de răsuflare nu trebuie utilizate; b) elementele galvanice sigilate cu “valve de regularizare” nu trebuie utilizate; c) elementele galvanice etanşe care, în domeniul de temperaturi ambiante a aparaturii electrice nu degajă gaz în orice condiţii de funcţionare sau de defect, pot fi utilizate fără dispozitiv de siguranţă, în conformitate cu 7.6.9; d) elementele galvanice etanşe care nu îndeplinesc cerinţele de la 7.6.2 c) trebuie să aibă un dispozitiv de siguranţă în conformitate cu 7.6.9. 7.6.3 Sisteme electrochimice permise Cerinţele din acest paragraf trebuie să înlocuiască cerinţele de la 22.3 din CEI 61241-0. Trebuie utilizate numai sistemele pentru care experienţa îndelungată a arătat că nu conduc la degajări de gaz în timpul funcţionării. În general, se ştie că numai bateriile menţionate în tabelul 6 şi 7 îndeplinesc aceste cerinţe.
Tabelul 6 – Elemente galvanice primare permise
Tipul din CEI 60086-1
Electrod pozitiv Electrolit Electrod
negativ Tensiunea nominală
V
Tensiunea maximă fără
sarcină V
- bioxid de mangan
clorură de amoniu zinc 1,50 1,73
A oxigen clorură de amoniu zinc 1,40 1,55
B florură de carbon organic litiu 3,00 3,70
SR EN 61241-18:2005
19
C dioxid de magneziu organic litiu 3,00 3,70
L dioxid de magneziu
hidroxid de metal alcalin zinc 1,50 1,65
P oxigen hidroxid de metal alcalin zinc 1,40 1,68
S oxid de argint hidroxid de metal alcalin zinc 1,55 1,63
T oxid de argint hidroxid de metal alcalin zinc 1,55 1,87
Tabelul 7 – Elemente secundare permise
Tipul din CEI Tip Electrolit
Tensiunea nominală
V
Tensiunea maximă fără sarcină
V Tip K CEI 60285 CEI 60622 CEI 61150
Nichel-Cadmiu Soluţie de Potasiu/Sodiu 1,20 1,55
CEI 61436 Hidrura de nichel metal Soluţie de Potasiu 1,20 1,50
CEI 61960-1 Litiu Săruri organice 3,60 a
a Date în curs de elaborare 7.6.4 Protecţia împotriva temperaturilor nepermise şi a deteriorării elementelor galvanice În cazul celor mai nefavorabile sarcini, bateriile trebuie să fie în conformitate cu cerinţele de la punctul a) sau b): a) în condiţii normale de funcţionare temperatura de suprafaţă a elementelor galvanice nu trebuie să
depăşească temperatura specificată de producătorul elementelor galvanice sau bateriilor, fie 800C la temperatura ambiantă maximă în care se găseşte aparatura, şi curentul maxim de încărcare şi descărcare nu trebuie să depăşească valoarea de siguranţă specificată de producător, sau
b) ele trebuie prevăzute cu un dispozitiv de siguranţă în conformitate cu 7.6.5 până la 7.6.9 pentru a
preveni supraîncălzirile nepermise sau degajările de gaze în interiorul încapsulării. 7.6.5 Curent invers În cazul în care există o altă sursă de tensiune în aceeaşi carcasă, bateria încapsulată şi circuitele sale asociate trebuie protejate împotriva încărcării prin alte mijloace decât circuitul destinat în mod specific să facă acest lucru. De exemplu, prin separarea bateriei şi a circuitelor sale asociate de toate celelalte surse de tensiune din interiorul carcasei se utilizează distanţele de străpungere specificate în tabelul 1pentru cea mai ridicată valoare a tensiunii capabile să producă curentul invers. 7.6.6 Limitarea curentului Temperatura maximă de suprafaţă trebuie determinată utilizând cel mai mare curent de descărcare permis de sarcina maximă specificată de producătorul aparaturii sau de dispozitivul de protecţie (a se vedea 7.7, de exemplu 1,7x valoarea nominală a siguranţei) sau la scurtcircuit dacă nu este specificată o sarcină sau un dispozitiv de protecţie. Poate fi utilizată o rezistenţă, un dispozitiv pentru limitarea curentului sau o siguranţă fuzibilă în conformitate cu CEI 60127 sau cu un standard echivalent, pentru a se asigura că nu este depăşită valoarea de siguranţă a curentului specificată de producătorul elementelor galvanice sau bateriei. Dacă se utilizează siguranţe înlocuibile, ele trebuie marcate pentru a arăta parametrii lor nominali şi funcţia. 7.6.7 Protecţia împotriva inversării polarităţii şi descărcarea rapidă a elementelor galvanice
SR EN 61241-18:2005
20
Când sunt legate în serie mai mult de trei elemente galvanice, tensiunea elementului galvanic trebuie monitorizată. În timpul descărcării, dacă tensiunea elementului galvanic scade sub valoarea limită specificată de producătorul elementelor galvanice sau bateriei, dispozitivul de securitate trebuie să deconecteze elementele galvanice. NOTA 1 – În cazul în care câteva elemente galvanice sunt conectate în serie, celulele îşi pot modifica polaritatea în timpul descărcării datorită capacităţilor diferite ale celulelor dintr-o baterie. Aceste celule cu “polaritate inversă” pot provoca o degajare de gaze inadmisibilă. În cazul când este instalat un circuit de protecţie la descărcări rapide pentru a preveni inversarea polarităţii de încărcare a elementelor galvanice în timpul descărcării, tensiunea minimă de descărcare trebuie să fie cea specificată de producătorul elemenului galvanic sau bateriei. După deconectarea sarcinii, curentul nu trebuie să fie mai mare decât capacitatea de descărcare la o perioadă de 1 000 h. NOTA 2 - Dacă prea multe elemente galvanice sunt conectate în serie, nu poate exista o protecţie sigură datorită toleranţelor tensiunilor elementului galvanic individual şi ale circuitului de protecţie contra descărcării rapide. În general nu este recomandabil să fie protejate mai mult de 6 elemente galvanice (în serie) prin intermediul unui singur circuit de protecţie împotriva descărcării rapide. 7.6.8 Încărcarea bateriilor Circuitele de încărcare trebuie considerate că făcând în totalitate parte din aparatură. Sistemul de încărcare trebuie să satisfacă următoarele: a) în cazul unei condiţii de defect a sistemului de încărcare, tensiunea de încărcare şi curentul nu trebuie să depăşească limitele specificate de producător; sau b) dacă, în timpul încărcării, există riscul ca, pentru valorile limită specificate de producătorul elementelor galvanice sau bateriei pentru tensiunea elementului sau curentul de încărcare să fie depăşite, trebuie prevăzut un dispozitiv de protecţie separat în conformitate cu 7.7, pentru a evita degajarea gazului şi depăşirea temperaturii nominale maxime a elementului, specificată de producător. 7.6.9 Cerinţe pentru dispozitivele de protecţie ale elementelor galvanice şi bateriilor Când este necesar, dispozitivele de protecţie trebuie să formeze părţi de care depinde securitatea unui sistem de comandă. Producătorul este cel care are responsabilitatea de a asigura informaţia necesară pentru a menţine integritatea protecţiei sistemului de control. NOTĂ - Părţile de care depinde securitatea, ce îndeplinesc cerinţele pentru Categoria 3 din EN 954-1 “Securitatea maşinilor – Părţi de care depinde securitatea sistemelor de control - Partea 1: Principii generale pentru proiectare” ar trebui să satisfacă cele menţionate mai sus. 7.7 Dispozitive de protecţie 7.7.1 Generalităţi Atunci când aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” nu poate rezista în cazul unui singur defect pentru nivelul de protecţie “mbD” sau în cazul a două defecte pentru nivelul de protecţie “maD” fără a depăşi TFC a materialului de încapsulare, sau clasa de temperatură, atunci trebuie prevăzut un dispozitiv de protecţie situat fie în exteriorul aparaturii fie integrat direct în aparatură. Scopul dispozitivelor de protecţie este limitarea tehnică sigură a unei încălziri inadmisibile ce apare în aparatura încapsulată ”mD”. Dispozitivele de protecţie trebuie să poată întrerupe curentul maxim de defect al circuitului în care este instalat. Tensiunea nominală a dispozitivului de protecţie trebuie să corespundă cel puţin cu tensiunea de lucru. În cazul în care încapsularea conţine un element galvanic sau o baterie şi un dispozitiv de protecţie este prevăzut pentru a preveni supraîncălzirea excesivă (a se vedea 7.6.6), dispozitivul de protectie poate fi considerat ca un dispozitiv protector, cu condiţia ca acesta să protejeze şi celelalte componente din interiorul aceleiaşi încapsulări, din pricina depăşirii TFC sau clasei de temperatură. 7.7.2 Dispozitive electrice protectoare
SR EN 61241-18:2005
21
7.7.2.1 Generalităţi Siguranţele fuzibile trebuie să aibă o tensiune nominală cel puţin egală cu a circuitului şi trebuie să aibă o capacitate de rupere cel puţin egală cu cea a curentului de defect a circuitului. În cazul în care nu este specificat altfel, o siguranţă fuzibilă trebuie considerată a fi capabilă să funcţioneze până la 1,7 x curentul continuu nominal. Caracteristica timp-curent a siguranţei fuzibile trebuie să asigure că, TFC a încapsulării sau temperatura maximă de suprafaţă nu sunt depăşite. Caracteristicile timp-curent ale siguranţelor fuzibile, în conformitate cu CEI 60127 sau ANSI/UL 248-1 trebuie declarate de producătorul siguranţelor fuzibile. NOTĂ - În cazul reţelelor electrice de alimentare în care Un nu depăşeşte 250V, curentul probabil la defect de scurtcircuit, este în mod normal 1 500 A. 7.7.2.2 Dispozitive de protecţie care sunt conectate la aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” În cazul în care încapsularea nu poate să reziste la un singur defect, atunci aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” poate fi conectată la dispozitive de protecţie separate. Pentru a indica această condiţie specială de utilizare, aparatura trebuie marcată cu “X” în conformitate cu 29.2 I) din CEI 61241-0. Dacă un dispozitiv de protecţie extern sau un circuit de protecţie este utilizat pentru a controla aplicarea corectă a tensiunii, curentului şi puterii la aparatura cu nivel de protecţie ”maD”, performanţa dispozitivului de protecţie extern sau a circuitului de protecţie trebuie să fie echivalentă cu cea pentru un dispozitiv de limitare “ibD” sau circuit în conformitate cu CEI 61241-11. Valorile permise ale tensiunii, curentului şi puterii trebuie determinate prin intermediul caracteristicilor termice ale aparaturii încapsulate şi nu prin intermediul cerinţelor legate de securitatea intrinsecă. 7.7.3 Dispozitive de protecţie termică Dispozitivelor de protecţie termică trebuie aplicate cerinţele de la 6.2. Dispozitivele de protecţie termică trebuie utilizate pentru a proteja încapsularea împotriva deteriorărilor cauzate de încălzirea locală, de exemplu, datorită unor componente defecte sau datorită depăşirii temperaturii maxime de suprafaţă. Trebuie utilizate numai dispozitive de protecţie termică fără rearmare automată. Aceste dispozitive nu au nici o posibilitate de a fi rearmate şi de a deschide permanent un circuit după ce au fost expuse la o temperatură mai mare decât temperatura lor nominală pentru o perioadă maximă dată. Trebuie realizate conexiuni termice adecvate între componenta monitorizată şi dispozitivul de protecţie termică. Capacitatea de comutare a dispozitivului trebuie definită şi nu trebuie să fie mai mică decât sarcina maximă admisă a circuitului. NOTĂ - Dispozitivele cu armare automată pot fi utilizate în scopuri funcţionale. Dacă aceste dispozitive sunt utilizate, ele ar trebui să funcţioneze la temperaturi mai mici decât temperatura de funcţionare a dispozitivului de protecţie termică. 7.7.4 Dispozitive de protecţie încorporate Dispozitivele de protecţie integrate în aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” trebuie să fie de tip închis astfel încât compoundul să nu poată pătrunde în timpul procesului de încapsulare. Conformitatea dispozitivului de protecţie cu scopul pentru care este prevăzut poate fi confirmată prin: a) fie o declaraţie a producătorului, fie b) prin încercarea eşantioanelor de probă. NOTĂ - Dispozitivele de sticlă, material plastic, ceramică sau sigilate prin alte metode sunt considerate ca fiind de tip închis.
SR EN 61241-18:2005
22
8 Încercări de tip 8.1 Încercări pentru compound – încercarea de absorbţie a apei Încercarea trebuie realizată doar pe eşantioane de compound(-uri) care se intenţionează a fi utilizate într-un mediu umed în timpul funcţionării aparaturii electrice încapsulate. Trebuie încercate trei eşantioane uscate de compounduri (a se vedea ISO 62). Eşantioanele trebuie să aibă o formă circulară cu un diametru de 50 mm ± 1 mm şi o grosime de 3 mm ± 0,2 mm. Eşantioanele trebuie cântărite şi apoi imersate timp de 24 h în apă de la robinet, la o temperatură de 230C ± 2K. Ele trebuie apoi scoase din apă, şterse şi cântărite din nou. Creşterea de masă nu trebuie să depăşească 1%. 8.2 Încercări pentru aparatură 8.2.1 Ordine de încercare Ordinea de încercare şi numărul eşantioanelor sunt indicate în anexa B. 8.2.2 Temperatura maximă Un eşantion de aparatură cu tip de protecţie încapsulare ”mD” trebuie supus unei încercări de tip pentru a se asigura că: - limitele de temperatură specificate în 6.1 nu sunt depăşite în funcţionare normală; - temperatura maximă de suprafaţă nu este depăşită în condiţii de defect, aşa cum se defineşte în
7.2.1. Pentru aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” fără sarcină externă, încercarea trebuie realizată în conformitate cu 23.4.4.1 din CEI 61241-0, luând în considerare specificaţia referitoare la alimentare dată în 4.5. Pentru aparatura cu tip de protecţie încapsulare ”mD” cu sarcină externă, încercarea trebuie realizată prin reglarea curentului la cea mai mare valoare pentru care dispozitivul de protecţie nu intră în funcţiune. Temperatura finală trebuie considerată a fi atinsă atunci când rata de creştere nu depăşeşte 2K/h. 8.2.3 Încercare de anduranţă termică 8.2.3.1 Anduranţ[ termică la căldură Încercarea trebuie realizată în conformitate cu 23.4.6.3 din CEI 61241-0. Temperatura utilizată pentru încercare trebuie să fie: a) temperatura maximă de suprafaţă a eşantionului plus 20 K, a se vedea 8.2.2; sau b) temperatura maximă a suprafeţei componentului din compound, a se vedea 6.3.2, plus cel puţin 20 K. Dacă se utilizează a), atunci eşantionul de probă trebuie supus încercărilor de anduranţă la căldură şi la ciclu termic, a se vedea 8.2.3.3; în cazul b) încercarea la ciclu termic nu este necesară. 8.2.3.2 Anduranţ[ termică la frig Încercarea trebuie realizată în conformitate cu 23.4.6.4 din CEI 61241-0.
SR EN 61241-18:2005
23
8.2.3.3 Încercare la ciclu termic Eşantionul trebuie prevăzut cu unul sau mai mulţi senzori pentru măsurarea temperaturii amplasaţi în compound în locurile cele mai fierbinţi. Dacă eşantionul conţine înfăşurări, temperatura poate fi măsurată prin intermediul variaţiei rezistenţei electrice din aceste înfăşurări. NOTĂ – Următoarea procedură de încercare este prezentată de asemenea sub forma unei diagrame în anexa C. Încercarea trebuie începută cu deconectarea sursei electrice de alimentare. Eşantionul trebuie să fie la o temperatură de 21 0C ± 2 K. Eşantionul trebuie apoi menţinut la (Ta max + 10) 0C ± 2 K, unde Ta max reprezintă temperatura ambiantă maximă specificată în funcţionare, până când diferenţa dintre temperatura din interiorul şi cea din exteriorul eşantionului este mai mică de 2 K. Eşantionul trebuie apoi alimentat cu energiei electrică în condiţiile de alimentare din 4.5 la o tensiune care determină cea mai nefavorabilă condiţie în afară de cazul când eşantionul are unul sau mai multe dispozitive interne de protecţie termică. În acest caz eşantionul trebuie alimentat astfel încât să fie produsă o temperatură la dispozitivul de protecţie termic cu rearmare manuală, cu 2 K mai mult decât cea mai mare temperatură de regim a dispozitivului. Dispozitivele de protecţie interne pot fi legate în punte în vederea încercării. Modificarea temperaturii interne trebuie observată până când este obţinută o distribuţie stabilă a temperaturii. Aceasta se întâmplă când gradientul temperaturii interne devine mai mic de 2 K/h. Temperatura internă nu trebuie să depăşească temperatura în funcţionare continuă specificată a compoundului. Eşantionul trebuie scos de sub tensiune, scos din mediul de încercare (Ta max + 10) 0C şi lăsat să se răcească până la temperatura de 21 0C ± 2 K. Eşantionul trebuie apoi păstrat la o temperatură de (Ta min - 5) 0C ± 2 K, unde Ta min reprezintă temperatura ambiantă minimă specificată, până când diferenţa de temperatură dintre temperatura interioară şi exterioară a eşantionului este mai mică de 2 K. Eşantionul trebuie apoi alimentat cu energie electrică în conformitate cu cerinţele de alimentare din 4.5, la o tensiune care cauzează cele mai nefavorabile condiţii pentru aparatura electrică. Modificarea temperaturii interne trebuie monitorizată până când este atinsă o distribuţie stabilă de temperatură; aceasta se produce când gradientul temperaturii interne devine mai mic de 2 K/h. Eşantionul trebuie apoi scos de sub tensiune şi lăsat să se răcească până la (Ta min - 5) 0C ± 2 K. Durata minimă pentru răcire trebuie să fie 30 min cu excepţia cazului în care criteriul diferenţei de temperatură de 2 K necesită o perioadă mai mare. Eşantionul trebuie alimentat din nou cu energie şi repetat ciclul de alimentare - deconectare. În total trebuie efectuate 3 cicluri complete înainte ca eşantionul să fie retras din mediu cu (Ta min - 5) 0C şi lăsat să se reîncălzească la temperatura camerei. 8.2.3.4 Criterii de acceptare După fiecare încercare eşantionul trebuie supus unei inspecţii vizuale. Nici o deteriorare vizibilă a compoundului care ar putea afecta tipul de protecţie nu trebuie să fie vizibilă, de exemplu, fisuri în compound, descoperirea părţilor încapsulate, deteriorarea aderenţei, retrageri inadmisibile, decolorare, dilatare, disociaţii sau înmuiere. Este permisă o decolorare a suprafeţei compoundului (de exemplu oxidarea în cazul răşinii epoxidice). Suplimentar, funcţionarea oricărui dispozitiv electric de protecţie de care depinde securitatea trebuie verificată pentru a funcţiona în parametri stabiliţi. 8.2.4 Încercare de rigiditate dielectrică 8.2.4.1 Procedura de încercare Încercarea trebuie realizată pe unul din următoarele montaje ale circuitelor, după cum este aplicabil:
SR EN 61241-18:2005
24
a) între circuitele izolate galvanic ce sunt accesibile din exterior; b) între fiecare circuit care este accesibil din exterior şi toate părţile legate la pământ; c) între fiecare circuit care este accesibil din exterior şi suprafaţa compoundului sau carcasa din material plastic, astfel încât, dacă este necesar, să poată fi acoperită cu o folie conductoare. Pentru montajul a) tensiunea U utilizată trebuie să fie suma dintre tensiunile nominale ale celor două circuite supuse încercării, iar pentru montajele b) şi c) tensiunea U utilizată trebuie să fie tensiunea nominală a circuitului supus încercării. Tensiunea de încercare trebuie să fie 500 V valoare efectivă pentru aparatura la care suma tensiunilor de alimentare nu depăşeşte 90 V valoare de vârf. Dacă tensiunea de alimentare depăşeşte 90 V ca valoare de vârf, tensiunea de încărcare trebuie să fie 2U ± 1 000 V, cu un minim de 1 500 V c.a. la 48 Hz până la 62 Hz. În cazul în care o încercare alternativă de tensiune riscă să deterioreze componentele electronice din încapsulare, tensiunea de încercare trebuie să fie 2 U ± 1 400 V curent continuu cu un minim de 2 100 V curent continuu. Tensiunea de încercare trebuie mărită constant până la atingerea valorii specificate, într-o perioadă nu mai mică de 10 s şi trebuie apoi menţinută cel puţin 60 s. NOTĂ – În cazul aparaturii care, din motive de compatibilitate electromagnetică, conţine componente conectate la capsulare pentru înlăturarea interferenţelor electromagnetice şi care ar putea fi deteriorate în timpul încărcărilor, poate fi efectuată o încercare la descărcare parţială. 8.2.4.2 Criterii de acceptare Încercarea trebuie considerată reuşită dacă nu apare nici o străpungere sau arcuri în timpul încercării. 8.2.5 Încercare la tracţiune a cablului 8.2.5.1 Generalităţi Această încercare nu trebuie efectuată pentru componente Ex. 8.2.5.2 Procedură de încercare Încercarea trebuie realizată pe un singur eşantion, netensionat anterior şi la 21 0C ± 2 K. În continuare eşantionul de probă trebuie supus încercării la tracţiune a cablului după menţinerea în conformitate cu punctul 8.2.3.1 la temperatura maximă la locul intrarii de cablu. Forţa de tracţiune (în Newton) aplicată trebuie să fie de 20 ori valoarea în mm a diametrului cablului sau de 5 ori greutatea aparaturii cu tip de protecţie încapsulare ”mD”, oricare dintre aceste valori este mai mică. Această valoare poate fi redusă cu 25% din valoarea necesară în cazul instalaţiilor fixe. Forţa minimă de tracţiune trebuie să fie de 1N şi durata minimă de aplicare trebuie să fie de 1 h. Forţa trebuie aplicată în direcţia cea mai puţin favorabilă. 8.2.5.3 Criterii de acceptare Nu trebuie să fie observate deplasări vizibile ale cablului care afectează tipul de protecţie. După încercare, eşantionul trebuie supus unei inspecţii vizuale. Nu trebuie să se constate nici o deteriorare a compoundului sau cablului care ar putea afecta tipul de protecţie, de exemplu, fisuri în compound, descoperirea componentelor încapsulate sau pierderea aderenţei. 8.2.6 Încercarea la presiune 8.2.6.1 Procedura de încercare Pentru nivelul de protecţie “maD” cu spaţii libere individuale cu valori între 1 cm3 şi 10 cm3 şi pentru nivelul de protecţie “mbD” cu spaţii libere individuale cu valori între 10 cm3 şi 100 cm3 trebuie pregătit un eşantion de probă cu un racord de presiune. În cazul în care există mai mult de un spaţiu liber a
SR EN 61241-18:2005
25
cărui dimensiune necesită realizarea încercării, presiunea trebuie aplicată simultan în toate acele spaţii libere. Încercarea la presiune trebuie realizată pe un eşantion care a fost supus anterior încercărilor de anduranţă termică. Încercarea trebuie realizată la o presiune aşa cum este arătat în tabelul 8 aplicată pentru cel puţin 10 s.
Tabelul 8 – Presiunea de încercare
Temperatura ambiantă minimă Presiunea de încercare
bar
≥ –20 °C a 1 000
–30 1 370
–40 1 450
–50 1 530
–60 1 620 a Aceasta acoperă aparatura proiectată pentru domeniul de temperaturi ambiante standard specificat în CEI 61241-0.
8.2.6.2 Criterii de acceptare După încercare, eşantionul trebuie supus unei inspecţii vizuale şi nu trebuie observat nici un defect al compoundului care ar putea să afecteze tipul de protecţie, de exemplu, fisuri în compound, descoperirea componentelor încapsulate sau pierderea aderenţei. 9 Încercări şi verificări individuale 9.1 Inspecţii vizuale Fiecare bucată de aparatură cu tip de protecţie încapsulare ”mD” va fi supusă unei inspecţii vizuale. Nu trebuie să fie observat nici un defect, cum ar fi fisuri în compound, descoperirea părţilor încapsulate, exfolierea , retragerea inadmisibilă, dilatarea, disocierea, pierderea aderenţei sau înmuierea. 9.2 Încercare de rigiditate dielectrică Încercarea de rigiditate dielectrică trebuie realizată pentru a verifica izolaţia dintre circuite şi izolaţia dintre circuite şi mediul în care funcţionează. Încercarea trebuie realizată prin aplicarea nivelurilor de tensiune date la punctul 8.2.4. Tensiunea de încercare trebuie aplicată cel puţin 1 s. Ca alternativă se poate aplica o tensiune egală cu 1,2 x tensiunea de încercare şi menţinută pentru cel puţin 100 ms. NOTĂ – În unele cazuri durata de încercare ar putea fi semnificativ mai mare de 100 ms în cazul în care un eşantion cu o valoare mare a capacităţii distribuite poate necesita un timp suplimentar pentru a atinge tensiunea de încercare. Încercarea trebuie considerată reuşită dacă în timpul încercării nu s-au produs străpungeri sau arcuri electrice.
SR EN 61241-18:2005
26
În contradicţie cu cele de mai sus încercarea de rigiditate dielectrică pentru baterii trebuie realizată în conformitate cu 6.6.2 din CEI 60079-7. 10 Marcare Suplimentar faţă de cerinţele din CEI 61241-0 marcarea trebuie să includă: - tensiunea nominală; - curentul nominal sau puterea nominală (pentru aparatura cu factor de putere, altul decât unitatea,
trebuie marcate ambele valori); - curentul de scurtcircuit posibil al sursei electrice externe de alimentare, dacă este diferit de
1 500 A; - alte informaţii necesare pentru funcţionarea în siguranţă a tipurilor particulare de aparatură.
SR EN 61241-18:2005
27
Anexa A (informativă)
Cerinţe fundamentale ale compoundurilor pentru aparatura electrică încapsulată „mD”
Compund dintr-o capsulare cu tip deprotecţie “tD” sau “pD”
Se cunoaşte domeniul detemperaturi al compundului ?
Se cunoaşte valoarea indicelui detemperatură TI din IEC 61241-0 sau o
valoare echivalentă
Sunt îndeplinite condiţiile dinIEC 61241-0 referitor la descărcările
electrostatice
Sunt îndeplinite condiţiile dinIEC 61241-0 referitoare la încercările
mecanice
Este necesară protecţia la lumină ?
Alegerea altui material saureproiectare
nu
nu
nu
nu
nu
nu
da
da
da
Încercarea rezistenţei lalumină din CEI 61241-0 este
îndeplinită
Există părţi neizolate ieşite dincompund
Protejat prin alt tip deprotecţie
Trimiterea la staţia de încercare aunui eşantion de probă după cum
este specificatÎncercări
da
nu da
da
nu da
da
Figura A1 – Cerinţe fundamentale ale compoundurilor pentru aparatura cu tip de protecţie
încapsulare „mD”
SR EN 61241-18:2005
28
Anexa B (normativă)
Alocarea eşantioanelor de probă
Tabelul B.1 − Alocarea eşantioanelor de probă
Încercări standardizate Încercări suplimentare
Eşantion 1 Eşantion 2 Eşantion 3 Eşantion 4
Determinarea temperaturii limită, în conformitate cu 6.3
Încercarea la tracţiune a cablului în conformitate cu 8.2.5 la temperatura camerei pe un eşantion de probă nou (dacă este necesar)
Păstrarea la temperatura maximă măsurată la intrarea de cablu pentru o perioadă, în conformitate cu 8.2.3.3 (dacă este necesar)
Anduranţa termică la căldură, în conformitate cu 8.2.3.1
Anduranţa termică la căldură, în conformitate cu 8.2.3.1
Anduranţa termică la frig, în conformitate cu 8.2.3.2
Anduranţa termică la frig, în conformitate cu 8.2.3.2
Încercarea la ciclu termic, în conformitate cu 8.2.3.3 (dacă este necesar)
Încercarea la ciclu termic, în conformitate cu 8.2.3.3 (dacă este necesar)
Încercarea la tracţiune a cablului, în conformitate cu 8.2.5
Încercarea de rigiditate dielectrică, în conformitate cu 8.2.4
Încercarea de rigiditate dielectrică, în conformitate cu 8.2.4
Încercarea la presiune în conformitate cu 8.2.6 (dacă este necesar)
Încercarea la presiune în conformitate cu 8.2.6 (dacă este necesar)
Încercări mecanice în conformitate cu CEI 61241-0 (dacă este necesar)
Încercări mecanice în conformitate cu CEI 61241-0 (dacă este necesar)
NOTĂ - Încercările sunt realizate în ordinea apariţiei lor in fiecare coloană.
SR EN 61241-18:2005
29
Anexa C (normativă)
Procedură de încercare în timpul încercării la ciclu termic
Figura C1 – Procedura de încercare în timpul încercării la ciclu termic
Dia
gram
a 1
Tens
iune
a pe
eş
antio
n
Dia
gram
a 2
Tem
pera
tura
în
eşa
ntio
n
α
U
(V)
T (°
C)
(Ta
max
+10
) ±
2 K
+21
°C
(Ta
min
- 5)
°C
±
2 K
α α
ΔT
≤2
K
ΔT
≤ ±
2 K
ΔT
≤2
K
≥ 1
h
≥0,5
h
tgα
≤2
K/h
T a m
ax
Te
mpe
ratu
ra a
mbi
antă
max
imă
spec
ifica
tă în
funcţio
nare
nor
mală
T a m
in
Te
mpe
ratu
ra a
mbi
antă
max
imă
spec
ifica
tă în
funcţio
nare
nor
mală
Un
Te
nsiu
nea
nom
inală
tgα
Gra
dien
tul t
empe
ratu
rii
ΔT
D
ifere
nţa
de te
mpe
ratu
ră d
intre
inte
rioru
l şi e
xter
ioru
l eşa
ntio
nulu
i
ΔT
≤±
2 K
α
0,9
până
la 1
,1
t (
h)
t (
h)
ΔT
≤±
2 K
Δ
T ≤
±2
K
ΔT
≤±
2 K
SR EN 61241-18:2005
30
Anexa ZA (normativă)
Referinţe normative ale publicaţiilor internaţionale cu publicaţiile lor europene
corespondente Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinţele datate se aplică numai ediţia menţionată. Pentru referinţe nedatate se aplică ultima ediţie a documentului de referinţă (incluzând orice amendamente). NOTĂ – Atunci când o publicaţie internaţională a fost modificată prin modificări obişnuite, indicate prin (mod), se aplică publicaţiile EN/HD corespunzătoare.
Publicaţie
An Titlu EN/HD An
CEI 60079-7 2001 Electrical apparatus for explosive gas atmospheres Part 7: Increased safety “e”
EN 60079-7 2003
CEI 60079-11 1999 Part 11: Intrinsic safety “i”
- -
CEI 60086-1 - 1) Primary batteries Part 1: General
EN 60086-1 2001 2)
CEI 60127 Series Miniature fuses
EN 60127 Series
CEI 60243-1 - 1) Electrical strength of insulating materials – Test methods Part 1: Tests at power frequencies
EN 60243-1 1998 2)
CEI 60285 1993 Alkaline secondary cells and batteries – Sealed nickel-cadmium cylindrical rechargeable single cells
EN 60285 3) 1994
CEI 60622 - 1) Secondary cells and batteries containing alkaline or other non-acid electrolytes – Sealed nickel-cadmium prismatic rechargeable single cells
EN 60622 2003 2)
CEI 60664-1 + A1 + A2
1992 2000 2002
Insulation coordination for equipment within low-voltage systems Part 1: Principles, requirements and tests
EN 60664-1 2003
CEI 60691 - 1) Thermal-links – Requirements and application guide
EN 60691 2003 2)
CEI 61150 - 1) Alkaline secondary cells and batteries – Sealed nickel-cadmium rechargeable monobloc batteries in button cell design
EN 61150 1993 2)
1) Referinţă nedatată. 2) Ediţie valabilă la data publicării. 3) EN 60285 este înlocuit cu EN 61951-1:2003 care se bazează pe CEI 61951-1:2003.
SR EN 61241-18:2005
31
Publicaţie
An Titlu EN/HD An
CEI 61241-0 - 1) Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust Part 0: General requirements
- -
CEI 61241-1 - 1) Electrical apparatus for use in the presence of combustible dust Part 1: Protection by enclosure “tD”
EN 61241-1 2004 2)
CEI 61241-11 - 4) Part 11: Intrinsically safe apparatus “iD”
- -
CEI 61436 1998 Secondary cells and batteries containing alkaline or other non-acid electrolytes – Sealed nickel-metal hydride rechargeable single cells
EN 61436 5) 1998
CEI 61558-2-6 - 1) Safety of power transformers, power supply units and similar Part 2-6: Particular requirements for safety isolating transformers for general use
EN 61558-2-6 1997 2)
CEI 61960-1 - 1) Secondary lithium cells and batteries for portable applications Part 1: Secondary lithium cells
EN 61960-1 2001 2)
CEI 62326-4-1 - 1) Printed boards Part 4: Rigid multilayer printed boards with interlayer connections – Sectional specification – Section 1: Capability Detail Specification – Performance levels A, B and C
EN 62326-4-1 1997 2)
ISO 62 1999 Plastics – Determination of water absorption
EN ISO 62 1999
ANSI/UL 248-1 1995 Standard for low-voltage fuses Part 1: General requirements
- -
ANSI/UL 746B 2000 Polymeric Materials-Long-Term Property Evaluations
- -
4) Urmează să fie publicat 5) EN 61436 este înlocuit cu EN 61951-2:2000 care se bazează pe CEI 61951-2:2003.
SR EN 61241-18:2005
32
Anexa ZZ (normativă)
Cerinţe esenţiale acoperite de Directivele EC
Acest standard european a fost pregătit sub un mandat dat CENELEC de către Comisia Europeană şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb şi prin domeniul de aplicare standardul acoperă toate cerinţele esenţiale relevante menţionate în Anexa ll din Directiva EC 94/9/EC. Conformitatea cu acest standard asigură unul din mijloacele de conformare cu cerinţele esenţiale specifice ale Directivei(lor) cu care are legătură. ATENŢIONARE: Alte cerinţe şi alte Directive EC pot fi aplicabile pentru produsele ce intră sub incidenţa domeniului de aplicare al acestui standard.
Anexa naţională NA (informativă)
Corespondenţa între standardele europene şi internaţionale de referinţă şi
standardele române Corespondenţa dintre standardele europene şi internaţionale la care se face referire şi standardele române este următoarea: EN 60079-7:2003
IDT SR EN 60079-7:2004 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 7: Securitate marita "e"
CEI 60079-11: 1999
- -
EN 60086-1: 2001
IDT SR EN 60086-1: 2004 Baterii electrice. Partea 1: Generalitati
EN 60127 Standard pe părţi
IDT SR EN 60127 (standard pe părţi) Sigurante fuzibile miniatura
EN 60243-1: 1998
IDT SR EN 60243-1:2001 Rigiditatea dielectrica a materialelor electroizolante. Metode de încercare. Partea 1: Incercari la frecvente industriale
EN 60285: 1994
NEQ SR EN 60285+A1:1998 Acumulatoare alcaline. Elemente nichel-cadmiu individuale cilindrice etanse reîncarcabile SR EN 60285+A1:1998/A2:2002
EN 60622:2003
IDT SR EN 60622:2004 Baterii de acumulatoare alcaline si alte acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente nichel - cadmiu, individuale paralelipipedice, reîncarcabile, etanse
EN 60664-1:2003
IDT SR EN 60664-1:2004 Coordonarea izolatiei echipamentelor în sistemele (retelele) de joasa tensiune. Partea 1: Principii, prescriptii si încercari
EN 60691 2003
IDT SR EN 60691 2004 Proiectoare termice. Prescriptii si ghid de aplicare
EN 61150 1993
IDT SR EN 61150:2002 Acumulatoare alcaline. Baterii monobloc de elemente buton reîncarcabile etanse cu nichel-cadmiu
CEI 61241-0
- -
EN 61241-1: 2004
IDT SR EN 61241-1: 2005 Aparate electrice destinate utilizarii în prezenta prafului combustibil. Partea 1:
CEI 61241-11
- -
EN 61436:998
IDT SR EN 61436:2002 Baterii de acumulatoare alcaline si alte baterii de acumulatoare cu electrolit neacid. Elemente individuale reîncarcabile etanse cu nichel-metal hidrura
EN 61558-2-6:1997
IDT SR EN 61558-2-6:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si analogice. Partea 2-6: Prescriptii particulare pentru transformatoare de securitate de uz general
EN 61960-1 2001
IDT SR EN 61960-1 2002 Elemente si baterii de acumulatoare cu litiu pentru utilizari portabile. Partea 1: Elemente de acumulatoare cu litiu
EN 62326-4-1 1997
IDT SR EN 62326-4-1:2002 Placi imprimate. Partea 4: Placi imprimate rigide multistrat cu conexiuni între straturi. Specificatie intermediara. Sectiunea 1: Specificatie particulara de capabilitate. Niveluri de performanta A,B si C (CEI 62326-4-1:1996)
EN ISO 62:1999
- -
ANSI/UL 248-1 1995
- -
ANSI/UL 746B 2000
- -
Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene şi internaţionale la care se face referire (respectiv standardele române identice cu acestea). Simbolurile gradelor de echivalenţă (IDT - identic, MOD - modificat, NEQ - neechivalent), conform SR 10000-8. Standardul internaţional la care se face referire şi care nu a fost adoptat ca standard român poate fi consultat sau comandat la Asociaţia de Standardizare din România.
(Pagină albă)
Standardul european EN 61241-18:2004 a fost acceptat ca standard român de către comitetul tehnic CT 137 Aparatură electrică pentru atmosfere potenţial explozive. Membrii comitetului de lectură (CDL) care au verificat versiunea română a standardului european EN 61241-18:2004: dl. Adrian FILIPOVICI INSEMEX CT 137 Aparatură electrică pentru
atmosfere potenţial explozive dl Victor SAFTA PETRODESIGN CT 137 Aparatură electrică pentru
atmosfere potenţial explozive dna Tatiana SCĂRLĂTESCU - Expert ASRO
Versiunea română a acestui standard a fost elaborată de către:
d-na. Adriana Andriş (INSEMEX Petroşani) d-l. Marius Darie (INSEMEX Petroşani)
Un standard român nu conţine neapărat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare. Utilizatorii standardului sunt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca utilizatorii standardelor române să se asigure că sunt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor. Informaţiile referitoare la standardele române sunt publicate în Catalogul Standardelor Române şi în Buletinul Standardizării.