SĂPĂTURILE ARHEOLOGICE D E LA CATĂLUI-CĂSCIOARELE, JUD. I L F O V

de IGHEORGHE CANTACUZINOI şi G E O R G E TROHANI

într-o zonă bogată in vestigi i arheologice^ de pe ter itor iul comunei Căscioarele, jud.I l fov, s - au desfăşurat între ani i 1965-1977 mai multe campanii de săpături arheologice** (fig. 1 ).

Diferite urme şi restur i le turnului înalt a l unei clopotniţe indicau existenţa unui mare complex feudal situat pe te rasa de vest a văii pîrîu­lui Cătălui, ca re formează în acest loc un l a c , legat de fostele bălţi N i -chitina şi G reaca ce comunicau cu Dunărea.

Vestigi i le aduse la lumină se întind pe o suprafaţă de c i r c a 2 ha. E l e sînt situate pe povîrnişul est ic a l văii Cătăluiului, alcătuit din două terasări naturale cuprinse între două mici i zvoare , între lac şi pădurea numită "Tufele G r ecu lu i " .

Secţiunile trasate pe acest teren relevă urme de locuire din epoca neolitică, epoca bronzului, o aşezare geto-dacă, o alta din sec.al V I - l e a e . n . şi marele complex feudal Mănăstirea Cătălui^ (fig.2 a -b ) .

în cele ce urmează vom prezenta pe epoci descoperir i le făcute.

I . E P O C A NEOLITICĂ. Aceste i perioade îi aparţin două nivele cu urme materiale specifice cu l tur i i Gumelniţa. in nivelul inferior s - a u ob­servat doar r a r e fragmente ceramice , de mici dimensiuni, şi fragmente de ch i rp i c . în schimb în nivelul superior , identificat doar pe prima t e -r a s a r e de pe malul lacului , s - a u descoperit t r e i complexe - toate ' p a r ­ţial dezvelite.

Locuinţa nr.1 este situată ch iar pe marginea primei terasări de deasupra laculu i . Orientată nord-sud are o formă dreptunghiulară. P e ­reţii erau din c h i r p i c , i a r podeaua, din lut, se afla la 0 , 4 0 - 0 , 5 0 m sub solul actual .

Locuinţa n r . 2 a fost dezvelită pe o lungime de 2,60-2,95 m pe d i ­recţia nord-sud. Fundul e i se afla l a 1 ,22 m sub solul actual şi la 0,35¬0,50 m sub solul antic (fig.3).

Groapa n r . 1 , de formă ovală (1 ,70 χ c i r c a 2,50 m), are fundul la 1 ,30-1 ,40 m sub solul actual şi la 0 ,30 -0 ,50 m sub ce l antitt (f ig.3).

Inventarul se compune din răzuit oare şi lame de s i lex (fig.4/2-3),un topor de piatră (fig.4/l) şi fragmente ceramice . Acestea din urmă pro ­vin îh genere de la vase mari de proviz i i (groapa nr .1 ) de tip Gumelniţa De-*, decorate în tehnica inc i z i e i (fig.4/10).

Un alt tip de vas îl prezintă strachina prezentă prin cîteva f rag ­mente (groapa n r . 1 ) , specifice de asemenea fazei H c ^ (fig.4/9).Una în­treagă (fig.4/8), cu decor geometric incizat pe fund, la exter ior , a fost descoperită întîmplător în malul lacului , lîngă punctul D ' a i a parte.După forma profilului ea se încadrează tot în faza D c ^ .

261

www.mnir.ro

Un fragment din partea superioară a unui vas piriform (groapa nr. 1 ), cu gîtul scund, corpul bombat şi o mică toartă pe umăr (fig.4/12), se datează în fazele I c - I I b ale cultur i i Gumelniţa^.

Aceeaşi datare corespunde şi unui fragment dintr-un vas mare de ­corat cu canelur i late şi adîncituri^ (fig.4/11).

fn schimb un fragment de vas mijlociu (oală^, decorat cu "unghia" (spatula) şi prevăzut cu o mică proeminenţă-apucătoare pe umăr (fig. 4/7), datează din fazele H c - I I P .

Urmele de vieţuire gumelniţeană din zona cercetată, ca şi cele din împrejurimi - D ' a i a parte şi grindul din comună - denotă că în anumite perioade, ce corespund sfîrşitului ce le i de a I l - a faze a cultur i i Gumel­niţa, locuirea de pe binecunoscutul Ostrovel s - a extins şi pe malurile laculu i .

I I . E P O C A B R O N Z U L U I . Nivelul de locuire din această epocă, r ă s -pîndit pe întreaga zonă cercetată, conţine complexe aparţinînd cu l tu r i ­lor bronzului timpuriu.

A . Cultura Gl ina - îi aparţin patru complexe, situate toate pe a doua terasare de pe malul lacului Cătălui:

Locuinţa n r . 1 , dezvelită parţial pe o lungime de 0 , 60 -0 , 90 m şi o lăţime de 1 ,50 m (cea a secţiunii). E a se continuă spre est pe sub zidul de incintă din partea de vest a mănăstirii (fig.5/2). Fundul ei se află la 1 ,94 m sub solul actual şi la 0 ,20 m sub nivelul antic de călcare.

Locuinţa n r . 2 , dezvelită, de asemenea,parţial, pe o lungime de 3 m şi o lăţime de 1 ,50 m (fig. 5/2). Fundul e i se află la o adîncime de 1,74 m sub solul actual şi 0,20 m sub nivelul antic de călcare.

Groapa nr.1 , dezvelită pe o lungime de 1 ,40 m şi o lăţime de 0,15 m. Fundul e i se află la 1 ,20 m sub solul actual şi la 0,30 m sub nivelul de săpare.

Groapa n r . 2 , parţial dezvelită, este în formă de clopot. Inventarul ce lor două locuinţe şi două gropi se compune din cîteva

unelte din s i l ex , un fragment de fusaiolă plată şi din numeroase f rag ­mente ceramice .

Uneltele din s i lex sînt reprezentate prin răzuitoare (fig.4/4-5) şi aşchii (fig.4/6). Deşi or ig inare , probabil, din neolit ic, ele au fost r e -utilizate în această epocă.

Ceramica , după natura paste i , se împarte îh două categori i : 1.gro­solană - cu mult n is ip , p iet r ice le , cioburi pisate mărunt, boabe de c a l ­c a r şi mică. A rde rea s - a făcut l a negru-cenuşiu sau cărămiziu fii spăr­tură şi cărămiziu sau cenuşiu în diferite nuanţe pe suprafaţa ex te r i ­oară; 2 . fină - avînd ca degresant nisip f in, paiete de mică şi mici gra­nule de c a l c a r , toate într-un amestec omogen şi dens. Culoarea este brun-cenuşie, i a r suprafaţa bine netezită.

Formele de vase sînt ce le cunoscute, întflnindu-se: - amfora prevăzută cu mici apucători orizontale şi dreptunghiulare

sau cu torţi mici tubulare ( f ig.6/1,5) ; 1

- vasul de proviz i i cu gura largă, buza evazată şi corpul bombat. Decorul constă din cfte un şir de găuri-buton situat imediat sub buză şi impresiuni alveolare aflate pe umăr;

262

www.mnir.ro

SSfc F ? cï -• J m L/ 2î . ;^P£^wa - ί κ ϋ ;· L, zidărie prabjşita \ » W V ? ^ U 1 'pJ

P l a n u l săpăturilor a rheo l og i c e e fectuate fn punc tu l Mănăstirea °~ Cătălui.

JOm

ziduri s e c . XVI (tazal)

ziduni s e c X V U f l a z q l )

E 2 3 zidiri s e c . X\N( fcra iE)

www.mnir.ro

F i g . 1 . - Teritoriul comunei Căscioarele cu punctele principale in care s-au făcut descoperiri arheologice.

263

www.mnir.ro

- borcanul cu sau fără toartă, profilul său fiind adesea de forma unui S prelung (fig.6/9). Gura acestor vase este largă, i a r buza vălu-rită. Decorul format dintr-un şir de găuri-buton este situat sub buză, a¬sociat uneori cu un alt şir de impresiuni cu degetul, aflat pe umăr (fig. 6/10);

- cana mică cu toarta dintr-o bandă lată (fig.6/2, 7) ; - vasul cu gura in formă de pîlnie (fig. 6/4); - castronul cu gura largă, buza dreaptă sau vălurită şi corpul tron­

conic . Decorul constă din butoni proeminenţi sau găuri-buton (fig. 7 ) . O apucătoare provenind de la un astfel de castron este semicirculară, o r i ­zontală şi prevăzută cu un şir de alveole (fig.7/4);

- v a s cu corpul bombat şi gîtul c i l indr ic înalt, avînd pereţii mult a r ­cuiţi, i a r umărul decorat cu un brîu alveolar (fig.6/6);

- vas cu corpul bombat, gura largă, buza puţin răsfrîntă în exterior, gîtul arcui t . Pe umăr se află un şir de găuri-buton, i a r pe partea supe­rioară a corpului un brîu alveolar (fig.6/8).

Fundurile vase lor menţionate mai sus sînt plate şi au uneori talpa lăţită ( f ig.7/11-19).

După formă şi decor ceramica descoperită îşi găseşte cele mai bune analogii în niveluri le superioare de la Gl ina^ , Braneţ 1 ^ e t c . , datate în­t r -o fază tîrzie a culturi i G l ina . L a această datare concură şi fragmen­tul de vas cu corpul bombat şi gît c i l indr ic înalt ce se întîlneşte atît în aşezări G l ina , cît şi în cele aparţinînd cultur i i T e i faza I 1 1 .

B . Orizontul Str ichverz iertekeramic este reprezentatdoar pr intr -o singură locuinţă aflată pe prima terasare de lîngă l a c . Forma e i este dreptunghiulară. Podeaua, din lut bătătorit, se află la 0 ,94 m sub solul actual .

Datorită faptului că locul pe care se află este supus unei continui spălări de către apele ce se scurg de pe deal , inventarul descoperit este foarte sărac şi fragmentar, compunîndu-se din cîteva fragmente ceramice provenind dintr--c.n singur v a s - c a s t r on . Pasta vasului conţine nisip şi pietriş. L a exter ior vasul are culoarea cărămizie cu pete negre-cenuşii, i a r pe faţa interioară cenuşiu-cărămizie (fig.6/3).

Gura castronului este largă şi are buza verticală, puţin rotunjită, cu o mică şănţuire la exter ior . Corpul este decorat pe aproape toată s u ­prafaţa cu grupaje de l in i i mici paralele obţinute cu pieptănul.

Atît forma, cît mai ales pasta vasului sînt specifice ceramic i i din primele faze ale culturi i T e i . In schimb tipul de decor este întîlnit pe un vas descoperit la Braneţ 1 ^ în nivelul II a l aşezării aparţinînd cultur i i G l ina , dar şi pe cîteva fragmente ceramice de la Derşida 1 ^ din faza I - a a cultur i i Wietenberg (fază contemporană cu primele două din cultura Te } . De asemenea, unele similitudini, dar nu identităţi, se întîlnesc şi pe un fragment ceramic T e i I do la Căţelu Nou 1 4.

Pe baza acestor analogii este greu a încadra fragmentele ceramice descoperite într-o anumită cultură. De aceea , pentru moment, preferăm a le atribui orizontului S t r i chverz ie r tekeramic , a l cărui început este contemporan cu ultimafază a cu l tur i i G l ina , i a r sfîrşitul cu prima fază a cultur i i T e i 1 5 .

264

www.mnir.ro

ŞL»"

S LXIV

Loc. Gum.

2

i? îg.L-'b. - P lanu l săpăturilor arheolog ice efectuate Γη punctul Mănăstirea Cătălui ( cont inuare ) . www.mnir.ro

Din prima epocă a f ierului (Hallstatt) nu a fost sesizat nici un nivel de locuire , insă prezenţa unor obiecte din această perioadă,printre care un fragment de brăţară de bronz, decorată cu canelur i , specifică p e r i ­oadei Hallstatt B 3 - C (fig. 10/7), ne indică existenţa lui în zonă.

I I I . A DOUA EPOCĂ A F I E R U L U I ( L A T E N E ) . Urmele materiale din perioada geto-dacă sînt cuprinse în două nivele de l o c u i r e 1 0 .

Primului nivel (inferior) îi aparţin două complexe: Locuinţa-bordei nr.1 , dezvelită doar parţial pe o lungime de 3,90

m şi o lăţime de 2,70 m (fig 3,8/1 ). Podeaua este formată din pămînt bă­tătorit, fn partea de vest se găseşte o adîncitură cu diametrul de 1,46 m, a l cărui fund se află la 0 ,50 m sub nivelul podelei.

Groapa n r . 1 , de formă cilindrică (diametrul 1 ,30 m), cu gura pu­ţin lărgită (diametrul 1 ,44 m). fn interiorul secţiunii pătrunde pe o rază de 0,44 m, res tu l gropii continuîndu-se în mal . S - a săpat pînă la adîn-cimea de 2,30 m faţă de solul actual (1 ,50 m faţă de nivelul antic) şi nu s - a ajuns l a fundul gropii .

Datarea acestor două complexe se poate face pe baza obiectelor de inventar, fn privinţa ce ramic i i , care constituie majoritatea inventarului, se constată o predominare a ce le i lucrate cu mîna. E a este reprezentată prin vase cu gura largă, buza verticală, corpul cu.pereţii puţin arcuiţi şi decorat cu brîuri alveolare întrerupte de butoni rotunzi (fig.9/8), i a r fundul drept (fig.9/3). Unele vase au corpul decorat cu barbotină.

Altă formă de vas întîlnită o reprezintă fructiera cu buza mai mult sau mai puţin lăţită (fig.9/2). P i c io ru l unei astfel de fructiere are talpa îngroşată atît la exter ior , cît şi la interior (fig.9/4).

Aceste forme de vase se datează, în mare, în s e c . I I I - I î . e .n . L a roată sînt lucrate: o cană bitronconică de culoare cenuşie d e ­

corată cu cane lur i ; fragmente din două vase mari , unul de culoare cenu-şie-cărămizie, celălalt cenuşiu-gălbui (fig.9/7), în genul ce lu i decorat cu călăreţi descoperit l a Z imn i cea 1 ? ; fragmente de amfore cărămizii.

Din s e c . I V - I I î .e .n . datează o fibulă de bronz (groapa 1) (fig.10/8) de tip t r a c i c 1 ^ (cu cap de lebădă), hexagonală în secţiune, precum şi u¬nele fragmente ceramice descoperite în st rat . Unul dintre ele provine de la un castron cu buza îngroşată şi teşită oblic spre inter ior , umărul mar­cat pr intr -o canelură, i a r corpul tronconic (fig. 9/6) . A c e s t castron se aseamănă cu cele descoperite la Z imnicea 1 ^ , Albeşti e t c . , datînd din s e c . I V - I I I î . e .n . Un castron asemănător, din aceeaşi perioadă,are buza dreaptă însă îngroşată atît la exter ior , cît şi la interior (fig.9/5).

Ţinînd seama de datarea acestor obiecte de inventar, precum şi a asemănărilor de inventar şi stratigraf ie , cu descoperir i le din aşezările geto-dace învecinate de la Vlădiceasca^l , Radovanu^2 şi Chirnogi23 (

complexele din primul nivel de locuire se datează între mijlocul s e c . a l ΙΠ-lea şi mijlocul s e c . a l I I - l e a î . e .n .

Ce lu i de a l doilea nive l de locuire (superior) îi aparţin celelalte complexe descoperite. i

Locuinţa-bordei n r . 2 este asemănătoare cu locuinţa nr.1 .Complet dezvelită, ea are o lungime de 6,40 m, i a r lăţimea în partea de est de 3,40 m şi 3,08 m îh vest . Podeaua, din pămînt bătătorit, conţine în p a r -

265

www.mnir.ro

F i g . 3 . - Profilul peretelui de vest al S . L X I V .

www.mnir.ro

tea estică oadîncitură pătrată cu colţurile rotunjite (3,06 m), a l cărei fund se află cu 0,40 m mai jos decft nivelul podelei (fig.8/1 ).

Locuinţa n r . 3 este de formă pătrată cu colţurile rotunjite,dar fiind doar parţial descoperită nu i s - a putut măsura decft diagonala - 5,70 m (fig. 8/1).

Locuinţa n r . 4 , parţial dezvelită, de formă dreptunghiulară (lungi­mea de c i r c a 4,60 m), este orientată nord-sud. E a a fost fn mare parte distrusă de o locuinţă din s e c . a l V I - l e a e . n . Podeaua, din pămfnt bătă­torit, se află la adfncimea de 0,90-1 ,10 m sub solul actual (0,04-0,10 m sub locuinţa din séc.VI e . n . ) .

Locuinţa n r . 5 , de formă cvasidreptunghiulară, este orientată e s t -vest. Podeaua, din pămfnt bătătorit, se află la 0,86 m sub solul actual şi la 0,40 m sub nivelul de săpare.

Locuinţa n r . 6 , parţial dezvelită, este distrusă fn majoritate de groapa feudală n r . 4 . L a 0 ,30 m sub nivelul antic de călcare se află o vatră cu gardină, parţial dezvelită pe o lungime de 0,80 m şi o lăţime de 0,30 m.

Locuinţa-bordei n r . 7 , parţial dezvelită, este de formă dreptun­ghiulară, cu colţurile rotunjite (lungimea latur i i descoperite - 2,50 m). Podeaua, netedă, se află l a 0 ,70 m sub nivelul antic de călcare, fn p a r ­tea de nord se află o adfncitură (0,26m) rotundă (diametru-0,30 m) (fig. 5/1).

Locuinţa-bordei n r . 8 a fost de asemenea parţial dezvelită pe o lun­gime de 2,38 m. Forma e i trebuie să fi fost rectangulară. L a adfncimea de 1 m sub nivelul antic de călcare se află o vatră neregulată ca formă (0,60 χ 0,48 m), situată pe o "laviţă" cu mai multe trepte. Fundul bor ­deiului este situat la 1 ,60 m sub nivelul antic de călcare (fig.8/2).

Locuinţa-bordei n r . 9 , parţial dezvelită, este de formă rectangu­lară (lăţimea - 2,30 m). Podeaua, netedă, se află la c i r c a 1 m sub nive­lul antic de călcare (fig.8/3).

Locuinţa n r . 10, suprapusă fn parte de locuinţa n r . 2 , a fost p a r ­ţial dezvelită pe o lungime de 7,65 m şi o lăţime de 0,40 m.

De asemenea, acestui nivel de locuire fi aparţin o vatră şi t r e i gropi.

Vatra nr.1 este situată în strat la 1 m est de zidul 1 Β a l absidei n r .2 a a l taru lu i . Parţial descoperită, a re o formă ovală (0,68 m) şi este prevăzută cu o gardină groasă de 6 cm. Vat ra propriu-zisă este alcătu­ită din pămfnt a r s şi cărbuni.

Groapa n r . 2 de formă ovală (0,90 χ 0 ,56 m) are partea sudică stră­punsă de groapa feudală nr .1 . Fundul e i se află la 0,18 m sub nivelul de săpare.

Groapa n r . 3 estefn formă de clopot, cu o gftuire l a mijloc, avînd diametrele de 0 ,76 m la gură, 0 ,72 m la mijloc şi 0 ,98 m la bază.Fundul se află la adfncimea de 2 , 08 -2 , 24 m faţă de so l şi 1,34 m faţă de nivelul antic de călcare (fig. 5/2). »

Groapa n r . 4 are forma unui clopot. Diametrul super ior măsoară 1,80 m, i a r c e l inferior 1 ,24 m. Fundul se află la 1 ,28 m sub solul a c ­tual şi la 0 ,60 m sub nivelul de săpare (fig.3).

267

www.mnir.ro

Ca inventar, complexele respective conţin în majoritate ceramică, descoperindu-se însă şi cîteva obiecte din metal, piatră, lut ars,precum şi fragmente de oase de animale.

fn locuinţa n r . 2 s - au descoperit t re i fragmente de aplică,o daltă ce seamănă cu un vîrf de lance (fig.10/11), o cheie şi două cosoare (fig. 10/10, 15) toate din f ie r . Din cupru sînt o andrea (fig.10/14) şi o placă mică rotundă, decorată cu semiove, prevăzută cu mici inele ce a servit drept podoabă (fig.10/6).

Menţionăm, de asemenea, prezenţa unei rîşniţe de piatră a cărei utilitate a fost modificată prin perforare (fig.10/9).

fn locuinţa nr .5 s - a descoperit o a doua daltă de f ier ( f ig.10/l2) . Din lut a r s , în afara unui lustruitor pentru vase (fig. 10/13),au i e ­

şit la iveală cîteva fusaiole - unele bitronconice, altele provenind din cioburi de vase (fig. 10/1-5 ) .

In privinţa oaselor de animale recoltate, destul de puţine, s - a a l ­cătuit tabelul următor^ f fn ca re pe verticală sînt trecute spec i i le , i a r pe orizontală complexele (locuinţe şi gropi) cu numărul minim de indivizi identificat (cînd numărul nu a putut fi stabilit s - a marcat, îh tabel, prin l i tera " x " ) :

complexe rurui. L o c . 2 Loc .4 Loc . 10 G r .1 G r . 2 strat

specia

Bos taurus 2 2 2 X

Ovis a r i e s 1 1 1 X

Capra hire us 1 X

Sus domesticus 2 1 Caniş familiaris 2 Equus caballus 1 X

Cervus elaphus 1 1 1 1 1 Sus scrofa 1 1 P i s c e s X X X

Gasteropoda X

Pe baza descoper i r i lor făcute se observă o predominare şi o varie­tate mai mare a speci i lor domestice în raport cu cele sălbatice. Es te de remarcat însă prezenţa în toate complexele, a unor fragmente de cerb, ce denotă răspîndirea aceste i spec i i , în epoca respectivă, şi îh reg iu ­nea de cîmpie de lîngă Dunăre, aşa cum s - a constatat anterior şi l a Vlă-diceasca26.

De asemenea, se observă prezenţa oaselor de peşte ca re atestă pract icarea pescuitului. De altfel , zona e r a deosebit de propice acestei ocupaţii.

Ceramica este reprezentată prin forme de vase specif ice geto-da-c i lo r lucrate cu mîna sau la roată.

A . Ceramica lucrată cu mîna. 1. Din pastă impură de culoare cenuşie deschisă se întîlnesc u r ­

mătoarele forme: vasul cu buza puţin rotunjită, verticală, corpul cu pe-

268

www.mnir.ro

F i g . 4 . - Unelte de piatră (1-3 cultura Gumelniţa; 4-5 cultura Clina) şl ceramică de tip Gumelniţa (7-12).

2 6 9

www.mnir.ro

gg§ feuda! r?In«dltic

2 F i g . 5 . - Profilul unor porţiuni din peretele de eat al S . L X V (1)

şi did peretele de nord a l S .XLI I (2).

www.mnir.ro

F i g . 6 . - Ceramică Glina (1 ,2,4-11 = locuinţa Glina nr.2) şi Str ichver­ziertekeramic (3).

271

www.mnir.ro

www.mnir.ro

reţii aproape drepţi şi decorat cu impresiuni digitale (fig.11/11); vasul de tip urnă cu pereţii arcuiţi şi decorat cu un brîu alveolar întrerupt de apucători; căţuia (fig. 1 2/1 ) ; strachina prevăzută uneori cu apucători; castronul cu buza răsfrîntă în afară^ f ruct iera .

2. Din pastă relativ fină de culoare cărămizie sau cenuşie l a exte­r i o r şi castanie în interior se întînesc: vasul sac decorat pe corp cu un brîu alveolar şi butoni rotunzi alveolaţi (fig. 12/5) sau cu l in i i incizate (fig.12/10); castronul ; s t rachina ; fructiera ( f i g .1 l/ l ,4 ) deseor i cu p i ­c ioru l ferestruit triunghiular (fig.11/8); cana cu corpul bombat şi deco­ra t , prin ciocănire, cu ove (fig.11/10).

Cîteva vase au o formă mai aparte: un vas mic tronconic este a s e ­mănător cu unul descoperit la Tînganu^, datînd din s e c . I I - I Le.ru (fig. 11/7); un vas mic (urnă în miniatură) prevăzut cu patru butoni rotunzi (fig. 12/2); un capac de vas mic cu un mîner-vîrf amintindu-1 pe ce l de la Popeşti^ ( loc.9) (fig.11/6); un alt capac cu corpul discoidal şi prevă­zut cu un picior c i l indr ic asemănător, într-o anumită măsură, cu un a l ­tul descoperit tot la Popeşt i^ (fig.11/3); partea inferioară a unui c a s ­tron cu picior a cărui suprafaţă este acoperită cu un sl ip negru (fig.12/6).

Tot aceste i categorii ceramice îi aparţin două fragmente de vase dintr-o pastă de culoare cărămizie-gălbui. Pr imul provine dintr-o f ruc ­tieră cu buza mult lăţită (fig.11/2), i a r a l doilea din partea inferioară a unui vas mare cu baza mult lăţită în exterior (fig. 12/11).

3. Din pastă grosolană, poroasă, de culoare cărămizie sînt unele fragmente de chiupuri decorate cu l in i i incizate, în va l (fig. 12/3, 4 ) . Partea superioară a buzei unui astfel de vas este decorată cu o cruce săpată îh pasta moale a vasului înainte de ardere-Ό (fig. 12/13).

Β. Ceramica lucrată la roată. 1 . Din pastă fină de culoare cenuşie s - a u descoperit numeroase

fragmente de castroane (fig.11/9; 12/8), fructiere (fig.9/1 ; 11 /5) cu piciorul uneori canelat (fig. 12/9), strecurători bitronconice cu toartă, căni (fig. 12/1 2) , un capac (fig. 12 / 7 ) , precum şi un fragment de imitaţie după o cupă deliană cu decor frunziform (fig. 13/5).

2 . Din pastă relat iv îngrijit lucrată, de culoare cărămizie, sînt cî­teva strecurători ( loc.8) , căni şi imitaţii locale după amfore greceşti. Toarta unei astfel de amfore este ştampilată rectangular, cu un decor l iniar - l in i i longitudinale întretăiate, la margini şi la mijloc, cu l in i i t ransversale (fig. 13/2). Torţi de amfore ştampilate cu motive asemănă­toare s - au descoperit la Popeşti şi Cetăţeniei ( e l e fû n c i imitaţii de am­fore rodiene şi datînd de la sfîrşitul s e c . I I - începutul s e c i î . e .n .

Două torţi ştampilate, tot cu motive l in i a re , s - au descoperit şi pe Ostrovelul din vecinătate^.

3. Din pastă fină de culoare roşie sau cărămizie-gălbuie sînt fă­cute cîteva fragmente ceramice ce provin, în spec ia l , din căni decorate cu caneluri (fig. 13 / 7 ) . Grosimea pereţilor acestor vase este în genere în juru l a 0 ,6 cm şi înclinăm a le atribui o origine geto-dacă-^. în schimb, vasele cu o grosime a pereţilor de 0 ,2 cm, dintr-o pastă asemănătoare dar foarte fină, provin din import din lumea greco-romană.

273

www.mnir.ro

Din această ultimă categorie face parte un fragment de castron de­corat cu motive florale incizate şi încrustate cu alb (fig. 13/8). Aceste tipuri de vase , care-şi găsesc analogii la Poiana-^ , se datează fn a dona jumătate a s e c . l î .e .n .

Reţine atenţia, de asemenea, un fragment de imitaţie de cupă de-liană cu decorul alcătuit din c e r c u r i , l ini i şi tr iskele (fig.13/6).

4. O categorie aparte în cadrul ceramic i i lucrate la roată o for­mează fragmentele de amfore provenite din import (fig.1 3/1 , 3 , 4 ) .

Toate aceste obiecte de inventar sînt specif ice, după cum s - a putut constata, perioadei cuprinse între mijlocul s e c . a l H- lea şi sfîr­şitul s e c . I î . e .n . , eventual începutul s e c . I e . n . Majoritatea lor apar ­ţin însă perioadei cuprinse între mijlocul s e c . a l I I - l e a şi mijlocul s e c . I î .e .n. , perioadă ce trebuie să fi constituit epoca de maximă înflorire a aşezării.

C a şi în cazu l locui r i i gumelniţene, aşezarea geto-dacă din acest loc e ra dependentă de o alta mai mare situată la 300-400 m mai la nord-vest , în punctul D ' a i a p a r t e , ce are înfăţişarea unei acropole.

I V . E P O C A PREFEUDALĂ ŞI FEUDALĂ T I M P U R I E . C a şi în c a ­zul primei epoci a f ierului , din perioada s e c . a l I V - l e a e . n . şi a s e c . V I I I - X I e . n . au ieşit la iveală cfteva fragmente ceramice nesemnifica­tive, dar ca re denotă o locuire prin fmprejurimi.

în schimb, a fost identificată o aşezare din s e c . a l V I - l e a e.n.,care este de tipul satului r i s i p i t . Din această cauză nu s - a putut depista un nivel de locuire decft fn j u ru l locuinţelor din epoca respectivă şi nu pe tot cuprinsul aşezării.

în partea de est a aşezării, sub malul terase i super ioare , a fost sesizată locuinţa-bordei nr.1 de formă trapezoidală cu laturi le şi colţu­r i l e mult rotunjite (lungimea maximă pe direcţia nord-sud este de 5,04 m, i a r lăţimea de 2 ,60 -3 ,80 m) şi fiind orientată nord-sud. Fundul pre ­zintă mai multe adîncituri fn trepte. Nivelul interior de călcare se află la adfncimea de 1,16 (nord)-1 ,20 m (sud) faţă de so l , în timp ce cea mai profundă adîncitură este situată în partea de vest la 1 ,46-1 ,56 m sub s o l .

In colţul de sud-est se află un cuptor cu gardină, în formă de pot­coavă, alcătuit din pămînt a r s , cioburi şi pietre groase de 0,21 m. L u n ­gimea interioară a lui este de 1 ,34 m, lăţimea interioară de 0,50 m, iar lăţimea la gură de 0 , 56 -0 , 60 m. Vatra sa se află la 0,38 m sub nivelul interior de călcare.

Bordeiul mai conţine şi o vatră lungă de 1 ,26 m (est-vest) şi lată de 0,95 m (nord-sud).

în inter iorul cuptorului s - a u descoperit majoritatea fragmentelor ceramice ce compun inventarul locuinţei, fragmente ce provin din oale-borcan lucrate cu mîna (fig.15/1 ,2) sau la roată. Una din acestea , l u ­crată la roată dintr-o pastă de culoare roşcăt-gălbuie, este decorată cu l in i i incizate în va l (fig. 15/9).

P r in t re restur i le cuptorului s - au descoperit şi cîteva fragmente dintr-o tavă de lut a r s ce se afla deasupra bolţii.

274

www.mnir.ro

nordeiul respectiv este suprapus de mai multe morminte feudale. Locuinţa n r . 2 , situată pe prima terasare deasupra lacului Cătălui,

are o iormă dreptunghiulară şi este orientată sud-vest - nord-est . E a suprapune, aproape fn totalitate, locuinţa geto-dacă n r . 4 . L a rîndul ei, mai mult de jumătate dinspre est a fost distrusă de groapa feudală nr .2 (fig. 14).

Podeaua, din pămînt bătătorit, se află la adfncimea de 0,90-1 m sub solul actual şi la 0,60 m sub nivelul de săpare.

fn mijlocul părţii păstrate se află un cuptor-pietrar de formă a¬proape rectangulară (0,90 χ 0 ,86 m la exter ior ) , cu laturile şi colţurile arcuite. Pentru construirea s a , pe un mic pat de pămînt cruţat, înalt de 4-6 cm, s - a adus un pămînt galben, ca re prin ardere a devenit r o ­şu. Acest pămînt adus formează gardină cuptorului (grosime 0,10 m), peste care s - a u pus pietre de diferite dimensiuni legate între ele cu lut. Una din aceste pietre provine dintr-o rîşniţă circulară geto-dacă.Bolta cuptorului, făcută de asemenea din pietriş şi lut, s - a prăbuşit în faţă. Cavitatea cuptorului avea o formă rectangulară. Vatra , albiată (0,80 χ 0,66 m), se compune dintr-o crustă albă pietrificată.

Deasupra cuptorului, pe boltă, se afla o tavă de lut de formă r e c ­tangulară (0,52 χ 0,52 m), cu o bordură înălţată pe toate ce le patru l a ­turi şi lucrată din lut amestecat cu păioase şi fragmente de lipitură a r ­să, pisată, ca l iant. Pe această tavă, asemănătoare cu cele descope­rite la D u l c e a n c a ^ , se păstrau vase le . Dovada o constituie numeroa­sele fragmente descoperite pe dărîmătura cuptorului.

Este de menţionat faptul că majoritatea fragmentelor ceramice pro ­vin din partea inferioară a unor vase lucrate cu mîna - c i r c a 10 la nu ­măr.

Pasta acestor vase conţine mult nisip şi are culoarea brună sau neagră cu pete cenuşii. A rderea este inegală. Pe baza a t re i vase , din care s - au păstrat şi fragmente din partea superioară, s - a putut stabi l i că forma unuia dintre ele este de oală-borcan cu buza răsfrîntă în exte­r io r şi corpul globular (fig. 15/3). Celelalte două vase au buza de a s e ­menea răsfrîntă în exter ior , însă corpul are pereţii foarte puţin arcuiţi (fig.15/4,5). Fundurile vase lor sînt drepte (fig.16/5 , 7 ) . Unul,însă, are imprimat pe e l urmele unei s for i (colac) (fig.1 6/4).

Vasele lucrate la roata rapidă sînt reprezentate prin două f rag ­mente din partea superioară a unui vas cu corpul bombat şi buza r ăs ­frîntă în afară. Pasta , amestecată cu nisip f in, are o culoare roşcat-gălbuie. Buza formează la interior o faţetă, după care un prag o de ­marcă de l inia aproape verticală a gîtuluP?. Decorul constă din l in i i incizate adfnci, alcătuind motive asociate cu l in i i drepte orizontale şi l inii în va l (fig. 1 5/6).

Un alt vas fragmentar are corpul decorat cu l in i i c i r c u l a r e , o r i ­zontale (fig. 15/7).

Pe fundul unui vas se văd urmele ţesăturii de pe roată (fig. 16/2). Tot acestei locuinţe îi aparţine o greutate din lut a r s (fig.1 o/l), cu

un decor geometric incizat .

275

www.mnir.ro

L a c i r c a 500 m sud-vest de locul săpăturilor, tot pe malul lacului, a fost identificată o altă locuinţă din care s - au recuperat doar cfteva fragmente ceramice şi părţi dintr-o vatră sau tavă de lut a r s (fig.1/6).

Asemănarea descoper i r i lor făcute la Cătălui cu cele de la Du l -ceanca, lipsind şi a ic i oalele-borcan cu alveole sau crestături pe buză (excepţie făcînd doar un mic fragment descoperit întfmplător- fig. 15/8), ne fac a data locuinţele respective în s e c . a l V I - l e a e . n .

V . E P O C A FEUDALĂ. în această perioadă a evului mediu româ­nesc zona cercetată a fost ce l mai intens locuită. De altfel descoperirea vestigii lor din această epocă a determinat efectuarea de săpături arheo­logice pe acest loc .

Complexul feudal identificat se compune din următoarele elemente: locuinţa stăpînitorilor feudali, b i ser ica mănăstirii Cătălui, mormintele din interiorul b i s e r i c i i , incintele înconjurătoare cu construcţiile ad ia ­cente, satul feudal şi c imit irul creat în ju ru l mănăstirii.

Deoarece locuinţa stăpînitorilor feudali şi, mai a l e s , b i ser ica au fost prezentate într-o lucrare anterioară^, în cele ce urmează ne vom mărgini la prezentarea tehnici i de construcţie şi a obiectelor de inven­tar descoperite în funcţie de fazele de evoluţie.

Locuinţa stăpînitorilor feudali, orientată N N E - S S V , are o formă trapezoidală (la exterior 10 10,50 χ 6 -6 ,80 m şi respectiv 8,60 (nord)-9,28 (sud) χ 5,24 (est) 5,37 m (vest) la interior) . .Singura parte conser ­vată o formează beciul alcătuit din zidurile 14 (est), 15 (nord), 16 (vest) şi 18 (sud).

Fundaţiile acestor z idur i , construite după acelaşi sistem şi aflate la acelaşi n ive l , sînt, de jos în sus , astfel alcătuite: a) un rînd de bo­lovani (= rîndul 1 bolovani) aşezaţi cu latura mare pe so l ; b) două asize de cărămizi orizontale, r a r e o r i vert ica le ; c) un rînd de bolovani (= rîn­dul 2 de bolovani); d) două as i ze de cărămizi orizontale; e) un rînd de bolovani (= rîndul 3 bolovani); f) două as ize de cărămizi orizontale; g) un rînd de bolovani (= rîndul 4 bolovani); h) un rînd de cărămizi or izon­tale; i) un rînd de bolovani (= rîndul 5 bolovani).

Bolovanii sînt despărţiţi între e i prin cărămizi puse pe cant cu l a ­tul la exter ior . Cu toate acestea feţele ziduri lor dinspre inter iorul be­ciului sînt netede şi îngrijit lucrate . Această tehnică de lucru a fost transmisă de şcoala arhitectonică din Constantinopol, fiind împrumutată şi de şcoala sîrbă.

Feţele dinspre exterior ale ziduri lor sfnt făcute doar din bolovani îngrămădiţi.

Deasupra acestor fundaţii, înalte de c i r c a 0,80 m, se înalţă zidu­r i le p ropr iu - z i se , întreţesute, care au în partea de jos nişte îngroşări de 0 , 1 5 - 0 , 2 6 m, ca un fel de soc lu , compuse din bolovani şi cărămizi. Deasupra se înalţă ziduri late de 0 , 66 -0 , 78 m, foarte îngrijit lucrate. E l e sînt făcute din cîte un rînd de bolovanţ cu o cărămidă verticală, pe cant, între e i suprapus de un rînd (asiză) de cărămizi orizontale.

Nivelul de călcare a l pivniţei se află l a 2,40 m sub solul actual . L a 0,51 m deasupra bazei ziduri lor pe laturi le de nord (z. 15) şi

sud (z. 18) se observă cîce o deschidere iniţială (din faza i ) lată de 1,65

276

www.mnir.ro

F i g . 8 . - Profilurile locuinţelor geto-dace nr-1-3 (1), 8 (2) ,10 (3).

2 7 7

www.mnir.ro

F i g . 9 . - Vase geto-dace din primul nivel (2-8) şi din al doilea nivel

r o a Ï T l ï ( 2 , V ! O C " ' ^ = g r ' L t - 1 > - · 5 ~ 7 l a roată; 2-4,8 cu mfna).

2 7 8

www.mnir.ro

Fig . 10. - Unelte şi obiecte de podoabă geto-dace din prima epocă a f ierului (7) şi din a doua epocă a f i e ru lu i (1-6,8-15) (6 ,8 -11 , 14,15 = l o c . L t . 2 ; 1 ,4 = loc. L t . 4 ; 12 = l o c . L t , 5 ; 8 = L t . 1 ; 2,3,5,13 = s t rat ) .

279

www.mnir.ro

F ig . 11 . - Ceramică geto-dacă lucrată cu mfna (1-4,6-8,10,11) şi la roată (5,9) (3,11 l o c . L t . * ; 1,4,5,7-10 = loc.I ,t .4; 6 = loc .L t .9 ; 2 = strat).

2 8 0

www.mnir.ro

m la nord, respectiv 1 ,35 m la sud şi înaltă de 0,82 m (nord) - 1 ,20 m (sud). E l e reprezentau probabil două ieşiri secrete , care,în faza a I l - a , au fost astupate cu bolovani masivi , cea din sud, şi cu 12 rînd ur i de că­rămizi orizontale , cea din nord.

L a sud de locuinţă, în zona unor ziduri de piatră prăbuşite, s - au descoperit mai multe fragmente ceramice provenind de la diferite tipuri de vase . Predominante sînt oalele cu gura tronconică sau cilindrică, cu pereţii arcuiţi şi corpul globular. Pasta acestor vase este bine arsă. Decoraţia constă din l in i i incizate şi dungi de culoare albă (fig. 17/2 , 4 ) . Aceste tipuri de vase datează din sec • X I V - X V I - ' ^ , precum şi mai multe fragmente ceramice ce provin dintr-o strachină smălţuită şi cu sgraffit-to în exter ior , decorată cu motive vegetale (fig. 18) în genul ce lor de pe străchinile din s e c . X I V - X V de la G i u r g i u ^ sau din prima jumătate a sec. a l X V I - l e a de la b iser ica Răzvan din Bucureşti^ .

Tot aceste i perioade îi aparţine un fragment de cahlă (fig.27 /3) ce pare a reprezenta corpul unui om cu braţele în c ruce . -

Un alt fragment ceramic provine din fundul inelar a l unei străchini (fig.17/3) decorat cu c e r c u r i concentrice, incizate . Smalţul este de cu­loare maronie. O strachină cu decor asemănător, dar cu smalţ de c u ­loare galbenă, verde şi castanie a fost descoperită la Curtea Veche din Bucureşti şi datată în s e c . a l X V - l e a ^ .

Datarea tuturor acestor obiecte prezentate mai sus din s e c . a l X IV - l e a pînă la jumătatea s e c . a l X V I - l e a ne îndeamnă a presupune exis­tenţa unei construcţii din această vreme. Urmele e i sînt tocmai porţiu­nile de ziduri prăbuşite menţionate mai s u s , ziduri suprapuse în unele porţiuni de cele ale locuinţei stăpînitorilor feudali.

Această locuinţă a fost ridicată prin urmare pe l a mijlocul s e c a i XV I - l e a , pe locul uneia mai vechi şi puţin înaintea b i s e r i c i i .

înălţarea tuturor acestor construcţii formează faza I - a de evolu­ţie a mănăstirii , fază ce cuprinde prin urinare t re i aspecte: Ia - prima locuinţă a stăpînitorilor feudali; Ib - a doua locuinţă a stăpînitorilor feudali, ca re va dura pînă la sfîrşitul utilizării mănăstirii; I c - b i s e r i ca .

Din faza a I l - a menţionăm cîteva fragmente ceramice descoperite în interiorul locuinţei, printre care o cană cu toartă, corpul globular şi picior c i l indr ic cu baza mult evazată (fig. 19 / 3 ) . Decorul este format din caneluri şi l ini i curbe, ovale, c e r c u r i vopsite cu alb. Suprafaţa corpului este smălţuită în verde . După formă ce aminteşte t ipuri de vase mai vec hi43, şi decor acest vas se datează în s e c . a l X V I I - l e a .

Aceste i faze îi aparţin şi unele fragmente de strachină smălţuită în verde închis în interior şi decorată cu l in i i curbe, sp i ra le şi în va l dintr-o vopsea verde deschis (fig ,20/l , 7 , 8 ) . Tipul respectiv de s t r a ­chină evoluează din c e l anter ior , care e r a mult mai aplatizat şi mai pu ­ţin adîncit, şi va da naştere în a doua jumătate a s e c . a l X V I I - l e a şi la începutul s e c . a l X V I I I - l e a străchinilor specif ice ceramic i i brîhcove-neşti, cu buza foarte lată şi decorată cu l in i i incizate în dpirală sau în zigzag ( f ig.2 0 / 4 , 5 ) , de genul ce lor de l a b i se r i ca S f . Gheorghe-Nou din B u c u r e ş t i 4 4 .

281

www.mnir.ro

Din această ultimă fază ( I I I ) de evoluţie a mănăstirii , fază c e î n ­c e p e c u sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a , datează şi jumătatea inferioară a u¬n u i v a s r e l a t i v m a r e , c u p i c i o r , smălţuit în i n t e r i o r .

To t în zona locuinţei, l a adîncimi v a r i i n d între 0 , 3 2 şi 1 , 0 0 m sub s o l u l a c t u a l , s - a u d e s c o p e r i t p a t r u l u l e l e ( f i g . 2 1 / 1 , 2 , 4 , 5 ) , d i n t r e c a r e una c u "poinçon" ( f i g . 21/1 ) . O a c i n c e a l u l e a s - a d e s c o p e r i t în n i v e l u l de dărîmături de d e a s u p r a p r o n a o s u l u i b i s e r i c i i ( f ig . 2 1 / 3 ) .

T o a t e a c e s t e l u l e l e , d e c o r a t e c u c a n e l u r i , aparţinînd n i v e l u r i l o r s u p e r i o a r e de dărîmături , datează d in sec.XVII I - începutul s e c . X I X .

D i n t r e o b i e c t e l e de altă natură menţionăm t r e i p inten i de f i e r (fig. 30/10) purtaţi l a c i z m e .

B i s e r i c a - p r i m a construcţie, d in f a z a I , a v e a o lungime interioară de 1 0 , 2 0 m şi exter ioară de 1 2 , 2 0 m, i a r lăţimea maximă în d r e p t u l a b ­s i d e l o r n a o s u l u i e r a de 5 , 9 7 m l a i n t e r i o r ş i 7 , 4 0 m l a e x t e r i o r .

Z i d u r i l e ( z . 1 A , 2 - 7 ) , c u o lăţime de 0 , 8 4 - 1 , 1 2 m au o fundaţie conţinînd îh p a r t e a inferioară (înaltă de 0 , 5 7 m) bo lovan i ş i m o r t a r , i a r fn p a r t e a super ioară (înaltă de 0 , 5 0 m) , pe l a t u r i l e e x t e r i o a r e , u n p a r a ­ment de 7 r îndur i de cărămizi ( 2 6 - 2 8 χ 1 3 - 1 3 χ 3 , 5 - 4 cm) aşezate o r i ­z on ta l şi pe r îndur i - un rînd c u cărămizi îh lung s u p r a p u s de un a l tu l c u cărămizile pe l a t . R o s t u r i l e de m o r t a r d i n t r e r înduri s fnt de 3-4,5 cm. Spaţiul c e n t r a l a l z i d u l u i ( 0 , 2 1 - 0 , 2 5 m) e r a compus d i n t r - u n n u c l e u de bo lovan i uniţi c u m o r t a r ş i e r a despărţit de pa rament p r i n g r i n z i de lemn de s t e j a r .

D e a s u p r a fundaţiei, prevăzută c u un s o c l u de0,18-0,25 m, s e înălţa z i d u l p r o p r i u - z i s format d i n t r - o s u c c e s i u n e de un rînd de bo l ovan i u r ­mat de un rînd de cărămiz i . C a întăritor s - a u f o l o s i t , d in l oc în l o c , g r i n z i de lemn ( 1 2 - 1 5 χ 1 3 - 1 5 c m ) ,

fn f a z a a I l - a , s e construieşte un nou a l t a r ( z . 1 B ) şi pronaos ( exonar tex ) ( z . 7 A , 8 A şi 8 B ) . B i s e r i c a a r e cum lung imea de 17 ,75 m l a i n t e r i o r ş i 1 9 , 3 0 m l a e x t e r i o r . No i l e z i d u r i , l a te de 0 , 8 0 - 0 , 9 0 m, s fnt c o n s t r u i t e d o a r d in cărămizi ( 2 8 - 3 0 χ 1 4 , 1 5 x 4 , 5 - 5 cm) c u r o s t u r i de m o r t a r ( 3 - 5 c m ) . Şi în construcţia l o r , c a e lement de întărire s - a u fo los i t g r i n z i l ong i tud ina le de lemn a l e c ă ro r l ăcaşur i s - a u păstrat ( l ă ­ţime = 0 , 1 6 m, înălţime = 0 , 0 8 m ) .

Max ima întindere o at inge b i s e r i c a îh f a z a a Π Ι - a cînd, pe baza p r o ­n a o s u l u i nou mărit ( a l d o i l e a e xona r t ex ) ş i a p r i d v o r u l u i adăugat ,ea a r e o lungime totală l a e x t e r i o r de 2 6 , 8 0 m şi de 25 m l a i n t e r i o r .

No i l e z i d u r i 9 A , 9 Β ş i 1 2 , l a te de 0 , 8 0 m, sfnt c o n s t r u i t e doar d in cărămizi ( 2 8 - 3 0 χ 1 4 - 1 5 x 4 , 5 - 5 cm) c u r o s t u r i de m o r t a r (2 ,5 -4 cm ) , fn s ch imb z i d u l 1 0 , c e d e s p a r t e p r i d v o r u l de p r o n a o s ş i e s t e a l i p i t de f o s tu l z i d v e s t i c a l i n c i n t e i ( z . 1 1 ) , es*te format d i n t r - o s u c c e s i u n e de un r înd de bo l ovan i pr inşi c u m o r t a r , urmat de unu l de cărămizi f r a gmen ­t a r e ( g r oa se de 5 , 5 c m ) . R o s t u r i l e de m o r t a r sînt foa r te g r o a s e (6 cm ) .

T o t în această fază îh p r o n a o s s e înalţă p a t r u co l oane (pilaştrii ) c e susţineau p r o b a b i l o tu r l ă . C i l i n d r i c e ( d i amet ru l = 0 , 7 0 m ) , e l e sînt alcătuite d in 6 segmente de c e r c j u x t a p u s e de cărămidă (g roasă de 4 cm), împreunate c u r o s t u r i o b l i c e de m o r t a r ( g r o a s e de 4 c m ) .

282

www.mnir.ro

Interiorul b i se r ic i i e r a pavat cu cărămizi. Urme de pavaj de cără­midă pe un strat de mortar s - au descoperit fn absida de sud a naosului, pavaj ce constituie nivelul t re i de călcare ( s e c .XV I I I = faza I I I ) . De a¬semenea, cîteva urme de cărămizi fragmentare formînd un pavaj se ob­servă şi în dreptul intrării în pronaosul I .

fn schimb pronaosul I I este pavat aproape în întregime cu două rîn­duri de pavaje de cărămidă (a. 24-26 χ 12-1 3 χ 4, 5-5 ,5 cm ; b. 27-29 χ 14-15,5 χ 3 ,5 -4 cm), c a r e , prin faptul că acoperă cavoul n r . 2 şi baza pilaştrilor, datează din faza a I H - a .

Pronaosul I I I (porţiunea de exonartex nou mărit) este şi e l pavat, însă cu cărămizi foarte mari - dale (33 χ 30 χ 4 cm), c a r e , suprapunînd parţial cavoul n r . 4 , se datează tot în faza a I l I - a .

în inter iorul b i se r i c i i au apărut numeroase piese ce au contribuit la stabi l i rea fazelor cronologice de dezvoltare a e i . fn afara ce lor pu­blicate anterior menţionăm de data aceasta prezenţa a numeroase caiele, cuie şi piroane ( f ig .2l/ l0 ) din f ier ce serveau la prinderea grinzilor de lemn ale acoperişului.

Tot din f ier sînt unele plac he ur i de cizmă, un cleşte pentru spart nuci (fig.21/9), un cuţit cu miner de os (fig.21/8), un c f r l i g , precum şi un foarte frumos cuţit de cult cu mînerul în formă de cruce (fig.21/7).

Din bronz este făurit un mic nasture de podoabă, de formă semi ­sferică, cu decor f loral (fig.21/6).

Toate aceste obiecte, c a şi fundurile inelare ale unor străchini smălţuite în culor i le verde, roşu şi brun (fig.19/1 ,4 ) , sau gura unui ul ­cior smălţuit în verde, provin din ultima fază de folosire a b i s e r i c i i .

Un alt element de inventar, ca re se referă însă la arhitectura b i ­s e r i c i i , îl reprezintă diferitele t ipuri de cărămizi. Dintre ele se r e ­marcă cele decorative, cu unul din capete concav sau triunghiular (fig. 22-23).

O categorie aparte de cărămizi o formează cele cu inc i z i i pe e l e , probabil semne de fabricaţie ( f ig .23/1-4,5) , precum şi olanele (fig. 23/9-14).

Tot legat de înfăţişarea b i s e r i c i i 11 reprezintă fragmentele de frescă descoperite în majoritate în interiorul b i s e r i c i i . Din exter ior sînt doar cîteva ajunse acolo după dezafectarea b i s e r i c i i .

Prezenţa lor denotă că inter iorul b i s e r i c i i e r a pictat în tehnica frescei. Dimensiunile mici ale fragmentelor a împiedicat reconstituirea vreunei imagini. Doar părţi din colţurile z idur i lor , îngrijit faţetate, sînt ceva mai mar i . Culori le întîlnite sînt: alb, galben, roşu, brun, verde, portocaliu şi negru. Intre cu lor i s - au observat l in i i incizate ce dove­desc că mai întîi s - a procedat l a o desenare a ornamentaţiei şi apoi l a pictarea e i .

Menţionăm de asemenea descoperirea unui fragment dintr -o inscrip­ţie (pisanie ? ) conţinînd doar t r e i slove IAT (fig. 24/2).

MORMINTELE DIN I N T E R I O R U L B I S E R I C I I . în inter iorul b i s e r i ­c i i s -au descoperit 5 cavouri şi 3 morminte simple cu 4 înmormîntări.

Cavoul n r . 1 este situat în partea de sud a pronaosuluï^5 .De formă trapezoidală, are lungimea maximă la exterior (est-vest) de 1 ,80 m, ia r

283

www.mnir.ro

lăţimea (nord-sud) de 0,76 m în partea de vest şi 0,40 m în partea de sud. Pereţii, zidiţi din cărămizi de 26-27 χ 12-13 χ 3 ,5 -4 cm cu rosturi

de 2-3 cm, sînt deterioraţi. Fundul cavoului a fost pardosit cu cărămizi şi se află la adîncimea

de 0,78 m sub nivelul de călcare din biserică (1 ,28 m sub solul actual) . Iniţial, cavoul a avut un capac de cărămizi din care s - au mai păs­

trat cîteva fragmente aşezate pe cant. L a suprafaţă se afla, spartă în două şi puţin deplasată, lespedea de

gresie calcaroasă, cu inscripţie în limba slavonă, ce acoperea mormîn­tul marelui spătar şi ctitor Stan din Corb i , decedat către sfîrşitul i n ­tervalului ianuarie 1 - august 31 din anul 7090 (1582).

Cavoul a fost jefuit la sfîrşitul fazei a I l - a a b i s e r i c i i (1 689), astfel încît osemintele adăpostite au fost răvăşite şi, în parte, d is t ruse , gă-sindu-se in situ t ibi i le . Cu pr i le ju l devastării mormîntului au fost s u s ­trase şi obiectele de preţ ce au existat iniţial a i c i . In pămîntul de um­plutură s - au descoperit un fragment de stofă provenind din veşmîntul ma­re lu i spătar, un dinar ungar emis în 1503 la Kremnitz de către Wla-dislav I f * 0 şi fragmente din coşciug. Coşciugul,din lemn de stejar (Quer-cus frainetto Ten)^7,era prins la colţuri cu piroane de f ier .

In partea de nord a pronaosului vechi se află mormîntul nr .1 ,ce con­ţinea foarte puţine oseminte omeneşti^. Dimensiunile sale sînt de 1 ,85 m es t - ves t , 0 ,70 m nord-sud, i a r fundul său se află la 0,90 m sub nive­lul de călcare a l b i se r i c i i (1 ,20 m faţă de solul actual ) . Probabi l că aic i e r a cavoul ( ? ) îh ca re a fost depusă jupîniţa Caplea , soţia marelui spă­tar Stan , decedată la 9 mai 7099 (1591), aşa cum este s c r i s pe lespedea de gresie calcaroasă descoperită lîngă zidul de vest a l pronaosului vechi, în exter ior , deci mutată de la locul e i . Punerea inscripţiei în acest loc trebuie să fi avut loc după jefuirea mormîntului, ca şi c e l precedent, la sfîrşitul fazei a I l - a a b i s e r i c i i , în 1689. C a o dovadă a j e fu i r i i mormîn­tului la sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a stă faptul că în umplutura lui s - a des ­coperit un fragment de pisanie cuprinzînd, pe două rînduri, 10 slove şi o ligatură. După chenar şi modul de săpare a l s lovelor ea îşi găseşte a¬nalogii în inscripţiile din a doua jumătate a s e c . a l X V I I - l e a şi din prima jumătate a s e c . a l XV I I I - l e a49 . O r i această pisanie este fără îndoială cea din faza a doua a b i s e r i c i i , cînd i s - a construit un nou altar şi un nou pronaos, fază cuprinsă între 1595/1602-1689. Pe baza analogiilor amintite, pisania respectivă a fost scrisă pe l a mijlocul s e c . al XV I I - l e a , atunci cînd bănuim că s - a u terminat lucrările de refacere şi mărire a b i s e r i c i i iniţiale (fig.24/1 ).

Cavoul n r . 2 , situat în jumătatea de nord a pronaosului din faza a I l - a , are lungimea de 1,52 m şi lăţimâa de 0 ,62 m. Pereţii sînt alcătuiţi din cărămizi (25-26 χ 13 ,5 -14 χ 3-4 cm) aşezate or izontal .Rostur i le (2¬3 cm) sînt dintr -un mortar albicios-gălbui de var şi nisip fără pietriş.

L a adîncimea de 0,57 m faţă de solul actual se află un fragment din capac alcătuit din două rînduri de cărămizi puse pe cant şi pe laturile lor lungi.

Fundul cavoului se află l a 0,85 m faţă de nivelul de călcare din b i ­serică (1 ,20 m faţă de solul actual ) .

284

www.mnir.ro

In e l s - au descoperit osemintele unui copi l , desigur un urmaş a l ct i tor i lor . Nu s - a găsit n ic i un obiect de inventar, in schimb s - au păs­trat fragmente din fundul coşciugului făcut din lemn de pin (Pinus nigra A rn i ) . Lemnul de pin ca şi g res ia calcaroasă folosită la facerea p ietre ­lor de mormînt sau în z id i r i sînt materiale ce se găsesc, c e l mai aproa­pe, doar pe malul drept a l Dunării, în Dobrogea şi în Bulgar ia de a s -tăzi^O. Descoperir i le de la Cătălui trebuie să provină din Bulgar ia , şi anume din zona Turtucaia situată la c i r c a 20 km depărtare. E l e denotă încă o dată multiplele schimburi comerciale ce se făceau în epoca r e s ­pectivă cu zonele învecinate.

Cavoul n r . 3 este situat în colţul de nord-vest a l pronaosului din faza a I l I - a a b i s e r i c i i . Lung de 2,36 m şi lat de 0 ,86 m, are pereţii alcătuiţi din 10 rînduri de cărămizi aşezate orizontal .

Fundul lui se află la 0 ,74 m sub nivelul de călcare. Sub bazinul şi tibiile ce le i înmormîntate sînt depuse t r ansve r sa l cîte un şir de trei că­rămizi (27 χ 14 χ 4 cm).

L a 0 , 54 -0 , 57 m sub solul actual se afla capacul cavoului alcătuit din 11 rînduri de cărămizi (25-26 χ 14-14,5 χ 4 - 4 , 5 cm) aşezate pe cant şi prinse cu un mortar (2 -2,5 cm) gălbui nis ipos , sfărîmicios,cu pietriş mărunt şi mij lociu.

E l conţinea osemintele unei adulte ce a fost depusă într-un coşciug de lemn de l a ca re s - au păstrat cîteva cuie şi piroane de f i e r .

Ca obiecte de inventar s - a u păstrat un nasture de bronz de formă hexagonală decorat cu mici c e r c u r i incizate, i a r l a mîna dreaptă un inel cu verigă de aur avînd şatonul triunghiular. Pe şaton este montat un dia­mant de forma unei piramide cu t re i l a tur i . Inelul , înalt de 2,1 cm, are greutatea de 3,5 g şi titlul de 583$o aur ( f i g .25/5 ) 5 1 .

Deoarece partea de est a cavoului suprapune zidul (7a) vestic a l pronaosului din faza a I l - a ( s ec . a l XV I I - l e a ) denotă că z id i rea acestui cavou s - a efectuat în faza a I l I - a de funcţionare a . b i s e r i c i i , perioadă cînd zidul respectiv e r a dezafectat.

De asemenea este de remarcat faptul că deasupra capacului se afla depus un strat de pămînt acoperit la rîndul lui de o porţiune a pavajului de cărămizi din biserică. Aceste fapte ne îndeamnă a data cavoul post anul 1689 şi mai sigur îh primii ani din faza a I l I - a a b i s e r i c i i .

fn privinţa persoanei înmormîntate este greu a se prec iza cine e r a . Sigur însă, ea e r a una din urmaşele ct i tor i lo r , dar dintr-o generaţie anterioară acelui ve l şătrar Constantin Corbeanu, ultim vlăstar în linie bărbătească a l Corbeni lor , c a r e l a 23 iulie 1736^2 i a moşia L u i c a de la mănăstirea Cătălui, ce e r a dată danie, şi face schimb cu mănăstirea Cotroceni pentru moşia Petreşti din Vlaşca, i a r îh februarie 1 7 4 2 ^ în­chină mănăstirea Cătălui cu toate averi le e i mănăstirii Cotroceni din Bu ­cureşti.

Cavoul n r . 4 este situat l a sud de cavoul n r . 3 , îh pronaosul din faza a I l I - a a b i s e r i c i i . De formă dreptunghiulară, are luhgimea maximă la exterior de 2,20 m (pe zidul nordic) şi lăţimea de 0,72 m (est) - 0 ,76 m (vest). Z idur i l e , păstrate fragmentar, erau alcătuite din cărămizi (5

285

www.mnir.ro

rînduri zidul de nord, 6 ce l de vest) aşezate orizontal şi în lung(24-26x 12-13 χ 3 -4 ,5 cm). Rosturi le erau de 3-4 cm înălţime.

Pe fundul cavoului se aflau d o u ă şiruri a cîte t re i cărămizi: unul sub omoplaţii ce l e i înmormîntate, i a r a l doilea sub t ib i i .

L a 0 ,70 m deasupra fundului se afla capacul boltit alcătuit din 16 cărămizi pe rînd, aşezate pieziş, pe cant, cîte 8 de fiecare parte a cheii compuse din mortar. Creştetul bolţii, puţin adîncit, e r a acoperit cu un pămînt adus, peste care se afla 1P. 0 ,20-0 ,23 m pavajul pronaosului nouai b i s e r i c i i .

In interior s - au descoperit osemintele omeneşti ale unei rdulte de­puse într-un coşciug de lemn. S - a u păstrat cîteva piroane de fier cu urme din lemnul coşciugului ( f i g .30/ l l ) .

De o deosebită importanţă şi valoare sînt obiectele de inventar -podoabele - descoperite în mormînt,

Astfeljîn zona capului ,care iniţial e r a depus pe o perniţă,s-au des ­coperit 17 ace de păr ce împodobeau o maramă. Ace le , din argint aurit (800 O/OO Ag), sînt alcătuite dintr-o tulpină ascuţită-la capătul inferior şi o steluţă la c e l super ior . Steluţa se compune din t re i petale t r iun ­ghiulare cu email a lbastru, despărţite între ele de t re i d i scur i plate, cu un orif iciu în centru . Atît petalele, cît şi d i scur i l e au marginile tors io ­nate. In vîrful petalelor.se află o sferă, i a r în a l d i scur i lo r t re i sfere aşezate în tr iunghi, fn centrul steluţei o piatră semipreţioasă (turcoază) este prinsă prin patru ghiare.

Steluţele, fi l igranate, sînt prevăzute în spate cu mici or i f ic i i , care indică că ele au fost iniţial cusute pe veşminte. Ulter ior l i s - a adăugat tulpina şi au devenit ace de păr şi de maramă54 (fig. 25/1 , 2 ) .

în tabelul următor dăm pe scurt ca rac te r i s t i c i l e fiecărui ac de păr»

Nr . c r t . Steluţa Tulpina Culoarea

pietrei . Greutatea

în gr

1 întreagă întreagă verde deschis 2,89 2 t t I I verzu i albastru 2,57 3 t l I I verde 2,45 4 t l I I verde 2,42 5 I I t l verzu i albastru 2,35 6 I I I I verde 2,98 7 I t incompletă verde deschis 2,37 8 I I t l verde închis 3,10 9 I I t t verde deschis 1,99

10 I I I I verzu i 2,30 11 I I scurtă incompletă verde dese h is -a lbast ru 2,87 12 I I _ I I _ verde închis 3,02 13 t l _ t l _ verde deschis 2,30 14 I I lipsă verde 1 ,80 15 I I I I vercle albastru 2,35 16 I I I I gălbuie 1 ,80 17 t t I I lipsă 1,85

286

www.mnir.ro

F ig .12 . - Ceramică geto-dacă lucrată cu mîna (1-6,10.11 ,13) şi la roată (7-9,12) (1 = l oc . L t . 2 ; 5,6,8-10,12 = loc .Lt .4 ; 2 g r .L t .4 ; 3,4,7,11 ,13 = strat).

2 8 7

www.mnir.ro

F i g . 1 3 . - Ceramică geto-dacă locală (2,5-7) şi din import (1,3,4,8) .

288

www.mnir.ro

. 1 4 . - Locuinţa prefeudalà n r . I din sec .VI e .n . ( 1 = planul cuptoru­lui; 2-3 = profilul locuinţei pe direcţia sud-nord şi est-vest.

www.mnir.ro

F i g . 1 5 . - Ceramică clin sec.VI e .n . (2,9 = loc.Pf.1 ; 1 ,3-7 = loc.Pf .2; 8 = strat).

290

www.mnir.ro

Tehnica filigranului de pe steluţe este atestată în s e c . X V I şi XVII în Trans i lvania pe pahare şi alte vase de aur sau argint, folosite în b i ­se r i c i l e catolice sau evanghelice. Astfel de vase se află în Muzeul B r u -ckenthal din S ib iu şi în colecţia Episcopiei catolice de la Alba Iul ia şi aparţin arte i Renaşterii^.

fn dreptul ce lor două urechi s - a descoperit cîte un c e r c e l de aur (750$o Au; 7 ,20 -7 ,45 g; lungimea totală = 4 ,6 cm; lăţime max. =2,5 cm). Lucraţi prin turnare , ciocănire şi tref lare, apoi emailare, c e r c e i i se compun dintr-o buclă inelară, tăiată, cu un diametru total de 1 ,5 cm. De această buclă, prin t re i ver ig i întrepătrunse, atîrnă corpul propriu-zis a l cerce lu lui compus din două grupe simetrice de cîte t r e i v re ju r i (una în dreapta, cealaltă în stîngă) emailate cu verde, fn centru, pe un motiv frunziform (4 frunze perpendiculare între ele) este prinsă o casetă pa ­ralelipipedică în care este încastrată o piatră roşie, fn partea in f e r i ­oară a corpului , prin t re i ver ig i întrepătrunse, atîrnă 3 pandantivi îh formă de ca l i c iu f loral cu 4 sepale . Atît laturi le casetei cît şi se pale le pandantivilor sînt decorate cu volute gemene (fig.25/3).

Pe un deget a l mîinii drepte a fost descoperit un inel de aur(750?£o Au; 8,49 g; înălţime = 2,6 cm), alcătuit dintr-o verigă decorată l a c a ­pete cu motive vegetale în vre j emailate cu verde şi roşu. Şatonul se compune dintr-o casetă paralelipipedică în ca re este încastrat un sa f i r . Latur i le aceste i casete sînt decorate cu volute gemene din email verde şi roşu, cloisonne (fig.25/4).

In ceea ce priveşte tehnica de execuţie şi de decorare a inelului şi cerce i lo r descoperiţi în cavoul n r . 4 se observă numeroase s imi l i tu ­dini cu ce rce lu l doamnei E l i n a , soţia lui Matei Basarab,înmormîntată l a 15 august 1653 în b i se r ica domnească din Tîrgovişte^. De aceea a t r i ­buim toate aceste podoabe unui singur ate l ier din prima jumătate a s e c . al X V I I - l e a , ate l ier ce aparţine ar te i de l a sfîrşitul Renaşterii şi înce­putul Barocului , aflat în T rans i l v an i a . N -a r fi exclus c a acest atel ier să fi executat şi acele de păr, c a r e , pe baza ca rac te r i s t i c i l o r l o r , sînt lucrate şi ele într-un singur a te l i e r .

Pr int re alte piese descoperite în mormînt menţionăm o copcă, p a ­iete, o perlă mică şi unele f ire de argint şi de aur , împletite, ce p ro ­vin din maramă şi din celelalte veşminte.

fn timpul dezve l i r i i mormîntului s - au putut observa, in s i tu , con -teşul şi roch ia , c a r e , alături de maramă, constituiau piesele de îmbră­căminte ce compuneau costumul ce l e i înmormîntate.

Conteşul, purtat atît de bărbaţi, cît şi de femei, începînd cu a doua jumătate a s e c . a l X V I - l e a ^ ? , este răscroit pe lîngă gît. în faţă se în­chide cu nastur i , din împletitură de f i r , ce corespund cu găitane, din galon de f i r , dispuse pe c e i doi piepţi.

Sub conteş se afla roch ia din ţesătură de mătase alcătuită d in -tr -un corsaj răscroit, strîns pe ta l ie , cu decolteul pătrat. în faţă se închidea cu nasturi ce nu s - a u păstrat însă. F u s t a e r a îndreţită la spate şi pe piept, fn j u ru l răscroielii de l a gît şi umeri sînt aplicate 1-3 rîn­duri de galon de f i r , formînd o ornamentaţie bogată.

291

www.mnir.ro

Conteşul şi rochia îşi găsesc cele mai bune analogii în costumele de la mijlocul s e c . a l XVI I - l ea , cum este ce l descoperit în naosul b i s e r i ­c i i mănăstirii Dragomirna^ 0" sau ce l purtat de doamna E l i n a ^ , soţia lui Matei Basa rab .

După cum se vede, ca racte r i s t i c i l e îmbrăcăminţii şi ale b i juter i ­i lor ne îndreptăţesc a socoti mormîntul din cavoul n r . 4 ca aparţinînd u¬nei boieroaice de rang înalt. P r i n faptul că cele mai mari asemănări, mergîhd uneori pînă l a similitudini ce denotă apartenenţa obiectelor r e s ­pective unui singur ate l ier , se întînesc îh podoabele şi vesmintele doam­nei E l i n a , ne îndeamnă a presupune strînsa înrudire între persoana în-mormîntată a i c i , l a Cătălui, şi soţia domnitorului Ţării Româneşti.

Săpăturile efectuate în b i s e r i ca domnească din Tîrgovişte°0 au dus, printre altele, l a identificarea mormintelor doamnei E l i n a şi a lui Mate-iaş fiul lui Udrişte Năsturel (fratele doamnei E l ina ) cu Maria Corbeanu (sora marelui ban Teodosie Corbeanu şi nepoata de fiu a marelui spătar Stan din Corb i cu jupîniţa Caplea) , prima s a soţie.

Se ştie însă că Maria Corbeanu moare îh i a rna lui 1635, l a două săptămîni după naştere, i a r fiul e i Mateiaş va fi înfiat de doamna E l i n a . P r i n urmare, între Maria Corbeanu şi cumnata s a doamna E l i n a erau strînse raportur i nu numai de rudenie dar , probabil, şi de amiciţie. De aceea, pe baza menţionatelor similitudini dintre podoabele şi îmbrăcă­mintea purtată de doamna E l i n a şi descoper ir i le din cavoul n r . 4 de l a Cătălui, bănuim că mormîntul desc r i s în rîndurile de faţă a aparţinut Mă­r i e i Corbeanu, soţia lui Udrişte Năsturel. Inmormîntarea e i l a Cătălui, lîngă mormintele bunicilor e i , ct i tor i a i respect ive i b i s e r i c i , s - a r ex ­p l ica prin faptul că b i se r i ca din Hereşti, unde e r a moşia şi reşedinţa fa ­mil ie i Năsturel, nu e ra încă construită^ , i a r dacă e r a , după cum par să o dovedească săpăturile arheologice efectuate aicr°2 f s o c r i i e i mai trăiau şi-şi r eze rvau dreptul de a fi primii înmormîhtaţi îh această b i ­s e r i c ă^ . De altfel distanţa dintre Hereşti şi Cătălui este minimă, c i r c a 20 km, ea neconstituind un impediment l a transportarea răposatei.

Nejefuirea acestui cavou în februarie 1689 s - a r putea datora l i p ­s e i unei eventuale pietre de mormînt care să- i marcheze prezenţa. De altfel acoper i rea lui cu o porţiune din pavaj îh faza a ΙΠ-a ne dovedeşte că în această perioadă nu se mai cunoştea existenţa s a .

Cavoul n r . 5 este situat în colţul de sud-vest a l pronaosului din fa ­za a I l I - a a b i s e r i c i i . De formă trapezoidală, e l are lungimea maximă la exterior de 2,60 m, i a r lăţimea de 0 ,84 m l a vest şi 0 ,68 m l a e s t .

Fundul, din pămînt, se afla l a 0,65 m sub capacul boltit, construit din cărămizi aşezate pieziş pe margini şi apoi pe cant îh centru (13 rîn­dur i ) . Capacul se afla l a 0,52 m sub solul actual , i a r partea s a de vest e r a distrusă. Cavoul a fost jefuit în evul mediu, probabil la sfîrşitul fa ­ze i a Π-a a b i s e r i c i i .

P r i n poziţia s a şi asemănarea îh privinţa construcţiei cu cavoul n r . 4 e l se datează în s e c . a l X V I I - l e a . N -a r fi exclus c a în acest loc să se fi aflat mormîntul marelui ban Teodosie Corbeanu (fratele Măriei) şi a l ce lor "2 coconi" "Gheorghi şi Teodosie" , mormînt ce iniţial fusese

292

www.mnir.ro

293

www.mnir.ro

F i g . 17 · - C e r a m i c s feudală (1 = s t r a t ; 2-4 = locuinţa stăpînitorilor feudali ; 5-6 = l o c . F . 1 ) .

2 9 4

www.mnir.ro

Fig .18 . - Strachină smălţuită şi cu sgraffitto (locuinţa stăpînitorilor feudali).

295

www.mnir.ro

F i g . 1 9 . - Ceramică feudală smălţuită (1 ,4 = biserică; 2 = loc. est bis. ; 3 = loc.stăpînitorilor feudali^ 5 = l oc .F .4 ) .

296

www.mnir.ro

acoperit cu o mare lespede din gresie calcaroasă"''' "scrisă în luna a¬pri l ie 24 z i l e , în anul 7156 (1648)".

P r in urmare, atît cavoul n r . 4 cît şi cavoul n r . 5 , ambele datînd din a l doilea sfert àl s e c . al X V I I - l e a , sînt mai vechi decît pronaosul nou mărit din faza a I l I - a a b i s e r i c i i ( sec . al XV I I I - l e a ) , ele aflîndu-se in i ­ţial în afara b i s e r i c i i , la stîngă şi la dreapta intrării, şi fiind contempo­rane cu faza a I l - a a b i s e r i c i i ^ . Introducerea lor în biserică, fără a l i se bănui însă prezenţa, trebuie să se fi petrecut în s e c . a l XVI I I - l ea , în faza a I l I - a a b i s e r i c i i . Aşa se şi explică faptul că mormîntul n r . 2 (nr.8 în însemnările de şantier), aflat chiar în colţul de sud-vest a l pronaosu­lui din faza a I l I - a , suprapune cavoul n r . 5 .

Mîinile ce lui înmormîntat sînt depuse pe abdomen. Pe piept s - a des­coperit un fragment de stofă din îmbrăcăminte. L a mîna dreaptă o monedă osmană (para), perforată, ilizibilă.

Mormîntul n r . 3, aflat la nord de cavoul n r . 5, în pronaosul nou mă­r it din faza a I l I - a , reprezintă un mormînt dublu. L a capul personajului principal (m.9 în marcajul de şantier), care are mîinile pe abdomen, se află îngrămădite oseminte provenind dintr-o reînhumare (m.9 Β în mar ­cajul de şantier).

Aceste ultime trei înmormîntări din mormintele n r . 2 şi 3 sînt con ­temporane cu faza a I l I - a a b i s e r i c i i , ele datîndu-se între sfîrşitul s e c . al XV I I - l e a şi mijlocul s e c . a l X V I I I - l e a . E l e aparţin, probabil,unor u l ­timi Corbeni de pînă în anul 1742, an cînd mănăstirea Cătălui a fost în­chinată mănăstirii Co t rocen i^ 0 . E l e reprezintă ultimele înmormîntări fă­cute în interiorul b i s e r i c i i .

I N C I N T E L E ÎNCONJURĂTOARE ŞI CONSTRUCŢIILE ADIACENTE, în prima fază de folosire a b i s e r i c i i aceasta a fost înconjurată pe toate laturile de un zid din blocuri masive de piatră cu rînduri r a r e de cără­mizi. Tehnica de construcţie este aceeaşi cu cea a b i s e r i c i i şi a locuin­ţei stăpînitorilor feudali. In partea de sud incinta făcea corp comun cu spatele locuinţei.

Intrarea în incinta mănăstirii se făcea prin colţul de sud-vest ,pr in -tr-o poartă amenajată în zidul vestic a l incintei (z .11) . Zidul porţii e r a situat pe o fundaţie (înaltă de 0,45 m) din bolovani, a l cărei creştet c o ­respunde cu nivelul întîi de călcare. Această poartă şi o parte din i n ­cintă au fost distruse în timpul evenimentelor ce au marcat sfîrşitul p r i ­mei faze.

fn faza a I l - a , pe acest loc , deasupra fundaţiei de bolovani menţio­nată mai sus , se zideşte o nouă fundaţie, înaltă de 0,37 m, cu 5 rînduri de cărămizi ca re formează temelia unui turn-clopotniţă ce serveşte şi drept poartă de int ra re . Această nouă construcţie, din cărămizi prinse cu mortar, este încastrată pe a locur i cu bolovani mari de piatră c a l c a ­roasă. E a este prevăzută cu gr inz i de lemn, longitudinale, aşezate în lăcaşuri după sistemul bizantin.

Din înălţimea iniţială a clopotniţei s - au păstrat, pe peretele de nord, de deasupra fundaţiei de cărămidă, 6 rînduri de cărămizi înalte de 0,40 m (aflate az i sub solul actual) , urmate de alte 46 rînduri pe o înălţime de 3,60 m (situate deasupra solului ) . Cărămizile au dimensiunile de 26-29χ

297

www.mnir.ro

13-14 ,5 χ 4-5 cm, i a r rostur i le dintre ele sînt de 3-4 cm; se întîlnesc însă şi cărămizi de 24-25 χ 12-1 2,5 χ 3 ,5-5 cm cu rostur i de 4 ,5-5 cm.

De formă paralelipipedică (6 ,90-7 m laturi le de est şi vest χ 4,26 m latura de nord şi 4,54 m latura de sud) cuprinde pe laturile de nord şi sud cîte un p ic ior . T r e c e r e a se făcea printr -o încăpere boltită, stră­juită la intrare şi ieşire de cîte o arcadă, a cărei bază cuprindea, pe o înlţime de 0 ,60 m deasupra solului , 8 rînduri de cărămizi aşezate o r i ­zontal şi pe lat în zidărie. Deasupra acestei baze se înălţa arcada pro -priu-zisă, conservată numai în partea dinspre nord cu 23 rînduri de că­rămizi (24 χ 12 χ 3 -3 ,5 cm) pe o înălţime de 1 ,75 m.

Dezafectată în această a I l - a fază este şi latura de nord a incintei, fn colţul de nord-vest se ridică o clădire de cărămidă cu mai multe în­căperi, i a r pe toată lungimea latur i i o nouă incintă, curtea b i se r i c i i ex -tinzîndu-se astfel cu 3,60 m spze nord.

Noul zid (z.26) are o fundaţie lată de 0 , 44 -0 , 50 m, înaltă de 0 ,26¬0,30 m şi alcătuită din 5 rînduri de cărămizi fragmentare (26χ 14x4,5-5 cm) despărţite prin rostur i de mortar (2-3 cm), fn unele porţiuni de pe faţada dinspre curte (sud) se observă urme de tencuială groasă de 5 cm, urme ce se întîlnesc şi pe faţada sudică a fostului zid nordic a l incintei ( z .24 ) .

Z iduri le t ransversa le (z .26 B - D ) , late de 0 ,45 -0 ,48 m, sînt alcă­tuite şi ele doar din cărămizi (27 x 13-14 χ 3-4 cm).

Această construcţie a fost intens utilizată, ca o dovadă const itu-ind-o existenţa à t r e i nivele suprapuse de pavaje din cărămidă (26-27 χ 13-14 χ 3-4 cm, o singură cărămidă fiind de 25 χ 16 χ 5 cm).

C a o dovadă a constru i r i i noii incinte îh faza a Η-a, în afara teh ­n i c i i de construcţie, o constituie faptul că sub fundaţia e i s - a descope ­r i t o oală cu toartă, gîtul tronconic, corpul bombat şi fundul drept. De ­coru l este format din t re i cane lur i situate pe umăr (fig. 17/1). Oa la , a¬semănătoare cu cele descoperite la sud de locuinţa străpfnitorilor feu­da l i , se datează în s e c . a l X V I - l e a .

O a doua nouă clădire s - a construit şi l a est de biserică.Planul ei, însă, nu a putut fi stabilit cu p rec i z i e , deoarece săpăturile arheologice au dezvelit doar urme de z iduri disparate şi d i s t ruse .

Părţi componente ale e i sînt zidurile 27 A şi 27 Β care străjuiesc o t recere lată de 2,80 m, a l cărei nivel de călcare se află l a 0 ,72m sub s o l .

Aceste z idur i au o fundaţie înaltă de 0,42—0,50 m şi lata de 0,66— 0 ,78 m, din blocuri de piatră şi mortar, prevăzută în partea superioară cu un soclu lat de 0 ,06 -0 ,18 m. Deasupra soc lu lu i se înalţă zidul p ro -p r i u - z i s , compus din rînduri de cărămizi orizontale (28-29 χ 14-15 χ 5¬5,5 cm) despărţite prin ro s tu r i de mortar (3-4 cm). La tu ra de sud a z . 27 A şi de nord a z .27 Β sînt făţuite.

Construcţia respectivă, prevăzută cu un pavaj, a suferit l a sfîrşi­tul fazei a I I - a un incendiu ale cărui urme Se văd la sud-vestul e i pe o suprafaţă de pămînt a r s lungă de 1,40 m şi lată de peste 1 m.

O a t re ia construcţie, ridicată însă în faza I , dar utilizată intens în faza a Π-a, se află în colţul de sud-est a l inc inte i . E a este mărginită

298

www.mnir.ro

2 9 9

www.mnir.ro

F i g . 2 1 . - Lulele din sec .XVI I I -XIX (1-5) şi obiecte din Mer desco­perite în interiorul bisericii s (6-10).

3 0 0

www.mnir.ro

f i g - 2 2 . - Cărămizi uzuale şi ornamentale.

301

www.mnir.ro

3 0 2

www.mnir.ro

301

www.mnir.ro

F i g . 2 3 . - Cărămizi uzuale s i ornamentale, precum s i olane.

3 0 2

www.mnir.ro

l a vest , sud'şi est de ziduri (ζ. 13, 22 şi 25) înălţate Γτ faza I , i a r Γτ i n ­ter ior este pavată fn faza a I l - a cu 6 grupe de cărămizi suprapuse (27 x 13-14 χ 3 ,5 -5 cm).

De asemenea, fn faza a I l - a , locuinţa stăpfnitorilor feudali este completată fn partea de vest cu noi ziduri (z . 19 şi 20), late de 0,75 m, ce au fundaţia din 1-4 rînduri de bolovani. Pe partea superioară a fun­daţiei, prevăzută cu un mic soc lu , se ridică zidul propr iu -z is din bolo­vani şi cărămizi (z.19) sau din 6 rînduri de cărămizi (z .20) . Deşi a l i ­pite şi contemporane, prin faptul că faţa de nord a z .19 este tencuită, r e i e se că atunci cînd z .20 e r a fn construcţie z .19 e r a deja terminat.

C a obiecte de inventar din această perioadă menţionăm o seceră (fig.26/14) şi un cuţit de f ier (fig.26/9) din colţul de sud-est a l incintei, cfteva cuţite printre care unul cu plăsele de os (fig.26/10,12), un cfr l ig de undiţă (fig.26/6), o cheie (fig.26/4), un pinten (fig.26/1), un amnar (fig.26/5) şi un piron de f ie r , toate descoperite îh locuinţa din zona nor­dică, fn locuinţa din zona estică au ieşit l a iveală o cataramă de f ier (fig, 26/2), un cuţit mic cu mfner de os (fig.26/11) şi jumătatea inferioară a unui vas relat iv mare, cu corpul ovoidal şi p ic iorul tronconic (fig. 19/2). Decorul vasului constă din patru l in i i incizate orizontal pe pic ior şi d in ­t r -o bandă lată, smălţuită, de culoarea muştarului.

De o deosebită importanţă sfnt cahlele descoperite în număr destul de mare şi d iverse ca decoraţie şi formă. E l e provin din sobe aflate fn interiorul unor clădiri. L a această concluzie concură şi faptul descope­r i r i i lor , fn grupe, pe zone. Astfel una din zone se află la est de b i s e ­rică, pe locul fostei construcţii de a i c i ; o a doua zonă este situată pe locul construcţiei aflate l a nord de zidul nordic (z.24) a l incinte i ; i a r un al t re i lea lot a fost descoperit fn zona de nord-vest a b i s e r i c i i , e l p ro ­venind probabil dintr-o sobă din inter iorul b i s e r i c i i .

Lucrate din lut fin şi presărate cu nisip înainte de a rdere , din punct de vedere tipologic ele se împart fn mai multe categorii :

- cahle din partea superioară a sobei terminată fn formă de c o r n i ­şă. Decoraţia propriu-zisă constă dintr-o spirală ajurată (fig. 27/4) I

- teracote cu fundul semic i rcu la r , ornate cu motive fn a j u r (fig. 28/2); Piese identice s - au descoperit l a Tfnganu 0 ^, datînd din s e c . a l XV I I - l e a ;

- cahle patrulatere cu decor geometric şi motive arhitectonice ( a r ­cade, ferestre, ogive) în s t i l gotic, fn re l ie f (fig.27/2,5), asemănătoare cu cele de la Măicăneşti din s e c . a l XVI-lea°°ţ

- cahle-vas cu gura patrulateră şi corpul-pişior tronconic (fig. 28/1) identice cu cele de l a Tfnganu 0 ^ şi Tîrgşor din s e c . a l X V I - l e a ;

- cahle patrulatere reprezentînd un personaj întins pe pămînt l a picioarele unui c a l cu călăreţ (fig.27/1). O cahlă aproape identică,Bar­bu Slătineanu o datează în s e c . a l X V - l e a şi vede îh persoana călăreţu­lui pe Sf .Dumitru? 1 $

- olane pentru coşurile de sobe. Aceste t ipuri de cahle, comune ce lor t re i zone, se datează după

cum s - a văzut în s e c . X V I - X V I I . Ţinînd însă seama de cronologia' com­plexului de l a Cătălui, ele fiind descoperite în construcţii din faza a l l - a

303

www.mnir.ro

de folosire a b i s e r i c i i , datarea lor trebuie restrînsă la prima jumătate a s e c . a l X V I I - l e a .

fn faza a ΙΠ-a întreaga incintă este dezafectată. Pe fosta latură de vest se face intrarea în biserică pr intr -un pridvor adăugat şi un mare pronaos provenit din două exonartexuri adăugate succesiv.Alte două i n ­trări în biserică erau situate pe laturile de nord şi sud ale b iser ic i i . In ­t r a rea de pe latura de sud a fost presupusă de către Răzvan Theodorescu pe baza unui desen din 1806 datorat lui Dionisie E c l e s i a r h u l ^ (fig.29). In schimb intrarea de pe latura de nord, ce se aseamănă cu un mic prid­vor , a fost identificată în timpul cercetărilor arheologice.

In privinţa clopotniţei, de l a înălţimea de 3,60 m,păstrată din faza a I l - a , se ridică două etaje: a) un etaj cuprinzînd o încăpere cu o fe­reastră deschisă în peretele de est şi o boltă acoperitoare, din cără­miz i . F e r e a s t r a a avut un glaft pieziş, ceea ce i - a dat forma de mete­r e z mai îngust spre exterior şi mai lat spre inter ior ; b) a l doilea etaj cuprinde o altă încăpere avînd de asemenea fereastra deschisă în pere ­tele de est şi prevăzută cu un glaft drept. Această încăpere pare să fi fost mai puţin înaltă decît cea de la primul etaj , însă a avut şi e a , după toate probabilităţile, o acoperire cu boltă.

E s t e probabil c a a l doilea etaj să fi fost suprapus de cornişe peste ca re venea acoperişul din ţiglă.

Din înălţimea de c i r c a 9 m a turnului clopotniţei a z i se mai păs­trează doar 7,88 m. Pe latura de est şi de nord e l este împodobit cu un dublu brîu de cărămizi aşezate îh formă de zimţi cu vfrful spre exterior» Pe latura de es t , deasupra acestui brîu dublu, urmează două rînduri de cărămizi-ciubuc e ·

fn aceasta a t re ia fază, o porţiune din pereţii clopotniţei au fost acoperiţi cu o tencuială negricioasă, foarte aderentă, destul de subţire*

Construcţia de pe latura de nord a incintei este şi ea părăsită, ea fiind probabil distrusă fn timpul evenimentelor ce au marcat sffrşitul fazei a Π-a. fn acest loc , l a sffrşitul sec * a l X V I I - l e a şi mai sigur fn s e c . a l X V I I I - l e a , se vor face numeroase îhmormîhtări.

Îh schimb, pe marginea de nord a zonei ocupate de întreg ansam­blul monastic, pe panta ce coboară spre i zvo r , s - a r idicat un val de pă­mfnt adus . Astăzi, mult aplatizat, valul are o înălţime maximă de 0,30 m şi o lăţime de 6,30 m.

Din această perioadă datează două cuţite, dintre care unul cu plă-s ea de os şi nitur i de cupru, descoperite fn colţul de sud-est a l incintei (fig.26/9) şi un cfr l ig de undiţă (fig,26/8) aflat în colţul de nord-vest , lingă valul de pămfnt, Tot lingă va l s - a descoperit o piesă ornamentală din f ier (psalie ? ) (fig. 26/13).

S A T U L F E U D A L . Pomenit îh documente pentru prima dată l a 19 iunie 1421?^, satul Cătălui e r a situat, aşa cum re iese din cercetările arheologice întreprinse, fn zona în care s - a r id icat mai apoi mănăsti­r e a cu acelaşi nume. Complexele descoperite pînă îh prezent sfnt c inc i locuinţe şi nouă gropi ,

Locuinţa-bordei n r . 1, situată l a est de biserică, este orientată nord-sud şi are forma trapezoidală (3 ,70 -4 ,40 m pe direcţia nord -

304

www.mnir.ro

sud χ 3,84 m pe direcţia e s t - ves t ) . Adîncimea maximă este de 1,87 m sub solul actual .

În colţul de sud-vest se află un gfr l ic i , i a r îh ce l de nord-vest o mică nişă în care este situat un cuptor cu boltă. Lung de 0 ,84 m (est -vest) şi lat de 0,60 m (nord-sud), are o înălţime de 0,36 m. Grosimea pereţilor este de 0 ,10 -0 ,12 m, ceea ce face ca lungimea în inter ior să fie de 0,60 m (est-vest) şi 0,45 m (nord-sud). Pe latura de sud se află gura cuptorului, lată de 0 ,50 m şi înaltă (arcuită) de 0,28 m, i a r îh faţa e i cenuşarul (0,90 m pe direcţia eat-«vest şi de 0 ,70 -0 ,75 m pe nord -sud) uşor înclinat de l a vest l a e s t .

Pe mijlocul latur i i nordice a bordeiului se află şi o vatră cvas i o -vală (lungimea nord-sud = 0,85 m; lăţimea ee t - ve s t = 0 , 5 8 - 0 , 3 2 m) în­gustată la mij loc. E a este prevăzută cu o gardină înaltă de 0 ,22 m.

Inventarul bordeiului se compune dintr-o oală cu toartă,un fund de vas şi o toartă (fig. 17/6). Oa la , din pastă fină, cărămizie, are buza pu­ţin rotunjită, gîtul tronconic şi corpul bombat prevăzut cu o toartă (fig. 17/5).

P r i n faptul că fn umplutura bordeiului sfnt dispuse mormintele 37 şi 38, care a r putea reprezenta un mormînt dublu, morminte ce se d a ­tează fn s e c . X V I I I - X I X , bordeiul datează dintr-o perioadă anterioară din s e c . X V I - X V I I , mai sugur din s e c . a l X V I I - l e a (faza a I l - a ) .

Această primă locuinţă trebuie să fi fost situată pe locul iniţial a l vetrei satului Cătălui, loc aflat l a baza pantei ce urca spre pădurea T u ­fele Greculu i , fn această zonă, după cum s - a văzut, în s e c . X V I I I - X I X s - a extins c imit i ru l , locuinţele fiind dezafectate, i a r satul stabi l indu-se numai la vest şi probabil la sud de mănăstire.

Locuinţa-bordei n r . 2 situată la est de clopotniţă a fost parţial dez ­velită. Stratigrafie ea corespunde fazei I din s e c . a l X V I - l e a .

L a vest de mănăstire, pe prima terasare de deasupra laoului au fost identificate t r e i locuinţe.

Locuinţa-bordei n r . 3 , orientată e s t - ves t , este de formă dreptun¬ghiulară (c irca 5 χ 6 m) cu colţurile rotunjite. Podeaua, din pămînt bă­tătorit, se află la 0,73-0,86 m sub solul actual şi la 0 ,60 -0 ,80 m sub n i ­velul de săpare.

Pe latura de est , la adîncimea de 0 ,52 m faţă de s o l , se află o v a ­tră plană de formă ovală (1,00 χ 0 ,80 m), alcătuită doar din pămînt a r s .

Inventarul, în afara unui fragment de balama din metal (fig.30/12), se compune în exclusivitate din fragmente ceramice . Predominante sfnt vasele cu pereţii subţiri, dintr -o pastă cărămizie, decorate cu linii c i r ­culare şi grupări de l in i i vert icale din humă albă. Pe baza acestui tip de ceramică bordeiul respectiv se datează fn s e c . a l ' X V I I - l e a ? ^ .

Locuinţa-bordei n r . 4 , orientată de asemenea estr-vest, de formă dreptunghiulară cu colţurile puţin rotunjite, a fost parţial dezvelită, pu -tîndu-i-se calcula doar lăţimea - 3 ,00 m. Lungimea trebuie să fi fost fn jurul a 4,00 m. Podeaua, din pămfnt bătătorit, se află l a »0,96-1 ,10 m sub solul actual şi la 0,80-1 ,00 m sub nivelul de săpare (fig.5/1).

în colţul de nord-vest a l locuinţei se află un cuptor fn formă de potcoavă. Peretele lui se compune din c inc i rînduri de cărămizi întregi

305

www.mnir.ro

şi fragmentare, legate intre ele cu lut. Bolta ovoidală e ra alcătuită, de asemenea, din cărămizi (dimensiunile cărămizilor întregi: 27 ,5 -28 χ 14¬1 5 x 3 ,5 -4 cm).

Vatra cuptorului este compusă dintr-o crustă tare , groasă de 1-2 cm, ce suprapune un strat de arsură şi pămînt adus, gros de 14-15 cm.

Cuptoare de acest tip, care după unii cercetători denotă o influenţă orăşenească?^ , s - a u mai descoperit la Dragoslaveni, Bucov76 ,Cern ica -Căldâraru 7 7

e t c . E l e se datează în s e c . X V I I - X V I I I . C a obiecte de inventar sînt de menţionat: - o oală cu pereţii subţiri, smălţuită în interior şi pe buză, i a r ex ­

ter ioru l de culoare cenuşiu-cărămizie fiind decorat cu benzi albe c i r c u ­lare (fig. 20/6);

- o strachină cu pereţii groşi, decorată în culor i şi în smalţ, tip de vas ce se datează în s e c . a l X V I I I - l e a 7 8 (fig. 19/5);

- o fusaiolă (fig. 30/9); - fragmente de vase din sticlă groasă; - obiecte de f ier - cuie ( f ig .30/6,7,13) , un piron (fig.30/15), un

placheu de cizmă (fig.30/5), un cîrlig de undiţă (fig.26/7) e t c . Pe baza analogiilor menţionate mai sus bordeiul respectiv se p la ­

sează în timp la sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a şi, mai curînd, îh s e c . a l X V I I I - l e a .

Ultima locuinţă descoperită în timpul săpăturilor arheologice de pînă acum o reprezintă locuinţa n r . 5 . Parţial dezvelită, a re o formă dreptunghiulară {una din latur i fiind de c i r c a 3 m). Or ientarea e i este es t -ves t şi se află ch iar pe marginea primei terasări de deasupra l acu ­lu i . Podeaua, netedă, este făcută din pămfnt bine bătătorit.

P r i n obiectele de inventar descoperite - două amnare (fig.30/2,3), două cuţite ( f ig.30/4,5) , dintre care unul cu plăsele-discuri de os şi cupru, un piron (fig.30/14) şi o piesă de c a r (fig.30/1), toate din fier şi databile fn s e c . X V I I I - X I X - locuinţa respectivă a servit drept atelier unui f i e ra r .

F i ind cea mai recentă locuinţă descoperită, ea face parte din u l ­tima fază de locuire a satului Cătălui înainte de mutarea tuturor locui ­tor i lor în satul învecinat Căscioarele, situat pe malul opus rîului Cătă­lu i , sat menţionat pentru prima dată îh 1 5 7 6 7 " şi fn a cărui componenţă se află un cătun numit Ta laba . Acest toponim, c a de altfel şi c e l de Că­tălui, este de origine cumană^0.

Gropi le , răspîndite pe cupr insul întregii aşezări, au forme şi d i ­mensiuni di fer ite.

Groapa n r . 1 , situată în colţul de nord-vest a l clopotniţei, este de formă ovală (1 ,40 χ 1 ,25 m). In interiorul e i s - a descoperit un fragment din buza unui vas aparţinînd cu l tur i i Dridu şi un fragment de oală cu toartă, decorată cu smalţ verde , tip de vas databil în sec . X V I I - X V I I I .

Groapa n r . 2 , situată îh zona de nord-vest a satului, pe prima te ­rasă, este orientată est -vest şi a fost parţial dezvelită. Forma e i t re ­buie să fi fost dreptunghiulară ( L = 4,50 m). In partea răsăriteană este prevăzută cu o treaptă. Fundul gropii se află l a 2,10 m sub solul actual.

306

www.mnir.ro

307

www.mnir.ro

N-ax fi exclus ca această groapă să fi fost iniţial o locuinţă, fn i n ­te r io r , aruncate l a întîmplare, s - a u descoperit oase de vită, cărămizi, pietre, fragmente ceramice şi o furculiţă cu mîner şi două ramur i (fig. 26/3) fn genul ce le i de la Cernica-Căldăraru 8 1 datată fn s e c . a l X V I I I -l e a . Din acest seco l datează şi celelalte piese de inventar, putîndu-se astfel stabi l i perioada de uti l izare a gropii respect ive .

Groapa n r . 3 , situată la vest de cea precedentă, este în formă de clopot (diametrul guri i 1 ,00 m, i a r a l fundului 0 ,75 m). Fundul e i se află la 0 ,90 m sub solul actual şi l a 0,50 m sub nivelul de săpare.

fn interiorul e i nu s - a descoperit n ic i un obiect de inventar, dar deşi este căpăcuită de nivelul feudal cu urme materiale din s e c a i X V I I I -l ea , o atribuim tot epocii feudale, eventual s e c . a l X V I I - l e a .

Groapa n r . 4 , situată pe a doua t e ra sa re , a fost parţial dezvelită, dar pe o lungime de 4,66 m la fund şi 5,12 m la gură. Fundul e i se află la 0 ,30 (est) - 0 , 5 5 m (vest şi centru) sub nivelul de săpare (0 ,52 -0 ,98 m sub so l ) . E a este căpăcuită de stratul cu urme materiale din faza a I l I - a ( s e c . X V m ) .

fn inter iorul e i nu s - a găsit n ic i un obiect de inventar, însă prin faptul că este umplută cu două fe lur i de pămînturi denotă că a fost folosită vreme îndelungată pe cuprinsul fazei a I l - a .

Groapa n r . 5 , situată lîngă valul de pămînt ce fmprejmuieşte mă­năstirea în partea de nord, este în formă de clopot şi are fundul l a 2,68 m sub solul actua l . A folosit drept hazna şi datează din faza a I l I - a .

Groapa n r . 6 , situată în colţul de sud-vest a l incintei , între z idu­r i l e 20 şi 21 , a re o formă de clopot şi este foarte adîncă, fundul e i ne -fiind at ins . E a este suprapusă de stratul prim de dărîmături, fiind prin urmare contemporană, poate ch i a r anterioară, locuinţei stăpînitorilor feudali.

Este probabil ca această groapă să aibă legătură cu vatra situată sub zidul 20. Situată la 0 , 8 8 - 0 , 9 0 m sub solul actual , vatra ocupă toată lăţimea de 1 m a S . I X , continuîndu-se şi l a sud. E a cuprinde două rîn­duri de cărămizi aşezate pe nisip şi avînd în mijloc o deschidere con­cavă ce se rvea drept cenuşar.

Groapa n r . 7 d e mici dimensiuni, situată l a mijlocul s . X L V , a fost parţial dezvelită. In ea s - a descoperit doar o greutate pentru războiul de ţesut (fig.30/8), din lut a r s , de formă paralelipipedică,prevăzută fn­t r -un colţ cu un ori f iciu pentru atîrnat.

Groapa n r . 8 , situată la capătul s . X L V I a fost parţial dezvelită. Groapa n r . 9 , situată la mijlocul s . X L I X , i s - a dezvelit doar colţul

de sud -es t . Fundul e i se află la 0,85 m sub solul actual . Izolat, fără a avea nici o legătură cu vreun complex, s - a u desco­

perit şi două vet re . Una dintre ele este situată în s . X X I V , la extremi­tatea sa nordică şi la adîncimea de 0,45 m. E a se află sub c inc i fracţiuni de cărămizi ( 1 2 x 4 cm) şi are o lăţime de 0 ,24 m, în timp ce lungimea este cît a şanţului.

Cealaltă vatră suprapune mormîntul F . 4 4 (cu monedă din 1783), are o lungime de 1 ,50 m (est -vest ) , iar fundul e i se află la 0,96 m sub solul actua l .

308

www.mnir.ro

N E C R O P O L A . Pe terenul din jurul b i se r i c i i şi mănăstirii săpătu­r i l e arheologice efectuate au dus la descoperirea a 67 morminte.

Morţii, fiind creştini, erau înmormîntaţi în decubit dorsa l şi o r i ­entaţi ves t -es t . In cele ce urmează vom prezenta, pe scurt,fiecare mor­mînt în parte, insistînd asupra obiectelor de inventar.

Mormîntul 1 - craniul depus pe o pernuţă de pămînt ; mîinile pe piept. Se află în zona de vest . L a mîna dreaptă s - a găsit o monedă osmană, perforată, de o para emisă la Ca i ro în 1695 de către sultanul Mustafa I I 8 ^ . L a mîna stîngă două copci .

Mormîntul 2 - în zona de vest . Mîinile pe piept, dreapta mai s u s . Mormîntul 3 - la sud de naos. I s - a dezvelit doar bazinul şi picioa­

r e l e . Aruncat pe burtă cu tibia stîngă deasupra ce le i drepte. Mormîntul 4 - la sud de naos. Cran iu l pe o cărămidă (29 χ 14,5 x 4

cm). I s - a dezvelit doar bustul. Mîna dreaptă spre umăr, i a r stîngă pe piept.

Mormîntul 5 - în zona de sud -es t . Parţial dezvelit .Mîinile pe piept, stîngă mai sus . Conţinea tre i monede otomane, fragmentare,una lîngă pa­r ietalul drept, celelalte două lîngă mîna dreaptă: a) para emisă la C o n -stantinopol în 1789 de către sultanul Abdul Hamid I 8 3 ; b) para ilizibilă ( sec . a l X V I I I - l e a ) ; c) akçe din prima jumătate a s e c . X V I I 8 ^ . fn zona o¬moplaţilor s - au descoperit fragmente de ţesătură.

Mormîntul 6 - în zona de vest , copi l , fragmentar.Conţine două mo­nede: a) lîngă cap un dinar ungar, perforat, emis în 1576 de către Ma­ximilian Π*"; b) la mîna stîngă ό akçe (aspru) emisă la ConstantinopoL în 1808, de către sultanul Mahmud I I 8 6 .

Mormîntul 6 Β - în zona de vest . Pe piept un dinar ungar, perforat, emis în 1561 , la Kremnitz, de către Ferdinand I 8 ? .

Mormîntul 7 - în zona de nord-vest . Mîinile pe abdomen. Mormîntul 10 - la nord de naos. Mîinile pe abdomen. Mormîntul 11 - la nord de naos. Palmele pe umeri.Suprapune mor­

mîntul 12, care are mîinile pe abdomen, i a r lîngă mîna stîngă un dinar ungar, perforat, emis în 1626 la Kremnitz de către Ferdinand I I 8 8 . G e ­nunchii lui M. 11 sînt îndepărtaţi, i a r picioarele lui M. 12 sînt suprapuse.

Mormîntul 13 - la nord de naos. Mîinile pe piept. Mormîntul 14 - la nord de naos. Mîinile pe abdomen, Antebraţul

drept lipsă. Mormîntul 1 5 - la nord de naos. Palmele spre umeri. Pe piept 2

copci (fig.25/10,1 2) . Mormîntul 1 5 Β - la nord de M. 1 5. Mîna dreaptă pe abdomen, i a r

stîngă pe piept. Mormîntul 1 6 - la nord de naos, lîngă zidul de incintă ( z .24 ) . R e -

pre zintă o reînhumare. Mormîntul 17 - în zona de nord din afara incintei . Mîna stîngă pe

piept, iar dreapta pe umăr. Mormîntul 18 - în zona de nord din afara inc inte i . Copi l ( ? ) . Mîi­

nile pe abdomen. L a mîna dreaptă o para emisă în 1648 în timpul lui Mehmed I V 8 9 .

309

www.mnir.ro

Mormfntul 1 9 - în zona de nord din afara incintei . Jumătatea supe­rioară a corpului se ridică oblic în raport cu cea inferioară care este orizontală. Mîinile pe piept, stîngă mai sus .

Mormîntul 20 - în zona de nord din afara incintei . Palma dreaptă spre umăr, iar stîngă pe piept. Suprapune o mică groapă feudală din fa ­za a I l - a .

Mormîntul 21 - în zona de nord din afara incintei . Palma dreaptă spre umăr, iar stîngă pe piept.

Mormîntul 22 - în zona de nord din afara incintei . Copi l . Mîinile pe piept (i s - a conservat doar braţul drept) .

Mormîntul 23 - în zona de nord din afara incintei . Mîna dreaptă pe umăr. Suprapus de mormîntul 24, ca re are mîna dreaptă pe umăr, i a r stîngă pe piept.

Mormîntul 25 - în zona de nord din afara incintei . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe abdomen.

Mormîntul 26 - îh zona de nord din afara incintei . Mîinile pe piept. Suprapune mormîntul 26 B . Mîna dreaptă pe piept, i a r sînga pe umăr.

Mormîntul 27 - în zona de nord din afara incintei . Cop i l . Mîinile pe umeri . Conţine un dinar ungar, neperforat, emis fn 1616 la Kremnitz de către Mathias I I 9 0 .

Mormîntul 28 - în zona de nord din afara incintei . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe abdomen. Conţine o monedă osmană - akçe - emisă în 1576 de către Murad I I I 9 1 .

Mormîntul 29 - fn zona de nord din afara incinte i , Mîinile pe abdo­men.

Mormîntul 30 - în zona de nord din afara incintei . Cop i l . Coatele mîinflor îndepărtate, palmele pe abdomen.

Mormîntul 31 - la limita de nord a cimit irului , în afara inc inte i . Mîinile pe umări.

Mormîntul 32 - la nord de a l ta r . Mîna dreaptă pe abdomen,iar stîn­gă lipsă. Cran iu l între două cărămizi.

Mormîntul 33 - la nord de a l t a r . Mîinile pe piept. Mormîntul 34 - în zona de es t . Cop i l . Mîna stfngă pe piept, i a r

dreapta lipsă. Conţine t r e i monede osmane, perforate, două la mîna stîngă: a) para emisă l a Constantinopol, în 1808, de către Mahmud I I 9 ^ ; b) para emisă fn timpul lui Mahmud 11^3. c ) para ilizibilă ( s e c . X I X ) .

Mormîntul 35 - în zona de es t . Mîinile pe piept. L a mîna stîngă două monede osmane, perforate: a) imitaţie de para s e c . XV I I I - X I X ; b) para emisă l a Constantinopol în 1785 de Abdul Hamid l94 .

Mormîntul 36 - în zona de est . Mîinile pe abdomen. Pe frunte t r e i monede osmane, perforate: a) para emisă l a Constantinopol în 1778, de către Abdul Hamid I 9 5 ; b) para emisă l a Constantinopol, în 1781 , de că ­tre Abdul Hamid I 9 ° ; c ) para emisă l a Istambul de către Sel im II I în 1 7 8 9 9 7 .

L a mîna stîngă se aflau de asemenea (trei monede osmane .perforate: a) para emisă l a Constantinopol, în 1774, de către Abdul Hamid Ι 9 8 · b) para emisă l a Constantinopol, fn 1774, de către Abdul Hamid I 9 9 ; c) para ( sec . X V I I I ) .

310

www.mnir.ro

Fig .25 . - Obiecte de podoabă din aur şi argint descoperite fn mormintele din interiorul biserfcii (5 = cavoul 3; 1-4: cavoul 4; şi obiecte de podoabă din mormintele necro polei (10,12 = morm. F . 1 5 ; 6,9 = morm.F.41 ; 8 = morm.F.42; 7 = morm.F.47 B; 11 = morm.F.56; 13 morm. F . 61). N

311

www.mnir.ro

Fig .26. -Obiecte din fier (1,4-6,10,12 = loc.nord biserică; 2,11 = loc. est biserică; 7 = l o c .F . 4 ; 3 = g r . F - 2 ; 8,9,13,14 = strat).

3 1 2

www.mnir.ro

F ig .27 . - Cahle ornamentale.

313

www.mnir.ro

www.mnir.ro

315 www.mnir.ro

F i g . 3 0 . - Obiecte din metal ( 1 -7 ,10 -18 ) şi lut a r s (8-9) descoperite fn complexe feudale (10 = loc.stăp.feud. j 11 = cavoul 41 8 = l oc . F . 2 ; 12 = 10.F.3» 6 , 7 , 9 , 1 3 , 1 5 - 4 7 = l o c . F . 4 , 1 -5 ,14 = l o c . F . 5 ; 18 = s t r a t ) .

3 1 6

www.mnir.ro

Mormîntul 37 - în zona de est , în umplutura bordeiului feudal nr. 1 . Mîinile deasupra abdomenului, cotul drept fiind depărtat de corp şi s u ­prapunfnd mormîntul 38 a l unui copil cu o poziţie a mîinilor asemănă­toare. M.38 conţine l a mîna dreaptă o monedă osmană, perforată, i l i z i ­bilă ( s e c . X V I I I - X I X ) . Nu este exclus a reprezenta un mormînt dublu.

Mormîntul 39 - lîngă colţul de sud-est a l incintei mănăstirii, cu c ra ­niul pe z . 2 3 . Mîinile pe abdomen. L a mîna dreaptă două monede osmane: a) para , perforată, emisă la Cairo în 1730 de către Mahmud I 1 0 0 ; b) para , neperforată, emisă la Caito în 1774 de către Abdul Hamid I 1*-* 1 .

Mormîntul 40 - în zona de est , aproape de zidul de incintă (z.23). Adult. Mîinile pe abdomen, dreapta mai su s . Pe bazin urme metalice.

Mormîntul 41 - în zona de est deasupra bordeiului de s e c . a l VI— lea e . n . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe umăr. Pe umeri şi piept, fragmente de ţesătură cu paiete (diametru 6 mm) (fig.25/9). L a mîna dreaptă un inel de bronz cu decor geometric - c e r c u r i concentrice şi unghiuri haşurate (fig.25/6). L a extremitatea superioară a humeruşilor şi omoplaţilor, precum şi pe un picior s - au descoperit , în total, patru monede osmane perforate: a) para emisă l a Cairo în 1784, de către Ab ­dul Hamid I 1 0 2 . b) para emisă l a Constantinopol, în 1 811 , de către Mah­mud I I 1 0 3 ; p) para , ilizibilă ( s e c . X I X ) ; d) para, ilizibilă ( s e c . X I X ) .

Mormîntul 41 Β - în zona de es t . I s - au degajat doar membrele i n ­ferioare .

Mormîntul 42 - în zona de est , în umplutura bordeiului din s e c . a l V I - l e a e . n . Mîinile pe piept. Pe cap fragmente de ţesătură. In j u ru l gî-tului mărgele de sticlă verzu i şi roşii . Alte piese descoperite: un ac cu gămălie (fig.25/8), o mărgea cubică (0,35 cm), şnur împletit cu paiete. Pe frunte t re i monede perforate: a) grossetto emis l a Raguza la sfîrşi­tul s e c . XVI l104. b) para emisă la Constantinopol, în 1730, de către Mahmud 1^05; c) para emisă la C a i r o , în 1734, de către Mahmud I 1 ^ . Alte t r e i monede osmane, perforate, s - a u descoperit l a mîna dreaptă: a) para emisă la Constantinopol, în 1734, de către Mahmud I 1 0 7 ; b) idem;c) idem.

Mormîntul 43 - în zona de es t . S e n i l I I . Mîinile pe piept. L a mîna stîngă o monedă osmană perforată: para emisă l a C a i r o , în 1774,de către sultanul Abdul Hamid l1 °8 .

Mormîntul 44 - în zona de sud -es t . S e n i l , bărbat. Mîinile pe ab ­domen. Pe cap două monede osmane, perforate: a) para emisă l a I s t a n ­bul în 1772 de către Mustafa ΙΙΙ1^9,. b) para emisă l a Constantinopol, în 1783, de către Abdul Hamid I 1 1 0 . In mîna stîngă o monedă ilizibilă.

Mormîntul 45 - l a nord de pronaos. Mîinile pe piept. Sub craniu tre i cărămizi, i a r sub bazin şi sub tibi i cîte una.

Mormîntul 46 - l a nord de pronaos. Mîinile pe abdomen. Mormîntul 47 A - la nord de pronaos. Adolescentă. L a mîna stîngă

o monedă osmană, perforată, ilizibilă ( s e c . X V I I ) . 1

M. 47 A a fost tăiat şi deranjat de mormîntul 47 B , care aparţine unui seni l I . L a mîna stîngă a l lui M 47 B , pe degetul ine lar , se afla un inel s ig i la r de argint. Şatonul este de formă hexagonală (fig.25/7).

317

www.mnir.ro

Mormîntul 48 - la nord de pronaos. Mîna dreaptă pe piept,iar stîngă pe abdomen. Pe cap o cărămidă epigrafă, susţinută de alte două aflate pe l a tu r i .

Mormîntul 49 - la nord de pronaos. Mîna dreaptă pe umăr, iar stîngă pe piept, dar ceva mai su s .

Mormîntul 50 - între cele două incinte, deasupra zidului 26 B . C o ­p i l . Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe umăr. Pe piept 3 mărgele din sticlă.

Mormîntul 51 - între cele două incinte, deasupra zidului 26 C . I n ­fans I I . Corpul se pare că a fost depus pe ceva ta re , dată fiind înclina­r e a lui forţată spre stîngă şi în jos spre s te rn . Mîna dreaptă pe umăr, i a r stîngă pe piept.

Mormîntul 52 - între cele două incinte. Cop i l . Fragmentar. Mîinile pe piept. L a mîna stîngă un dinar ungar emis în 1670 la Kremnitz de că ­tre Leopold I 1 1 1 .

Mormîntul 53 - între cele două incinte. Fragmentar . C o p i l . S u p r a ­pune z . 2 6 .

Mormîntul 54 - între cele două incinte. Cop i l . Doar c ran iu l şi o¬moplaţii. Groapa s a a distrus o porţiune din pavajul fostei locuinţe din acest loc .

Mormîntul 55 - l a nord de pronaos. Mîna stîngă pe abdomen, i a r dreapta pe umăr.

Mormîntul 56 - la nord de pronaos. Bărbat. Mîna dreaptă pe piept, i a r stîngă pe abdomen. Pe piept un nasture (bumb) din lemn (fig.25/11).

Mormîntul 57 - la nord de pronaos. Depus pe un pat de cărămidă. Mîinile pe piept, fn zonă s - a descoperit un pinten de f i e r .

Mormîntul 58 - la nord de pronaos. Mîna dreaptă pe piept (radiusul sub i l i a c ) , i a r stfngă sub bazin. T i b i a dreaptă deasupra ce le i stfngi.

Mormîntul 59 - în zona de ves t . Mîna dreaptă pe abdomen,iar stîngă spre abdomen.

Mormîntul 60 - în zona de vest . Cop i l . C ran iu l căzut cu orbitele pe torace . Mîinile pe piept. Sub vertebre s - a descoperit o scoabă de f ier provenind de la coşciug. In palma stîngă o monedă osmană,perforată]akçe emisă l a Constantinopol în 1730 de către sultanul Mahmud Ι " 2 ,

Mormîntul 61 - în zona de vest . Cop i l . Mîna stfngă pe piept, i a r dreapta pe abdomen. Pe coaste res tur i l e unui obiect de f ier ce nu s - a putut recupera . L a urechea dreaptă un c e r c e l din sîrmă de cupru cu şa-tonul răsucit în opt şi închizînd o piatră verzui-albăstrie (fig.25/13).

Tot la urechea dreaptă erau prinse pr intr -un f i r textil roşu patru monede. osmane: a) onluk emis la Constantinopol în timpul ltd Mus­tafa I (1 622-1 623 ) 1 1 5 ; b) akçe emisă fn 1649 la Dimaşk (Şam) de către I b r a h i m 1 1 4 . c ) p a r a emisă la C a i r o , ilizibilă; d) para ilizibilă.

In dreptul urechi i stfngi s - a u descoperit de asemenea patru monede prinse între ele pr intr -un f i r textil roşu grena: a) akçe emisă în timpul sultanului Mustafa I (1 622-1623) 1 1 5 ; b) akçe emisă în timpul sultanului Mustafa I 1 1 ^ ; c) grossetto raguzan emis în 1683 ; d) grossetto r agu -zan emis în 1695 1 1 8 .

318

www.mnir.ro

Mormîntul 62 - în zona de vest . Copi l . Mîinile pe piept. Pe osul i l iac drept fragmente dintr-un obiect de f ier .

Mormîntul 63 - în zona de vest . S e n i l . C ran iu l d i s t rus . Mîinile pe piept. în palma stîngă o monedă osmană:akçe emisă la Constantinopol, în 1730, de către sultanul Mahmud I 1 1 9 .

Tot îh zona de vest au fost identificate mormintele 64 şi 65 care însă n-au fost degajate. S - a observat însă că M.64 suprapune M.65.

Din cele expuse mai sus re iese faptul că majoritatea mormintelor conţin obiecte de inventar.

Din rîndul acestor obiecte se relevă numărul destul de mare al mo­nedelor. Cea mai veche este un dinar ungar din 1561 (M.6 B ) , i a r cele mai recente sînt t re i .parale turceşti din 1808. Pe baza cronologiei mo­nedelor s - au putut stabi l i etapele întinderii c imit i ru lui .

Ast fe l , la sfîrşitul s e c . a l X V I - l e a şi în s e c . a l X V I I - l e a înmor-mîntările se făceau pe un teren spec ia l amenajat, situat la o oarecare distanţă de zidul nordic a l incintei mănăstirii ( z .24 ) . Cîteva morminte de la începutul s e c . a l X V I I - l e a sînt situate în incinta mănăstirii, major i ­tatea la nord de biserică şi doar cîteva la sud. E s t e de presupus c a ele să fi aparţinut unor rude ale ct itor i lor sau unor persoane cu un anumit r o l în viaţa mănăstirii, aşa cum rezultă din faptul că M.8, 32 şi 48 a¬veau craniu l depus pe o cărămidă, respectiv într-o cutie de cărămizi, r i tua l practicat l a înmormîntarea unor prelaţi.

începînd cu sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a c imit irul devenind neîncăpă­tor , mormintele s - a u apropiat de zidul nordic a l incinte i , ocupînd şi z o ­na de vest a mănăstirii, terasa dinspre l a c . In acest din urmă loc în— mormîntările vor continua pînă la părăsirea mănăstirii la începutul s e c . a l X I X - l e a .

De la sfîrşitul s e c . a l X V I I I - l e a şi începutul s e c . a l X I X - l e a d a ­tează cîteva morminte situate la est de mănăstire, ceea ce denotă o în­tindere a c imit i ru lui , în perioada de sfîrşit a existenţei mănăstirii,şi în această zonă.

O altă observaţie ce se poate face din studierea monedelor desco ­perite în morminte, dar şi în inter iorul b i s e r i c i i , este aceea că pentru perioada cuprinsă între începutul s e c . a l X V I - l e a şi sfîrşitul s e c . a l ΧνΠ-leă predomină monedele venite din Europa Centrală - U n g a r i a , R a -guza, Polonia - , pentru ca după sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a să nu se mai întîlnească decît monede turceşti.

In altă ordine de idei , studierea obiectelor de inventar din mor­minte indică faptul că necropola a fost utilizată, în majoritate,de o popu­laţie laică - mireni i din satul dependent de mănăstire - , populaţie cu r e ­su r se materiale modeste.

Mormintele mai bogate sînt situate, după cum s - a văzut, doar în in ­te r io ru l b i s e r i c i i şi ele aparţin ct i tor i lor şi urmaşilor l o r .

Interesant este şi faptul că pe locul fostei construcţii de la nord de biserică s - au efectuat, în faza a I l I - a , c inc i înmormîntări de copi i .

319

www.mnir.ro

Toate aceste descoper i r i arheologice, prin multitudinea informaţi­i lor noi pe care le aduc, contribuie la aprofundarea cunoştinţelor re fe ­r itoare la diferitele epoci ale i s tor ie i ţării noastre. E l e confirmă o dată fn plus permanenţa locuir i i omeneşti pe aceste l ocu r i .

N O T E

* Prezentul a r t ico l a fost alcătuit, în mare parte, pe baza unor f rag ­mente din însemnările de şantier ale regretatului profesor doctor-do-centGheorghe Cantacuzino. Ţinem a aduce şi cu această ocazie un r e s ­pectuos omagiu memoriei ce lui ce ne -a fost dascăl şi mentor ( G . T . ) .

1 C . M O I S I L , BCMI, I I I , 1910, îasc.3, p.123; f a s c . 4 , p. 176,f ig . 1-2/a-b; GH.ŞTEFAN, " D a c i a " , I I , 1925, p .138-197; V L . DUMI­T R E S C U , S C I V , 16, 1965, 2, p .215-234; S . MARINESCU-BÎLCU, S C I V , 17, 1966, 1 , p .113-123; E . COMŞA, S C I V , 5, 1954, 3 -4 , p. 590, n r . 5 1 - 5 9 , f ig .1 . Alte cercetări de suprafaţă şi săpături arheo­logice în zonă, rămase inedite, au mai efectuat GH.ŞTEFAN (1925), B . I O N E S C U şi D .SERBĂNESCU.

* * fn perioada 1965-1968 săpăturile arheologice s - a u efectuat sub c o n ­ducerea pro f .dr .doc . Gheorghe Cantacuzino de l a Institutul de A r ­heologie din Bucureşti, i a r fondurile au fost puse la dispoziţie de către Muzeul de Arheologie din Olteniţa. L a aceste săpături au mai participat: Răzvan Teodorescu (institutul de I s tor ia A r t e i , 1965),Ro-d ica Ancuţa-Cercasov (studentă, 1966), George Trohani (student, 1966-1968), Milena Dumitrescu-Protopopescu (studentă, 1967), L a u -renţia B ib i r i -Georgescu (Centrul de Antropologie, 1968),Mihai F u r -man (Centrul de Antropologie, 1968). Ridicările topografice s - a u e¬fectuat de către arhitecţii Dinu Teodorescu şi Anişoara Căpităniţă-S ion (Institutul de Arheologie) . Unele măsurători a efectuat şi E u -sebiu Mironescu (institutul de Arheologie). In anul 1977 săpăturile arheologice au fost efectuate de către George Trohani şi Paula P a v -l ide, muzeografi l a Muzeul de Istor ie a l R.S.România.

2 Pentru o parte din obiectivele descoperite în campaniile din 1965-1967 vez i : G H . C A N T A C U Z I N O şi C .BĂLAN, "Rev i s t a muzeelor" ,5 ,1 968, 6, p .547-552, cu bibliografia; R . T H E O D O R E S C U , S C I A , Artă plas­tică, 15, 1968, 2, p .213-220.

3 D . B E R C I U , Contribuţii la problemele neoliticului în România,Bucu­reşti, 1961, p .465, f ig.236/2.

4 Ibidem, p.459, f ig.235/28. 5 Ibidem, p.462, f ig.238/35. 6 Ibidem, p.444, f ig.235/5-7,1 6,33 şi fig.229/1 3; V L . D U M I T R E S C U ,

S C I V , 17, 1966, 1, p .73, fig.14/2 (nivelul A2a ) ; M. P E T R E S C U -DÎMBOVIŢA ş i S . S A N I E , Arheologia Moldovei, V I , 1969, p.44, fig. 4/2 (nivelul inferior = Gumelniţa Ha = Gumelniţa A2 ) .

7 V L . D U M I T R E S C U , op .c i t . , p .72 , fig.13/5 (vezi însă şi p .85 , fig. 22 pentru un fragment descoperit în nivelul B ) ; M . P E T R E S C U - D I M -BOVIŢA şi S . S A N I E , op .c i t . , p .44 , f ig .4/11.

320

www.mnir.ro

Mormîntul 62 - în zona de vest . Copi l . Mîinile pe piept. Pe osul i l iac drept fragmente dintr-un obiect de f ier .

Mormîntul 63 - în zona de vest . S e n i l . C ran iu l d i s t rus . Mîinile pe piept. în palma stîngă o monedă osmană:akçe emisă l a Constantinopol, în 1730, de către sultanul Mahmud I 1 1 9 .

Tot în zona de vest au fost identificate mormintele 64 şi 65 ca re însă n-au fost degajate. S - a observat însă că M.64 suprapune M.65.

Din cele expuse mal sus re iese faptul că majoritatea mormintelor conţin obiecte de inventar.

Din rîndul acestor obiecte se relevă numărul destul de mare al mo­nedelor. Cea mai veche este un dinar ungar din 1561 (M.6 B ) , i a r cele mai recente sînt t re i .parale turceşti din 1808. Pe baza cronologiei mo­nedelor s - au putut stabi l i etapele întinderii c imit i rului .

Ast fe l , la sfîrşitul s e c . a l X V I - l e a şi în s e c . a l X V I I - l e a înmor-mîntările se făceau pe un teren spec ia l amenajat, situat la o oarecare distanţă de zidul nordic a l incintei mănăstirii ( z .24 ) . Cîteva morminte de la începutul s e c . a l X V I I - l e a sînt situate în incinta mănăstirii, major i ­tatea la nord de biserică şi doar cîteva la sud. E s t e de presupus c a ele să fi aparţinut unor rude ale ctitori lor sau unor persoane cu un anumit r o l în viaţa mănăstirii, aşa cum rezultă din faptul că M.8, 32 şi 48 a¬veau craniu l depus pe o cărămidă, respectiv într-o cutie de cărămizi, r i tua l practicat la înmormîntarea unor prelaţi.

începînd cu sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a c imit irul devenind neîncăpă­tor , mormintele s - a u apropiat de zidul nordic a l incintei , ocupînd şi z o ­na de vest a mănăstirii, terasa dinspre l a c . In acest din urmă loc în— mormîntările vor continua pînă la părăsirea mănăstirii la începutul s e c . a l X I X - l e a .

De la sfîrşitul s e c . a l X V I I I - l e a şi începutul s e c . a l X I X - l e a d a ­tează cîteva morminte situate la est de mănăstire, ceea ce denotă o în­tindere a c imit irului , în perioada de sfîrşit a existenţei mănăstirii,şi în această zonă.

O altă observaţie ce se poate face din studierea monedelor desco ­perite în morminte, dar şi în inter iorul b i s e r i c i i , este aceea că pentru perioada cuprinsă între începutul s e c . a l X V I - l e a şi sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a predomină monedele venite din Europa Centrală - U n g a r i a , R a -guza, Polonia - , pentru ca după sfîrşitul s e c . a l X V I I - l e a să nu se mai întîlnească decît monede turceşti.

în altă ordine de idei , studierea obiectelor de inventar din mor­minte indică faptul că necropola a fost utilizată, în majoritate,de o popu­laţie laică - mirenii din satul dependent de mănăstire - , populaţie cu r e ­surse materiale modeste.

Mormintele mai bogate sînt situate, după cum s - a văzut, doar în in ­ter ioru l b i s e r i c i i şi ele aparţin ct itor i lor şi urmaşilor l o r .

Interesant este şi faptul că pe locul fostei construcţii de la nord de biserică s - a u efectuat, în faza a I l I - a , c inc i înmormîntări de copi i .

319

www.mnir.ro

Toate aceste descoperir i arheologice, prin multitudinea informaţi­i lor noi pe care le aduc , contribuie la aprofundarea cunoştinţelor re fe ­r itoare la diferitele epoci ale i s tor ie i ţării noastre. E l e confirmă o dată în plus permanenţa locuir i i omeneşti pe aceste l ocur i .

N O T E

* Prezentul art ico l a fost alcătuit, în mare parte, pe baza unor f rag­mente din însemnările de şantier ale regretatului profesor doctor-do-centGheorghe Cantacuzino. Ţinem a aduce şi cu această ocazie un r e s ­pectuos omagiu memoriei ce lui ce ne -a fost dascăl şi mentor ( G . T . ) .

1 C . M O I S I L , BCMI, I I I , 1910, i a s c . 3 , p.123; f a s c . 4 , p. 176,f ig . 1-2/a-b; GH.ŞTEFAN, " D a c i a " , I I , 1925, p .138-197; V L . DUMI­T R E S C U , S C I V , 16, 1965, 2, p .215-234; S . MARINESCU-BÎLCU, S C I V , 17, 1966, 1 , p .113-123; E . COMŞA, S C I V , 5, 1954, 3 -4 , p. 590, n r . 5 1 - 5 9 , f ig .1 . Alte cercetări de suprafaţă şi săpături arheo­logice în zonă, rămase inedite, au mai efectuat GH.ŞTEFAN (1925), B . I O N E S C U şi D .SERBĂNESCU.

* * tn perioada 1965-1968 săpăturile arheologice s - a u efectuat sub con­ducerea pro f .dr .doc . Gheorghe Cantacuzino de l a Institutul de A r ­heologie din Bucureşti, i a r fondurile au fost puse l a dispoziţie de către Muzeul de Arheologie din Olteniţa. L a aceste săpături au mai participat: Răzvan Teodorescu (Institutul de I s tor ia A r t e i , 1965), Ro-dica Ancuţa-Cercasov (studentă, 1966), George Trohani (student, 1966-1968), Milena Dumitrescu-Protopopescu (studentă, 1967), L a u -renţia B ib i r i -Georgescu (Centrul de Antropologie, 1968),Mihai F u r -man (Centrul de Antropologie, 1968). Ridicările topografice s - au e¬fectuat de către arhitecţii Dinu Teodorescu şi Anişoara Căpităniţă-S ion (Institutul de Arheologie) . Unele măsurători a efectuat şi E u -sebiu Mironescu (Institutul de Arheologie). In anul 1977 săpăturile arheologice au fost efectuate de către George Trohani şi Paula Pav -l ide, muzeografi la Muzeul de Istor ie a l R.S.România.

2 Pentru o parte din obiectivele descoperite în campaniile din 1965-1967 vez i : G H . C A N T A C U Z I N O şi C .BĂLAN, "Rev i s t a muzeelor" ,5,1968, 6, p .547-552, cu bibliografia; R . T H E O D O R E S C U , SCIA,Artă plas­tică, 15, 1968, 2, p. 213-220.

3 D . B E R C I U , Contribuţii l a problemele neoliticului îh România,Bucu­reşti, 1961, p .465, f ig.236/2.

4 Ibidem, p.459, f ig.235/28. 5 Ibidem, p.462, f ig.238/35. 6 Ibidem, p.444, f ig.235/5-7,1 6,33 şi fig.229/1 3; V L . D U M I T R E S C U ,

S C I V , 17, 1966, 1, p .73, fig.14/2 (nivelul A2a ) ; M. P E T R E S C U -DÎMBOVIŢA ş i S . S A N I E , Arheologia Moldovei, V I , 1969, p. 44, fig. 4/2 (nivelul inferior = Gumelniţa Ha = Gumelniţa A2 ) .

7 V L . D U M I T R E S C U , op .c i t . , p .72 , fig.13/5 (vezi însă şi p .85 , fig. 22 pentru un fragment descoperit în nivelul Β) ; M. P E T R E S C U - D I M -BOVIŢA şi S . S A N I E , op .c i t . , p .44 , f ig .4/11.

320

www.mnir.ro

8 D . B E R C I U , op . c i t . , p.465, fig.241/1 3 (raza Ile) ; V L . DUMITRESCU , op . c i t . , p .86, fig.23 (nivelul Β ) .

9 M. PETRESCU-DIMBOVIŢA , " P r e i s t o r i a Alpina" , Trento, 10, 1974, p.280, f ig .4.

10 A . U L A N I C I , Cercetări arheologice, MIRSR I , 1975, p .61-70. 11 V . L E A H U , Cultura T e i , p.88, fig.13/1 ,2 şi p. 141 . 12 A . U L A N I C I , Cercetări arheologice, MIRSR I I , 1976, p.61 ,fig. 16/2. 13 N .CHIDIOSAN, " D a c i a " , N . S . , 12, 1968, p .161-162, fig. 6/7-8 . 14 V . L E A H U ' , o p . c i t . , p.87 şi 90, f ig.14/5. 15 P .ROMAN, Comunicare la Colocviul VII privind epoca bronzului, B u ­

cureşti, Institutul de arheologie, 23 noiembrie 1978. 16 G .TROHANI şi D.ŞERBĂNESCU, Muzeul naţional, I I , 1975, p.275,

fig. 2 . 17 I .H.CRIŞAN, Ceramica daco-getică, Bucureşti, 1969, p.209, fig.

115. Un vas asemănător, datînd de la sfîrşitul sec . I I - mijlocul s e c . I î . e . n . , a fost descoperit la Vlădiceasca - vez i G .TROHANI , C e r ­cetări arheologice, MIRSR, I , 1975, p.163 şi 169, f ig.21/2.

18 A L . A L E X A N D R E S C U , Th raco -dac i ca , 1976, p .134-135, f ig .2/5,7. 19 Idem, Th rac i a , I I I , 1974, Sof ia , p .58, f ig .2/1. 20 D . B E R C I U şi E . M O S C A L U , S C I V , 23, 1972, 4, p.637, fig.2/3 şi

fig. 3/1. 21 G .TROHANI , Cercetări arheologice, M IRSR , I , 1975, p .151 -173 ; IL

1976, p .87-129. 22 G .TROHANI şi D.ŞERBĂNESCU, Muzeul naţional, I I , 1975,p. 280¬

286. 23 Ibidem, p.275-280; G .TROHANI , op . c i t . , p. 127-141. 24 Informaţie D.Şerbănescu. 25 Anal iza materialului osteologic a fost efectuată de către Alexandra

Bolomey. 26 E . V . I O N E S C U , Cercetări arheologice, M IRSR , I I , 1976, p .150. 27 M . T U R C U , Cercetări arheologice în Bucureşti, I I , 1965, p.270-276,

fig. 29. 28 R . V U L P E , Materia le , V I , 1959, p.315, f ig .4/9. 29 R . V U L P E , Materiale, V I I , 1961, p.332; I .H.CRIŞAN, Ceramica

daco-getică, Bucureşti, 1969» p .183, f ig .97/6. 30 Un vas cu decor identic a fost descoperit la Crivăţ - informaţie

Barbu Ionescu (Muzeul din Olteniţa). 31 R . V U L P E , Materiale, I I I , 1957, p.231 , f ig .11/3; D . T U D O R , A r ­

heologia Moldovei, V , 1967, p .74, fig.8/1954 şi p .76 , fig.8/162,nr. 155-157 şi p .78, n r . 189; D . V . R O S E T T I , S.CIV, 11, 1960,2,p..398, f ig.6/8; I . G L O D A R I U , Relaţii comerciale ale Dac ie i cu lumea e l e ­nistică şi romană, C lu j , 1974, p .206-208, p l . X I X , XX/12/2 ,18 , 19 cu bibliografia.

32 S.MARINESCU-BÎLCU, S C I V , 17, 1966, 1, p . U 9 ; I . G L O D A R I U , pp . c i t . , p.206, p l . X I X . *

33 Vez i în acest sens vasele descoperite l a Vlădiceasca - G .TROHANI , Cercetări arheologice, M IRSR , I I , 1976, p .123-125, f i g .20/4,5 .

34 I . G L O D A R I U , o p . c i t . , p .214-216.

321

www.mnir.ro

35 Sondaje Barbu Ionescu. P r int re descoperir i le făcute fn acest loc menţionăm o toartă ştampilată de amforă rodiană cu inscripţia ΕΠ1 ΑΡΙΣΤΕΙΔΑ / Δ ΑΛΙΟΥ datată fntre 200-180 f . e . n . , cf . Ε. PR ID IK , Inventarnfi katalog kleim na amfornfh r u c i k a h . . . , Petrograd, 1917, p .5 , n r .70 şi V . CAN AR A C H E , Importul amforelor stampilate l a I s ­t r i a , Bucureşti, 1957, p.240, nr .547 (fnsă cu luna K-<pV<f<.o[ş) ). O toartă ştampilată de amforă rodiană s - a descoperit şi pe Ostrovel -S.MARINESCU-BÎLCU, o p . c i t . , fig.4/1 . fn aceeaşi zonă.dar mai la nord, s - a descoperit fntîmplător o tetradrahmă tasiană.

36 S . D O L I N E S C U - F E R C H E , Aşezări din s e c . I I I şi VI e .n B u c u ­reşti, 1974, p .87, fig.104¬

37 Ibidem, p .76, fig.75/1 . 38 Vez i nota 2 . 39 Vez i fn acest sens descoper i r i le de la Bucureşti - S f .Gheorghe-Nou,

c f . D . V . R O S E T T I , Materiale, V , 1959, p .649, fig.13/1 şi fig.14; B i s e r i c a Colţea, c f . D . V . R O S E T T I , Materiale, V I I , 1961, p.673,fig. 19/11; Păcuiul lui Soa r e , c f . P .D IACONU , Materiale, V I I , 1961 ,p. 605, f ig .4/2; Bucureşti - zona Curtea Veche , cf . D . V . R O S E T T I şi P . I . P A N A I T , Materiale, V I I I , 1962, p-771 , fig.8/1 ; Zimnicea— i n ­formaţie A l . A lexandrescu.

40 I . B A R N E A , P . C E R N O V O D E A N U şi C . P R E D A , Materiale, IV , 1957, p.233, fig. 13/4.

41 D . V . R O S E T T I , Materiale, V , 1959, p .650, f i g . 2 l / l . 42 D.V.ROSETTI.ş i P . I . P A N A I T , op . c i t . , p.771 , f ig .8/3. 43 I . B A R N E A , P . C E R N O V O D E A N U şi C . P R E D A , op . c i t . , p .234, fig.

14/1 (vas descoperit l a Giurgiu şi datat fn s e c . X I V - X V ) . 44 D . V . R O S F T T I , op . c i t . , p.781 , f ig.30/l 3 -14, 45 G H . C A N T A C U Z I N O şi C .BĂLAN, o p . c i t . , p .548-550, f ig .2/3. 46 L.RÉTHY şi G . P R O B S Z T , Corpus Nummorum Hungariae,Graz,1958,

p.120, n r . 277 ; E . U N G E R , Magyar EremhaTâxozo,II, Budapest, 1960, n r . 6 4 6 .

47 Identificarea esenţelor lemnoase a fost efectuată de către Edith V a ­l e r i a Ionescu-Rusu şi Mar ia Brăileanu.

48 G H . C A N T A C U Z I N O şi C .BĂLAN, o p . c i t . , p .549-552, f ig .3/1. 49 Inscripţiile medievale ale României. Oraşul Bucureşti, I , 1965: n r .

83 - pisania bis.măn. Cotroceni (română, 1679); nr .367 - pisania b i s . S f .Aposto l i (română, 1715); nr .457 - piatra de mormînt, b is . Stavropoleos (greacă, 169?) ; nr .597 - pisania bis.măn. S f . Sava (greacă, c i r c a 1776); nr .643 - piatra de mormfnt măn. Comana ( ro­mână, după 1640); n r . 660 - piatra de mormfnt măn. S f . S a v a (greacă, 1702); anumite asemănări, dar şi deosebir i - n r . 642 - piatra de mor­mfnt a Despinei Radu Năsturel din 14 decembrie 1635 provenind de la b i se r i ca din Hereşti.

50 Informaţie Pache Protopopescu, 2 apri l ie 1966. 51 Analizele cantitative şi calitative ale obiectelor de argint şi aur s-au

efectuat la Banca Naţională a R.S.România fn anul 1968. 52 T .BĂLĂŞEL, " B i s e r i c a Ortodoxă Română" ,45 ,1925 ,4(553),p.223-229 53 Arhivele Statului Bucureşti, Mrea Cotroceni , X X V I I l / 2 2 .

322

www.mnir.ro

54 Informaţie, 1968, Corina Nicolescu. 55 Ibidem. 56 N . C O N S T A N T I N E S C U , C r . M O I S E S C U , D.NICOLAESCU-PLOPŞOR,

" D a c i a " , N . S . , X I , 1967, p.306, fig-.3¬57 C .N ICO I 1 !S«"l.", CostnituT de evrte in ţările române, Bucureşti, 1970,

p.44. 58 Ibidem, p .44, fig. 19 (pentru conteş) şi 46,fig.20-22 (pentru rochie ) . 59 Ibidem, p. 110, fig.59 şi p. 112, f ig.60. 60 Vez i nota 56. 61 Din pisanie re iese că b i s e r i ca s - a zidit fn 1644 de către Udrişte Năs ­

ture l . 62 Informaţie Ion Şerban Chicideanu. 63 Vez i fn acest sens pie.tra de mormfnt a jupfniţei Despina, soţia lui

Radu Năsturel, mama lui Udrişte Năsturel şi a doamnei E l i n a (vezi nota 5, ultimul exemplu).

64 GH .CANTACUZ INO şi C .BĂLAN, b p . c i t . , p.549 şi 553, f ig .3/2. 65 Aşa se explică faptul că marele ban Teodosie nu a fost descoperit fn

exonartexul (pronaosul) adăugat fn s e c . a l X V I I - l e a (faza a I l - a ) , unde se bănuia existenţa l u i , c f . GH .CANTACUZ INO şi C .BĂLAN, op . c i t . , p .549; R v T H E O D O R E S C U , o p . c i t . , p .217.

66 Vez i nota 53 . 67 P . I . P A N A I T , Bucureşti, V I , 1968, p .89, f ig .3/4. 68 Ibidem, p .73 , fig. 13/8. 69 Ibidem, p .92 . 70 N . C O N S T A N T I N E S C U , Materiale, V I , 1959, p.742, f i g .12/1-5 . 71 B .SLÂTINEANU, Studi i de artă populară, Bucureşti, 1972, p.306,

fig. 107. 72 A r h . S t . B u c , Mrea. Cotroceni , n r . 692 , f i la 100, recto ; R . T H E O -

D O R E S C U , op . c i t . , p .220. 73 Documenta Romaniae H is tor ica (= DRH) , B , I , n r . 4 9 , p .99 . 74 G H . C A N T A C U Z I N O , S C I V , 14, 1963, 2, p.371 , f i g .15/1-3 . 75 M.COMŞA, " D a c i a " , N . S . , 21, 1977, p .314. 76 Ibidem. 77 G H . C A N T A C U Z I N O , o p . c i t . , p .368, f ig .12-14. 78 Ibidem, p .371, f ig.15/8. 79 DIR, Β, I V , p .215-216. 80 P .D IACONU , L e s Coumans au B a s - D a n u b e . . . , Bucureşti, 1978, p.

28 şi 32 cu bibliografia. Toponimul de Cătălui apare fn documente pentru prima dată la 8 ianuarie 1392, c f . D R H , Β, I , n r . 17, p .44.

81 G H . C A N T A C U Z I N O , o p . c i t . , p .371, f ig .8/9. 82 NURI P E R E , Osmanli larda Madenf P a r a l a r , Istambul, 1968, p. 187,

nr .494 . Desc i f ra rea monedelor ^.Isăcescu şi P . S t a n c u . 83 Ibidem, p .225, nr.681 (anul 15). 84 Asemănări îh luc ra rea citată mai sus p ,153, nr .406 (Osman II 1618¬

1622); p .159, nr .424 (Murad IV 1623-1640) şi mai puţin probabil p. 165, nr .439 şi 441 (Ibrahim 1640-1648).

85 E . U N G E R , Magyar Éremha Târozô, I , Budapest, 1958, n r . 9 6 . 86 NURI P E R E , op . c i t . , p.251 , n r . 8 3 2 .

323

www.mnir.ro

87 E . U N G E R , op . c i t . , n r . 5 6 . 88 Ibidem, n r . 287 . 89 NURI P E R E , op . c i t . , p .171, n r .458 . 90 E . U N G E R , op . c i t . , p .230. 91 NURI P E R E , op . c i t . , p .129, nr .296-307 (locul bateri i este ilizibil). 92 Ibidem, p.249, nr .807 (anul 1). 93 Reversu l i l i z i b i l . 94 NURI P E R E , op . c i t . , p .225, nr.681 (anul 13). 95 Ibidem, p.225, nr.681 (anul 5) . 96 Ibidem, p .225, nr.681 (anul8) . 97 Ibidem, p.232, n r . 7 1 3 . 98 Ibidem, p .225, nr.681 (anul 1) . 99 Ibidem (anul 1) .

100 Ibidem, p .203, nr .578 şi 579 . 101 Ibidem, p .225, n r . 683 . 102 Ibidem (anul 11). 103 Ibidem, p .249, nr .807 (anul 4 ) . 104 M . R E S E T A R , Dubrovacika numismatika, I I , Beograd, 1925, p.162¬

176 (grupa V ) . 105 NURI P E R E , op . c i t . , p .203 , nr .578 şi 579. 106 Ibidem, p .203, nr .580 (anul 5) . 107 Ibidem, p .203, nr .578 şi 579 (anul 5) . 108 Ibidem, p.225, n r . 6 8 3 . 109 Ibidem, p.216, nr .639 (anul [11]85 = 1772). 110 Ibidem, p .225, nr.681 (anul 11). 111 E . U N G E R , op . c i t . , I I , p .24 , n r .409 , t .547 (varianta). 112 NURI P E R E , op . c i t . , p .203, n r . 579 . 113 Ibidem, p .146, n r . 380 . 114 Ibidem, p. 165, n r . 439 . 115 Ibidem, p. 147, n r . 390 . 116 Ibidem, 117 M . R E S E T A R , op . c i t . , p .168-170. 118 Ibidem, p .174-176. 119 NURI P E R E , op . c i t . , p .203, n r . 579 .

324

www.mnir.ro

LES F O U I L L E S ARCHEOLOGIQUES DE CÂTĂLUI -CASCIOARELE

Résumé

Dans une zone r iche en vestiges, située sur le territoire de la com­mune Căscioarele, dép. d'I l fov, on a effectué pendant les années 1965— 1977 plusieurs campagnes de fouilles archéologiques.

L e s sections tracées sur l'emplacement de l ' anc ien monastère Că­tălui ont relevé des traces d ' habitation de différentes époques.

De l'époque néolithique on a découvert trois complexes (deux ha¬bitations et une fosse) appartenant à l a fin de la n e m e phase de la c i v i ­l isation Gumelniţa.

De l 'âge du bronze datent deux habitations et deux fosses G l ina , a ins i qu'une habitation qui a été attribuée à l 'hor izon S t r i c h v e r z i e r t e ­keramic .

De la première époque du fer a été découvert un seul fragment de bracelet en bronze caractéristique au Hallstatt B 3 - C .

L e s traces de la deuxième époque du fer (le L a Tène), du temps des géto-daces, sont comprises en deux niveaux d'habitat.

Au premier niveau (inférieur) appartiennent une hutte et une fosse lesquel les , à base des objets d ' inventaire et de l a stratigraphie, datent entre le milieu du n i ^ m e et.le milieu du n e m e siècles av.n.è.

Au deuxième niveau (supérieur) appartiennent les autres complexes découverts - les habitations no .2 -10 , l 'âtre no.1 et les fosses no. 2 - 4 .

L e s objets d ' inventaire - céramique, pièces en métal,pierre,terre cuite, os - sont spécifiques à la période comprise entre le milieu du I I e

siècle et l a fin du I e r siècle av .n .è . , éventuellement le commencement du I e r siècle n.è. L a majorité d 'entre eux appartiennent à l a période comprise entre le milieu du π et le milieu du I e r siècle av. n.è., pé­riode qui a constitué l'époque fleurissante de l 'habitat .

De l'époque préféodale on a identifié un habitat du V I e m e siècle n.è. qui est du type du village dispersé. Pour ce la on n 1 a pu dépister qu ' un niveau d'habitat seulement aux alentours des habitations et pas sur toute l'étendu de l 'habitat .

De cette époque datent deux habitations. Une troisième a été dé­couverte à peu près 500 m plus au sud-ouest de l 'endroit des foui l les.

L e s habitations contenaient un four avec des p ierres dans les murs. Au-dessus de lui se trouvait un plateau en ter re cuite sur lequel on gar ­dait les pots.

Pendant l'époque féodale la zone fouillée a été le plus intensive­ment habitée. D ' autre part, la découverte des vestiges de cette époque a constitué la cause des foui l les.

Le complexe féodal identifié, comme suite des r e che rches , s e com­pose des éléments suivants: l 'habitation des seigneurs féodaux, l 'église et le clocher du monastère Cătălui, les tombes de 1 'intérieur de l'église,

325

www.mnir.ro

les enceintes environnantes avec les constructions adjacentes, le v i l ­lage féodal et le cimetière du monastère.

Etant donné le fa i t que l 'habitation des seigneurs et surtout l ' é ­ glise et le c locher ont été présentés dans un autre ouvrage (note 2), dans le présent on insiste seulement s u r l a présentation des objets d ' inven ­taire .

A ins i on a pu établir que l a l e r e phase d'évolution du monastère a connu trois étapes: la ( X V e - première moitié du X V e siècle) époque d'u­ti l isation de la première habitation des seigneurs , Ib (milieu du X V I e

siècle) quand a été bâtie la seconde habitation des seigneurs et le (la deuxième moitié du X V I e siècle) quand a été bâtie l 'église.

Le s tombes de l'intérieur de l 'église se composent de 5 caveaux et 3 tombes simples avec 4 sépultures et contiennent les dépouilles des membres de la famille des fondateurs du monastère.

L a caveau no.1 représentait la tombe de Stan spătarul de Co rb i . L a tombe no.1 a été probablement cel le de l a jupaniţa Caplea , l a

femme de Stan de Corb i . Dans le caveau no.2 était enterré un enfant. Des importantes découvertes ont été faites dans les caveaux no. 3

et 4 qui contenaient des bijoux en argent et en or , a ins i que des vête­ments. De ce fait i l est à supposé que le caveau no.4 constituait la tombe de Maria Corbeanu, première épouse de Udrişte Năsturel et mère de Ma-teiaş.

L e caveau Ηο.5 était vide, l a tombe no.2 contenait un squelette, tandis que l a tombe no .3 deux.

Dans le sous chapitre les enceintes environnantes et les cons t ruc ­ tions adjacentes sont présentées les différentes transformations subies au cours des t r o i s phases d'évolution du monastère - I , 1560/1577 -1595/1602, I I , 1595/1602-1682, I I I , 1689 - commencement du X I X e s iè­c le - a i n s i que les objets d ' inventaire découverts.

Du village féodal, attesté pour l a première fois dans les documents le 19 J u i n 1421 , ont été découvertes 5 habitations et 5 fosses datant des X V I e / X V I I e siècles j u s q u ' a u commencement du X I X e .

E n étudiant les 67 sépultures du cimetière on a pu établir les di f ­férentes phases de son évolution chronologique et spatiale.

Toutes ces découvertes archéologiques, par l a multitude des nou­vel les informations fournies contribuent à une meilleure connaissance des différentes époques de 1 ' histoire de notre pays . E l l e s confirment une fois de plus l a permanence de l 'habitat humain dans ces endroits .

LÉGENDE D E S F I G U R E S

F i g . 1 . - L e terr i to i re de l a commune de Căscioarele avec les points principaux où ont été faites des découvertes archéologiques.

F i g . 2 a . - Plan des fouilles archéologiques effectuées au point Mănăsti­r e a Cătălui.

326

www.mnir.ro

Fig .2b» - Plan des fouilles archéologiques effectuées au point Mănăsti­r e a Cătălui (suite).

F i g . 3 . - Prof i l du paroi de l 'ouest de la L X I V e section. F i g . 4 . - Outils en pierre (1-3 culture, Gumelniţa; 4-6 culture Glina) et

céramique de type Gumelniţa (7-12). F i g . 5 . - P ro f i l de certaines zones du paroi de l ' e s t de la L X V e section

(1 ) et du paroi du nord de l a XLII® section (2). F i g . 6 . - Céramique Gl ina (1 ,2,4-11 = habitation Gl ina no.2) et S t r i c h ­

verziertekeramic (3). F i g . 7 . - Céramique Gl ina (1 -4 ,6 ,9 -11 ,14-19 = hab.G1.2; 5 , 7 , 8 , 12 ,13 =

fosse G1.2 ) . F i g . 8 . - Prof i ls des habitations géto-daces no. 1-3 (1), 8 (2) et 9 (3). F i g . 9 . - Vases géto-daces du premier niveau (2-8) et du deuxième niveau

d'habitat (1) (2,7 - hab .Lt .1 ; 3-4 = fosse L t . 1 ) , (1 ,5 ,7 au tour; 2—4, 8 à l a main).

F i g . 1 0 . - Outils et objets de parure géto-daces du premier âge du fer (7) et du deuxième âge du fer (1 -6 ,8 -15 ) (6,8-11 ,14 ,15= hab. L t . 2 ; 1 ,4 hab. L t . 4 ; 12 = h a b . L t . 5 ; 8 = fosse L t .1 ; 2 , 3 , 5 , 1 3 = cauche ) .

F i g . 1 1 . - Céramique géto-dace façonnée à l a main (1 -4 ,6 -8 ,10 ,11 ) et au tour (5 ,9 ) , (3,11 = h a b . L t . 2 ; 1 , 4 , 5 , 7 - 1 0 = h a b . L t . 4 ; 6= hab. L t . 9 ; 2 = cauche).

F i g . 1 2 . - Céramique géto-dace façonnée à la main (1-6,10,11 ,13) et au tour (7-9,12) (12 h a b . L t . 2 ; 5 , 6 , 8 - 10 ,12 = h a b . L t . 4 ; 2 =fosse L t . 4 ; 3 , 4 , 7 , 11 ,13 = couche).

F i g . 1 3 . - Céramique géto-dace locale (2 t 5-7 ) et d'importation ( 3 ,4 ,8 ) . F i g . 1 4 . - Habitation préféodale no.2 du V I e siècle n.è. (1 = plan dufour;

2-3 = prof i l de 1 ' habitation dans l a direction sud-nord et e s t -ouest) .

F i g . 1 5 . - Céramique du V I e siècle n.è. (2,9 = hab. Pf.1 ; 1 , 3 - 7 = hab. P f . 2 ; 8 = couche).

F i g . 1 6 . - Poids en te r re cuite (1) et céramique du Vie siècle n.è. (2-7) (hab. P f . 2 ) .

F i g . 1 7 . - Céramique féodale (1 = couche; 2-4 = habitation des seigneurs féodaux.; 5-6 = hab. F . 1 ) .

F i g . 1 8 . - Ecue l l e émaillée et à s graf fit te (habitation des seigneurs féo­daux).

F i g . 1 9 . - Céramique féodale émaille (1,4 = église; 2 = hab. à l ' e s t de l 'égl ise; 3 = hab. des seigneurs féodaux; 5 = h a b . F . 4 ) .

F i g . 2 0 . - Céramique féodale émaillée (1,6-8) et "brfncovenească" (2-5) (1 , 4 , 5 , 7 , 8 = hab. des seigneurs féodaux; 6 = hab .F .4 ; 2,3 = pavé au sud-est de l 'égl ise) .

F i g . 2 1 . - Pipes des X V I I I e - X I X e siècles (1-5) et objets en fer décou­verts à 1 ' intérieur de 1 ' église (6-10) .

F i g . 2 2 . - Br iques usuelles et ornementales. F i g . 2 3 . - Br iques usuelles et ornementales et auss i des tui les . F i g . 2 4 . - Fragments d ' inscr ipt ions en p i e r re .

327

www.mnir.ro

F i g . 2 5 . - Objets de parure en or et argent découverts dans les tombes de l'intérieur de l'église (5 = caveau 3; 1-4 = caveau 4) et objets de parure provenant des tombes de l a nécropole (10-12 tombe F 15; 6,9 = tombe F 41 ; 8 = tombe F 42 ; 7 = tombe47 B; 11 = tombe F 56; 1 3 = tombe F 61 .

F i g . 2 6 . - Objets en fer (1 , 4 -6 ,10 ,12 = hab. au nord de l 'église; 2,11 = hab. à l ' e s t de l 'église; 7 = hab. F 4; 3 = fosse F 2; 8, 9 , 1 3 , 14 = couche).

F i g . 2 7 . - Des carreaux de poêle ornementaux. F i g . 2 8 . - Un car reau de poêle en forme de vase (1) et un car reau de

poêle au fond semicircula i re (2). F i g . 2 9 . - L'église de l 'ermitage Cătălui d'après Dionisie E c l e s i a r h u l . F i g . 3 0 . - Objets en métal (1 -7 , 10-18) et terre cuite (8-9) découverts

dans les complexes féodaux (2 = hab. des seigneurs féodaux 11 = caveau 4 ; 8 = hab. F 2 ; 12 = hab. F 3; 6 , 7 , 9 , 13 ,15 -17 = hab. F 4; 1-5,14 = hab. F 5"; 18 = couche).

328

www.mnir.ro