pontica - situl arheologic capidavamihai irimia, niculae conovici, anca ganciu, sondajul arheologic...

23

Upload: others

Post on 02-Mar-2020

19 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

PONTICA

XLIV

2011

MUZEUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ ŞI ARHEOLOGIE CONSTANŢA

PONTICA

Anuar al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanta Annuaire du Musee d' Histoire Na tionale et d' Archeologie Constanta

Colegiul de redacţie/ College de rM.action : ALEXANDRU AVRAM (Le Mans) ALEXANDRU BARNEA (Bucureşti)

MARIA BĂRBULESCU (Constanţa) MANFRED OPPERMANN (Halle/Sa.) ŞERBAN P AP AC OSTEA (Bucureşti)

ALEXANDRU SUCEVEANU (Bucureşti)

Redactor şef! Redacteur en chef LIVIA BUZOIANU (Constanţa)

Comitetul de redacţie: CONSTANTIN CHERA (Constanţa)

GABRIEL CUSTUREA (Constanţa) V ALENTINA VOINEA (Constanţa)

Secretar de redacţie/ Secretaire de redaction: IRINA NASTASI (Constanţa)

Informatică editorială/ Informatique editoriale: ADA-ADINA MARCU (Constanţa) VASILICA PODARIU (Constanţa)

Manuscrisele, cărţile propuse la schimb şi toată corespondenţa vor fi adresate redacţiei: Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Piaţa Ovidiu nr. 12, 900745, Constanţa, România, Tel./Fax. 0040-241-618763; e-mail: liviabuzoianu@ yahoo.com

Les manuscris, les livres et les revues proposes en echange, ainsi que toute correspondance seront adresses a la Redaction: Musee d'Histoire Nationale et d' Archeologie, 12 Place d 'Ovide, 900745, Constantza, Roumanie, Tel./Fax 0040-241-618763; e-mail: [email protected].

PONT! CA ediţie online/ PONT! CA en-ligne edition: www .revistaponti.ca.wordpress.com

ISSN 1013-4247 ISSN (online/en-ligne) 2247 - 9341

ISBN 973-7951-29-8

'1/o(um dedicat memoriei arfieo(ogu(ui

~~iliai l rimid

'1/o(ume decfie a (a memoire efe ('arcfieo(o ue

SUMAR SOMMAIRE CONTENTS

PROMEMORIA

!Mihai Irimi~... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... 11

ALEXANDRU SUCEVEANU Încrâncenare şi serenitate Acharnement et serenite................................................................... 17

IMIHAI IRIMIAj Depozitul de piese de făurărie de la Ţibrinu (corn. Mircea Vodă, jud. Constanţa), 1997-1998 Der Werkstatthortfund von Ţibrinu (Gem. Mircea Vodă, Bez. Constanţa), 1997-1998................................................................. ... . . . . . . . . . . . . . . . . .. 23

V ARIA HISTORICA

ECULAIBOLOHA Trying to Define and Deal with "Buffer territories" in the West Pontic Late Bronze Age . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 71

NICOLAE ALEXANDRU Notă despre fondarea oraşului Callatis Note about Callatis City Foundation.............. .. . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

AUREL RUSTOIU Celto - Pontica. Connections of the Celts from Transylvania with the Black Se a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

MANFRED OPPERMANN Die Gottin Hera im Ostbalkanraum zwischen Donau und Rhodopen wăhrend der Romerzeit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . ... 113

6

ALEXANDRU AVRAM Notes epigraphiques (1)... ... ...... .. . . . ....... . .. ... .. . ... ... .. . . .. ............. . .. 137

MARIA BĂRBULESCU, LIVIA BUZOIANU, TRAIAN CLIANTE Inscriptions inedites de la Dobroudja romaine ... ... ... .. ........ .. ... ... .. ... 141

CLAUDIU MUNTEANU Canale navigabile artificiale romane din provinciile renane şi

dunărene

Roman Artificial Navigable Channels in Rhenan and Danubian Provinces................................................................................ ... 157

CONSTANTIN NICOLAE Carsium- Hârşova. Note de toponimie Carsium- Hârşova. Notes on Toponimy ......................................... 183

RADUOTA Noi consideraţii cu privire la apariţia paleocreştinismului în Dacia romană New Considerations Regarding the Appearance of Early Christianity in Roman Dacia........................................................................... 197

GEORGI ATANASOV A propos du martyre de Saint Emilien de Durostorum (Silistra)... .. 211

V ALENTINA VOINEA, BARTLOMIEJ SZMONIEWSKI Din nou despre peştera Casian Anew about Casian Cave........ .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..... 221

ARCHAEOLOGICA

DIMITAR CHERNAKOV Late Chalcolithic Foundation Burial of a Child at Koshama Tell.... 241

VALERIU SÎRBU Două pumnale de tip sica din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României Deux poignards du type sica dans les collections du Musee National d 'Histoire de la Roumanie... ... ...... ... ...... ... ... ...... ... ......... 251

LAURENŢIU RADU, AUREL STĂNICĂ O descoperire carpică la Noviodunum A Carpic Discovery in Noviodunum ............................................ 259

VIORICA RUSU-BOLINDEŢ Lămpi de perioadă romană timpurie de la Histria. Aspecte legate de activitatea atelierelor care produc lămpi din Dobrogea romană Lamps from the Early Roman Times at Histria. An lntroduction on the Activity of the Lamp Producing Workshops in Roman Dobrudja................................................................................ ... 269

MARIAN MOCANU Ceramica romană târzie cu decor ştampilat descoperită la (L?)Ibida La ceramique romaine tardive a decor estampe decouverte a (L?)Ibida................................... ..... ....... .......... .......... ......... .... .... 293

MIHAIL ZAHARIADE Towards a Historical Geography of Extrema Scythiae Minoris. A Land Survey of the South-East Shoreline of the Dunavăţ Peninsula Results and Perspectives... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ..... 311

GHIORGHE PAPUC, MIHAI IONESCU, ROBERT CONSTANTIN Les aqueducs de la cite romaine de Tro aeum Traiani... ... ...... ... ... 323

MIHAI IONESCU, GHIORGHE PAPUC, IHAI SÂMPETR Recherches archeologiques de la fortification annexe de la cite Tropaeum Traiani (1990-2006).................................................. .... 343

EMILIAN GAMUREAC Some Pottery Findings Outside Ulmetum City Walls............ ....... 367

CRISTIAN SCHUSTER, TRAIAN POPA Notă cu privire la vestigiile culturii Dridu de la Mironeşti, judeţul Giurgiu Anmerkung hinsichtlich der Spuren der Dridu-Kultur in Mironeşti, Bezirk Giurgiu........................................................................... 379

ZENO KARL PINTER, CĂTĂLIN IONUŢ DOBRINESCU, AUREL DRAGOTĂ, BEATRICE KELEMEN

Cercetări preliminare în necropola medievală de la Capidava (corn. Topalu, jud. Constanţa)

Preliminary Research in Capidava Medieval Necropolis (Topalu corn., Constanţa County)................................................................................... 387

GHEORGHE MĂNUCU-ADAMEŞTEANU, MIHAELA MĂNUCU-ADAMEŞTEANU

Studiu preliminar privind cruciuliţele descoperite în aşezarea de la Păcuiul lui Soare (secolele X-XV) Etude preliminaire des petites croix decouvertes dans l'etablissement de Păcuiul lui Soare (X•-XV•siecles)....................... 401

GABRIEL TALMA ŢCHI

NUMISMAT! CA NOMISMATA

Aspecte ale circulaţiei şi penetraţiei monetare în teritoriul pontic (secolele VI-I a. Chr.) Monetary Circulation and Penetration Aspects in Pontic Territory (61h -1•1 cent. BC )... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ...... ... ..... 449

7

8

THEODOR ISVORANU Monede greceşti de la Tomis, în colecţia Institutului de Arheologie "Vasile Pârvan" Greek Coins from Tomis in the Collection of "Vasile Pârvan" Archaeology Institute.................................................................. 473

STELUŢA GRĂMĂTICU, VIRGIL IONIŢĂ Un pond de plumb din vremea lui Antoninus Pius Un poids en plomb du temps d' Antonin le Pieux......... ... . . . . . . . . . . . . 497

AUREL VÎLCU, AUREL DANIEL STĂNICĂ Monede de aur bizantine descoperite la Nufăru (jud. Tulcea) Monnaies byzantines d'or trouvees a Nufăru (dep. de Tulcea)............ 503

RECENZII COMPTES RENDUS

Ancient Sacral Monuments in the Black Sea, edited by Elias K. Petropoulos & Alexander A. Maslennikov, Thessaloniki: Kyriakidis Brothers s.a., 2010, 576 p (Victor COJOCARU).............................................................. ..... 517 Mihai Irimia, Niculae Conovici, Anca Ganciu, Sondajul arheologic de la Satu Nou- "Vadu Vacilor", Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa,

2011, 326 p (Livia BUZOIANU) .... ......... . . . ... . . . ........ . ... . . . ... ......... . . . ... . .... 527 Raymund Netzhammer, Din România. Incursiuni prin această ţară ş i istoria ei, Vol. 1, 400 pagini, 103 ilustraţii în text, 1 hartă în anexă; Vol. II, 320 pagini, 115 ilustraţii în text, Editura Humanitas, Bucureşti, 2010 (Zeno Karl PINTER)...... 531

Intrări de carte stră ină în biblioteca M.l. .A.C. (2011) (Georgeta Haşotti) ... .. . .. ............ ...... .............. .. .. ............... . . . ................ 535 Lista abrevierilor. .... . .... ........ ........ .. ........ . ....... ........... ........................ 545

CERCETĂRI PRELIMINARE ÎN NECROPOLA MEDIEVALĂ DE LA CAPIDA V A

(COM. TOPALU, JUD. CONSTANŢA)

Zeno Karl PINTER, Cătălin Ionuţ

DOBRINESCU, A urei DRAGOT Ă, Beatrice KELEMEN *

Keywords: pentagram ring, bronze shackle, pendants, bronze buttons, graves, lQth

Century, Capidava, Dobrogea, archaeology. Cuvinte cheie: inel cu pentagramă, verigă de bronz, pandantivi, butoni din bronz,

morminte, secolul X, Capidava, Dobrogea, arheologie.

Abstract: The graves discovered outside the walls of the Capidava fortress can be dated based on their inventory: sigilary bronze ring with pentagram, simple bronze shackle, biconical bronze button or pendant. Similar items were discovered in archaeological complexes from Romania and South-East Europe dating back from the lQth

Century p. Hr. The funerary ritual used in the graves from Capidava leads also to a similar dating.

Rezumat: Mormintele descoperite în sectorul X exramuran al complexului arheologic Capidava pot fi datate pe baza materialului de inventar funerar: inel sigilar din bronz cu pentagramă, verigă simplă din bronz, buton sau pandantiv biconic din bronz, prin analogie cu materiale asemănătoare provenite din alte complexe arheologice din România şi din Europa de Sud-Est, în secolul al X-lea p.Chr. Spre aceeaşi datare duce şi ritualul de înmormântare.

Cercetările întreprinse începând cu anul 2008, în sectorul X extra muros de la

• Zeno Karl PINTER: Universitatea " Lucian Blaga " Sibiu , Institutul de Cercetări Socio­Umane Sibiu,_B-dul Victoriei, nr . SA, Sibiu, SS0024.

Cătălin Ionuţ DOBRINESCU: Muzeul de Istorie Natională ş i Arheologie Constanta, Piaţa Ovidiu, nr. 12, Constanţa, 90074S.

Aure l ORA TĂ: Universitatea " Lucian Blaga " Sibiu, B-dul Victoriei, nr. SA, Sibiu, SS0024.

Beatrice KELEMEN: Universitatea " Babeş-Bolyai ", str. M. Kogălniceanu, nr. 1, Cluj-Napoca, 400084.

388 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

Capidava, au urmărit stabilirea stratigrafiei generale şi identificarea conexiunilor cu locuirea intra muros pe două terase ale Dunării - A şi B - prima situată la aproximativ 300 m vest de incinta cetăţii Capidava, a doua la 150 m de aceasta (Pl.I).

Terasa A este despărţită de terasa B, spre vest, de o viroagă orientată nord­sud către Dunăre. Cercetările de pe platoul A conţin importante urme de locuire datate în perioada dintre sfârşitul sec 1- sfârşitul sec. IV p.Chr.1, care constituie subiectul altui studiu. În consecinţă subiectul acestui articol se concentrează pe descoperirile realizate în aria terasei B, în campania arheologică din anul 20102•

Menţionăm, că această terasă a fost intens exploatată încă din antichitate, când au fost construite termele cetăţii şi mai târziu în perioada modernă, când au fost ridicate depozitele de grâne ale satului actual. Ţinând cont de aceste date, am trasat o secţiune de 2xll m, orientată N-S, pe marginea de est a platoului, în apropierea viroagei, pe o pantă lină, într-o zonă neafectată de intervenţii

antropice. La aproximativ -0,80/0,90 m au fost descoperite, în linie, cinci morminte de inhumaţie din perioada medievală (Pl.II).

Descrierea mormintelor

Ml. Mormânt de inhumaţie, fără sicriu, identificat la -0,80 m. Scheletul, orientat est-vest, era întins pe spate, cu mâinile împreunate pe bazin. Aparţine unei femei cu vârsta cuprinsă între 40-45 ani şi cu o înălţime de aproximativ 1,57m. Fără inventar (Pl.III, a).

M2. Mormânt de inhumaţie, în groapă simplă, patrulateră (1,50x 0,50 m), fără sicriu, identificat la -0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. Adâncimea păstrată a gropii era de -0,25 m. Scheletul, orientat est-vest, era întins pe spate, cu mâna stângă pe piept şi mâna dreaptă pe bazin. Capul era sprijinit pe o "pernă" de pietre. Aparţine unui tânăr, preadult, cu vârsta cuprinsă între 8-10 ani. Procesul mastoid bine conturat, posibil indicator al sexului masculin. Fără

inventar (Pl.III, b ). M3. Mormânt de inhumaţie în groapă simplă, patrulateră (1,90x0,95 m), fără

sicriu, identificat la -0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. Adâncimea păstrată a gropii era de - 0,70 m. Scheletul, orientat est-vest, era întins pe spate, capul cu privirea spre umărul stâng şi mâinile împreunate pe piept. Aparţine unei femei cu vârsta cuprinsă între 40-45 ani, cu o înălţime medie de 1,64 m. Pe unul din degete avea un inel de bronz cu pentagramă (Pl. IV, a).

M4. Mormânt de inhumaţie în groapă simplă, patrulateră (2,15x0,75 m), fără sicriu, identificat la -0,95 m faţă de nivelul actual de călcare. Adâncimea păstrată a gropii era de -0,55 m faţă de nivelul actual de călcare. Scheletul, orientat est­vest, era întins pe spate, cu mâna dreaptă spre umărul drept şi mâna stângă pe piept. Aparţine unui bărbat tânăr, cu vârsta de aproximativ 30 ani şi o înălţime medie de 1,80 cm. Inventar: un cercei-verigă de bronz, descoperit în zona capului şi doi butoni-pandantivi, tot de bronz, biconici, descoperiţi în regiunea umerilor (Pl.IV, b).

1 DOBRINESCU 2008; DOBRINESCU, POT ÂRNICH E, MIRO 2009. 2 DOBRINESCU, HERLEA 2010.

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 389

MS. Mormânt de inhumaţie în groapă simplă, patrulateră (1,90x0,60 m), fără sicriu, identificat la -0,90 m faţă de nivelul actual de călcare. Adâncimea păstrată a gropii era de -0,30 m. Scheletul, orientat est-vest, era întins pe spate, cu mâna dreaptă pe piept. Datorită stării deteriorate de conservare poziţia mâinii stângi nu poate fi precizată. Capul era sprijinit pe o "pernă" de piatră. Aparţine unui tânăr, preadult, cu vârsta cuprinsă între 10-12 ani. Procesul mastoid slab conturat, posibil indicator al sexului feminin. Fără inventar (Pl.V).

În concluzie, cele cinci morminte aparţin aceluiaşi tip: în groapă simplă, fără sicriu, orientate est-vest(cap), ritual specific unei populaţii creştine din sec. X-XI p.Chr.

Analiza inventarului funerar

Piesele de inventar funerar descoperi te în mormintele cercetate arheologic pot oferi o încadrare cronologică şi culturală destul de strânsă a necropolei.

Inelul cu pentagramă (Pl. VI, a) este considerat drept una dintre cele mai răspândite podoabe din aria culturală bizantină a secolelor X-XI. Din punct de vedere al ariei de răspândire, inelul cu acest decor apare în necropole din Bulgaria, Dobrogea, Serbia, Dalmaţia, Corint, Ungaria şi Slovacia. Inelele cu pentagramă au fost plasate de către V. Grigorov în tipul III. 4 şi datate în secolele X-XI, la un palier cronologic similar cu inelele cu pajură. Pe teritoriul Bulgariei, inele cu pentagramă s-au descoperit la Drustar, Gigen, Pliska, Ruyno, Durankulak, Starmen, Sredishte3, Ablanica-24, Dolni Lukovit5, Galice6, GradiSte7, Hisar8, Gradesnica9, TuchoviSte10, Odartsi11 •

Alte exemplare sunt păstrate astăzi în Muzeul de Istorie Dobrich şi Muzeul din DalgopoP2• După P. Gatev inelele cu pentagramă (tipul 11-1) se pot data în secolul X şi prima jumătate a celui următor.l3

Majoritatea inelelor de acest gen, ce apar în număr de 1 până la 3 exemplare în inventarul mormintelor, au fost realizate din bronz, iar pentagrama era gravată 1 incizată simplu sau încadrată într-un cerc. Spre exemplu, în M. 1 de la Djerahovi Nivi ( Zlatograd), defuncta avea la mâna dreaptă trei inele din bronz din care două ornamentate cu pentagramă, iar unul cu pajură.l4 În M. 27 de la MiSevsko, inventarul funerar cuprindea două inele din bronz ornamentate cu pentagramă (Om= 2 cm, dplacă= 1, 7 cm).l5 Din necropola de la Kragulevo se cunosc mai multe

3 GRIGOROV 2007, 54sq, Pl. 62/l-16, Pl. 84 4 V ĂZAROVA 1976, 284, Fig . 1763. 5 V ĂZAROVA 1976, 196-198, Fig . 180s. 6 V ĂZAROVA 1976, 241, Fig . 1512. 7 MALCHEV 1963, 22-37, Fig. 10. 8 DZAMBOV 1977, 56, Fig . 2 . 9 MASOV 1979, 31-47, Fig . 93, 9s. 10 STOJANOVA-SERAFIMOVA 1979, 800, Fig. 9/1. 11 DONTCHEVA-PETKOV A 2005, 118, 218, Pl. CX. 12 LAZAROV 2001, 72, Fig . 174. 13 GATEV 1977, 41sqq, Fig . 6. 14 MAKOBA 1964, 20sqq, Fig . 4/3. 15 V ĂZAROVA 1976, 304, Fig . 18916-17.

390 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

exemplare din M. 18, 26 şi 39.16

Din spaţiul românesc pot fi amintite exemplarele de la Capidava,17 Păcuiul lui Soare18 şi Piatra Frecăţei 19. Într-un mormânt de înhumaţie de la Piatra Frecăţei, s-au identificat două inele din bronz cu pentagramă la mâna stângă, în combinaţie cu o pereche de cercei pe partea dreaptă a craniului .

In Ungaria apar exemplare similare în necropolele de la lbrany-Esb6-halom­M. 25320, Kiskunhalas-Pusztaszana21, Kiszombor B- M. 202, M. 29622, Majs- Udvari Retek - M. 27, M. 109 23, Puspokladany-Eperjesvolgy - M. 17, M. 28924, Rad­Kishegy25, Szentes-Szentlaszl6 - M. 2626, M. 8427, M. 6728 , Szolnok- Szanda Beke Pal halma III - M. 829, Sz6reg-Homokbanya - M. 3830, Tape-Malajdok B - M. 831 şi

Tibolddar6c32. Exemplare ornamentate cu pentagramă s-au identificat şi pe teritoriul

Slovaciei în necropolele de la Prsa - M. 7633, Male Kosihy - M. 22934 şi Dolny Peter (Svaty Peter) - M. 135. Pe teritoriul Serbiei au fost descoperite asemenea inele în necropolele de la Veliki Gradac- M. 10236 şi Macvanska Mitrovica.37

Simbolul pentagramei îşi are originile în civilizaţiile străvechi. Printre cele mai vechi reprezentări ale acestui simbol se poate menţiona ideograma zeiţei sumeriene Innana în jurul anului 3000 a.Chr., iar gnosticii reprezintă prin pentagramă pe zeul Abraxas, în care se reunesc cele cinci forţe universale.38

Pentagrama este întâlnită între semnele pitagoreice ca simbol al sănătăţii trupeşti,

iar datorită posibilităţii trasării ei dintr-o singură linie neîntreruptă ce se întoarce în punctul din care a plecat, este interpretată ca semn al vieţii veşnice şi al resurecţiei permanente; în mitologia veche germanică îi sunt atribuite şi valenţe de protecţie împotriva duhurilor necurate ale nopţii şi împotriva vrăjitoarelor,

obiceiul gravării pentagramei pe porţi, paturi sau leagăne de copii persistând în

16 BOBCEVA 1984, 56sq, Pl. II11, 2, 5; IV7, Vt. 17 FLORESCU, FLORESCU, DIACONU 1958, 233, Fig . 118/2-3 . 18 DIACONU, VÎLCEANU 1972, 147, Fig . 56/3 . 19 PETRE 1962, 584, Fig. 21 /2-3 . 20 ISTV ÂNOVITS 2003, Pl. 111, 156/ L 21 SZOKE 1962, 64. 22 BÂLINT 1991, 234sqq, Pl. LXI a/6 ; SZOKE, 1962, 64. 23 KISS 1983, 78-84, Pl. 12, Fig . 75/19, 75/18, Pl. 17. 24 FODOR 1996, 254, fig. 25. 25 SZOKE 1962, 64. 26 SZELL 1941, 234, Pl. III B/1a-b . 27 SZELL 1941, p . 241 , P . VII A/27a-b; SZOKE, 1962, p . 64. 28 SZELL 238, Pl. V B/12 a-b, 13 a-b; SZOKE, 1962, 64 . 29 MADARAS 2006, 220, 243, Fig . 7/1 7. 30 BÂLINT 1991, 93, Pl. XXXI/19-20. 31 SZELL 1943, 177, Fig . 1/3 a-b; SZOKE, 1962, 64. 32 SZOKE 1962, 64. 33 TOCIK 1987, 211, Fig . 19/3. 34 HANULIAK 1994, 53, Pl. 46/57 b, Pl. XLVII/B-L 35 DUSEK 1964, 201, Fig. 3/l-2 ; TOCIK, 1987, 211 , Fig . 19/13 a-b . 36 MINIC 1969, 233-248, Fig . 28 . 37 EREGOVIC-PAVLOVIC 1980, 59, Pl. XXVI/24 . 38 CORDON CHILDE 1958, 134, Pl. XXI.

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 391

anumite zone ale Germaniei până în secolul XIX39 • În simbolistica creştină, pentagrama simbolizează cele cinci răni ale Mântuitorului, prin care omenirii i se deschide calea spre viaţa veşnică.40 În Europa de Sud-Est, acest simbol gravat pe diferite obiecte personale poate fi asociat cu apartenenţa purtătorului la mişcarea religioasă a bogomilismului, apărută în Bulgaria în secolul al X-lea şi care pe lângă faptul că identifică icoanele şi ceremonialul bisericesc cu ,,lucrătura

diavolului", consideră că semnul crucii trebuie detestat, deoarece pe cruce a murit Hristos.41 Înlocuirea simbolului crucii cu cel al pentagramei poate fi astfel interpretat ca înlocuire a obiectului pe care a murit Hristos, cu cele cinci răni prin care a adus omenirii mântuirea.

Veriga simplă din bronz (Pl. VI, b) are analogii în descoperirile din secolele X­XI de la Alba Iulia-Str. Brânduşei42, Alba Iulia - Staţia de Salvare43, Blandiana - În vii44, Cluj Napoca - Str. Zâpolya45, Dolni Lukovit 1 -M. 8146, Galice47, Gradesnica48,

Hunedoara49, Moldoveneşti50, Orăştie -Dealul Pemilor X251, Deva - Micro 1552,

Gâmbaş- Măguricea53, Hodoni- Pocioroane54, Pâclişa- La Izvoare55 •

Acest gen de piese s-au răspândit pe spaţii geografice destul de mari (Ungaria, Slovacia, Serbia, Bulgaria, Vojvodina, Croaţia) şi la orizonturi cronologice diferite. Dacă în secolul al X-lea predomină cele cu deschidere diametrică mai mare, în secolul următor, acestea coexistă cu cele de dimensiune mai mică.

Butonii sau pandantivii biconici (Pl. VI, c,d) au numeroase analogii în toată aria de răspândire a culturii Bjelo-Brdo, în Peninsula Balcanică şi în Bazinul Carpatic, fiind dataţi în secolul al X-lea sau la începutul secolului al XI-lea.56 Analogiile cele mai apropiate se găsesc în necropola de la Gradesnica, datată în secolele X-XJ.57

Piese de acest fel sunt denumite în mod diferit în lucrările de specialitate, deoarece sunt considerate fie accesorii vestimentare, butoni sau nasturi, fie obiecte de podoabă, pandantive. Pe baza cercetărilor întreprinse în necropola de secol X-XI de la Orăştie - Dealul Pemilor, s-a putut constata că butonii globulari, biconici sau în formă de ciupercă au de fapt dublă funcţionalitate. În mormântul

39 BĂCHTOLD-STĂUBLI 1928, 231 sqq. 40 SCHUSTER 1922, Vol. II, 113 .

41 ELIADE 2000, 582. 42 DRAGOTĂ, RUSTOIU, DRÎMBĂREAN, DELEANU, OŢA 2009, 88-90. 43 CIUGUDEAN 1996, 9, 14, Fig . 63sq; CIUGUDEANU, PINTER, RUSTOIU 2006. 44 HOREDT 1966, 279, 282, Fig . 18/10, 17; 23/2a. 45 KOV ÂCS 1942, 96sqq, Fig. 4/l O; 5/2 - 3. 46 V ĂZAROVA 1976, 208sq, Fig . la-b. 47 V ĂZAROV A 1976, 241, Fig . 151!. 48 MASOV 1979, 36, Fig . 41. 49 ROSKA 1913, 172, 177sq, Fig . 3/3, 8- 9, 14. 50 ROSKA 1914, 131, Fig . 5/3; CIUGUDEAN, DRAGOTĂ 2002,57, Fig . 143. 51 PINTER, LUCA 1995, 21, Pl. V/1 - 2, Xll /3, XJII!8- 9. 52 HOREDT 1986, 84, Fig. 39. 53 CIUGUDEAN, DRAGOTĂ 2002, 51, Fig . 119. 54 DRAŞOVEAN, ŢEICU, MUNTEAN 1996, 35sq, 38, Pl. LIV, LVII, LXI/C2. 55 Informaţii A. Dragotă . 56 GIESLER 1981,165. 57 MASOV 1979, 45, Fig . 152.

392 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

M 23, au fost descoperiţi 11 astfel de butoni înşiraţi în linie între bazin şi

humerusul drept, fapt ce pare să indice folosirea ca nasturi ce închideau o tunică.58 Dar în aceeaşi necropolă apar şi butoni singulari în M 4, M 5, M 25, M 38 şi M 49, sau în pereche în M 28, indicând tot folosirea ca accesoriu vestimentar, prin plasarea lor în zona umerilor.59 Pe de altă parte, în M 22, au fost descoperite 6 astfel de piese, în zona gâtului, fiind cel mai probabil prinse într-un şirag, ca piese de podoabă.60

Orientarea mormintelor de la Capidava este similară cu aceea din alte necropole creştine din Peninsula Balcanică. La Gradesnica, mormintele erau orientate V (craniul)- E, iar poziţia braţelor defuncţilor era variată. Spre exemplu, M. 29 are ambele antebraţe aşezate pe bazin61• La TuchoviSte avem aceeaşi

orientare şi poziţii ale braţelor similare (M. 47 situaţie identică cu M. 1 Capidava) cu cele identificate la Capidava.62 Poziţia braţelor din M. 4 Capidava este identică cu aceea din M. 7 de la Preslav 1 - M. 7.63 Obiceiul depunerii de piatră sub cap se întâlneşte frecvent în secolul al X-lea la comunităţi diferite din punct de vedere etnic. Se pot aminti aici situaţii similare constatate la Cluj Napoca sau Blandiana B.64

Concluzionând, am putea afirma că mormintele descoperite la Capidava pot fi datate pe baza materialului de inventar funerar şi a ritualului de înmormântare pe tot parcursul secolului al X-lea, până în perioada de început a secolului al XI­lea, fiind însă dificil de atribuit vreunui grup de populaţie. În 1980, J. Giesler afirma că de fapt cultura materială reflectă realităţi politice şi nu etnice, atâta timp cât cele două realităţi nu se suprapun,65 iar situaţia stăpânirii politice la Dunărea de Jos este extrem de complexă în această perioadă istorică. Pe parcursul secolului al X-lea alternează stăpânirile asupra Capidavei în contextul disputelor dintre Imperiul Bizantin, Rusia Kieveană şi bulgari. Probabil mormintele în discuţie aparţin populaţiei ce a locuit acest spaţiu între anii 971, când împăratul Ioan Tzimiskes reuşeşte să îl înfrângă pe cneazul kievean Sviatoslav la Durostorum­Silistra şi să reorganizeze vechiul ,,limes scitic" şi 1036, când se intensifică

raidurile pecenegilor.66 Dealtfel pentru aceeaşi perioadă istorică s-a constatat în urma cercetărilor arheologice din ultimii ani, existenţa urmelor de locuire şi

fortificare a vechii cetăţi de la Capidava.67 Desigur aceste consideraţii nu pot avea decât caracter preliminar, având în vedere cercetarea limitată la un număr restrâns de morminte, dar sperăm ca cercetările viitoare din sectorul extramuran al complexului arheologic de la Capidava să scoată la lumină noi mărturii de cultură materială şi să clarifice situaţia locuirii umane din această zonă.

58 ŢIPLIC, PINTER 2006, 22. 59 LUCA, PINTER 2001, 117, 128-132. 60 ŢIPLIC, PINTER 2006, 22-28 61 MASOV 1979, 33, Fig . 2/2. 62 STOJANOVA-SERAFIMOVA 1979, 791 , Fig. 2/5. 63 V ĂZAROVA 1976, 241, Fig. 1572. 64 HOREDT 1966, 279sqq. 65 GIESLER 1981, 96. 66 FLORESCU, COVACEF 1988-1989, 210 sqq. 67 PINTER, ŢIPLIC, URDIZIA 2007; PINTE R, URDUZIA 2008; 2009; 2010.

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 393

BIBLIOGRAFIE

BĂCHTOLD-STĂUBLI 1928- Băchtold-Stăubli, Handwărterbuch des deutschen Aberglaubens, I, 1928.

BĂLINT 1962- Cs. Bâlint, Sudungarn im 10. Jahrhundert, Budapest, 1991. 1:3.ĂL1 T 1991- Cs. 1:3âlint, Sudungarn im 10. Jahrhundert, Budapest, 1991. BOBCEVA1984- L. Bobceva, CTAPOE1JATAPCKV1 XPV1CTV15IHCKV1 HEKPOITOA

nPV1 . KPAfY11EBO, TOI/5YXV1HCKV1 OKP1JT/ Altbulgarische christliche nekropole beim, d01j Kragulevo, Bezirk To lbuhin, fzvestija, Vama 20 (35), 1984.

CJUGUDEA 1996- H. Ciugudean, Anul 1000 la Alba Iulia. Între istorie şi arheologie. atalogul expoziţiei, Alba Iuli a, 1996.

CIUGUDEAN, PINTER, RUSTOIU 2006- H. Ciugudeanu, Z.K. Pinter, G.T. Rustoiu, Habitat - Religie - Etnicitate: descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania/ Habitat - Religion - Etnicity, 9th - 11th Century Archaeological Finds in Transylvanial Catalog de expoziţie/Exhibition catalogue, Alba Iulia, 2006.

CIUGUDEAN, DRAGOT Ă 2002- H. Ciugudean, A. Dragotă, Civilizaţia medievală timpurie din Transilvania: rit şi ritual funerar (secolele IX - XI). Catalogul expoziţiei, Alba Iulia, 2002.

DIACONU, VÎLCEANU 1972- P. Diaconu, D. Vîlceanu, Păcuiul lui Soare, Cetatea bizan tină, I, Bucureşti, 1972.

DOBRINESCU 2008- C. Dobrinescu, Capidava, Sectorul X extra muros, CCA, campania 2008.

DOBRINESCU, POTÂRNICHE, MIRON 2009- C. Dobrinescu, T. Potârniche, C. Miron, Capidava, Sectorul X extra muros, CCA, campania 2009.

DOBRINESCU, HERLEA 2010- C. Dobrinescu, M. Herlea, Capidava, sector X extra muros, CCA, campania 2010.

DONTCHEV A-PETKOV A 2005- L. Dontcheva-Petkova, Odartsi eleventh century cemeteries, II, Sofia, 2005.

DRAGOTĂ, RUSTOIU, DRÎMBĂREAN, DELEANU, OŢA 2009- A. Dragotă, G. T. Rustoiu, Matei Drîmbărean, V. Deleanu, Silviu Oţa, Necropola mediev al timpurie de la Alba Iulia- Str. Brînduşei. Cercetările arheologice din anii 1997-2008, Alba Iulia, 2009.

DRAŞOVEAN, ŢEICU, MUNTEAN 1996- F. Draşovean, D. Ţeicu, M. Muntean, Locuirile neolitice târz ii şi necropola medievală timpurie/ Spăte neolitische Siedlungen und das fruhmittelalterliche Grăberfeld, Reşiţa, 1996.

DUSEK 1964- M. Dusek, Kostrove pohrebisko z X. a XI. s toroCia v Dolnom Petri II, StudZvesti 14, (1964).

DZAMBOV 1977- I. Dzambov, CpeAHOBeKOBIUI HaKw u OT Xwcap (X-X I a.)./Parures mediev ales de Hisar (X-XI s .), Arheologija 3(1977) .

ELIADE 2000- M. Eliade, Istoria credintelor şi ideilor religioase, Bucureşti, 2000. ERCEGOVIC-PAVLOVIC 1980- S. Ercegovic-Pavlovic, Les necropoles romaines et

medievales de Macvanska Mitrovica, Sirmium 12 (1980). FLORESCU, COVACEF 1988-1989- R. Florescu, z. Covacef, Stratigrafia apidavei

romane târzii şi feudale timpurii, Ponti ca 21 -22(1988-1989). FLORES U, F OR S U, DIACO U 1958- Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu,

Capidava . Monografie arheologică, 1, Bucureşti, 1958. FODOR 1996- I. Fodor, A honfoglal6 magyarsâg, Magyar Nemzeti Muzeum,

Budapesta, 1996. GAT V 1977- P. Ga t v, 1-/axumu om nozpe6eHU5l om XI - XII a.!Paru res de

sepultures de XI •-XII• S., Arheologija 1, (1977). GlESLER 1981- J. Giesler, Die Bjelo-Brdo-Kultur, Prăhistorische Zeitschrift,

56(1981) .

394 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

CORDON CHILDE 1958- V. Cordon Childe, New Light an the most ancient East, London, 1958.

CRICOROV 2007- Valeri Crigorov, METMHJ;t HAKV1TV1 OT CPEAHOBEKOBHA E'bATAPV15I (VII-XI 6.)1 Metal jewellery from medieval Bulgaria (7 th-11 th C.), Vol. I, Sofia, 2007.

HA ULJAK 1994- M . Hanuliak, Male Kosilty. Poltrebisko z 10. - 11. s toroCia. Materia/ia Archaeologica Slova ca , Tomus 12, it ra, (1994).

1 OREDT 1966- K. Horedt, Die Ansied[ung van Blandiana, Rayon Orăştie, am Ausgang des ersten jahrtausends u. Z., Dacia . S. 10 (1966 ).

HOREDT 1986- K. Horedt, Siebenbiirgen im Friihmittelalter, Bonn, 1986. ISTV Â OV ITS 2003- E. Is tvanovits, A Retkoz honfoglalas es A.rpad-kori emlekanyaga,

yiregyhaza, 2003. KISS 1983- A . Kiss, Baranya megye X-X I. szazadi sirleletei./Grabfunde aus dem 10 und

11 ]ahrhu.ndert im komitat Baranya (Ungarn), Akademiai Kiad6, Budapest, 1983. KOV ÂCS 1942- I. Kovăcs, A kolozsva ri Zapolya-utcai magyar honfoglaltiskori temet6

(Der landnahmezeit/iche Friedhofvon Kolozsvar, Zapolya-Gasse), Koz!Cluj, Il, 1, 1942. LAZAROV 2001 - Lachezar Lazarov, J1CTopw·IeCKl1 lltyJeii - A'~>AronoA. APEBEH

EPOH3. KaTaAor/ Historical museum-Dalgopol. Ancient Bronze. Katalog, Varna, 2001. LUCA, PINTER 2001- S. A. Luca, Z. K. Pinter, Der Băhmerberg bei Broos/Orăş tie,

Sibiu, 2001. MADARAS 2006- L. Madaras, Honfoglalas kori temet6 Szolnok hataraban,

ComArchHung, 2006. MAKOVA 1964- EKameptml Ma Kooa, ApxeoAozw-tecKu npoy'l611HU5l 6 paiioHa Ha

3Aamozpao./ Recherches archeolo_ziques dans la n?gion de Zlatograd, Arheologija 6, (1964), 4. MALCHEV 1963- Atanas Malchev, PaHHocpeAHOBeKOBHl1 6oArapcKl1 HaKl1Tl1 11

Kp"hcTose eriKO.tinl10JHt OT CesepoJanaAJia 6o.tlfapl15J./Ear/If medieval Bulgarian jewelry and crosses enko lpioni from Northwestern Bulgaria, Arheologija, 5/3 (1963).

MASOV 1979- S. Masov, La necropole 1nedieva/e pres du village Gradesnica, Dep. de Vraca, Culture et Art en Bulgarie Medievale (VHI•-XIV• s.), Bulletin d e !'Institut d 'Archeologie, 35 (1979).

MINie': 1969- D . Minie, CpeotMeeKoeHa HeKponoAa Ha BeAu.Koll-t TpaDU;y Koo AoH>ez MuAaHo 6zta.!La necropole medievale de Veliki Gradac, pres de Donji Milanovac, Starinar 20, (1969).

PETRE 1962- A. PETRE, Săpăturile de la Piatra Frecăţei, Materiale 8 (1962). PINTER, LUCA 1995- Z. K. Pinter, S. A. Luca, Necropola medieval-timpurie de la

Orăştie-Dealul Pemilor. Punctul X2/1992-1993 , Corviniana 1, (1995). PTNTER, ŢJPLIC, URDUZIA 2007- Z. K. Pinter, I.M. Ţiplic, C. Urduzia, Capidava,

sector VJIJ (ex tra muros), A , campania 2007. PI TER, URDUZIA 2008, 2009, 2010- Z.K. Pinter, C. Urduzia, Capidava, sector VIII

(extt·a mu.ros), CCA, campania 2008; CCA, campania 2009; CCA, campania 2010. ROSKA 1913- M. Roska, A.rptidkori temet6 Vajdahunyadon.- Sepultures de l' epoque d'

Arpad, a Vajdahunyad, DolgCluj _4, (1913), 1 . ROSKA 1914- M. Roska, Arptidkori temet6 Varfal van. - Cimetiere de l' epoque des

Arpades a Varfalva, DolgCluj, 5, (1914), 1. SCHUSTER 1922- C. Schuster, Geheime Gesellschaften, Verbindungen und Orden,

1922. STOJA OVA-SERAFJMOVA 1979- Dimka Stojanova-Serafimova, Die neuendeckte

mittelalterliche Nekropole beim Dorf Tuchoviste, kreis Blagoevgrad, in Rapports du III' Congres International d' Archeologie Slave, Bratislava 7-14 Septembrie 1975, in VEDA­Vydavatels t vo Slovenskej Akademie Vied, Bratislava, 1979.

SZELL 1941- M. Szell, XI. szazadi temetok Szentes kărnyeken. -Les cimetieres du XI'

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 395

siecle aux environs de Szentes, Folia Archaeologica 3-4, (1941). SZELL 1943- M. Szell, Elpusztult falva k X-XVII. sz âzadbeli n?geszeti leletek Csongrâd

varmegye teriileten, Dolgozatok, zeged, 1943. SZOKE 1962- B. Szoke, A honfoglal6 es kora Arpâd kori magyarsâg Regesz eti emlekei, in

Regeszeti Tanu lmânyok, I, Akademiai Kiad6, Budapest, 1962. TOClK 1987- A. Toci k, Nachgrofimăhrische Grăberfelder des 10. und 11 . ]h. in der

Siidwestslowakei, StudZvesti 23, (1987). ŢIPLIC, Pl TER 2006- l. M. Tiplic, Z. K. Pinter, Das Fruhmittelalterliche Griiberfeld

in Broos/Orăş tie - Băhmerberg IDealul Pemilor, Fund ' telle X212001-2004, 3.Teil, Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 49, (2006).

VkZAROVA 1976- . Văzarova, CAAB51 1-1 11 11 n PASb/lfAP 11 (no ,!J.aHHI1 Ha r~eKpono,u,ne OT VI-XI B. ria Tep~nopwJITa Ha EnArapMJI) /Slaven und Protobulgaren (nach Angaben aus den Nekropolen aus dem 6. bis 11. ]ahrhundert im Landesgebiet Bulgariens), Sofia, 1976.

396 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

Pl. 1 - Capidava 2010. Extra muros X.

N

Pl. II- Terasa B. SI 2010.

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 397

a

b

Pl. III - Extra muros X, Capidava 2010;a. Ml; b. M2.

398 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

a

b

Pl. IV. - Extra muros X, Capidava 2010; a. M3; b. M4.

CERCETARI PRELIMINARE ÎN NECROFOLA MEDIEVAlĂ DE LA CAPIDAVA 399

Pl. V - Extra muros X, Capidava 2010, MS.

400 Z. K. PINTER, C. 1. DOBRINFSCU, A. DRAGOT Ă, B. KELEMEN

--a. b. c. d.

Pl. VI - Extra muros X, Capidava 2010;a. inel cu pentagramă; b. verigă - cercei; c,d. butoni-pandantivi.