CERCETĂRILE ARHEOLOGICE DIN T E L L - U L DE L A HIRŞOVA (jud. Constanţa)

1988

D. P O P O V I C I P . H A S O T T T

D. G A L B E N U C . N I C O L A E

fn campania din anul 1988, s-au continuat cercetările în tellul de la Hîrsova pe cele două suprafeţe (SB şi SC). Am avut în vedere următoare le obiective :

1. Determinarea mai completă a locuirii Cernavoda I din SB. 2. Observaţi i stratigrafice care să permită încadrarea cul turală a vestigiilor arheo

logice din SC, de sub nivelul deranjamentelor moderne, care răvăşiseră stratul arheologic pe o adtncime de 1 m.

tn SB, oda tă cu atingerea adincimii de 1,50 m., s-a lăsat o t r eap t ă la tă de 1 m . pe t o a t ă lungimea profilului magistral. Incepînd cu 1,20 m., s-a identificat un al doilea nivel Cernavoda 1, gros de circa 0,30 m. căruia îi apar ţ in locuinţele 5—8 (locuinţele 1—4 sînt din nivelul superior Cernavoda I) şi două gropi menajere. To toda tă a continuat săparea gropilor din diferite epoci (mai ales romano-bizantine, feudal t impur i i şi moderne). Aceste gropi au perforat şi nivelul inferior Cernavoda I . Extinderea din SB, pract icată în campania precedentă , a permis racordarea în carourile K/5 — 6 — H/5, 6, la vechile săpă tur i d in anii 1960 - 1962.

Locuinţele. La Hîrşova nu s-au identificat decît locuinţe de suprafaţă, spre deosebire de celelalte aşezări Cernavoda 1, în care s-au descoperit numai bordeie 1 sau locuinţe de suprafa ţă şi bordeie*.

Locuinţa nr. 4. Cercetarea sa a început în campania precedentă . Ea se afla la adin-cimea de 0,90 m. şi apar ţ ine nivelului superior Cernavoda 1. Se prezenta sub forma unei mase de chirpic ars la roşu, amesteest cu cenuşă şi fragmente ceramice. In zona carourilor M, N / l M, N/2, locuinţa fusese total răvăş i tă , bucăţ i de la l ipitura de lut a podelei apăr înd la partea superioară printre resturi de chirpic ale pereţilor şi ceramică. Presupunem că locuinţa ar f i existat şi în carourile M/2—3, da tor i tă numărulu i mare de bucăţi de chirpic răvăş i t şi însemnatei can t i tă ţ i de ceramică de aici. To t în aceste carouri au apă ru t şi două suporturi de l u t avînd forme prismatice, cu cîte o perforaţie ro tundă , t ransversală , identice cu un altul din L 3. La l imita masei de chirpic din caroul M 2, s-au găsit resturile unei vetre din lu t amestecat cu mult nisip, bine fă ţu i te . Pe podina L 4 s-au găsit fragmente de la trei obiecte din lut cu mul tă pleavă ; au o formă cilindrică cu perforaţii longitudinale. Amin t im că un obiect asemănător s-a găsi t pe podeaua locuinţei 2. Toate acestea au urme de ardere secundară şi se adaugă altor piese în formă de mosor, cu înălţimi de 0,15 m. şi 0,17 m. Iniţ ial L 4 pare să fi fost solid construi tă , cu podină din l ipitură din lut amestecat cu nisip care s-a aplieat un strat de lut amestecat cu pleavă şi mult nisip. O parte a locuinţei in t ră în profilul de NV. şi nu a mai fost cerceta tă .

Locuinţa nr. 5. Deşi puternic deranja tă de o serie de gropi, are cea mai mare suprafaţă găsi tă dintre locuinţele nivelului inferior. Ea se afla în carourile G/3 —J/3, G/2 — 1/2, 1/1. î n t r u c î t pereţii conţineau o mare cantitate de nisip, ea se prezenta sub forma unei mase de lut nisipos, puternic înroşit . Podina era făcută din lu t gălbui , nisipos, şi era groasă de 0,03-0,005 m.

1. N. Harţuche , Istros, 1, 1980. p. 37. 2. D. Berciu şl colab.. Materiale, 7, 1961, p. 51 ; Seb. Morintz, P . Roman Par ia , NS, 12, 1968, p. 47,

5 2 , 62 ; Idem, S C I V , 19, 19Θ8, 4, p. 5 5 5 .

8

www.mnir.ro

Locuinţa nr. 6. Foarte deranja tă de cinci gropi moderne, se mai păs t ra sub forma a două insule de chirpic în carourile C/3—4 şi D/2. Chirpicul se prezenta sub forma unor bulgări masivi ; avea în compoziţie pleavă şi nisip. Bucăţi le de chirpic păs t rau amprentele nuielelor din scheletul lemnos. Podina era făţui tă cu lu t galben cu nisip. I n carourile C/2 şi B/2, în apropierea resturilor locuinţei, s-a remarcat existenţa unor depuneri groase de 0,01—0,02 m., care conţinea o mare cantitate de solzi de peste. I n aceste depuneri s-a găsit un fragment ceramic pictat Cucuteni A 4. (PI. 4/2 a, b)

Locuinţa nr. 7. La r îndul său era deranja tă de depunerile şi de distrugerile ulterioare, datorate factorilor naturali sau antropici. Resturile ei apăreau în carourile H/4—1/4, H/5—1/5. S-a putut observa podina din lu t galben, peste care erau prăbuşi ţ i pereţii din chirpic. Remarcăm prezenţa amprentelor de nuiele şi faptul că In compoziţia chirpicului erau prezente nisipul şi pleava. La l imita păs t ra tă din caroul 1/5, au apă ru t resturile vetrei. Pereţi i aveau refaceri succesive groase de 0,010 —0,015 m. în carourile H/4 şi G/4 în apropierea resturilor locuinţei, to t într-o lentilă ce conţinea numai solzi de peşte şi nisip, s-au descoperit alte cîteva fragmente pictate Cucuteni A 4.

Locuinţa nr. 8. I n carourile K/2—3, a apă ru t o insulă de chirpic (1,5x1,5 m) ce reprezintă după cît se pare resturile unei alte locuinţe (dacă nu cumva este un fragment din L5, cu a t î t mai mul t cu cît din punct de vedere constructiv nu diferă de aceasta).

Locuinţele 5—8 apar la aceiaşi adîncime : —1,20 m. Diferenţa stratigrafică dintre L4 şi celelalte locuinţe, este dubla tă de o serie de

diferenţieri tipologice, ce se pot observa şi la ceramica din aceste locuinţe, fapt ce ne obligă să o prezentăm separat. Menţionăm că în raportul de faţă este prezentată exclusiv ceramica din locuinţe.

In L 4 se pot observa următoarele două importante categorii ceramice : 1. Grosieră. Cu mul tă scoică, cioburi pisate şi nisip în compoziţie, cărămizie sau

cenuşiu-negricioasă în spăr tură , foarte friabilă. In cadrul acestei grupe predomină vasele bitronconice, cu umăr rotunji t . Uneori gîtul circular este înalt, iar buza puţin evazală este rotunj i tă . Cîteodată apar lo r f i mici în bandă, cu secţiune dreptunghiulară , ce se prinde de partea superioară a umărului . Gîtul este de asemenea bine netezit, In t imp ce corpul este acoperit cu un strat de lut fin, castaniu deschis, cu neregulari tăţ i . Fundurile vaselor s înt drepte sau uşor profilale.

2. Fină. Are scoică pisată şi mult nisip în compoziţie. Uneori scoica lipseşte, ea fiind înlocuită cu cioburi foarte m ă r u n t pisate. Fste arsă la negru-cenuşiu. I n general, vasele a t î t la interior cît şi la exterior, au un slip negru, mai rar castaniu, lustruit. Sînt însă şi cazuri cînd lustruirea la interior lipseşte. Ca forme predomină castroanele şi străchinile bitronconice, cu partea superioară înnllă şi buza rotunj i tă şi uşor evazată . Decorul apare pe partea superioară a vaselor. L i unele există proeminenţe trase din buză de secţiune t r iunghiulară sau tor ţ i tubulare. Cel mai răspîndi t decor este şnurul fals. Un castron prezintă pe umăr crestătur i scurte. Pe buza unui vas bitronconic cu gît îna'.t s înt alveole. Un fragment de s trachină cu buza rotunj i tă şi evazată, are la exterior două şiruri de impresiuni circular-ovale, şirul inferior avlnd impresiunile orientate oblic faţă de cel superior. Un fragment de castron prezintă în zona umărului grupe de crestai uri scurte, între ele apăr înd o proeminenţă cu două vir fur i rotunjite.

Ceramica din L 5—L 8, se prezintă unitar. Ea evidenţiază nivelul inferior al locuirii Cernavoda 1 de la Hîrşova. ; se împar te în două mari grupe.

1. Grosieră. Pasta are în compoziţie cioburi pisate, nisip şi spre deosebire de cea din nivelul superior, mai puţ ină scoică. Este acoperită la exterior cu un strat de !ut fin castâniu-gălbui, care uneori este lustruit . I n spăr tu ră este neagră-cenuşie. Din această categorie de pas tă au fost modelate vase cu pereţii groşi, de diferite dimensiuni (mai ales mari). Ca forme înt î lnim recipiente bitronconice cu umăr rotunji t , buză subţ ia tă şi uşor evazată ; fundul este drept, neprofilat. Unele exemplare sînt neglijent netezite. Decorul lipseşte. Se remarcă un vas deosebit, găsi t pe podina lu i L 5. Este modelat dintr-o pastă grosieră, bine f rămînta tă ; are o formă globulară, cu buza evazată şi patru proeminenţe conice cu vîrfurile rotunjite. Corpul este acoperit de cinci şiruri de alveolări. Remarcăm t rad i ţ ia gumclni ţeană, ce se poale observa şi în alte cazuri.

2 —Cercetări arheologice 9

www.mnir.ro

2. Fină. Este omogenă, bine f rămînta tă şi arsă la negru-cenuşiu sau castaniu deschis, î n compoziţie are nisip şi puţ ină scoică pisată. De regulă este lustrui tă a t î t la interior cî t şi la exterior. Formele predominante sînt : castroanele bitronconice cu profilul rotunji t şi partea superioară mai înal tă şi străchini destul de înalte şi largi, cu buza dreap tă şi subţ i a t ă , uneori puţ in evazate. Tort i ţele mici, în secţiune, rectangulare, apar rar. S-a observat un fund profilat de vas. Spre deosebire de ceramica fină din nivelul superior, impresiunile de şnur fals, crestături le şi tor t i ţe le tubulare, lipsesc cu desăvîrşire.

D i n repertoriul uneltelor menţ ionăm : gratoare şi lame din silex, care spre deosebire de cele gumelni ţene (PI. 1/1 —4, PI. 3/3—5, PI, 2/2 —4) au retuşe ceva mai neîngrijite, cî teva împungă toare şi sule din os, mai mult sau mai puţin fine, un rîmoc din corn şi mai multe fusaiole de diferite dimensiuni, plate pe o faţă şi uşor arcuite pe cealaltă sau bitronconice (PI. 2 /1 , 3/). în" locuinţele cercetate nu s-au descoperit unelte din piat ră şlefuită, astfel de unelte (PI. 1/5, 7, 2/5, 3/1) descoperindu-se însă în stratul de cultură. î n gropile romano-bizantine şi cele feudale t impur i i , s-au găsit materia'e tipice acestor epoci.

Q impor tan ţă deosebită pentru încadrarea cronologică a nivelului inferior Cernavoda 1 de la Hîrşova , o au fragmentele cucuteniene pictate, databi'.e în faza Cucuteni A 4. şi unul, probabil fazei Cucuteni A3 , (şi un fragment ceramic de t ip „Cucuteni C") Menţionăm că ele au apă ru t la baza nivelului amintit , ca şi j u m ă t a t e a inferioară a unui idol cucutenian. Toate aceste descoperiri ne asigură sincronismul nivelului inferior Cernavoda 1 de la Hîrşova cu faza A 4 a culturi i Cucuteni, fapt ce sc presupunea3, dar nu fusese încă demonstrat. Amint im că acest nivel pare a corespunde unui moment sincron cu acela caracterizat de ceramica de t ip C lipsită de impresiuni cu şnurul din arealul culturi i Cucuteni.

Caracteristicile ceramicii din nivelul inferior, asociate cu fragmentele ceramice menţ iona te , credem că ne îndreptă ţesc a considera că ne aflăm în faţa celui mai t impuriu nivel Cernavoda 1, identificat prin complexe de locuire pînă în prezent.

în SC ne-am adîncit cu circa 1 m., ajungîndu-se la nivelul Boian-Spanţov, ce începe de la —1,20 m. Menţionăm că începerea săpături lor în SC, nu s-a făcut de la partea superioară a tell-ului, ci de pe o t r eap tă a sa apă ru tă în urma distrugerilor executate anterior, în vederea construirii unei locuinţe contemporane. P înă Ia nivelul Boian-Spanţov, s-a constatat, cum era şi firesc, un foarte puternic deranjament

în profilul principal se observă două elemente.

1. Alunecarea înspre Dunăre şi înspre Sud a nivelelor de depunere arheologică şi chiar a pereţilor locuinţelor existenţe în profil şi în rupturile naturale ale tell-ului.

2. începînd din carourile E/ l—3 şi cont inuînd pînă în carourile H / l —3, se observă elemente care ne fac să credem că în această zonă nu au mai existat locuinţe neolitice. Se pare că iniţial tell-ul avea o suprafaţă mai mică, care apoi, oda tă cu depunerile gumelniţene, s-a măr i t în t r -un mod spectaculos. Pe vii tor , oda tă cu adîncirea în SB, ne vom lămuri dacă tell-ul, la nivelul cronologic al stratului Boian-Spanţov. continua sau nu dincolo de linia carourilor E. Oricum chiar dacă seva răspunde afirmativ, fapt puţin probabil, este cert că odâ tă cu primele niveluri gumelni ţene tell-ul a suferit o extindere apreciabilă.

Relevăm că şi dincolo de SB, în profilul executat în imediata vec ină t a t e de SE a acesteia, stratigrafie este aceiaşi ca In carourile Ε — H , unde materialele arheologice se află într-o poziţie stratigrafică secundară, da to ra tă alunecărilor lor.

S-a constatat că în t re nivelul Boian-Spanţov, şi cel Gumelni ţa A l , nu există nici o cenzură stratigrafică, trecerea de la o cultură la cealaltă făcîndu-se organic, prin asimilarea elementelor de conţ inut vechi. Astfel, în t re uneltele din silex ale celor două culturi aproape că nu există nici o diferenţă ; locuinţele aveau aceiaşi manieră const ruct ivă ; plastica este foarte asemănătoare ; ceramica gumelni ţeană înp rumută de la cea din faza Spanţov a culturii Boian o bogată serie de forme şi maniere decorative, mai puţ in excizia largă.

•Λ. N. Hartuche, Studii şl comunicări, Focşani, 1980, p. 15. V . şi A . Dodd-Opriţescu, S C I V A , 4. 31¬1980, p. 548, flg. 2. Şt. Cucoş, Memoria Antiquitatls, I X - X I , 19Ô9, p. 6 3 - 6 5 .

10

www.mnir.ro

î n carourile A / l , 2—D / l , 2 au apă ru t fragmente (dator i tă deranjamentelor moderne) de Ia o locuinţă Boian-Spanţov, iar în caroul H3, un alt mic fragment de locuinţă din aceiaşi fază a culturi i Boian. Locuinţele, ale căror resturi erau plasate chiar la l imita superioară a nivelului B o i a n - S p a n ţ o v , aveau pereţi masivi din chirpic şi podine bine făţuite.

Ceramica din locuinţe se împar te în următoare le grupe : grosieră (vase tronconice cu pereţii arcuiţi , uneori acoperi ţ i cu barbot ină negre-cenuşii sau maronii în spăr tură , vase cu picior, capace cu buton cilindric şi vîrf conic, străchini joase, cutii-suport cu două orificii, etc.) cu excizie largă, (mai ales picioare de vase, străchini largi şi castroane), fină (cu slip negru, castaniu, cenuşiu, cărămiziu ; larg repertoriu de forme din rîndul căruia vasele bitronconice de diferite dimensiuni sînt predominante ; decorul este reprezentat de caneluri regulate, incizii crestătur i , t r iunghiuri lustruite).

Din cele două locuinţe provin mai multe unelte din silex (mal ales lame). De fapt, ele abundă în tot stratul. î n prima locuinţă s-a găsit o r îşniţă şi un os perforat, iar în Gea de a doua, un ciocan din corn, frumos lustruit şi un fragment de corn folosit ca miner. Din nivelul Boian-Spanţov, s-au recoltat şi citeva împungă toare întregi sau fragmentare (PI. 6/1, 2) două dăl t i ţe şi o herminetă (PI. 6/5), numeroase unelte din silex (PI. 6/4, 6—8), o mărgea din lu t (PI. 6/3). Dintre descoperirile de deasupra nivelului B o i a n - S p a n ţ o v , amintim partea superioară a unui idol din lut (PI. 6/9).

Sub nive'ul celor două locuinţe remarcăm o diminuare a procentului ceramicii cu excizie largă, fapt ce ne face să presupunem că ne aflăm là un nivel cronologic corespun-aător începutului fàzei Spanţov a culturi i Boian.

R E C H E R C H E S A R C H E O L O G I Q U E S D A N S L E T E L L D E H I R S O V A , DEP D E C O N S T A N Ţ A 1988,

* Résume

E n 1988 on η continue a fouiller les surfaces D et C commencées a n t é r i e u r . Ainsi on a découver t une habitat ion appartenait a la civil isat ion Cernavoda I(le niveau supér ieur

de l 'habitat Cernavoda de I l i r sovn) , les restes de quatre hi . l tcs r.ppartcncnt niveau inférieur de Cernavoda I et plusieurs fosses ménagè re s tic dif férentes e'poqurs.

Dans le niveau inférieur Cernavoda on a trouve quelques tessons Cucuteni (A 4), un fragment de statuette et un tesson du ..type C". On peu donc recorder ce niveau Cernavoda I avec Cucuteni A 4.

En même temps, le materiel c é r a m i q u e prouve l'existence d'un niveau plus ancien de type Cernavoda,. Identifie pour la premiere fois en cette m a n i è r e en Roumanie, ln c é r a m i q u e qui appartient a ce niveau n'a pas connue le rlecor a corde

D.ms la surface Β on a découve r t des habitations et du materiel appartenent a la civil isat ion Boian, phase Spantov.

11

www.mnir.ro

7

P l . 1. H î r ş o v a - t e l l 1988. S.B. U n e l t e de s i l ex ş i p i a t r ă , N i v e l u l C e r n a v o d ă I A .

P l . 1. H î r ş o v a - t e l l 1988. S.B. O u t i l l e en s i l ex et p i e r r e . N i v e a u Cernavoda I Α .

126

www.mnir.ro

P l . 2. H î r ş o v a - t e l l 1988. S.B. U n e l t e de l u t ars, s i lex şi p i a t r ă . N i v e l u l C e r n a v o d ă I A .

P I . 2. H î r ş o v a - t e l l 1988. S.B. O u t i l l e en t e r re cul te , ' s i lex , et p i e r r e . N i v e a u C e r n a v o d ă i À .

127

www.mnir.ro

1

www.mnir.ro

Popovici, P. Hasotti, D. Galbenu, C. NicoUie PLANŞA 4

2 — fragment ceramic pictat.

L — H î r ş o v a — tell 1988. S. B. N iveau Cernavoda I Α. 1 — fragment c é r a m i q u e de „t ip C " ;

2 — fragment c é r a m i q u e peinte.

www.mnir.ro

P L A N Ş A 5 D. Popovici, P. Haaotti, D. Galbenii, C. Sicoloe

Pl. 5. — Hîrşova — tell. 1988. S. C. 1—2, 4—5 unelte lamelare din silex aparţinînd culturii Boian, faza Spanţov ; 4. topor de piatră, şlefuit,

aparţinînd nivelului Spanţov al culturii Boian.

Pl. 5. — Hîrşova — tell 1Θ88. S. C. Niveau Boianu-Spanţov. 1, 2, 3, 4, 5, — âUex ; 3 — pierre polie.

www.mnir.ro

D. Popovici, P. Hasotti, D. Galbenu, C. Nicolae P L A N Ş A .5

Pl. 6. — Hîrşova — tell 1988. S. C. Nivel Boianu-Spanţov. 1 — os ; 2 — corn ; 3, θ — lut ars ;

1 — os ; 2 — corn ; 3, 9 — lut ars ; 4, 6, 8 — silex ; 5 — piatră.

Pl. 6. — Hîrşova — tell 1988. S. C. Niveau Boianu-Spanţov. 1 — os ; 2 — corne ; 3, 9 — terre culte ; 4, Θ, 8 — silex ; 5 — pierre polie.

www.mnir.ro