IUL

S^o

,n. 19s1) este absolventl a univerulttrltl dln BucureFti, Facultatea de Filologie, prozatoarc, publlclstd, au-

rrro

DOINA

JEI-A,

toare a unui mare numer de eseuri, cronici, recenzll, intr_ viuri, apdrute in reviste ca ToflIk, Arca, Antflclttu, Ronl(i n literurd, Cofitenporutlul, Faflilia, obsetuatorVatra. in 1995,

-

Miinchen, 22,

publca la Edifura Humanitas romrnul non-fictiv

Cazul Nichita Duntitnt, resphtit de Asocialia Internalionald a Scriitorilor 9i Oamenilor de Arta Romeni, cu sediul la Washington, cu premiul de onoare pe anul 1996. in 1997, ta Editura Polirom - I agi, volurr..ul Telej rnalul de noapte. in 1998, ii apare in colectia ,,Procesul comunismului" vohtmul Aceasld dragute cnre e leagd. Recotlstittirea unui csasi,ltt, Cartea a fost desemnat{ la Tirgul intemalional de carte de la Tim4oara drept ,,Cartea anului". A tradus pentru Editura Humanitas AlrfoloS( 3 ta dini juidice de Philippe Malaurie, pentru seria ,,Procesul comunjsmului" a aceleiagi edituri a tradus Sfdlitt de Boris Souvarine, iar in colaborare, Cartea neagtd a con\ltnisnflIui, coordonate de St6phane Courtois, 9i Sdrutd 1ftifla pe care n-o pori tfit$ca de Edward Behr. Se ocupd la Humanitas de coleclia ,,Procesul comunis-

DrumulDamasculuiSPOVEDANIA UNUI FOST TORTIONAREdilia a ll-a Biblioteca .|STR'1

mului".

ililililwroffiilrilffi.,,.ri.:1-^t.'-.--:,,

l-:r.ru-l _:-ffiffi

IgT"A"1|

HU MAN ITAS

Cope

a colecliei

MULTUMIRI

DONE STAN

Cartea aceasta a fost greu de scris. De aceea aq vreasd le mu$umesc aici acelora care au contribuit Pentru ca

tt[bg0q

scrierea ei sd devini mai ugoari.

Primul cdruia ag vrea sd-i mullumesc este chiar editorul me4 dl Gabriel Liiceanu, cel care, 9i de data aceasta, a inleles cu intuilie PromPd 9i cu rara Pasiunegi disponibilitate, ca o asemenea carte trebuie s-o facem noi. Monicei Lovinescu 9i lui Virgil Ierunca Ie datorez

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiJELA" -

enorm pentru cildura 9i eficienta sPritinului lor in momente de lndoiall. Degi omagiat deja prin rolul de ,,personai" pe care i l-am conferi! dlui profesor Fronea Bidulescu i se cuvin mulfumirile mele. Cu noblele 9i atenlie, m-a inttuit in

Drumul Damasculuir spovedania unui fost to$ionar

DOINA

/

Doina Jela. - Ed. a 2-a. - Bucuregti: Humanitas, 2002 zo4 p.; 18 cm. (Top H) Index. IgBN 973-50-0217-5

precarul echilibru in lungi 9i chinuitoare convorbiri,

convingerea cd aceastd carte este necesarA. Lui Frant Janddrd - cel de acum - care Si-a riscat mulgumesc de asemenea. Tuturor celor care au citit, inainte de aparilie, aceas6

ii

carte nu utor de citit, Gabrielei Omdt 9i AngeleiArdeleanu, Multumesc lui CdHlin Strat, pe4tru controlul gtiinlific asupra docurnentelor de arhivi. in fine, mullumesc familiei mele, fdrd de care toate cirlile le-ag fi scris mult mai greu sau deloc.

343.8(4e8xo:82-e4)

[(q.c

-tAh@

Jt

l

HUMANITAS, 1999,2002

rsBN 973-50-0217-5

MARTURISIREA

Bucuregti, 23 martie 1993

[prof. Fronea Bidulescu]: - Stntem in ziua fu 23 martie 1993 Fi ali aenit la noi la asociatie sd ne ffituturisili ce ftili dus. din experia$a si din ainla dos. Vd tog sd ne spuneliVoce

I

cine sinteli gi cttna date despre copildria das.

inceputul copildriei mele a Voce II [Fran! landdrd]: fost foarte tragic. La 12 ani m-am dus coPil de truPa h un regiment, 5 infanterie, din Giurgiu, din localitatea unde m-am nlscut. Aici a durat copildria mea de truPd Pina la

-

sfirgihrl rdzboiului din 't14, cind regimentul s-a desfiinlat, s-a contopit cu altd divizie de la Cehragi, Unitatea 5 cu 23 infanterie. Dupa aceea am ramas al nimdnui, dormind prin gdri. M-am dus, m-am angaiat Pe la CF& Muzeul CF& fost arsenalul armatei la Tirgovigte, gi am stat acolo. Deja incepea ceva, inceputul comunisrnului. Era prin '45. $i m-am indrdgostit aga, m-am indrdgostit de comunism, acolo a intrat comunismul i:r mine. Eu, dacd am trdit prin regimente, am invelat diferite lucruri, am furat nigte ceargafuri 9i am fost eliminat din gcoald, exrnatriculat, mai precis, 9i am luat drumul Bucuregtiului, am dormit Prin Gara de Nord 9i acolo am furat, am treit, am revenit gi la

Giurgiu. La Giurgiu am fost in scurt timp racolat de nigte oameni, cum sd spun eu, care vrea binele, oameni fird c6pdtii care vrea se faci ceva in Romdnia. Au fdcut ce s-avdzut. Eu am fost abturi de acegti oameni, firtr sd gtiu ce vreau. $tiam ci sint aga cum cintam noi ciliva, eram vreo

gapte-opt: ,,Noi nu slntem nimica-n lume. luPttrm ca totul noi sd fim." $i-mi pldceau versrrrile astea, simleam ci eu sint oropsit al viefii, 9i era totlll bine, decurgea bine, aveam mincate, aveam dormib ne-am simfit ca intr-o familie, cu plrinfi. Perinlii erau partidul, Partidul era totul pentru mine, partidul me cregtea, me educa gi md forma pentru viitot spurea cA eu sint victima burgheziei, victima trecutului. $i sigur ci asta a durat o perioadd de timp pind la alegeri, la alegeri am activai foarte bine, foarte bine, am fost unul dintre cei mai buni, activam serios Pentru Pariidul Comunist RomAn. Tot ce intilneam ii 9i tundeam la barbe. Mai sint cifiva care treiesc, sint in vi4e, ne lntilnim, ne vedem, ne ddm 9i bund ziua, sd gtifi. Nu gtiu cit sa va sPun cd a durat treaba asta. A durat Pind in '47, inceputul lui '47,liin'47 tatdl meu s-a gindit ca are un fiu gi trebuie sAJ apropie de el. Thtd] meu avusese mai multe femei, traise in concubinai cu citeva femei, s-a gindit ctr ar fi bine sd mi aducd acasd. Avea citeva zeci de oi, 20-30 de oi ale lui, mi-a cerut sa-i ingriiesc oile- Nu voiam, dar a plins, mi s-a flcut si mie mild. Mi-a spus ce viitorul nu este al comunittilor, vor veni americanii, ml vor spinzur4 bd, te spinzurd atnericqnii, se tK acasl, heci acasd, cA nu rn1 are decit pe mhe. E adeverat, m-au induiogat lacrimile dinsului, am venit acasa. lntimplarea a fost ce n-a durat mult, s-a recdsitorit 9i in vara aceea cit am stat eu la dinsul a finut inci vreo trei-patru femei, asta era in vara lui'47 spre '48, inclu-

am participat cu nigte dedaralii, ce sd vd spun, e o poveste

mai lungd.Acest Pavel Stefan mi-a spus: ,,M4, tatdl idu !i-a stricat a doua oarA, gtii, o daet cind te-a aruncat, noi te-am adus se te refacem, gi a doua oare Hu te-a distrus. Eu ili spun sigur, dacd ar fi fost tatAl meu, eu i-ag fi dat una in cap. Un asemmea tatA e un om care nu gtie ce vrea, gi nu wea viitorul copiilor, nici pentru el nu gindegte nimic, ti-a distrus viitorul." Nu pea am bdgat zu la bild tohrl. Am ldsat a9a, sd curge. M-am desperlii de dinsul, ultima oard a fost cind m-am intilnit. M-am mai intilnit cu primul secretar, Cristache Vasile, care ulterior a ajuns la regiunea de partid, prim-secretar la regiune, md iubea foarte mult. Pentru ci acest om, un om care eu am gi spus si fie pro-

viitorul

tat

movat in locul dinsului ca prim-secretar de regiune, am tinut la 1, 9i la el, cd altfel eu enm, cum se zic, calelul lu' tovartrgu' Pavel $tefan, ii spuneam totul, ce se discutd pe margini, eram un fel de informator al dirxsului, tot ce auzeam, gi nimeni nu se ferea de mine, din cei mai in vtstA. Aveau multe incredere, dar eu totugi eram Iud5, ii vindeam lui acest tovartrg Pavel $tefan. Eu vreau sA fiu mai scurf a venit evenimentul cind s-a petrecut cea mai mare nenorocire din viata mea, gi aici nmorocirea mare. 9a petrecut h iami, in 7 decembriq intr-o rnarfi, chiar marli cddea. [.a orele 7 a izbucnit un scandal, care pot sd vi documentez, dar vreau s, fiu scurt, un scandal intre mine 6i tata, din cauza concubinei, ameninfind cd se plec, m-a fdcttl bolgevic, pleacil de la mine, du-te dracu la partidul tduncolo, acolo

siv '48. intr-o zi s-a intimplat nenorocirea. Eu tot mai treceam pe la partid din cind in cind 9i auzeam: rdt ai fdctt cd laiascrlfat. Tlrimiseseri brigadieri la Bumbegti Livezeni, trebuia se mA duc 9i eu sa activez, eu eram acuma un cioban pe lingd oi, mi cilLcau,rfut ai fdcut cd ai plecat, ce etti? ' un amdrit, un cioban, care mai de care, m-am intilnit 9i cu

lia

oamenii tdi.

I-am cerut cdciuld, i-am cerut si-rni dea 9i mie ce mai era, era iam[, eraT decembrie, n-a vrut sa-mi dea nimic. Nu premeditasern, nu era ceva premeditat, dar in scurt timp u am iegit afare Fi mi-am adus afi:Ju:.te, acest pittinte

nra neaorocit, are dreptate tooardgul Paoel $tefon, mai binesl-i dau in cap, unde m-oi duce pe urmd, m-oi duce, dn' sd tetnrin o datd..$iin sl.:urtul dsta timp iau hotiirirea sd-l ucid. M-am dus, am luat un topor, noi ne scandalizasem un pic, dar fAri agresivitate. El iese afari din casi, era intuneric,

un secretar, primul secretar al judelului Vlagca, o dattr, tovaregul Pavel gtefan, care a fost 9i membru al Comitetului Cenhal. A fost o polemicA clnd a fost ir ocuit de Dej, 9i eu

nu aveam lumine electricd, el iese nepregdtit, 9i'i dau ca un lag cu toporul in caP, ii dau doul lovituri "

...bupa ateea fug repede la tovartrgul Cristache Vasjle ce-arn fdcut eu' lui 9i-i spun: ,,Tovardgul Cristache, uite drePtate tovaraqul 9tefan' $i i-arn dat iatil'meu. A avut in cap." La care el: ,,Bii, nu 9i-a spus el sd-i dai in cap' fii atmice-aidedari. Du-te rePede acasa, stai acasd, ca eu trebuie sd chem polilia, eu dau acum telefon la polilie, dar du-te direct acas6, cA inir-o iumatate de ori polilia vhe' hai, du-te direct acas5, ca am eu gdia de rest " M-am dus vtrd acasa, nu gtiu Precis, cd n-aveam ceas, foarte repede o trisur6 cu comisarul de noapte 9i cu doi sergenti desa

convorbire confidenfiald cu tovardgul Pavel Stefan. in care cl m-a incurafat. Mi-a zis ci va incepe acum in primdvarA Canalul, tu iei sentinta pe care o iei, sd nu te supeli, poate oiIua oreo pedmpsd mai mnre, nu are itnportanfd, chiar dacll n-om putea sd facem noi ceoa, prin graliere gi tot te scoatem, Fi tot trebuie sd redat socktdtii. Mi-a sp..]s, te scoatem Fi chiat mai

nrult,

oei

t'i rcqbilitat, gi chestii de-astea. Insd, mi-a zis, tre-

fi

buie sd lucrezi foarte bine. Vezi cd cinma o sd ztind de Ia

Mini*

lerul de Inteme, de la Direclia generald a penitmciarelor, eu am wfii| ai sd fi bine prhnit, ted cd de mtine o sd treci sd lucrezi undez.ta, pe la bucdtdrie, pe la popotd. Aveam incurajdri din toate direcfiile, m-am simlit foarte calm. $i la

shada.

Viciregti nu mai eram un de,rnut, nu mai

dimiSi m-au arestat. Nu mi s-a dat nici o palmd' De care trebuia s' neatd au venit citiva tovariti, anchetatorul m5 ancheteze, foarte atenJi au fost cu mine, eram o victinoud m6, nu eram un criminaf eram o victimd' A doua zi' local, Vlapca liberd' veslea' sau zece, a gi apdrut in ziarul fost Scria in ioi peri, ciutau s-o scalde, am citit 9i eu' AmdeDus la penitencia r. peni'tenciar era director fratele lui Teohari Georyescu'

mi-a Bebe deorgescu. M-a primit foarte frumos inauntru' plec la Viciregti, si am r5bdare ca multl Pesous ca o alupta n" o'ta u- , cd sigur cd da' erti neainooat' md'.5i bine

L

eram un strdin. M-am simlt doar privat de libertaie, in rcst aveam de toate. A durai puFn timp si am trecut la bucet:irie. Mi s-a dat o seclie la pottici, sd dau mincare. Mi se spunea cum sA dau mincare: pufin ulei, care il dddeau 9i Ia dreptul comun, 9i putini cartofi, pulind fasole. in rest, zeaml lungd. Le fdceam un cazan. Din gapte cazane, unul era pentru politici. Misiunea mea nu era numai asta. Mai intram, ce vedeam trebuia sd spun. Supravegheam nu nu-

i

ai ficut. bine ai fdcut. Eu ma simleam foarte bine' fiindc; bund Eu oJntru toli eu n-am fdcut o fapta rea, ci o faptx nu ma mai ginlu rnai sindeam ca am fdcut bine, sau rdu, Dar deam ci"e nici bine, nici rdu, nu md gindeam la nimic' adevdd' SiSur' Pdmit m-am simgit in Iargul meu, esta-i foarte bine, mi se tiimiteau de la partid pachete' mircare'

de la bucltdria partidului, prirneam de toate' A venit timP;l cand trebuia si fiu judecal qe Cur91 la Victrregti' de ia Bucuregti' in februarie 1949 m-au trimis iar i:r primire' Dupi 2-3 septdmini t.,.t iu Va.aregti ^-au am mi se anunle vorbitor. Nu stiam cine vine' cu cine o sd arr" in cabinetul direciorului' Acolo a velroiUito., rn-u.t era nit tovard;ul Pavel gtefan El era la vorbitor' Director avut o am Mircescu, tov Mircescu. El a iegit afar6, iar eu10

mai delinu1ii, ci 9i pe gardieni. Ce observam trebuia sd spury irrformam cu probleme politice, fiindci vechea gardd nu se schimbase, erau vechii gardieni. Mi se spusese cd igtia erau oameni care au lucrat cu regimul trecut si vor fi inlocuifi, deci hebuiau supravegheaf - cu cine iau contact, ceea ce putea sd vadd fiecare. Cdutam sd-mi formez gi eu nigte informatori tot din rirxdul delinutilor de drept com.,t . in felul asta puteam str aflu despre fiecate gardian cum acloneazd el pe sectie, cu cine are contact dintre plantoane. $i plantoanele jucau un rol foarte important in penitenciarele din Rominia. Asta a durat pini in mai, cind am fost condamnat. Am primit 13 ani cu drept de recurs, dar n-am mai fdcut recurs, fiindcd aga mi s-a spus, si nu fac recurs, sd renun!, pleca dupi condamnarea mea o cursd la Canal. N-am reugit sa plec cu prima cursd care a plecat de la Vdcdregti, am plecat cu a doua, de la Aiu4 tot cu criminali. Numai criminali11

se alegeau, sd

gtiti era o tactic{ 9i asta Eu mai tlrziu mi-am ce fel de dat sJama cind am vazut care au Plecat primii'oameni.care Noi am mers toti in centru, la Poarta Albd' duPd la Tagaul, la Capul Midia' .,"-" Jeipattit. Eu am mers Uaracamente' Ni s-a spus: "Vom aduce "..r* tu.iari'a"9i voi ve$ fi brigadierii Vef fi cei mai iqirqi p.U,i.i

cu cigiva oameni pe care mi-i alesesem eu, pentru a supravcghea comitetul celila.lt. De fapt, noi, care supravegheam, noi gtiam ce executi, eu ftrceam parte 9i din comitetul dla, supravegheat, dar aveam eu un altul cu care-i urmdream, tot ce fdceau. De exemplu, era un comitet cultural in care era actorul Mircea $eptilici, Horia Cdciulescu, era Niculi.te

.o.o"iuiti, r"-i.iul

;-.il;;;t,f,ir.t

tehnic, autoconducere' voi conduceli bhnic, absolut, to!, dar trebuie sd alegefi

"d i" r"#g "ru

i*

"loi pr"ra, .toi scriam un articol de fond' aveam acrru

ou

."i *ui buni' Vom

avea presd"' Adevdrul'

"i"t"f, Sclntein' Aqa ui ." touu:.aqi, ." "gricultori, tot ce era' di'r. presl format f^."otr, faaui un comitet cultural de

dar scriam articol de fond' in care scri-

";;;;J;

erau mai pregatiF, ei, dar nu erau moralicesjemoralicette' aveam aa mine, ci tot la nivelul meu' Eu nl"i ,r,., dar erau "tuu oatru-cinci clase, ei aveau zece-doutrsprezece'

"* 9i mine Adicd vreau sd spun' chiar daci ."L"i

lompromisi, se cunogteau,-se comPromiteal'

s-a auorooo, p" Strtt.ingel Marin, un ligan' "Hercules"' tot El e mort' acum' dar acest iiii" "i, t-. t-uit Peste ;il;;;"I ; fost unul dintre cei mai buni torfionari' cei

Eu l-am Si a venjt momentr.rl sd alegern trei brigadien'

-

l,"i t"i"^i.i

direcfiei' iosii"* ti J"",ir, de pe margini' cu concursulacest edu'fil"d.d ilt *il "ia un educalor Nicolau' carespune1.fig ata"a mina liberd noui oi ne "Liiiri""r""i" Adicl tot ce se confisca de la politici .l^iu .a * aaa""' nici nu Ie mai luau ei' noi le luam fu Iea"" "o"e, "nii Mai luau 9i miliFmii gulin' da.1 "" lil;;;l"* noi' ; colnandant' verul cu frictr, si nu simti. Era acest Timofte' Duman dsta a fost un coair"i i.i."i*" f"i Duman, cd

torlionari ai penitenciarelor' desigur cd

a

i#a*i J" g"tat"-, Pe la Doftana' ne goPtiserr Sardienii' i*i .or,t *"* noi, cu ciliva, vreo Patru inh-osead' doflrasla

" nul colonel Constantinescu, Marin Constanhnescu' ne-a sPus ce avem de fdcut' a Ni s-au trasat sarcmr pe cap de om' Doua comitete eu Parte' facui din noi: un comitet secret, din care faceafi 12

Teodoru, mai era compozitorul Jean Ionescu, muzician bun, Fi altii pe care-i cooptasem. $i dgtia trebuia sd scrie scenete, tot ce trebuia str rrie, 9i eu bebuia sd ved. Vedeam 9i eu, de exemplu o piesd care s-a scris, Muncitorul Sam; era: hopa sus ca malagamba,/ hopa sus, nu sta degeaba,/ hopa sus, lntr-un picion/ domnule exploatatoL/ cd acuffi e indul nrcu,/ ca sd te mai joc Ai er. Piesa aceasta o jucam eq ca pe urmi tot eu se fiu mustrat ce nu mi-am dat seama ce 6ttia Si-au bdtut joc de comunigti, adicd i-au ales, nu liai dat seoma, zice, cit de inteligent eFtiEu nu eram atit de inteligmt, dar eu rri feceam ce sint. Unu a zis: ,,Stai se vezi ce le fac eu acum, cd-i scot cu marguri afari, ii scot cu mar9uri." Am fdcut nigte compoziiii, eu arn ficut nisJe favoruri, sd nu mai iasi cu lopata la spinare: domnu' Feinstein, imi scii aid margui pentru delinuli. Eu am iucat o piese gi am fost mustrat gi de domnul colonel Constantinescrt 9i de domnul colonel Crdciun. A ve nit si Albon, era unul Albory ofipr de securitate, am avut ocazia sd-l primesc Ai pe dinsul la arest. L-am primit, dar pe el il supravegheam prin evrei. Aveam nitt contacte cu cvreii, prin nigte fifuici, prin Banu Zaharia, aga s-a descoperit e mort siracu, el a spus mai multe despre Albon. Aici, la Canal, am inceput sa lucrez foarte bine, foart bine. li dedeam lui Stenciugel sarcini precise. Ornul venea obosit, delinuhrl, ca sd vede! cit de incongtimt eram, am dat la fiecare brigadd ordin str cinte: Noi sintem mlouisti d.in Poarta Albd / 9i am aenit cn sd muncim gi sd caednt, sn fn mindi, mlonigti, de ceu e lufidm ,i ralizlm, erau versuri cu melodii, 9i chernam la intrecere pe cei din Tagaul. Fralii trogtri din Tagaul era alt marg. Erau marguri patrio tice, mobilizatoare, noi construiam ceva pentru tara asta. A9a gindeam zu. Era obositot nu iegea nimic, nici un sunet

/

1.1

din gura definutului, inainte. 9i acum, la ieiire, coman-

danirl era foafte indntat cind m-a vizut cum ies brigdzile cinfnd incolonate, 9i cu cifil mirxdrie cintau versurile delinulii politici. ' adurat asta pina in 51 dnd eu duia sA plec la Culme'Un timD scufi am se stau la Culme, mi s-a spus' Dar acolo am primit sarcind ce hebuie se Plec la Spitalul nr' 9 Nu gtiam ce e Spitalul nr.9, a vmit 9i mi-a explicat un cePitan, care atunci l-am cunoscut Pmtru Prima oare' M-a luat intr-un cabinet al comandantului 9i mi-a exPlicat ce trcbuie sd fac acolo. Am sd triiesc bine, mi se aduce totul 9i nu stau decit perioade, decit dte 30 de zile, 35 de zile maximum, si pe urrnd plec in alt'e Penitmciar' 9i in '52 voi fi eliberai. Aqa mi s-a ptomis, 9i chiat tooardpul Teohati Geotsesca o sd

erau ciini, erau goareci in spatele cHdirii, cobai de experienfA. $i m-au mutat intr-o celul6, dar ce se ftrtirnpla, erau toate patru celule goale, se pregetea ceva, 9i eu singur intr-o celuld m-am sirnlit mai bine. De fapt, aveam nevoie de liniste, dteva ziie, dar acegti trei necunosculi mi-au spus De ce m?ine seard, astll-seard nu, dar mtine surd ai de trubd. ce? Vin nigte indiaizi care au omoit nigte ostafi, au tras in ei, au impugcat n$te osta1i in munli, Fi wm face an&etd impreund, chhr dacd nu oenim noi, oine altcinetm, ai sd particiVi 9i

-

-

ttr.

$tii

ce ai de

fdcut.ce

Dar nu gtiam nimic. Ei mi-au spus: $tii

ai

de

fdcut.

dar eu nu gtiam nimic. $i au apdrut a doua seard alli indi11. De-abia au venit, 9i o dubd - am vizul chiar eq o pragd, dubd, cd a9a erarl prdgi - o bdgau cu spatele, 9i au coborit cu ei. Pe picioare

vizi. Au venit mai devreme, la ora

lindto

sd te Mdd, 9i ai

sd

iui'SZ, pt

fi grafial. A'9tepqm, da1 ir.ant* parctr nu credeam eu, cum aga, repede, sl-mi dea drumul'anutui, aisd

fi

grafiat. Pe parcursul anu-

s{ fiu grafat. A diuai foarte pulin timP, a venit lm alt cePitan' Totin uniformd a venit cipitanui dsta 9i a spus c{ merg la V{cdregti. Acolo, dnd am aiuns, au venit cu doi civili 9i m-auintrebat dacd am vizut in viata mea cumse

au coborit, definuli, patru la numer, i-au bagat hauntru gi i-au condus separat, doi intr-o celultr, ti doi intr.o celuld. Eu eram singur intr-o celuld, in celehlt capet 9i m-auchemat la ei, oni cil incepan cercetllile. Ni sa spus cd tu ftii tu gtii cam trebuie sd k scoti din gufi tot adcvdruL Deci ce trcbuia pugi la tortud. Nu gtiam nimic cum sA procedez cu ei. Domnule, nu mi s+ spus nimic, ntm discutat nimic, cum sd procedez, qtit am auzit, cd trebuie sd oin aici. Nu li-a spus, zice, totsardgu Cocog ce ai de fdcut? Acest Cocog eu nu l-am vizut in viala mea. Care din cei cu care am discutat era Cocog nu 9tiu, ci nu s-a recomandat nici unul cum il cheamd. Zc: Nu-l cunosc W acest Coco1. Insmmnd cd n-am fda* nimic, totugi trebuie sd facem caa, trebuie sd acfiondm, dc aici nu pledm ftrd il swtem de la bandilii dgtin caa din gurd. $i au inceput ei cercet5rile, dar a inceput unul sd zbiere, 9i a venii militianul care a spus: Doffinul4 optili tortura, aici nu se torturuzl, nu aaeli ooie, bolnaaii trebuie sd fu littiftili, ali agitat ululelc, uite, bolnaaii nu gade linigtili.S..au oprit. Ei au plecat dimineats a verit altcineva din dire4ie a venit cu Constantinescu, 9i mi-a spus ce avem de ftrcut. Totul trebuie luat de la cap, 9i Cocog ista, care am spus c{ s-a recomandat Cocog, a fdcut un plan de ancheti, 9imetoda,

manifesti un

bolnav psihic. Sau, mai pe in;eles, rm nebun' Eu zic cA am vlzut nebrmi destui, in-copilirie, era chiar la noi in GiurPdi diferiti' atn adzut ' ziu. Si ai otuut cttm x nanifestlt? "- ei sd nngi amlo, dar ai sd faci iruinte niFte exercilii cu noi, aici. E triaba sd descoperim cana la nr' 9, ,i tu trebuie sd

-

-

-

-

ne ajuli.

Siitatul vrcaregti nu avea seclie de neuropsihiatrie, 9i eu fird s5-mi dau seama, m-am Pregatit intr-un fel' Ei au spus ctr e foarte bine, am corespuns, ioci fmrte bine teat.ru' 'I'rebuia si nu md descoPere cA nu sint bolnav mintal' Am mers acolo. Pentru prima oartr' cind am inirat, am intilnit un olutonier pe coridor, 9i m-a bdgat la o celul5 de comun' Erarn patru in celula, dar nu mi'a convenit, am stat Pin'la ora zece, cind au

-

-

-

Chdictr nu e locul meu aici' eu trec Pe ariPa din dreapta' de ler, aic! in fun4 sPrc uzina electricd' rea era intr-o formi14

vmit trei ceteleni in civil

9i mi-au spus

15

a

de secuoDrit totul, ca sa inceaPa discuBile cu alti oflterl o sdPttrmind a venit aPararitate. N-a durat inult, dupd

turd. Aceastd aParaturd.

gaiuht*i'--'..'.rai

dM - atrt spuneti tia soeciald a SPitalului 9'

lPauzd si intrerupere pe caseti,

"

ti intrebarea lui Fronea nli fost dw' instruit la sec-

a treit pulin dupA intrat in comi, n-a mai vorbit nimic. I s-au umflat testiculele, s-au irmegrig s-au umflat exkaordinar, n-am cum sa va spun. A doua seara esta tot mai

Primul om la care am experimentat

aceea. Dimineala a

trdia, dar l-a luat de aici, cd trebuia sh-l i4 si nu vadtr ci neva, nu ptiu, cd toli acegti cu testiculele umflate ii lua aceeas. i

asta este, Primii care au venit n-au fost nu anchecaoabili sl md instruiasctr, n-aveam sPecialitate' fost anchetat' dar nu antalem i.rn viala mea, nu 9tiam, am patruzeci de ani . ,fupat"t o doamnE, in iur de "tr"i""" i.4at' e ua"s rmul, a trebuit o aParature' adicd urtu de picioare' un scaun de torture, unde se legau de miini' scaunul dsta' dar .rici nu gtiu crrm se numegte, s-a adus

,o.*ui

pragd care-i aducea, aceeagi

dubi,

acelagi gofer, veneau

**

trebuia omul care sd foloseascd de"' care ...Exista rmul, Banu, un de$nut de drept comun' era 9i-n come' era incurabil qi nici nu mai eJa conttimt' 9i ii u ,i" ta-t tucrifi.dm pe asta sd-mi arate mie cum sa dau irritrttu * .*io"ul. Un creion lung neascufit' cu care losa bat m veam peste testicule. imi ardtau cum se lovesc' circa zce minute' at"upl, tou"". "umai un pic Dupi "a el intre timP ceea ce se mai lovesc, dar daci nu spunea care stitea la mase il *iJ". eai"i .""" ce anchetatorul irltreba. Era ti o mdsute mice, Pe linge acest Pat' . erau N,, erur. pacienti, erau delinuti venili normali' 9i de armament' sa dea -"i".it"t""'ti*ti, io$ erau intrebafi adici nei.flt "Ui a" *S*i;.ri subversive' "Sumanele prieteni' amici' camasre". ce cunosdu din sate, ora'e, liri, tot t."u"lu" th spund' Aici era durerea mare cd am totuqi nu u"J,. O"pe * -i-." arltat cu delinutul 6sta' eu

mi-a spus: pe stiam. tretuia pe parcurs si invd! Doamna dupd doi-trei' 'r*rr* aiii irlel, Am devenit exPert "i duPa ora '11, incePeau cerceterile' la f" +S dimineala' Dar nu le dadea drumul ", "f"a a" garda Securitdfii' pleca, 9i venea gutau "oapte Dimineala venea garda Ia 6'

* i*Jii i"i*-"."ara, i".. lliiti-# iri ".? " p"ttit"nciaruiui'"" schimba se

nu cu adevtuat, venea garda Penitencianrlul 9iIt)

era o gardl stabil6, unii nu-i mai vedeai'

cinci, 9ase. Dar unii spuneau ce sprmeau, allii nu, 9i spunea, dd-i mai tnre, md, lope1te fiai tare, s.i loveam, intr-ade' vd4 nai tar, de multe ori aveam o satisfacfg ca se ve spun sincer, devenisem un automat, un robot, fare creier, fdre nimic... Sau eram un paranoig un schizofrery nu mai gtiu ce eram, lucram la disperare, trdiam bhe, aga vedeam eu, 9i dgtia erau dugmanii poporului, trebuia si-i lichiddm. Acesfi oameni, anchetatorii a9tia veneau doue se4 trei seri, probabil gd erau clienlii lor dgtia, nu pot sA gtiu, dar eu eram al tuturor, eram permanent. Dar ce se intimpltr, cd eu am plecat, 9i schimb n-am vdzut, la o lund iumetate, cftrd am venit, c! am cerut pe urme str plec tot pe Canal. Am irrceput str luoez irx 51, am plecat acolo: iar sirnulam in penitenciare. Vorbeam aiurea, credeam eu cd sint bolnav, 9i zic a9a se manifesttt boala, nu-mi fecea tratament. lmi dedeau 9i sidngi aveam siringi la mine,f 9i tu un tratament, dacl se simte fiu ti faci o injecfie, dar injeclia mea ii era fatali, ii fdceam o inie4ie cind fdcea spume la gurd. Pacienlii mei de aici, eu erarn doctorul lor, nu am vezut dexhizind o uql doctorul Tomorug sau sanitarul eu des. chideam ugile. Ce se intimpla ziua ei nu ttiau, ei aveau treaba pe aripa lor, pe aripa unde acfionam eu n-aveau treabd. Dar totugi me cunogtea sanitarul, dar nu mi lntreba ce-i cu mine, md vedea in halat, dar nu mi intreba, ttia ci si)xt delnut, gtia 9i Tomorug, nu gtia ce lucrez acdlo. Tomorug m-a irntrebat o date gi mi-a dat o fud. Cind i-am spus. Pdi.zice, astua stnt consecinlele, tu ai onofit pe taict-tu, apa se manifestd boala, dar n-am inteles despre ce e vorba. $i tn situalia Esta, Ac, mi se face tntaffiat, cen? Ct ltatament, zice, tratament ili faci tu singw. Asta a tost u,ltima disculie cu el. Nu stateam acolo decit 3G-35 de zile, nu suportam77

nici eu mai mult, Plecam la relaxarc, in Penitenciar, unde vream eu chiar, Dar ce s-a infmPlat, ultima datd am lucrat la o colonie, Culmea. Acolo md imprietenisem cu un fost comunist, ca gi mine, fost ofitet qi zice: m-au bitgat Ia pupclltie dgtia' Aici a foot problema, ctr eu i-am Pus cetuge lu' {sta la mind, 9i el mi-i cintat Zdrobite cdtufe in urmd rtuntn, gi-i sp'url lrt'

Partidului Comunist Ronr5n. $i-n afard de asta, aveam privilegii, aveam zoni limitaH, de p de, inh-o irchisoare puteam sd plec pentru 2-3 ore 9i reveneam, primeam colete, tot ce se conlisca, inxi alegeam tot ce-mi placea, figdri, nu sufeream de lipsa tigirilor, bani, de exemplu aveam nevoie de fernei, tot din detinute, aduse de la Vdcdregti, erau isterice, toate astea pe timp de noapte, mi se acordau nigte

comandantul Iosipescu: Do ffitt' colnandant (dar nu-mi aduc aminte, ce gid avea, ctrpitan, da, dar nu clpitan din armata hecuct, aPitan din muncitor, il ficuse cePitan, devenise un antipartinic Ai un critic aspru al comunismului), domnu comandant, cdpitanu zice cd zdmbite cdtu* ln umtd td' md, tu i4i pns dtugele-n fald, pune-le, md' la spa\, m?n. - Pdi, are gi el drcptate, mtni-i-le, cd ala este, el clntd bine, pune-i-lc Ia spate, Fi bagd-I cu liganii acolo. Etau doi lgani intr-o carr,-urn p,rtut itrJ bag acolo, au venit doi gardimi: ."ia, asous

fac iteF, nu pot str neg. Dar acum si revin la Culme. Aici, ctnd am revmit dupa ce v-an spus ci nu mi-a mai convenit s{ mai lucrez, nu gtiam ce si fac, cum sd ma intorc sd nu mai tucrez pentru ei, str scap, aici este toaH drama. Am gdsit solutia, ii tai pe esta, tot a f{cut riu, era un informator, le fecea riu h delinu;i, aici erau numai de drept comun gi erau pentrucote/ terani care erau condamnali cite zece ani, cincisprezece ani, chiabwi, nu erau oameni care nu aveau de unde da, aici arn gdsit momentul ce eu febuie sd-l lichidez pe Bade4 toatd colonia mi cunogtea ce sint bolnav mintal, 9tifi. Am apelat la un delinut politic care gtiam eu cd avea

"u domnu imandant cd hebuie sd-l bdgdrn acolo, 9i acolo seracu i-a venit rau lu' cipitanu', 9i a doua zi acest cAPitan s-a dus ln sirrne, l-a irnpugcat paza. A scris un bilet,Darca l-am avut pe constiinte, fiindcA toatA noaPtea mi-a 'stieat: spuneai ci nu iubegti comunismul, eFti un IaF, nici ru stii"ce orei.Pr&ebilca dsta a trczit in mine ceva N-a scris cd Procuratua din Constanla ,rimic d"spre ", Pentru a fdcut ceicetlrile, nici nu gtiu ce-a scris despre mine, nici

-it

n-am intrebat, dar Pe mine m-a mustrat Prea murt con-

gtiinta desPre .icest iapitan care a murit Pe sirme, ziua,la ora it. $i itunci cind eu trebuia sd merg, nu mai imi venea se plec, eram cu congtiinta mai lncircatd ca de tatel meu, 9i1i, ce-i facusem eu lu'esfa. Fiindci una vorbisem cu el, alta ftrceam. Acum urma sd Plec din nou, 9i atunci

cutit, erau cutite lucrate prin colonie, i l-am cerut, nu era de acord ca s!-l ornor, mi-a spus numai str-l sperii, las cd-l tnlep nilel, dar et eram hottrrit sd-l omor, c ontopesc cu aia, cu aia, o sd nai imi den, nu mult, totufi, pmtru el o sd-mi dea p4in. qi a$a amhotddt intr-o zi. L-am atins, dar el a fugit 9r, prin spate, l-am ajuns din urmi, cd era mai greoi, 9i n-am linut cont sA dau in s6ng4 am dat ln dreaph, 9i i-am perforat plimlnul. L-a dus la spital, pe mine, gata, m-au prins gardienii, nilifimii gi m-au bigat in fiare. Eram foarte periculos, dadeam 9i in ei, dar alffel dideam, mtr gtiaumi.lilienii de frica, de sttipin. A doua zi de dimineatd, asta intimplat duminica, relin bine, era duminica intre 10 11, iar luni la ora 9 a sosit Drdghici la Culure. A deschis 9i uga un plutonier, si Dreghici s-a uitat la mine fdrl si schiCe caut dsta aici dacll e nebun, ai tu Jez nici un gest se4ie de mintali aici, gtii unde e locul lor? N-am aout dubd, nu gtiu. Ceea ce am omis sd spun este ca Drdghici Ird cunogtea de pe timpu.l lui Teohari Georgescu. Numai dupd ce luase9i

eu am cdtunat

Badea se numea, profesor de fizici, care fecea Pe Primul brigadier. L-am tdiat, cu intenfia de a md duce undeva, de a fl"condamnat, sI scaP, si nu mtr mai duc acolo, la Num{rul 9. Am facut toate astea fiindcd mi se promitea ce voi fi

ti

am tdiat un brigadier cu culitul, unul

s-a

-

-

un om comPlet reabilitat 9i cu drepturl depline adic{ dreptul de a'devmi 9i membru de pa'rtid str rcvin ln sinul18

19

doui ori vorbisem cu el ln Prezenta lui Constantinescu, 9i-mi Promisese 9i el ce mai stau un an de zile, a arany'at el pentru gratiere, gi-mi g{seqte ceva in Drec$a gmerald a penitenciarelor, in orice caz in Ministerul de Inteme, dace nu, ilx constfuctii. Eu inv{tasem zidArie, cel pulin constructii, tot ln cadruI M'4.1., ei tot wea se rna fine pe nngl ei. El mi cunos.tea foarte bine, ca fizic, ca om, gtia ctr trebuie sd aiung acolo, dar se nu mai aiungd sd-mi facd mie proces, aga ci rn-a trimis la Nr. 9. M-am mai intllnit cu detinutul Ah, s-a ficut bine la Constanla, n-a avut nimic cu mine, nici eu cu el, l-am vtzut sandtos gi pe picioare. Md, Acum, la Nr. 9, intr-o sear{, Drdghici a venilel conducerea, de

N-am mai dus-o bine, se degajasertr de mine, dar nu mai lucram. Plntr dnd l-am intilnit pe Timofte. ca inspector de penitenciar, a venit la Poarta Albi, era unul ComiJea t: - Md, anm te simfi?, - nai bine, - dor csre e sitlnlia ta, cum e cu tine, e cfla deoserit? Am stat numai cu el intre patru ochi/ deoparte,Zic: Ag aoea neaoie de ajutorul dvs.

pe unde - Da, md, da tu ai fdcut nigte nercguli, pe Ia Culme, lnceput. le*i nu mai mrespunzi cunt corxpundui laftcut,

Ba dn, cd am Jdcut trataflent Ia Nr. 9, am aaut o scdpare, dar acum d sitnt mai bine, aS putea sd luctez. Bine, o sd te vsdd too. C.onstantinescu. $i a venit Constantinescu la

-

-

fr-ai al dracu,

dracu, dacd nu ml lnsd-n pau, din potolEti? - Pdi, zic, ai Pdi, zice, nu egti nebun, md, nu Eti nebun nu fld scotea. nebun? Dacd-l face pe unu pocdit, trebuie sd se supere cd-i po' edit? E pocdit, md! Dacd-l face pe unu bolyaic, e bolryic, rttd,dacd-l face pe unu comunist, e comunist, ml! Dacd-| face pe dla ldrdnist, ce, ffiuie d x supere d-i ldrdnist? 9i atmci Pe mine

cine te-a ?us

sd-l tai, fld, stai md, linigtit' xu te

Mi-ali prombpi cred cd ptnd

rhine, la Vdctrresti, 9i i-am spus de ce nu mai lucrez. cd ies, a trccut '52, slntem la sfrgitul lui,53,

-

tu ai sd bdiat bun, zice, sd md lnlelegi pe mine, zice, eu tli promit cd la anu' egti liber. Da, domnu, eu uamtnleles tot timpu' . W tu ai fost bdiat bun ca fline, tu m-ai tnteles tot

fi

noi face intreaga

pedeopsd nu md lasd,

-

Dacd

iar m-a zdruncinat ceva, adice daci mi-a sPus cuvinhrl ne bun, egti nebun, sint nebun. Ei, 9i-am schimbat calimera:

nu mai lucrez, 9!am irceput sa-mi

de adeviratl nebuneald. $i am luat-o pe nebuneale,

fac eu strategia nea de nebunealil, ce nu

ficut, ce-ai flcut de te-ai schimbat ... Nu i-am spus ce.aveam ln capul meu, ce ag fi vrut se ma rehag undeva, s{ stau linbtit, vede}i, eraur obitnuit se am tigdri, se am toate, n-am putut se stau aSa ca orice de.rmut, pe mine n-avea cine si me caute de acasd, eu nu primeam colete, coletul meu trebuia sd mi-l iau de la Securitate, de la partid, aici arn sirnft c{ trebuie dincomplet?

tinpu',

- de data asta ce-ai da

-

nou sa actionez cumva.A venit Gicirrn, colonelul Crdciun 9i mi-a spus din nou Ministerul de Inteme. 9i am lucrat acolo, la Ministerul de Interne, la subsol, la celulare, nu pot sd gtiu in care sediu, fiindcd m-a dus cu duba, numai la subsol, am stat acolo o luni 9i jum{tate. Asta in iama lui '54, 9i tot aici, cu anchetatorii lucram, numai cu anchetatori. Aici me cunogtea pe mine rm fost detinut de drept comun, sPdrgetor, Jidic se numea, acum era, eu nu l-am vizut cu grade, dar se zicea cA fusese maior, acum se zice cA ar fi fost avansat colonel. $i Jidic ista avea o stime pentru mine, avea o simpatie, sdme n-ag putea sA zic, avea o simpatie, actionam aga, le fdceam iocul lor, mi-a spus cd a vorbit cu Dr{ghici, care e superat pe mine, too. ministrucd e nevoie sd merg la

mai zuportam nici gardieni, nimic, veneau anchetatori diferifi, str stea de vorbi cu mine, pini cind a renunJat la serviciile mele, dar totuti, pe mine mI frlminta ceva' fiindca duceam lipsi de libertate, nu mai Pu-team sd ies, nu mai puteam sd merg la buclt?lrie, la spital' lntr-o seare m-a lungit tot pe scaunul unde tortuam eu, 9i mi-a ficut o iniectie in vmi, nigte combinalii' M-a luat nigte temPeraturi, nu mai puteam, am intrat in comd, atunci am vdzut cd mi-am pierdut memoria. 'Iiranspirat leoalcd - dar mA mutaserd pe pat,9i aici trebuia sl gindesc ce trebuie sd fac' Mi s-au mai fhcut trei stricnine, ce le ficeam eu Glorlalti, dar eu n-am murit, ei mureau. Eu gtiu, dacd m-au vindecat?, dar am plecat. 20

spun cum nclionezi' cd qi lucral un a curn trebuie, rAspunzi bine Ia intrebdri, fi-ai reuenit' t'ost domnullti, md simt bilu' Slaod goc, a trecut, cum te simti? 'E bine, zice, aezi cd o sd pleci acum Ia Aiud'e

supsn! pe tine,

Fi eu

am

sd-i

ministru de Inteme, director general de penitenciare, 9efde escortd, tot? Asta va spun, ca nu Pot sa sPun totul, dar am pe congtiinla mult, am mult Pe congtiinld, ei n-au nimic, eu am, le-am luat eu asuPra mea, toate, 9i ale lor, ei sint foarte cura.ti, acum ce sa ve sPun, ca dupe ce am venit de la Dumbrlveni, unde tot in misiune fusesem, am ve-

-

-

-

md ia Er, ata,lroiu- u.olo, ionstantinescu nu voia sd pe dube, voia sd lucrez 30 de zile u.Jo, u,rua ,,iqte treabl pielea auU". r.u it"uOa vari, h caldurd, erau chiar in pe culoar, aici era treaba' cd unii loald, eu trebuia si stau

i"

!"r"uu inarrntru, ii bigam la celuli, de exemPlu' nu toti a" arrba utt"uu sifletul sd facd ce trebuia, erau mai nevoie "ufii omenogi, asta pot si sPun, dar Pe dubd ei aveau itt momentuLcind incepeau sd vocifel" J"ti, o**i.a itt.tutil,.l"d era oprirea, gi trebuiau sco9i afard ,"r"

Vdcdregti unde n-am mai lucrat nimic, eram oaredezorientat, nu mai ttiam ce sd fac, altfel a9 fi vrut cum se irec mai bine in dreptul comun, sd nu mai fiu cu poli-

nit

tr

"tf"l ca sh-i posi potolid, sX-i izoldm, le mai ardeam loviturile nu eram numar ioii^, tt,.,-l potoleau ei, ii Potoleam eu, 9ie,.r,

a ci doi, eral.rn"l mai dur, Filip, din parfile-Olteniei' mai rePede' Eu' care .crpat inaintea mea, altii au scaPat crieam ca o sa fiu primuf am fost ultimul, am ai'ut niste coninftzreri, nis.te opriri la ei, dgtia au lucrat mai intens 9i aveau o nesiguranih ir'mine' tn"", fete ta t*a opriri. Ei puAm lucrat foarte bine, dar i-am dus 9i eu de nas' n-a9 dus de nas cd le-am fdcut servicii' satea si spun ci i-am

Mi-a dat o cerere 9i a hotarit Draghici sa ma gratieze' o de gragiere pe care"si i-o trimit cu potia de la Giurgiu' nu cerJre fdcutd in numele lui mama, cine-o comPusese' n-avea de mine' ,rju, ,,fil.rl^"rr", ,,^u^a mea", care habar iit',nt,. a*n, tafir,0 fost cuminte, a sufetif' motivalii de 'senul dsta. Si pe'baza asta, dar a mai durat si asta vreo a fost 3."oouo," f,*i, u* fost eliberat pinS la urmd' Asta Drighici, el m-a ceutat' 9i am i.,;SS,.i"a rn-u- i"tilnit cu

crificiul meu.

tici, sd-mi fac toatii pedeapsa, incepusem se me resermez cu ceea ce era la dreptul comun. $i am mers de la Dumbrdveni la Vtrciregti, 9i de la Vdciregti md trimite la Canal, la Poarta Albd, fdri nici o misiune, m-a begat intr-o baraci unde erau diferi;i recidivisti, 9i de toate felurile' 9i inapli, 9i de toate, asta in '55. Dupi-amiazd, cird trebuia sd-mi iau peturA, gameH, tot md duce la poart5, 9i se merg la liberare, sd dau in primire. Abia le luasem, sd dau in Primire din nou. Nu-mi venea sd cred, nici nu mai credeam ci am fost graliat, credeam ce md trimit in alta misiune, nu mai voiam si plec, ldsali-md cd nu mai areau. Stau gi eu mdcar o sdptihnind - Fi Am adzut delinut care nu area sd plece- Am Corndfeanu: trdit sd odd gi ea un delinut cnre nu rtea sd plece libet. Adev6rul e ce adresa asta mi ciuta de o lun{, dar nu mtr gdsea. 9i a venit fulger. Seara m-a descarcerat 9i mi-a dat biletul de eliberare 9i o anexi, sd md prezint la Ministerul de lnteme, ir ziua de 3 ianuarie. Asta se irfmpla pe 24 decem-

-

AJ

am fdcut nigte trebuli br'rne, bune Penbu ei' ""*"t ce cineva se intreabd, eu sint autorul tuturor faP"tt", ooate am eu in iutor. Out toti, toute cadavrele, toli mor.tii' o sd-i iarp.lltdeam de toate? Ei Pot sd se lepede' cd *irlur", au dat ordine, inseamnd ci eu am fiitlt"r., "" "i*ii, aut ordin, eu am executat' eu am fost totul' "i"" rt, utot

t iqt"

o"U*i

Uune, care mi-e 9i jene'nu pot sd le zic'

brie, in ajunul Crhciunului. Urma sdrbitorile, 9i pe 3 sl md prezint la Ministerul de lnteme. Eu nu scosesem buletinul populafiei. Pe 3 m-am dus la Jidic ista. Am intrat cam 8reu, ce nu mai aveamnirnic la mini, la ce camere, am intrcbat de colonelul Jidic. Vezi sll te duci sd-li scori Asta a coborit 9i mi-a spus: buletinul de identitate, pentru angajare' M-au trimis str lucrez la Sectia a 5-a Psihiatrie, 9i aici era uul, Octav Mahler, profesor de pavilion 9i gef de salon la agitali, 9i doctor era, la Elias, evreu. Nu gtiam de ce mI duc acolo. De-abia la ora 10 iumetate a venit un civil gi

-

-i

",t

22

-

S-a prcnntat ca Pacient Taltddrd de Ia Giurghr? aintrebali Eu sint, arrt raspuns. Mi-a flcut intemarea acolo, procuratura, trimis{ adrcsa: o inscenare. Acolo era un 9ef de gari de la Pitegti, mi s-a spus numele, mi s-a spus unde e, in ce pat, eu eram expert se-l innebunesc pe ista. $i mai era un avocat. $i era gi unul din Giurgiu. Aici a fost durerea, cd m-a recunoscu! era bolnav din betei, din tortud.. ' Nu mai gtiam ce str fac aici, era foarte greu, dar a fost dettept profesorul care m-a chemat se-mi facd figa. I-am spus corect ce-i cu mine, ce-am fecut, ce-am fost, m-am eiiberat, cinstit. ,i acrm culn te flanifegti? Dacll crui cd n-ai nimic ai nu arei sd te intbolflltaefti, noi aici avan electrotocuri, aoent de toate. Mi-a fost teama. A urmat ca sa vina Bd, n-ai aa t tot dsta care ma instruia de la Securitate: cap, h'ebuia sd iei cinci nii de lei de Ia nine azi, dar ai decktrat N-ai ninric, e1ti un om perfect, toi. Profesorul mi-a spus: ai o nelrozd, stai acasd, nu e problena sll Jii inteffiat, sd fii cuminte, sd nu te flai abali de Ia eticd,lucreazlt o meserie ffiai rc'

-

iNrirl,IInnalnDall,asc em un

tmic

i

runtit Anania. Dofinul

Ia

zis

tra ?xlenie: .Anat a!"

,,htd_1rd, D@n @!', a rdsryns

el. Si Dont ul I-a zis: ,,Scoald-te, hFte W ulita cate se clcnnd Dt"aptd gi cattd cltsa lui hda pe ufi l zis Saul, !11 on dit Tars. Cdci i.ttd, eI se roagd,,'

i

(Faptele Apostolilon

9, 10-11)

-

-

-

in contact cu colectiaitatea, sll fii nni separat, mi-a dat nigte sfaturi. $i a;a m-am retras din viala asta a mea zbuciumaie, si am triit pina asidzi. [Pe eticheta lipiti de casettr, scrisa cu Pix, cu o PasH rG gie, se afltr data ti o iscdlituri clar6: Tanddrd Fnnt.lasd',

sd nu

fi

ca gi lumina.

pilitua_se plimbe cuminE deasupra, dupi cum plinrib eu dedesubt.magnetul. Magnetismul este el tot Jenergie, 9i

care-e energig nu trece prin suprafata aceasta de placaj, ca si pot vedea ce e sub ea, deti prin aceeagi suprafagi de placaj energia magnetici hece? Adici, atunci cfid de-asupra pilitura de fier gi dedesubt o bucata de magpet,

in Univers nu efsta nimic fere cauze. Dace ceva produce acum aici, vizibil sau invizibil, este fiindce altceva, vizibil sau invizibil, de aici sau din altd parte, l_a ficut sd se producE. O frunzi care se desprinde si cade, gheala care se topegte, trezirea brusci din somn a cuiva, aparila unei mici pete pe suprafaF netedtr a pielii. Un cu_ tremul, o inundalie, o recolte abundentd de griu, o invazie de insecte. Tbate fenomenele din universul vizibll si invizibil sint supuse unuia 9i aceluiagi principiu al car,-;titeFi. 9i totugi, lumea este plind de miracole pe care mintea noas_ tri nici nu le mai iffegistreazd. Putefi dumneavoastre si-mi spmeti cum se face cd lu_ mina hece prin geamul acesta, gi nu trece prin aceasg parte a compartimentului nostru care e fecutl din lemn lau din carton presat, sau din tablA? Sau de ce nu trece ea prin corpul dumneavoastrd, prin care hec, dimpotri ve, razilex, permilindu-i rnedicului sd vadl ce a1i miniat de dimineaF, sau pe grinicer s{ vadd prin peretele valizei ce avem lntre bagaiele noastre cind.le prezentem h vamtr? De ce tumin4se

-

p;

A-tl.

mtca m Uruvers cu

TT*"

Lumina este corpul care se propagA, se cea mai mare viteze, trei sute de mii25

mitce' se de kilometri pe secundd' Dar existtr ceva care se dumneaDroDasa cu o vitezl incd 9i mai mare' Gindul ne-arn voa'strX, doamnat tar acasta este o minune, cu care obisnuit si n-o mai sesizdm. Datorite ei, dumneavoastrtr outeti fi cu mine aici, in acest tren Giwgiu-Ruse' 9i vl Pui*i ninai, oauitta pe geam, Ia luna, care n-a disptrrut inci de departe, in spafiu' sau la faaJ p'" ."t ii .ut" "^im'ens depdrtatd' dar e care e mai

totuti eu nu mai sint. Este adevarat ce vd spun, eu nu mai sint, degi ramin aici in fata dumneavoastra, pArtndce sint. Mai mult! Puteti dumneavoastrA sd-mi explicati de ce camea aceasta nu s-a stricat timp de gaptezeci 9i gapte de ani, Fi se stdcd apoi irx trei zile? Asta sune chiar ca intr-o poveste latino-americand 9i nu pot sd nu admit cd metafizica unui om de gtiinte este mai bogatd si sugestive dedt ca a unui literat. gi-mi vine in minte autorul meu preferat, Emesto S6bato, fizician

rnilia dumneavoastrd,

,li a*ut*, t""

Caligula, situat undeva departe' intimp' ti t*puf fii"a tot o'dimmsir'rne a SPatiului' sau la alt"i. Lui, ind*pUt u"um o mie de ani' Gindul este omnipre,"t t'9i i*ti"tut uu. 9i aceasta este tot o minune' Dar o gtii"gnAf O".e se Poate sPune aga! Fiindca 9i gin^i"""" Lt Universul sensibil este fdcut din rna-

t

Pu,n

la origine si el. Domnul din fala mea aratd inalt, aproape degirai, ugor adus de spate, cu un chip ovaf cu un zuris ugor stinghel, de o tristele discreti.Cum sti;i, fdri indoiali, in univers existA nenumtrrate corpuri. Universul material numtud clteva milioane de asemenea corpuri cunoscute. Sd mai fie alte citeva milioane necunoscute lnctr. Iate, aceasta este baza, pe care am s-o pun aici pe o axd orizontale, o coordonata. pun

JJ""t"u"oudi

""".gi". terie gi enelgie.i.rceoina

-

sosind ut l" 9i Poate iriiare i-am Provocat ".oti" aproape din mers in trenul acesaipi 5i urdnd i" "lri--" arir privilegiul id ta ufl'.r u"utt' 9i sd md gin;;

i*ili

de airect, aproape ca pe o conlerinfd' contl*ttri, ao ttU ain fap mea vrea evident sd ml

ltit

";;" mei' adonnifi inc5' Jesc in acetaqi'timp, laca vreau, la ai su.i i. httta, aflate ince Pe cer' dar albd 9i a f" "ti, obraz din care a fugit tot singele'au

""*t i*to"*"H, * "" slnt la Caiieula. Nu md sindesc la nimic din toate astea"iJrs ^.llruiliu "a "-r"ie Mai ir-p" l*" t"i"

aici o ax! verticald. $i-mi deseneazd pe geamul aburit gi murdar al compartimentului faimoasa axa de uritul ctrreia p{rdsisem foarte devrema orice interes pentru gtiintele exacte, - Iate, continud profesorul, aceasel bazi foarte, foarte largtr este alcehritd din cele citeva milioane de corpuri.Citeva rnilioane. $i trasea"i o orizontala ltrngd. La rindul lor ele sixt alcetuite din elemente. Nu existe decit citeva sute de elemente in univers- Si presupunem iar ci mai sint citeva sute nedescoperite. $i traseazd, paralel cu prima, o alta orizontalll, mult mai scurtA. Observati cit se ingusteaze in sus. Mai departe, trebuie si gtili cd fiecare element este alcituit din atomi gi acegtia sint 9i rnai pufini. Iar un atom, toti atomii sint alcdtui;i la fel din nucleu 9i invelig electronic. Absolut to!i. $i cei din structura meteorililor, 9i din fruchrl unui arbore, 9i dinh-un fragmenlel dh pielea rnea, fi dintr-o picAture de api, tot. Adicd din doar trei elemente: electroni, protoni, neutroni acegtia din urmA, aflagi irn nucleu. 27

demonstra9i sint concentratd la ales fiindcd nu gtiu unde vrea

sd aiun8e. fri am fost, doamni, foarte prcocuPat de demorstrape cale rationa.ld a existeniei diviniHlfii' Demonsharca rea .u numai pe cale intuitive' a credintei .'"i" "fii"fii.r,reueit in acest sens Am ginut un curs la "" aceastat Stiinta in cdutatm diuinit.dtii' o! sd fii om de gtiintl ca s6-9i pui.in6". "tr"'n"""t* 9i revelagii' Iat{' stau arcl m rala trebtrri. Ca sI ai uimiri

-

en;;;;;;ui ittl""*i"i" "# i"

sedumneavoastrt 9i str PresuPunem ca in urmetoarea mlne? Din mine nu lipsl" i''ilmplai c.' ;;J;;;4" ili" JJ., .ia o .elula, nici un organ' inima' pldminul' la locul lot $r stomacul, fierea, pielea, ochii' toate sint

26

Mai departe, cind atomul a putut fi spart, iar asta nu mult timp ir1 urmtr, s.a gasit un singur 9i ultim element. Mai departe nu s-a aiuns. 9i acest ultim element ireductibil este quarkul. Aici, in virf. Ce vedeli dumneavoastri aici, sub forma acestui triunghi, este lumea materiale in intregul ei. ln afara ei nu existd nimic. Dar prin extrapolare, prelungind cele doud axe, eu obfin, ce? Triunghiul acesta simetric cu primul, aflat deasupra lui. Ob$n lumea imateriale, antimateria. - Lumea materiali e in continui mitcare, or, miScarea, fie 9i de aici pinl ir culoarul acestui hen, Bucuegti-Giurgiu-Ruse, se produce fin timp. $i deplasarea o tumdtate de milimetru a unui obiect presupune timp. Mbcare ti timp. Migcarea 9i timpul sint inseparabile. Imperiul lor este acesta, triunghiul acesta de io6, universul sensibil in migcare, pieritor 9i schimbdtor. Antinuteria, degi sime trice cu el, este nemitcabare qi eteme.s-a petrecut cu prea

este gtiinffic demonstrat. Este desigur, cum spunegi dumneavoastr5, 9i psihologSc. Este congtiinla dureroasd gi eternd de a nu te putea aproph mai mult d.e ncustd lumind Si cllldurd. De a rdm?ne departe de ea in lntufleic, a ui'merat sd-i

inrogeasce..

copaci singuratici gi, la orizont, cerul care incele sd se,

biguu. Sedus de propria lui demorutrafie, interlocutoru.l meu nu-l obsewe, dar am sentirnenhl c{, gi dacd l_ar observa. nu l-ar infelege. Nu are ochi penku peisajul acesta, gi rai 9i iad un purgatoriu unde fiinp ca ,,-* "l ceuta gi pe care poate tocrnai de aceea il suporH mai "r,"" "" bine decit cei care, participind la metabolismui lui colcditor, nu slnt ix starc sd-i indure miasmete. Nesffrgite -o*r-" de gunoi, trupuri putezite de animale, cii; vagabonzi,.

Iadul, doamnl. Peisajul pe care-l stribate henul nostru este unul am_

fii

aproape. Acesta este

i

9i

incep sI inleleg unde rrya se ajungA demonstratia ttiin-

;ifici a Profesorului.brusc. li rfspund

-

9tili

c este raiul 9i

iadd doamnl? mI

interpeleaze,

cd eu cred in Dumnezeu, in sersul ca mi-este de pedeapsa lui, dar ln lumea de dincolo gi in viala de apoi nu cred. $i cd pentru mine iadul 9i raiul exisE intr-rm sers psihologic, ele se all6 in noi aqine. Din punchrl

fricl

de vedere al rmui credincios fervent, este poate prea pu!n, dar eu cred c[ dace facem rdu sintem deia Ar iad. Este maximum de sim! etic ai religios pe care pot s{ le am. Bdtrinul domn mtr aprobi fericit cA nu am infeles dinainte gi c{ poate s5-9i incheie demonstraFa: Iattt, doarrurd, aici avem obfinutd, prin extrapolare, antimateria. Pe desenul meu, aici, in cmtru este Divinitatea, etemA gi imuab e, inversul materiei, in eteme migcarc ti pieke. Dvinitatea, deci, Sursa Luminii Eteme. Fiindce Dvinitatet doarux{, este Lumini Carc Nu Orbette, C5ldud Care Nu Dogoregte- Sufletul meu, dupe faPtele sgvhgite aici pe pdmint, trece dincolo ti se agazd mai aproape, sau mai departe de sursa acestei lumini 9i cdlduri. Iadul

-

al Consiliului Mondial al p5cii, direct la ruli, fostul lui patron in persoani, Joliot Curie.

prin 1967-196f., comunis.tii au incercat de multe ori s{_i inidture de la cqrducerca institutului,i s-a opus, cu o ner_ T"]""b.ipjet T!*enjnd, de pe pozitia lui de pregedinte

$tie, de exemplu, cI pe Horia Hulubei pind la moartea lui,

de hzicd nucleara din Bucuregti. Iar acesta a fost asistent 9i colaborator, vreme de 18 ani la paris, al lui Joliot Curie.

numele, ca Diesel4J,l gi watluL penhf el, Traian Gireorghiu, Horia Hulubei, Henri Coandi, chiar 9i Joliot Curie, au avut o existen!tr cum nu se poate mai reald, El insusi a lucrat multi ani in preaima lui Horia Hulubei, acade_ mician, profesor, doctor h gtiin.te, directorul Institutului

substantivele comrme denumind nisje imfisibilesubstants 9i aparate- Profesorul Bidulescu a brevetat 9i el inovagii 9i invenfii recunoscute intemafiona.l, carc i_arputea puri:a

rcali. Gheorghe Jifeica, Hnri Coandi;lotot Curie, De;l qi Watt, Horia Hulubei, Traian Ghmrghiu. Singurele cu_ nostinte legate.de ei sint fie portretul desenat;e caietul de. aritm:ti:i din gcoala priunri - Gheorghe liieica _, fie

Profesorul Fronea Beddescu face parte dinh-o elitA cdreia marele public nici nu-i acordi piopriu-zis o existene

28

Doutr istorii senzaiionale Poveste9te Profesorul Fronea Bddulescu: cum, neputind sd-l inltrture din cauza inaltei protecfii, au incercat comunittii se-l otraveascd Pe Horia Hulubei, dindu-i o ceagci cu cafea, cum ;i'a pierdut pe loc cunogtinla gi a cdzut la ptrmint, apoi cum l-a cunoscut el tnsugi, Fronea Bddulescu, pe Alexandru Nicolschi, monstrul absolut din istoria Rominiei, 9i hmgile ,discut'i" pe care le-a avut cu el. Aga le numegte profesorul - ,discufii". $i-mi vine sd cred c[ are dreptate cine sPunea cd trebuie s5 ii se fi intimplat in viate lucruri cumplite ca sd fii un om optimist. ln ciuda unei tristeti difuze, misterioase pe care o degaj{ persoana lui, aceste PoveSti, 9i toate povegtile lui Fronea Bddulescu se terminA intotdeauna cu bine. Savanhrl Horia Hulubei a fost salvat ca Prin minme de secretara lui, o femeie extraordinartr, de un devotament

mai putin de doudzeci de interogatorii cu Nicolschi si mai ales a fost condamnat la moarte.

Mult mai bucuros ar vorbi despre gtiin;d, sau despre poezia lui, decit despre experienta lui de viatd. Iatd ce am reugit totugi sd scot de la el- Dom' profesor, ce simte un om ci:nd i se citerte sentinla, articolul 1., ntera c din Decretul 199l1950? Este articolul care prevede pedeapsa capitald. Ca 9ef allotului, prima lui sentinte, cu care a trait tei saptamtni, a fost aceasta. I u paginile memorialistice care vorbesc de. spre aceste tlei saptemini sint aproape... anodine. poate acurn oblin ceva mai rnult... Trebuie si gtili ca am uecut prin clipe grele tn prizile de dupd ce.am fost dus in celula de t" U.ur,ui... In subsolul de la Uranus erau criminalii de rtrzboi si condamnatii la moarte. ln celula condamnagilor la moaite erai singur- Eu am stat acolo mai mult de trei s{pteminime^le

-

durrmezeiesc, numite doamna Condru!, iar Nicolschi a murit in oprobriul public, in fricd 9i in rugine, cunoscut drept cel mai mare criminal din istoria Rom6niei. Da, recunoagte cu un zimbet foarte tineresc, in ciuda unei vieli nu scutitit de lncrcdri, este tm om optirrrist. Nimic nu e niciodata pierdut, sau in tot cazul trebuie se luF tdm paltr h capdt. Eu ag zice ce este oPtimist din decente, gi cd un om ca el reabiliteazA oPtimismul' El spune ci a fost dintotdeauna, de foarte tinar. in ciuda aPlectrrii cetre gtiinti 9i a faphrlui ce paradisul lui este laboratorul, un om cu un crez, cu un ideal, adice un luPtdtor. $ia povestit intr-un text de citeva zeci de pagini viala lui de lupt6tor, ln sensul propriu al cuvintului, iar textul, Publicat intr-o coledie editata de Asociafia Fo9tilor Detinuti Politici, Docurnentele rezistentei, se numegte ,,Migcarea de eliberare

nalionalA". in mod ciudat, despre inchisoarea lui profesorul prefera si vorbeasctr nu ln poezia gtiinlei lui, ci in versuriversuri. Ca gi cum acele intimpltrri 9i sentimente nu s-ar putea exprima de-a dreptul, ci doar transfigurate liric, cu prelul artificializdrii lor, ceea ce un om de gtiinF indragostit de poezie nu vede. A Petrecut totugi mai mult de gapte ani 9i jumatate in anchete gi in carcere, a avut nu30

citit ceva de pe o hirtie, mi-au dat-o s-o semnez, nici n-am auzit ce au citit, n-am vazut c setrnez. Dup! csau plecat, am inteles sensul celor citite, cd mi se con rrtas" ped"apsa d9 alicotut l,-litera c la snrinta de munce ;ilnicipe viate, gi in primele momente am simtit o adlncd dezam{gire: schimbasem o cliptr de sublim pe o via!{ de sclavie. Apoi insd m-am bucurat. Am incput se sper c, ei nu vor rtrmine la putere pinl la sfir5itul zilelor mele. Acum, dupl ce mi-a rdspuns h Artrebarc, poate se scoa_ ttr din servied poezi4 pe care, pentru ca sl mi-o recite, se ridica in picioare. Degi o gtie pe de rost gi pe aceasta.

Dup{ trei zile am inceput sd me [nittesc, nu-mi mai doream decit str mor in picioare, demn. pot s! vd spun ca eram atit de resemnat de impdcat cu glndul mo4ii, irxcit atunci dnd au vmit rm procuror, un o6pr trlr civif mi-au 9i

in agteptarea executiei. Am avut clipe de mare tuiburare.

!

tltima dorintiFusesem condamnat de ei la moarte $i-apoi la munci silnici pe viatr. Mi-a fost o vreme inima ie gheaftr 9i am hait un sentiment apaite.

31

Mi-a aP{rut trecutul tot in fata,Speran;e, idealuri erau sParte' $i visele ce le-am visat, degarte' Tot ce a fost s-a estomPat in ceatd'

o antipatie totaH, spontane. Continui, dupd ce i-am intins rrina aproape fdra str-l privesc, dupi ce-i dau Seanta de

voiaj fdri sd-i mulgumesc, sa vorbesc cu profesorul:Vorbesc repede, fSrd sa spun nimic, despre orag, despre cdHtorie, despre ziua neobignuit de caldtr, neincetind o cliptr sd observ cu aviditate pe omul mdrunlel de lingd mine. Este

Dar mi-a rimas o singurd credintd: Ce iertfa va se nasce biruinF' DescAtugat de amintiri, sint gata

inbrecat foarte ingriiit, intr-o camagi albi, un pu-

Destinului sI ii Primesc r5sPlata, 9i-l rog str-mi mai acorde o favoare: Sd moi cu fruntea sus ti in picioare'

Profesorul Fronea Bddulescu este azi Pensionar' Are' imi soune, o pensie cit doui salarij onorabile, fiindcd prolrine hin *ai rrrulte surse cumulate, plus din hei sau Patru scutiri de taxe, impozite 9i ddri. Nu pletette electricitatea' imi spune, ca fost iucrtrtor in centralele electrice, la proiectarea'clroia a contribuit, mai Peste tot' Nu PHtette radioul t"l"*ri"otul, .u ,r"teran de r-dzboi, existd o lege in sensul "i nu pEteste miiloacele de transPort in comun' ca penLta, sio.ru. oiigtt.,it 9i, in fine, ca fost delinut Politic' Primegte o pensie cit un salariu ceva mai mic in Romdnia anului1998.Este

lover de linl englezeasctr, pantaloni din doc albastru imitind blugingii 9i pantofi luciogi de piele neagre' lngdjit este toqnai cuvinhil potrivit, fiindcd aldel blugii lui nu se Potrivesc cu puloverul crem, prea elegant Mai corect ar fi sd spun doar cd tot ce a pus pe el ir dimineata asta este nounou!, este imbracat cum se imbracd oamerrii la lard in duminica Pagtelui, ca sd se duci la biserice. Poarte ochelari mari, cu lentile irnpdr,tite in doui, 9i pentru ciiit, 9i Pentru distanld, iar in spatele lentilelor ochii neobignuit de mobili aleargA in toate pdr,tile. Ceea ce impresioneazi mai ales la el sint miinile, disproporfionat de mari Pentru statura lui mai degrabd sctmdi. Pare un om foarte vinjos, degi mi-

Asociatia dedice unor activitdli civice care-l ocuptr enorm: fostilor detinuti politici, Societatea culturalt Lucian Blaga' Societateaoamenilor de gtiinfi, 9i intilniri cu fogti camalea rnai publicat, ln Documefttele Rezisten'ei' i*i "ato.u in cea mai mare Parte a timPului, la diverse textele. Este,

multumit de aceste

t

esniri, fiindci-i permit sise

runt gi slab. in timp cel obsew abia disimulindu-mi interesd el rispunde la intrebirile desdvirgit de politicoase ale profesorului. Dacl aici, in Nord, mai opresc gi alte trenuri" decitcel cu care am venit noi, Bucuregti-Ruse. Omul confirmi, dind explcafii atente, fdra ca agitatia din migciri 9i de pe chipul foarte mobil str-i dispard complet. Ne conduce spre o Dacie gri, parcatii ceva mai departe, scuzindu-se cd este magina lui de lucm, Este, intr-adevdr,

foruri cu problemele asociatiei sau chiar la sediul Asociatiei detinutilor politici din Bucuregti' ' ecio il'g{sise in urma cu rnai bine de cinci ani Fran! pe undeva Pe Peron' Tand&e, ca; trebuie si ne fi agtePtat oinit de o emotie vecine cu panica' Partea Proasta era ce ?ieura lui sbbi, bofitd de riduri 9i adunatr in iurul uneiMi-a fost evident de cum l-am zirit, ca omul este sta-

toate inse, cu ma*it"t"t ieqit, ochii imenti' fugind in "t sub ochelarii cu dioptrii mari, paloarea chipului 9i iertile hica c..r ca.e semet a emolia lui mi-a insPirat mie insemi

rJti

o magind veche, ruginitd iar omului ii ia un minut lung sl deschide portiera. Mina ii tremur{ ingrozitor, schimbd de citeva ori cheile intre ele, pi in ctipa cind in cele din urmd reutette, amindoi mtr invitii si urc in falA. ln magini un miros urit de haine foarte vechi gi pline de praf, de beci. El ii di inainte cu scuzele despre Dacia veche, e masina de lucru, despre dezordinea din ea, n-a aPucat sd cure,te, fiindci muncegte mult, scuze pe care profesorulare in fine inspirafla sA i le intrerupd cu intrebdri desPre

albintuit.

32

N-ai spune,ludecid duptr aparenfe, cd de aPrcaPe heizeci gi ciirci de ani omul acesta practicA o meserie atit de

subtild. Profesorul, care diriieazd delicat conversalia in aceastd direcfe, spune nobilt. Milenare, ancestraH. Profesie biblca. Dacd gtiam cd mierea nu se altereaze. Ca arheologii au gdsit miere pastrata in vase de lut, de ceramice, mii de ani. CI au putut minca din ea, c{ este intacttr, din punctul de vedere al gustului, numai culoarea, stralucirea gi consistenta aceasta divina, pe care mierea proaspate o are, n-o mai pasFeaz{, bineinteles. Mierea, dacd nu o vinzi, o poli tezauriza, tot aft de sigur ca orice alHi comoar{. $i e rnai folositoare decit comorile, fiindce vindeca multe boli. Toate acestea, profesorul aPt se facl Poezie din orice mi le explce bine disPus. Dacd mergem acum la fermd. Nu e propriu-zis o ferme, spune omul grdbit, e o cdsufi, o baracd in miilocul cimpului, dar acum nu mergem acolo, Pentru ctr de faPt acum a dus stupii la iernat, in pidure. E prima date cind ii duce in pddure, de obicei ii ;ine pe loc. Dar acum, acolo, la baraca nu mai e nimic. prumul este foarte Prost, sPune el, gi din nou se scuzd, nu l-au reparat, degi taxele el gi le-a pleiit. Ca ti cum l-ar fi invinuit cineva c{ din cauza lui nu s-au reparat drumurile. Nu, Dundrea nu e in aceasta directie, ci undeva lateral, la rreo ci;iva kilomehi, dacl vrem, mergerr so vedem. Bulgaria? Bulgaria este dincolo, a r{mas in sPate, acum' Nu, n-a iegit niciodatii din tad, nici Pina in BulSaria, care'i aicl la o azvirliturd de be!. Nu Fi-a scos Pagaport. Munca Pe care o face el gi problemele pe care le are nu-i lasd timp pentru ata ceva. Trebuie sd recunosc, dactr ar fi dupi el, omul este mai degrabd tacitum. Intrebdrile profesorului il obligi si dea explicafii. Dacd in pddure albinele iemeazi mai bine. Crede cd da. El nu le a ltrsat niciodate, le hsA acum, experimental. Spre sfugitul viefii vrea s{ vada cum e, imi explici profesorul in locul lui. El completeaztr doar cd in alli ani s-a ocupat mult mai bine de ele, acum nu prea le-a ingriiit, a avut 9i problerne cu sdndtatea, n-a mai Putut munci.

Si din nou rnas, ina, care-i murdard gi veche, pe cea noua feciorul i-a interzis sa o ia, degi el i-a fAcut-o, ,,eu i-am f{cut-o, cum i-am fecut gi am sd-i fac tot, numai sX nu mi-l ia Dumnezeu", 9i in clipa aia ochii care-i fug in toate pdr-

rotii 9i inundali de lacrimi, iar fata bolitl devine 9i mai micd gi se botegte gi mai tare: omul nu-9i mai suporta tensiunea nervoasd 9i plinge, gi-a adus aminte ceva care si-i desfunde izvorul lacrimilor, se lasi in voiagile se opresc acestei amintiri 9i

plhge.

Noroc cu profesorul care gtie sa orienteze discu.tia in altl dircc.tie. Partidele, la Giulgiu? Este nenoroche cu partidele aici, la Giurgiu. El n-a intrat in politice, a dat bani peste tot, dar membru de partid n-a fost decit pentru 24 de ore. ,,24 de ore, vorbegte in locul lui profesorut, in ianuarie 1990, cind cei de la F.S.N. i-au arestat pe lideriiPN.T.C.D." A a!'ut o mare stime pentru Comeliu Coposu, intrervine el irsus, i cu explicalia. A dat bani peste tot, la Alianla civicd, la far5nitti, la toate organizaliile care credea el ca pot sI scape lara de comunisti, peste tot. ln iaruarie '90 insi, fesenigtii, adicd fogtii comunigti. luaseri cheia de la P.NJC.D. gi-i ddduserd afard, iar pe lideri i-au arestat. 9a dus atunci la ei, la fosta iudeteand de partid, 9i le-a

spus: da! inapoi cheia de la sediul peneteului imediat. Aceia i-au spus: nu poli s-o iei, nu egti membru, bine, md fac membru, a semnat o adeziune, le-a ardtat-o gi aceia i-au dat (heia, apoi el a rupt adeziunea. L,e.a mai dat nigte bani, a dat bani peste tot, la Alianta civici, la Fondul Libertatea, completeazd el. A ajutat ca si nu iasd comunittii. Pe care el ii cunoagte mai bine decit oricine. Toate acstea nu mi le mai povesteste mie. I se adreseazi ln fine doar profesorului, cu aerul cd slnt lucruri discutate 9i rrsdiscutate. Au aen:l cd s-au inElnit de nmumtuate ori, de aceea vorbesc acum ca vechi cunogtinle, oarecum ignorindu-md. De aceea-i spune profesorul, cu o exaltare care rnie mi se pare un pic adolescentind la un om hecut de gaptezeci de ani: ,,Eu |i-am mai spus, domnule Janddri, eu cu dumneata a9 face un partid." $i poate ca arc dreptaie. Acesta este un om care n-ar trida. Dar mi se pare evident 35

c5 hotarlrea disperate pe care o pune acum in ispigirea pecatului este pe misura necugetirii cu care s-a aruncat atunci in sevfuFirea lui. - I-am dat-o, gi o sd-i dau, pine clnd am si mor, tot ce am, repete trAgindu-gi zgomotog nasul, numai str nu mi-l ia Dumnezeu. Fiindctr el este pedeapsa mea de la Dumnezeu. $i-a adus aminte 9i plinge contractindu-gi dureros fata. Privindu-I, ai impresia cd i se inEmplil asta zilnic. De aceea ,pi-a adw aminte" nu e bine spus. Bdiatul lui pare si fie o

iNcspurunnE

-nha

i

de

&w

ul nuft, acq,ti

mnlutiotui lrnlsculi."(Lnirr Scaso/i)

suferintd continud, de neuitat, pe carc o suportii insl demn, cu un fel de voluptate, or aceeagi violmle a sentimmtelor, angarate total intr-o direcSe. La gaizeci 9i cinci de ani treculi, bolnav, munce;te ir:r locul feciorului trecut de trcizeci 9i cinci- Care e 9omer. Desigur, mi gindesc, odrasli asupra cereia n-a indriznit sd ridice degehrl in c@ildrie, 9i i s-4 urcat acum in cap. Prilei de ispigire, aga cum ii fusese cehlalt piairi de poticnire, me gindesc. il intreb cu receale: Dar bdiahrl dumneavoashd nu poate rnunci el iraugi? DeFi rostit fIrA nici o vehemenla, dspunsul imi cade usturAtor ca un bici pe obraz:

Giurgiu, 27 septembrie 1998 Vocea mea pe banda de reportofon este la inceput exhem de ezitantA 9i de slabd. Mult nai ezitanttr dedt a omului din fata mea, ale ctrrui emogii abia incepeau gi pe care

-

il atteapfii o zi grea. - Crnd a! venit ln 193 la Bucuregd la Asocialia fogtilor definuti politici, ca se rnirturisiF ce Ftiafi, regimul Iliescu nu cdzuse, regfunul comunist era incl la putere, era un felde a vd preda, de ce v-ati dus, totu9i? Interlocutorul meu nici nu me lasi str temin. DacA ei nu mai veneau, doamnA!? M-am dus, penbu cd ei nu mai veneau. fl privesc in ochi gi omul inri zusfine privirea, cu hotdrire. Eu am vrut s{ fiu judecat, doamn{, vreau sd fiu judecat, dar cine sd mA iudece, la cine sd mi

- Nu. lui nu are decit 37 de ani, dar este de la 19 ani Biiatulbolnav de ciroztr. Este pdcatele mele pe care le trag, abia rcutegte omd se spuni, cu gura intepenit{ de plins, 9i din cauza eforh:lui vocea ii seminase cu un Htrat, apoi iti sufli zgomotos nasul. Dar eu imi spun in gind cd are dreptate, slnt pdcatelr lui, cd 79 ani este fx olrsta clnd el lnsugi gi+ ucis tatitl cu doud looitui de topo, Fi cd aceastd coincidentd, rui mult decit graficul dcwnal de profenr pe geatnul nurdar al compartitnentului de tren, xte argumentul d.e rctdgdduit al existmlei lui Dumnezeu. Fiindcd Dumnezeu se aratll in lwne, ca un percEtot, mai ales cind trebuie sd adune plata pentru pdcatele noastre. ,i cd s-a prezmtat a1a sdSi ia plata 9i de la fanddrd Franf.

-

duc? ii gtiam pe tofi, 9i gtiarn cine fuseserd. Vedeam ctr nu schimb{, 9i atunci rmde si mi duc? Am zis: mE duc la cei care au suferit ed md judece ei. Pe urmd, cind am vdzut ci nici dinsul nu mai dd nici un semn, am zis: ce sd fac,se

se atbpt se mot ca sd m{ judece Dumnezeu poate. Dar voiam str fac Si aici ceva. Sd fac ai un bine, cd destul rdu fdcusem, daci am str vi spun, o si gtifi. Vreau str fiu jude. cat. Eu nu pot se fiu propriul meu judecdtor, Crnd m-am dus la judecetorii care sint acum, adicd tot cei de atunci, s-a crezut ce sint pHtit de tdrenitti. Nu sint pldtit de nimeni, nu m-a pus nimeni. - Am ascultat caseta pe care afi inregistrat-o cu domnul profesor gi gtiu.

Agezat pe cehlalt fotolir.r, din fala mea, aceeagi politele desdvirgiti, gata si-mi dea el insugi exPlicatiile, Profesorul. krterlocuionrl meu se uitd la el ca la o veche cunogtin!5'

sau nu mai gtiu cum, o Porech legata de cizntrrie Cum, ma, s-a mtat, ah, Seneral? D4 ma, general, dacd-1i spun?l Vreli sd spuneli cd-l cunogteau de pe vremea cind

cu o expresie oarecum Protectoare. Fiindctr ei degeaba mdrturisesc, doamnd Etr trebuie sd spun ce a fost aiolo, nu ei, sirlculii, care au suferit Ea trebuie sd spun ce este comunismul, ca sd nu mai fie alegi din nou. Vidau un exemplu, doamnd, comula asta de aici de lingd mine era foarte anticomunistd in 1946, ce gtiu, eu fdceari atunci comunismul, iar acum ducefi-vd acolo, sirt foarte comunigti acum. Si, la revolufie, feciorul m-a tltrebah Bine, mi, da ce-ai fdcut tu? Cam ce rol ai iucat? Nu dacl s-o schimba? ti-e frice lie ce te ia? Nu mle fricdl Pdi bacd s-o schimba, eu am sPus ce aF Prefera in fata unui tribunal, dar dacd intirzie, mecar se ajut la ceva' Zceli cd dumneavoastrl gtili cel mai bine ce este comunismul, vrefi sd ne sPuneli ce este? E un partid de criminali, doamn5, ca mine, de borfa'i. De oameni fare cdpa6i. li gtiu de tindr' De Ceausescu sivA spun cum am auzit prima dattr. Am fost la inchisoare cu unul Blagoie Ieftici, din Timigoara, un sirb nenorocit, maimular el, adicd, ho9 de buzunare, sau de valize, prin trenuri, condamnat a nu gtiu dta oar6 Pentru furt de

furau?

-

-

- Da, doamnd, zor se spune, gi avea dreptate, dar nu l-au ldsat' Nici nu-9i

era infractor' A incercat unul la televi-

-

mai ari rostul acum, dar era un nenorocit. Ce, Pe mine, cind le-am dat bani gi m-am dus se b iau cheia, n-au vrut sl md punl in funclie? Mi, staii, md, cuminfi, voi nu gtifi cine sint eu? SA gtili cd 9i Dej are antecedente. Attia au fost, doamne, oammii partidului. t a inceput spun, la incePut' Cd au venit pe urme oameni ca Mircea Malila si a$i. Ce s-au ldudat ei & asta, care a fost ministru de Exteme, Corneliu Mdnescu, cirrd prindeau cite o somitate, ca Sadoveanu, ca Mtrnescu, se ldudau mult cu el. Crnd au venit ei, in '46, primd la Penitenciar, la Gherla gtili cine director pe care l-auera?

iraimutari. L-am au"it zicit d, Ma dr.,c, cind ies, la Ceaugescu, ci am auzit ctr e general. Adicd asta ce insearmd? ii ce-l cunogtea, de unde-l cunogteau hofii de buzunare? Si.a uil,r,r"r" *"n"ral! Prima oard am auzit de el prin'50 ie b dhgoie le"ftia. Eu cit fusesem liber nu-l vlzusem, degi era la Ui.C. 9i avusesen o invitalie sd merg la Craiova' unde se linea un congres al tineretului pe care-l prezida

eeamantane. Aqa se spune in iargonul borfagilor la a96a'

ehiu-Dei in inchisoare, ij daduse din mincarea lui, 9i la veiire, ce il faca? Sa-l pund director Dar el a avut 9i consilier pe unul, Sami $araga. Dacd-l clutati prin arhive, o sA-l gesili. Era spargator de case de bani, cu Iancu Broitman, cind urla ziarele (cAtre profesor), dvs. sinteli rnai mare, eu citeam putine ziare, te luam 9i fugeam cu ele, dar tin minte,

Un hot de buzunare, Voinescu, il ajutase pe Gheor-

Pus

Ceaugescu. Dar l-am cunoscut la Bucuregti pe moldoveanul care l-a ridicat' Ce este cu Ieftici, de unde-l cunogtea? Blagoie Ieftici zice intr-o discutie cu alnrl Pdi nu-!i aduci amlte, ba, h Piatra Olt, acolo unde se dideau lovituri, la Teiu9, la Piatra Olt unde erau nodui de cale feratd' la toate nodurile, rni, zice, dla de-i ziceam noi Ciubotaragu'

-

urlam: Mari evenimente, brigizile Aliminescu, Iancu Broi man, Floricl Florescu, mari evenimente' Am avut ocazie si fiu cu tovardsi de-ai lor, spirgitori, in Puscarie' Pe 6sta-l pune la Gherla direct, director... Ei au pus bazd mare pe delinugi, pe infractori' pe lumea interlopd' Ei 9i lau apropriat. Ali vizut Iliescu de ce oameni s-a inconjurat. C-o fi mintit presa, ci n-o fi minlif dar eu inclin cd n-a minFt. Giva dintr-ai lui aveau dosare de drePt comun' Deci !'reau sa spun ca gerau inteligenti la ho!' Hoful este inventiv. Voinescu ista, directorul, a murit pe urmi in gara Ploiegti, omorii de ho!i, fiindci umpluse Gherla de ho!i'

Dupi

ce ajursese dfuector, s-a aPucat deci

si-i trideze' Ali-

mdnescu gi el fdcea la fel, cind a ajuns cu putere Politici, ii impugca noaptea pe strlzi 9i pretindea ci i-a prins fu-

rind, sau punea pistolul linga ei, ca sd spune ca au mudt in lupta cu polilia. $i acest Voinescu a inventat la Ministerul de Inteme brigada-fr:lger. Ceea ce ei, comunittii gtiau: Pune consilier la Ministerul de Inteme pe $araga, faci treabi cu el! -ii spunea lui Dei care aga a lucrat, cit a guvemat, cu delincven.ti. $araga era evreu, gi ce spunea el era bun spus. Era un om degtept pentru Dei, Nea Ghiie faci aga, nea Ghil6

dregi a9a. imi spunea unu, Ghili Silicovski: ml,lasd-l md, pe Dej. $i dsta, Silicovski, tot evreu gi basarabean. Dar el imi spunea istoricu penitenciarelor, ca sd cunosc cea mai bund lume interlopi. Deci, lumea buntr, interlopd, inlele ge!i? (Ride pentru prima oard.) Societatea inalte a delincvenfilor, imi repetii, ca si fie sigur cd irteleg enormitatea ti totodate adevArul spuselor lui. Nu erau oameni de lep{dat, doarnn5, intr-o privinte. Cunogteau limbi streine, fdcuseri inchisori pe h Znrich, prin Elvefia, prin Germania, prin Polonia. Marii escroci sirt oameni inteligen!, intervine gi profesorul, domnule, nu un prost poate face ce fac ei. Nu, vai de mine, aprobtr Janddrd Franf, sd furi dintr-o banci, str schimbi servietele fArl sd se vadd, la un ghi9eu, e o treabd. Adica sd te trezegti cu altd servietd cind egti la ghigeu la o bancA. CA ai fost urmtrrit fdre sI ttii.

salvat. in vdzul a vreo 8 000 adunafi acolo, in careu, sd-l indmpine pe Dei, care airmsese 9efu statului, cel mai mare' Era unu, Klein Zaharia, eu ii ziceam Mog Zaharia, mos,, dar el era de etatea mea de acum. Condamnat pentru trecere frauduloasd de frontierh: el a venit din Spania sau din Portugalia, fugise 9i s- a repatrial, in'47 , 9i tr9tia au pw mira pe el 9i i-au dat cinci ani. Culmea culmilor, de ce trecere frauduloasi, ce tecere frauduloasd, cd el doar se intorsese la el in !ari! El punea intrebarea asta Prin memorii, Petiliicdke iustifie, stat diar cind era Pdbigcanu ministru de Justitie... Dar altu, cel mai sirnpatic din detenlie, mo9 Anghel.

.

-

Veniseri Dei, Teohari, Dr{ghici, erau toli, stafu Ministerului de lnteme, cu primul secretar, se viziteze ilxchisoarea. $i cu ocazia asta, ca sintem ata. ce nu gtiu ce, fdceau observafi, iar mog Anghel a spus: Rdu a fdcut ci nu l-a omorit. Dej era acolo, 9i l-a recunoscut. $ii spune: $tii cd in 'at4 v-am dat deoet, v-am scos Pe toti, 9i-n '45 v-am nai scos o datd 9i pe fiu-tu, 9i Pe tine? A al'ut un bAiat mo9 Anghel, pe care l-a impusJat Alimlnescu in gara Filaret. A imputcat acolo doi inti, dinte care unul, bliatul lui mog Anghel, infractor, care cdpatase din cauza asta oftice Pe comunigti. Avea nigte mustali mari, aga, 9i se lua i:r gurd

- Erau metode, domnule [profesorul lescul.cI nu uitaucd le-ai fdcut bine. Bineinleles

Fronea Bidu-

- Sigur cd da, nu erau oameni cd erau nigte gdinari. $i eu ii iubeam pe Aqtia.9i sA 9ii!ici erau9i tur-

de lePtrdat' E adevdrat

ilveFt h tinerele, aia faci, dar vorbegti c{ de doui ori te-am scos. $i Teohari: Pei, dac{ vtr intreb, mi, pe toti, toti sirxteli nevinovafl Ia si vdd, care zice c5 e vinovat dintre voi? $i jidanu', Klein Zaharia, iese din front 9i zice: Eu sfurt, domnule, vinovat,cu el, cu Dej. $i Dej: Ce-ai

tu

sd nu

ndtori. Era unul Volosin Pandele, un spdrgdtor, tot un basarabean, 9i esta a tinut cont cd l-am salvat. Cind a auzit de Silicovski, cd-l cunosc sd nu-i spui lui SilicovsK cd iei

;tii unde sint, Erau unii care spuneau ce fusese tumdtor gi ctr-i era fricd. Dar s-au folosit mult de definufi de drcpt comun, comunittii atfia. Ceea ce inainte nu s-a intimplat. Unul mai bdtrin i-a spus-o o date lui Dei in fa!e. A venit Dej la Poarta AlbA 9i, cu toti hotii adunati acolo pe platou, i-a spus: Regret, domnu Ghifd, cd v-amcontact cu mine, cA 40

Ia spung mogule, de ce egti vinostr fiu inpugcat. vat? Sint vinovat ce ce am cAutat eu sA mai vin in tara asta. Sint vinovat gi merit sd md impugcafi cd m-am intors irn tara asta! Ce frumos respuns i-a dat, dom'Ie... Dar Intri front. Ce se intre inaPoi, in Teohari i-a spus: ftont. $a apucat imediat brigadierii si tragd de el, sA intre in front. Era vinovat, deci, cd ce a cdutat el sd mai vini in tara asta. Asta se lnfmpla in '50-'51... De-aia vreau si mtrr-

merit

-

-

-

il

turisesc... - Credeli cd sint mulgi ca dvs., care doresc sd sPune ce au ficut gi ce au vezut?41

mai conving pe cite unii. Mi-au spus: tu egti nebun. Dacetu egti nebun gi weigw. Eu vreaustr

Eu am incercat, doarRne, imediat duptr revolulie, sa

sA te nenorocetti, nenorocegte-te sinmor cu caPu Pe Pema mea. Asa mi-a zis... Atunci am zis, bine, lasd si fiu eu nebun de unu singur. . . Aici se opregte, iar eu nu gtiu ce si-l mai inireb. Simt cA disculia noastrA va decurge greu, 9i totugi nici o clPa nu-l vdd regretind chinul la care singur s-a hoterit sa se supuna. Dar nici el nu gtie ce sa spuna, 9i nici eu ce sa-l mai intreb. Omul este descurajatl Profesorul il ajuti: DumneavoastrS, care aU cdzut intr-o capcani sufle- extraordinard, din care a1i avut teria sa ve ridicaJi' teascd Acesta este un lucru deosebit Fi noi sintem aici ca sd afle ioatd lurnea ca ai avut aceastii tirie gi ca sd da;i un exemplu' Deci, cum a inceput ton{? intreb 9i dedarsez din nou

- Adici mai viclean, gtiam se intorc omu. $i pe urmd gi furam. Furam, ch de-aia m-au 9i exclus. Despre Bizimci era rudi cu Gheorghe Apostol. Care se trage toi din Moldova. $i avea nigte prize acolo' Cam toli aveau frica, fostii maistri, inginerii, 9i ciutau toli sA se dea bine. Dar eu, chd am cazut il cursd, m-au Prins cu nigteasta se spunea

De ce spuneli ca erali mai ho!?

ceargafuri impachetate, noi, m-au exmatriculat' vrut se faceli cu ele? - Ce-alivind, sd fac rost de bani Si Ie - Haideli s-o ludm pugin sistematic. Gli ani aveali cind - despdrlit mama gi tatal dvs.? s-au Cind s-au despdrfit ei eu aveam 12 ani, dar nu era prima date. Mama chd a plecat a plecat cu un alt bdrbat, cu un alt so!, cum ar veni. Cum erau pdrinlii dumneavoastrd, ce fel de oameni? - Thta era rm om rcce, fdri suflef nu se ingriiea de mine, sd gtili. Mama, mai sufletiste, ca a murit acum doi ani, eu am ingropat-o, de ea rni-a fosi mild, de ea, cu toate moravurile ei... Care totugi erau din cauza lui'.. Deci tatil dvs. era un om rece, iar mama o fenreie mai afectuoastr. Decit cd ea a fost cea care a plecat, 9i dvs' ali ramas cu tatil. Dar pi:rd atunci, cum v-afi imPAcat cu ei? Ptri, iar se despdrteau, iar se luau. De-aia am aPucat eu prin cafenele. Eram inteligent la gcoali, luan 9i premiu, mi se dadeau premii, ca acum. Pii dactr eram dasa a doua gi aveam gi gestiune, vindeam la cooperativi, la libririe, caiete, tdblife, condeie. Ce lucrau pdrinfi dvs.? - Thta era vinzdtor la un depozit de cherestea, provenit din nordu judefului, cornuna Scurtu, care acum face parte din jude;u Teteorman. El avea numai doui clase, 9i zicea ce-mi trebuie mie, adici daci el avea nurnai doui dase 9i se derurca, mie ce mi hebuie mai mult. Mie-mi pldcea cartea, dar el zicea fir-ar cartea, ce-ti trebuie? A9a ci am i:rvdlat mai mult cu oile. $i mama?

reportofonul.rni-am i:rceput activitatea de utecist la Tirgovigte, - Eu cu unul, Bizim, care l-a lansat gi pe Ion Iliescu. Era la Arsenalul armaiei, se transformase Cefereu in unitate militara'

-

in unitdlile militare erau primifi orfani. Unii mergeau la fanfard, allii dactilografiau, unii in birouri. Eu am fost trimis la meserie. lnvdlam la pahory mergeam seara la gcoald, la seral. Unitatea ne didea imbrlcdminte, mincare 9i loc de dormit. Eu nu eram orfan, dar totu9i m-au Primit, ce

divorlaseri Pdrintii gi amindoi s-au recisitorit' M-a pri-

mit o unitate de infanterie care fecea Parte din Dvizia 10' Acolo Cefereu se transformase in Uzinele C .F R' - Tirgovigte, Fi se afla acolo Arsenalu armatei 9i o gcoali de ofileri de cavalerie. Acolo a ficut gcoall 9i Antonescu, Ia Tirgo-

vigte. Liceu l-a fdcut la Minestirea Dealu, dar aici a {dcut gcoala de ofileri. Acolo altceva' aici altceva'

n-am cum sd-i Jpun, impulit eram 9i eu, imputii era ti el, tot nenorocit ca;i mine, n-avea oameni, 9i hai str formeze uteceu, Ctnd a venit, pri-mul lingi el am fost eu Eu aveam aproape 16 ani, el avea 18. Dar eu erarn mai hieni decit trlui tto1. tUotaoveanu era mai prost ca mine, de9i mai "i. mare cu doi ani.

Acolo l-am gdsit Pe imPutitu Ssta de Bizim, cd altfel

-

43

Mama era casnici si avea 9i ea un pogon de vie, scoteam 300 gi cwa de deca, Mama se ocupa cu via, dar bineirxteles ce gi tata finanla. A putut, din nimic a ficut, dar era un om foarte zgircit, s{ gtifi, econom, calculat a venit

-

minte acolo. Am fost foarte cuminte la patronu dla. N-amSi patronu mtr iubea. Eu fdceam toate treburile acolo, focu in cas5, lemnele, gi mi cinstea. Pute au venit rugii. Gnd au venit rugii Divizia a 4a s-a contoPit cu a 10-a, 9i m-a dat la 23 infanterie, CeHragi. 5 infanterie cu 23 infanterie Cildragi. Acolo dia trebuia si facd nipte irie4 mi-a spus un major. Erau ti de la regimente de artilerie, 9i de infanterie, erau mulgi, o grlmadd. N-aveam eu sPor acolo. $i, fdrd sI le spun, m-am urcat in tren gi am luat-o sPre Bucuregii. Am ajuns tn Nord, am dormit vreo doud siptemini prin geri mai cAram de la tren valize, mai furam. Ce sA fac, me gindeam, 9i mi-a venit o idee inh-o zi 6d me duc pe Uranus. Era bombardat Arsenaiu arrnatei. Sd zic: uite, eu aga 9i aga, am fost la Tirgovigte. Gasesc Ai acolo un maior simpatic: md, te trimit eu, lli fac acte, dar trebuie sI aduci o adeverinfe cA ai vechime trei ani in meserie. Ca sl n-o iau acolo din anu I, ci din anu III. Dar vii cu adeverinli de la patrory prin Camera de munci. Ca tocmai atunci se-l cunosc pe Bizim esta. Se transforma armata, atelierele le luase Cefereu, nu se mai ficea armament, nu se mai repara, tot ce era acolo rdmdsese pe loc, urma sd meargtr la topit, 9i acum ficeau holguruburi. M-a dat la un atelier de aiustori mecanici. Hai se mai intirziem la gcoala dvs., pind la 12 ani. Pmd in clasa a V-a a mers bine. Pe urmd nu m-am mai dus. Trebuia sd merg in a gasea sau a gaptea ti nu m-am

fumt

de la tard fdri nimic, a cumperat doui pogoane de pdsau trei, doue le am eu acum, des.i nu am drcphl sa le am, spune legea, cel ce atenteaze h viata parintelui nu are &eptu, mi le-au daL nu Ftiu cum, dgtia nu cunosc legile, mi leau dat. l Cind s-au despirlit ei definitiv?

min!

- In 1946 a fost divorlu la Ttugovigte.acasd?

lor definitiv. Atunci eu eram

- Afi fugit de de acas6, m-am dus la 12 ani la Regi- N-am fugit mentul5. M-am dus copil de trupd. Primeau doar orfani,dar m-au primit 9i pe mine. M-a prirnit un maior. Era ln

plin rizboi.Ti.ebuie sd ne oprim. Avalanga asta de fapte disparate, amestecul de epoci, bombardamenhri cu nume care nu-mi spun inci nimic m-au zeptrcit deia, la nici o jumtrtate de

ord de la inceputul convorbirii. Am impresia ce e o tactice, dar nu e. OmuI nu este in stare se-9i organizeze discursul, atita tot. Tiebuie mereu sdl intorc la firul principal. ..-Nu am fugit, m-am dus la gcoali, m-a primit un maior. Am 9i plirs, mi-era Fi foame..., vmisem de la cafenea, md injuraseri tria. in cafenea erau numai ordinari, nu era o lurne normali, era lume de rrina a gaptea, de mahala, binein-teles... in cafenele mai luxoase nu intram, cd acolo nu ne didea voie sd intrlm. Aici ftrceam diferite servicii. Auzisem gi eu prin copii ce primesc la regiment, 9i e bine acolo, mi duc la fanfard, nu prea-mi pltrcea mie fanfara, dar, zic, oi gdsi eu acolo ceva. 9i maioru asta, care era comandant, a dremat un rnaiot Minescu, i-a cerut str mi duct la depozit, s{-mi facd imbrdclminte. M-a imbrecat 9i am rtrmas copil de trupd. Ce s-a gindit pe urmd tot el, a vorbit cu un patron, de la atelieru mecanic, si md facd mecanic. Ml, ziie, ili place meseria de mecanic? imi place goferie, iam spus. Te dau la unu, Cogu Marinescu, da' sd fii cu44

-

mai dus, Cum mergea, ce - Am avut pe unu, fel de trv{lebri aF avut?iubeam. Oancea, ce str vi spun, il Era legionar, pot sd vtr spun, 9i directoru era legionar, tofierau, dar eu m-am indrdgostit de legionari . Sfxtd tiner4e... cintam. Nu vi spun ctr in '40 am purtat. . . toti, profesori, invalato4 cu o exceptie, doue, trci, un fdrinist, Constantin Ilie. Care rnai 6rziu nu mtr agrca, ce fusesem legionar, dar

mie imi phcea cintecu, uniforma, rni-a ftrcut directoru 9i mie o bluzictr verde, cu un pantalonag negru, mi-a dat o centura cu diagonall ... la 10 ani. in a doua am luat premiu, menliune, in a heia premiu II, nu se fdceau diferen45

ve!a, se putea, doainni, cine mergea, invdfa. Eu nu invdtam acasd, nu toceam, dar ce prindeam acolo, prindeam, ca sa am timp sa md joc, imi fdceam rePede temele. Din clasa a V-a n-am prea mai mert din cauza familiei, sI 9ti!i.

lieri, erau copii de negustori, spun unii ce nu

se

putea in-

md mai bombardeazd cu numele 9i cu istoriile secundare, nu mai pierde firul. Ca gi cum, cind ajunge in fata pedcolului, ar simli, inainte de a fi chiar congtient, 9i mintea luis-ar lansa intr-r.rn ocol disPerat, ca rm contor Geiger-Miiller

Dace nu existe in familie linigte, copilu... Ce atmosferd era in familie? Nu era buntr, sd 9ti1i. Numai injurdturi, drdcuituri, lovituri. Mama avea ceva pentru mine, dar am pirit-o o datd lui tata, 9i atunci a betut-o'rau, Fi esta a fost finalu. N-a9 vrea si vorbesc prea mult, cd mama e moart5, dar dsta a fost finalu. N-o pirisem pine atunci, cd-mi didea bani, gi gtili ci copilu e 9i speculant. Eram sPeculant. Mama irni dedea bani, 9i tatel nu-mi dddea. Aveli vreo amintire mai senine, mai frumoasd, legatd de pirinJi? N-am, doamni. N-am dedt triste. Triste. Foarte triste' N-am a!'ut o copilirie... Fdrl str vrea, ii dau lacrimile, ca in drum spre casd, cind vorbea despre boala fiului. Continua, totu9i, parctr de dragul lucrului bine fdcut dacd e

-

-

se se mtrturiseascd, atunci s-o facd:

ttiam - Eu plingeam la regimmt ctr copiii dorm cu mamele 1or, in casa lor, 9i eu mi culcam,cfnd sma stingerea,

puneam patura pe cap, se nu mA aude allii. Dimineala, la cinci, cind suna degteptarea, me sculam, trebuia sA fac patrl ceea ce alli copii nu fdceau. Am avut o copil6rie foarte, foarte grea. Cind am plecat de la Tirgovigte am spus: incotro o iau? $i Bizim a spus: Ba, te duci la Giurgiu, te duci la partid 9i incepi activitatea. Partidu comunist' . . Co-

munitti nu prea erau aici- Cum e acuma. Erau citreva iavre, gi ce era rnai mult, vd spun, erau legionari. M-au Primit toti cu bucurie. Hai sa facem Tineretu Cornunist' Aveau nevoie de theri, sd vii cu tineri, str-i atragi' Nu era Sreu sd-i atragi. Acolo am gesit o mincare. Am gdsit mincare la partid, sd gtiji, era o femeie, lata Leana, flcea mincare pentru 10-12 ingi. Bani erau.Observ cd atunci cind sintem departe de subiectele dureroase, discursul lui devine mai stdns 9i mai coerent. Nu 46

deasupra locului contaminat cu radioactivitate. Ceva de felul 5sta, dar care loc nu e periculos pentru el? Unde nu este ingropat un cadavru, in pdmintul pe care calcd el? De unde erau bani ? era, sd gti!i... Sa ve sPun cum era. Nu-mi e -...Bani jend. Aici in orag era cifi'ira magna!. Era unul, Marin Jdranu, avea hotel, un vir de-al lui, tot hotel, manufacfuri, era unu.l cerealist bogat, cu moare, PoPescu' ii sponsoriza, le dona nigie bani comunigtilor. Dorra.tii, doamnd, unu dintre ei mai tirziu m-a pus martor la Securitate, sd spun ca el a dat bani comr:nigtilor in ilegalitaie, ti am spus asta la un maior de securitate, Mocanu, currr a dat el partidului bani, pe vremea cird nu avea fonduri. Ne dddea 9i carnere la hotel, fiindcl eu la el in hotel am dormit, la Ilie ldranu. Pot se vd spun gi camera unde am dormit. De aia am spus Ia Secudtate. De ce a avut nevoie de merhria dvs. 9i cind? - Mai tirziu, incoace, ca str-i dea voie s5 plece la fiicd-sa, in Occident, la Borm. Avea chemare. Am spus: da!-i voie, cA a fost bun pentru comunigti. Erau liberali. Liberalii de la Giurgiu. Nu cunosc nici un feranist, ca liberalii, sd sponsorizeze. Mai tirziu, cind era amfuit, i-au confiscat toate Nea Ilie, ista-i blestem, casele, eu lucrarn zidirie, ii zic sa n-ai casd acum. Dormea intr-o castr demolatd, pe aici, prin centru. Unde ai avut mata case, o sA cumPdr eu. - D4 zicea, voi, comunigtii. Avea curaiu se vorbeascl cu mine, gtia ca discutasem cu el nigte probleme, altedatii. Cu toate ce acum nu prea avea incredere ir tofui tot, nu avea, credea cd lucrez cu funcfii, cd-l trag de limbi. Mai ciripea el cite ceva, se mai scipa, considera ci a fdcut rau ca i-a arutat pe comunigti. Regret cd i-am ajutat, zicea. Dar i-a aiutat, doamnd, 9i a9a s-a format partidu gi nu cu aiutor de la rugi. Ai nogtri, domnule, noi, javrele, Pe de o Parte, 9i dgtia, liberalii, pe de alta parte. Puteli sd fili liberali, eu 47

nu-i agreez Pe liberali. $tiu ce au fdcut, aici pe plan local, nu gtii in alia parte. Pe urmi, cind 9i-au dat seama, a fost prea tirziu. Asta a fost copil5ria mea. la partid m-am simfoarte bine. acum cinci 'it -