spovedania-mijloc de pastoratie

8/13/2019 SPOVEDANIA-Mijloc de Pastoratie

1/6

Spovedania - principalul mijloc de pastoraie;

personalitatea duhovnicului; epitimiiie i pstrarea

secretului spovedaniei

Cel ce i-a cunoscut pcatul sueste mai mare dect cel ce nviazmorii"

(Pateric)

ntre lucrurile minunate pe care le aflm n Cretinism, cel care reineatenia cel mai mult este faptul spovedaniei. La prima vedere, fenomenul

mrturisirii pare foarte simplu i aproape ca trezete oarecare nedumerire;cum adica, printr-un gest att de simplu in aparenia, sse realizeze un lucruatt de urias, iertarea pcatelor i, deci, mntuirea?! Nu cumva se trece preausor peste o problema att de grav? Repetm, ins, cdoar n aparenproblema spovedaniei este simplfiindc, de fapt, este lucrul cel mai delicat i, prin urmare, cel mai anevoios. Indreptul lui se cere intreaga iscusinia a preotului aa cum pentru un medictrupesc,,cel mai greu lucru este aflarea diagnosticului, tratamentul urmnd ase aplica n raport cu descoperirea naturii suferinei. Ct de dificil estemomentul spovedaniei se probeaza de fiecare atunci cm trebuie sinfrunteaceasta clipcare nu-i altceva dect un minim fragment din marea judecatafinal, care,la rndul ei, nu-i dect o spovedanie universali definitiv. Caeste foarte greu ste spovedeti se vede usor din faptul ca din mulimeacrestinilor abia un minim procent fac acest lucru in mod constant chiar dacnumrul celor care pstreaza ct de ct legtura cu Biserica este mare. lar idintre cei ce se spovedesc, doar unul dintr-o mie tie sfacaceasta nadevratul i deplinul sens al cuvntului. Snt att de rari cei ce tiu sse

spovedeascn profunzime i amnunit ca un mare duhovnic i poate reinepe de rost pe cei care au ajuns in dreptul lui de-a lungul unei viei. Aminsistat asupra acestui aspect tocmai pentru a sublinia lrgimea i lungimeai inlimea i adncimea" acestei infricotoare taine, fiindcn Ortodoxie earmne momentul esenial, ocupnd cu adevrat locul central ntre Sf Botezcare-i fundamental i ntre Sf Euharistie care este ncununare sau rsplat.


2/6

In ceea ce-1 priveste pe duhovnic, faptul ca aceasta suprema artcretin, arta moirii sufletului, a ajuns o instituie generalizat, acordindu-seaproape frexcepie odata cu hirotonia," aceasta complica i impieteaza imai mult asupra valorii si importanei supreme pe care o are duhovnicia.. Asupra Spovedaniei s-au scris multe i interesante pagini, ceea cesubliniaza

nc

si mai pregnant importan

a maxim

a acestei dumnezeiesti

lucrari si orice preot constiincaos va cerceta ct mai mult i cit mai desscrierile de mare valoare de care nu este lipsitliteratura religioasa. In afarde Pidalion i de Sf. Scriptura, care nu este altceva dect o neintreruptspovedanie a omului n faa lui Dumnezeu, se pot cerceta necontenit in acestsens cri vestite ca: Mntuirea pctoilor" de Agapie Criteanul, Patericul,att cel vechi ct i cel romnesc, scris de leromonahul loanichie Man iFilocalia" in dousprezece volume, tradusi comentatde Pr. Prof. D.Stniloae. Facem aceste trimiteri la izvoarele mari fiindcin aceste cteva

pagini nu vom reusi dect ssurprindem cteva sugestii. Precizam cla scaunul spovedaniei se ia pulsul religiozitii adevrate,luminoase i profunde dintr-o comunitate cretin. Sunt att de rari mariiduhovnici inct n faa uii lor vei afla zi i noapte mulimi nesfirsite care vinde pretutindeni la aceasta minunata scldtoare a Siloamului". In generalcretinii de azi, poate dintotdeauna, nu prea tiu sse spovedeasca i muli dinei cautun duhovnic iscusit care stie cum sconducacest proces, aceasta

judecatpentru a se ajunge la tot adevrul".

De multe ori i in special cretinii de la sate ineleg sspovedeascapreotului faptele bune, un cadru general i foarte redus ca: am postit, n-amomort pe nimeni, zic rugciunea in fiecare zi, nu m-am certat cu nimeni..."

Auzindu-i ii vine n minte rugciunea fariseului din pilda respectiva, desi aicinu-i vorba de fariseism, ci de nepricepere i lipsa de educaie religioas. Estevorba de acea nesfrita srcie duhovniceasc, de un cretinism osificat caacele urme de protozoare pe care geologii Ie descogera prin vile unor rurisecate de milenii. Greu sgseti preot care snu rmndescumpnit n faaunui astfel de munte al mpietririi i trebuie mult curaj sincerci surnetidin loc acest munte.Este adevrat ca, mai ales aici, rspunsul Mntuitorului: cele ce nu sunt cuputinla oameni sunt cu putinla Dumnezeu" (Lc. 18, 27), este singurul instare sa te mai incurajeze i s-i mai lase o ans. Trebuie multplugrie samai destelenesti asemenea ogor nelucrat de multvreme cum se cuvine. In general momentul acesta, care trebuia sfie cutremurtor, s-a golitpuin cte puin i a ajuns o simplnormprintre altele, pe care trebuie sle

2


3/6

indeplineascorice cretin cumsecade pentru a-i liniti contiina, spoatdormi linitit. Spovedania nu este o obligatie, formali juridic, ci este onecesitate fiinial; prin ea se iese din singurtatea i izolarea pcatului, avinoviei consumate n tcere i jena, la libertatea comunicrii cu semeniifade care nu mai ai nici o vin; nu numai ca 'Fi-i izbvit de remuscareagreselilor s

vir

ite dar ai redobindit acea nevinov

ie dupa care sufletul

suspina neincetat, ca dupa un paradis pierdut. Redobindim starea de puritate

i inocena specifica pruncilor, starea necesara pentru dobndirea mpriei.Trebuie sinelegem nscnu este usor sa ctigi increderea totalapctosului care, tocmai din pricina vinoviei, este i suspicios i ndrtnic.De aici necesitatea ca preotul sa fie cu adevrat marele prieten, omul de toatndejdea i increderea pentru oricare din enoriaii si. Prietenia adevratapremerge oricrei destinuiri fiindcnimeni nu va incredina taina sufletuluisu unui preot pe care nu-1 simte ca pe un prieten intim.

Intre spovedania publicce se practica in primele veacuri cretine inanumite locuri i care a devenit riscanti intre spovedania practicatderomano catolici, impersonali mecanic, dialogul tainic i personal svritin Ortodoxie rspunde cel mai bine acestui moment religios esenial. Cineva susinea cu trie ca nu are nevoie sspunpreotului ceea ceconsidera ca greit, ci merge direct n faa icoanei i ngenunchind in faaMntuitorului ii destinuie in mod nemijlocit sufletul su. Se poate depistauor doza de mndrie ce se ascunde in spatele acestei afirmaii i, intr-adevar,

un om mndru nu se poate spovedi i chiar dacmerge la aceasta judecatnurealizeaza nimic fiindcspovedania celor mndri este farisei csi nu se vorpogori indrepti la casa lor" (cf. Lc. 18, 14). i, apoi, pcatul svrit tulburmai inti universul uman i doar indirect pe cel divin; de aceea reabilitareatrebuie realizatmai inti n dreptul omului i dupaceea, numai dupce te-ai impcat cu fratele tu", poi sajungi la altarul divin. Dumnezeu insusi adat aceasta putere Fiului, Acesta a dat-o apostolilor i prin ei preoilor, caurmai ai lor; calea spre Dumnezeu trece neaparat prin oameni i nu ocolindu-i.

E bine insa reine cspre deosebire de psihiatrie unde se uzeazdemetoda aceasta a decriptrii unei intimiti inlnuite in complexul vinovaiei,spovedania nu este o simpla defulare, orict de radicala ar fi ea, ci merge multmai departe, la o regenerare spirituala, redarea integritii cu scop creator. Nudoar tergerea vinoviei, ci reaezarea in trupul Bisericii a unui mdularinsntoit pentru a lucra binele i a sluji celorlalte mdulare. Este vorba de oputere care vine de la Dumnezeu i se strecoara prin mna preotului in fiina

3


4/6

celui ce i-a mrturisit cu sinceritate i cinslbiciunile i greelile; de lapicioarele duhovnicului, cel slobod de pcat se ridica alt om, sntos i intreg(Lc. 8,35), hotrt slucreze binele. Daca se rmine numai la aspectul negatival desfiinrii rului si nu se trece la cel pozitiv al lucrrii binelui, treaba s-afcut pe jumtate i nu folosete mare lucru. Adevraii psihanaliti sftuiescpe pacientul lor s

treac

neaparat

i pe la preot, pentru c

indreptarea s

fie

deplin. Cu adevrat liber este acela care nu numai ca a fost iertat de pcate,ci, mai ales, cel ce lucreazbinele. Inainte de a aborda i tema epitimiilor este bine sa avertizam asupra unuifenomen pe cit de frecvent pe atit de ingrijorator.

Oricit de straniu s-ar parea, un procent considerabil dintre preoi nu sespovedesc cu anii sau, poate niciodat.Absurdul acestei situaii, din nefericirefoarte real, ar putea fi exprimat oarecum prin formula orb pe orb va clauzii vor cdea amndoi in groap" (Mt. 15,14; Lc;. 6, 39). Dei, pentru cel cc se

spovedeste la un astfel de preot, existansa mntuirii in virtutea lucrriiobiective a sf. Taine, in schimb preotului nu-i rmine nici o ans, avnd invedere ca o astfel de atitudine arata clar dispreul fade cele sfinte. Cum veiti slucrezi bine grdina altora cnd a ta este npditde buruieni iparaginit?Desigur, spre deosebire de credinciosi, preotul se impartaeste mult mai desdect se spovedeste dar a nu se spovedi deloc inseamna fie nepasare i dispre,fie o atitudine neruinata sse socoteasca nu avea pacate. Cum inssf. loan

Evanghelistul ne asigura ca cel ce se socoteste cnu are pcat este mincinos"(cf. I In. I, 8), i, cel ce, mincinos fiind, stpe scaunul slavei preoeti, acelaeste un mare urzupator i lui se adreseazsf. Pavel cu cuvintele: Te va bateDumnezeu, perete vruit!" (Fap. 23, 3). Profesorii de teologie trebuie sinsiste cu toata ardoarea asupraacestui aspect artind repercusiunile dezastruoase pe care le-ar putea aveaslujirea unui preot nepstor i fals, att asupra lui i a familiei lui ct iasupra enoriailor.Din punctul de vedere al penitentuluil epitimia inseamno angajarepersonal, subiectiv, in lucrarea pocinei care, din punct de vedere obiectiv,este deplin realizatin urma rostirii formulei tainei: Domnul i Dumnezeulnostru, cu darul..."

Atunci cnd operaia este mai adnca iar locul operat este ncdureros, orictde radicaleste extirparea rului sensibilitatea post-operatorie rmne mereuvulnerabil.

4


5/6

Este deci nevoie absoluta ca rana sfie pansat, chiar daca microbul a fostindeprtat; nu insi durerea i mai ales pericolul reinfectrii.Ori epitimia, inelept aplicat, inseamnasezarea celui de curnd operat laadpost, i nu exista loc mai sigur dect acela de a-i da slucreze binele.Talantul primit trebuie indatinvestit i inmulit inepitimie nu este angajatnumai cel spovedit, ci

i prcotul care, dincolo de lucrarea obiectiva s

v

r

it

de

Dumnezcu de dincolo de el chiar dacprin intermediul lui, aproape pasiv, rolullui personal este ocazionat acum.

Doctorul cel Mare a vindecat rana in principiu; in dreptul epitimiei

preotul apare ca un asistent priceput care, in colaborare cu convalescentul,

trebuic sa definitiveze si sa permanentizeze lucrarea de tmduire svritade Dumnezeu. Acum trebuie sa se vadeasca priceperea lui, rvna i struina.

Asupra canonului pocinei existdin primele zile ale cretintii normeprecise dupcare s-au condus de-a lungul veacurilor duhovnicii cretini. Ele

trebuiesc neaparat studiate i cunoscute de oricine vrea sa stea cum se cuvinein scaunul duhovniciei; aplicarea lor, ins, la fiecare caz in parte, depinde deiscusina preotului i norma de aplicare nu exista, de unde i aberaiile respec-tive cc nu au lipsit niciodata in acest punct. Tot ce s-ar putea spune aici, pe

linga obligatia de a cunoaste indrumarile respective fixate in scris de Biserica,

motenite de la marii duhovnici ai lumii, ar fi indemnul de a alerga cit mai des

la vestiii duhovnici contemporani pentru a cere sfatul i, cel mai sigur, sa seceara cu rugaciune fierbinte, luminarea lui Dumnezeu pentru fiecare situaie

in parte. Prin urmare, nu numai cel cc vine la spovedanie trebuie sa-i faca uncanon de rugaciune pentru ca aceasta sfie adevrat, ci i preotul sa cearain rugaciune staruitoare sa-i lumineze Dumnezeu sfesnicul intregii

injelepciuni"; de care este atita nevoie la cel mai inalt i infricotor scaun, alduhovniciei.

In incheiere amintim i consemnul absolut asupra secretului spovedaniei.Intre duhovnic si cel spovedit s-a creat cea mai intimi tainica legatura, olegtura sacramentala, o prietenie definitivde care amintete Mntuitorulucenicilor Si la Cina de Taina (In. XV, 14-15). A trda aceasta prietenieabsoluta ziditpe o ncredere total, este tot att de cumplit ci trdarea luiluda, poate chiar mai mult, aici fiind vorba de o ucidere sufleteasc, ce seproduce prin tradarea duhovniciei. Secretul spovedaniei nu se trdeaz, nicisub ameninarea cu moartea; dimpotriva, a muri aprnd sfinenia Legii esteadevrata slava i dobndirea mpriei. Cazuri luminoase in acest sens nuau lipsit n istorie i acestea rmin vrednice de pomenire venic.

5
http://inmultit.in/http://inmultit.in/http://inmultit.in/http://inmultit.in/


6/6

ncheiem acest capitol cu cuvintele psalmistului din slujba utreniei: Bineeste a ne mrturisi Domnului".

6

spovedania-mijloc de pastoratie

Documents