sp1122 cioculescu spr2 sem1

1/5

FIŞA DISCIPLINEI 1. DATE DESPRE PROGRAM

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

1.3 Departamentul

DEPARTAMENTUL DE ȘTIINȚE POLITICE, RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII DE SECURITATE

1.4 Domeniul de studii ȘTIINȚE POLITICE

1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii / calificarea ȘTIINȚE POLITICE / ȘTIINȚE POLITICE

2. DATE DESPRE DISCIPLINĂ

2.0 Codul disciplinei SP1122 2.1 Denumirea disciplinei GUVERNANŢĂ, INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE

2.2 Titularul activităţilor de curs Dr. Șerban Filip CIOCULESCU

2.3 Titularul activităţilor de seminar Dr. Șerban Filip CIOCULESCU

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I (III) 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei OBL 3. TIMPUL TOTAL ESTIMAT (ORE PE SEMESTRU) AL ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care 3.2 Curs 2 3.3 Seminar 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care 3.5 Curs 28 3.6 Seminar 14

3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Număr de credite ECTS

4

DIS

TRIB

UŢI

A

FON

DU

LUI

DE

TIM

P

Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 34

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10

Tutoriat (opţional) 1

Examinări 3

Alte activităţi -

4. PRECONDIŢII

4.1 De curriculum N/A

4.2 De competenţe N/A

5. CONDIŢII

5.1 De desfăşurare a cursului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

5.2 De desfăşurare a seminarului Acces la retroproiector, Internet şi staţie de lucru (desktop, laptop, tabletă etc.)

6 .COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE

6.1 Competenţe profesionale

Dobândirea vocabularului specializat, insuşirea conceptelor specifice, familiarizarea cu marile organizaţii regionale sau internaşionale

6.2 Competenţe transversale Ameliorarea capacităţii de analiză

7. OBIECTIVELE DISCIPLINEI

7.1 Obiectivul general al disciplinei

Cursul urmăreşte cunoaşterea detaliată a organizaţiilor, a modului cum au apărut, s-au dezvoltat şi transformat în contexte istorice specifice, în acest fel studenţii având o imagine corectă asupra complexităţii vieţii inernaţionale. De asemenea, vor fi prezentate conexiunile dintre diverse organizaţii şi existenţa sau nu a acţiunilor complementare pentru atingerea unor scopuri similare în anumite regiuni geografice.

7.2 Obiective specifice

Se ştie că România este membră atât a UE şi NATO cât şi a OSCE, FMI, OMC etc. aşadar studenţii trebuie să se familiarizeze cu scopul, activităţile şi rolul principalelor organizaţii internaţionale şi regionale spre a înţelege în mod adecvat politica externă şi de securitate a propriei ţări. Astfel, vor fi capabili să lucreze pe viitor în cadrul instituţiilor naţionale diplomatice sau de securitate, precum şi în structura diverselor organizaţii internaţionale.

8. CONŢINUTURI

8.1. Curs Metode de predare Observaţii

1. Ce este o organizaţie internaţională? Definiţia, rolul ei, formarea, statutul, funcţionarea.

Predare, dezbatere interactivă 2h

2/5

2. Apariţia primelor organizaţii internaţionale – problem politice şi juridice Predare, intrebari si răspunsuri 2h

3. Formarea şi funcţionarea Ligii Naţiunilor – avantajele şi slăbiciunile securităţii colective.

Predare, intrebari si răspunsuri 2h

4. Învăţând din erorile trecutului: crearea ONU şi începutul Războiului Rece Predare, intrebari si răspunsuri 2h

5. ONU – misiune, organizare, activitate Predare, intrebari si răspunsuri 2h

6. Organizaţia Naţiunilor Unite si aplicarea dispoziţiilor Capitolului VII al Cartei. ONU şi menţinerea păcii - Carta Natiunilor Unite


7. NATO – istoric, rol, organe, funcţionare Predare, intrebari si răspunsuri 2h

8. NATO după Războiul Rece: reformă şi transformare spre a face faţă noilor provocări la adresa securităţii trans-atlanice. Etapele aderării României la NATO.


9. Uniunea Europeană de la origini până în prezent Predare, intrebari si răspunsuri 2h

10. Consiliul Europei Predare, intrebari si răspunsuri 2h

11. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa Predare, intrebari si răspunsuri 2h

12. Instituţii financiare internaţionale: Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială


13. Organizaţia Mondială a Comerţului – fondarea, structurile componente, obiectivele, funcţionarea, activitatea desfăşurată


14. Liga Arabă şi Uniunea Africană. ASEAN Predare, intrebari si răspunsuri 2h

Bibliografie Bakker, A.F.P., Institutii Financiare Internationale, Antet, Bucuresti, 1998 Carpinschi, Anton, Mărgărit, Diana, Organzaţiii Internationale, Ed. Polirom, Iasi, 2011 Catalan, Gabriel, Organizarea, funcţionarea şi reforma Consiliului de Securitate al ONU, Editura Top Form, Bucureşti, 2012 Charpentier, Andre, Institutions Internationales, PUF, Paris, 1997 Constantin, Petre, Organizații internaționale , Volumul I, Editura ASE, București , 2007 Davies Michael, Woodward Richard, International Organizations. A companion, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2014 (http://www.e-elgar.com/emags/IntOrg/flash.html#/5/) Defarges, Philippe Moreau, Organizaţii internaţionale contemporane, Ed. Institutul European, Iaşi, 1998 Dragne, Luminița, Rolul consiliului de securitate în menținerea păcii și securității internaționale, Editura Pro Universitaria,București, 2008 Carpinschi, Anton, Mărgărit, Diana, Organzaţiii Internationale, Ed. Polirom, Iasi, 2011 Czulda, Robert si Robert Los (editors) – NATO. Towards the Challenges of Contemporary World, International Relations Research

Institute in Warsaw Department of Theory of Foreign and Security Policy, University of Lodz, Warsaw-Lodez, 2013

Davies Michael, Woodward Richard, International Organizations. A companion, Edward Elgar Publishing, Cheltenham, 2014 (http://www.e-elgar.com/emags/IntOrg/flash.html#/5/) Dumitriu, Petru, Sistemul ONU în contextul globalizării, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008 Dungaciu, Dan şi Cincă, Sanda (coord.), NATO post-Lisabona şi provocările regionale, Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2011 Dungaciu, Dan şi Arvatu Vohn Cristina, Uniunea Europeană după Tratatul de la Lisabona, (coord.), Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2012 Duţă, Paul, Purcărea, Mihail, Cordoneanu, Ovidiu, Organizaţiile internaţionale şi mediul de securitate, Techno Media, Sibiu, 2008 Filder, Jiri, Mares, Petr, Istoria NATO, Ed. Institutul European, Iaşi, 2005 Fuerea, Augustin, Manualul Uniunii Europene, ediţia a treia, Ed. Univers Juridic, Bucureşti, 2008

Ghica, Luciana Alaxandra (coord), Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucureşti, 2007 Hurd, Ian, International Organizations, Cambridge University Press, Cambridge, 2011. Miga–Besteliu, Raluca, Organizatii internationale interguvernamentale, C.H. Beck, Bucuresti, 2006 Neagoe, Stelian (coord.), Instituţiile, organizaţiile internaţionale şi România, Ed. ISPRI, 2 volume, Bucuresti, 2013 Pandea, Anca, România în Consiliul de Securitate, Rompres, București,2004 Sauron, Jeac Luc, Curs de institutii europene, Ed. Polirom, Iasi, 2010 Şter, Iris Arabela, Procesul decizional la nivelul Consiliului UE, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2012 Vătăman, Dan, Organizaţii europene şi euroatlantice, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2008 NATO Handbook, NATO Office of Information and Press, Brussels, 2001

8.2. Seminar Metode de predare Observaţii

Cum şi de ce au apărut primele organizaţii internaţionale? Baza legală

Dezbatere interactivă 1h

Probleme politice şi economice majore; patologii ale organizatiilor internaţionale

Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Cum se explică eşecul final al Ligii Naţiunilor? Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Structura şi ideile esenţiale din Carta Naţiunilor Unite Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Reforma ONU intre idealuri si posibilitati Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Consiliul de securitate si situatiile de criză Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

3/5

NATO ca alianţă a lumii democratice occidentale în epoca Războiului Rece şi după aceasta. Către o alianţă a democraţiilor?


Utilitatea conceptelor strategice Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Momentele esenţiale ale extinderii UE. Se poate vorbi de un „imperiu” postmodern? Consecinţe ale Tratatului de la Lisabona - politica externă şi de securitate


Consiliul Europei si apararea statului de drept Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

OSCE – un dispozitiv de securitate complex Dezbatere interactivă, verificarea lecturilor obligatorii 1h

Cum este văzut FMI de către statele beneficiare ale politicilor sale economice?


Cum se implică OMC în soluţionarea conflictelor comerciale dintre state.


Bibliografie Vienna Convention on the Law of Treaties between States and International Organizations or between International Organizations, 1986, http://untreaty.un.org/ilc/texts/instruments/english/conventions/1_2_1986.pdf Ian Hurd, International Organizations, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, pp. 1-35. Kenneth W. Abbott and Duncan Snidal, „Why States Act through Formal International Organizations”, The Journal of Conflict

Resolution, Vol. 42, No. 1 (Feb., 1998), pp. 3-32 (mai ales pp. 9/27) Michael N. Barnett and Martha Finnemore, “The Politics, Power, and Pathologies of International Organizations”, International

Organization, Vol. 53, No. 4 (Autumn, 1999), pp. 699-732 Hans Morgenthau, Politica între naţiuni, Ed. Polirom, Iaşi, 2007, pp. 485-496. Joseph S. Nye Jr, Descifrarea conflictelor internaţionale, Editura Antet, Bucureşti, 2005, pp. 84-91 Miga–Beşteliu, Raluca, Organizatii internationale interguvernamentale, C.H.Beck, Bucuresti, 2006, pp. 142-153. Carta ONU, capitolul VII, www.un.org Grayson Kirk, Lawrence H. Chamberlain, “The Organization of the San Francisco Conference”, in Political Science Quarterly, Vol. 60, No. 3 (Sep., 1945), pp. 321-34 Petru Dumitriu, „Legitimitatea ONU în era globalizării” in Sfera Politicii, an XIII, 2005, pp.39-47 Mark Imber, “The Reform of the UN Security Council”, in International Relations, vol. 20 (3), 2006, pp. 328-334

Petru Dumitriu, Sistemul ONU în contextul globalizării, Ed. Curtea Veche, Bucureşti, 2008, pp. 166-196 şi 268-300. Bruce Bueno de Mesquita, Alastair Smith, “The Pernicious Consequences of UN Security Council Membership”, Journal of Conflict

Resolution, 54(5), pp. 667-686, 2010 * Carolyn L. Willson, “Changing the Charter: The United Nations Prepares for the Twenty-first Century”, in The American Journal of

International Law, Vol. 90, No. 1 (Jan.1996), pp. 115-126 * Donald Steinberg, "UN to Consider New Structure for Women: Making Change Matter", in Global Post, September 7, 2009. Carta Natiunilor Unite - Capitolele 6 si 7 http://www.un.org/aboutun/charter/index.htm - Rezolutiile Consiliului de Securitate privind situatia din Kosovo şi cele privind situaţia din Irak şi Libia - 1441, 1443 din noiembrie si decembrie 2002, cu analiza preponderenta a Rezolutiei 1441, şi Rezoluţia 1973 din martie 2011 (http://www.guardian.co.uk/world/2011/mar/17/un-security-council-resolution) www.unitednations.org/securitycouncilresolutions „The United Nations at a Crossroads: Debating ths Use of Force in an Evolving World”, a Brookings Briefing, The Brookings Institution, October 12, 2006, http://www.brookings.edu/~/media/Files/events/2006/1012global%20governance/20061012.pdf Justin Morris, Nicholas Wheeler, „The Security Council’s Crisis of Legitimacy and the Use of Force”, International Politics, no. 44, 2007, pp. 214-231. Frederic L. Kirgis Jr, “The Security Council's First Fifty Years”, in The American Journal of International Law, Vol. 89, No. 3 (Jul., 1995), pp. 506-539 Report of the Secretary General on the work of the Organization, General Assembly Official Records Sixty-seventh Session, Supplement No. 1, United Nations • New York, 2012, pp. 6-10 (Maintenance of International Peace and Security), www.un.org. Tratatul de la Washington, aprilie 1949, www.nato.int Karl-Heinz Kamp, “Towards a New Strategy for NATO”, Survival, vol. 51 no. 4, August–September 2009, pp. 21–27. Charles A. Kupchan, „Minor League, Major Problems”, in Foreign Affairs, November-December 2008. The new NATO Strategic Concept, Lisbon, 2010, http://www.nato.int/lisbon2010/strategic-concept-2010-eng.pdf Statement of the chiefs of states and governments at the NATO Bucharest Summit, April 2008 Dungaciu, Dan şi Cincă, Sanda (coord.), NATO post-Lisabona şi provocările regionale,Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2011, pp. 60-82. Edward Lucas, A. Wess Mitchell et all, “Central European Security After Crimea: The Case for Strengthening NATO’s Eastern Defenses”, Center for European Policy Analysis, report no. 35, 25 March 2014, http://www.cepa.org/sites/default/files/The%20Case%20for%20Strengthening%20NATOs%20Eastern%20Defenses-%20(2).pdf * Daniel Sur, „Sinuoasa relaţie a României cu NATO până la Summit-ul de la Praga”, in Studii de securitate, nr. 1∕ 2004, vol. 2. Francisco Aldecoa Luzarraga, Mercedes G. Llorente, Europa Viitorului. Tratatul de la Lisabona, Ed. Polirom, , Iaşi, 2011, pp. 39-56. Ruxandra Ivan, „O istorie politică a Tratatului de la Lisabona”, Policy Brief 16, octombrie 2009, www.idr.ro. Oana Simion, „Relaţia strategică UE-Rusia: limitări şi perspective” in Dungaciu,

4/5

Dan şi Arvatu Vohn Cristina, Uniunea Europeană după Tratatul de la Lisabona, (coord.), Editura Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2012, pp. 143-164. Thierry Tardy, “Partnering in crisis management: Ten years of UN-EU cooperation”, European Institute for Security Studies, Brief

Issue, September 2013, http://www.iss.europa.eu/uploads/media/Brief_30.pdf Maurice Edelman, „The Council of Europe 1950”, International Affairs (Royal Institute of International Affairs 1944-), Vol. 27, No. 1(Jan., 1951), pp. 25-31. The European Commission for Democracy Through Law, 17 December 2012, Opinion no. 685/2012, CDL – AD (2012) 026, On the compatibility of constitutional principles and the rule of law of actions taken by the Government and the Parliament of Romania….. Adopted by the Venice Commission at its 93rd Plenary Session (Venice, 14-15 December 2012) Terrence Hopmann, “Managing conflict in Post-Cold War Eurasia. The Role of the OSCE in Europe’s Security Architecture”, International Politics (2003) 40, pp. 1-12 (fragment) Liviu Bota, Traian Chebeleu, « Romania and OSCE », OSCE Yearbook 2007 : Yearbook on the Organization for Security and Co-operation in Europe (OSCE), volume 13, Pages 81-101 Edwin Bakker, Hinke Pietersma, „The OSCE in search of a meaningful reform aganda”, http://www.clingendael.nl/publications/2005/20051200_cscp_cdsp_art_bakker_pietersma.pdf. Didier Burkhalter, Security through Inclusive Dialogue and Action: OSCE Roles in the Ukraine Crisis, 25 august 2014, http://reliefweb.int/report/ukraine/security-through-inclusive-dialogue-and-action-osce-roles-ukraine-crisis *Marc Perrin de Brichambaut, Security in Eurasia: A View from the OSCE, http://www.osce.org/documents/sg/2008/05/31458_en.pdf IMF Surveillance - http://www.imf.org/external/np/exr/facts/surv.htm Joseph E. Stiglitz, Globalizarea. Speranţe şi deziluzii, Ed. Economica, Bucureşti, 2003, pp. 29-54, 55-96. Peter B. Kenen, Reform of the International Monetary Fund, Council of Foreign Relations, CSRO no. 29, May 2007. What is the WTO?, http://www.wto.org/english/thewto_e/whatis_e/tif_e/fact1_e.htm Robert Z. Lawrence, „The United States and the Dispute Settlement Body”, The Bernard and Irene Schwartz Series on American Competitiveness, Council on Foreign Relations, CSR NO. 25, MARCH 2007 Tim Murithi, “The African Union’s Foray into Peacekeeping: Lessons from the Hybrid Mission in Darfur”, Journal of Peace, Conflict

and Development, Issue 14, July 2009, www.peacestudiesjournal.org.uk Site-uri internet: fiecare organizaţie internaţională are un site web: http://europa.eu (UE), www.nato.int (NATO), www.osce.org (OSCE), www.un.org (ONU) etc. Alte site-uri utile: http://www.iss.europa.eu, http://www.cer.org.uk/, www.ceps.eu

9. SCURTĂ DESCRIERE* * COROBORAREA CONŢINUTURILOR DISCIPLINEI CU AŞTEPTĂRILE REPREZENTANŢILOR COMUNITĂŢII EPISTEMICE, ASOCIAŢIILOR PROFESIONALE ŞI ANGAJATORI REPREZENTATIVI DIN DOMENIUL AFERENT PROGRAMULUI

Cursul îşi propune familiarizarea studenţilor cu un actor deosebit de important al scenei mondiale contemporane - organizaţiile internaţionale şi regionale cele mai cunoscute. Scopul este de a le oferi o imagine cât mai completă a modului de structurare şi funcţionare a organizaţiilor internaţionale şi a importanţei acestora pentru state şi comunităţile umane. Este esenţial ca evoluţia vieţii internaţionale sa fie analizată şi din perspectiva activităţii şi influenţelor pe care instituţiile internaţionale – fie ele politice, militare sau economico-financiare – le exercită actualmente pe mapamond. Subdomeniul de studii “Organizaţii Internaţionale” este unul multidisciplinar, aflat la intersecţia Sociologiei relaţiilor internaţionale, Istoriei relaţiilor internaţionale şi Dreptului internaţional. În cadrul seminarului se vor analiza texte relevante: tratate sau rezoluţii create de diverse organizaţii, analize ştiinţifice sau strategice aplicate acestora. Studenţii trebuie să aibă cunoştiinţe de bază privind funcţionarea relaţiilor internaţionale contemporane.

10. EVALUARE

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs

Participare la curs (minimum 50%), citirea materialelor indicate

Un studiu ştiinţific cu bibliografie despre utilitatea practică a unei organizaţii internaţionale din perspectiva României (între 8-10 pagini A4, Times New Roman 12, un rând şi jumătate, cu note bibliografice), de predat obligatoriu în săptămâna a zecea a cursului. Tema şi metodologia vor fi aprobate în prealabil de titularul disciplinei. Atenţie – întârzierea nejustificată a predării acestuia conduce la depunctarea cu 4 puncte iar după şapte zile la notarea cu 2 (doi)!

- Prezenţa la curs şi seminar şi participarea activă reprezintă 20% din nota finală. - Studiul ştiinţific reprezintă 30% din nota finală. - Examenul scirs reprezintă 50% din nota finală.

10.5 Seminar

Participare activă la seminar (prezenţă obligatorie la 50% din cursuri şi seminarii şi intervenţii personale substantiale ale fiecărui student la minim două seminarii). Pot exista şi verificări scrise

Atenţie! Examenul nu va fi promovat în cazul prezenţei insuficiente la seminarii, şi în cazul lipsei uneia dintre probele obligatorii (ex: studiul ştiinţific).

5/5

(neanuntate) ale cunoaşterii textelor de seminar, pe parcursul semestrului.

10.6 Standard minim de performanţă Nota finală 5 (cinci)

Studenţii sunt obligaţi să cunoască politica de probitate intelectuală a Facultăţii: plagiatul, copiatul, înşelătoria, multipla utilizare a unui referat, recursul nemărturisit la surse bibliografice sau la internet vor conduce la nepromovarea cursului. În conformitate cu Carta Universității din București, cazurile de plagiat pot fi sancționate prin exmatriculare fără drept de apel.

sp1122 cioculescu spr2 sem1

Documents