DEZECHILIBRE ECONOMICE:INFLATIA SI SOMAJUL

Elev: Ungureanu MirunaClasa a XI-a D

1

INFLATIA

“ Inflatia este proces de crestere

a nivelului general al preturilor de consum,

mecanism care provoaca variatii multiple de

lunga durata, generalizeaza el insusi cauzele

permanentei sale si exprima prin majoritatea

cea mai mare parte a preturilor”.

A.Definitie:

INFLÁȚIE= Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea

banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale

circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii

de cumpărare a banilor.

Inflatia contemporana reprezinta un dezichilibru structurat monetaro-real, care exprima

existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economiei.

~Procesul de modernizare a inflatiei s-a desfasurat in 3 etape de-a lungul istoriei:

a. Inflatie monetaro-baneasca

b. Inflatia banilor de hartie convertibili in aur

c. Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur

a. Inflatia monetaro-baneasca

Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest

proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca .Elementele definitorii ale

acestei inflatii sunt : aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina, scaderea puterei de

cumparare a monedelor falsificate.

2

b. Inflatia banilor de hartie convertibili in aur

Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. Inflatia de

acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care

rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza

unei unitati banesti)

c. Inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie –inflatia banilor de hartie

neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca

urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul

fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces

ce “iese” din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani.

B.Clasificare:

Din punct de vedere al intensitatii intalnim:

-Inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3%-

4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice

-Inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de

cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari

-Inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10%-15%

-Inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand

mari dezechilibre economice si sociale

-Hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la

intervale scurte de timp , antrenand dezechilibre generale in economia nationala

-Dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a

nivelului general al preturilor

-Cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica

mai mare decat inflatia

3

-Cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale ,

insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice

-Stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere

economica

-Slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica

Inflatia monetara

Se datoreaza introducerii si mentinerii in circulatie a unei mase monetare in plus raportata la

cantitatea de bunuri si servicii de pe piata.

Inflatia prin oferta

Dezechilibrul inflationist dintre cerere si oferta este explicat adeseori prin insuficienta ofertei , prin

penuria de bunuri materiale si servicii pe piata.

Inflatia prin costuri

Inflatia prin costuri exprima acea crestere inflationista a preturilor datorata cresterii elementelor

ce intra in preturi(materii prime , salarii , beneficii).

C.Cauze:

a. Inflatia prin moneda

b. Inflatia prin oferta

c. Inflatia pe credit

a. Inflatia prin moneda

Adesea inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin

moneda).

4

b. Inflatia prin oferta

Un loc aprte ocupa acele conceptii care considera drept cauza principala (unica) a inflatiei

insuficienta productiei (inflatia prin oferta ). Sporirea veniturilor, indeosebi a salariatilor, nu este

compensata printr-o crestere corespunzatoare a productivitatii. Apare, astfel o lipsa de bunuri materiale

si de servicii. Specialistii numesc un asemenea dezichilibru inflatie reala.

c. Inflatia pe credit

Cresterea substantiala a creditului duce relativ repede la dezichilibrul inflationist, la excesul

de crestere nominala pentru bunurile de consum (inflatie pe credit). In anumite conditii, profiturile

cresc mai incet decat masa economiilor disponibile ale inreprindelor. Ca urmare, guvernele cauta sa

promoveze programe proprii de investitii, pe seama bugetului.

D. Consecinte:

-consecintele inflatiei sunt receptionate in primul rand de agentii economici cumparatori

-sub incidenta inflatiei cad economiile agentilor economici diminuandulise resursele datorita

scaderii puterii de cumparare a banilor.

-inflatia ii dezavantajeaza pe creditori

-in timpul inflatiei productia scade

-inflatia elimina o parte din resursele acumulate

-inflatia pune deacord capacitatile de productie cu cerintele sociale reale

-inflatia constituie un factor dezorganizator al oricarei economii nationale

-inflatia descurajeaza investitiile productive , de lunga durata

- inflatia genereaza si extinde somajul

- inflatia afecteaza caderea societatii civile

- inflatia accentuiaza deprecierea monedei nationale

5

SOMAJUL

Conform Dicţionarului explicativ al limbii române, munca este o activitate conştientă,

specifică omului, îndreptată spre un anumit scop, în procesul căreia omul efectuează, reglementează şi

controlează prin acţiunea sa schimbul de materii între el şi natură, pentru satisfacerea trebuinţelor sale.

Munca ocupă, în universul sociologilor, un loc preponderent.

A.Definitie:

ȘOMÁJ = Fenomen social-economic care se manifestă prin inactivitatea forțată a unui

număr mare de salariați, ca rezultat al dezechilibrului dintre cererea și oferta forței de muncă

1.Şomajul este caracterizat de pierderea de venit, pierderea încrederii de sine, erodarea

raporturilor cu comunitatea şi apariţia sentimentelor de alienare şi excludere din viaţa normală, ceea ce

provoacă tensiuni şi ameninţarea stabilităţii sociale.

2.Şomajul este un fenomen contemporan, complex, cuprinzător, care include în sfera sa

aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale.Este o stare negativă a economiei care constă

în nefolosirea unei părţi din forţa de muncă salariată.

Conform BIM (Biroul Internaţional al Muncii), sunt consideraţi şomeri persoanele care cumulează următoarele condiţii:

Au depăşit vârsta de 15 ani;

Sunt apte de muncă;

Nu au loc de muncă (a încetat contractul sau a fost temporar întrerupt şi sunt în căutare de

muncă remunerată);

Sunt fără ocupaţie, apte de muncă, nu au mai lucrat sau ultimul loc de muncă nu a fost

remunerat;

Sunt disponibile imediat pentru o muncă salariată.

B.Clasificare:

6

1) După modul de manifestare:

-Şomaj voluntar (lucrătorii nu sunt dispuşi să se angajeze cu salariul real existent)

-Şomaj involuntar (datorat insuficienţei cererii)

2) După sex, vârstă şi pregătirea persoanelor afectate:

-Şomaj feminin

-Şomaj juvenil

-Şomaj intelectual, etc.

3) În analize care cuplează criteriile cauză, sferă de cuprindere şi durată, se disting:

-Şomaj conjunctural (ciclic) – care apare în urma reducerilor de activitate ce au loc în fazele de

recesiune, depresiune sau criză ori datorită unor perturbaţii din viaţa economică.

-Şomaj tehnologic – reprezentat de reducerea locurilor de muncă datorită modificărilor în aparatul

tehnic de producţie. Resorbirea lui presupune recalificarea forţei de muncă sau chiar reconversia ei,

fiind necesară o perioadă mai lungă de timp pentru reîncadrarea lucrătorilor.

-Şomajul structural – generat de modificări în structura activităţii şi a mobilităţii profesionale;

poate rezulta şi dintr-o inadecvare a ofertei de muncă, la nevoile diverselor domenii de activitate.

-Şomaj sezonier – întâlnit cu regularitate în ramurile şi sectoarele de activitate cu caracter sezonier

(agricultură, turism)

-Şomaj total – cuprinde întregul timp de lucru al unui salariat

-Şomaj parţial – reducerea temporară sau de durată a timpului de lucru (săptămână incompletă sau

zi incompletă), destul de des întâlnit

-Şomaj de ofertă – atunci când întreprinzătorii refuză să mai producă şi să mai angajeze lucrători în

condiţiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consideră inacceptabile.

-Şomaj de excludere, reprezentativ pentru lucrătorii mai vârstnici;

-Şomaj de inserţie, propriu celor sub 25 de ani;

-Şomaj de reconversiune, legat de restructurările industriale.

4) După criteriul duratei:

-Şomaj de scurtă durată – sub un an ca întindere

7

-Şomaj de lungă durată – mai mult de un an. Este în progresie constantă. Fie că este vorba de

efective, de partea relativă sau de vechimea medie, indicatorii reţinuţi confirmă această tendinţă.

C.Cauze:

1. mărimea salariului (nominal sau real)

2. cererea şi oferta de bunuri efective sau globale

3. rigiditatea preţurilor şi a salariului

4. insuficienţa ofertei în raport cu cererea determinată de faptul că preţul efectiv al bunurilor

economice pe piaţă este mai mic decât preţul de echilibru.

5. pierderea locurilor de muncă de către populaţia ocupată;

6. creşterea ofertei de muncă prin realizarea de către noile generaţii a vârstei legale pentru a se

putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă dar inactive în condiţiile unei

cereri de muncă inferioare acestei creşteri.

D.Consecinte:

Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ. Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din problemele globale ale omenirii. Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe care le genereaza existenta acestui flagel.

Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii, economia si societatea desemneaza COSTUL SOMAJULUI. In costul somajului se includ:

-    pierderile de venit ale individului, reprezentate de diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar fi lucrat;

-    pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de somaj si contributia pentru fondul de pensii suplimentare;

-    plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de somaj, a alocatiilor de sprijin;-    pierderea de venit a societatii reprezentata de realizarea unei productii sub cea potentiala;-    cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in invatamantul mediu si superior.

Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula, se iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor de risc social major; ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale.

8

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie determinate de neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.

9