soluționarea conflictelor colective de muncă

8/17/2019 Soluționarea Conflictelor Colective de Muncă

1/11

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

Departamentul Învă ămînt Superior ț

Catedra tiin e JuridiceȘ ț

REFERAT

la tema:

“SOLU IONAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂ”Ț

la disciplina

DREPTUL MUNCII

Autor: Sorin Tozlovanugr. 121 !"

Coordonator: #icolae $omanda%dr. pro&. univ.

CHIŞINĂU 20!


2/11

SOLU IONAREA CONFLICTELOR COLECTIVE DE MUNCĂȚ

" T#$%$t'le ' ()*'&(ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"ș2" Cla%','+a#ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"/" P#)+e.a .e +)(+'l'e#e ' .e+la(a#ea a +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"ș1" C)mete(*a '(%ta(*e' .e 3&.e+at$ la %)l&*')(a#ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"

4" U(ele a%e+te 5e(e#ale #'-'(. ()#mele O#5a('6a*'e' I(te#(a*')(ale a M&(+'' +&#'-'#e la +)(,l'+t&l +)le+t'- .e m&(+$"!" C&m %e %)l&*')(ea6$ +)(,l'+tele +)le+t'-e .e m&(+$ 7( alte %tate"

" T#$%$t'le ' ()*'&(ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"' societă(ii care se dezvoltă în ansam)lul ei este de neconceput &ără muncă. *iitorul

societatea postindustrială democratică %i pluralistă în condi(iile statului de drept implicăa%ezarea muncii ca &actor central al dezvoltării economico+sociale.

,ste inevita)il ca în anumite situa(ii patronatul %i organiza(ia sindicală să &ie în dezacord privitor la pro)lemele de la locul de muncă. În aceste condi(ii apar premise reale pentrudeclan%area con&lictului colectiv de muncă. Con&lictele colective de munca pot apărea pe

parcursul raporturilor de muncă at-t între unitate %i salaria(i c-t %i între salaria(i.Con&lictele colective de muncă au consecin(e negative din punct de vedere economic

deoarece tul)ură climatul psio+social sustrag aten(ia personalului de la sarcinile de muncă ce îirevin în de&avoarea realizărilor calitative %i cantitative în produc(ie sau servicii. De aceea seurmăre te restaurarea ecili)rului între partenerii socio+economici %i /partea socială/. Înșcon&lictele colective de muncă salaria(ii sunt reprezenta(i de sindicate sau de reprezentan(i ad+oc iar unitatea e reprezentată de patronul individual sau colectiv direct sau prin împuterniciri.Con&lictele colective de muncă pot privi salarizarea condi(iile de muncă sau alte drepturi caredecurg din legisla(ia muncii.

Domeniul solu(ionării con&lictelor colective de muncă este reglementat în Capitolul 000 alTitlului 00 din Codul muncii al $epu)licii !oldova. "otrivit art. 34 din C! al $! princon&licte colective de muncă se în(eleg + divergen(ele nesolu(ionate dintre salaria(i 5reprezentan(iilor6 %i anga7atori 5reprezentan(ii lor6 privind sta)ilirea %i modi&icarea condi(iilor de muncă5inclusiv a salariului6 privind des&ă%urarea negocierilor colective înceierea modi&icarea %ie8ecutarea contractelor colective de muncă %i a conven(iilor colective privind re&uzulanga7atorului de a lua în considerare pozi(ia reprezentan(ilor salaria(ilor în procesul adoptării încadrul unită(ii a actelor 7uridice ce con(in norme ale dreptului muncii precum %i divergen(elere&eritoare la interesele economice sociale pro&esionale %i culturale ale salaria(ilor apărute ladi&erite niveluri între partenerii sociali.

În categoria con&lictelor colective de muncă se includ %i con&lictele apărute întreconducerea unită(ii %i salaria(ii unei su)unită(i sau ai unui compartiment al acesteia precum %i

între conducerea unită(ii %i salaria(ii care e8ercită aceea%i meserie sau pro&esie în respectivaunitate.Ast&el con&lictele de interese sunt în principiu con&licte între colectivele de salaria(i %i

unitate av-nd deci un caracter colectiv iar con&lictele de drepturi pot &i at-t con&licte cu caracter colectiv atunci c-nd privesc contractul colectiv de muncă sau drepturi revendicate de ocolectivitate dar pot &i %i individuale dacă privesc contractele individuale de muncă saudrepturile individuale ale unor persoane.

Din de&ini(ia dată mai sus se constată ca o primă trăsătură a con&lictelor de muncă &aptulcă acestea se re&eră la interesele cu caracter pro&esional social sau economic ale salaria(ilor ori ladrepturile rezultate din raporturile de muncă.

Aceste interese sunt consecin(a drepturilor &undamentale ale salaria(ilor: dreptul la

muncă dreptul la condi(ii de muncă corespunzătoare dreptul la salariu ecili)rat dreptul laodină %i la concediu dreptul la asociere sindicală dreptul la securitate socială care pot &iapărate prin declan%area unor con&licte de muncă.


3/11

,vident însă că interesele pro&esionale ale salaria(ilor nu se re&eră strict la condi(iile demuncă %i la revendicările de natură pro&esională din unitatea respectivă9 ele vizează deseori înmod concret %i pro)lemele generale de op(iune economică %i socială9 în acest ultim caz dacă pe

prim plan sunt interesele pro&esionale con&lictul colectiv de muncă nu poate &i considerat ilegal. ' altă trăsătură desprinsă din de&ini(ie se re&eră la &aptul că sunt considerate con&licte de

muncă numai cele rezultate din des&ă%urarea raporturilor de muncă dintre unitate pe de o parte

%i salaria(ii acesteia ori ma7oritatea lor pe de altă parte. actorul cauzal tre)uie să se &i mani&estatîn cadrul unită(ii %i nu în a&ara ei. Sunt necesare anumite precizări pentru a se sta)ili conturulcorect al con&lictului colectiv de muncă:

+ pe de o parte con&lictul colectiv de muncă tre)uie delimitat de cel individual carevizează o situa(ie concretă cu privire la raportul 7uridic de muncă al unui salariat9

+ pe de altă parte în timp con&lictul colectiv de muncă nu se suprapune cu &aza sa ultimă+greva.

' ultimă trăsătură a con&lictelor de muncă este aceea că nu se permite declan%area unor con&licte de muncă în a&ara acestui cadru legal organizat avîndu+se în vedere consecin(eleacestora pe plan pro&esional social sau economic persoanelor de la nivelul unei unită(i cidimpotrivă se re&eră %i la con&licte de la nivel de grup de unită(i de ramură sau na(ional unde

salaria(ii sunt reprezenta(i de organiza(iile sindicale reprezentative care participă la negocierilecolective.

,ste evident că în toate aceste cazuri ne a&lăm în &a(a unor con&licte colective de muncă.Drept urmare negocierea con&lictelor de muncă se &ace între organiza(iile sindicale %i

cele patronale reprezentative.

2" Cla%','+a#ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"Diversitatea raporturilor de muncă precum %i a încălcărilor care pot survenirea în urma

e8ecutării %i realizării lor duc în mod imperios la clasi&icarea litigiilor de muncă în dependen(ăde mai multe criterii. Ast&el în multe (ări con&lictele de muncă sunt împăr(ite în două categorii:

+ con&licte individuale i con&licte colective pe de o parte %iș + con&licte de drepturi %i con&licte de interese pe de altă parte.;n con&lict de muncă este individual dacă implică un singur muncitor 5sau un număr de

lucrători în capacitatea lor individuală at-t timp c-t pro)lemele ridicate îi privesc ca persoaneindividuale.


4/11

pildă )ine enun(ată detaliată se aplică la to(i lucrătorii din întreprindere sau numai la unelecategorii dintre ei.


5/11

În cazul în care con&lictul a &ost declan%at în con&ormitate cu art. 3= C! al $! oricaredintre păr(i 5dar cointeresa(i într+o măsură mai mare sunt reprezentan(ii salaria(ilor6 în scopulsolu(ionării con&lictului este în drept să solicite constituirea comisiei de conciliere.

Comisia se constituie dintr+un număr egal de reprezentan(i ai păr(ilor: cei care reprezintăinteresele anga7atorului vor &i desemna(i prin ordinul 5decizia otăr-rea dispozi(ia6 organului deadministrare competent al acestuia iar cei ai salaria(ilor > prin decizia 5în dependen(ă de

dispozi(iile statutului6 sindicatelor 5de regulă a organului de conducere a acestuia6 sau prin procesul ver)al al adunării generale a salaria(ilor 5în cazul altor reprezentan(i ale%i6.!en(ionăm că pentru evitarea unor interpretări eronate ar &i )inevenit &aptul speci&icării

limitei de competen(e acordate reprezentan(ilor pentru negocieri.După constituirea comisiei mem)rii acesteia cu votul ma7orită(ii aleg un pre%edinte care

va conduce procesul de conciliere. În cadrul comisiei păr(ile pot înainta diverse propuneri carevor &i dez)ătute în %edin(e pentru a a7unge la un consens de interese %i a aplana con&lictul apărut.

Cu re&erire la propunerile înaintate men(ionăm că anga7atorul din start poate respingeorice propunere e8agerată or unul din principiile parteneriatului social stipulează că păr(ile vor evalua real posi)ilită(ile de realizare a o)liga(iilor pe care %i le asumă.

Întreg procesul de conciliere se consemnează într+un proces ver)al care se întocme%te în

cel pu(in 2 e8emplare %i în care se vor indica măsurile recomandate pentru a &i întreprinse de păr(i în vederea solu(ionării con&lictului.

Con&orm prevederilor art. 3= C! al $! comisia &ie va identi&ica modalită(ile desolu(ionare a con&lictului 5în acest sens va adopta în termen de 3 zile lucrătoare o decizieo)ligatorie pentru păr(ile con&lictului pe care o va remite acestora în termen de 2? de ore dinmomentul adoptării6 &ie va consemna imposi)ilitatea de împăcare a păr(ilor 5pre%edintelecomisiei va in&orma în scris despre acest lucru păr(ile con&lictului în termen de 2? de ore6.

Asigurarea activită(ii comisiei 5acordarea încăperii punerea la dispozi(ie a mi7loacelor tenico+in&orma(ionale eli)erarea mem)rilor acesteia de la îndeplinirea atri)u(iilor de serviciuetc.6 este pusă de legiuitor pe seama anga7atorului.

În &ine legea prevede că dacă careva din păr(i nu sunt de acord cu decizia comisiei deconciliere sau nu s+a a7uns la o în(elegere &iecare din ele este în drept să depună în termen de1@ zile lucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii in&orma(iei despre imposi)ilitateasolu(ionării con&lictului o cerere de solu(ionare a con&lictului în instan(a de 7udecată care o vae8amina con&orm procedurii similare prevăzute pentru e8aminarea litigiilor individuale demuncă.

1" C)mete(*a '(%ta(*e' .e 3&.e+at$ la %)l&*')(a#ea +)(,l'+tel)# +)le+t'-e .e m&(+$"În situa(ia în care păr(ile con&lictului nu au a7uns la o în(elegere sau nu s-nt de acord cu

decizia comisiei de conciliere &iecare din ele este în drept să depună în termen de 1@ zilelucrătoare de la data adoptării deciziei sau primirii in&orma(iei respective o cerere de solu(ionare

a con&lictului în instan(a de 7udecată.0nstan(a de 7udecată va convoca păr(ile con&lictului în timp de 1@ zile lucrătoare de la dataînregistrării cererii. *a e8amina cererea de solu(ionare a con&lictului colectiv de muncă în termende cel mult @ de zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia %i va emite o otăr-re cu drept deatac con&orm Codului de procedură civilă %i va remite otăr-rea sa păr(ilor în termen de zilelucrătoare de la data emiterii.

Cererile privind solu(ionarea con&lictelor colective de muncă re&eritoare la constatareanulită(ii contractului colectiv de muncă a conven(iei colective sau a unor clauze ale acestora pot&i depuse de păr(i la instan(ele de 7udecată încep-nd cu data semnării contractului colectiv demuncă sau a conven(iei colective 5art. 1 alin. 51 6C! al $!6.

Cererea de solu(ionare a con&lictului va &i înaintată instan(ei de 7udecată con&orm

prevederilor Codului de procedură civilă al $epu)licii !oldova.Con&orm art.B C"C al $! ac(iunea se înaintează instan(ei de la domiciliul p-r-tului.


6/11

in-nd cont de &aptul că păr(ile într+un con&lict colectiv de muncă s-nt salaria(ii5reprezentan(ii lor6 %i anga7atorul 5unitatea6 ac(iunea privind solu(ionarea con&lictului colectiv demuncă indi&erent de &aptul care parte din con&lict solicită solu(ionarea pe cale 7udiciară se vadepune în instan(a de la locul unde se a&lă anga7atorul 5unitatea persoana 7uridică6 deoarece %icealaltă parte în con&lict > salaria(ii se a&lă în acela%i loc.


7/11

vegea ca noile reglementări adoptate să nu contravină acestora ci dimpotrivă să le dea e8presiedeplină.

$elevăm su) acest aspect &aptul că în con&ormitate cu prevederile art.1= pct.3 lit.e dinConstitu(ia 'rganiza(iei 0nterna(ionale a !uncii statele mem)re ale organiza(iei au o)liga(ia de alua măsuri legislative+modi&icarea completarea sau a)rogarea unor reglementări e8istente oridupă caz adoptarea unor noi acte normative+care să le permită rati&icarea conven(iilor în vigoare

ale 'rganiza(iei 0nterna(ionale a !uncii. De asemenea potrivit dispozi(iilor art.22 a Constitu(iei'rganiza(iei 0nterna(ionale a !uncii &iecare stat mem)ru are o)liga(ia de a prezenta un raportanual Eiroului 0nterna(ional al !uncii în legătură cu măsurile legislative luate pentru a pune îne8ecutare conven(iile rati&icate evident în situa(ia în care unele reglementări din legisla(iainternă ar &i considerate că nu ar satis&ace e8igen(ele prevederilor conven(iilor rati&icate.

$epu)lica !oldova a rati&icat Conven(ia 'rganiza(iei 0nterna(ionale a !uncii nr.B4asupra li)ertă(ii sindicale %i protec(iei dreptului sindical precum %i Conven(ia nr.=B asupradreptului de organizare %i de negociere colectivă documentele interna(ionale care au str-nsălegătură cu solu(ionarea con&lictelor colective de muncă %i e8ercitarea dreptului la grevă av-ndîn vedere că acestea con(in reglementări interna(ionale %i cu privire la drepturile %i o)liga(iilesindicatelor+ca organiza(ii pro&esionale ale salaria(ilor+în calitatea acestora de partener social

participant la solu(ionarea unui con&lict colectiv de muncă.Din această perspectivă a analizei e8amin-nd prevederile legale privind solu(ionarea

con&lictelor colective de muncă prin prisma con(inutului reglementărilor interna(ionale dindomeniul muncii %i protec(iei sociale suntem de părerea că tre)uie să su)liniem în moddeose)it preocuparea %i reu%ita legiuitorului pentru respectarea întocmai a reglementărilor interna(ionale ast&el înc-t să dea satis&ac(ie deplină e8igen(elor acestora.

Codul !uncii al $epu)licii !oldova în vigoare relevă în acest sens prevederi +re&eritoare la de&inirea no(iunii de con&lict colectiv de muncă sta)ilirea e8presă limitativă %irestrictivă a situa(iilor care nu pot constitui o)iect al con&lictelor colective de muncă 5ca garan(iea imposi)ilită(ii e8tinderii acestei restric(ii %i la alte situa(ii6 li)ertatea de ac(iune a salaria(ilor organiza(i sau neorganiza(i în sindicate pentru e8ercitarea drepturilor ce le con&eră legea cu

privire la solu(ionarea con&lictelor colective de muncă sta)ilirea de asemenea restrictive e8pres%i limitative a unită(ilor activită(ilor %i locurilor de muncă unde nu se poate &ace grevă 5cu

prevederi suplimentare special pentru solu(ionarea con&lictelor colective de muncă în acestesectoare6 precum %i a situa(iilor în care greva este admisi)ilă dar numai cu condi(ia să se asigureun minimum de activitate în &olosul popula(iei.

!" C&m %e %)l&*')(ea6$ +)(,l'+tele +)le+t'-e .e m&(+$ 7( alte %tate"Solu(ionarea con&lictelor de muncă în ran(a. În lipsa unei de&ini(ii legale 7urispruden(a

&ranceză %i în special Curtea Superioară de Ar)itra7 a căutat o de&ini(ie care să poată conveniat-t pentru con&lictele 7uridice c-t %i pentru con&lictele /economice/.

Această no(iune tre)uie să reunească două elemente primul interes-nd păr(ile iar aldoilea o)iectul litigiului.Din îm)inarea celor două elemente mai sus s+a a7uns la următoarele concluzii:a6 din parte salarială este necesar ca cel pu(in o colectivitate să &ie parte a litigiului.

#o(iunea de colectivitate tre)uie să cuprindă: ori o colectivitate organizată 5de e8emplu unsindicat6 ori o colectivitate neorganizată 5de e8emplu personalul unei institu(ii6 ori ocolectivitate limitată la o anumită pro&esie 5de e8emplu minerii conducătorii de metrou6.

În privin(a patronatului con&lictul răm-ne colectiv ciar dacă opune un grup de salaria(iunui singur patron.

)6 Con&lictul tre)uie să &ie în legătură cu drepturile sau interesele comune sau colective.Dar un lucru apare aici ca indispensa)il %i anume: un litigiu poate &i individual la origine %i

poate deveni colectiv mai t-rziu. Deci un litigiu poate &i în acela%i timp %i individual %i colectiv."otrivit legisla(iei &ranceze modalită(ile de solu(ionare a unui con&lict colectiv de muncăsunt: concilierea medierea ar)itra7ul.


8/11

Concilierea este ca regulă conven(ională. În mod normal orice conven(ie colectivătre)uie să cuprindă o clauză re&eritoare la procedura de conciliere în cazul în care între cele două

păr(i apare un con&lict. De cele mai multe ori concilierea este directă9 ea se des&ă%oară între celedouă păr(i &ără participarea unui ter(. F

Dacă nu e8istă nici o procedură conven(ională sau dacă aceasta nu a putut &unc(iona se poate recurge la procedura regulamentară care prezintă un caracter su)sidiar. ,a implică

interven(ia concilatoare a autorită(ii pu)lice. Ast&el la început pre&ectul in&ormat poate luaini(iativa de a reuni păr(ile %i de a încerca să le reconcilieze. în continuare în cadrul comisiilor tripartite 5reprezentan(ii patronatului ai salaria(ilor %i ai puterii pu)lice6 regionale sau na(ionalese va des&ă%ura tentativa de conciliere.

Concilierea nu duce dec-t la un acord voluntar. Dacă ea reu%e%te procesul ver)al arevaloarea unui acord colectiv cu aceea%i autoritate %i acela%i e&ect ca %i o conven(ie colectivă.

În caz de e%ec procesul+ver)al de nonconciliere înregistrează punctele de dezacord pentru a u%ura o eventuală mediere.

Medierea. ,ste o procedură care urmează în principiu concilierii în cazul e%eculuiacesteia. Dar dacă păr(ile doresc ele pot recurge direct la mediere &ără a &i utilizată procedura deconciliere. De asemenea în cazul e%ecului acesteia păr(ile pot pre&era medierii ar)itra7ul %i în

s&-r%it după e%ecul concilierii se înt-mplă &recvent ca nici păr(ile în con&lict nici pre%edintelecomisiei de conciliere nici ministrul muncii să nu declan%eze procedura de mediere.

!edierea ini(ial &acultativă 5necesit-nd acordul păr(ilor6 poate din 1=31 să îm)race uncaracter o)ligatoriu9 pre%edintele comisiei de conciliere sau ministrul vor avea dreptul ciar dacănici una dintre păr(i nu a cerut+o să recurgă la aceasta după e%ecul concilierii.

!ediatorul este &ie ales de păr(i &ie în a)sen(a acordului ales de către ministru de pelista de personalită(i impar(iale %i competente sta)ilite de către acesta după consultareaorganiza(iilor sindicale cele mai reprezentative.

Într+o primă &azăel 7oacă rolul unui ancetator cali&icat.


9/11

Tot ast&el în cazul con&lictelor colective nu e8istă ar)itra7 dec-t dacă păr(ile în con&lict audecis în acest sens inser-nd o clauză de ar)itra7 în conven(ia colectivă sau semn-nd o în(elegeredupă declan%area con&lictului.

Ar)itrul desemnat de păr(i nu 7oacă ciar acela%i rol ca ar)itrul o)(inut.


10/11

#oti&icarea este o procedură cunoscută în mai multe (ări ale lumii. Ast&el în S.;.A. #.


11/11

De cele mai multe ori liderii ace%tia nu au o autoritate directă să impună o solu(ie dar aua)ilitatea poten(ială de a direc(iona con&lictul spre o rezolvare c-t mai rapidă %i e&icace.

Arbitrajul este o altă cale de solu(ionare a con&lictelor colective de muncă. De%iraporturile la nivel na(ional prezintă o vastă paletă de proceduri prin care persoanele neutre suntselectate ca ar)itri nu e8istă o procedură universală pentru alegerea acestora.

Ast&el de%i ar)itra7ul este o metodă de solu(ionare a con&lictelor de muncă &olosită de

peste 7umătate de secol păr(ile încearcă în preala)il să &olosească calea negocierii colectivecăut-nd să înceie un acord în acest sens.În S.;.A. %i Canada metoda comună este cea de a alege drept ar)itri pro&esori sau

pensionari care au lucrat în posturi guvernamentale.Soluţionarea conflictelor colective de muncă în ermania.

!odalitatea o)i%nuită de solu(ionare a con&lictelor colective de muncă în Hermania oconstiuie ar)itra7ul. Această procedură are drept scop să reconcilieze interesele în con&lict %i săîmpiedice iz)ucnirea unor ac(iuni industriale 5începerea colectivă a lucrului de pildă6. Ciar %iatunci c-nd a iz)ucnit o ac(iune industrială se mai pot &ace încercări prin ar)itra7 de a se a7ungela un acord %i în &elul acesta să se pună capăt acestei ac(iuni. În orice caz ar)itra7ul areîntotdeauna scopul de a contri)ui la înceierea unui acord colectiv %i în &elul acesta să se men(ină

pacea 5lini%tea socială6. Ar)itra7ul este conven(ional %i de stat. Arbitrajul convenţional . În ma7oritatea cazurilor păr(ile unui contract colectiv au

convenit într+un acord separat că vor merge la ar)itra7 înainte de a începe un con&lict. Consiliilede ar)ita7 în&iin(ate în )aza acordurilor colective sunt &ormate din mem)ri care reprezintă păr(ileîn con&lict %i de regulă unul sau ocazional doi pre%edin(i dacă consiliul de ar)itra7 nu poatea7unge la o propunere de acord sau dacă propunerea nu este acceptată de am)ele păr(i ar)itra7ula e%uat datoria de men(inere a lini%tii industriale lipse%te %i poate începe ac(iunea industrială.

Arbitrajul de stat . #u are caracter o)ligatoriu ar)itra7ul de stat are o semni&ica(iesu)sidiară &a(ă de ar)itra7ul voluntar. ,l poate &i utilizat numai dacă nu s+a stipulat vreo clauză dear)itra7 în acordul colectiv %i una sau am)ele păr(i nu au contactat ar)itra7ul de stat sau prinar)itra7ul conven(ional nu s+a a7uns la nici un acord iar păr(ile au convenit să se adresezear)itra7ului de stat.

"rocedura ar)itra7ului de stat se declan%ează numai dacă s+a întrerupt concilierea directăîntre păr(i sau procedura ar)itra7ului conven(ional Ar)itra7ul de stat ac(ionează la cererea păr(ilor acordul 5contractul6 colectiv inclusiv c-nd apare iminen(a iz)ucnirii unui con&lict colectiv demuncă.

$ezultatul ar)itra7ului poate consta în înceierea unui acord %i deci solu(ionareacon&lictului acordul păr(ilor de a utiliza ar)itra7ul voluntar acordul păr(ilor de a supunerezolvarea con&lictului lor unui Comitet de Ar)itra7 de Stat. În acest din urmă caz solu(ia datăeste o)ligatorie dacă este acceptată de am)ele păr(i sau dacă ele au convenit anterior să oaccepte.

Eiogra&ie:1. Codul !uncii al $epu)licii !oldova. #r.13? din [email protected]@@. Capitolul 000 Articolul

34+1.2. #. $omanda% ,. Eoi%tean IDreptul colectiv %i individual al muncii Ci%inău 2@@?.. D. *ieriu ,. Hurin #ote de curs +

soluționarea conflictelor colective de muncă

Documents