sociolofie studiu

7/25/2019 Sociolofie Studiu

1/10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI

DEZVOLTARE RURALA

STUDIU DE CAZ SOCIOLOGIE

ALOOLUL

Stoichita Lucia

Stoica Carmen

Anul II

Grupa 8216


2/10

Cuprins

Stabilirea subiectului

Descrierea problemei:

a. Tipografia problemeib. Factori implicatic. Contextul aparitieid. Descrierea problemeie. Istoric personal/socialf. Motivele pentru a o considera o problema in devenire

g. Posibile riscuri. Motivatiai. Centre de tratament

Interventia: Metode de solutionare a problemei

!e"ultate

a. #iata fara alcoolb. Diferenta intre un consummator de alcool si un om normal


3/10

$lcoolismul, denumit si etilism este o intoxica ie alcoolic cronic, o stare patologic

determinat de consumul excesiv de alcool. Alcoolismul,cunoscut de asemenea drept dependenta de alcool:,este o boala careconsta intr-o nevoie puternica de a bea,si neincetarea consumarii bauturii in momentulin care apar problem provocate de aceasta.

Exemple de probleme:Pierdea slujbei,Incalcarea legii si consecintele acesteia.

Alcoolismul este manifestarea, con tient sau nu, prin care individul cautsatisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecin e, pentruevitarea sevrajuluisau a strilor psiice neplcute. !onsumul de alcool este determinat

at"t de dependen a fi#ic, c"t i dependen a psiic.

Alcoolismul cronic afectea#a viata de familie a individului, interactiunea acestuia cu

societatea si semenii din jur, creea#a dificultati la locul de munca si in final i#olea#a.

Alcoolul afectea#a fiecare sistem al corpului omenesc si cau#ea#a o gama larga de

probleme de sanatate. Aceste probleme includ o alimentatie de#ecilibrata pe care o

are in general o persoana consumatoare de alcool, dificultati in mentinerea

ecilibrului, dificultati in mers, tulburari de memorie.

$arius %eorgescu are &' de ani, are ( copii, locuieste in )ucuresti de *+ ani, seocup cu

ntre inerea scrii a blocului n care locuie te i uneori lucrea# pe post de pa#nic,

neav"nd un loc de munc constant.

$arius a fost internat de ( ori n urma consumului excesiv de alcool, n ultimii ( ani

ajung"nd n stare de incon tien la spital. e i a urmat repetate tratamente acesta nu

a reu it s renun e la consumul de alcool.

n urma e ecului n afacerea proprie $arius a nceput s consume alcool regulat. /a

nceput consuma #ilnic c"te +0-*00 ml vodc, ajung"nd s consume cite +00-100 ml

pe #i. A ncercat de mai multe ori s se lase, dar nu a reu it, deorece ncepea s

tremure, s se simt agitat nereu ind s doarm.


4/10

2otdat a ncercat s reduca cantitatea, dar nu reu ea s se opreasc deorece icrescuse toleran a la alcool . Adesea n urma consumului de alcool devineagresiv,agitat. A fost dat afara de ( ori de la locul su de munc deorece a fost gsit nstare de ebrietate, cu toate acestea el nu a reu it s renun e la consumul de alcool.

!"nd se ab ine de la consumul de alcool,$arius se simte neajutorat, slbit, obosit cusen#a ie de slbiciune general. 3i#ic tremura i transpire abundent. !"nd consum alcool el sus ine c se simte puternic, c are ncredere n sine i n via .

A fost internat de ( ori de familia sa, dar de de fiecare dat n urma tratamentului

revenea la consumul de alcool. n ultimii trei ani a reusit timp de o lun s nu

consume alcool dup care a revenit la starea ini ial. n paralel a fost diagnosticat cu

episod depresiv major, ntrunind criteriile din 4$.

Pacientul ntrunete urmtoarele simpotome privind dependena de alcool :

nevoia incontrolabil de a consuma alcool

pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur paar de

butur la o oca#ie deosebit

dependen a psiic - simptome provocate de ab inerea de la alcool, ca

de exemplu ame eli, grea , anxietate, tremurturi i transpira ie abundent

toleran a - nevoia de a cre te cantitatea de alcool consumat pentru a-i

sim i efectele

activit5i sociale, profesionale sau recrea5ionale sunt abandonate sau

reduse din cau#a u#ului de alcool6

u#ul de substan5 este continuat n dispre5ul faptului c 7tie c are

oproblem somatic sau psiologic, persistent sau recurent, care

este posibil s fi fost cau#at sau exacerbat de alcool 8depresia9.

Astfel ultima internare a fost c"nd fiul su le-a furat toate electrocasnicele pentru a- i

procura droguri. n primfa#a $arius i-a pierdut interesul pentru toate activit ile, nu s-a mai pre#entat la lucru

i s-a refugiat n alcool.

A avut stri de triste e profund timp de sptm"ni, urm"nd

a fi internat. $arius arta n perioada respectiv fr vlag, plictisit, stors de viat :


5/10

spunea c munce te degeaba, deoarece fiul i fur tot din cas i n cur"nd nu vor mai

avea ce s mn"nce. atoriile se adunau iar $arius sim ea c nu mai poate face fa

probemelor. n aceast perioad $arius consuma c"te +00 ml de alcool pe #i, sim ind o

nevoie incontrolabil de a consuma alcool. ;u avea cef de nimic i nu-l mai interesa

nimic. up dou sptm"ni de tratament, $arius a revenit la consumul de alcool .

/a ultima internare, sub aspect fi#ic, $arius se plange constant de stri desomnolen . Apar tulburari ale ritmului somn-vege, cu inversarea ritmului nictemeral.)olnavul are tendinta de a pre#enta insomnii si va fi adormit in cursul #ilei.

$arius se pl"nge de sen#a ii de amorteala si furnicaturi la nivelul membrelorsuperioare si inferioare. e aceast dat el a cerut s fie internat. 4i-a pierdut a douaoar locul de munc,problemele financiare sunt foarte grave i i dore te s renun e la butur dar nu reu e te.

In ca#ul lui $arius, dac accesul la alcool este suprimat pentru doar cateva ore, apar

modificari rapide care se traduc clinic prin transpiratii, tremor, puls rapid, insomnie,

greata, varsaturi, alucinatii, anxietate, agitatie sau convulsii < manifestari ce intra in

cadrul sindromului de abstinenta.

!"nd $arius nu poate consuma alcool in timpul #ilei din variate motive, consuma ocantitate apreciabila de alcool pe parcursul diminetii pentru a evita astfelmanifestarile sindromului de abstinenta.

aca suprimarea consumului de alcool durea#a mai mult de (&-&= de ore, pacientuldevine agitat,anxios,violent pre#inta alucinatii vi#uale si auditive.


6/10


7/10

cum este el, acesta va ramane asa cum este6 daca va fi tratat asa cum ai dori sa fie sau

ar putea fi, el va deni cel dorit sau cel care ar putea fi. Este important cum il priste

terapeutul pe pacientul sau.

Interviul motivational plasea#a raspunderea pe pacient, determinandu-l sa decida el

insusi cate probleme are si cum au fost re#olvate nevoile sale.

2erapeutul este o resursa in acest proces, propunand informatii evalua-ti si unele

perspecti valide, ca si alternati si posibilitati.

Perspectiva este aceea de a decide pacientul ce are de facut. Acest rationament de

libertate pare a fi cel viabil in alegerile pe care le face pacientul 8pacintul decide daca

adera sau nu la scimbare9..

. Atribuirea interioara. Atribuirea este un proces prin care responsabilitatea este

plasata ca o conditie a scimbarii. Plasand responsabilitatea pentru situatia actuala

asupra persoanei si oferind un credit individual pentru scimbare, are loc o atribuire

interna. Plasarea responsabilitatii pe un accident, pe imprejurari, pe boala sau pe alti

factori care nu apartin persoanei sau nu tin de controlul personal poarta numele de

atribuire externa.

!ercetarile clinice au demonstrat ca scimbarile care au loc prin atribuirea interna

sunt de lunga durata. Persoana care se simte responsabila de efectuarea scimbarii

este inclinata sa o mentina. aca scimbarea este atribuita medicatiei,sansei,

accidentului, imprejurarilor sau unor factori externi individului, aceasta persoana

simte mai putina responsabilitate pentru scimbare si in consecinta scimbarea poate

sa nu fie mentinuta.

e obicei se considera ca alcoolicul, in momentul in care reia consumul de bauturi

alcoolice, va continua cu acest comportament fara sa-l poata controla. Este vorba

astfel de intarirea suportului dorintei. 4tudiile au demonstrat ca exista un suportfi#iologic limitat ca raspuns al dorintei. Alcoolicul nu constienti#ea#a de multe ori

aceasta limitare si atunci suporta disconfortul fi#ic. e aceea persoana alcoolica poate

decide adoptarea unei discontinuitati in consumul de alcool dupa ce a crescut unele

do#e de alcool.

isonanta cognitiva. In psiologia sociala se postulea#a ca recunoasterea


8/10

inconsistentei din interiorul necesitatilor de scimbare poate sa intareasca motivatia

de scimbare.

Astfel, daca o persoana isi percepe comportamentul ca aflandu-se intr-o serioasa

discrepanta cu convingerile sale, cu atitudinile sau sentimentele sale, atunci se poate

motiva sa produca o scimbare intr-unui din aceste elemente, in felul acesta refacand

ecilibrul dintre convingeri si comportament.

B cale prin care se poate reconstrui acest ecilibru ar fi aceea de modificare a

atitudinilor persoanei fata de propria conduita in consumul de alcool. Exemplu: aca

am grija de mine, voi continua sa consum cantitati de alcool numai daca acestea nu-

mi cau#ea#a serioase probleme sau ?oi continua sa consum cantitati mai mici de

alcool recunoscand ca acesta este un act suici-dal, care-mi creea#a o parere proasta

despre mine sau B alta solutie ar fi aceea sa modific comportamentul privind

consumul de alcool, in felul acesta comportamentul meu viitor va fi in acord cu o

conceptie po#itiva despre mine insumi

e asemenea, daca pacientul este lipsit de ajutor in fata consumului de alcool,

incapatanarea in continuarea autodistrugerii prin acest comportament este de inteles.

irectionarea motivatiei spre comportamentul de scimbare reclama urmatoarele tinte

strategice:

*. intarirea 8cresterea9 stimei de sine: accentuarea alegerii personale, responsabilitatii,

capacitatii de a lua deci#ii intelepte, descurajand eticetareadepersonali#anta.

Atribuirile sanatoase conduc la cresterea stimei de sine.

(. intarirea autoeficientei este perceputa ca fiind abilitatea individuala de a coopera

descis cu problema. Problema consumului de alcool si a consecintelor ei va fi

abordata de catre pacient, care este considerat ca o persoana responsabila ce poatelua

deci#ii privind scimbarea, tara a fi expus neconditionat consumului de alcool si

judecatii celorlalti.

. !resterea disonantei intre consumul abu#iv de alcool, convingerile personale si

capacitatea de intelegere. !resterea stimei de sine si autoeficientei favori#ea#a crearea

disonantei si instalarea procesului de scimbare


9/10

&. @educerea directa a disonantei spre scimbarea comportamentala. aca disonanta

are succes, terapeutul o poate reduce atunci cand apare scimbarea comportamentala,

alternand structuri cognit.

!entrele de tratament precum: centrele sta5ionare, clinici de specialitate sau centrele detip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psio-comportamental 7i sociala persoanelor cu dependen5. Accentul se pune pe consiliere psiologic, psioterapieindividual, 7edin5e de terapie de grup, 7edin5e de consiliere cu membrii familiei, terapieocupa5ional, terapie prin art. n func5ie de specificul 7i metoda fiecrui centru,programul de recuperare poate s aib o durat de la c"teva sptm"ni la c"teva luni.4e propune ca obiectiv responsabili#area persoanei, mbunt5irea abilit5ilor de acomunica 7i rela5iona eficient cu ceilal5i, de a-7i 8re9dob"ndi statutul de persoan libers ia deci#ii 7i s-7i asume responsabilit5i n plan personal, familial 7isocialCprofesional.

Interventia

4e propune un set de *( edin e de terapie individual aplic"ndu-i-se modelul de

interven ie motiva ional. 2otodat va participa la ntruniri , va adera la un grup care

sufer de aceea i tulburare : terapie de grup.

$odelul de interntie motivationala isi propune o noua metoda de tratament care se

adresea# persoanele consumatoare de alcool. emersul din cadrul acestui model este

constituit din solutii de ajutor pentru subiectii care au probleme pre#ente si potentiale

cu alcoolul.

Principiul de ba#a al acestui model de interntie il constituie acela al balantei, fiecare

persoana luata in tratament reactionand astfel: intr-un taler se afla dorinta de a

intreprinde ceva in legatura cu problema sa, in celalalt taler se afla evitarea.


10/10

)ibliografie :

ttp:CCDDD.alcoelp.roCforumCvieDtopic.ppfF(GtF*1

ttps:CCDDD.Di>ipedia.orgC

ttp:CCDDD.dependenta.roCalcoolismHa

ttp:CCdocuments.tips
http://www.alcohelp.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=17https://www.wikipedia.org/http://www.dependenta.ro/alcoolism#a3http://documents.tips/https://www.wikipedia.org/http://www.dependenta.ro/alcoolism#a3http://documents.tips/http://www.alcohelp.ro/forum/viewtopic.php?f=2&t=17

sociolofie studiu

Documents