MORFOLOGIA VIETH ECONOMICE A SATULUI DRAGUS ' ' '

n

· Fundamentul vietii economice a satului Dragu~ este gospodiiria. Gospodaria este comunitatea de lucru afamiliei. , Gospodaria se deosebe~te sociologice~te de o intreprindere capitalista

prin aceea ca: · 1) E o comunitate de viata, nu o asociatie contractuala. Rarele clemente contractuale; 2) Morfologia ~i criteriologia ei sunt tradifionale, ·ci un rationale; 3) Economice~te, gospodiiria se mai deosebe~te de o intreprindere capita­

lista prin aceea cii nu include nici unul din elementele intreprinderii capitaliste. In vreme ce intreprinderea lucreaza in vederea unui venit net, dobandit

prin compensarea cu profit a rezultatelor vanziirii bunurilor produse pentru schimb fata de cheltuielile de productie, capital, materie prima, munca, gospodiiria lucreaza in vederea satisfacerii nevoilor celor ce traiesc in ea. . Aceea ce o caracterizeaza este deci desavar~ita ei independen~a mtentionala fata de schimb ~i subordonarea ei nevoilor de viata ale gospo­darului.

In consecinta, categoriile fundamentale ale acestui fel de intreprindere: a) salariu, b) renta, c) profit, d) ~i chiar pret curent siint necunoscute.

Dimpotriva, gospodiiria poseda clemente proprii, caracteristice. Elementele esentiale ale gospodiiriei sunt: a) Grupul familial, b) Pamintul, c) Casa cu acareturile ~i zestrea ei, sau gospodiiria propriu-zisa. Fiecare din aceste clemente are o morfologie speciala si sta 1n1N l

interde~endenta legata organic de rostul insu~i al conlunitalii de,lucru. 1° In Grupul familial distingem: 1) Tat l, 2 Mnmn, ) pili, iar tt l l'

copii a) Feciorii, b) Fetele, c) Feciorul I mh , 111 01'1 Tutu-mar , s 111

Mama-mare, Nora, Giner 1 , A lopt'Mll ll I

2.0 ~n c a c priv ey1 pr m 11 111 / tllJI q 1 111 11111\ll lu>l 11 • 1,1 lit p • turl I I

li t

Exista dependenta intre munca familiei ~i piimant. 30 Gospodaria propriu-zisa: cuprinde ~i ea 2 elemente distincte: a) Curtea ~i ' b) Casa.

1 0) Curtea cu: a)Livada b) Griidina c) Curtea propriu-zisa d) Sopronul e) Feldera f) Sopoteiul cu instrumentele respective.

20) Casa cu: a) Tinda b) Vatra c) Odaia ~i d) Podul.

Problematica criteriologiei economnice a Dragusului '

(Vezi fi~ele speciale)

1) Criteriul distribuirii muncilor fn an ~i pe piimfmturi e tradifiOII rt l ~ Jl l atama de o experienta colectiva, de~i ,mai cetesc ~ide prin car~i" . Aey t, 1 111

natul etc... · 2) Criteriul distribuirii bucatelor, spre a subveni nevoilor f millt , It·

intuitiv, insa produsul unei lungi experiente (probabil colective) - id fuza.

Nu exista o problematica economica a distributiei in cadrul gos1 d I istribu~ia are un caracter de juris dictio2 paterna, uneori compJ I' n I'

mentata. Copilul ce-~i lua singur oul. · l Caci nici nu exista o adevarata circulafie de bunuri in gospod r ll ~ Cele doua laturi economice sunt: 1) Producfia ~i 2) Consumatia.

Nevoia de pamint

(Yezi fieya sp •i£tl .: C'ot·n 1 ll llll <I Ni)l' f llplul ci\ r blur rezt•rvr1 ( u),

I ll

SOCIOLBUC

Reacfia e fnsii eminamente colectivistii. Ea nu duce Ia maximum de folos individual de tras din fiece bucata, nici

Ia o amenajare rationala ~i dozata a muncilor dupa categoria de pamant. Ci la o distribu?e egalitara a ~anselor prin comasare si la o repartitie

traditionala a muncilor. ' '

Ideea de ca~tig e aproape necunoscuta. Interesanta este conceptia lor despre Bolta, care da bani fara dobanda, ca

o adevarata societate de ajutor mutual a satului. a) Cumperi - fara sa plate~ti. b) Tii - fara do banda. Co~sumul apare, astfel, mai curand ca un fond vecinal pe intreg satul,

decat ca o ,afacere". . Cand se discuta de banca- ce da cu camata- ~i de consum, toti opozantu

stngau: ,Dar nu e tot aia. Banca ia peqente ~i Balta nu". Ca~tig este rodul muncii indisolubillegat de munca respectiva. Lucru foarte interesant este ca chiar atunci cand unii din cei ce au fost in

America concep perfect de bine ,speculatia" - ei nu o vad decat ca un mijloc de a fixa ,,munca" disponibila, iar nu de a realiza ca~tig. ·

Diviziunea muncei in sanul gospodariei

Gospodaria munceste de obicei ca unitate totala fata de celelalte dar nu fara nici o diferentiere l~untrica. ' '

a) Pe virste si' sexe, rolurile se schimba - In ~asa , ' -In curte,

b) In unele cazuri sunt convertibile. - .La camp.

Sunt ~sa imprejurari in care gospodaria se desface in unitati muncind pe cont propnu. ,

(/potezii de verificat: ori de cate ori munca totala la pamant nu ajunge familiei.)

Astfel: 1) lucrulla Sas, facut doar de unii din membrii gospodariei, ar caracter de munca Iaturalnica; 2) la fel: darea unei meserii; 3) servitori la ora~.

Diviziunea muncii in sanul familiei

l/H

Femeia tese si coase. 1) Cand f~ilia ~e inmulte~te 2) Cind pamantul nu ajunge

a) Se da copilulla meserie b) Unii din membrii familiei 1~i elibereaza timp eyi fac munca laturalul (la joagar, la vecini).

Sunt aci inceputuri de diviziune sociala a muncii extrafamilial , L

cuprind germeni de disolutie a economiei gospodareeyti.

Diviziunea muncii in sat

E mai raspandita. . Agricultura: Ea nu exista mai deloc. Exista o asociere de mundi lt 11 . Hrana: Sarea se cumpara: Dependenta de piata. Tot restul hranei un 1111

rostit il capata: 1) din agriculturii- a) cartofi, b) porumb, c) fasole, d) e) grau, f) ovaz; .2) din curte- a) lapte, b) oua, c) fructe, d) carne; stanii - brinza.

lmbriiciimintea: in gospodarie- fara legatura cu piata; femeia ~ s Draguey pantalonii eyi camaeya.

~ Rekelul, cureaua, eyerpar eyi opincile le face cojocarul. Ghetele ~i 1

- le cumpara de la oraey. Se observa insa navala motivelor de at3., adaugate, venind din incii/zitul: Se ard coceni din gospodarie; dependenta de It

lemnele din padure. l/uminatul: Gazul se cumpara. Dependenta de piata. Constructia casei si a surelor: Cine o face? Familia sau sp '1

1

, ' '

Bardasii? C~nstrucfia gardurilor: Se face in gospodarie, cu lernne din p d 11 •

lnteriorul: a) Mobilierul: .

a) paturi, b) masa, c) scaunul, d) geamurile, e) ueyile, f) spalatoare, g) leagan etc.

b) Scoartele ~i toate panzeturile se fac in sat.

lnstrumentele de muncii: Elementele de fier se cumpara. Elementele de lemn s f fu Elementele de 1 mn s r I I

(nt rd pendcntu u pe1d

spodarie pentru un lt . p ·ialieyti pentru maeyini .

II

SOCIOLBUC

r·

societatea capitalista aceea ce leaga gospodariile intre ele este ,piata". Or, aci mai ca nu este pia!a, in adevaratul sens al cuvantului. '

1) 0 incadrare naturala: a) cosmologica b) biologica c) psihologica d) istorica.

2) 0 incadrare artificiala: a) juridica b) politica c) culturala.

Int~rdependen!a gospodarillor autonome e dictata de: 1) Imprejuriiri cosmice: a) vecinatatea, b) distribuirea locurilor pe teren.

Aceste~ ~i ele determinate biologice?te de catre spi!a de neam; · ?) Imprejurari istorice ~i psihologice.

Imprejurarue istorice sunt cele ce provin din evolu!ia acestui sat: 1° Rama~i!e din disocierea unei vechi comunita!i rurale:

a) Obiceiul, azi eterogon, al cultivaru pe 3 tarlale, din care nu a ramas colectiva decit obligatia rotatiunii; b) practica culesului simultan al porumbului;

2° Existenta actuala a unor composesiuni sau grupuri de munca interesand viata intregului sat, organizate artificial pe cale juridico-politica: a) apa, b) pa~unea, c) padurea, d) topilele, e) pazitul porcilor, t) stana etc;

3° Existenta unor imprejurari comune care cer o reactie comuna satului intreg: a) administratia. '

Grupuri intermediare legand intre ele g~spodiiriile intregi: a) Veciniitatea

Grupuri legand anumifi,membri ai gospodiiriilor:

a) copiii: grupurile de joaca, scoala; b) fliiciiii: grupurile de flacai 'cu vatafii lor; c) femeile: ~ezatorile; · d) biirbafii: carciuma; e) unele grupuri din familie cu altele: tovarasiile de munca la Sas

' ' nuntiJe (incuscririle); t) unele gospodani cu altele: ma~ina de treierat.

Toti !atanii la un loc: biserica.

Ce repercusiune are fi ar .

Dependenta gospodariilor de piata

Se vede din marfurile ce cumpara. Ea e redusa. 1) Agricultura: gunoiul artificial (cand e lipsi\). 2) Hrana: 3) Imbracaminte: a) incaltaminte, b) palaru. Caracter economic au ~ezatorilor la femei: asocierea de munca justificata de mono toni, n Ill 11

individuale ~i de sporul muncii asociate. Tovara~iile de munca la Sas. Incuscririle. Ma~ina de treierat.

SOCIOLBUC