SI PUTINA -AXIOLOGIE ANTROPOLOGICA ' '

Am aratat intr-un articol precedent ~are sunt cele doua obiectii principale ce se pot ad~ce punctului nostru de vedere reaqionar ~i cum se raspunde celei dintai dintre aceste' obiectii 1.

Ne ramane sa raspundem acum - dupa cum am fiigaduit - obieqiei a doua, dupa care - indifer~nt de faptul daca o intoarcere a vietii romane~ti spre formele vietii de la sat este posibil . sau nu - urbanizarea vietii romane~ti este un lucru vrednic de dorit, este un bine, ~i aceasta pentru temeiul foarte liimurit, ca forma de viata !:n·a~ene,ascii e o forma de via¢ sociala - sub tmite raporturile - net superioara vietii de l,a sat.

Prima obiectie punea o problema de fapt. Nu interveneau in judecarea ei dedit consideratii obiective, in legatura cu imprejuranle care conditioneaza formele vietii sociale. A doua obiectie implica ceva mai mu1t decat atit: o luare de atitudine, o val01ificare. Astfel, a doua intrebare pune in joe sensu/ vietii omene~ti, P?Zitia omului in c~smos.

Nu mai poate fi vorba aci de o certitudine de fapt, ci de una care e asupra dreptei vieti. Superioritatea sau inferioritatea unei forme de viata sociala es~e deci de judecat in functiune de menirea vietii insesi si a omului in ea! ·

Din acest punct d~ vedere, mai complex, inferlorifatea satelor poate fi dovedita- afirma preopinentii- din toate punctele de vedere care pot intra in ~ocoteala atunci cand e vorba de intelegerea ~i lamurirea unei unitati so~iale. Imi ingadui sa schitez in liniile lui mari, dar complete, tabloul acestor inferioritati, tablou care ~i va servi apoi ca b;:tza de discutie.

Concret

I I

concluziv al judeciitu. Acest criteriu nu poate fi .de~at ~asura-~ ~ar~- s poate-mplini scopul vietii omene~ti in viata social~, VI~ta sociala . fund lnteleasa aici ca o forma a vietii in genere, integranta-n ntmul cosmic! ln ac~st fel, a doua intrebare pune-n joe insu~i sensul vietii omene~ti ~i pozi~a )

mului in cosmos. Nu mai e vorba decide o problema de sistematica sociologica; ci de

problema eticii, de axiologie antropologicii! . . . .. Din acest punct de vedere, mai complex, mfenontatea satelor poate I t

clovedita u~or- spun preopinentii mei- din toate punctel_e de_ ':.e?ere ~are P ~ intra in socoteala atunci cind e vorba de cercetarea unei umtati sociale - ~ ~ nceasta chiar independent de orice argument de ordin progresist, care fll'

pretui ca bun ce e nou, ca atare! imi ingadui sa schitez, in liniile lui mari dill'

l'Ol~plete, tabloul acestor inferioritati, tablou care imi va servi apoi ca baza ll discutie. · ,

Concret, ce pretind adversarii no~tri cand afirma inferioritatea satulut

rata de oras? ' Inferi~ritate. Inferioritatea e de nenumiirate feluri: cosmologica, [biol '

icu, sufleteasca, istorica, juridica, politica ~· a.]. Sa privim lucrurile mai de aproape ~i sa vedem ce ne spun.

Inferioritate geografidi

Cosmic- continua preopinentii mei -, satul este o unitate de viata so in I ll lll lt prea mica spre a fi interesanta. Te dai.cu capul de pragu! de~sus al cas l01

1·, nd intri-n ele, si zarea lui nu trece peste gard, cu mult, dm cat poate mul l'llprinde cu privh-ea! Cata distanta de la ritrnul acestei vieti de sat, circum!\ ri Ill aceasta zare-ngusta, ~i pana la ,,ritrnul mondial", ~ ca~e :ablo~ram I li llbat in cateva clipe lumea toata-n ltmg ~i-n lat, vestmd pamantulut inn· f

hincfacerile reclamei - care, dacii n-ar fi patura lui Reaviside, ar n. ~II 1junga-n Marte! Ce meschine apar, sub acest rap~rt, preo"cupiirile ~osp . lant

111 i l.:are urmiireste' alt scop dedi.t indestularea - abm trecuta _peste anunalt l tt

Ill voilor ne~ului s&u, c<1 cu6;;1 a cateva jugiire sau prajini de pamlnt, fn\ d 111 I' sul omenesc universal al preocupiirilor de felul in care-~i poarta 111 ~ul P It l ill i e Valery, de calitatea ciorapilor de matase care se fabr_idi-n in 1111 h 1 1•1•ttnului Pacific (Oustric, nu?), sau a conservelor care se fabndi-n Alll tl I

dt Sud. de cursul impnunutului din 1932 contractat pe piata Londrci d 1 PII 111 ·u Tanganika, de ,,Arrowsmith", ca~tigatorul nu mai ~tiu carei up d It 1\ t.'Otl', sau de rezultatele matchu-ului Carpentier- Dempsey!

li stanrt, de la ,omul de pe strada", omul general ~i unlv rsul, pt ~> h1 lit N ri vi sill r sistematic reproclus 7n mii de exemplar it nn 1 itn ttttl 1111tllhn il lir . ru~, fata de omul 11 . , I, dt .. ( mul din o r,d .", Jlh d NJI It• tIt 1 pi' > up. ril r lui zilni · ,i 111i 111 111 plin d , guMitt1

41

p · ' 111 I I

llt ltt p ' l111p , • \1' nu 111 1i p 11 111 1 1 11111 p 1t11pl 11 n1ul11 l 111 11 , d c I 11 I 1111 111 • I ol I t d p II' td Ill IIIII ~. II

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

Inferioritate biologicii

Satul e un mediu neprielnic dezvolti'rrii biologice a rasei. In ansamblu, mortalitate ridicata, in special cea infantilii pana la 1 an. Stare igienica proasta, intretinand o patologie endemica ~i favorizand dezvoltiiri epidemice.

Individual: degradare biologica prin: 1) subnutritie; 2) istovire; 3) lipsa de ingrijire. Alcoolism. Duratii medie a vietii scazuta. Dar biologice~te? Mortalitate ridicata, in special cea infantila. Stare

igienidi proasta? Dar ora~ele? Biologice~te, pentru neamul omenesc nu importa numai cifra mortilor la totalul populatiei, ci mai ales cifra mortuor fata de na~teri. In acest raport, ora~ele sunt vaste cimitire2. Dacii e adeviirat cii mortalitatea infantilii scade si durata medie a vietii se lungeste, apare in

' ' ' propoftii catastrofale denatalitatea.

Orasele nu sunt medii biologice care triiiesc din sange propriu. Ele absorb n~contenit sange strain. Sug sangele satelor pe care - dupa statistici -11 dau gata in medie in cinci generatii.

Dar tuberculoza ~i sifilisul, nu sunt ele darurile cele mai de seama ale orasului fata de sat?

' Dar cr~~terea mortalitiitii adultilor prin accidente? Dar cre~terea tendintei spre sinucideri? Dar dezvoltarea bolilor mintale, a artritismului, aceasta lentil intoxicare a organismului omenesc? La tara?

Dar igiena? Lipsa de aer, de lumina la tara? Subnutritie? Nell:nbriiciiminte? Istovire fizicii prin munca obositoare ~i tampa, fiirii sens ~i far,

mangaiere? Dar de ce se plang proletarii din ora~e? Oare nu se afirma astazi tot mai mult ca sub raportul anafiloxiei, igienu

excesiva face pe ora~ean mult mai dezadaptat fata de infeqiile microbien streptococ, de pilda- decat pe omul de la tara?

· Nu nasc femeile de la oras mai greu? Nu-s ele mai primejduite? Atunci, unde e superioritatea biologica a ora~elor? Dar n-ar trebui tocmai aci sa revizuim fundamental ideea superiorit' \

biologice a ora~elor, recunoscand ad v~rul t Ia niv lui planetar ra~ 1 metropole va te - sunt vaste necr p 1 i llll nt dil pri lnice dezvolH\riJ vi I om n ~ti?

~ 11111 o Ill 1 lup cl

Intunen~c. Superstitie ~i ignorantii. Mentalitate animista, irationaHi. Fanatism. Intoleranta. Opozitie fata de orice innoire care ~ face totu ~ i

oamenilor viata mai usoara. Incapatan'area dar~a de a' ramane in ,cea-a apucat". Nimic din spiritu/

prometeic al marilor deschiziitori de ziiri ~i perspective a1 omenir~

Inferioritate istorica · ·

Ce-au dat satele istorice~te care sa le scoata din anonirnat? Istoria Ium nu e oare istoria ora~elor ~i civilizatia nu deriva, in definitiv, de Ia ora~?

Inferioritate economica

Nivel de viata rudimentar. Tehnica inapoiata. Mizerie. Imbrad\mint< proastii, de panzii groasa, facuta de el insu~i, nu de stamba cumpii.rat'c clio ora~ e.

Hrat_lii proastii. A~ijderea. Muncii obositoare, discontinua ~i neprodu tiv pen~ sme, nu pentr? patron .. Mai ~es neproductiva (85 % din popul p l r·urala nu produce decat 55 % dm vemtul national), fapt care stinjenest si 111

,,balanta comerciala", impiedicandu-ne sa platim cu munca ta;~n Uti ·

'UJ onul datoriilor fiicute la striiini pentru preluarea pagubelor Qe J adu ora~ele!

Inferioritate culturala

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

Dar poate ca e vorba de o inferioritate a vointei? Da, desigur. Taranul nu sare la fapta pentr.~ ce _n-are !o"st ~e?~ el. El munce~te putifl ~i p;ost pentru arenda~u_l care-1 diJmme~te fara mila ~~ nu munce~te pentru el mai mult dedit are nev01e.

Dar asta se cheama cumpatare, pe cat stim. E asta irationalitate? In parte, este. '

. Ora~~an~lui rat~onal ill conceptie ~i irationalm fapte intemeiate pe rise ~~ aventura, taranulu opune, este drept, o conceptie irationala a existentei dar unita cu c~a rario~ala, oa~icii intemeiata ~i cu jud~cata fiiptuire posibila'in' ori­zontul actmnei lu1. Cac1 ce poate fi mai temeinica dedit stiiruinta lui de a s~man~ fiira ~re?et_- in orice conjuncturii- ~ide a nu se lua dupi avantajul parelmc al chpe1, c1 dupa ceea ce a apucat din vechime?! .

Ferice de eel care, in loc sa-~i piarda sufletul si omenia ca sa cucereasca lumea,. r~~ane o~ mtreg, stapan pe sufletullui ~i ~ontemplator al ei.

Pnv1ta de ac1, mentalitatea oraselor apare ea asa cum e in adevar: 0 perversitate! ' '

~i asta ni se ofera ca model?

Inferioritate juridica

. T~iisiit:n"ii de obiceiuri ~ stramo~e~ti: irationale,~ complicate ~i greoa1e, Pnmitlve ~~ barbare, greu de mteles de ce1 de la oras. In orice az avand - aces­te obiceiuri - daca nu cu desavarsire imposibil, d~cat un inte;es strict local. Nimic nici din claritatea logica a principiilor adeviirate, nici din universalitatea drept~lui roman obligator din perioada clasica - dreptul negustorilor, ramas neschimbat - ca ~i negotul - in principille lui, pana astazi.

Inferioritate politica

Pasiv!tate ~at~lista, t~mbe~ism, dezinteres fata de tot ce e interes public, e reforma socwla. Rezistenta pasiva si reactionara la tot ce e efort d ,inovatie", de civilizare. · · ' '

Dezinteres ill alegeri. Lipsa de discerniimant a intereselor generale. . Preferinta acordata figmiJor locale care fac satului servicii de int r ,

i.'!lediat. Ma rog, mtr-un cuvmt, lipsa de constiinta cetateascii.

' ' '

La fel s-ar putea vorbi despre toate celelalte , inferioritati". Urmeaza ca afirmarea , inferioritiitii" satului, and nu as~unde ign rllll\fl

~otala ~i. ~asiva _a celu! ce vorbe~te desprc · v rb ~t:e, ascund lJ>U\ tt mcapac1tatea hu de a mtelege o r ali tat ' tl t'tll 1 011 nr· n l j un ·~ 1 d 11 t 11<'1

sp.irit~al. Sa r~dici propria ta i n r·rml p~r tpr 11 1 1 o p\l tirtl tu r 1n 111 d nl nu lusrv 11 11 x .H • on )HI II lr 11 v I 1

1111

Ce ram,me.atunci din superioritatea prezumtiva a ora~ului? Ca ~tirea de carte nu-i la tara cu necesitate un semn de cultura, ci unul

lezaxare spirituala; cii tot acolo progresul tehnic i-un semn de cre~tere a neomeniei ~i a lips<

de obraz; ca irationalul sistem de relatii juridice - pentru ora~ - este eel mai sirn

p lu ~i firesc sistem. izvoriit din imprejuriirile vietii de la. tara; ~i ca pasivitatea politica fata de un regim cu care ~a nu are nirnic con 11 11

un semn de cumintenie- pe care numai sa-ncerce, numai sa-lmtiirlte domn •are dispretuiesc astazi politice~te !iiriinimea - atingand-o ill ceea ce o d 11

ntr-adeviir - de pilda, ill pamant- ~i vor vedea ce au de a~teptat de la ea. All ui tat arenda~ii de 1907 ? ~i tree a~a u~or peste istoria recenta a lumij - nd •,uvernul sovietic a trebuit de 2 ori sa dea inapoi, de-ndatii ce a avut impotJ iv 1

lui tiiranimea? . Ce ramane atunci din toata aceasta gama de superioritati? Inferioritatea tehnica a satului. Atata. ~i inca, aceasta numai absolut vorbind, caci dac~ definim tebnica clr' pi

11nsamblul mijloacelor prin care omul i~i realizeaza scopurile lui- ~i ~tim · 11

nnt scopurile vietii omului la tara - , tehnica nu poate fi socotita inferi u· , I li t !n masura-n care nu realizeaza indeplinirea acestui scop.

Taranul , subalimentat de secole" imi aminte~te pe , luam un 111

\ll m in pe~teri 1000 ani ... " al aceluia~i P. Comamescu. Tiiranul , subalimentat de secole" nu se poate intretifle cu munca sa 1 11 1111

1 , uneltele li vin de la oras ca si preturile roadelor lui". · Tn buna logica, asta ar' ins~mna 'eel mult ca ,ora~ul ~pecul az 11111" ,

I' •I altfel nu vedem cum subalimentarea tiiranului ar putea depin I d 0 111 1tl 1 11 · i furnizeaza instrumentele ~i care ii impune pretnri ... de vinzal" ...

ri crede d-1 Comarnescu ca tiiranul se alimente.aza cu " 11 1 v I II

d lnl P lihroniade?

Ill

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

cele industriale urcate, revenind, dupa doi ani de schimb defavorabil, la pro­duce!ea dl.nepei ~i la tesutul imbracamintei prin produsele muncii proprii.

Intoarcere la autarhie, deci, dovedind ca tiiranul se poate remtoarce la vremuri de schimb defavorabil ~i poate trai exclusiv pe bazele productiei lui proprii.

Am un prieten - doctrinar marxist - care nume~te asta, In jargonullui, ,degradare a agriculturii"3. Liber s-o numeasca cum vrea. In realitate, ea este o cre~tere de venit brut al agricultorului- deci o mai mare bunastare relativa.

Desigur ca, din punct de vedere al comertului exterior, faptul ar putea marca un regres al exportului ~i o mcetinire a aprovizionarii ora~elor. Dar asta e cu totul altceva dedit bunastare a clasei taranesti de care face caz' Petru Comarnescu. ' '

(In realitate, cifrele statistice ale comertului exterior - daca arata o scadere a valorii produselor exportate - ~ata ~i 0 mdoire aproape a cantitii{ilor de cereale care au trecut granita, ceea ce pentru mine nu e bine, dar ceea ce infirma, ~i In acest punct, teza preopinentilor care vorbesc de ,agonia" ~ide ,degradarea" agriculturii parcelare!)

Daca apoi d-1 Com.arnescu ar ~ti mai putina sociologie ,teoretica" ~i ceva mai multe ,fapte", ar vedea cit e de restransa dependenta gospodariei tarane~ti de piata ora~eneasca, de la care tiiranuli~i cumpiira:

Ce ramil.ne atunci din articolul d-lui Comarnescu, afara de obiectia prole­turizarii- ~i chiar din aceasta obieqie, pana-mi va da cifre?

Vorbe! Vorbe ~i numai vorbe! Ca vorbele au acum o vraja a lor ~i ca, auzindu-1 pe d-1 Comarnescu

spunandu-le, unii le vor repeta dupa el ~i, repetil.ndu-le de mai multe ori, vor r~unge sa se convinga ca a~a e? Se poate. ·

Coueismul ~i psitacismul sunt de multa vreme cunoscute. Ca taranii msa, care muncesc pe pammtul lor, se vor convinge prin

aceasta sa renunte la pamil.ntul lor ca sa-l alimenteze ,comisarii" - adic , ispravnicii cei noi" -, asta nu cred niciodata!

Cat prive~te acum is pita ,ora~elor : tentaculare", care atrag la el , faranimea" de la sate, miirturisesc ca ea exista ~i ca tocmai In acest punct s manifesta ,,reaqiunea" noastra. Afluxulla ora~ are doua radacini: 1) una · utarea de venituri suplimentare a gospodarului; 2) alta e ridicarea feoioril I'

la un trai mai bun, realizabila pe calea ,ducerii la carte". Dar sunt destul de bine informal atat asupra rezultatelor an h t I

stud n~e~ti lntreprinse asupra celor ce se petrec In mediile noastre subur 111 at·tierul Tei, de pilda) ca sa nu-mi dau seama de natura acestei emigr. ri I

nu reprezinta niciodata o ruptud\ d fjnitiva cu satul. Ci seam~n m 1

rnu iL u migrar periodica ntt· 1 t· f " \ spodariei aflat ft1 j 11 ,

d ,. t· in Atnlnr Ja oraey. ' 1 r lll ll v n I 1 l t' 1 l 1 111 1 u 1 I 111 11 1 'l h1 t, N 11 I pi

II

Fetele tinere ademenite de ,stralucirea" strazilor si a bordelurilorramil.n. Raman uneori ~i eei ce lnfunda pu~cariile. ' Raman ~i cei care nu-~i pot mdrepta situatia. Ceilalti de obicei se-ntorc- chiar din America4- si chiar cand In sufle-, ,

lul lor nu s-ar mtoarce. "~tiu undeva In Ardeal un sat unde sunt oameni care vorbesc 4 limbi,

·are-au fost In 7 tiiri ~i care au ca~tigat nu ~tiu cati dolari pe saptiimana ca upraveghetori de negri In mine la Albany. Ciirora le place curatenia, care

, udeca aspru pe italieni ~i . pe francezi sub acest raport; da,r care s-au In tors I ·asa In Ardeal cand le-a murit ,Taica" ~i ~i-au reluat mGnca la camp lntre i'Op.iii riisiiriti mtre timp In jurullor.

Ca satul ~i ora~ul stau In relatii sociologice precise - rna mira ca d-1 I . omamescu imi poate repro~a ca tiigaduiesc acest lucru atunci cil.nd sunt

pi tit a crede ca de aceste lucruri a aflat mtai din conferinta facuta de subsem-11 1tul asupra ,,raporturilor" dintre ,gospodiiri<\ taraneasca" ~i ,economie

tpitalista" la Fundatia ,Carol I", In noiembrie [1932]5. Atatea inexactitati de fapt, rezultil.nd din 9 ril.nduri (ril.nqurile 3-12 din

10 1. Ul a p. 7) din articolul d-lui Comarnescu6! · Ce trebuie sa fie cu ,multa" sociologic, daca din a~a putina ies atatea

11 •xactitati!

Dar cu ,boalele" tararmlui care-~i primesc tamaduirea de la ~tiinta nlnbi lonului", adica a ora~elor?

Aci d-1 P. Comarnescu este de-a dreptul amuzant! a ~i cum sifilisul ~i tuberculoza n-ar fi prototipul boalelor ora~ene~ti -

durul minunat pe care ora~ele 11 fac satelor, dl.nd vin In contact cu ele! . Exista la sate, este drept, febra palustrii - pe alocuri - ~i pelagra, boale

·ifice tarane~ti. .. . ~rceteze msa cl-1 Comarnescu statistica sanitara de dupa improprietarire

• v 1 vedea pe cea din urma In plina regresiune cu schimbarea felului de II Ill ntare; iar pe a doua, In funqie de mediulmconjurator.

I

lh mane un singur argument teoretice~te valabil In argumentarea h1111lsn l . Acela al existentei unui proletariat tiiranesc majoritar.

Ruliinclu-ma observatiilor colegului meu Buznea, ca ;lntr-un regim de HI' proprietate dominanta ideea de proletariat taranesc nu are deloc acelasi 1 11 ·u a ea a proletariatului muncito;esc de ia orase, data flind ideea ct'e

1111\tlld tt ·~u·e sta la baza schimbului instrumentelor 'de eficien~a; pe de o 11111 11, i 1r 1 d alta, nefiind deci o deosebire de gen de viata mtre ei la sate si

11 p tsli · ~nlr ei la ora~e - miirturisesc totu~i ca daca 'alaturi de ,degr~-d i1 111 l fi ttlturli mi s-ar arata cu cifre statistice ca ,proletarizarea ~aranilor

11111 ~ ~ ·n ti lm v rt i in " - urn de 1An 1·1 N. Tatu7 far a nici o clovad· d I I l t ( I I l. '1'\ il l ) 1' pn, tnd SOV I I I , pi'Ol l mn 1-\1' fi d lt t (

I I I

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

consideratie. Nu neaparat in sensul , masinizarii". Ajungem aci la un parad~x. Acela ca dezradacinarea ~i proletarizarea

satelor se face-n Romania pe o scara-ntinsa nu atat prin ,muncitorime", cat prin ,studentime" , in masura in care aceasta nu se incadreaza organizatiei de stat!

Daca P. C[omarnescu are in vedere] uneltele, ar v~dea ca toata dependenta satului de ora~ sta in faptul ca taranul cum para

fierul de plug, sarea, gazul, sapunul ~i chibriturile ~i de curand, pe alocuri, opincile de cauciuc, din care numai sarea ~ifierul de plug nu le poate produce singur, chibriturile, gazul ~i sapunul din comert putand fi inlocuite cu produse proprii de substitutie (cum s-a ~i petrecut cu chibriturile de cand costa 3 lei cutia, aparand in locullor ,cremenea" straveche, fara prea mare inconvenient).

Evident, sunt aici variatii regionale importante, in funqiune de a~ezarea satelor la drumul mare, la ses sau la munte.

Principiul general, evidentiat de media statistica, arata insa clar tendinta satenilor de a-~i indestula viata din productia orizontului vizual pe care' e a~ezat satul!

Sa nu se uite de altfel ca pretinsa ,inovatie" in materie de socializare a agriculturii" pe care o incearca Stalin in Rusla e o vechiturii in'Romania, pe care a incercat s-o publice in 1921 chiar d-1 I. G. Duca, seful actual al Partidului Liberal, ilnproprietarind , obstiile" satesti, ci nu tar~nimea indivi­dual, ~i ca aceasta incercare a e~uat 1n f~ta dorintei taranului de a fi stapan la el acasa. . .

0 ,,noua expropriere" pare deci mai in linia rezultatelor de la noi decat o socializare si o mecanizare care n-au reusit in Rusia unde s-au bucurat de intregul spriJ·in terorist al executiilor in ma~a ale taranllor necum la noi care

' ' ' ' ' orice s-ar zice, suntem ceva mai omenosi si mai civilizati ca vecinii nostri rasariteni de astazi. ' ' ' '

Fire~te ca problema aceasta pastreaza caracterul ei important in legatudi cu perspectivele demografice ale cre~terii populatiei.

Dar nici aci nu exista un ,ritm mondia1" fatal. Caci· cre~terea populatiei se poate incetini inainte de atingerea limitei de exploatatie a solului (de pilda, la sa~ii din Ardeal). ·

~i e controversata intrebarea daca cre~terea productivitatii unneaza au precede cre~terii populatiei corespunzatoare! (Ciajanov- Malthus).

A~a ca - sub acest raport - nu e inca nici o urgenta! Dar ~i aci masurile de luat sunt exact inverse celor preconizate de d mn i j

de la ,Stanga". Ce trebuie fiicut este fmpiedecarea pr I t'nl'i 1. rii t ranimii, fi prin11·~ ,

noua expropriere - cand va fin v i - , 1'1 p11 1111 , il l nsifi ar n ultu l'i lm ~i o industrializarc a pr clu ~ i ·I l\)>l ' I l 1 1 1 ' ' op 1 1\1 , 11 1 1

cUI·and d ~t pr lt1 ti tn 11111 •

i np I, hinr 111 1 ' \ 11 tpu11 , · 11 111 •

Ill

destule exemple de conjugare a stapanirii private de pamant cu organiz 11 1

obsteasca spre a nu fi siliti sa recurgem la exemple straine falimentare. ' Cine cunoaste culturile in asolamente (pe tarlale rotative) din Ard ul

lntelege ce perspective pot deschide sistematizarii produqiei, judeca d si 'Ill

la fel cu noi! Ele arata lipsa de baza a incercarilor de a iln:prumuta lucruri de .aiun 1

prin imitare - ~i fara nici 0 cantarire a 1mprejurarilor.

Dincolo de obiectiile £acute ramane deci futreaga altemativa, I'll I I

cclor doua Romanii. )

Nu cred ca trebuie sa mai lungim acest tablou. Dar ce ofera orasul in realitate? Incurcatura inextncabila de relatii care se bat cap in cap. Asta noi o numimBabilonie. Si o socotim pierzatoare de suflet. Omul general, acela~i peste tot, este un om secatuit de omeni ,

omul de pe strada pe care ni-l aliniaza ora~ul. Dar de asta am mai vorbit. Argumentului lui Petre Pandrea, care vrea proletarizarea taranirn i p 11

11u ca s-o fericeasca ei, ii opunem refuzul taranimei de a fi fericita aslf l. Nu a~ vrea sa raspund aci decat atat:

Cea mai bunii societate e cea care asigura eel or mai mulpi Jeri irt•u rl11't l

1'1111! .yi-o vor ei!

tn ultima analiza~ ceea ce va deosebi dreapta noasqa d op lrlv 1 on lllnism side catolicism sau de fascism este neincrederea totalc Tn II •

vm sa faca 'fericirea omenirei cu de-a sila!

Progresismul

sup 1 11 1111

II

I' Ill j I I I ) il

111111 II

SOCIOLBUCSOCIOLBUC

- ca cineva sa-~i inchipuie ca ne-a-nfundat daca ne-a dovedit ca suntem ora~eni. .

Da, suntem ora~eni. Dar am mai spus-o. Suntem reaqionari tocmai pentru ca suntem ora~eni. Daca am fi tarani, cine ~tie daca ,fenomenul dracesc" al ora~elor nu

ne-ar ispiti cum. Dar noi suntem tocmai dintre acei care am trait in oras. Care am simtit spartura. ' ~i care opunem sparturii din noi in~in~ unitatea spirituala. Comunitatea vieW de la tara.

Sate sau orase? '

Am aratat intr-un articol precedent altemativa fundamentala a con~tiintei romane~ti de astazi: sat sau ora~ .

Am aratat ca ea e mai adanca decat problema organizaru optime a satului. ~i-am spus ca ea e mai adanca decat dilema: individualism - comunism. Explic astazi de ce, intrebuintand terminologia adversarilor: (rezumat

din ,Cuvantul"). Ne ramane de cercetat al doilea argument: progresismul. Trecem peste discutiunea teoretica asupra criteriului, ca sa ne

[intrebuintam?] concret. Un argument de ordin etic este un argument de atitudine, nu un argument

de fapt. Acelea~i fapte pot provoca reaqii atitudinale diferite. Proba: noi ~i

preopinentii no~tri (asupra acestui al doilea argument). Credinta in progresul automat, in valoarea noului asupra a ceea ce este

vechi, fncercat, este de asemeni o prejudecata, o atitudine, un partis-pris de valorificare.

Ea i~i are radacinii, dar nu este catu~i de putin o evidenta. Dar o atitudine nu eo certitudine? ~i simpla pretuire a noului ca nou nu ne poate fi opusa ca un temei noua,

care pretuim ceea ce este vechi, incercat, dovedit viabil prin insu~i faptul persistentei, fata de o realitate care se dovede~te agonica, in criza, de la aparitia ei?

Nu e deci a priori invederat prin sine ~i ca in cetatea comunista a lui Gherea este ,,mai bine" decat in ,satul obscurantist" al acestuia.

Decat daca ai adrnis in prealabil ca valorile modeme sunt supetioar celor vechi.

Cercul vicios este evident. Pe de o parte, vrei sa dovede~ti ca ordinea noul rnai buna pentru

noua, pe de alta parte, dovede~ti ca ordinea bun! n u , p ntru crt n u , Vrei sa dovedesti ca valorile mod rn Ufl l IH I IH 11 d t I v hi. '

pentru asta trebuie sa pr supui 1A 1 sun l ll ll ul v I Ill I I Ill '

Ci, totu1 tr buj r tat 11 l nnl 11111 11111 ,

I I I

Sensul orientiirii mele politice

Si acum, inca o vorba despre reaqiunea noastra. Tariinimea nu e reactionara. Ea e conservatoare ~i pasiva. Prin nesffu:~itu l

sir d~ travestiri, ea reali~eaza, in orice i s-ar propune, manifestanle ce-i sunl 1~ecesar impuse de conditiunea ei (cod civil). ·

Reactionari suntem noi, ora~enii, pe care fatalitatile ne-au robit unei vi \ rupte ~i c~e ne cautiim prin calapoade unitatea ~i care injuram pe cei c n au tulburat apele.

E satul forma politica ideala? Nu. Principia!, nu exista forma politi~ ideala. Satul e insa forma de asezare omene<isca cea mai favorabila ,omeni 1

11,

Sa tii in mina ta toat~ conditiile sau macar cea mai mare pari · onditiil~r exisentei tale. '

Nu cred in e~olutia uniliniara. Nu cred in progres. , Omului de pe strada" trebuie sa-i opunem ,omul oinlauntru", fie I , I I

din urma dintre oameni". Destinul esential al omului este transmundan. Voiti sa strigati? Strigati! Dar ace>ta e adevarul. Adevarul pe care-1 vade~te realizarea tutu l01

ut piilor, inclusiv cea Ro~ie. 0 idee de OM! Nu social, ci metafizic. Toti cei care gandesc organic, to!i cei ce pomesc din realitate, nu din concepte, toti cei care au adevarata /ibertate spirituaJa8 se' feresc de calapoade, de prejudecati. Trebuiesc depa~ite categoriile con~tiintei modeme. Si reintors omulla colectivitate. fn doua feluri: prin confuzie9, prin sinteza. Dreapta ~i stanga se intalnesc.

eosebire de eticheta. N u libertate politica, ci libertate spirituala.

ne d;;sparte de comuni~ti ne desparte ~i de fasci~ti ~i d at l i I. \ mtem riisiiriteni.

ial, i m tafi r. i '.

I I I

SOCIOLBUCSOCIOLBUC