Societate si mentalitati – PlatonDefiniti conceptual de mentalitate, evidentiind carac. Mentalitatilor.Conceptul de mentalitate, aparut pentru prima data in secolul al 17 lea in scrierile filosofilor englezi ai epocii, ca derivate substantivizat al adjectivului mental, era menit a desemna felul particular de a gandi al unui popor, al unei colectivitati, al unui grup de persoane. Astazi acest termin nu mai are o transparenta semantica, avand un concept ambiguu. Definitia care ar putea exprima sensul actual al termenului „mentalitate„ ar fi : ansamblu de reprezentari, credinte, convingeri, imagini dominante, situate la limita dintre constient si inconstient, asociate atitudinilor, conduitelor si practicilor care le exprima. Mentalitate reprezinta viziunea specifica unei colectivitati umane asuprea lumii. Alexandru Florin Platon propune o sistematizare a conceptului de mentalitate si ii atribuie anumite caracteristici dobandite in urma evolutiei acestui concept inca din Evul Mediu. Conform afirmatiilor lui Platon mentalitatile sunt colective. Aceasta caracteristica se datoreaza faptului ca mentalitatea se refera la modul de gandire al unui popor sau al unei comunitati si ca istoria mentalitatilor are in vedere atitudinile oamenilor obisnuiti fata de viata cotidiana. Nu este a unui singur individ, apartine unei comunitati si nu tine de gradul de cultura. De asemenea mentalitatile sunt de regula extrem de stabile, nefiind afectate de schimbari bruste, ele reprezentand legatura cea mai rezistenta dintre individ si colectivitate. Sunt de durata foarta lunga 200-300 de ani, nu se schimba niciodata complet. Mentalitatea ne modeleaza atat starile sufletesti cat si reactiile fizice, incat uneori acestea par a contraveni modului nostru de a fi sau de a privi lumea. O alta caracteristica este faptul ca sunt vazute ca un substituit al specificitatii.(traditii, moduri de gandire) Desi sunt colective si extrem de stabile, nu sunt omogene. In cadrul acleasi societati exista si convietuiesc la nivelul tuturor grupurilor sociale nenumarate ”resturi” care ies cateodata la suprafata. Cea de-a cincea caracteristica fiind faptul ca acestea se manifesta printr-o serie de cadre mentale fundamentale.Aceste cadre sunt : Cadrul cosmologic( ce face referire la reprezentarea lumii, la geneza). Fenomenele si comportamentele religioase si categoriile vietii sociale.

„Mentalitatea este nucleul identităţii de grup„-Jacques Le GoffDef mentalitatii, caracteristica mentalitatilor de a fi colectiva. Prezentaţi sursele istoricului mentalităţilor, pornind de la aserţiunea lui Al. Duţu, potrivit căreia

„Orice este sursă pentru istoricul mentalităţilor.”Alexandru Dutu este primul mentalist roman.Sursele istoricului mentalitatilor sunt reprezentate de sursele predilecteȘ documentele care oferau informatii despre comportamentele dintr-o societate, confesiunile ereticilor, procesle, documentele juridice, documentele literare si artistice, ca produse ale imaginarului, arhivele private, testamentele, inventarele, foile de zeste. O alta modalitate de a prezenta istoria mentalitatilor o reprezinta sursele orale( traditiile populare) Orice referire sau raportare la trecut, istorie reprezinta o sursa pentru istoria mentalitatilor deoarece aceste lucruri expun modul de gandire a oamenilor din trecut prin comparatie cu cea din prezent. Prezentaţi diferenţele semnificative dintre istoria mentalităţilor şi istoria tradiţionalăIstoria mentalitatilor a aparut ca reactie la istoria traditionala. Istoria traditionala este o istorie evenimentiala, cronologica, fragmentare. Reprezinta istoria oamenilor si a faptelor exemplare si a fost numita „istoria care istoriseste„. Face referire la anumite clase sociale, istoria razboaielor si este preponderent o istoire politica si diplomatica ce nareaza sirul dinastiilor, al religiilor.Numita istoria rscruce sau istoria-problema isi propune o reconstruire globala a trecutului fiind interesata de detalii precum; hartia pe care s-a scris, martorii care semneaza actul. Istoria mentalitatilor se apropie mai mult de antropologie fiind o istorie teamtica. Mentalitatea este colectiva, mentalistul fiind interesat mai mult de om, de atitudinile sale, de comportamentul sau. Redactaţi un eseu despre caracteristicile istoriei mentalităţilor, pornind de la următoarea

afirmaţie a lui Lucien Febvre: „A pune probleme, iată începutul şi sfârşitul oricărei istorii. Nu punem probleme, nu avem istorie, ci naraţiuni, compilaţii.”

Istoria mentalitatilor a aparut ca o reactie la istoria traditionala. De-a lungul timpului s-au facut cercetari asupra mentalitatii oamenilor cu referire la limbaj, la attudine, comportament, atitudine in fata mortii, asupra imaginilor mentale. Prezentaţi «Şcoala de la Annales» (direcţii de cercetare, generaţii, reprezentanţi de marcă).A aparut in anul 1929 la Strassburg, avand ca intemeietori pe Lucien Febvre si Marc Bloch.Etapele au fost : -Annalele inainte de aparitia revistei ( 1921-1929) o comunitate de cercetatori a incercat sa creeze ceva nou, isi dau seama ca nu sunt capabili sa influenteze politic, cei doi intemeietori incearca sa apropie istoria de sociologie si psihologie, considerau ca marele dusman al omului era spatiul, ca individul este decat ceea ce ii permite sa fie epoca si mediul social in care traieste . In urmatoarea perioada istoria nu va mai fi o istorie-povestire, ci o istorie-problema --------Primele Annale (1929-1941) face referire la cei doi intemeietori ;-- De la Annalele de tranzitie(1941-1956) la analele braudelienne. Analele mentalitatii ale noii istorii si ale antropologiei istorice( cea mai bogata perioada in studiile culturale, din toate punctele de vedere revista aduce schimbari In perioada aceasta istoria isi acceseaza treptat alte domenii : iconografia silingvistica,au loc dezbaterile publice pe o anumita tema;-- perioada dupa 1989 cand spatiile din Europa de sud si alte state se apropie de revista.. Generatiile de mentalisti :1 generatia

intemeietorilor 2 Perioada grosso-modo condusa de Fernand Braudel , acesta creeaza conceptul de durata lunga 3 Noua istorie, perioada ce amai refloritoare, o multitudine de istorici ai mentalitatilor, Jacques Le Goff, pierre Nova. 4 istoricii de dupa dec al 9 lea al sec 20 : daniel roche, alain corbin. Prezentaţi domeniile de cercetare ale istoriei mentalităţilorIstoria vietii private, domeniul imaginarului,psihologia, sociologia,geo-istoria, antropologia, Relaţiile omului cu mediul natural, influenţa culturală a climei şi a factorilor de mediu;Problemele familiei (comportamente emoţionale şi sexuale, strategii matrimoniale, relaţii de rudenie, vârstele vieţii, evenimentele esenţiale ale traseului uman: naştere, nuntă, moarte); Conceptual de durata lunga ---- in viziunea lui F. braudel asupra timpului , acesta sedescompune in mai multe timpuri eterogene care sparg unitatea duratei. Sustine ideea pluraritatii timpurilor. Palierele timpului sunt : timpul evenimential( individual, timpul evenimentului, al faptului divers 1 dec) timpul conjuncturii ( perioada comunista, pasoptista) si durata lunga( timp lent, geographic, colectiv. Timpul structurilor sale, al cadrelor geografice economice social, cultural, mentale care raman neschimbate pt o lunga periaoda de timp( secole) evoluand fff lent.Braudell foloseste metafora marii pt a explica palierele de timp.( curentii de la suprafata reprez t even, mai adanc cel al conjuncturii si adancimea reprez durata lunga. Tipologia instrumentelor de măsurare a timpului (cf. E. Jünger) Ceasuri TELURICE(nisiparniţa, clepsidra, ceasurile ignice); Ceasuri COSMICE (gnomonul, ceasurile solare în general); Ceasuri NATURALE (anumite plante sau animale capabile să indice unele momente ale zilei; ex: cocoşul, măgarul); Ceasurile MECANICE (măsoară un timp abstract, foarte precis gradat) In present ceasul reprezinta o necessitate, un lucru fara de care omenirea nu s-ar descurca. In trecut timpul in care traiau oamneii era concret deoarece se orientau dupa activitatea lor. Aceasta activitatea determina ora si valorea ei conceptelor de cronemică și proxemică---- cronemica desemneaza studiul functiei decomunicare a timpului ( perceperea, structura, si utilizarea lui)alex fl platon- societatea si mentalitai in europa medievala, cartea ceasului de nisip ernest junger, jacquess le goff pt un alt ev mediu, , ernest bernea, spatiu tim si cauzalitate la poporul roman, philippe aries omul in fata mortii, radu dragan lumile rasturnate