sĂnĂtate Şi mediu - cnmrmc.insp.gov.ro 2017.pdf · capitolul iv- protejarea sanatatii populatiei...
TRANSCRIPT
1
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR
DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORTUL
PENTRU
SĂNĂTATE
ŞI MEDIU
2017
2
COMITET ŞTIINŢIFIC
ANDRA NEAMŢU
MIRELA NEDELESCU
ALEXANDRA CUCU
FELICIA POPESCU
3
Cu deosebita consideratie,
pentru toti colaboratorii din Institutul Național de Sănătate Publică și
din Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a Municipiului București.
Colectivul CNMRMC
4
CUPRINS
CAPITOLUL I - PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA APEI
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE
APROVIZIONARE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE APĂ DISTRIBUIT
DE PESTE 1000MC/ZI – 2017 ...................................................................................................................
6
EVALUAREA CALITATĂȚII APEI DE ÎMBĂIERE .............................................................................. 19
SCREENING-ul CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI ARTEZIENE DE UTILIZARE
PUBLICĂ ...................................................................................................................................................
26
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE–ALTELE DECÂT APELE MINERALE
NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR .......................................................................................
39
RAPORT NAŢIONAL 2017 PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE
DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI ....................
42
PROGRAM DE COMPARARE INTERLABORATOARE EVALUAREA COMPETENTEI TEHNICE
A LABORATOARELOR AFLATE IN RETEAUA MINISTERULUI SANATATII CARE
EFECTUEAZA MONITORIZAREA CALITATII APEI POTABILE, PRIN INCERCARI DE
COMPETENTA (PROFICIENCY TESTING) ...........................................................................................
52
CAPITOLUL II – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA
AERULUI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL AMBIANT
ÎN MEDIUL URBAN ................................................................................................................................
55
CAPITOLUL III – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU EXPUNEREA
LA CONTAMINANTI CHIMICI
SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ (2017) 63
MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE CU MONOXID DE CARBON, BĂUTURI
ALCOOLICE, CIUPERCI, DROGURI, MEDICAMENTE, PLANTE TOXICE ŞI ALTELE - CARE
NU FAC OBIECTUL RETOX ....................................................................................................................
71
EVALUAREA EFICACITĂŢII PRODUSELOR BIOCIDE ..................................................................... 74
CAPITOLUL IV- PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA
HABITATULUI UMAN
ELABORAREA UNOR CRITERII DE EVALUARE A RISCURILOR GENERATE DE OBIECTIVE
SOCIO-ECONOMICE ASUPRA STARII DE SANATATE SI CONFORTULUI POPULATIEI ...........
75
MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE DIN
ACTIVITATEA MEDICALA – 2017 ........................................................................................................
77
CAPITOLUL V – PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA
RADIATIILOR IONIZANTE
EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII IONIZANTE SINTEZA NATIONALA
ANUL 2017 .................................................................................................................................................
86
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL ....................................................................................................................
97
ASIGURAREA SUPORTULUI INFORMAȚIONAL ÎN VEDEREA IMPLEMENTĂRII ȘI
MONITORIZĂRII LA NIVEL NAȚIONAL A ACTIVITĂȚILOR DE AUDIT CLINIC ÎN
PRACTICILE RADIOLOGICE MEDICALE ............................................................................................
101
5
INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL RADIAŢIILOR
IONIZANTE ...............................................................................................................................................
103
SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINTA IN DIAGNOSTIC IN EXPUNERILE
MEDICALE LA RADIATII IONIZANTE .................................................................................................
104
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI CONFORM
CERINȚELOR EUROATOM ....................................................................................................................
112
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI EVALUAREA
EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE .....................................................................................
118
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR
NUCLEARE ...............................................................................................................................................
120
CRESTEREA INFORMARII SI CONSTIENTIZARII POPULATIEI PRIVIND PROTEJAREA
SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE CU EXPUNEREA LA RADON ...
124
CAPITOLUL VI – PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCA
ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA INSTRUMENT DE
COLECTARE STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR ..........
129
SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIME LEGISLATIVE PRIVIND
SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA A LUCRATORILOR EXPUSI LA RISCURI
GENERATE DE VIBRATII .......................................................................................................................
131
EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA TRICLOROETILENA SI
TETRACLOROETILENA (PERCLOROETILENA) ................................................................................
133
RISCUL CONTACTĂRII TUBERCULOZEI PULMONARE (CA BOALĂ PROFESIONALĂ) LA
PERSONALUL ANGAJAT ÎN UNITĂŢILE MEDICALE DIN ROMANIA ............................................
137
EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE SI NEIONIZANTE – 2017 .................... 138
MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎN ROMÂNIA – 2017 ................................................................... 140
CAPITOLUL VII- PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA
ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI ................................
146
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE NUTRIŢIE ŞI A ALIMENTAŢIEI POPULAŢIEI .............................. 147
MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI ........................................................ 165
MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ................................................ 167
MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII ......................................................... 172
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE ŞI ALTE
SUBSTANŢE .............................................................................................................................................
173
MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE .......................................... 178
MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL UMAN ... 180
EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR CU DESTINAŢIE
NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ ..................................................................................................................
181
ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII ALIMENTARE DIN ROMÂNIA .... 203
EVALUAREA APORTULUI DE SUBSTANŢE EXCITANTE DIN BĂUTURI ENERGIZANTE ........ 207
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN IN CONTACT CU
ALIMENTELE ...........................................................................................................................................
208
6
PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA
IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN
MEDIUL DE VIATA
CAPITOLUL I
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA APEI
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN
ZONELE DE APROVIZIONARE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM
DE APĂ DISTRIBUIT DE PESTE 1000MC/ZI
- 2017- Dr. ANCA TUDOR, medic primar Igienă, CPIII – coordonator naţional
Analist IT Cătălin STAICU- administrare baze de date
DSP teritoriale – responsabilitate monitorizare de audit, colectarea datelor monitorizare de control, transmiterea
către CNMRMC a machetei de raportare
INTRODUCERE
În ultimul deceniu, a fost recunoscut dreptul la apă potabilă sigură și la salubritate. Rezoluția nr.
64/292 a Adunării Generale a ONU recunoaște faptul că „dreptul la apă potabilă sigură și curată și
la salubritate este un drept al omului esențial pentru o viață normală și pentru exercitarea tuturor
drepturilor omului”. În plus, în documentul final al Conferinței ONU privind dezvoltarea durabilă
(Rio+20) din 2012, șefii de stat și de guvern și reprezentanții la nivel înalt și-au reafirmat
„angajamentele referitoare la dreptul omului la apă potabilă sigură și la salubrizare, care urmează să
fie puse în practică progresiv pentru populațiile lor, cu respectarea deplină a suveranității naționale”.
Aceste angajamente au fost reafirmate în 2015, când șefii de stat și-au luat un angajament privind
obiectivul de dezvoltare durabilă 6 și obiectivul aferent al „realizării accesului universal și echitabil
la apă potabilă sigură și accesibilă pentru toți”, până în anul 2030.
La nivel european, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a declarat că „accesul la
apă trebuie să fie recunoscut ca un drept fundamental al omului, întrucât apa este esențială pentru
viața pe pământ și constituie o resursă comună a omenirii”. Uniunea Europeană a reafirmat, de
asemenea, că „toate statele își asumă obligațiile în materie de drepturile omului cu privire la accesul
la apă potabilă sigură, care trebuie să fie disponibilă, accesibilă fizic și din punctul de vedere al
costului și acceptabilă”.
Conform Rezoluţiei Parlamentului European din 8 septembrie 2015 referitoare la acțiunile
realizate ca urmare a inițiativei cetățenești europene „Dreptul la apă“ (Right2Water), dreptul omului
la apă este esenţial pentru viaţă. Acest drept include principii de disponibilitate, accesibilitate,
acceptabilitate și calitate. Gestionarea adecvată a resurselor de apă joacă un rol crucial în garantarea
utilizării durabile a apei și în protejarea capitalului natural al lumii. Un alt aspect important îl
reprezintă efectele combinate ale activității umane și ale schimbărilor climatice ce pot conduce la
deficit de apă şi denaturarea calităţii resurselor de apă necesare potabilizării. Întrucât accesul la apă
este una dintre cheile realizării dezvoltării durabile, un factor important în această ecuaţie îl
reprezintă îmbunătățirea alimentării cu apă potabilă și a calităţii apei furnizate în sistem centralizat.
Toate aceste elemente au de asemenea, şi o importantă dimensiune de securitate naţională.
7
Cadrul legislativ
Efectuarea supravegherii calităţii apei potabile în zonele mari de aprovizionare (ZAP) cu peste 5ooo
de locuitori sau cu un volum de distribuţie a apei potabile de peste 1000mc/zi se realizează în baza
prevederilor prevăzute de Legea calităţii apei potabile 458/2002 Republicată şi a HGR 974/2004
cu modificările şi completările ulterioare.
Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate Publică
judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de producătorii/distribuitorii
de apă potabilă care efectuează Monitorizarea de control. Raportarea catre CNMRMC a datelor de
monitorizare (control şi audit) se face de către DSP teritoriale. Analiza parametrilor din cadrul
planurilor de monitorizare se efectueaza doar in Laboratoarele înregistrate la Ministerul Săntăţii în
Registrul laboratoarelor care efectuează controlul oficial al apei potabile. Monitorizarea de AUDIT
intră doar în atribuţia reţelei de laboratoare din cadrul Ministerului Săntţtii, respectiv DSP teritoriale
şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2017 următoarele activităţi:
1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare .
2. Colectarea datelor monitorizării de control (efectuată de producător/operatorul de apă).
3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării de control în macheta de raportare
transmisă conform metodologiei din cadrul PNII.
4. Transmiterea Raportului calităţii apei potabile/ machetei de raportare către CNMRMC.
CNMRMC a realizat în baza raportărilor DSP, Raportul calităţii apei potabile distribuite în sistem
centralizat in zonele mari de aprovizionare (ZAP) în anul 2017.
Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă şi aprovizionată din ZAP mari,
Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apelor şi Pădurilor, operatorii de apă potabilă în sistem centralizat,
Comisia Europeană.
MONITORIZAREA DE CONTROL: Scopul acestei monitorizări este de a produce periodic
informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi distribuită,
despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în scopul
determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al valorilor
parametrilor relevanţi stabiliţi prin Legea 458/2002 republicată. Monitorizarea de control se
efectuează de către producătorii/distribuitorii de apă potabilă în sistem centralizat
MONITORIZAREA DE AUDIT: Scopul monitorizării de audit este de a verifica pentru toţi
parametrii stabiliţi prin Legea calităţii apei potabile 458/2002 republicată conformitatea
parametrilor. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii
prevăzuţi la art. 5, cu exceptiile prevazute in lege.
Atât Monitorizarea de audit cât şi monitorizarea de control se efectuează conform prevederilor Legii
458/2002 r1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare. Direcţiile de Sănătate
Publică au obligaţia de a aviza planurile/calendarul de monitorizare prezentat de operatorul de apă
la începutul anului calendaristic. Costul analizelor pentru monitorizarea de audit este suportat de
către porducătorul/distribuitorul de apă potabilă. Menţionăm că frecvenţa de prelevare a probelor
de apă trebuie stabilită, atât pentru monitorizarea de audit cât şi pentru monitorizarea de control
conform prevederilor legale din Legea 458/2002 R1 şi HGR 974/2004 cu modificările şi
completările ulterioare.
In machetele de raportare sunt introduşi 61 de parametri de calitate ai apei potabile, respectiv
parametri fizico-chimici, microbiologici şi de radioactivitate, conform atât legislaţiei naţionale din
domeniu, cât şi cerinţelor de raportare către Comisia Europeană în cadrul Raportului Trianual de
Ţară. Anul 2017 va fi raportat către CE în cadrul Raportului 2017-2018-2019.
8
REZULTATE SINTETICE
In urma integrării în baza naţională de date a tuturor machetelor cu informaţiile trimise de
către DSP teritoriale, prezentăm principalele date pentru anul 2017, cu următoarele menţiuni:
numărul de analize reprezintă suma tuturor analizelor efectuate în anul 2017, respectiv numărulde
analize efectuate de către DSP teritorial şi de către operatorul de apă per parametru; de asemenea,
analizele neconforme introduse în rezumatul sintetic sunt cele care au depăşit procentul de 5% din
totalul analizelor efectuate/parametru.
Numărul de ZAP mari: 348.
Populaţie totală a României rezultată din raportările efectuate de DSP-uri: 19,308,671
locuitori.
Populaţia aprovizionată în zonele cu peste 5000 de locuitori sau cu un volum de distribuţie
de peste 1000mc/zi (ZAP mari) : 10,982,732 de locuitori.
Procentul de populaţie aprovizionată în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare cu
apă potabilă reprezintă 56,88% din populaţia totală a ţării.
Probele de apă au fost prelevate în cadrul monitorizării de audit şi de control (operaţionale),
după evacuarea apei cu jet puternic şi după dezinfecţia robinetului.
respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la monitorizarea de control
(operaţională) şi de audit a parametrilor fizico-chimici, microbiologici şi de radioactivitate
ai apei potabile, în vederea protejarii sănătăţii populaţiei aprovizionate cu apă în sistem
centralizat din zonele mari de aprovizioanare, au fost respectate în majoritatea zonelor mari
de aprovizionare cu apă potabilă.
Prelucrarea datelor a evidenţiat următoarele aspecte: monitorizarea de control (operaţională)
a fost efectuată conform prevederilor legale, pentru toţi parametrii minimi obligatorii, în
multe judeţe determinându-se şi parametrii care ar fi trebuit să fie monitorizati de către DSP
teritorial în cadrul monitorizării de audit.
În 52% din machetele judeţene au fost integrate correct datele conform ambelor cerinţe de
monitorizare: monitorizarea de control (operaţională) şi monitorizarea de audit.
42% din machete au fost greşit completate la nivelul de informaţie numerică, unitate de
măsură, codificări conform cerinţelor din Ghidul de raportare al CE, etc.
În urma transmiterii de solicitări/adrese în anul 2018, din partea CNMRMC, toate DSP-urile
au efectuat modificările, astfel încât baza de date naţională a fost în final corect completată.
Prezentul Raport este parte a Raportului Trianual de Ţară pentru perioada 2017-2018-2019,
ce va fi înaintat Comisiei Europene.
Tendinţa constatată în ultimii ani este de creştere a accesului populaţiei la apă potabilă
furnizată în sistem centralizat, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban.
În numeroase judeţe numărul analizelor efectuate în cadrul monitorizării operaţionale
(control ) şi de audit a calităţii apei potabile a crescut, fapt ce a condus la o mai bună
supraveghere şi atentă monitorizare, cu un impact final asupra menţinerii stării de sănătate a
populaţiei consumatoare, în parametrii optimi. În acest sens menţionăm faptul că în
ultimii ani nu au fost raportate către CNMRMC boli hidrice infecţioase sau neinfecţioase,
având calea de transmitere consumul de apă potabilă furnizată în sistem centralizat.
9
39.99%
57.44%
2.55% 0.02%
Procente sursă de apă în ZAP mari - 2017
Profunzime Suprafata Ape filtrate prin banc Alte surse
10
Populația aprovizionată - Regiunea Sud-Est şi Sud-Vest
11
Populația aprovizionată - Regiunea Nord-Est şi Nord-Vest
Populația aprovizionată ZAP MARI - Regiunea Vest şi Sud-Muntenia
12
Populația aprovizionată ZAP Mari - Regiunea Bucureşti-Ilfov şi Centru
Volum de apă furnizat în mc/zi - Regiunea Sud-Est și Sud-Vest
13
Volum de apă furnizat în mc/zi - Regiunea Nord-Est și Nord-Vest
Volum de apă furnizat în mc/zi - Regiunea Vest și Sud-Muntenia
14
Volum de apă furnizat în mc/zi - Regiunea Bucureşti-Ilfov și Centru
Numărul de analize efectuate/parametru în anul 2017
PARAMETRII Monitorizati - 2017 Nr. ZAP Numar total de
analize efectuate Numar total de
analize neconforme
Escherichia coli (E.coli) 348 83,389 133
Enterococi 348 83,519 149
Stibiu 113 502 3
Arsen 176 1194 12
Benzen 69 233 0
Benz(a)piren 40 214 0
Bor 129 894 0
Bromaţi 20 197 0
Cadmiu 219 1058 0
Crom total 200 917 0
Cupru 224 1094 3
Cianuri libere 70 1869 0
Cianuri totale 54 1832 0
1,2-dicloretan 51 261 0
Fluoruri 137 998 0
Plumb 213 1032 0
Mercur 91 415 0
Nichel 192 1002 0
Nitraţi 347 33,446 164
Nitriţi la ieşirea din staţia de tratare 296 60,305 107
Nitriţi în reţeaua de distribuţie 337 64,166 215
Nitraţi/nitriţi formula 152 65,426 16
Pesticide – Total 147 517 0
Hidrocarburi Policiclice Aromatice 47 209 0
15
PARAMETRII Monitorizati - 2017 Nr. ZAP Numar total de
analize efectuate Numar total de
analize neconforme
Seleniu 114 735 0
Trihalometani – Total 169 691 4
Tetracloretenă şi Tricloretenă 86 441 0
Aluminiu 180 20,218 110
Amoniu 341 122,531 898
Cloruri 288 86,491 40
Clor rezidual total 227 124559 3560
Clor rezidual liber la capăt de reţea 337 181,891 2,926
Clostridium perfringens(specia,inclusiv sporii)
192 22,183 65
Conductivitate 325 50,728 0
pH 332 149,221 3
Fier 292 26,206 438
Mangan 121 6,501 46
Oxidabilitate 313 125,767 8
Sulfat 153 5,709 2
Sodiu 115 1545 18
Bacterii Coliforme 342 72,273 461
Doza efectivă totală de referinţă 114 292 0
Culoare 270 109,585 22
Gust 254 111304 1
Miros 271 112,626 1
Număr de colonii la 22 grd.C 324 34,665 255
Număr de colonii la 37grd.C 311 32,895 264
Carbon organic total 59 3321 0
Turbiditate 339 190,998 699
Tritiu 54 133 0
Activitatea Alfa Globală 233 631 0
Activitatea Beta Globală 233 631 0
Zinc 8 469 0
Duritate totală 252 49,430 358
Sulfuri şi Hidrogen Sulfurat 46 1239 0
Substanţe tensio-active total 6 408 0
16
Tendinţe 2011 - 2017 Numărul de Zone Mari de Aprovizionare/Judeţ/An
Nr. Judet 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 ALBA 9 9 9 9 9 10 15
2 ARAD 11 11 11 13 13 13 12
3 ARGEŞ 11 11 11 11 11 11 12
4 BACĂU 8 8 8 8 8 8 8
5 BIHOR 10 10 14 14 14 13 14
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 6 6 6 7 7 7 7
7 BOTOŞANI 2 2 2 2 2 2 2
8 BRĂILA 5 5 5 5 5 5 4
9 BRAŞOV 9 9 9 10 13 13 13
10 BUCUREŞTI 6 6 6 6 6 6 6
11 BUZĂU 3 6 6 6 6 6 6
12 CĂLĂRAŞI 5 4 5 5 5 5 5
13 CARAŞ SEVERIN 6 6 6 6 6 6 6
14 CLUJ 15 15 15 15 15 15 15
15 CONSTANŢA 25 28 27 26 25 24 24
16 COVASNA 4 5 5 5 5 5 5
17 DÂMBOVIŢA 5 5 5 6 6 6 6
18 DOLJ 9 9 9 9 9 10 9
19 GALAŢI 5 4 4 4 4 4 4
20 GIURGIU 3 1 3 3 3 1 1
21 GORJ 7 7 7 7 7 7 7
22 HARGHITA 7 7 7 7 7 8 10
23 HUNEDOARA 12 12 12 12 12 12 12
24 IALOMIŢA 6 7 7 7 6 6 6
25 IAŞI 8 8 9 9 7 7 9
26 ILFOV 7 7 8 8 10 10 11
27 MARAMUREŞ 7 7 7 9 9 9 9
28 MEHEDINŢI 2 2 2 2 2 2 2
29 MUREŞ 2 17 17 15 15 14 16
30 NEAMŢ 5 6 6 5 6 6 6
31 OLT 4 4 4 4 4 4 4
32 PRAHOVA 24 28 29 29 26 27 27
33 SĂLAJ 5 5 5 5 5 5 5
34 SATU MARE 4 4 4 4 4 4 4
35 SIBIU 5 5 5 5 5 5 5
36 SUCEAVA 8 8 8 8 8 8 8
37 TELEORMAN 6 6 6 6 6 6 6
38 TIMIŞ 7 7 7 7 7 7 9
39 TULCEA 2 2 2 2 2 2 2
40 VÂLCEA 3 3 3 3 4 4 5
41 VASLUI 4 4 4 4 4 4 4
42 VRANCEA 6 6 6 7 7 7 7
Total 298 322 331 335 335 334 348
17
Numărul total de analize efectuate în cadrul monitorizării de control
(operaţionale) şi a monitorizării de audit, în perioada 2011 – 2017, în Zonele Mari
de Aprovizionare cu apă potabilă în sistem centralizat
Perioada 2011 - 2017
Nr. Judet 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
1 ALBA 18,697 17,681 35,549 32,096 19,526 32,999 17,730
2 ARAD 18,197 20,423 19,498 21,052 11,496 12,333 15,834
3 ARGEŞ 80,002 93,612 86,579 71,054 79,230 77,809 71,191
4 BACĂU 141,830 154,587 113,333 118,978 34,101 73,624 125,876
5 BIHOR 24,732 26,691 30,943 31,759 29,701 25,291 29,945
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 204,485 45,565 87,569 72,658 80,752 84,364 81,353
7 BOTOŞANI 10,327 6,380 8,993 8,869 7,978 7,545 9,138
8 BRĂILA 40,193 71,968 18,586 10,077 10,533 11,140 10,270
9 BRAŞOV 17,435 35,641 46,075 95,170 51,568 39,855 41,868
10 BUCUREŞTI 107,851 105,762 131,617 133,108 147,887 147,227 140,674
11 BUZĂU 1,112 26,785 11,592 10,164 28,261 5,483 5,796
12 CĂLĂRAŞI 13,490 19,298 31,382 28,412 26,735 41,730 27,453
13 CARAŞ SEVERIN 24,563 14,579 11,862 10,651 26,740 28,925 28,736
14 CLUJ 34,273 36,956 43,466 59,452 38,853 52,450 46,059
15 CONSTANŢA 21,580 44,348 25,413 18,626 20,248 18,138 20,413
16 COVASNA 31,225 51,499 67,064 72,770 69,525 70,511 69,344
17 DÂMBOVIŢA 24,500 26,864 37,063 48,261 42,668 60,537 47,832
18 DOLJ 277,226 380,982 505,298 523,063 498,876 514,758 562,478
298
322331 335 335 334
348
0
50
100
150
200
250
300
350
400
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
NU
MĂ
R T
OTA
L D
E ZA
P M
AR
I
Număr total de ZAP mari - 2011-2017
18
Perioada 2011 - 2017
Nr. Judet 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
19 GALAŢI 25,656 17,029 15,663 16,675 15,786 16,560 17,616
20 GIURGIU 1,880 1,256 1,734 1,432 2,530 236,419 3873
21 GORJ 9,011 9,596 9,172 6,174 5,947 5,401 6,626
22 HARGHITA 7,151 9,148 6,883 6,418 2,558 2,558 11,209
23 HUNEDOARA 11,022 12,301 10,075 7,892 6,772 11,024 8,394
24 IALOMIŢA 26,339 25,921 13,360 8,056 9,046 7,702 8,014
25 IAŞI 19,809 20,487 17,073 12,621 13,928 14,368 23,173
26 ILFOV 765 1,641 5,319 5,164 8,933 11,076 8,186
27 MARAMUREŞ 18,104 17,786 13,269 11,114 13,223 12,939 11,963
28 MEHEDINŢI 14,194 13,048 17,748 16,354 15,784 12,167 10,268
29 MUREŞ 712 74,846 73,627 20,073 21,488 24,596 23,264
30 NEAMŢ 30,389 50,567 38,595 31,220 34,140 34,365 34,796
31 OLT 3,005 63,519 74,337 28,399 26,274 29,261 18,081
32 PRAHOVA 21,575 26,965 24,034 22,224 22,951 38,457 23,124
33 SĂLAJ 17,140 9,684 10,382 10,676 11,748 9,074 9,628
34 SATU MARE 20,003 20,765 20,712 18,076 14,990 17,843 15,728
35 SIBIU 24,061 22,937 26,226 17,406 12,971 13,468 13,422
36 SUCEAVA 30,108 291,148 498,760 420,749 384,317 383,909 378,159
37 TELEORMAN 32,994 25,587 32,301 32,250 33,375 35,055 10,905
38 TIMIŞ 31,589 30,183 26,012 28,200 25,363 26,124 16,621
39 TULCEA 6,821 5,172 13,040 5,259 4,326 5,265 3,348
40 VÂLCEA 24,462 23,694 23,936 16,002 14,774 14,704 17,487
41 VASLUI 8,158 11,611 14,880 5,435 6,471 7,405 10,212
42 VRANCEA 19,703 11,123 20,689 21,963 21,811 16,865 20,138
ZONELE MICI DE APROVIZIONARE CU APĂ POTABILĂ ÎN
ÎN SISTEM CENTRALIZAT
Anul Nr. Total de
Zone Mici
Populaţia
aprovizionată
Volumul total de apă
distribuit
2011 2 017 2 664 558 384.430 m3/zi
2012 2 163 2 862 542 406 537 m3/zi
2013 2 264 2 907 060 414 281 m3/zi
2014 2 296 3 025 682 407 108,13 m3/zi
2015 2 351 2 954 230 150 476 104,5 m3/an
2016 2 510 3 127 318 165 347 500,9 m3/an
2017 2 530 3 078 587 146 005 296,2m3/an
19
EVALUAREA CALITĂŢII APEI DE ÎMBĂIERE Ioana-Rodica Lupşa –INSP - CRSP Timisoara.
1.Scopul proiectului
Protejarea sănătăţii populaţiei prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din apele de
îmbăiere.
2.Obiective specifice:
-monitorizarea calităţii apei de îmbăiere (inspecţie şi analize) din zonele amenajate şi neamenajate
de pe teritoriul României;
-evaluarea calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate şi neamenajate de pe teritoriul României;
- evaluarea existenţei unor posibile riscuri de îmbolnăvire prin activitatea de îmbăiere în zonele
amenajate şi neamenajate de pe teritoriul României;
-raportarea la CE a calităţii apei de îmbăiere din zonele amenajate de pe teritoriul României;
-elaborarea raportului naţional privind evaluarea calităţii apei de îmbăiere zonele amenajate şi
neamenajate de pe teritoriul României.
3.Legislaţie
Obligaţia României, ca stat membru UE, de a raporta anual la CE calitatea apei de îmbăiere din
zonele naturale de îmbăiere, conform legislaţiei:
- HG nr. 88/2004;
- Legea apelor nr. 107/1996;
- HG nr. 546/2008, modificată şi completată cu HG nr. 389/2011;
- Ord. MS nr. 1030/2009, modificată şi completată cu HG nr. 251/2012;
- Ord. MS nr. 183/2011 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare și evaluare a
zonelor de îmbăiere..
4.Metodologie
DSP-urilor teritorale, în prima etapă, înaintea începerii sezonului de îmbăiere, au desfăşurat
activitatea de identificare a zonelor de îmbăiere naturale amenajate (autorizate şi neautorizate) şi a
celor neamenajate, cu localizarea lor geografică (consemnarea coordonatelor GPS a fiecărei zone de
îmbăiere identificate), conform unor machete preformate transmise. Zonele identificate au fost
evaluate şi inspectate conform anexei 1 din HG nr.88/2004, cu stabilirea duratei sezonului de
îmbăiere, cât şi a numărului de persoane care utilizează zona în sezonul de îmbăiere. Apoi, s-a stabilit
calendarul de monitorizare a calităţii apei de îmbăiere pentru fiecare zonă naturală de îmbăiere
amenajată şi neamenajată, punctele de prelevare a probelor de apă, frecvenţa recoltărilor. Datele din
activităţile de mai sus trebuiau transmise până la data de 15 mai 2017 la CRSP Timişoara. Calendarul
recoltărilor a fost transmis MS pentru a fi postate pe site.
În etapa a doua - 1 iunie – 15 septembrie 2017, s-au desfăşurat activităţile de recoltarea de probe de
apă din punctele stabilite şi efectuarea determinărilor indicatorilor microbiologici şi fizico-chimici
conform calendarului stabilit. DSP Constanţa şi Tulcea au postat datele monitorizărilor pe site-urile
proprii şi le-au transmis către CRSPT.
În etapa a treia - 15 septembrie – 15 octombrie 2017, DSP-urile teritoriale care au identificat zone
de îmbăiere naturale pe teritoriul lor (conform machetelor indicate), au transmis datele obţinute în
urma monitorizării zonelor naturale de îmbăiere către CRSP Timişoara.
20
Înainte de data de 15 mai 2017 CRSP Timişoara a întocmit şi transmis INSP şi MS lista cu zonele
naturale de îmbăiere amenajate, identificate, cât şi calendarul de monitorizare a calităţii apei de
îmbăiere.
În perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2017 s-a realizat baza de date privind calitatea apei de
îmbăiere din zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi a fost postată pe site-ul EIONET.
Activitatea de elaborare a raportului naţional anual privind calitatea apelor din zonele naturale de
îmbăiere amenajate şi neamenajate a continuat şi în primele trei luni ale anului 2018, cu identificarea
de neconformităţi specifice domeniului şi a propunerilor de măsuri în vederea eliminării riscurilor
posibile şi a evitării posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei ţintă.
5.Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile teritorale
Pentru sezonul de îmbăiere 2017 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat prezenţa
de zone de îmbăiere.
Inventarierea zonelor naturale de îmbăiere a decelat pe teritoriul României un număr de 80 zone.
Dintre acestea 50 zone de îmbăiere au avut o monitorizare conformă ca frecvență și valori
determinate și se situează în județele Constanța și Tulcea, astfel, fiind declarate ca zone de îmbăiere
la Comisia Europeană (CE). Pe lângă acestea s-au mai identificat 30 zone de îmbăiere (tabel 1) pe
teritoriul României.
În continuare, aceste două categorii de zone vor fi tratate separat.
5.1. Zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE (tabel 1).
Nr
crt judeţ
Nr.
zonei
Denumirea zonei de
imbăiere Tip de apă Tip zonă
Calitatea apei –
indicatori
microbiologici
1 Călăraşi
1 Plaja Mare Calarași
Râu -Bratul
Borcea al
Fluviului
Dunarea
amenajată,
autorizată
VO doar 6 probe
recoltate
2 Plaja Podul 4 -
Călărași
Râu -Bratul
Borcea al
Fluviului
Dunarea
amenajată,
autorizată
VO doar 6 probe
recoltate
2 Constanţa 1 Vadu apă de mare neamenajată VO - 9 probe
2 Corbu apă de mare neamenajată VO - 9 probe
3 Covasna
1 Lacul Moacșa –
Padureni Zona Moacsa Lac de acumulare
amenajată,
neautorizată
VO doar 8 probe
2
Lacul Moacșa –
Padureni Zona
Padureni
Lac de acumulare amenajată,
neautorizată VG doar 8 probe
3 Lacul Reci lac amenajată,
neautorizată VG doar 8 probe
4 Dolj 1 Bașcov râu neamenajată NU
5 Harghita
1 Lac Sfânta Ana lac neamenajată VG doar 4 probe
2
Lac de agrement
RUGĂNEȘTI –
comuna Simionești, sat
Rugănești
Lac de acumulare neamenajată Fără analize
3 Lac acumulare
ZETEA, comuna Zetea lac neamenajată VG doar 4 probe
6 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja
Mircesti lac, apă sărată
amenajată,
autorizată NU
21
Nr
crt judeţ
Nr.
zonei
Denumirea zonei de
imbăiere Tip de apă Tip zonă
Calitatea apei –
indicatori
microbiologici
2 Lac Amara - Plaja
Splendid Beach lac, apă sărată
amenajată,
autorizată NU
3 Lac Amara – Plaja
Zorilor (Lebada) lac, apă sărată neamenajată, NU
7 Ilfov
1 Lac Buftea lac neamenajată NU
2 Lac Clinceni –
complex Belvedere lac neamenajată NU
3 Lac Snagov lac neamenajată NU
8 Satu-Mare
1
Lac Balastiera,
comuna Apa SC Apa
Nord –Vest SRL
Lac balastieră neamenajată VG doar 6 probe
2
Lac balastiera ”Iojib”,
comuna Medieșul
Aurit; SC Agro Prod
Turism SRL
Lac balastieră neamenajată
VO doar 6 probe
3 Lac Mujdeni, comuna
Orașu Nou - Primaria Lac balastieră neamenajată VG doar 6 probe
9 Tulcea
1 Plaja Sfintu –
Gheorghe apă de mare neamenajată
VO doar 2 probe -
NU s-au analizat
indicatorii
microbiologici
corecți
2 Plaja Sulina apă de mare neamenajatăape
potabile
VO doar 2 probe -
NU s-au analizat
indicatorii
microbiologici
corecți
Legenda: VG = rezultatele se încadrează la valorile ghid; VO= rezultatele se încadrează la valorile
obligatorii; NU = rezultatele nu se încadrează nici la valorile obligatorii
DSP-urile județelor nemenționate în tabelul nr. 1 au raportat faptul că pe teritoriul județului lor nu
au identificat zone de îmbăiere.
DSP București, care în anii anteriori au inventariat și monitorizat apa din salba de lacuri: Lac Griviţa
-Straulesti, Lac Baneasa, Complex Apa Nova, Complex Radet, Strand Floreasca, Strand
Cutezatorii, Strand Studentesc, au raportat telefonic faptul că aceste lacuri au fost secate în anul
2015 pentru a putea permite lucrările de amenajare și igienizare, dar nu s-au finalizat în anul 2017,
astfel că nu s-au declarat ca zone de îmbăiere.
5.2. Zonele raportate la CE Doar în judeţul Constanţa (48) şi Tulcea (2) există zone monitorizate cu o frecvenţă corectă şi sunt
calitative bune pentru a fi utilizate ca ape de îmbăiere fără a periclita sănătatea populaţiei care le
utilizează. Datele aferente acestor zone au fost raportate la CE în luna decembrie 2017 (postate pe
EIONET – EEA), conform cerinţelor din legislaţia română şi a indicaţiilor grupului de experţi CE
responsabil. Raportul a fost transmis INSP-CNMRMC pentru evaluare şi transmitre către MS.
Interpretarea rezultatelor probelor analizate
Judeţul Constanţa - Situaţia clasificării zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi raportate la
CE din judeţul Constanţa, din punct de vedere al calităţii apei de îmbăiere pe baza rezultatelor
din buletinele de analize microbiologice (Enterocici intestinali şi E. coli) din perioada 2014-
2017 este prezentată în tabelul nr.2.
22
JudeţulTulcea - Situaţia clasificării celor două zonei naturale de îmbăiere amenajate şi raportate
la CE din judeţul Tulcea, din punct de vedere al calităţii apei de îmbăiere, pe baza rezultatelor
din buletinele de analize microbiologice (Enterocici intestinali şi E. coli) din perioada 2014-
2017 este prezentată în tabelul nr.3.
România - Situaţia clasificării zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi raportate la CE din
România, din punct de vedere al calităţii apei de îmbăiere pe baza rezultatelor din buletinele
de analize microbiologice (enterocici intestinali şi E. coli) din din anul 2017 a fost realizat
pentru perioada 2014-2017, cât și evoluția ei din anii 2015 și 2016, și este prezentată în tabelele
nr.4.1 (DSP CT) și 4.2 (DSP TL), inclusiv posibilitățile de grupare a unor zone de îmbăiere
după clasificarea realizată pe ultimii 3 ani pentru DSP CT. Astfel, s-ar putea forma 3 grupuri
de zone învecinate, 2 clasificate ca ”excelente”, zone în care calitate a apelor de
imbăiere a fost constantă la ultimele 3 clasificări. O altă grupare s -ar putea face pentru
un grup de zone clasificate ca ”bune”, dar ținta este de a crește calitatea ficărei zone
iar măsurile de management trebuie executate în funcție de probl emele locale
depistate. Gruparea zonelor de îmbăiere ar scădea costurile pentru monitorizare cu 6
puncte de recoltare.
23
Tabelul nr.2
Tabelul nr.3
Tabelul nr.4.2
24
Tabelul nr.4.1
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere raportate de România
pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei 2006/7/CE,
respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis clasificarea
apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii de calitate (Tabelul
nr. 4):
Tabelul nr.4
Clasificarea Număr zone %
excelentă 18 36,00
bună 29 58,00
satisfăcătoare 3 6,00
nesatisfăcătoare 0 0,00
TOTAL 50 100
25
Evaluarea zonelor naturale de îmbiere amenajate pentru prevenirea apariţiei unui posibil risc
de îmbolnăvire la populaţia care frecventează zonele Posibilele riscuri de îmbolnăvire ce ar fi putut apare la populaţia care frecventează zonele de îmbăiere
naturale amenajate a fost evaluat prin interpretarea datelor obţinute din (1) monitorizarea calităţii apei
de îmbăiere, (2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară (Anexa 1 din HG nr.88/2004), (3) profilurile
zonelor de îmbăiere şi (4) patologia conexă îmbăierii.
Informarea publicului
Ministerul Sănătăţii a postat pe site-ul său la adresa http://www.ms.ro/organizare/directia-generala-
de-asistenta-medicala-si-sanatate-publica-2/ clasificarea apelor de îmbăiere pe anii 2015 șil 2016, și
va o va adăuga și pe cea din anul 2017 ;i pe site-urile DSP Constanţa ;I Tulcea.
Colaborarea institutională
Colaborarea cu DSP-urile Constanţa şi Tulcea a făcut posibilă realizarea obligaţiei României de
raportare a datelor privind calitatea apelor de îmbăiere la CE, cât şi informarea rapidă a publicului
prin mijloacele prezentate la pct.5.
Colaborarea cu MMAP - Având în vedere că obligaţia de implementare a Directivei privind
gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere (2006/7/EC) aparţine atât Ministerului Sănătăţii (care are în
responsabilitate implementarea din punct de vedere tehnic şi efectuarea raportării către Comisia
Europeană), cât şi Direcției Managementul Resurselor de Apă, Ministerul Mediului, Apelor și
Pădurilor (care are în responsabilitate implementarea acquis-ului de mediu), în anul 2017 am
colaborat cu responabilul din partea MMAP pentru coordonarea implementării Directivei privind
gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere.
6.Concluzii
În sezonul de îmbăiere 2017 (1 iunie – 15 septembrie) au fost inventariate 80 de zone naturale de
îmbăiere pe teritoriul României.
6.1. Concluzii evaluare zone raportate la CE
România ca ţară membră a Uniunii Europene a monitorizat şi raportat la CE într-o formă
standardizată şi unitară calitatea apei de îmbăiere din sezonul 2017. Astfel, s-a îndeplinit scopul de
protejare a sănătăţii populaţiei în relaţie cu apele de îmbăiere din zonele amenajate din România.
Toate zonele naturale amenajate pentru îmbăiere raportate de România la CE în anul 2017, pentru
care acestea au efectuat analiza apei de îmbăiere, au fost conforme ca frecvenţă de prelevare şi valori
determinate, cu valorile obligatorii din legislaţia în vigoare în România.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere și clasificarea a 50 zone naturale de îmbăiere inventariate și
raportate de România pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform
Directivei 2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr.
2, a permis clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele categorii
de calitate:
excelentă 36,00% (18),
bună 58,00% (29),
satisfăcătoare 6,00% (3) şi
nesatisfăcătoare 0,00% (0).
Consecutiv efectuării clasificării apelor de îmbăiere s-a creat posibilitatea grupării unor zone de
îmbăiere. Astfel, s-ar putea forma 3 zone grupate, restul zonelor rămânând independete, în cazul în
26
care analiza posibilelor riscuri relevate de profiluri va fi pozitivă. Aceasta ar scădea costurile pentru
monitorizare (de la 50 la 44).
Pe parcursul sezonului de îmbăiere 2017 nu s-au semnalat poluări pe termen scurt şi nu s-a declarat
existenta vreunei situaţii anormale.
În cadrul DSP CT şi TL nu au fost nevoie să ia măsuri speciale de management în zonele lor de
îmbăiere deoarece nu s-au constatat modificări ale calităţii apei de îmbaiere pe parcursul monitorizării
şi nu s-a identificat niciun risc de apariţie a unor consecinţe negative asupra sănătăţii utilizatorilor.
Fișierul prvind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2017 și cel privind monitorizarea și
clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2017 a fost postat în folderele preformate pe platforma
EIONET la data de 19.05.2017, respectiv 11.12.2017.
6.2. Concluzii evaluare zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE
Pentru sezonul de îmbăiere 2017 (1 iunie – 15 septembrie) 11 DSP-uri teritoriale au raportat prezenţa
a 30 zone de îmbăiere natural (3 amenajate autorizate, 6 amenajate neautorizate și 21 neamenajate).
Chiar dacă calitatea apei pentru 4 zone amenajate s-a încadrat la valorile obligatorii (a indicatorilor
microbiologici), niciuna nu a fost monitorizată la o frecvență conformă legislației pentru a putea
dovedi stabilitatea calității apei și a o putea înscrie pentru raportarea la CE.
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere efectuate de către DSP-urile judeţelor
care au identificat zone de îmbăiere pe teritoriul lor a dus la o mai bună cunoaştere a zonei de îmbăiere
pentru prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care frecventeză zonele.
Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din administraţia locală şi reprezentanţii
ABA pentru a se stabili un management corect al ariilor geografice în care se află zonele de îmbăiere
și pentru a lua măsurile adecvate îmbunătăţirii calităţii apelor de îmbăiere.
Pentru anul 2018 se impune revizuirea profilelor apelor de îmbăiere din toate zonele naturale.
amenajate.
SCREENING-ul CALITĂŢII APEI DE FÂNTÂNĂ ŞI A APEI ARTEZIENE DE
UTILIZARE PUBLICĂ.
Dr. Oana Iacob, Dr. Ioan Chirilă, Inf. IA Lidia Rusu-CRSP Iaşi; DSP judeţene
Cadru legislativ. Legea nr. 458/r1 din 2002 privind calitatea apei potabile; HG nr. 974/2004 pentru
aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a
Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, completată de HG nr. 342
din 2013; Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă; Legea nr. 124/2010 pentru aprobarea
Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile; Ordin nr. 377/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale
de sănătate.
Metodologie. Proiectul pilotează un studiu descriptiv, cu referire la teritorii delimitate administrativ
(comune, oraşe, judeţe) şi vizând identificarea, catagrafierea şi determinarea calităţii surselor
individuale (fântâni publice) şi arteziene de apă utilizată pentru consum uman. DSP judeţene
catagrafiază sursele şi analizează chimic şi microbiologic calitatea apei din sursele menţionate,
raportând rezultatele obţinute către CRSP Iaşi. Raportarea se realizează pe baza Fişei de raportare
care conţine date despre calitatea chimică şi microbiologică a apei analizate. CRSP Iaşi realizează
baza de date şi prelucrarea analitică a acestora, anual, în vederea unui screening şi a unei supravegheri
sanitare eficientă a surselor individuale şi arteziene de apă la nivel naţional, pentru a realiza prevenţia
riscurilor posibile de îmbolăvire identificate, adresată populaţiei care utilizează aceste surse, şi
urmărind creşterea capacităţii INSP de a furniza informaţii instituţiilor naţionale şi comunitare
interesate.
27
Rezultate şi discuţii. În anul 2017 s-au înregistrat 1547 fişe de raportare a indicatorilor fizico-chimici
şi microbiologici din 35 judeţe din cele 41 ale României şi municipiul Bucureşti. A fost analizată apa
destinată consumului uman de la 1132 fântâni publice (73,2%) şi 415 surse arteziene (26,8%).
Analiza parametrilor fizico-chimici: pH-cea mai mare frecvenţă a probelor sub limita admisă se găseşte în judeţul Braşov (15,9%), urmat
la distanţă de judeţele Covasna (3,2%), Bacău (2%), Harghita (2%), Nemţ (2%), Mureş (2%), Suceava
(2%) şi Iaşi (1,7%). Cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita de referinţă se găseşte în judeţele
Dolj (2,3%), Mehedinţi (2,3%), Olt (2,3%) şi Teleorman (2,3%)
Fig. 1. Evaluarea nivelului de pH comparativ pe judeţe
28
Turbiditate-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita de referinţă pentru turbiditate se găseşte
în judeţele Botoşani (12%), Bistriţa Năsăud (12%), Cluj (11,8%), Galaţi (11,5%), Braşov (11,4%),
Satu Mare (11,4%) şi Iaşi (10,6%)
Fig. 2. Evaluarea nivelului de turbiditate comparativ pe judeţe
Oxidabilitate-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita de referinţă pentru oxidabilitate se
găseşte în judeţele Braşov (13%), Dolj (10%), Mehedinţi (10%), Olt (10%) şi Teleorman (10%)
29
Fig. 3. Evaluarea nivelului de oxidabilitate comparativ pe judeţe
Conductivitate-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita de referinţă pentru conductivitate se
găseşte în judeţele Iaşi, Mehedinţi (7,4%), Olt (7,1%) şi Teleorman (7,1%).
30
Fig. 4. Evaluarea nivelului de conductivitate comparativ pe judeţe
Duritate totală-cea mai mare frecvenţă a probelor sub limita de referinţă se regăseşte în judeţele
Bihor (40%) şi mun. Bucureşti (60%)
31
Fig. 5. Evaluarea nivelului de duritate totală comparativ pe judeţe
Amoniu-cea mai mare frecvenţă a probelor sub limita de detecţie se remarcă în judeţele Argeş (86%),
Braşov (86,4%), Neamţ (92%) şi Dolj (50%). Niveluri ale amoniului peste limita CMA s-au
înregistrat în 71,4% dintre probele din judeţul Sălaj, în 25% în judeţul Brăila, 16% Maramureş şi
11,5% în judeţul Giurgiu
32
Fig. 6. Evaluarea nivelului de amoniu comparativ pe judeţe
Nitrit-cea mai mare frecvenţă a probelor sub CMA se remarcă în judeţele Brăila (100%), Bihor
(94%), Neamţ (92%), Dolj (60%) şi Teleorman (60%),. Niveluri ale nitriţilor peste limita CMA s-au
înregistrat în 8% dintre probele din judeţul Vrancea, 6,8% în judeţul Braşov, 6% Botoşani şi în 4%
din probele din judeţele Dolj, Galaţi şi Olt
33
Fig. 7. Evaluarea nivelului de nitriţi comparativ pe judeţe
Nitrat-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita CMA s-au înregistrat în judeţele Iaşi (80,3%),
Bacău (80%), Botoşani (76%), Vrancea (52%) şi în 48% din probele din judeţele Dolj, Olt şi
Teleorman
34
Fig. 8. Evaluarea nivelului de nitrat comparativ pe judeţe
Fier-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita CMA s-au înregistrat în judeţele Brăila (75%),
Bihor (52,1%), Mureş (16,3%), Satu Mare (16,3%), Bacău (16%), Vâlcea (12,2%), Argeş (12%) şi
Sibiu (12%)
35
Fig. 9. Evaluarea nivelului de fier comparativ pe judeţe
Mangan- cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita CMA s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi
(100%), Galaţi (52,6%), Bacău (50%), Harghita (50%), Vrancea (50%), Braşov (32,3%) şi Bistriţa
Năsăud (15,9%)
Fig. 10. Evaluarea nivelului de mangan comparativ pe judeţe
36
Parametri microbiologici
Bacterii coliforme-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita admisă s-au înregistrat în judeţele
Dâmboviţa (97,9%), Ialomiţa (97,9%), Braşov (97,7%), Călăraşi (97,7%), Galaţi (96%), Bacău
(92%), Mureş (90%), Constanţa (90,2%), Tulcea (89,5%), Cluj (88,2%) şi Giurgiu (86,5%)
Fig. 11. Evaluarea nivelului de bacterii coliforme comparativ pe judeţe
Escherichia coli-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita CMA s-au înregistrat în judeţele
Vrancea (82%), Braşov (81,8%), Galaţi (78%), Botoşani (76%), Bacău (72%), Mureş (72%), Vâlcea
(70%) şi Sibiu (76%)
37
Fig. 12. Evaluarea nivelului de E. coli comparativ pe judeţe
Enterococi-cea mai mare frecvenţă a probelor peste limita admisă s-au înregistrat în judeţele
Botoşani (94%), Bacău (92%), Iaşi (89,4%), Vrancea (88%), Tulcea (79,2%), Ialomiţa (74%), Argeş
(68%) şi Sibiu (68%)
38
Fig. 13. Evaluarea nivelului de enterococi comparativ pe judeţe
Concluzii. Concentraţiile parametrilor monitorizaţi au înregistrat varianţe mari, atât între judeţe, cât
şi în cadrul aceluiaşi judeţ. Calitatea apei de utilizare publică din sursele investigate a fost conformă
în judeţele Argeş, Satu Mare şi mun. Bucureşti. În următoarele judeţe, calitatea apei de utilizare
publică prezintă concentraţii ale parametrilor fizico-chimici peste CMA: Bihor: 42% dintre probe
prezintă un nivel crescut de amoniu, 52,1% un nivel crescut de fier; Sălaj: 71,4% dintre probe prezintă
un nivel crescut de amoniu. În judeţele Arad, Braşov, Cluj, Constanţa, Covasna, Giurgiu, Gorj şi
Neamţ apa analizată din sursele luate în discuţie nu este conformă din punct de vedere microbiologic.
În judeţele Bacău, Galaţi, Iaşi şi Olt, apa destinată consumului uman având ca surse fântânile publice
şi sursele arteziene nu este conformă atât din punct de vedere fizico-chimic cât şi microbiologic. Se
39
constată că mai ales apa din sursele arteziene, contrar credinţei majorităţii populaţiei că ar fi apă ”de
izvor” curată şi sanogenă, aceasta are o calitate neconformă, atât din punct de vedere fizico-chimic,
cât şi microbiologic, reprezentând un potenţial risc pentru sănătate. Studiul pilot desfăşurat în anul
2017 va fi continuat cu screening-ul calităţii apei de fântână şi a apei arteziene de utilizare publică şi
în 2018, urmărindu-se, prin programul Geografical Informational System (GIS) realizarea unei
platforme on-line, care va putea fi accesata atat in scop profesional, cat si în scopul de informare a
populatiei. În etapele următoare, prin dezvoltarea platformei, se va putea realiza corelarea calităţii
apei din aceste surse cu morbiditatea datorată bolilor cu transmitere hidrică.
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE
MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR
Responsabil: dr. med. Orban Antonia – medic primar igienă – CRSPM
Cadru legislativ
Conform prevederilor HG nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anii 2017-2018, OAP nr. 377/2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018, cât şi Anexei nr.3. la OAP nr.
377/2017 publicat în MO 223/31.03.2017. Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş este
responsabil pentru elaborarea Sintezei naţionale “Monitorizarea apelor potabile îmbuteliate – altele
decât apele minerale naturale sau decât apele de izvor”.
1. HG nr. 206/2015 privind aprobarea PN de sănătate pentru 2015/ 2016.
2. Ord.MS nr. 386/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a PN
3. Anexa nr.3. la Ord. MS nr. 221/2015 apărut în MO, Partea I. Nr. 221bis.
4. Lege republicată 458/2002 - privind calitatea apei potabile
5. HG 974/2004
6. Ord. MS 341/2007
7. Ord. MS nr. 1030/2009
8. HG 857/2011
9. Ord. MS nr. 251/2012
10. HG nr. 342/2013 privind modificarea şi completarea HG nr. 974/2004
11. Ord. MS nr. 1185/2013
12. Lege nr. 301/2015
Scopul sintezei Scopul sintezei este catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare de apă potabilă îmbuteliată pe
teritoriul ţării, evaluarea implementării legislaţiei, şi efectuarea unui control de calitate în vederea
depistării unei posibile contaminări cu metale.
Obiective propuse
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate
Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă
Populaţia ţintă: populaţia care consumă apă potabilă îmbuteliată
Material şi metodă
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de INSP: Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Mun. Bucureşti;
2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti: Trimiterea probelor de apă potabilă la Laboratorul de
analiză a apei din CRSP arondate; Trimiterea chestionarelor completate şi a rezultatelor de
analiză a metalelor la CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea datelor
40
3. La nivel CRSP–uri Regionale: Efectuarea analizei a 11 metale.
4. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş: Întocmirea metodologiei şi
transmiterea la CMRMC; Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi
CRSP regionale, întocmirea sintezei anuale, transmitrea la CMRMC.
Rezultate
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate Au trimis raportări 29 DSPJ, din care 6 DSPJ a raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează
producător/importator de apă potabilă îmbuteliată, în final au fost prelucrate datele de monitorizare
a 55 produse de la 37 producători din 23 judeţe.
Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
autorizaţia sanitară de funcţionare
Prezenţa/absenţa autorizaţiei sanitare Nr. producători % producători
Cu autorizaţie 36 97,29%
Fără autorizaţie 1 0,37%
Total operatori economici 37 100,00%
Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
implementarea sistemului HACCP
Prezenţa/absenţa HACCP Nr. producători % producători
Cu HACCP 37 100,00%
Fără HACCP 0 -
Total operatori economici 37 100,00%
Numărul şi procentajul produselor în funcţie de notificarea produselor
Prezenţa/absenţa notificării Nr. produse % produse
produse notificate 53 96,36%
produse fără notificare 2 3,64%
Total produse 55 100,00%
Numărul şi procentajul produselor în funcţie de înregistrarea produselor
Prezenţa/absenţa înregistrării Nr. produse % produse
produse înregistrate 50 9,91%
produse neînregistrate 5 9,09%
Total produse 55 100,00%
Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate
Monitorizarea de control înainte şi după îmbuteliere
În cadrul monitorizării de control înainte de îmbuteliere din 6746 analize s-au raportat 4 valori
neconforme la 4 parametri (Culoare, Fe tot., Nr.col la 22 şi 37° C) din 2 produse .
În cadrul monitorizării de control după îmbuteliere din 3033 analize s-au raportat 12 valori
neconforme la 5 parametri (Bacterii coliforme, E.coli, Nr.col la 22 şi 37° C, duritate tot.) din 5
produse.
Monitorizarea de audit înainte şi după îmbuteliere În cadrul monitorizării de audit după de îmbuteliere din 1777 analize , s-au raportat 5 valori
neconforme la 4 parametri (Mangan, Bor, Duritate, Nr. col. la 22 şi 37° C) din 3 produse.
41
În totalitate s-au raportat 21 valori neconforme (16 valori neconforme în cadrul monitorizării
de control şi 5 valori neconforme în cadrul monitorizării de audit) din 7 produse (7 producători), la
9 parametri, şi anume: Bacterii coliforme, Bor, Duritate tot., Culoare, E.coli, Fier total, Mangan,
Nr. col. la 22 şi Nr. col. la 37° C).
Valori și parametri neconforme din produsele recoltate
Monitorizare Nr. analize
efectuate
Nr./% valori
neconforme
Nr./denumire parametri Nr./%
produse
M. control înainte de
îmbuteliere
6746 4 0,05% 4 parametri 2 3,63%
Culoare,
Fe tot.,
Nr.col 22°C
Nr.col 37°C
M. control după
îmbuteliere
3033 12 0,39% 5 parametri 5 9,9%
Bacterii coliforme,
E.coli,
Nr.col 22°C
Nr.col 37°C
Duritate tot.
M. audit după
îmbuteliere
1777 5 0,28% 5 parametri 3 5,45%
Mangan,
Bor,
Duritate,
Nr.col 22°C
Nr.col 37°C
Total 21 9 7
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.
În anul 2018, s-a efectuat controlul de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări, prin
determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a 11
metale -As, B, Cd, Cr, Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat în
Laboratoarele de analiză a apei din CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş.
Rezultate
22 DSPJ au trimis 52 probe pentru determinarea conţinutului de metale.
Din cele 52 probe controlate 1 probă (1,92% din probe) este neconformă - 2 analize (0,34%) din cele
534 analize efectuate la parametrul Mn și B.
Parametri și valorile neconforme
Parametru
neconform
Valoare CMA
Mangan 341,93 µg/l 50 µg/l
Bor 10,09 mg/l 1 mg/l
Toate situaţiile privind parametrii cu valori neconforme au fost remediate.
Probleme identificate
1. Deficienţe în implementarea legislaţiei în domeniu: notificarea, înregistrarea, aplicarea
principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor raportate.
42
2. Prezenţa pe piaţă a unor produse denumite ca “Apă de masă” care nu sunt notificate şi
înregistrate la MS în Registrul Naţional al Apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele
minerale naturale sau decât apele de izvor.
3. Ineficienţa monitorizării de control şi de audit a produselor, mai ales în privinţa parametrilor
controlaţi la monitorizarea de control.
Recomandări Având în vedere prezenţa în continuare a deficienţelor în implementarea legislaţiei în domeniu
(notificarea, înregistrarea, aplicarea principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor
raportate – ineficienţa în privinţa parametrilor controlaţi la monitorizarea de control, dar mai ales de
audit), se propune: continuarea controlului de calitate în vederea depistării posibilelor contaminări şi
în următorii ani, scopul principal fiind creşterea numărului produselor evaluate, creşterea numărului
produselor controlate în cadrul programului naţional şi astfel conştientizarea operatorilor economici
privind obligativitatea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate.
RAPORT NAŢIONAL 2017 PRIVIND SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI
POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT
ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI
Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Mariana Vlad, CRSP Cluj,
Colaboratori:
C.R.S.P. Bucureşti: Chim. Dana Rusea, Chim. Oana Copoiu, Chim. Florentina Batalu, Chim.
Nicoleta Lemne, Biol. Liliana Neagu
C.R.S.P.Cluj: Dr. Marta Bajureanu, Chim. Nicoleta Muntean, Chim. Cristina Horga, Chim. Raluca
Motioc, Chim. Călina Creţa, Chim. Cristina Nagy, As. Ştefan Mureşan.
C.R.S.P. Iaşi: Dr. Luminiţa Manuela Minea şi Chim. Manuela Pancu.
C.R.S.P. Târgu Mureş: Chim. Attila Csiszer, Dr. Orsolya Vitalyos, şi Fiz. Katica Peter
C.R.S.P. Timişoara: Chim. Zora Marin, Dr. Mihaela Coman, Chim. Brânzei Gabriela
Colectivulul Igiena mediului din cadrul DSP judeţene: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-
Năsăud,Botoşani,Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin,Cluj, Constanţa, Covasna,
Damboviţa,Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa,Iaşi,Ilfov, maramureş,
Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea,
Valcea, Vaslui,Vrancea.
1. Scopul metodologiei
Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei apei potabile distribuite de sistemele mici de alimentare cu apă
potabilă din România în vederea controlări riscurilor la adresa sănătăţii umane.
Protejarea sănătăţii împotriva efectelor adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate
consumului uman, prin asigurarea salubrităţii şi a purităţii acesteia.
Obiectivul principalul al metodologiei a fost cel de colectare de date privind calitatea apei potabile
distribuite de sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în vederea întocmirii
Raportului naţional/ 2017 şi realizarea recomandărilor de raportare ale României la UE în
domeniul apei potabile furnizate în sistem centralizat, în localităţile cu o populaţie sub 5.000 de
locuitori.
Obiectivele specifice ale metodologiei propuse au fost următoarele:
1. Screening al calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat în localităţile cu o populaţie
mai mică sau egală cu 5.000 de locuitori, pentru parametrii chimici:
HAP: benz (a) piren şi (benzo (b) fluorantren, benzo (k) fluorantren, indeno (1,2,3-cd)
piren şi benzo (ghi) perilen) ca sumă.
COV: Trihalometani, 1,2 Dicloretan, Tetracloretena şi Tricloretena.
43
2. Evaluarea contaminării cu bacteria Legionella pneumophila a apei potabile distribuite în
sistem centralizat de sistemele mici de alimentare cu apă potabilă. 3. Asigurarea unei baze de date în vederea raportării către organismele guvernamentale MS,
Ministerulul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi internaţionale: Comisia Europeană, UNECE
(Protocolul Apă şi Sănătatea).
3. Cadrul legislativ
Legea nr.458/2002, Hotarâre de Guvern nr. 974/2004, Hotarâre de Guvern nr. 124/2013, Ordonanţa
nr. 95/29.08.2000, Directiva 98/83 CE
4. Metodologia utilizată
Raportul prezintă o sinteză a următoarelor informaţii privind sistemele mici de alimentare cu
apă potabilă din România:
1. Datele referitoare la sistemele mici de alimentare cu apă potabilă din România în anul 2017,
colectate pe formatele existente în anexa I a metodologiei au fost raportate de către DSP-urile judeţene.
Datele raportate pe anexa I a metodologiei au cuprins informaţii privind calitatea apei potabile
distribuite prin prisma parametrilor de calitate microbiologici: E. Coli şi Enterococi, chimici:
antimoniu, arsen, benzen, benzo (a) piren, bor, bromaţi, cadmiu, crom, cupru, cianuri, 1,2-dicloretan,
fluoruri, plumb, mercur, nichel, nitrat, nitrit la ieşirea din uzina de apă, nitrit la robinetul
consumatorului, pesticide totale, hidrocarburi aromatice policiclice, tetracloretană şi tricloretenă,
parametrii indicatori: aluminiu, amoniu, cloruri, Clostridium perfringens, conductivitate, pH, fier,
mangan, oxidabilitate, sulfaţi, sodiu, bacterii coliforme, tritiu, turbiditate parametrii indicatori fără
valoare numerică: culoare, miros, gust, colonii la 220C, TOC.
2. Rezultatele screeningului calităţii apei potabile potabile furnizate în sistem centralizat în
localităţile cu o populaţie sub 5 000 de locuitori pentru următorii parametrii chimici ai apei potabile:
hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili şi metale (mangan şi fier)
3. Evaluarea calităţii apei potabile furnizate populaţiei în sistem centralizat în localităţi cu o
populaţie sub 5 000 de locuitori pentru parametrii de interes pentru sănătatea publică: bacteria
Legionella pneumophila.
Datele privind parametrii analizaţi (HAP, COV, metale, Legionella pneumophila, ioduri) au fost
furnizate de către Centrele Regionale de Sănătate Publică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Târgu Mureş şi
Timişoara.
Acestea reprezintă rezultatele analizării unui număr de 629 probe de apă potabilă şi 46 probe
de biofilm prelevate din zonele de alimentare selecţionate conform criteriilor enunţate în
metodologie.
I. Raportul Naţional privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din România în
anul 2017.
1. Datele generale privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din România în
anul 2017 au fost sintetizate pe baza informaţiilor raportate de Direcţiile de Sănătate Publică din 40
de judeţene ale ţării prin completarea machetelor incluse în metodologie. Singurul judeţ din ţară care
nu a completat macheta de raportare a fost judeţul Tulcea.
În anul 2017, 40 de judeţe din România au raportat un număr total de 2530 sisteme mici de
aprovizionare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de volumul de apă distribuit/zi: 1206 (47,67%)
s-au încadrat în categoria a 1-a, 1082 (42,77%) în categoria a 2-a şi 242 (9,56 %) în categoria a 3-a.
Împărţirea sistemelor mici de aprovizionare cu apă potabilă în 3 categorii s-a făcut în funcţie
de volumul de apă furnizat pe zi, astfel: CAT 1=10-100 m³/zi, CAT 2 = 100-400 m³/zi şi CAT 3= 400-
1000 m³/zi. În situaţia în care nu se cunoştea volumul de apă distribuit/zi, acesta a fost aproximat în
funcţie de numărul populaţiei aprovizionate, presupunând un consum de 200 litri/persoană/zi.
44
Conform datelor raportate, volumul total de apă potabilă furnizat de cele 2530 de sisteme mici a fost
de 146005296,2m3/an (400014,51m3/zi) iar populaţia totală aprovizionată a fost de 3078587
locuitori.
2. În cele 41 de judeţe din ţară există 42 de sisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă care
funcţionează cu Autorizaţie sanitară cu derogare. Astfel: 25 derogări au fost acordate pentru situaţii
de neconformare la parametrul nitrat şi 17 pentru neconformare la parametrul arsen. Judeţele care au
acordat derogări pentru neconformare la parametrul nitrat au fost: Constanţa (17), Bacău (1), Vrancea
(1) şi Tulcea (6). Derogări pentru neconformare la parametrul arsen a acordat numai judeţul Bihor.
3. Situaţia monitorizării parametrilor: microbiologici, chimici şi indicatori din apa potabilă a
sistemelor mici de aprovizionare aşa cum a fost raportată de cele 40 de Direcţii de Sănătate Publică
judeţene pentru anul 2017, este evidenţiată în tabelul nr.1.
Tab. 1. Situaţia monitorizării parametrilor apei potabile a sistemelor mici de aprovizionare din
Romania în 2017
PARAMETRII Nr. ZAP
monitorizate
Nr. ZAP
neconforme
Nr. total
analize
efectuate
Nr total
analize
neconforme
Procent
analize
conforme
Escherichia coli 2386 369 37485 1123 97,01%
Enterococi 2385 396 37714 1251 96,69%
Arsen 634 21 1171 54 95,39%
Benzen 78 0 160 0 100%
Bor 299 10 690 37 94,64%
Bromaţi 36 0 72 0 100%
Cadmiu 1022 0 1169 0 100%
Crom 1009 0 1105 0 100%
Cupru 1111 0 1267 0 100%
Cianuri (totale) 341 0 655 0 100%
Cianuri (libere) 345 0 577 0 100%
Fluor 616 0 1379 0 100%
Mercur 223 0 337 0 100%
Nichel 983 0 1043 0 100%
Nitraţi 2335 125 16968 819 95,18%
Nitriţi 2272 73 14577 245 98,32%
Pesticide - Total 393 0 838 0 100%
Plumb 1018 2 1119 4 99,64%
Seleniu 310 0 463 0 100%
Stibiu 377 1 597 1 99,83
Aluminiu 223 5 1044 11 98,95%
Amoniu 2309 273 16182 1429 91,17%
Bacterii coliforme 2273 650 24857 1897 92,37%
Cloruri 1472 49 6650 150 97,74%
Clostridium perf. 245 30 1636 72 95,6%
Cl rez lb - capăt r. 1576 625 21565 3400 84,24%
Conductivitate 1816 25 11586 144 98,76%
Culoare 1295 15 7175 60 99,17%
Duritate totală 1285 27 7692 477 93,8%
Fier 1893 242 8228 725 91,19%
Mangan 829 112 4496 570 87,33%
Gust 1125 2 6216 6 99,9%
Miros 1230 1 7093 1 99,96%
Nr. colonii la 220C 1933 328 13312 616 95,38%
Nr. colonii la 370C 1623 294 11284 571 94,94%
Oxidabilitate 1604 13 11479 91 99,21%
pH 1817 4 12230 10 99,19%
Sodiu 416 58 1049 95 90,95%
45
PARAMETRII Nr. ZAP
monitorizate
Nr. ZAP
neconforme
Nr. total
analize
efectuate
Nr total
analize
neconforme
Procent
analize
conforme
Sulfat 465 12 2227 54 97,58%
Sulfuri şi H2S 210 0 764 0 100%
Turbiditate 1915 104 16288 325 98,01%
Zinc 1 0 1 0 100%
Activitate alfa gl 173 0 182 0 100%
Activitate beta gl 173 0 182 0 100%
Doza ef tot ref 120 0 136 0 100%
Pentru a pune mai bine în evidenţă rezultatele monitorizării sistemelor mici de aprovizionare cu apă
potabilă efectuate de Direcţiile de Sănătate Publică judeţene, am reprezentat pe graficul din figura nr.
1 procentele de analize neconforme raportate la numărul total de analize efectuate pentru parametrii
microbiologici (Escherichia coli, Enterococi, Bacterii coliforme, Clostridium perfringens, Nr. colonii
la 220C şi Nr. colonii la 370C) şi pentru parametrii chimici: nitriţi, nitraţi şi şi indicatori: amoniu.
Fig. 1
Se observă că parametrii microbiologici pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de
neconformare au fost: Bacteriile coliforme (7,63%), Nr. colonii la 370C (5,06%), Nr. colonii la 220C
(4,62%) şi Clostridium perfringens (4,4%). Procente mai mici de neconformare s-au înregistrat
pentru: E. Coli (2,99%), şi Enterococi (3,13%). Din analiza rezultatelor monitorizării parametrilor:
nitriţi, nitraţi şi amoniu, se remarcă procentul crescut de neconformare pentru amoniu (8,83%) şi
nitraţi (4,82%) comparativ cu procentul mai mic de neconformare în cazul nitriţilor (1,68%)
Procentele de analize neconforme raportate în urma monitorizării unor metale din probele de apă
potabilă ale sistemelor mici de aprovizionare din ţară sunt reprezentate pe graficul din figura nr. 2.
46
Fig. 2
Este de remarcat procentul crescut de analize neconforme rezultate în urma monitorizării: manganului
(12,67%), fierului (8,81%), borului (5,36%) şi arsenului (4,61%) comparativ cu procentul mai mic
de analize neconforme rezultate la monitorizarea aluminiului (1,05%) şi plumbului (0,36%)
Machetele de raportare din Anexa I completate de DSP judeţene au cuprins şi informaţii cu privire la
cauzele care au generat situaţiile de neconformare pentru anumiţi parametri ai calităţii apei furnizate
de sistemele de aprovizionare, precum şi cu privire la măsurile de remediere care s-au aplicat. În
tabelul nr. 2 sunt prezentate cauzele şi măsurile de remediere raportate pentru principalele situaţii de
neconformare.
Tab. 2
Nr. Parametri
Cauze de
neconformare
Măsuri de
remediere
Perioada de interzicere a
consumului de apă
1. Escherichia coli T, P, S, D, C T, P1, P2, D1, D2,
E1, E2 I, V
2. Enterococi T, P, D, S T, P1, P2, D1, D2,
E1, E2 I, V
3. Arsen C T
4. Bor C C2, T,
5. Plumb P P1, , P2
6. Nitrat C, T C1, C2, T, E1, E2 V, L
7. Nitrit la robinetul cons T , C T V, S
8. Trihalometani T T
9. Aluminiu T T V
10. Amoniu C, C1, T
11. Cloruri C C2, T
12. Clostridium Perf. C, T T I
13. Conductivitate C T, C2,
14. pH C T
15. Fier C, T T
16. Mangan C, T T
17. Oxidabilitate C, T T
18. Sulfați C, T C2, T
19. Sodiu C T L
20. Bacterii coliforme T, P, S, C, D
T, P1, P2, D1, D2,
C, E1, E2 I, V
21. Culoare T C1, T
47
Nr. Parametri
Cauze de
neconformare
Măsuri de
remediere
Perioada de interzicere a
consumului de apă
22. Gust D D1
23. Colonii la 220 C C, T T I
24. Turbiditate C, T, P T, P1, I
25. Clor rezidual liber T T I
Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici, chimici şi
parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în cursul anului 2017 din
sistemele mici de alimentare cu apă potabilă se impun acţiuni de remediere precum:
modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei distribuite în cazurile de depăşire a CMA în special pentru
parametrii: microbiologici, nitraţi, nitriţi, mangan, fier, amoniu şi/sau curăţarea, spălarea,
dezinfectarea componentelor contaminate, a instalaţiilor exterioare/interioare
II. Analiza calităţii apei potabile distribuite în zone mici de alimentare cu apă în 2017 prin
prisma concentraţiilor parametrilor Hidrocarburi Aromatice Policiclice
În cursul anului 2017 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai DSP judeţene
din zone mici de alimentare cu apă potabilă din 36 de judeţe şi din municipiul Bucureşti în scopul
determinării hidrocarburilor aromatice policiclice. Selectarea sistemelor de aprovizionare s-a făcut
pe baza următoarelor criterii: 1) sisteme de distribuţie vechi (15-20 ani) 2) site-uri industriale care
pot pune problema contaminării solului şi a surselor de apă utilizate în scop potabil emisii antropice
care pot influenţa calitatea apelor utilizate în scop potabil 3)emisii antropice care pot influenţa
calitatea apelor utilizate în scop potabil.
Au fost analizate 177 probe de apă potabilă, 109 la C.R.S.P. Cluj şi 68 la C.R.S.P. Bucureşti. Cu
excepţia judeţelor: Brăila, Constanţa, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Tulcea, toate judeţele din ţară au
prelevat probe pentru determinarea HAP.
Au fost determinaţi compuşii: benzo(a) piren, benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren,
bezo(ghi)perilen şi indeno(1,2,3-cd)piren.
Rezultatele analizelor au demonstrat că în toate probele de apă potabilă recoltate valoarea
concentraţiei HAP s-a situat sub nivelul CMA, marea majoritate situânduse sub nivelul limitei de
detecţie. (limitele de detecţie pentru HAP prin metoda HPLC la CRSP Cluj au fost: pentru
Benzo(g,h,i) perylene, Indeno(1,2,3-c,d)pyrene: 0,0018 µg/l, pentru Benzo(b) fluoranthene Benzo(k)
fluoranthene: 0,0009 µg/l).
III. Analiza calităţii apei potabile distribuite în zonele mici de alimentare cu apă în 2017 prin
prisma concentraţiilor parametrilor Compuşi Organici Volatili
În cursul anului 2017 au fost prelevate probe de apă potabilă de către reprezentanţi ai DSP judeţene
din zone mici de alimentare cu apă potabilă, din 38 de judeţe şi din municipiul Bucureşti în scopul
determinării compuşilor organici volatili.
Compuşii organici volatili care au fost analizaţi în cadrul metodologiei sunt: trihalometanii, 1,2
dicloretanul, tricloretena şi tetracloretena.
Selectarea sistemelor de aprovizionare din care s-au prelevat probe s-a făcut pe baza următoarelor
criterii: 1) sisteme de apă care uzinează surse de suprafaţă bogate în substanţe organice oxidabile,
dezinfectate cu substanţe clorigene, 2) surse de apă utilizate în scop potabil posibil impurificate cu
solvenţi organici 3) sisteme de apă care uzinează surse de profunzime la care se aplică dezinfecţia
finală
A fost analizat un număr total de 320 probe de apă potabilă: 59 la C.R.S.P. Cluj, 140 la C.R.S.P.
Bucureşti, 90 la C.R.S.P. Timişoara şi 31 la C.R.S.P. Târgu Mureş. Cu excepţia judeţelor: Brăila,
Covasna şi Harghita, toate judeţele din ţară au recoltat probe pentru determinarea COV.
Rezultatele analizelor au demonstrat că în majoritatea probele de apă potabilă recoltate valoarea
concentraţiei COV s-a situat sub nivelul CMA.
48
La analiza parametrului total THM, din 320 de probe de apă recoltate, 6 (1,87%) au prezentat depăşiri
ale concentraţiei faţă de valoarea CMA. Cele mai mari concentraţii au fost determinate în apa potabilă
a localităţilor: Petreşti-Ioneşti din jud. Dâmboviţa (192,13μg/l), Ghelari (136,1μg/l) şi Boşorod
(135,3μg/l) din jud. Hunedoara. În tabelul nr. 3 sunt prezentate toate localităţile în a căror apă potabilă
s-au înregistrat depăşiri ale CMA la analiza parametrului total THM.
Tab. 3
Depăşiri ale CMA la parametrul total THM
Judeţ Localitate Valoare
CMA=100μg/l
CARAŞ SEVERIN Borlovenii Vechi 100,86μg/l
DOLJ Dudoviceşti, com. Şimnicu de Sus 106,2μg/l
HUNEDOARA Ghelari 136,1μg/l
Boşorod 135,3μg/l
DÂMBOVIŢA Petreşti-Ioneşti 192,13μg/l
IAŞI Vlădeni 123,6μg/l
Rezultatele obţinute la analiza parametrului 1,2 dicloretan au demonstrat că din totalul de 320 de
probe, 4 (1,25%) au depăşit valoarea CMA. Depăşiri semnificative ale CMA s-au înregistrat în apa
potabilă a localităţilor: Lovrin din jud. Timiş (9,67μg/l) şi Frăţeşti din jud. Giurgiu (13,8μg/l). În
tabelul nr. 4 sunt prezentate toate localităţile în a căror apă potabilă s-au înregistrat depăşiri ale CMA
la analiza parametrului1,2 dicloretan.
Tab. 4
Depăşiri ale CMA la parametrul 1,2 DICLORETAN
Judeţ Localitate Valoare
CMA=3μg/l
ARAD Igneşti 4,37μg/l
TIMIŞ Dudeştii Vechi 4,13μg/l
Lovrin 9,67μg/l
GIURGIU Frăţeşti 13,8μg/l
În ceea ce priveşte analiza parametrilor tricloretenă şi tetracloretenă, o depăşire cu 0,68μg/l a CMA
(suma tricloretenă + tetracloretenă =10μg/l) a fost evidenţiată în apa potabilă a localităţii Smirna din
jud. Ialomiţa (10,68μg/l).
III. Implementarea în laboratoarele CRSP Iaşi şi CRSP Timişoara a metodei de detecţie a
bacteriei Legionellei pneumophila din apa potabilă distribuită în sistem centralizat în
comunităţi rurale
În anul 2017 s-a urmărit determinarea prezenţei Legionellei pneumophila în sisteme de aprovizionare
cu apă potabilă, situate în comunităţi rurale selectate pe baza următoarelor cerinţe:1) ZAP mici
(volum de apă furnizat între 10-1000 m³/ zi), 2) vechime de exploatare sistem de apă > 5-10 ani, 3)
concentraţia clorului rezidual liber < 0,2 mg/l, 4) temperatura apei > 20 0C
Au fost identificate 14 puncte de prelevare de unde s-au recoltat 60 de probe de apă şi 46 de probe de
biofilm. Analiza probelor a fost efectuată la C.R.S.P. Iaşi (40 probe de apă, 36 probe de biofilm) şi
C.R.S.P. Timişoara (20 probe de apă, 10 probe de biofilm). Judeţele din care au fost selecţionate
sistemele de aprovizionare pentru prelevarea probelor au fost: Bacău, Botoşani, Buzău, Neamţ,
Vaslui, Suceava, Prahova, Galaţi, Vrancea, Iaşi, Arad, Caraş Severin, Hunedoara şi Timişoara.
49
Rezultatele analizelor nu au evidenţiat prezenţa bacteriei Legionella pneumophila nici în probele de
apă potabilă nici în cele de biofilm, cu excepţia unei singure probe recoltate de la un Centru de zi -
jud. Bacău. Astfel, în proba iniţială au fost evidenţiate un număr de 63 CFU/l iar în proba finală 44
CFU/l. La repetarea analizei în proba iniţială s-au gasit 8 CFU/l iar în cea finală 0 CFU/l. În probele
de biofilm recoltate si in acest caz, nu a fost evidenţiată prezenţa Legionellei pneumophila.
Nivelul de contaminare obţinut în singura probă de apă pozitivă indică un risc foarte scăzut ceea ce
nu necesită acţiune corectivă ci numai determinarea Legionellei pneumophila în apa distribuită de
sistemul de apă respectiv după un an de la prima prelevare
IV. Analiza calitatăţii apei potabile distribuite de 62 de sisteme mici de aprovizionare cu apă
potabilă din Transilvania prin prisma concentraţiilor parametrilor fier şi mangan
În anul 2017 au fost prelevate 62 de probe de apă potabilă din localităţi aprovizionate de sisteme mici
aparţinând judeţelor: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu Mare pentru
determinarea concentraţiilor de fier şi mangan. Analiza probelor a fost efectuată la C.R.S.P. Cluj.
La analiza parametrul fier s-au obţinut valori mult crescute faţă CMA (200µg/l) în cazul a 15 din
totalul de 62 sisteme mici selecţionate (24,19%). Judeţele care s-au remarcat prin numărul mare de
sisteme de aprovizionare neconforme pentru parametrul fier au fost: Bihor (8 din 10) şi Satu Mare (4
din 8).
La analiza parametrul mangan s-au obţinut valori mult crescute faţă de valoarea legiferată (50 µg/l)
în cazul a 17 din totalul de 62 sisteme mici selecţionate (27,42%). Judeţele care au avut cel mai mare
număr de sisteme de aprovizionare neconforme pentru parametrul mangan au fost: Bihor (10 din 10)
şi Satu Mare (4 din 8).
În figura nr. 3 de sunt reprezentate localităţile cu sisteme neconforme în a căror apă potabilă
concentraţia de fier a depăşit CMA de 2 până la 11 ori, iar în figura nr. 4 sisteme neconforme în a
căror apă potabilă concentraţia de mangan a depăşit CMA de 4 până la 13 ori.
Fig. 3
50
Fig. 4
S-au evidenţiat prin concentraţiile foarte mari atât ale fierului cât şi ale manganului în apa potabilă,
sistemele de distribuţie din localităţile: Curtuiuşeni (Fe =2230μg/l; Mn=447,9μg/l), Ciumeghiu
(Fe=1923,5μg/l; Mn=419μg/l), Şimian (Fe=1194μg/l; Mn=662,4 μg/l) din judeţul Bihor şi Gherţa
Mică (Fe=1577μg/l; Mn=416,1 μg/l) din judeţul Satu Mare.
Concluzii
I. În anul 2017, 40 Direcţii de Sănătate Publică judeţene au raportat un număr total de 2530
sisteme mici de alimentare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de volumul de apă distribuit/zi,
47,67% s-au încadrat în categoria a1-a, 42,76% în categoria a 2-a şi 9,57 % în categoria a 3-a.
Conform datelor raportate, volumul total de apă potabilă furnizat de aceste sisteme a fost de
146005296,2 m3/an (400014,51 m3/zi) iar populaţia totală aprovizionată a fost de 3127318 locuitori.
Datele privind monitorizarea sistemelor mici de alimentare cu apă potabilă din România au relevat
faptul că parametrii pentru care s-au înregistrat cele mai mari procente de analize neconforme cu
valorile legiferate au fost: Bacterii coliforme (7,63%), Nr. colonii la 370C (5,06%), Nr. colonii la
220C (4,62%), Clostridium perfringens (4,4%), amoniu (8,83%), nitraţi (4,82%), mangan (12,67%),
fier (8,81%), bor (5,36%) şi arsen (4,61%).
În anul 2017 în România existau 42 de sisteme mici care funcţionau cu Autorizaţie sanitară cu
derogare. Astfel: 25 derogări au fost acordate pentru situaţii de neconformare la parametrul nitrat şi
17 pentru neconformare la prametrul arsen. Judeţele care au acordat derogări pentru neconformare la
parametrul nitrat au fost: Constanţa (17), Bacău (1), Vrancea (1) şi Tulcea (6). Derogări pentru
neconformare la parametrul arsen a acordat numai judeţul Bihor.
II. În cursul anului 2017 au fost prelevate 177 probe de apă potabilă în scopul determinării
hidrocarburilor aromatice policiclice. Rezultatele screening-ului au demonstrat că în toate probele de
apă potabilă recoltate valoarea concentraţiei HAP s-a situat sub nivelul CMA.
III. În cursul anului 2017 au fost prelevate 320 probe de apă potabilă în vederea determinării
compuşilor organici volatili: trihalometani, 1,2 dicloretan, tricloretenă şi tetracloretenă. Rezultatele
screening-ului au demonstrat că 1,87% din totalul probelor au prezentat depăşiri ale CMA pentru
parametrul total THM în timp ce pentru parametrul 1,2 dicloretan, 1,25% din totalul probelor au fost
neconforme.
S-au evidenţiat prin concentraţiile crescute ale THM în apa potabilă localităţile: Petreşti-Ioneşti din
jud. Dâmboviţa (192,13 μg/l), Ghelari (136,1 μg/l) şi Boşorod (135,3 μg/l) din jud. Hunedoara.
Concentraţii semnificativ crescute de 1,2 dicloretan au fost detectate în apa potabilă a localităţilor:
Lovrin din jud. Timiş (9,67 μg/l) şi Frăţeşti din jud. Giurgiu (13,8 μg/l).
IV. În anul 2017 s-a urmărit determinarea prezenţei bacteriei Legionella pneumophila în sisteme de
aprovizionare cu apă potabilă, situate în comunităţi rurale selectate conform unor criterii bine
51
stabilite. Au fost analizate 60 de probe de apă şi 46 de probe de biofilm. Rezultatele analizelor nu au
evidenţiat prezenţa Legionellei pneumophila nici în probele de apă potabilă nici în cele de biofilm,
cu excepţia probei de apă potabilă recoltată de la Centrul de zi - Casa Sf. Maria din localitatea
Săuceşti, jud. Bacău. Nivelul de contaminare obţinut în singura probă de apă pozitivă indică un risc
foarte scăzut ceea ce nu necesită acţiune corectivă ci numai determinarea Legionellei pneumophila
în apa distribuită de sistemul de apă respectiv după un an de la prima prelevare.
V. În anul 2017 la CRSP Cluj au fost analizate 62 de probe de apă potabilă din localităţi aprovizionate
de sisteme mici aparţinând judeţelor: Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu
Mare pentru determinarea concentraţiilor de fier şi mangan. La analiza parametrul fier s-au obţinut
valori mult crescute faţă de valoarea legiferată în cazul a 15 din totalul de 62 sisteme mici selecţionate.
La analiza parametrului mangan, 17 din totalul de 62 sisteme mici selecţionate au prezentat depăşiri
ale CMA.
S-au evidenţiat prin concentraţiile foarte mari atât ale fierului cât şi ale manganului în apa potabilă,
sistemele de distribuţie din localităţile: Curtuiuşeni (Fe =2230μg/l; Mn=447,9μg/l), Ciumeghiu
(Fe=1923,5μg/l; Mn=419μg/l), Şimian (Fe=1194μg/l; Mn=662,4 μg/l) din judeţul Bihor şi Gherţa
Mică (Fe=1577μg/l; Mn=416,1 μg/l) din judeţul Satu Mare.
VI. Având în vedere cauzele de neconformare înregistrate pentru parametrii microbiologici, chimici
şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate în cursul anului 2017 din
sistemele mici de alimentare cu apă potabilă se impune modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei
distribuite în cazurile de depăşire a CMA în special pentru parametrii microbiologici, nitraţi, nitriţi,
mangan, fier, amoniu.
52
PROGRAM DE COMPARARE INTERLABORATOARE EVALUAREA COMPETENTEI
TEHNICE A LABORATOARELOR AFLATE IN RETEAUA MINISTERULUI SANATATII
CARE EFECTUEAZA MONITORIZAREA CALITATII APEI POTABILE, PRIN
INCERCARI DE COMPETENTA (PROFICIENCY TESTING)
dr. Chim. Daniela RUSEA
In Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 764/2005, pentru aprobarea procedurii de înregistrare la
Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei potabile în cadrul
controlului oficial al apei potabile este stipulat ca INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE
PUBLICA este responsabil de organizarea de programe de comparare interlaboratoare pentru
laboratoarele care efectueaza monitorizarea calitatii apei potabile.
Conform politicii organismului european EA-European Co-operation for Accreditation si
organismului national de acreditare RENAR, participarea la comparari interlaboratoare sau la
programe de incercari de competenta, este considerata un instrument puternic pentru determinarea
performantelor individuale ale laboratoarelor pentru anumite tipuri de analize cat si pentru a
supraveghea performantele continue ale laboratoarelor.
Sinteza “PROGRAM DE COMPARARE INTERLABORATOARE. EVALUARE A
COMPETENTEI TEHNICE A LABORATOARELOR AFLATE IN RETEAUA
MINISTERULUI SANATATII CARE EFECTUEAZA MONITORIZAREA CALITATII
APEI POTABILE, PRIN INCERCARI DE COMPETENTA (PROFICIENCY TESTING) PCI
17 ”a fost realizata si derulata de catre Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul
Comunitar cu suportul logistic al Centrului Regional de Sanatate Publica Bucuresti- Laboratorul
National de Referinta pentru Supraveghere Calitate Apa, in perioada aprilie 2017-martie 2018.
La aceasta schema de intercomparare au fost invitate sa participe Directiile de Sanatate Publica
Judetene si a Municipiului Bucuresti prin Laboratorul de Diagnostic si Investigare in Sanatate Publica
–Laboratorul de Chimie Sanitara.
In decursul anului 2017 s-a procedat la analizarea capabilitatii tehnice si de personal a laboratoarelor
de chimie sanitara mai sus mentionate si de asemenea s-au analizat si parametrii inregistrati in
monitorizarea de control si monitorizarea de audit pe care o efectueaza aceste aceste laboratoare. Cu
datele obtinute s-a realizat un centralizator al acestor capabilitati. Coroborand informatiile din
analizele intreprinse s-a stabilit urmatoarea schema de intercomparare:
matrice sintetica apa potabila
parametri de analizat : 1.ALUMINIU (maximum 350 µg/L)
2. FIER (maximum 300 µg/L)
3. MANGAN (maximum 120 µg/L)
4. BOR (maximum 2,6 mg/L)
5. CROM (maximum 120 µg/L)
6. CUPRU (maximum 350 µg/L)
7. PLUMB (maximum 25 µg/L)
8. CADMIU (maximum 12 µg/L)
53
In evaluarea performantelor laboratoarelor participanate la SCHEMA DE INTERCOMPARARE
P.N.II 2016, s-a calculat scorul Z conform „Metode statistice utilizabile in compararile
interlaboratoare pentru evaluarea performantelor incercarilor”.
Formula de calcul utilizata este:
Z=(x-X)/σPT
Valoarea atribuita “X”, asa numita” valoare robusta”,a fost valoarea obtinuta statistic din rezultatele
participantilor la schema de intercomparare, dupa eliminarea valorilor aberante, iar deviatia standard”
σPT” a schemei ,asa numita “deviatie standard robusta”, a fost deviatia standard obtinuta statistic de
asemenea din rezultatele participantilor la schema de intercomparare.
Interpretarea SCORULUI Z se face conform inegalitatilor:
daca |Z| ≤2 atunci rezultatul este SATISFACATOR si este reprezentat grafic prin culoarea
VERDE
daca 2< |Z| < 3 atunci rezultatul este DISCUTABIL si este reprezentat grafic prin culoarea
PORTOCALIU
daca |Z|> 3 atunci rezultatul este NESATISFACATOR si este reprezentat grafic prin
culoarea ROSU.
CONCLUZII
Din analiza scorului Z obtinut de catre participanti se pot enunta urmatoarele :
1. parametrul indicator ALUMINIU
Rezultatele SATISFACATOARE(22 laboratoare) reprezinta 81,5% din totalul rezultatelor
raportate(27) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(3 laboratoare) reprezinta 11,1 % din totalul rezultatelor
raportate(27) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 7,4% din totalul
rezultatelor raportate(27) pentru acest parametru.
2. parametrul chimic BOR
Rezultatele SATISFACATOARE(3 laboratoare) reprezinta 60,0 % din totalul rezultatelor
raportate(5) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 40,0% din totalul
rezultatelor raportate(5) pentru acest parametru.
3. parametrul chimic CADMIU
Rezultatele SATISFACATOARE(15 laboratoare) reprezinta 88,24% din totalul
rezultatelor raportate(17) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 11,76% din totalul
rezultatelor raportate(17) pentru acest parametru.
4. Parametrul indicator CROM
Rezultatele SATISFACATOARE(11 laboratoare) reprezinta 84,62% din totalul
rezultatelor raportate(13) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(1 laboratoare) reprezinta 7,69% din totalul rezultatelor
raportate(13) pentru acest parametru.
54
Rezultatele NESATISFACATOARE(1 laboratoare) reprezinta 7,69% din totalul
rezultatelor raportate(13) pentru acest parametru.
5. parametrul indicator CUPRU
Rezultatele SATISFACATOARE(16 laboratoare) reprezinta 94,12% din totalul
rezultatelor raportate(17) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(1 laboratoare) reprezinta 5,88% din totalul rezultatelor
raportate(17) pentru acest parametru.
6. parametrul indicator FIER
Rezultatele SATISFACATOARE(29 laboratoare) reprezinta 87,88% din totalul
rezultatelor raportate(33) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(2 laboratoare) reprezinta 6,06 % din totalul rezultatelor
raportate(33) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 6,06% din totalul
rezultatelor raportate(33) pentru acest parametru.
7. parametrul indicator MANGAN
Rezultatele SATISFACATOARE(21 laboratoare) reprezinta 84,00 % din totalul
rezultatelor raportate(25) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(2 laboratoare) reprezinta 8,00% din totalul rezultatelor
raportate(25) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 8,00% din totalul
rezultatelor raportate(25) pentru acest parametru.
8. parametrul indicator PLUMB
Rezultatele SATISFACATOARE(14 laboratoare) reprezinta 77,78% din totalul
rezultatelor raportate(18) pentru acest parametru.
Rezultatele DISCUTABILE(2 laboratoare) reprezinta 11,11% din totalul rezultatelor
raportate(18) pentru acest parametru.
Rezultatele NESATISFACATOARE(2 laboratoare) reprezinta 11,11% din totalul
rezultatelor raportate(18) pentru acest parametru.
Rezultatele obtinute demonstreaza ca proba preparata a avut o calitate adecvata scopului propus,
fiind stabila si omogena.
De asemenea, rezultatele obtinute arata ca laboratoarele participante sunt capabile sa produca
rezultate de buna calitate, dar pun in evidenta si faptul ca un numar MIC dintre laboratoarele
participante ar putea avea probleme legate de asigurarea calitatii pentru anumiti parametri.
55
CAPITOLUL II
PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA AERULUI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL
AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN
Neamtu Andra, Voinoiu Angelica, Staicu Catalin, Botin Georgeta
In colaborare cu DSP Judetene si a Mun. Bucuresti
A. Introducere
Majoritatea locuitorilor din orașele europene sunt expuși unui aer de proastă calitate. Cele mai recente
estimări ale Agenției Europene de Mediu (AEM), arată că particulele fine în suspensie continuă să
cauzeze anual decesul prematur a peste 400 000 de europeni. Transportul rutier, agricultura,
termocentralele, industria și gospodăriile sunt cele mai mari surse de poluanți atmosferici din Europa.
Conform datelor, calitatea aerului în Europa se îmbunătățește treptat, datorită politicilor și progreselor
tehnologice trecute și actuale. Totuși, concentrațiile mari de poluanți atmosferici continuă să aibă un
impact semnificativ asupra sănătății europenilor, efectul cel mai nociv fiind cauzat de particulele în
suspensie (PM), de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul de la nivelul solului (O3).
Raportul din anul 2017 pune un accent special și asupra agriculturii, care este o sursă importantă de
poluanți atmosferici și de gaze cu efect de seră. Pentru reducerea emisiilor din agricultură sunt
disponibile acțiuni variate, inclusiv măsuri viabile din punct de vedere tehnic și economic, dar acestea
nu au fost încă adoptate la scara și cu intensitatea de care este nevoie.
Indicele european al calitatii aerului
Un nou ” indice european privind calitatea aerului”, a fost lansat de Agenția Europeană de Mediu
(AEM) și de Comisia Europeană, in cadrul Forumului pentru aer curat, organizat de Comisia
Europeană la Paris (https://www.euconf.eu/clean-air/index.html#_blank), care permite utilizatorilor
să verifice calitatea actuală a aerului în toate orașele și regiunile Europei.
Indicele este însoțit de fișe informative naționale noi care oferă informații actualizate privind calitatea
aerului pentru țările membre ale AEM.
56
Noul serviciu online al AEM și al Comisiei Europene, oferă informații cu privire la situația actuală
a calității aerului, pe baza măsurătorilor efectuate în peste 2 000 de stații de monitorizare a calității
aerului din toata Europa. (Sursa:http://www.eea.europa.eu/themes/air/air-quality-index).
Uniunea Europeană stabilește standarde de calitate a aerului atât pe termen scurt (pe oră/zilnic), cât
și pe termen lung (anual). Prin urmare, indicele nu reflectă situația pe termen lung (anuală) a calității
aerului, care poate varia considerabil.
România este unul dintre cele nouă state membre UE care a participat la reuniunea care a avut loc la
Bruxelles în data de 30 ianuarie 2018 , având ca obiectiv găsirea de soluții care să abordeze problema
gravă a poluării aerului. România aflându-se pe lista țărilor care fac obiectul unor proceduri de
constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru în ceea ce privește depășirea valorilor-limită
pentru poluanții atmosferici.
Comisia Europeana a adoptat un Plan de acțiune privind asigurarea respectării legislației - un set de
măsuri specifice care să ajute statele membre să promoveze, monitorizeze și să asigure respectarea
normelor UE în materie de mediu, ce previn poluarea sau daunele provocate sănătăţii şi mediului
înconjurător.
Sursa: https://ec.europa.eu/romania/news/20181901_reuniune_ministeriala_calitate_aer_romania_ro
B. Scopul si obiectivul aplicarii metodologiei
Principalul obiectiv il reprezinta o evaluare si o monitorizare a efectelor posibilei poluarii a aerului
atmosferic asupra starii de sanatate a populatiei. Astfel se poate urmarii influenţa efectelor poluarii
asupra unor indicatori de sănătate.
Mentionam faptul ca aceasta metodologie este o metodologie de supraveghere si monitorizare, in
vederea completarii bazei de date si a interpretarii in timp a proceselor care au loc in evolutia starii
de sanatate a populatiei.
In urma analizei acestor date se vor putea identifica unele masuri tehnice, administrative, educative
si de constientizare a autoritatilor si populatiei si prin modificarea comportamentului operatorilor
economici si a populatiei privind poluarea.
Nivelul concentraţiilor medii anuale ale poluanţilor atmosferici în aerul înconjurător pentru anul
2017 – din raportarile DSP Judetene in urma colaborarii cu APM teritoriale.
57
Astfel concentratia medie/an a NO2 in aerul atmosferic a fost depasita in : Brasov, Bucuresti, Cluj,
Craiova si Iasi.
58
Concentratia medie/an a SO2 in aerul atmosferic nu a fost depasita in principalele orase ale tarii.
59
Concentratia medie/an a PM10 in aerul atmosferic a fost depasita in Municipiul Iasi.
Numarul de zile in care s-au inregistrat depasiri ale concentratiei PM 10 au fost :
Statia IS1- Podu de Piatra - 83
Statia IS2- Decebal Cantemir - 40
Pentru Mun. Bucuresti , pe site-ul APM Bucuresti/ calitatea aerului/planul integrat de poluare a
aerului pentru Mun. Bucuresti, pentru anul 2017 numarul de zile in care s-au inregistrat depasiri
pentru PM 10 au fost :
Statia B1 – Lacul Morii – 8
Statia B2 Titan – 28
Statia B3 Mihai Bravu -50
Statia Berceni B4 – 21
Statia B5 Drumul Taberei – 37
Statia B6 Cercul Militar – 43
Statia B7 Magurele – 3
Statia B8 Balotesti – 17
Mentionam ca numarul permis conform legii al depasirilor valorii limita zilnice este de 35 ori/an.
Toti poluantii luati in consideratie fac parte din categoria poluantilor cu actiune iritanta asupra
aparatului respirator.
In anul 2017 s-a identificat o situatie particulara in situatia Mun. Ploiesti si a regiunilor limitrofe si
anume, au fost atentionari repetate cu privire la depasirea valorii limite a concentratiei benzenului si
toluenului, poluanti cu actiune recunoscuta cancerigena. Depasirea acestor valori a fost notificata si
in Registrul National Electronic ReSanMed.
Incidenta specifica prin boli respiratorii, poate varia de la un oras la altul, fiind influentata si de alti
factori inafara celor de poluare atmosferica, ca de exemplu:
- Nivelul de educatie sanitara a populatiei
- Accesibilitatea la serviciile de diagnostic si tratament
- Raportarea corecta si completa la serviciile de statistica medicala
60
- Alti factori specifici zonali (obiceiuri; traditii; educatie; specific professional/economic,
etc)
- Varsta medie a populatiei dintr-o regiune
- Migratia populatiei ,etc
61
C. Concluzii
In vederea evaluarii respectarii prevederilor Legii 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator,
Art.14., in care sunt prevazute atributiile si responsabilitatile autoritatilor publice de sanatate in
aplicarea Legii, in completarea metodologiei privind “Evaluarea impactului asupra sanatatii a
poluantilor din aerul ambiant in mediul urban”, din cadrul PN II, a fost transmis un chestionar spre a
fi completat de reprezentantii DSP teritoriale.
Intrebarile chestionarului au fost formulate strict referitoare la atributiile prevazute in legea 104/2011,
cu privire la autoritatea publica de sanatate .
La chestionar au raspuns toate DSP judetene si a Mun Bucuresti si au reiesit urmatoarele:
- 13 DSP uri– 30,9 % - si anume : Alba, Botosani, Bucuresti, Caras-Severin, Constanta,
Dambovita, Giurgiu, Maramures, Olt, Prahova, Sibiu, Timis, Valcea, considera ca, in judetul lor este
necesara elaborarea unei strategii in domeniul prevenirii îmbolnăvirilor determinate de poluarea
atmosferei
In toate cazurile autoritatile care trebuie sa elaboreze aceasta strategie trebuie sa fie: Agentia locala
de protectia Mediului; Garda de Mediu locala; Consiliile Judetene si Primariile in colaborare cu DSP
Judeteana si a Mun. Bucuresti
- Judetele :Alba, Botosani, Constanta, Dambovita, Iasi, Maramures, Prahova, Tulcea, Valcea-
21,5%- considera ca este necesara o evaluare suplimentara a riscurilor asupra stării de sănătate
a populației, vizând și protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv sau cu accent pe populatia
infantila, intr-o anumita localitate din judet, dupa cum urmeaza:
Alba -Municipiul Sebeș
Botosani –considera necesar pentru localitati urbane Municipiul Botosani, Dorohoi, Saveni,
Stefanesti, Darabani,Bucecea
Constanta -Statiunile de pe litoral datorita impactului asupra starii de sanatate a cresterii nivelului
limita pentru Ozon: Navodari, Mamaia, Corbu, Vadu, Eforie Nord , Eforie Sud, Costinesti, Olimp,
Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche; Constanta (ozon, NO2,COV,PM);
Navodari (ozon,PM,COV); Medgidia(ozon,PM)
Dambovita - considera necesar pentru localitati urbane, Targoviste, Fieni - Localitati cu activitati de
poluare a aerului
Iasi - Municipiul Iasi, datorita depasirilor inregistrate la indicatorul particule in suspensie PM10
determinat gravimetric in statiile automate de monitorizare (APM Iasi) a calitatii aerului IS-1 Podu
de Piatra, IS-2 intersectiei Decebal-Cantemir si IS-6 Bosia-Ungheni
Maramures - Municipiul Baia Mare si in alte localitati/zone miniere in care au functionat obiective
apartinatoare industriei extractive miniere si metalurgice
Prahova - Aglomerarea Ploiesti (orasul Ploiesti) si comunele limitrofe acestora, in special comunele
Brazi, Blejoi si Berceni; Justificare: datorita depasirii valorilor limita pentru parametrii benzen,PM10
si hidrogen sulfurat, precum si datorita sesizarii in bazinul atmosferic al aglomerarii Ploiesti a unor
mirosuri obiectionale generate fie de compozitiile de parfumare cu efect alergenic si iritativ provenite
din industria petroliera;
Tulcea- Municipiul Tulcea ; o posibila poluare din cauza traficului intens in apropierea scolilor nr.
10 si 12
Valcea - Rm. Valcea
- Urmatoarele judete considera ca este necesara o monitorizare suplimentara a poluantilor din
aer fata de cea existenta dupa cum urmeaza:
Botosani – fara sa mentioneze care este cauza care a condus la aceasta afirmatie
Olt – datorita faptului ca datele privind mortalitatea prin afectiuni respiratorii au inregistrat o
crestere fata de datele din 2016-investigarea posibilelor cause, in Municipiul Slatina. Ar fi necesara
o monitorizare suplimentara de TSP si COV si nu au dotarea necesara.
62
Prahova –datorita faptului ca reteaua demonitorizare (automata si manuala) a Agentiei pentru
Protectia Mediului Prahova necesita suplimentarea punctelor de monitorizare cu atat mai mult cu cat
nu exista o monitorizare peri-uzinala a imisiilor realizata de catre titularii activitatilor potential
poluatoare ale aerului din zona aglomerarii Ploiesti, fapt care, in conditiile numeroaselor obiective
potential poluatoare existente in zona, determina dificultati in identificarea parallel62 a societatilor
care polueaza atmosfera in cazul in care se constata depasiri ale valorilor limita pentru poluantii
monitorizati si luarii masurilor ce se parall in vederea reincadrarii in norme a parametrilor pentru care
s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita. Astfel ar fi necesara suplimentarea monitorizarii in
Ploiesti, Brazi, Blejoi, Moara Noua, Strejnic
Timis – Datorita prevalentei mari la nivel judetean in perioada 2014-2016 a bolilor aparatului
respirator, conform raportului starii de sanatate al DSP Timis efectuat la cererea Institutiei Prefectului
Judetul Timis, in special pentru Municipiile Timisoara si Lugoj, pentru polenuri –si DSP nu are
dotarea necesara
Vaslui – datorita faptului ca Analizatoarele din cele doua statii automate de fond urban sunt
in mare parte defecte, incepand cu anul 2014, asa cum rezulta din rapoartele furnizate de APM Vaslui;
Suplimentarea monitorizarii de catre DSP ar fi necesara in cele doua orase in care s-au amplasat statii
automate ale APM si in Barlad; E necesar a fi monitorizati parametrii a caror captura nu a indeplinit
agregarea datelor din cauza defectiunilor aparute la analizatoarele APM si DSP Vaslui nu are dotarea
necesara monitorizarii parametrilor mentionati si nici numarul corespunzator de personal de laborator
Mentionam ca MS, nu este autoritate competenta pentru actiunea de monitorizare a calitatii aerului
atmospheric si este de evitat cheltuirea unor bani publici de catre doua autoritati pentru masuratori in
paralel.
- Un numar de 5 judete au considerat necesara in anii 2016 si/sau 2017, intr-un anumit moment,
informarea populației cu privire la riscurile pentru sănătatea populației în relație cu, calitatea aerului
înconjurător (12%) si anume :
Alba - față de posibila poluare industrial din Sebeș și față de afectarea stării de sănătate în
acest context.
Bacau - In luna august a anului 2017 ca urmare a fenomenelor meteo extreme (canicula) care
au dus la autoaprinderea deseurilor la nivelul gropii de gunoi Bacau;
Botosani cu ocazia incendiului la o statie de transformare electrica din Catamaresti
Iasi - Informarea s-a realizat in anul 2017 catre Institutia Prefectului si viza atat implicatiile
pe starea de sanatate a populatiei datorate depasirilor de PM10 cat si masurile pe care ar trebui sa le
intreprinda factorii responsabili la nivelul Municipiului Iasi.
Prahova - DSPJ Prahova a informat Agentia pentru Protectia Mediului Prahova (inca din
momentul in care s-a inregistrat riscul de depasire a vlorii limita pentru parametrul "benzen") in
legatura cu riscurile pentru sanatatea populatiei (efecte pe sanatate), masurile imediate si preventive
care trebuie lute pentru protectia sanatatii populatiei, precum si grupurile sensibile de populatie
expuse acestor riscuri.
- 11 judete – 26,2%- au raspuns ca nu au un un plan de calitate a aerului și/sau un plan de
acțiune pe termen scurt si anume :Arad, Caras Severn, Covasna, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Ilfov,
Mehedinti, Prahova, Satu Mare, Suceava.
La nivelul DSP- urilor judeţene: metodologia a fost aplicată de compartimentul supraveghere in
sanatatea publica in colaborare cu, compartimentul de statistica medicala si cu alte institutii locale,
în vederea completarii datelor solicitate in anexele metodologiei.
63
CAPITOLUL III
PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU EXPUNEREA
LA CONTAMINANTI CHIMICI
SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELATIE CU SĂNĂTATEA
UMANĂ (2017)
I. INTRODUCERE→Ministerul Sanatatii este autoritatea nationala competenta in indeplinirea
responsabilitatilor ce revin prin Regulamentul (CE) nr.1223/2009 privind produsele cosmetice
impune responsabilitati suplimentare pentru autoritati si industrie, legate de protectia sanatatii umane
in raport cu utilizarea produselor cosmetice.
In vederea monitorizarii, indicatorii si categoriile de produse au fost selectati pe baza notificarilor
transmise de statele membre prin Sistemul European de Alerta pentru Produsele Nealimantare
(RAPEX).
II. SCOP SI OBIECTIVE SPECIFICE → Supravegherea produselor cosmetice plasate pe piaţã,
în relaţie cu expunerea consumatorului la contaminantii si substantele care prezinta risc pentru
sanatate din compozitia produselor cosmetice, potrivit cerintelor Regulamentului no. 1223/2009
(denumit in continuare Regulament)
In anul 2018, a efectuata supravegherea post-comercializare a
o substantelor de conservare implicate in raspunsul dermal acut (puternic sensibilizante
si iritante);
o contaminantilor chimici si microbiologici
o elementelor probatorii pentru declarațiile explicite sau implicite referitoare la
produsele cosmetice1
III. ACTIUNI si ACTIVITATI TEMATICE
Urme de substante interzise (art. 17 a Regulamentului (UE) NR. 1223/20092)
Plumb si cadmiu in produsele de machiaj (rujuri)
Mercur in produsele de albire a pielii
Substante interzise / restrictionate (art. 14 a Regulamentului (UE) NR. 1223/20093) Metilizotiazolinona si metilcloroizotiazolinona3 in produsele care nu se îndepărtează prin
clătire (crème, emulsii, lotiuni, protectie solara)
Acid salicilic in produsele de ingrijire a pielii4 (crème, masti de fata si sapunuri antiacneice
Formaldehida libera din produse destinate aplicarii pe unghii5 si produse pentru ingrijirea
părului6 (Produse pentru intarirea unghiilor si lotiuni de păr)
Determinarea acidului tioglicolic si a pH-ului din produse pentru indepartarea sau coafarea
părului (depilatoare, ondularea/ întinderea părului, ondularea genelor)
Contaminanti microbiologici (din Anexa I a Regulamentului (UE) nr. 1223/2009)
Numar total de microorganisme mezofile aerobe viabile
Microorganisme patogene: Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus si Candida
albicans) din produsele de machiaj (tuşuri sau rimeluri, fond de ten, fard de ochi, rujuri)
1 REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2013 AL COMISIEI din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru
justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice 2 REGULAMENTUL (CE) NR. 1223/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 30 noiembrie
2009 privind produsele cosmetice 3 Interzisa in produsele care nu se îndepărtează prin clătire REGULAMENTULUI (UE) NR. 1003/2014 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice 4 CMA 2,0 % (poz. 98 Anexa III din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009) 5 CMA 5 % (ca formaldehidă) (poz. 13 Anexa III din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009) 6 0,2 % (formaldehidă liberă) (poz. 5 Anexa V din Regulamentul (CE) nr. 1223/2009)
64
Elemente probatorii pentru declarațiile explicite sau implicite (Anexa “Criterii comuna”
pct.3.1.Elementele probatorii din Regulamentul (UE) nr. 655/20137)
Parabeni in produse etichetate cu sintagma “fara parabeni”8 in produsele cosmetice
IV. REZULTATE, DISCUTII SI INTERPRETARE
IV.1. Supravegherea substantelor interzise / restrictionate
A fost efectuată analiza chimică a produselor cosmetice selectate. Accentul a fost pus pe substanțele
cel mai puternic sensibilizante, deoarece conform literaturii sunt responsabile de mai grave reacții
alergice observate:
• Izotiazolinone - în primul rând Kathon (MI / MCI), MI și MCI
• Formaldehidă
IV.1.2 Izotiazolinone
Amestecul de metilcloroizotiazolinonă (2-metil-4-izotiazolin-3-onă; MI; CAS 2682- 20-4) în
proporție de 3: 1 (MCI / MI) a fost utilizat în mod extensiv timp de mai mult de 20 de ani ca
antimicrobian în produsele cosmetice (de exemplu creme pentru piele și șampoane). În ultimii ani s-
a raportat o creștere semnificativă a cazurilor de alergie de contact cu metilizotiazolinonă (MI). MI
este, de asemenea, un alergen la populația pediatrică. Șervețele umede cu MI au fost o cauza frecventa
a dermatitei de contact alergice. Comisia Europena a interzis9 utilizarea drept conservant amestecul
de metilcloroizotiazolinonă (și) metilizotiazolinonă (MCI / MI) din care nu se îndepărtează prin
clătire, cum ar fi cremele de corp. Măsura vizează reducerea riscului și a incidenței alergiilor cutanate.
Conservantul poate fi utilizat în continuare în produsele care se clătesc, cum ar fi șampoanele și
gelurile de duș, la o concentrație maximă de 0,0015% dintr-un amestec în raportul 3: 1 de MCI / MI.
Măsura se aplica pentru produsele introduse pe piață după 16 iulie 2015. Au fost găsite neconformităţi
pentru 4 eşantioane, legate de prezenta MCI/MI in compozitia produselor esantionate care nu se
îndepărtează prin clătire
Esantionarea s-a realizat dupa cum
urmeaza:
- 26 esantioane din produse pentru
intarirea unghiilor, cu provenienta din
Romania (23), tari UE (2) si ţari terţe
(2). Determinarile analitice au fost
efectuate în laboratoare care se află în
curs de acreditare RENAR pentru
această metodă de încercare.
Au fost găsite neconformităţi la 4 eşantioane din produse cu provenienţă din Romania (3) si UE (1),
legate de prezenta MCI/MI in compozitia produselor esantionate care nu se îndepărtează prin clătire
IV.1.3 Formaldehida
La om, formaldehida este o cauză cunoscută a dermatitei de contact alergice și o formă de eczemă
care afectează sistemul imunitar și produce reacții caracterizate de erupții cutanate, vezicule și piele
7 REGULAMENTUL (UE) NR. 655/2013 AL COMISIEI. din 10 iulie 2013. de stabilire a unor criterii comune pentru
justificarea declarațiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice 8 Declarațiile referitoare la produsele cosmetice, explicite sau implicite, trebuie susținute de elemente probatorii adecvate
și verificabile, indiferent de tipul acestora 9 REGULAMENTUL (UE) NR. 1003/2014 AL COMISIEI din 18 septembrie 2014 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele cosmetice
65
uscată care poate provoca mancarimi sau arsuri (OCDE SIDS, 2002). Concentrația pentru inducerea
alergiei la formaldehidă nu este cunoscută, dar se consideră că este mai mică de 5% (OCDE SIDS,
2002). La unele persoane, dermatita de contact poate apărea la concentrații de provocare de 30 ppm
(OCDE SIDS, 2002). Dezvoltarea alergiei a fost observată la persoanele sensibile la formaldehidă, în
concentrații de până la 0,05% formaldehidă. Formaldehida este restricţionată10, dar cu toate acestea,
se observă încă alergii la produsele cosmetice care conțin această cantitate. A fost masurata
concentratia de formaldehida in produsele cosmetice pentru intarirea unghiei precum si in alte
categorii de produse care contin formaldehida sau agenti conservanti donori de formaldehida,
precum: imidadolidinil urea, dimetuloldimetil hidantoina, diazolidinil urea, qauternium-15 si
bronopol.
Esantionarea s-a realizat dupa cum urmeaza:
- 25 esantioane din produse pentru
intarirea unghiilor, cu provenienta din
Romania (21), tari UE (2) si ţari terţe (2).
Determinarile analitice au fost efectuate
în laboratoare care deţin certificat de
acreditare pentru această metodă de
încercare.
Au fost găsite neconformităţi pentru 9
eşantioane cu provenienţa din România),
legate de depăşirea concentraţiei maxim
admise (5%). Concentrațiile de
formaldehida au variat de la nedetectabil
la 5,59%
- 30 esantioane din produse pentru
ingrijirea parului, cu provenienta din
Romania (27), tari UE (8) si ţari terţe
(5). Determinarile analitice au fost
efectuate în laboratoare care deţin
certificat de acreditare pentru această
metodă de încercare. Nu fost găsite
neconformităţi. Concentrațiile de
formaldehida au variat de la
nedetectabil la 0,05%
IV.1.4 Acid salicilic
Acidul salicilic este utilizat drept conservant (până la 0,5%) în produsele cosmetice. La un nivel de
până la 3% în produsele pentru păr și pilozitatea facială, care se îndepărtează prin clătire și până la
2% acid salicilic se utilizează în alte produse (ex. creme de față) decât inhibarea dezvoltării
microorganismelor în produs. Acest scop trebuie să reiasă clar din prezentarea produsului.
10 ANEXA III: Lista substanțelor interzise sau restricționate pentru utilizarea în produsele cosmetice.
Încărcătoare de unghii: concentrația maximă autorizată în produsul cosmetic finit 5% calculată ca formaldehidă ANEXA V: Toate produsele finite care conțin formaldehidă sau substanțele care eliberează
formaldehidă trebuie etichetate cu avertismentul "conține formaldehidă" în cazul în care concentrația
formaldehidei în produsul finit depășește 0,05 % . produse orale: 0,1% Alte produse: 0,2%
66
Au fost prelevate 34 de esantioane
din produse antiacneice care (nu) se
indeparteaza prin clatire, cu
provenienta din Romania (27), si tari
UE (7). Determinările analitice au
fost efectuate în laboratoare care se
află în curs de acreditare RENAR
pentru această metodă de încercare.
Nu fost găsite neconformităţi.
Concentrațiile de acid salicilic au
variat de la nedetectabil la 1,99% (si
anume, la limita maxima de
admisibilitate)
Doza de expunere sistemica (SED) calculata pentru cea mai mare concentratie de acid salicilic din
esantioanele de crème antiacneice a fost de 0,11 mg / kg greutate corporală. Pentru o valoare
NOAEL11 de 75 mg / kg corp /zi (studiu de teratogenitate la șobolan), marja de siguranță (MoS) este
681>100.
IV.1.5 Acid tioglicolic
Acidul tioglicolic și sărurile sale (inclusiv sarea de amoniu) sunt în prezent reglementate în
Regulamentul Cosmetic 1223/2009 din anexa III, pox 2a, cu următoarea restricție:
Acidul tioglicolic și sărurile sale pot fi utilizate în:
(a) Produse pentru ondularea sau întinderea părului:
- utilizare generală, concentrație maximă permisă 8% (pH 7 până la 9,5)
- utilizare profesională, concentrația maximă permisă 11% (pH 7 până la 9,5)
(b) Depilatoare, concentrația maximă permisă 5% (pH 7 până la 12,7)
(c) Alte produse pentru păr care se îndepărtează prin clătire, concentrație maximă permisă 2% (pH
până la 9,5)
(d) Produse destinate ondulării genelor
- utilizare profesională, concentrația maximă permisă 11% (pH 7 până la 9,5)
Esantionarea s-a realizat dupa cum urmeaza:
- 37 esantioane din depilatoare, cu
provenienta din Romania (32), tari UE (1)
si ţari terţe (4). Determinarile analitice au
fost efectuate in DSP Buzău. Metoda este
acreditata RENAR (Certificat de
acreditare LI 637).
Nu fost găsite neconformităţi.
Concentrațiile de acid tioglicolic (acid
mercaptoacetic) in depilatoare au variat
de la nedetectabil la 4,3%.
11 nivelul la care nu s-a observat niciun efect advers
67
- 6 esantioane din produse pentru
ondularea sau indreptarea parului, cu
provenienta din Romania (3) si ţari
terţe (3). Determinările analitice au
fost efectuate în laboratoare care se
află în curs de acreditare RENAR
pentru această metodă de încercare.
Nu fost găsite neconformităţi.
Concentrațiile de acid tioglicolic (acid
mercaptoacetic) in produse pentru
ondularea sau indreptarea parului au
variat de la nedetectabil pana la 5,59%
IV.2. Contaminanti chimici
În conformitate cu Regulamentul (UE) nr 1223/2009, produsele cosmetice pot conține "urme
inevitabile punct de vedere tehnic" de metale grele. Această definiție este prea vagă. Autoritățile ar
trebui să stabilească limite bine definite, având în vedere riscurile asociate cu contaminarea cu metale
grele a produselor de îngrijire personală.
Urmare a determinarilor de contaminanti, a fost caracterizat riscul care rezultă in urma expunerii la
unele metale (cadmiu, mercur, plumb) care pot să apară în "urme inevitabile", din materii prime și,
în consecință, în produsele finite. In evaluare, a fost adoptat "scenariul celui mai rău caz", bazat pe
ipoteza că in lipsa datelor despre absorbția prin piele, s-au folosit date referitoare la absorbția orală.
Caracterizarea riscurilor a fost efectuată calcularea dozei de expunere sistemica (SED) și marjei de
siguranță (MoS = NOAEL sau BMDL10 / SED). Expunerea la cantitățile maxime de metale pretinse
ca "tehnic inevitabile", a condus la valori mai mari de 100 (MoS). Aceasta sugerează că
disponibilitatea ratelor experimentale absorbției cutanate ar putea permite o îmbunătățire
semnificativă a MoS, sporind astfel nivelul de siguranță. Cu toate că rezultatele sunt satisfacatoare,
se recomanda reducerea la minimum a contaminării, în conformitate cu stadiul actual al tehniciilor
de producție.
In timp ce penetrarea dermala a metalelor grele este considerat un risc mai mic decât absorbția orală,
penetrarea unui metal greu poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv proprietățile fizico-
chimice ale amestecurilor și calitatea pielii. Pielea cu leziuni va absorbi mai mult toxic. Pericolul
specific al metale grele este de așa natură încât ele se bioacumulează. Metale grele care sunt stocate
în oase persistă zeci de ani.Metale grele, cum ar fi Cd reprezinta cauza bine cunoscuta de dermatită
alergică de contact. Metalele grele trebuie sa fie absente in produsele cosmetice, insa sunt admise
urme care sunt considerate inevitabile din punct de vedere tehnic, in conditiile implementarii
principiilor BPF (Bunei Practici de Fabricatie). Studiile de supraveghere derulate in unele state
membre pentru determinarea nivelelor de fond aferente conţinutului de metale grele in pastele de
dinţi si alte produs cosmetice, au evidenţiat valorile pot fi considerate inevitabile din punct de vedere
tehnic (Bundesgesundheitsblatt (Federal Health Journal, Germany), 28, 1985, Nr. 7, 216.): Plumb
(Pb):20 ppm, Cadmiu (Cd):5 ppm, Mercur (Hg):1 ppm
68
IV.2.1. Plumb si cadmiu in produsele de machiaj
Au fost esantionate 35 de produse destinate aplicarii pe buze (rujuri), cu provenienta din Romania
(1), tari UE (11) si ţari terţe (23). Determinarile analitice au fost efectuate în laboratoare care deţin
certificat de acreditare pentru această metodă de încercare.
Nu fost găsite
neconformităţi.
Rezultatele arata valori ale
concentrațiilor de plumb de
la nedetectabil pana la 81,56
(Pb) ppb sau ng/kg.
Nu fost găsite
neconformităţi.
Rezultatele arata valori ale
concentrațiilor de plumb de
la nedetectabil pana la 33,63
ppb sau ng/kg (Cd).
69
IV.2.2. Mercur in produse pentru ingrijirea pielii
Au fost esantionate 35 de produse pentru albirea pielii, toate avand provenienta din Romania.
Determinările analitice au fost efectuate în laboratoare care se află în curs de acreditare RENAR
pentru această metodă de încercare
Rezultatele arata valori
nedetectabile ale
concentrațiilor (< 0,85 µg/kg).
Rezultatele determinarilor de metale grele in produsele cosmetice monitorizate indică faptul că Hg,
Cd și Pb au fost prezente la concentrații sub limitele de control de reglementare pentru impuritățile
din produse cosmetice și au sugerat existenta bunelor practici de fabricație (BPF). Marja estimată de
siguranță (MoS) a indicat faptul că nivelele de metale grele în aceste produse cosmetice nu prezintă
risc potențial pentru utilizatori.
IV.3. Contaminanti microbiologici
Conform SR ISO 17516:201412, produsele supravegheate fac parte din categoria 1 de risc
microbiologic pentru care SCCS13 a stabilit urmatoarele:
→ numarul total de microorganism mezofile aerobe viabile nu trebuie sa depaseasca 102 ufc/g sau
103 ufc/ml din produs
→Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus si Candida albicans nu trebuie sa fie detectabile
in 0.1 g sau 0.1 ml produs finit
Esantionarea pentru controlul microbiologic a produselor de machiaj s-a realizat dupa cum urmeaza:
- in 34 esantioane din farduri pentru ochi. Determinările analitice au fost efectuate în laboratoare se
află în curs de acreditare RENAR pentru această metodă de încercare
- in 34 esantioane din tuşuri sau rimeluri. Determinarile analitice au fost efectuate în laboratoare care
deţin certificat de acreditare pentru această metodă de încercare
- in 28 esantioane din rujuri. Determinarile analitice au fost efectuate în laboratoare care deţin
certificat de acreditare pentru această metodă de încercare
Ca urmare a analizei esantioanelor prelevate, nu au fost identificate neconformitati.
IV.4. Elemente probatorii pentru declarațiile explicite sau implicite din eticheta produselor
cosmetice
12 Cosmetics - Microbiology - Microbiological limits 13 SCCS/1564/15 Revised version of 25 April 2016 . THE SCCS NOTES OF GUIDANCE FOR THE TESTING OF
COSMETIC INGREDIENTS AND THEIR SAFETY EVALUATION 9 th revision
70
A fost verificata problema încălcării criteriilor de "veridicitate"/" echitate " în declaratia "fără
parabeni"care denigrează ingredientele autorizate, fiind atractivă pentru scopuri de marketing din
cauza atenției mass-media.
În plus, autoritățile naționale se confruntă cu dificultățile, controlând decolarațiile asupra produselor
cosmetice, nu a fost clar modul în care să se reglementeze afirmațiile de genul “lipsite de…ingredient
autorizat“. O astfel de afirmație este considerată a fi denigratoare, deoarece dă consumatorului o
impresie negativă cu privire la un ingredient sigur, autorizat și dovedit științific.
Au fost prelevate 33 de esantioane
din produse etichetate cu sintagma
“fara parabeni cu provenienta din
Romania (30), terţe ţări (2) si ţări
UE (1). Determinările analitice au
fost efectuate în laboratoare care
se află în curs de acreditare
RENAR pentru această metodă de
încercare. Au fost găsite
conformităţi legate de prezenta
parabenilor la 4 produse, cu
provenienta din Romania (3) si ţări
UE (1).
"Lipsit de…" și declaratii similare ridică o multitudine de aspecte în temeiul cadrului juridic aplicabil
și sunt susceptibile de a fi considerate în mod eronat sau ilegale, prin natura lor. În cele din urmă,
acestea pot distorsiona substanțial sau pot denatura în mod semnificativ comportamentul economic
(în ceea ce privește produsul) al consumatorului mediu la care acesta ajunge sau al cărui destinatar
este, atunci când practica comercială este îndreptată către un anumit grup de consumatori. De fapt,
afirmatiile de lenul "fără …" intră și în jurisdicția Directivei 2005/29 / CE privind practicile
comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori și, ca o consecință, sunt interzise.
V. CONCLUZII
Ignorând riscul de alergie, evaluarea riscurilor la conservanții pe baza de isotiazolinone si
formaldehida arată că utilizarea acestora este în siguranță atunci când evaluarea se face pe un singur
produs care conține cantitatea maximă permisă de conservant. Evaluarea riscurilor se bazează pe toate
valorile MoS calculate fiind peste 100, care este, în general, cea mai mică valoare MoS la care o
substanță a fi considerata acceptabila pentru utilizarea în condiții de siguranță într-un produs.
Dozele sistemice estimate pentru PB, Cd si Hg chiar și la absorbția de 100 % nu au depășit dozele
zilnice tolerabile, specificate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA)
Rezultatele testarilor microbiologice demonstrează că produsele de machiaj esantionate îndeplinesc
pragurile de siguranță de referință pentru activitatea microbiologică și par a fi lipsite de contaminare
microbiologică, la momentul deschiderii inițiale.
Anumiti parabeni sunt siguri atunci când sunt utilizate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.
1223/2009. Având în vedere faptul că toate produsele cosmetice trebuie să fie sigure, mențiunea "fără
parabeni" nu ar trebui acceptată, deoarece denigrează întregul grup de parabeni. Pe de alta parte, art.
20 al Regulamentului nr. 1223/2009 interzice în mod clar comercializarea înșelătoare a produselor
cosmetice.
71
MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE CU MONOXID DE CARBON, BĂUTURI
ALCOOLICE, CIUPERCI, DROGURI, MEDICAMENTE, PLANTE TOXICE ŞI ALTELE -
CARE NU FAC OBIECTUL RETOX
Chim. Gabriela Albu- CRSP Iaşi, DSP Judetene
Rezumat - rezultate parţiale 2017 (CRSP Iaşi)
Sinteza enunţată face parte din activităţile Programului Naţional de supraveghere a factorilor
deteminanţi pentru sănătate în relaţie cu mediul de viaţă, cu scopul de a proteja populaţia faţă de unele
substanţe şi produse cu potenţial toxic.
Obiective: determinarea incidenţei (morbiditate, mortalitate) prin intoxicaţie; reducerea cazurilor
grave şi a celor letale; reducerea cheltuielilor cu spitalizarea; identificarea populaţiei vulnerabile;
găsirea unor măsuri mai bune de prevenire.
Metode: Metodologia a constat în colectarea cazurilor de către DSP-uri de la spitale, CPU şi IML
prin completarea unei fişe tip. Acestea au fost transmise trimestrial la CRSP Iaşi pentru a fi
centralizate şi interpretate statistic.
Astfel, în 2017 au fost raportate la nivel naţional 8490 cazuri de intoxicaţie (cca. 6000 fiind colectate
în ultimile două trimestre). Numărul mare de substanţe implicate şi diversitatea circumstanţelor în
care populaţia generală se intoxică a făcut ca monitorizarea să fie una dificilă.
Cele mai multe cazuri au fost centralizate la nivelul judeţelor: Brăila 1113, Bucureşti 1039, Galaţi
713, Bihor 619, Iaşi 389, Caraş-Severin 365, Ialomiţa 358, Bacău 346, Prahova 327, Argeş 312,
Mureş 309. In unele judeţe, Vaslui, Vrancea, Maramureş, Sibiu, Buzău, Hunedoara, Botoşani,
Harghita ş a. au fost sub 200 cazuri, iar în Alba, Timiş, Sălaj, Satu Mare un număr mic sau deloc.
In lucrarea de faţă sunt analizate doar 3421 cazuri (40,3%) din numărul total raportat - dintre acestea
117 letale. Cele 3421 intoxicaţii - centralizate în Excel, au fost repartizate astfel: după circumstanţele
de expunere - voluntare 2326 cazuri (68 %) – dintre care 79 % au fost prin consumul de băuturi
alcoolice în exces, intoxicaţiile accidentale 779 - inclusiv cu chimicale (23 %) şi
imprecise/necunoscute 108 (3,2 % ); după calea de expunere: orală - 3058 cazuri (77 decese),
inhalatorie 284 (37 decese), dermală 12, oculară 8, altă cale 12 (3 decese), necunoscută 47 cazuri;
după tipul de produs: (1- intoxicaţii cu alcool, CO, ciuperci, droguri, medicamente, plante, alte ... vs.
intoxicaţii cu chimicale; acestea din urmă au fost cu detergenţi 85, cu dezinfectanţi 76, cu pesticide
agricole 76, cu pesticide neagricole 64, cu diluanţi 26, vopsele 6, cosmetice 9, îngraşăminte 3, altele
precizate 102 (antigel 67, sodă caustică 33, acizi 4, petrol 9, adezivi 4, formol 2, ş.a.), necunoscute
22.
Alte aspecte relevante sunt prezentate grafic mai jos (distribuţia cazurilor după tipul de produs,
după gravitate, pe grupe de vârstă, pe sexe, rezidenţă):
72
73
Prin ponderea lor în asistenţa medicală de urgenţă, dar şi prin incapaciatatea temporară de muncă pe
care o generează, intoxicaţiile acute cu substanţe chimice constituie o problemă de sănătate publică.
Aspectele prezentate în această lucrare evidenţiază următoarele:
1. o incidenţă mare a cazurilor voluntare, pacienţii înregistraţi sunt în majoritate bărbaţi , din urban
şi din rural – adulţi cu vârsta între 26-50 ani, adolescenţi de 15-18 ani, dar şi de alte vârste cu stare
de ebrietate acută (beţie) - cu simptome de severitate diferită (uşoară, medie, grave); pe fondul
consumului de alcool au fost înregistrate şi intoxicaţii cu medicamente (carbamazepină, alte), droguri
şi alte substanţe.
2. în număr mare sunt şi intoxicaţiile (accidentale şi voluntare) cu medicamente antidepresive,
antiinflamatoare, înregistrate frecvent la femei şi adolescente care înghit astfel de substanţe în scop
de suicid.
3. persoanele de peste 65 ani s-au intoxicat cu ciuperci culese din pădure (în judeţele Arad, Bihor,
Sălaj, Bistrita Nasaud, Iaşi ş.a.), cu monoxid de carbon, cu insecticide, cu substanţe de curăţat cu
intenţie de suicid şi prin abuz de medicamente/fie nerespectarea prescripţiilor. Cazurile letale şi grave
au fost cu CO, medicamente, antigel, metanol, alcool etilic, droguri, insecticide, substanţe corozive.
4. au fost raportate şi unele intoxicaţii accidentale cu produse chimice, cele mai multe la copii cu
vârste sub 5 ani. Acestea se intâmplă mai frecvent în familiile neglijente, cu condiţii materiale precare
şi cu nivel cultural mai scăzut.
In România abuzul de alcool şi de alte substanţe psihoactive (droguri, medicamente) este o problemă
serioasă, dacă ţinem seama că datele sunt sub-raportate (din lipsa de personal, sau motivat de
confidenţialitatea datelor). Cheltuielile cu spitalizarea pentru un număr atât de mare de intoxicaţii
voluntare - proporţionale şi cu gravitatea intoxicaţiei, sunt semnificative.
“Consumul de alcool în rândul adolescenţilor are consecinţe grave asupra dezvoltării creierului fiind
corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenţei, accidentelor şi bolilor fatale”. Prevenirea
intoxicaţiilor trebuie să se facă prin informare adecvată, prin educaţie şi cultură. Copiii de vârstă
şcolară şi părinţii, medicii, asistenţii de igienă şi autorităţile locale pot fi antrenaţi în activităţi de
conştientizare.
74
EVALUAREA EFICACITĂŢII PRODUSELOR BIOCIDE
Liliana Neagu2, Manuela Minea1, Georgeta Dobre 3, Mariana Iosif 3 1INSP/CRSP Iaşi, 2INSP Bucureşti, 3DSP Ialomiţa
Introducere: Biocidele joacă un rol esenţial în prevenirea sau limitarea răspândirii bolilor
infecţioase, devenind o componenta fundamentala a vieţii cotidiene, cu o varietate de aplicaţii în
sectorul casnic, industrial sau medical.
Scop. Metodologia ,,Evaluarea activității bactericide și fungicide micobactericide a antisepticelor
și dezinfectantelor chimice din categoria TP 2ˮ - produse utilizate pentru dezinfecția apei din piscine
și a suprafețelor bazinelor de înot. şi-a propus să demonstreze prin teste de eficacitate bactericida si
fungicida, că substanţele active incluse în compoziţia biocidelor sunt capabile să inhibe dezvoltarea
microorganismelor, în condiţiile specifice de utilizare.
Material si metoda: În perioada 09.2017-03.2018, în laboratoarele din cadrul INSP Bucuresti,
INSP/CRSP Iaşi şi DSP Ialomiţa s-a analizat din punct de vedere a activităţii bactericide şi fungicide
22 de probe de biocide din categoria TP2.
Conform cerinţelor SR EN ISO 14885/2015, demonstrarea eficacităţii bactericide, fungicide
şi levuricide a biocidelor TP2 utilizate pentru dezinfectia apei de piscine si a suprafetelor bazinelor
de inot a fost realizată pe baza standardelor SR EN 1276/AC:2011 si SR EN 1650/2010 care permit
testarea cantitativă a suspensiilor microbiene în condiţii reprezentative celor din practică.
Probele au fost analizate in laboratoarele de microbiologie din cadrul Institutului National de
Sanatate Publica - Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti si Iasi, precum si in Laboratorul
de Diagnostic si Investigare in Sanatate Publica din cadrul DSP Ialomita. Astfel, determinarea
activitatii bactericide s-a realizat in cadrul LNRSCA- CRSPB si in Laboratorul de Diagnostic si
Investigare in Sanatate Publica – DSP Ialomita iar testarea pentru determinarea activitatii fungicide
in cadrul Laboratorului de Microbiologie – CRSP Iasi.
Rezultate: Rezultatul principal al metodologiei privind evaluarea eficacitati produselor biocide este
implementarea metodelor de testare pentru analiza din punct de vedere a activității bactericide şi
fungicide a produselor biocide, comercializate pe teritoriul țării și ulterior acreditarea laboratoarelor
din cadrul DSPJ și a INSP.
Concluzie: Rezultatele obtinute arată că produsele biocide testate au activitate bactericida si
fungicida la concentratiile recomandate de producator.
Rezultatele evaluării eficacităţii bactericide şi fungicide a biocidelor TP2 formează o bază
informaţională actualizată ce se poate constitui într-un suport de decizie în funcţie de care poate fi
elaborat şi implementat un program eficient de prevenire si control a evenimentelor epidemiologice,
cu impact asupra sănătăţii populaţiei.
75
CAPITOLUL IV
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ÎN RELATIE CU IGIENA
HABITATULUI UMAN
ELABORAREA UNOR CRITERII DE EVALUARE A RISCURILOR GENERATE DE
OBIECTIVE SOCIO-ECONOMICE ASUPRA STARII DE SANATATE SI
CONFORTULUI POPULATIEI
Dr. Doina Lupulescu, prelucrare date, Felicia Stroe
Provocările asupra sănătăţii publice sunt tot mai mari si a devenit tot mai clar că, optimizarea sănătăţii
nu este posibilă fara implicarea de durata si stabila a programelor naţionale pentru sanatate, care sa
gaseasca raspunsuri prin colaborarea mai multor domenii, spre starea de bine a populaţiei.
In ţările dezvoltate mişcarea neta a populatiei este spre urbanizare, dar se observa şi o tendinţă de
“suburbanizare” pe masură ce oamenii, dar si activitățile industriale, cauta locatii, in jurul marilor
orase.
Procedura de evaluare a riscurilor asupra sănătăţii populaţiei poate fi rezumată astfel:
Identificarea şi eliminarea pericolului dacă este posibil
Analizarea pericolului dacă acesta nu poate fi eliminat
Evaluarea riscului
Luarea de măsuri pentru a limita consecinţele
Supravegherea riscurilor
Rezultatul evaluării riscului reprezintă un suport practic pentru decidenţi în aplicarea unor măsuri
de promovare a efectelor benefice asupra stării de sănătate a populaţiei şi a condiţiilor de mediu.
Propunerea acestui studiu, în cadrul PN II a avut la bază, realizarea unui mediu sănătos de viață în
contextul supraaglomerarii urbane, precum și evaluarea riscului de poluare cu amprentă ecologică
redusă, identificându-se ca priorități:
Necesitatea elaborarii unor criterii de evaluare si masurarea riscurilor asupra sănătăţii , pentru
neconformitati în aplicarea normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al
populaţiei,
Elaborarea studiilor de impact asupra sanatatii populatiei pe baza unei metodologii unice.
METODOLOGIE
Scop si obiective:
Gasirea celor mai bune alternative pentru proiectele noi sau de modernizare a celor existente,
pentru protectia sanatatii populatiei din zona.
Stabilirea unor criterii minime de evaluare a riscurilor asupra sanatatii si a factorilor de mediu,
pentru o evaluare a riscurilor la nivelul DSP teritorial.
Rezultate preliminare privind prelucrarea chestionarelor referitoare la elaborarea studiilor de
impact asupra sănătății populației (SIS) în perioada 2014-2016.
Datele se referă la un număr de 28 judete, reprezentând 66,6% din numarul total:
Cele mai multe au fost raportate de jud. Prahova (190 studii), urmat de judetul Cluj (161
studii). Celelalte judete au sub 60 studii efectuate in perioada de referinta,
76
Grafic nr.1 Structura numerică a studiilor de impact 2014-2016, in functie de beneficiarul
obiectivului:
Grafic nr.2. Distributia studiilor de impact 2014-2016 in functie de obiectivul studiului si reclamaţii
(1= obiective studii 2014-2016; 2 = obiective cu impact negativ în prezent)
În Grafic nr.3 sunt prezentate principalele surse de poluare și disconfort, care alterează condițiile
de mediu în prezent și pot avea un impact negativ asupra sănătății unor grupuri populaționale :
Grafic nr.3. Topul obiectivelor cu impact negativ existente în prezent
77
CONCLUZII
1. Analiza situatiei studiilor de evaluare a impactului asupra sănătății populației pentru
obiective socio- economice, în perioada 2014-2016 s-a făcut pentru 66,6% din judeţe
2. Un număr de 10 județe din 28 au specificat existenta unor obiective sau activități cu
impact negativ asupra sănătății populației.
3. În jud Prahova s-au efectuat pe perioada celor trei ani analizați cele mai multe studii de
evaluare a impactului unor obiective/ activități asupra sănătății populației, în medie de
63 /an.
4. În aproximativ 60 % din SIS s-au specificat distanțe mai mici, comparativ cu cele
prevăzute în art.11 Ordinul MS nr. 119/2014, necesitând derogări, pe baza evaluării
riscurilor generate și măsurile de protecție a sănătăţii aplicate.
5. Este absolut necesara centralizarea datelor la nivelul fiecarui DSP, în vederea unei bune
evaluari /monitorizari a riscurilor asupra sănătății populației din vecinătatea acestor
obiective.
MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DESEURILOR REZULTATE
DIN ACTIVITATEA MEDICALA - 2017
Ing. Oana Curea, Ing. Ana-Maria Bratu, Ing. Madalina Constantin
Colaboratori: Centrele Regionale de Sanatate Publica Iasi, Tg. Mures, Cluj, Timisoara si Directiile
de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti
Introducere
Institutul National de Sanatate Publica Bucuresti prin Centrul National de Monitorizare a Riscului
din Mediul Comunitat, elaboreaza anual sinteza nationala “Monitorizarea sistemului de gestionare a
deseurilor rezultate din activitatea medicala” si actualizeaza baza nationala de date privind deseurile
rezultate din activitatea medicala. Sinteza face parte din PN II - Programul national de monitorizare
a factorilor determinanti din mediul de viata si munca, respectiv domeniul - Protejarea sanatatii si
prevenirea imbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viata, activitatea – in conformitate
cu Ordinul MS nr. 377/2017 aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de
sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018. Actualizarea bazei de date a deseurilor medicale se
realizează prin raportare lunara, trimestrială si anuala a datelor colectate de unităţile sanitare publice
si private, sub coordonarea directiilor de sănătate publică locale, a centrelor regionale de sanatate
publica si ministerelor cu retea sanitara proprie.
Metoda de lucru
Culegerea si raportarea datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitatea
medicala s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere a datelor, reprezentata de Anexa 2 a Ordinului
Ministrului Sanatatii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor
rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date
a deseurilor rezultate din activitati medicale. Sunt raportate urmatoarele sectiuni, conform ordinului:
Sectiunea 5.2. Raportari – Raportul privind evidenta deseurilor si a activitatii de gestionare a
deseurilor;
Sectiunea 5.3. Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenta gestiunii deseurilor rezultate
din activitatile medicale raportate de catre unitatile sanitare arondate judetului respectiv;
Sectiunea 5.4. Tabel pentru centralizarea datelor privind evidenta gestiunii deseurilor rezultate
din activitatile medicale raportate de catre directiile de sanatate publica arondate centrului
regional de sanatate publica respectiv;
78
Rezultate
In anul 2017 au raportat date, in medie de la 807 unitati sanitare cu si fara paturi, dintre care
(64%) sunt unitati sanitare publice, iar (29%) isi desfasoara activitatea in mediul si privat.
Raportarea datelor privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala s-a
efectuat prin intermediul celor 41 de Directii de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului
Bucuresti, cat si prin Ministerele cu retea proprie sanitara (7%).
Reprezentarea procentuala a unitatilor sanitare care au raportat date in functie de specificul acestora
este urmatoarea:
Din mediul privat, in anul 2017 au raportat date, centre de dializa, policlinici, laboratoare si spitale.
Datele transmise reprezinta tipuri si cantitati de deseuri rezultate din activitatea medicala (conform
HG nr. 856/2002 – clasa 18 01), precum si evaluarea modului de gestionare a acestei categorii de
deseuri, la nivelul unitatilor sanitare publice si private.
Evaluarea sistemului de gestionare a deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare publice
si private
In urma centralizarii si prelucrarii datelor raportate de catre directiile de sanatate publica judetene,
cuprinse in Sectiunea 5.2. – Raportul privind activitatea de gestionare a deseurilor rezultate din
activitatea medicala, s-au conturat o serie de date procentuale privind modul in care unitatile sanitare
gestioneaza aceste deseuri, pe care le prezentam in continuare. Raportarea datelor privind activitatea
de gestionare a deseurilor rezultate din activitatea medicala, a fost realizata de catre un numar 722 de
unitati sanitare publice si private.
Colectarea si separarea pe categorii a deseurilor medicale
Colectarea deseurilor medicale la nivelul unitatilor sanitare se realizeaza utilizand urmatoarele
recipiente, si anume:
pentru colectarea deseurilor infectioase 96% din unitatile sanitare investigate au precizat ca
utlizeaza sac galben;
pentru colectarea deseurilor infectioase si a deseurilor anatomo-patologice si partilor
anatomice 87% din unitatile sanitare folosesc cutie de carton cu sac galben in interior;
pentru colectarea deseurilor intepatoare-taietoare, 97% din unitatile sanitare folosesc
recipiente din material plastic rigid rezistente la actiuni mecanice, cu inchidere temporara
79
pentru colectarea deseurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale de prevenire a
infectiilor 89% din unitati folosesc sac negru sau transparent din plastic.
iar 22% din unitatile au precizat ca utilizeaza alte ambalaje (recipiente din plastic/metal cu
inchidere temporara si definitiva, portsac, europubele) si pentru celelalte categorii de deseuri
medicale, respectiv deseuri chimice periculoase, medicamente expirate, deseuri chimice
nepericuloase.
De asemenea, 62% din unitatile sanitare au precizat ca furnizarea ambalajelor pentru deseuri
(recipient plastic, cutie de carton cu sac, sac galben) sunt incluse in contractul privind colectarea si
eliminarea deseurilor.
Transportul intern al deşeurilor medicale
Transportul deseurilor medicale in incinta unitatilor sanitare se realizeaza cu utilizarea
echipamentelor de transport, astfel: 66% au raportat ca deţin si utilizeaza containere mobile in spatiul
de stocare temporara a deseurilor, 33 % au precizat ca folosesc si carucioare speciale pentu transportul
intern al deseurilor, iar 1% din unitati transporta exclusiv manual deseurile, deoarece cantitatea este
destul de redusa.
In ceea ce priveste situatia mijloacelor de transport in cadrul unitatii sanitare, acestea au raportat ca
utilizeaza un lift dedicat special pentru transportul deseurilor, in proportie de 20% sau un lift cu
respectarea stricta a unui interval orar - 19% din unitati. Un procent de 55% din unitatile sanitare au
precizat ca nu dispun de lift utilizat doar pentru transportul deseurilor medicale, iar 6% nu detin lift,
conform caracteristicilor constructive ale unitatii sanitare.
S-a observat ca o parte din unitatile sanitare au raspuns afirmativ in ceea ce priveste imbunatatirea
transportului intern (19%), la nivelul unitatii sanitare, prin achizitionarea de carucioare/containere
noi si inlocuirea celor uzate fizic si moral, crearea unor circuite separate privind transportul deseurilor
medicale fata de traseul personalului medical/pacientilor/vizitatorilor (acolo unde permite
infrastructura cladirii) si reabilitarea unor lifturi pentru transportul deseurilor.
Stocarea temporară a deşeurilor medicale
Unitatile sanitare au mentionat faptul ca detin spatii de stocare tempora a deseurilor generate.
Situatia existenta a spatiilor de stocare temporare a deseurilor in cadrul unitatilor sanitare, este
urmatoarea:
- sistem de securizare a spatiului: (92%) din unitati;
- dotare cu apa curenta: (74%) din unitati;
- sistem de evacuare a apelor uzate: (72%) din unitati;
- sistem de ventilatie: natural (77% ) si artificial (27%) ventilator, aer conditioant;
- sursa de curent: (81%)
- existenta unor echipamete frigorifice la aproximativ (53%) din unitatile sanitare (sistem
frigorific/frigider/vitrina frigorifica/lada frigorifica):
(17%) incinta frigorifica
(38%) frigider/vitrina frigorifica
(45%) lada frigorifica
- alte dotari in incinta spatiului de stocare central (2%): materiale de curatenie si dezinfectie,
chiuvete, lampa UV si termometre;
- cantar verificat metrologic: (60%) din unitati au precizat ca detin cantar, din acestea (15%)
nu este verificat metrologic; (5%) din unitatile sanitare au specificat ca activitatea de cantarire
este asigurata de agentul economic care preia deseurile, restul nu au completat (20%);
- (19%) din unitatile sanitare au raportat ca se doreste o imbunatatire a spatiului de stocare
temporara in ceea ce priveste atat sistemele de alimentare sau evacuare a apei, sursa de curent
80
electric sau renovarea spatiului, cat si achizitionarea de cantare, termometre, sisteme
frigorifice/aer conditionat.
- (11%) din unitatile sanitare au precizat ca au in vedere proiecte de imbunatatire a spatiului de
stocare temporara a deseurilor prin fonduri proprii sau de la autoritatile locale. In principal
activitatile constau in renovarea, igienizarea sau achizitionare de echipamente frigorifice.
Tratarea si eliminarea a deşeurilor medicale
Ca urmare a analizei datelor cantitative privind modalitatea de tratare şi eliminarea a deşeurilor
provenite din activitatea medicală, au rezultat următoarele:
64% din unitatile sanitare investigate au contract cu firme specializate în vederea eliminarii prin
incinerare a deseurilor periculoase generate;
15% din unitatile sanitare investigate au contract cu firme specializate in vederea tratarii prin
decontaminare termica la temperaturi scazute deseurilor periculoase generate;
6% din unitatile sanitare investigate, trateaza deseurile in propria instalatie de decontaminare
termica la temperaturi scazute, amplasata la nivelul unitatii sanitare;
15% din unitatile sanitare investigate, elimina deseurile considerate nepericuloase prin
depozitare.
Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita masuri speciale privind prevenirea
infectiilor
Eliminarea deşeurilor nepericuloase, care nu necesita masuri speciale privind prevenirea infectiilor
se realizează pe bază de contract cu firme de salubrizare specializate, deşeurile fiind transportate în
depozitele de deşeuri municipale sau incinerate.
Instruirea si formarea profesionala a personalului implicat in gestionarea deseurilor rezultate
din activitatea medicala
Intr-un procent de (44%) unitatile sanitare realizeaza instruirea trimestrial/semestrial, (13%) anual,
(30%) din unitati au realizat instruiri mai mult de 5/an, (5%) au specificat ca se realizeaza instruirea,
dar fara a preciza intervalul de timp, iar restul de (5%) nu au completat. Timpul alocat cursului de
instruire este in medie de 1-2 ore. Personalul participant la curs este reprezentat de: medici, asistenti,
infirmieri, ingrijitoare, personal auxiliar si personal administrativ.
Raportarea cazurilor de boală si accidente in randul personalului unităţii sanitare implicat in
manipularea deseurilor
depozitare
15% tratare
ag.econ
15%
tratare u.s.
6%
incinerare
64%
81
La nivelul anului 2017, precizam ca (7%) din unitatile sanitare publice si private au raportat cazuri
de boala, (84%) au raportat ca nu au cazuri de boala iar restul de (9%) nu au completat. Astfel, s-au
înregistrat 503 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în gestionarea deşeurilor
medicale, în cadrul unităţilor sanitare, dintre care 306 cazuri sunt reprezentate de Hepatita B (61%),
190 cazuri de Hepatita C (38%), iar alte infectii virale cu transmitere sanguina - 8 (1%).
Cu privire la, numarul total de accidente s-au raportat, in anul 2017, 1582 din 189 de unitati
sanitare (26%), dintre care 1519 accidente cu seringi sau alte obiecte ascutite si 63 cazuri accidente
din care poate rezulta transmiterea unei infectii serioase sau vatamarea, in randul personalului
medicale, implicat in manipularea deseurilor medicale.
Concluzii rezultate din activitatea de gestionare a deseurilor medicale la nivelul unitatilor
sanitare publice si private
Incepand cu anul 2017, au fost incluse in baza nationala de date, laboratoarele din cadrul Directiilor
de Sanatate Publica judetene/Centrelor Regionale de Sanatate Publica, astfel numarul unitatilor
sanitare care au raportat este de 807, comparativ cu anul 2016 unde numarul a fost de 805. acesta
mica diferenta se justifica, deoarece la nivelul ministerelor cu retea sanitara proprie, au fost comasate
anumite unitati sanitare, reducandu-se numarul de unitati sanitare de la 120 in 2016, s-a ajuns la un
numar de 53.
Din analiza datelor prezentate, in anul 2017, se poate observa că unităţile sanitare realizeaza
colectarea si separarea a deşeurile generate, pe categorii. Se pastreaza in continuare anumite
proportii ridicate in ceea ce priveste faptul ca unitatile sanitare folosesc recipientele de colectare
specifice categoriilor deseurilor medicale. Deseurile rezultate din activitatea medicala sunt colectate
la sursa si separate pe categorii (9 coduri) confom Ordinului MS nr. 1226/2012 si HG nr. 856/2002.
Referitor la etapa – transportul intern al deseurilor in cadrul unitatii sanitare, acesta se realizeaza
prin utilizarea mijloacelor de transport pe care le detine unitatea sanitara, respectiv 66% utilizeaza
containere mobile, 33% au specificat ca utilizeaza carucioare, iar 1% realizeaza transportul manul.
De asemenea, doar un procent de 20% detin si utilizeaza un lift doar pentru transportul deseurilor,
fara a se permite si o alta utilizare. In continuare sunt unitati sanitare care doresc o imbunatatire a
transportului intern prin achizitionarea de carucioare/containere si inlocuirea celor uzate si crearea de
circuite separate pentru transport.
61% -
Hepatita C
38% -
Hepatita B
1% - Alte
infectii virale
cu transmitere
sanguina
82
In ceea ce priveşte etapa de stocarea temporara a deşeurilor in incinta unitatilor sanitare, exista o
preocupare continua pentru imbunatatirea conditiilor de stocare, prin securizarea spatiului (92% din
unitati) si existenta unor echipamente frigorifice (incinta frigorifica/frigider/vitrina frigorifica/lada
frigorifica) de aproximativ 53%. Sunt unitati sanitare care precizeaza faptul ca sunt necesare
imbunatatiri privind sistemele de alimentare/evacuare a apei, sursele de curent electric, renovarea si
igenizarea spatiului sau achizitionarea de echipamente frigorifice/aer conditionat.
La nivelul anului 2017, s-au înregistrat 503 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul implicat în
gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare investigate, dintre care 306 cazuri sunt
reprezentate de Hepatita B (61%), 190 cazuri de Hepatita C (38%), iar alte infectii virale cu
transmitere sanguina - 8 (1%). Referitor la numarul total de accidente, s-au raportat 1582 de
cazuri, dintre care 1519 accidente cu seringi sau alte obiecte ascutite si 63 cazuri accidente din care
poate rezulta transmiterea unei infectii serioase sau vatamarea, in randul personalului medicale,
implicat in manipularea deseurilor medicale. Comparativ cu anul 2016, accidentele prin intepare-
taiere (seringi cu ac sau alte obiecte ascutite) au crescut cu 5%, fata de 2017
Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicala se realizeaza prin incinerare
sau depozitare in depozitul de deseuri. Deseurile infectioase si intepatoare – taietoare care au fost in
prealabil tratate prin decontaminare termica la temperaturi scazute (inclusiv procesate mecanic
prin maruntire/tocare) pot fi depozitate intr-un depozit de deseuri nepericuloase. O altă alternativă
privind tratarea deseurilor este reprezentată de decontaminarea termica la temperaturi scazute a
anumitor categorii de deşeuri periculoase medicale in incinta unităţii sanitare (echipamente proprii),
deseurile tratate fiind nepericuloase, pot fi depozitate in depozitul de deseuri nepericuloase din
regiunea respectiva. Din datele analizate reiese faptul ca incinerarea este o optiune de eliminare a
deseurilor intr-un procent de 64% din unitatile sanitare publice/private. Incinerarea se adreseaza unei
game largi a deseurilor periculoase medical si se observa o crestere procentuala de 2% fata de 2016,
dar in continuare exista totusi categorii care nu se recomanda a fi procesate prin aceasta metoda.
Unitatile sanitare care au optat catre metoda de tratare prin decontaminare termica la temperaturi
scazute a deseurilor medicale periculoase pe care le genereaza sunt intr-un procent de 21%. Astfel,
15% din unitati trateaza deseurile pe baza de contract printr-un operator economic autorizat, iar 6%
trateaza deseurile in echipamente proprii in incinta unitatii sanitare. In Romania, la nivelul anului
2017, exista un numar de 11 incineratoare zonale de deseuri periculoase care proceseaza si deseuri
medicale si 9 statii de tratare prin decontaminare termica la temperaturi scazute a deseurilor
medicale periculoase ce functioneaza in sistem centralizat.
In anul 2017, la nivelul unitatilor sanitare publice si private care au raportat date, cantitatea totala
de deseuri rezultate din activitatea medicala generata si raportata a fost de 14.818 tone/an,
comparativ cu anul precedent s-a constata o crestere de 12%. Din aceasta cantitate, aproximativ
12.518 tone/an reprezinta cantitatea totala de deseuri periculoase. Din cantitatea totala de deseuri
periculoase, aproximativ 11.835 tone/an sunt deseuri periculoase infectioase rezultate din
activitatea medicala a celor 807 de unitati sanitare publice si private, acest lucru insemnand o
crestere de aproximativ 13% fata de anul 2016. In ceea ce priveste cantitatea estimata de deseuri
medicale periculoase, provenita de la cabinetele medicale (rezultata in urma studiului din 2014)
respectiv 5132 t/an, cumulata cu cantitatea finala de deseuri periculoase, rezulta o cantitate totala
de aproximativ 17650 tone/an deseuri periculoase, pentru anul 2017.
83
Date privind cantitatile de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala/cod
deseu/judet/an 2017
DSP - Judet
Nr mediu u.s.
care au
raportat
Nr total
de paturi-
medie
Nr paturi
ocupate-
medie
180101
(180103*)
Kg/an
180102
(180103*)
Kg/an
180103*
Kg/an
180106*
Kg/an
180108*
Kg/an
180110*
Kg/an
Alba 13.0 2112 36576 11729.95 13362.55 104515.58 9045.50 4691.10 0.00
Arad 17.0 2529 48888 15697.64 8147.53 164308.41 13081.53 1794.48 0.00
Arges 17.0 3256 66628 13977.10 13912.85 115365.55 6568.75 2517.00 0.00
Bacau 24.3 3395 64170 16262.78 13969.35 222413.06 27859.45 1587.20 0.00
Bihor 21.0 4859 117557 33000.92 17050.85 311318.88 19302.61 1958.00 0.00
Bistrita 8.0 1594 26966 13980.40 14241.00 103135.30 12274.30 0.00 0.00
Botosani 16.0 2619 53917 12483.36 2901.00 97615.50 461.77 865.00 1.50
Braila 10.0 1965 43004 12132.20 3219.00 97757.46 1697.70 41.50 0.00
Brasov 18.3 3111 56700 19322.50 16145.00 328705.40 19052.00 2829.00 0.00
Bucuresti 47.1 14895 297414 153560.70 75488.41 2053756.22 93799.74 82558.90 0.00
Buzau 11.0 2555 50813 10912.68 10567.13 190971.95 1253.70 2356.70 0.00
Calarasi 8.0 1188 21958 7367.60 6506.55 64368.81 8187.05 386.55 0.00
Caras 10.0 1831 33289 17383.03 4538.24 95450.08 1528.64 1012.71 0.00
Cluj 42.0 6505 125848 42187.91 22129.29 692706.25 30009.60 5888.90 30.00
Constanta 39.0 4568 86018 44213.02 13858.11 201649.03 6662.56 2696.12 0.00
Covasna 7.0 1837 32154 6153.46 3655.50 77919.71 2829.00 1002.00 0.00
Dambovita 9.8 2483 40659 14377.80 10864.50 361603.79 31560.60 3137.10 0.00
Dolj 24.5 4479 97073 25568.02 10259.00 254503.16 5857.25 5860.65 0.00
Galati 14.8 2913 56809 65239.08 10973.20 185465.89 5108.90 29.00 0.00
Giurgiu 5.0 781 2787 1749.30 3503.80 34769.49 1527.00 83.00 0.00
Gorj 12.0 2422 44640 13445.20 8198.00 101704.35 6868.73 0.20 0.00
Harghita 9.0 2029 35421 7698.92 7512.94 105173.96 2927.26 1106.47 0.00
Hunedoara 16.0 3496 64544 11313.69 6452.12 143567.41 11196.45 1288.77 0.00
Ialomita 9.0 661 17289 4578.24 5637.15 54655.31 10986.90 455.00 0.00
Iasi 32.0 7464 173854 26530.71 26761.81 529664.47 39586.70 6214.95 0.00
Ilfov 6.0 825 15435 3927.54 4199.50 34919.07 4842.71 463.30 0.00
Maramures 22.8 3078 58663 7052.10 5864.76 167061.64 2314.40 2409.20 0.00
Mehedinti 9.6 1748 34653 8239.85 1572.20 64392.66 448.90 3301.55 0.00
Mures 26.6 4352 81026 58729.21 13883.09 292242.94 9880.90 1352.05 0.00
Neamt 11.0 2527 43063 28081.99 4059.88 702900.66 1297.05 1774.30 0.00
Olt 7.0 1995 43343 14941.35 2422.41 103690.91 19192.12 545.25 0.00
Prahova 36.0 4141 80761 21958.11 11075.30 226765.68 11298.06 5711.50 0.00
Salaj 9.0 1374 23416 8192.54 3134.00 98811.33 805.50 656.00 0.00
Satu Mare 9.0 1833 30467 6941.15 12062.20 87278.55 5059.00 654.55 0.00
Sibiu 16.0 2705 52555 20723.61 27637.30 307399.10 24876.45 678.40 0.00
Suceava 40.0 3138 64726 13690.16 20016.90 259714.57 2430.03 2020.80 0.00
Teleorman 8.8 1974 34931 8588.41 6232.71 62049.51 7295.80 67.94 0.00
Timis 27.0 4969 95715 36782.88 26917.50 563849.10 24910.29 6916.90 0.00
Tulcea 6.6 1129 14803 11671.66 4069.80 54333.35 557.30 387.20 0.00
Valcea 12.0 2299 44885 15035.00 6341.40 82882.70 4024.00 1430.30 0.00
Vaslui 8.0 2019 42216 27144.76 3821.10 120991.80 3028.80 566.50 0.00
Vrancea 12.0 1202 29296 4156.31 2313.02 106531.31 1551.10 407.80 0.00
Suma 708 126855 2484930 896722.82 485477.94 10028879.88 493046.10 159703.84 31.50
84
Date privind cantitatile de deseuri considerate nepericuloase rezultate din activitatea
medicala/cod deseu/judet/an 2017
DSP – Judet Nr mediu u.s. care au
raportat
Cod deseu: 180104
Kg/an
Cod deseu: 180107
Kg/an
Cod deseu: 180109
Kg/an
Alba 13.0 6996.10 0.00 148.20
Arad 17.0 42297.79 8.00 55.81
Arges 17.0 12029.00 380.00 147.55
Bacau 24.3 23710.94 360.00 160.68
Bihor 21.0 1552.50 199.40 580.30
Bistrita 8.0 18523.00 3.00 25.65
Botosani 16.0 52356.08 0.00 0.15
Braila 10.0 31327.65 5194.00 52.59
Brasov 18.3 170328.00 82.00 144.83
Bucuresti 47.1 376149.21 2506.41 819.36
Buzau 11.0 8162.10 276.60 326.63
Calarasi 8.0 37870.44 60.50 32.31
Caras 10.0 8159.81 44.00 149.14
Cluj 42.0 39296.41 115.00 156.77
Constanta 39.0 82261.63 1529.00 110.60
Covasna 7.0 8806.03 0.00 25.60
Dambovita 9.8 46129.50 861.00 276.79
Dolj 24.5 61199.10 99.60 1016.85
Galati 14.8 9064.25 1526.11 172.70
Giurgiu 5.0 120.00 0.00 0.00
Gorj 12.0 16.50 25.00 103.60
Harghita 9.0 36429.41 21.00 98.22
Hunedoara 16.0 48283.42 677.68 77.34
Ialomita 9.0 1242.30 0.00 48.70
Iasi 32.0 220505.62 0.20 23.58
Ilfov 6.0 29848.00 462.80 38.50
Maramures 22.8 12966.70 41.00 89.45
Mehedinti 9.6 15213.46 0.00 1.00
Mures 26.6 130045.33 1.50 31.08
Neamt 11.0 176398.64 75.80 12.15
Olt 7.0 33895.89 1153.17 127.50
Prahova 36.0 72049.83 60.00 380.82
Salaj 9.0 207.00 0.00 3.30
Satu Mare 9.0 804.00 66.00 120.70
Sibiu 16.0 22284.65 0.00 172.54
Suceava 40.0 42608.01 390.80 136.23
Teleorman 8.8 5339.10 896.70 55.22
Timis 27.0 176285.82 260.60 55.99
Tulcea 6.6 45012.89 2.00 21.35
Valcea 12.0 13692.92 83.00 40.54
Vaslui 8.0 25790.50 0.00 98.85
Vrancea 12.0 27834.16 90.00 106.15
Suma 708 2173093.69 17551.87 6245.30
Harta – Cantitatile de deseuri periculoase rezultate din activitatea medicala, raportate de catre
dsp-uri, exprimate in tone la nivel de judet – anul 2017
85
Centralizarea finala a datelor privind cantitatile generate de deseuri rezultate din
activitatea medicala, la nivel national, anul 2017
Coduri
Cantitate
totala/tone/2017-
41
judete+Mun.Buc
Nr. mediu de
raportare a u.s.
(708)
Cantitate
totala/tone
Ministerele
cu retea
sanitara
proprie Nr.
mediu de
raportare
(53)
Cantitate
totala tone
Laboratorare
din cadrul
DSP-
uri/CRSP-uri
(46)
Total
Cantitatea
estitmata2de
deseuri generata
de cabinetele
medicale – Nr de
cabinete la nivel
national (
27936)2
Suma %
Procente
180101
(180103*) 896.72 36.02 0.704 933.44 531.61 1465.05 6.50%
180102
(180103*) 485.48 18.97 0.092 504.54 1707.24 2211.78 9.81%
180103* 10028.88 351.28 16.361 10396.52 2027.19 12423.71 55.13%
180104 2173.09 95.80 0.073 2268.96 2273.89 4542.85 20.16%
180106* 493.05 22.69 4.480 520.22 769.67 1289.89 5.72%
180107 17.55 5.70 0.619 23.87 253.20 277.07 1.23%
1801018* 159.7 2.78 0.000 162.48 0.86 163.34 0.72%
180109 6.25 0.24 0.029 6.52 58.39 64.91 0.29%
180110* 0.03 1.01 0.000 1.04 95.30 96.34 0.43%
TOTAL 14818 7717.35 22535
1Nota= Ministere cu retea sanitara proprie (M.A.I.; M.J.; M.Ap.N; M.T.; S.R.I.) 2Nota = Cantitatea estimate in urma studiului derulat in anul 2014
86
CAPITOLUL V
PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA
RADIATIILOR IONIZANTE
EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII IONIZANTE
SINTEZA NATIONALA ANUL 2017
Coordonator: Fiz. Dr. Olga Girjoaba, Dr. Alexandra Cucu
Institutul National de Sanatate Publica - Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti
Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor de Sanatate
Publica teritoriale
INTRODUCERE Componenta a serviciilor medicale, avand consecinte direct masurabile asupra sanatatii
populatiei, expunerea medicala ca factor creat de om, poate fi modificata in sensul cresterii
beneficiilor aduse societatii si minimizarii riscului asociat. Sinteza nationala„Expunerea
medicala a populatiei la radiatii ionizante” prezinta anual rezultatele procesului de monitorizare
a nivelului expunerii populatiei datorat examinarilor medicale cu radiatii ionizante si are drept
scop reducerea riscului asociat expunerii medicale diagnostice cu radiatii X, prin optimizarea
calitatii actului radiologic, constand in obtinerea unei imagini radiologice de buna calitate cu
minimum de expunere pentru pacient.
Obiectivul sintezei este estimarea contributiei principalelor tipuri de expuneri medicale la
consumul radiologic total, aceasta fiind exprimata prin indicatorii sintezei, respectiv: numar de
echipamente radiologice; numar de examinari radiologice si proceduri de tratament per tip de
examinare/procedura medicala; distributia examinarilor radiologice si a procedurilor de
tratament pe grupe de varsta si gen; valorile medii ale marimilor de doza pe tip de
examinare/procedura si grupa de varsta (produsul doza-arie DAP (Gy x cm2) pentru
examinarile radiologice de diagnostic si procedurile interventionale, in cazul instalatiilor
radiologice care sunt dotate cu DAP-metre, kerma in aer la suprafata de intrare ESAK (mGy),
calculate pe baza parametrilor de expunere, in cazul instalatiilor radiologice care nu sunt dotate
cu DAP-metre, produsul doza-lungime scanata DLP (mGy x cm) pentru procedurile de
tomografie computerizata CT, doza medie glandulara MGD (mGy) pentru mamografie,
activitatea medie administrata de substanta radioactiva exprimata in MBq pentru procedurile
de medicina nucleara, valorile cele mai des utilizata pentru dozele prescrise si eliberate in
volumul tinta, pe tip de procedura de tratament, in cazul radioterapiei si brahiterapiei, doza
efectiva medie pe tip de examinare/procedura, doza colectiva la 1000 de locuitori).
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad
obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica de a asigura protectia radiologica
a pacientului in cazul expunerii medicale la radiatii ionizante. In acest sens a fost elaborat si
promovat Ordinul MS nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind inregistrarea,
centralizarea si raportarea informatiilor privind expunerea medicala a populatiei la radiatii
ionizante, ca parte a programului de implementare in Romania a Directivei Europene
2013/59/EURATOM. Actul normativ a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I
nr. 916/15.11.2016 si a intrat in vigoare la 01.01.2017. Acesta a definit institutiile implicate si
modalitatea de inspectie si control, responsabilitatile privind inregistrarea, centralizarea si
87
raportarea datelor privind expunerea medicala, circuitul informatiilor, precum si formularele
de inregistrare si raportare centralizata a datelor.
Sinteza prezinta situatia centralizata a datelor inregistrate in anul 2017 de catre furnizorii de
servicii de radiologie si imagistica medicala, medicina nucleara si radioterapie din Romania si
raportate conform metodologiei realizata pe baza prevederilor Ordinului M.S. nr. 1255/2016.
Prelucrarea si centralizarea datelor este realizata la nivel local de catre Laboratoarele de Igiena
Radiatiilor din cadrul DSP teritoriale, iar la nivel national de catre Institutul National de
Sanatate Publica prin Laboratorul de Igiena Radiatiilor din cadrul Centrului Regional de
Sanatate Publica Bucuresti.
In anul 2017, numarul instalatiilor radiologice pentru care au raportate date privind expunerea
medicala a populatiei la radiatii ionizante, este de 1977 de echipamente pentru practica de
radiologie de diagnostic si interventionala, 21 de echipamente pentru medicina nucleara si 40
de echipamente pentru radioterapie si brahiterapie. Situatia centralizata privind procentul de
raportare este prezentat in tabelul nr.1, fiind estimat pe baza numarului de instalatii radiologice
care au transmis datele privind expunerile medicale la radiatii ionizante raportat la numarul
total de instalatii radiologice aflate in utilizare, la nivelul intregii tari. In cazul instalatiilor
dentare 3D/CBCT nu exista date privind numarul instalatiilor autorizate si din acest motiv nu
s-a putut calcula un procent de raportare.
Raportarea cea mai slaba a datelor privind expunerea medicala a populatiei este din judetele
Arges, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Teleorman, Valcea, dar si din Bucuresti unde lipsesc unii dintre
cei mai importanti furnizori de servicii de radiologie si imagistica medicala, medicina nucleara
si radioterapie din Romania.
Tabel 1: Situatia procentului de raportare la nivelul intregii tari
Tip echipament Procent de raportare
Scopie - grafie (1 post) 59.10%
Scopie + grafie (2 posturi) 57.20%
Grafie (1post) 56.20%
Mamografie / Tomosinteza 43.50%
RX dentar intraoral 32.60%
RX dentar panoramic 32.40%
RX dentar - tomograf (3D - CBCT) 59 echipamente
Osteodensitometrie 43.90%
Tomografie computerizata 55.80%
RX mobil (grafie) 29.60%
Cardiologice (angiografie) 38.50%
Noncardiologice (C-arm) 33.30%
REZULTATE SI DISCUTII Au fost raportate un numar de 5.971.727 de proceduri radiologice, 14.180 proceduri de
diagnostic de medicina nucleara si 14.674 de proceduri de radioterapie si 791 de proceduri de
brahiterapie. Distributia procedurilor radiologice raportate in functie de tipul practicii este
prezentata in Fig 1.
Tip echipament Procent de
raportare
Gamma camera 46.90%
PET-CT 16.70%
SPECT-CT 57.10%
Radiatii X (ortovoltaj) 40%
Cobalt 60 100%
Accelerator liniar 65.20%
Unitati stereotaxie
radiochirurgicala 100%
Simulatoare / CT
Simulator 61.50%
HDR 66.70%
88
In cazul practicii de radiologie de diagnostic, frecventa examinarilor in functie de regiunea
investigata si proiectia/incidenta fasciculului RX (AP/PA/LAT) pastreaza aceeasi distributie ca
si in anii precedenti (Fig. 2). Astfel radiografia toracica ramane cea mai frecventa examinare
(30.8% din totalul examinarilor radiologice), urmata de radiografia membrelor si articulatiilor
(23.6%). Acestea sunt urmate la distanta de radiografia coloanei lombare (8.7%), fluoroscopia
toracica (5.8%), radiografia capului (5.5%), pelvisului (5.0%), coloanei cervicale (2.8%) si a
abdomenului (2.5%). De remarcat, din punct de vedere al frecventei de examinare, este pozitia
importanta ocupata de osteodensitometrie – locul 8 in topul examinarilor radiologice.
Fig. 1. Distributia procedurilor radiologice raportate in functie de tipul practicii
Pentru a evidentia mai bine distributia examinarilor radiologice in functie de varsta pacientilor
pediatrici, pe grupe de varsta specifice, a fost elaborat graficul din Fig. 3. In cazul grupelor de
varsta 0-12 luni si 1-4 ani, frecventa cea mai mare este pentru radiografia toracelui, iar pentru
5-9 ani si 10-14 ani, pentru radiografia membrelor, urmate de cea a toracelui.
Frecventa examinarilor radiologice in functie de genul pacientilor este in general echilibrata,
doar in unele cazuri cu ponderi putin mai mari pe care le mentionam in continuare pentru
fiecare grupa de varsta. Astfel in cazul pacientilor pediatrici de gen masculin, se remarca
procente putin mai mari (56-62%) pentru radiografia toracelui si a pelvisului (grupa 0-12 luni),
respectiv a capului si abdomenului (grupa 1-4 ani), pentru radiografia capului si a coloanei
cervicale si fluoroscopia toracelui in cazul grupei de 5-9 ani, iar in cazul grupei 10-14 ani
pentru radiografia capului. Aceleasi procente se remarca si pentru pacientii de gen masculin
din grupa de varsta 15-39 ani pentru radiografia capului si membrelor, respectiv pentru
fluoroscopia toracelui. In cazul pacientilor de gen feminin exista unele procente mai mari
pentru grupa de varsta 15-39 ani in cazul fluoroscopiei tractului gastro-duodenal (56%), iar in
cazul grupei de varsta peste 40 ani, pentru radiografia pelvisului (59%) si a coloanei vertebrale
– toate segmentele (57-61%), pe langa mamografie (99%) si osteodensitometrie (88%).
Dozele efective estimate pentru pacientii peste 15 ani si incertitudinile implicate in calculul
acestora (in functie de numarul de instalatii radiologice care au raportat datele si acuratetea
determinarii coeficientilor de conversie) sunt prezentate in tabelul nr. 2.
3536376
295198
178674
112799
722810
334021092468
RADIOGRAFIE
FLUOROSCOPIE
MAMOGRAFIE
OSTEODENSITOMETRIE
TOMOGRAFIECOMPUTERIZATA
INTERVENTIONALA
DENTARE
89
Fig. 2. Distributia tipurilor de examinari radiologice in functie de regiunea anatomica
investigata si proiectie (AP/LAT)
Fig. 3. Distributia celor mai frecvente tipuri de examinari radiologice pentru pacientii
pediatrici, in functie de grupele de varsta
Frecventa examinarilor CT per tip de procedura, definita in functie de regiunea anatomica
investigata cu/fara substanta de contrast, este prezentata in Fig. 4, iar graficul din Fig. 5,
prezinta distributia frecventei de examinare a pacientilor pediatrici, cu rezerva ca principalii
furnizori de servicii de radiologie pentru copii din Bucuresti nu au raportat datele privind
expunerea medicala. Dozele efective medii estimate pentru pacientii adulti, pentru fiecare tip
de procedura de examinare CT sunt prezentate in tabelul nr. 3.
5317
5470
6274
7959
7965
9631
11295
13412
14288
25631
48903
59187
62734
62770
63579
69032
70671
101102
103255
105290
106697
112799
121539
171631
177639
205233
237268
974712
1151598
0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000 1400000
STU
TG5
TG1
SMU2
SMU1
TG2
CL3
U2
R
STB
TG4
C2
S1
SMB2
CT2
SMB1
CT1
A1
CC2
C1
CC1
OS
T2
CL1
CL2
P1
T3
M
T1
2463
18691
846 801
12923
26797
2799 2005
30120
18570
3875 3032
55953
27560
6631 4803
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
M T1 C1 T3
0-12 luni 1 - 4 ani 5-9 ani 10-14 ani
90
Tabel 2: Dozele efective estimate pentru pacientii peste 15 ani, pe tip de examinare radiologica Examinari in functie de localizare Proiectie
Cod exam.
Doza efectiva (mSv)
Craniu
AP/PA C1 0.024±0.003
LAT C2 0.019±0.003
Sinusuri S1 0.018±0.003
Coloana cervicala
AP/PA CC1 0.042±0.006
LAT CC2 0.050±0.007
Coloana toracica
AP/PA CT1 0.142±0.020
LAT CT2 0.172±0.024
Coloana lombara
AP/PA CL1 0.257±0.036
LAT CL2 0.357±0.050
JLS CL3 0.259±0.036
Torace
AP/PA T1 0.064±0.009
LAT T2 0.075±0.010
Abdomen A1 0.310±0.043
Pelvis si sold P1 0.390±0.055
RRVS R 0.540±0.146
Histerosalpinografie H 0.616±0.166
Tract gastroduodenal
esofag TG1 0.478±0.129
stomac TG2 0.573±0.155
Explorare colon TG3 0.625±0.169
Urografie U2 0.927±0.250
Membre si articulatii M 0.0023±0.0003
Osteodensitometrie OS 0.0027±0.0007
San (mamografii bilaterale)
CC SMB1 0.198±0.028
MLO SMB2 0.208±0.029
San (mamografii unilaterale)
CC SMU1 0.091±0.025
MLO SMU2 0.093±0.025
San (tomosinteza bilateral) STB 0.384±0.104
San (tomosinteza unilateral) STU 0.124±0.034
Torace T3 0.217±0.030
Gastroduoden TG4 1.153±0.161
Colon TG5 1.499±0.405
Fig. 4. Frecventa examinarilor CT in functie de tipul procedurii de examinare (regiunea
anatomica investigata cu/fara substanta de contrast)
Fig. 5. Distributia examinarilor CT efectuate pacientilor pediatrici pe grupe de varsta si gen
4809
5367
5481
6293
6732
7238
8907
9887
11636
12885
13087
13862
15267
20638
20911
27636
28209
34305
40837
71462
72351
268714
0 50000 100000 150000 200000 250000 300000
G (nativ)
TA (nativ)
E
CT (nativ)
CTAPSC (contrast)
TR (nativ)
S (nativ)
GSC (contrast)
TASC (contrast)
AP (nativ)
CL (nativ)
P (nativ)
A (nativ)
TRSC (contrast)
CC (nativ)
T (nativ)
APSC (contrast)
CSC (contrast)
PSC (contrast)
ASC (contrast)
TSC (contrast)
C (nativ)
0100020003000
M F M F M F M F
0-12 luni 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani
91
Din analiza rezultatelor obtinute se constata, la nivel global, ca cea mai mare frecventa de
examinare este pentru cap nativ (fara substanta de contrast) (37.2%), urmata la distanta de
examinarile cu substanta de contrast ale toracelui (10%), abdomenului (9.9%), pelvisului
(5.7%), capului (4.7%) si a regiunii abdomen+pelvis (3.9%). In ceea ce priveste frecventa de
examinare pe grupe de varsta, pentru pacientii pediatrici se remarca detasat examinarea nativ
a capului (65.6% dintre toate examinarile efectuate pacientilor pediatrici). Tot pentru aceeasi
grupa de varsta, se observa examinari relativ mai frecvente, fara substanta de contrast, ale
coloanei cervicale (6.3%), toracelui (2.8%), coloanei lombare (2.5%) si cu substanta de
contrast, examinarile capului (3.2%) si ale abdomenului (2.3%). In cazul grupei de varsta 15-
39 ani, pe langa examinarea nativ a capului (39.9%), se remarca examinarile cu substanta de
contrast ale abdomenului (7.2%), toracelui (6.3%) si pelvisului (4.7%). In ceea ce priveste
distributia examinarilor CT in functie de genul pacientilor, se constata o frecventa relativ
echilibrata la nivel global, 48.9% barbati si 51.1% femei, raportul fiind insa invers pentru
pacientii pediatrici si pentru cei de pana in 39 de ani.
Tabel 3: Dozele efective medii estimate pentru pacientii adulti, pentru fiecare tip de examinare
CT
Regiune anatomica Cod proc. Doza efectiva
(mSv)
Cap C (nativ) 1.76±0.24
CSC (contrast) 3.25±0.45
Sinus S (nativ) 0.85±0.12
SSC (contrast) 1.32±0.18
Gat (parti moi) G (nativ) 3.66±0.51
GSC (contrast) 7.82±1.10
Coloana cervicala CC (nativ) 3.92±0.55
CCSC (contrast) 9.05±1.27
Coloana toracala CT (nativ) 6.80±0.95
CTSC (contrast) 12.81±1.79
Coloana lombara CL (nativ) 9.82±1.38
CLSC (contrast) 19.99±2.80
Torace
T (nativ) 6.94±0.97
TSC (contrast) 15.54±2.18
Abdomen A (nativ) 6.45±0.90
ASC (contrast) 22.74±3.18
Pelvis P (nativ) 4.91±0.69
PSC (contrast) 16.73±2.34
Torace+abdomen TA (nativ) 10.59±1.48
TASC (contrast) 23.54±3.29
Abdomen+pelvis AP (nativ) 10.67±1.49
APSC (contrast) 31.35±4.39
Trunchi (torace+ abdomen+pelvis)
TR (nativ) 10.71±1.50
TRSC (contrast) 30.98±4.34
Cap+torace+abdomen CTA (nativ) 14.43±2.02
CTASC (contrast) 32.71±4.58
Cap+torace+ abdomen+pelvis
CTAP (nativ) 19.39±2.71
CTAPSC (contrast) 43.25±6.06
Extremitati E 0.35±0.05
Distributiile frecventelor procedurilor interventionala cardiologice si non-cardiologice sunt
prezentate in Fig. 6 si 7, iar dozele efective medii per tip de procedura, estimate pe baza datelor
raportate pentru pacientii adulti, sunt prezentate in tabelul nr. 4.
Cea mai frecventa procedura cardiologica interventionala este coronarografia (46.8%), urmata
de angioplastia coronariana (PTCA) (18.8%), urmate la distanta de angiografiile cerebrale,
periferice si abdominale (4.4%). Cele mai frecvente proceduri interventionale non-
cardiologice, asa cum era de asteptat sunt procedurile ortopedice (66.5%), urmate de
procedurile urologice (28.2%). Din datele raportate, 96.4% dintre procedurile interventionale
cardiologice sunt efectuate pentru pacienti cu varsta mai mare de 40 de ani, respectiv 3.6%
pentru grupa de varsta 15-39 ani. In cazul procedurilor non cardiologice, acestea sunt efectuate
cu precadere pacientilor din grupa de varsta de peste 40 de ani (81.1%), pentru grupa 15-39 de
ani fiind un procent de 13.9% si respectiv 5% pentru pacientii pediatrici. Din punctul de vedere
al distributiei globale a procedurilor interventionale in functie de genul pacientilor, 57.5% din
92
numarul total de proceduri cardiologice sunt efectuate asupra barbatilor, respectiv 47.8% in
cazul procedurilor non-cardiologice. Pentru acestea din urma, desi procentul global al
pacientilor de gen masculin este mai mic in comparatie cu pacientii de gen feminin, pentru
grupele de varsta de pana in 40 de ani situatia este inversa, pacientii de gen masculin
reprezentand 63.8% pentru grupa de varsta sub 15 ani si respectiv 57.1% pentru grupa de varsta
15-39 ani.
Fig 6. Frecventa examinarilor radiologice interventionale cardiologice per tip de procedura
Fig. 7. Frecventa examinarilor radiologice interventionale non-cardiologice per tip de procedura
Tabel 4: Dozele efective medii estimate pentru pacientii adulti, per tip de procedura de
radiologie interventionala
Examinari in functie de localizare Cod
Doza
efectiva
(mSv)
Coronarografie C1 3.28±0.89
Ventriculografie V1 2.37±0.64
Coronarografie + ventriculografie CV1 7.68±2.07
Implant stimulator cardiac IS 3.96±1.07
Angiografie cerebrala A1 3.17±0.86
Angiografie carotidiana A2 2.36±0.64
Angiografie abdominala A3 6.96±1.88
Angiografie pelvina A4 8.07±2.18
Angiografie membre inferioare A5 1.91±0.52
Angiografie membre superioare A6 0.17±0.05
Flebografie F 1.23±0.33
Coronarografie + PTCA CAp1 16.32±4.41
Angioplastie coronariana (PTCA) Ap1 6.69±1.81
Angioplastie carotidiana Ap2 3.38±0.91
Angioplastie renala Ap3 1.06±0.29
Angioplastie periferica Ap4 2.55±0.69
Embolizare cerebrala EC 8.31±2.24
Embolizare periferica EP
Embolizare abdominala EA 26.21±7.08
TIPSS TIPSS
Vertebroplastie Vp 1.96±0.53
Nucleoplastie Np 2.85±0.77
Ortopedice O 0.04±0.01
Urologice U3 1.10±0.30
Neurochirurgie Nch 0.27±0.07
77124
3042676
6307
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
Nch
Np
O
93
Examinarile RX dentare prezinta aceleasi tendinte ca si in anii precedenti, 55.1% dintre acestea
fiind radiografii intra-orale/retroalveolare, 39.9% panoramice si 5.0% examinari 3D/CBCT.
Distributia frecventei de examinare in functie de tipul de examinare si repartizarea acestora pe
grupe de varsta si gen sunt prezentate in Fig. 8 si 9.
Distributia pe grupe de varsta evidentiaza ca pacientii pediatrici reprezinta 7.0% din totalul
pacientilor (2.1% grupa 5-9 ani, 4.9% grupa 10-14 ani), iar celelalte doua grupe de varsta au o
ponderi relativ egale (44.2% pentru 15-39 ani, respectiv de 48.8% pentru pacientii de peste 40
ani). Pacientii de gen masculin reprezinta 45% din numarul total de examinari, iar pacientii de
gen feminin 55%, pastrand aceleasi tendinte ca si in anii precedenti. Dozele medii estimate
pentru investigatiile dentare pe baza valorilor DAP sunt de 4 µSv pentru expunerea dentara
intraorala, de 21.4 µSv pentru expunerile panoramice si respectiv 78.5 µSv pentru tomografia
dentara/3D.
Fig. 8. Distributia frecventei de examinare dentara in functie de tipul de examinare
Fig. 9. Distributia examinarilor de radiografie dentara pe grupe de varsta si gen
Din perspectiva sanatatii publice, pentru evaluarea masurilor de radioprotectie in radiologia de
diagnostic si interventionala si optimizarea expunerilor medicale este util sa se estimeze dozele
efective colective, exprimate in om·mSv, pe baza dozelor efective medii per procedura si a
numarului de pacienti care au efectuat procedurile respective. Pe baza datelor raportate in anul
2017 au fost calculate dozele efective colective pentru toate procedurile radiologice,
contributiile principalelor proceduri radiologice de diagnostic si interventionale fiind
prezentate in Fig. 10. Se constata din graficul structurii contributiilor dozelor efective colective
ca ponderea cea mai insemnata o inregistreaza examinarile CT in general, cele mai importante
fiind CT abdomen si CT torace, urmate de CT abdomen+pelvis, CT pelvis, CT trunchi, CT
cap, CT cap+torace+abdomen+pelvis, CT coloana cu toate segmentele sale, CT
torace+abdomen, contributia acestora fiind mai mare in realitate, avand in vedere ca unele
dintre cele mai importante unitati sanitare din Bucuresti, din punct de vedere al consumului
radiologic, nu au raportat datele. Examinarile de tomografie computerizata contribuie cu un
procent foarte mare la doza colectiva, ca urmare este foarte important ca examinarea fiecarui
pacient in parte sa fie corect justificata, iar protocoalele de tomografie computerizata sa fie
optimizate astfel incat dozele primite de pacienti sa fie cat mai scazute posibil. Procedurile CT
54164
436340
601964
0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000
D3
D2
D1
0
50000
100000
150000
200000
M F M F M F M F M F
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-39 ani ≥40 ani
D1
D2
D3
94
sunt urmate de examinarile radiografice ale coloanei cu toate segmentele sale, toracelui,
pelvisului, de examinarile fluoroscopice ale tractului gastro-duodenal si a toracelui si de
procedurile interventionale de diagnostic si terapie coronarografie+PTCA. Mamografiile si
tomografiile ocupa pozitia 19 in clasamentul contributiilor dozelor colective, iar examinarile
dentare panoramice pozitia 25, datorita numarului mare de examinari, in acest ultim caz,
contributia reala putand fi mai insemnata, in conditiile in care multe cabinete dentare nu
raporteaza datele privind expunerile medicale. In anul 2017 au fost raportate 14180 proceduri
de medicina nucleara de diagnostic, dar nici o procedura de tratament, distributia pe grupe de
gen avand aceeasi pondere ca si in anii precedenti: 41.2% pacienti de gen masculin si 58.8%
pacienti de gen feminin. Dozele efective medii pe tip de procedura de medicina nucleara de
diagnostic, inclusiv pentru procedurile hibride PET-CT si SPECT-CT, sunt prezentate in
tabelele nr. 5 si 6. De mentionat ca in cazul procedurilor hibride, valoarea dozei efective este
estimata atat din contributia data de procedura de medicina nucleara, cat si cea datorata
examinarii CT.
Din analiza numarului de proceduri de medicina nucleara de diagnostic per tip de procedura,
se constata ca ponderea cea mai ridicata este detinuta de scintigrafia osoasa (radiofarmaceutic
HDP si MDT), urmata de scintigrafia cardiovasculara (radiofarmaceutic MIBI), scintigrafia
renala (radiofarmaceutic DTPA), scintigrafia tiroidiana (radiofarmaceutic Tc-99m
pertechnetat), limfoscintigrafia (radiofarmaceutic Nanocolid), scintigrafia tractului gastro-
intestinal (radiofarmaceutic Tc-99m pertechnetat) si a paratiroidelor (radiofarmaceutic Tc-99m
pertechnetat si Sestamibi). Distributia, la nivel global, a numarului de proceduri de medicina
nucleara de diagnostic efectuate pe tip de procedura, este prezentata in Fig 11, iar graficul din
Fig. 12 prezinta distributia celor mai frecvente proceduri pentru pacientii pediatrici. In cazul
acesta din urma, se observa ca pentru scintigrafia renala, atat cu radiofarmaceutic DTPA cat si
DMSA, pacientii pediatrici sunt majoritari, frecventa cea mai mare fiind pentru grupa de varsta
0-4 ani, ulterior scazand constant pana la grupa de varsta 10-14 ani si apoi crescand din nou
pentru grupele de pacienti adulti. Tinand cont insa ca mai mult de 50% dintre instalatiile de
medicina nucleara din tara nu au raportat datele privind expunerile medicale, distributia reala
poate fi diferita.
1723.5
1316.2
1021.8751.0
716.8
585.7
358.4
335.7
330.7
150.9
141.0 94.9
83.282.1
68.351.5
39.9 39.0
38.7
36.830.1 12.4 10.7
9.6 9.3Abdomen CT
Torace CT
Abdomen-pelvis CT
Pelvis CT
Trunchi CT
Cap CT
Cap-torace-abdomen-pelvis CT
Coloana CT
Torace-abdomen CT
Cap-torace-abdomen CT
Coloana GRAFIE
Gat CT
Torace GRAFIE
Pelvis GRAFIE
Tract Gastro SCOPIE
Torace SCOPIE
Coronarografie + PTCA
Abdomen GRAFIE
Mamografie/Tomografie
Coronarografie
Angioplastie coronariana (PTCA)
Urografie
Tract Gastro GRAFIE
Sinus CT
Dentar panoramic
95
Fig. 10. Dozele efective colective exprimate in om·mSv/1000 de locuitori pentru principalele
proceduri radiologice de diagnostic si interventionale
Fig. 11. Distributia frecventei procedurilor de medicina nucleara de diagnostic per tip de
procedura
Fig. 12. Distributia pe grupe de varsta si gen a procedurilor de medicina nucleara de
diagnostic importante pentru pacientii pediatrici
Tabel 5. Dozele efective pentru procedurile de medicina nucleara de diagnostic
Examinare Radionu
clid Forma
chimica Cod
Doza efectiva (mSv)
Minima Maxima Medie
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
>15 ani
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
>15 ani
0-4 ani
5-9 ani
10-14 ani
>15 ani
Scintigrafie de perfuzie cerebrala
Tc-99m HMPAO SC1
pertechnetat SC2
Scintigrafie tiroidiana
Tc-99m pertechnetat ST1 1.71 2.54 2.17
I-131 Nal ST2 0.49 0.63 0.55
Scintigrafie functie tiroidiana
I-131 Nal ST3 0.49 0.63 0.55
Tc-99m pertechnetat ST4 1.02 1.64 1.27
Scintigrafie pulmonara perfuzie
Tc-99m MAA SP1 2.44 2.44 2.44
SP2 2.44 2.44 2.44
Scintigrafie pulmonara ventilatie Tc-99m SP3
Scintigrafie cardiovasculara
Tc-99m pertechnetat SV1
RBC SV2
MIBI SV3 5.20 15.16 7.65
tetrofosmin SV4
Tl SV5
18
20
35
44
59
61
213
257
270
541
666
800
853
3063
4777
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
SC1
SV4
SP1
SO1
SR4
ST2
ST4
SPT3
SG1
SL1
ST1
SR2
SV3
SO2
SO3
293 13 26
186139
11376 68
39 3149
8972
124
0
50
100
150
200
M F M F M F M F M F
0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-39 ani ≥ 40 ani
SR4
SPT3
SR2
96
I-131 MIBG SV6
I-123 MIBG SV7
Scintigrafie renala
Tc-99m pertechnetat SR1
DTPA SR2 0.29 0.44 0.40 0.62
0.51 0.69
0.57 1.57 0.39 0.55 0.49 0.91
glucoheptonat SR3
DMSA SR4 0.41 0.91 0.66 0.88
0.76 1.60
0.75 0.88 0.71 1.52 0.70 0.88
Scintigrafie osoasa
Tc-99m pertechnetat SO1
MDT SO2 2.11 1.83 1.74 2.11
2.11 2.53
3.11 4.22 2.11 2.18 2.69 3.76
HDP SO3 1.45 1.83 2.24 2.11
3.06 4.57 1.78 2.57 3.42
Tract gastrointestinal Tc-99m pertechnetat SG1
1.55 1.42 2.38 1.55
1.42 5.74 1.55 1.42 4.82
Scintigrafie paratiroidiana
Tc-99m tetrofosmin SPT1
SESTAMIBI SPT3
5.62 7.61 6.49
Limfoscintigrafie Tc-99m Nanocoloid SL1 0.24 0.81 0.81 0.54
0.24 0.81
0.81 0.98 0.24 0.81 0.81 0.74
Tabel 6. Dozele efective totale (PET si CT, SPECT si CT) pentru procedurile PET-CT si
SPECT-CT
Examinare Doza efectiva totala (mSv)
MINIM MEDIE MAXIMA
5-9 ani 10-14 ani > 15 ani 5-9 ani 10-14 ani > 15 ani 5-9 ani 10-14 ani > 15 ani
PET-CT 3.35 5.49 8.76 3.64 5.89 11.93 3.87 6.61 16.32
SPECT-CT 6.78 12.04 18.75
Din analiza graficului structurii contributiilor dozelor efective colective estimate pentru
procedurile de medicina nucleara de diagnostic (Fig. 13) se remarca o pondere importanta a
scintigrafiei osoase cu Tc99m HDP si MDP (cod procedurǎ SO3 si SO2) si evident, a
examinǎrilor PET-CT, urmate de scintigrafiile cardiovasculare (cod SV3, radiofarmaceutic
MIBI), SPECT CT, scintigrafiile paratiroidiene (cod SPT3, radiofarmaceutic Tc99m
pertechnetat si SESTAMIBI), tiroidiene (cod ST1,) si gastrointestinale (cod SG1) cu Tc99m
pertechnetat.
Fig. 13. Dozele efective colective exprimate in om·mSv/1000 locuitori pentru principalele
proceduri de medicina nucleara de diagostic
Pentru practica de radioterapie au fost raportate in anul 2017 un numar de 14674 de proceduri
efectuate cu acceleratoare liniare (85.6%), instalatii de telecobaltoterapie (8.2%) si instalatii de
RX-terapie (6.2%). Distributia procedurilor de radioterapie evidentiaza ca 93.8% din cazuri
0.270.40
0.731.301.451.671.81
6.5311.53
11.7816.35
0.00 2.00 4.00 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00 18.00
ST4
SR2
ST1
SPECT CT
SO2
SO3
97
apartin grupei de varsta de peste 40 de ani si 6.1% grupei de varsta 15-39 ani, 48.8% fiind
barbati si 51.2% femei. Analizand distribuţia procedurilor de radioterapie în funcţie de tipul
instalaţiilor, se constatǎ ca cele mai numeroase tumori maligne sunt tratate, asa cum era de
asteptat, utilizand acceleratoarele liniare, cele mai numeroase tumori fiind localizate la san, cap
si gat, aparatul genital, metastazele osoase si cerebrale, tumorile de rect si prostata, cele
pulmonare si de parti moi. O pondere relativ importanta este detinuta si de tratarea tumorilor
benigne, inclusiv a procedurilor anti-inflamatorii, cu instalatiile de RX terapie (ortovoltaj),
aceste instalatii fiind utilizate si in tratarea tumorilor maligne ale pielii. Totodata au fost
raportate 791 tratamente de brahiterapie afterloading cu debit de doza mare - HDR pentru
tumori ale aparatului genital. Un procent de 89.5% dintre tratamente au fost pentru paciente cu
varste de peste 40 de ani si 10.5% pentru paciente din grupa de varsta 15-39 ani.
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL
Coordonatori: Ing. Anca Sorescu, Dr. Alexandra Cucu
Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor – Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale
Personalul expus profesional la radiaţii ionizante este reprezentat de o categorie profesională
cât mai diversă, cu personal din variate domenii de activitate, de la medicină până la industria
nucleară.
Principala grupă a expuşilor profesional la radiatii ionizante o reprezintă cea din sectorul
medical. Evoluţia tehnicilor de imagistică medicală si varietatea domeniilor se datorează în
mare măsură descoperirilor ştiinţifice precum: ultrasunetele, fizica nucleară, spectroscopia,
microelectronica şi calculatoarele care treptat au migrat cu un succes foarte mare spre medicină.
Dezvoltarea pe scară larga a echipamentelor din domeniul medical a dus la o crestere
considerabilă a expusilor profesional la radiatii ionizante din acest domeniu – circa 75% din
numarul total al expusilor la radiatii ionizante.
Expusul personalului medical la radiatii ionizante îşi desfasoară activitatea în medii de ȋnaltă
tehnologie, cu surse de radiaţii ionizante fie in scop de diagnostic, fie in scop terapeutic şi este
supus riscurilor specifice acestora. În această categorie se ȋncadrează medicii radiologi,
radioterapeuţi si de medicină nucleară, asistenţii, tehnicienii de radiologie, etc. Activitatea de
supraveghere a stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii ionizante face parte
din responsabilităţile legale ale sistemului de sănătate publică, ȋn concordanţă cu ansamblul de
măsuri şi practici europene, prevăzute de legislaţia naţională.
Sinteza face parte din cadrul responsabilităţilor legale ale sistemului de sănătate publică, ȋn
conformitate cu cadrul European constituit de articolele 33, 34, 35 ale Tratatului Euratom si al
Directivei cadru 2013/59 Euratom si urmareşte:
evoluţia expunerii profesionale a personalului medical la radiaţii ionizante ȋn vederea
supravegherii şi controlului modului de organizare şi funcţionare a măsurilor de
radioprotecţie ȋn activităţile nucleare;
constituirea bazei de date cu privire la supravegherea stării de sănătate a expusului,
tipurile de expunere si activităti, profesie.
existenta si efectele suprairadierilor la locul de muncă, raportate de către serviciile de
dozimetrie individuală.
98
Această sinteza urmăreşte reducerea riscului asociat expunerii profesionale la radiaţii ionizante
a personalului LIR INSP, LIR DSP şi al celorlalte structuri din subordinea MS.
Fundamentarea este dată de cadrul legislativ naţional (Legea nr 111/1996 privind desfăşurarea
în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, cu modificarile si
completarile ulterioare si Ordinul C.N.C.A.N 14/2000, Norme fundamentale de securitate
radiologică, armonizat cu cel comunitar (Directiva 2013/59 Euratom) prevede obligativitatea
supravegherii expusului profesional la radiatiile ionizante. Activitatea de monitorizare este
necesară pentru radioprotectia personalului expus profesional si menţinerea dozei în limitele
prevazute de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului de sănătate publică.
Obiectivul general este reprezentat de monitorizarea nivelului expunerii profesionale prin
dozimetrie individuala utilizand metoda film-dozimetrica.
Rezultatele supravegherii au evidentiat:
numărul unităţilor nucleare din domeniul medical de 3278 in anul 2013, 3587 in anul 2014,
3718 in 2015, 3537 in 2016 si ajunge la circa 3618 in 2017.
Fig. 1. Distribuţie unităţi nucleare arondate Direcţiilor de Sănătate Publică
cu LIR, domeniul medical, 2015 - 2017
Din perspectiva distribuţiei teritoriale cele mai multe unitaţi nucleare
medicale se află ȋn zona de asistenţa a DSP Bucureşti, Dolj, Galati, Cluj, Iasi conform ilustrarii de mai jos.
99
Fig. 2. Distributie unitati nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical,
2017
In ceea ce priveste instalaţiile utilizate in cadrul unitatilor nucleare din domeniul medical,
acestea sunt in majoritate de ultima generaţie, produse si instalate in ultimii ani, insa mai
exista instalatii fabricate in jurul anilor 1970 ( Rx grafie clasica in spitale de stat).
Din perspectiva personalului expus profesional la radiatii ionizante din cadrul unitatilor
medicale, in continuare se remarca o usoara crestere an de an: de la 9345 in anul 2011 la
9759 in anul 2012, de la 9763 in anul 2013 la 10796 in anul 2014 si de la 11328 in 2015 la
circa 11757 in anul 2017.
Distribuţia expusului profesional din domeniul medical evidenţiaza un plus de activitate
pentru majoritatea Laboratoarelor de Igiena Radiatiilor, in special pentru cele din teritoriul
de competenta al DSP Bucuresti, Iasi si Timis, conform ilustrarii din graficul de mai jos.
In cursul anului 2017 au fost raportate de către serviciile de dozimetrie individuala cazuri de
depaşire de doză, supraexpuneri ale personalului medical expus la radiaţii ionizante fotografică
in Bucureşti, Braila, Bihor si Sibiu –cate un caz; persoanele expuse la radiaţii ionizante sunt
supravegheate medical conform legislaţiei in vigoare.
1190
73129
83 105 71
216 185
287 252
74
207
75
225 189115 85 107
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
B AG BC BH BV CS CJ CT DJ GL HR IS MM MS PH SB SV TM
UN medicale 2017
100
Fig. 3. Distribuţie personal unitaţi nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul
medical, 2014 - 2017
In privinţa valorilor interpretate ale echivalentului de doză, Hp(10), din rezultatele activităţii
de dozimetrie individuală ale Laboratorului de dozimetrie din cadrul Laboratorului de Igiena
Radiatiilor – INSP, in anul 2017 pentru un număr de 2045 expusi monitorizaţi prin metoda
film-dozimetrică, din care 1774 persoane din sectorul sanitar, observam ca frecvenţa mai
mare a dozelor mari se inregistrează in medicina nucleară, radiologia interventionala si de
diagnostic. Rezultatele au evidenţiat urmatoarea distribuţie a expusilor in funcţie de nivelul de
doză si domeniul de activitate, astfel:
Evidenta expusilor profesional la radiatii ionizante in perioada 01.01.2017- 31.12.2017 monitorizati la
Institutul National de Sanatate Publica - Laborator Dozimetrie Individuala
DENUMIRE
ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17
0,17-
0,2
0,2-
0,5
0,5-
1 1-2 2-5 5-10 10-15
Total
exp.
RADIOLOGIE
DIAGNOSTIC M10 P 1282 1 3 2 1 1289
D 0 0.17 0.91 1 1.92
RADIOLOGIE
INTERVENTIONALA M11 P 60 1 3 1 1 66
D 0 0.19 1 0.56 9.91
RADIOLOGIE
CHIRURGICALA M13 P 0 0
D 0
RADIOLOGIE+TERAPIE M15 P 0
SPITALE D
RADIOTERAPIE M20 P 23 1 24
101
D 0 0.38
MEDICINA NUCLEARA M30 P 2 4 2 1 1 1 11
D 0 0.68 0.79 0.6 1.23 2.32
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 214 1 3 218
D 0 0.17 0.96
MEDICINA VETERINARA M50 P 26 26
D 0
ALTE UTILIZARI
MEDICALE M90 P 80 1 1 82
D 0 0.97 1.55
SERVICE E0 P 16
P-Numar
persoane 16
D 0 D-Doza colectiva (mSv x om)
EDUCATIE NIVEL
SUPERIOR E1 P 10 10
D 0
CERCETARE RADIATIE E2 P 97 1 98
SECURITATE SI
INSPECTIE D 0 0.18
Observatii: 1774
1. Doza este Hp(10) pentru dozimetrul purtat la piept, sub sortul de protectie
2. La calculul dozei se ia in considerare ,,densitatea de innegrire neta" (brut - voal)
3. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie individuala
numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0,17 mSv, stabilit de norme
ASIGURAREA SUPORTULUI INFORMAȚIONAL ÎN VEDEREA
IMPLEMENTĂRII ȘI MONITORIZĂRII LA NIVEL NAȚIONAL A
ACTIVITĂȚILOR DE AUDIT CLINIC ÎN PRACTICILE RADIOLOGICE
MEDICALE
fiz. Loredana Bogdan, Dr. Rita Burkhardt CRSP Cluj
Introducere
Studiul “Asigurarea suportului informațional în vederea implementării și
monitorizării la nivel național a activităților de audit clinic în practicile radiologice medicale”,
propus pentru perioada 2017-2018, are ca scop susținerea la nivel național a implementarii
cerințelor Directivei 2013/59/EURATOM referitoare la auditul clinic, în vederea îmbunatăţirii
calităţii îngrijirii pacientului.
În anul 2017 s-au urmărit ca obiective principale:
- dezvoltarea metodologiei de efectuare și de monitorizare la nivel naţional a activităţilor de
audit clinic în practicile radiologice medicale.
- dezvoltarea de instrumente utile în aplicarea auditurilor clinice personalizate
- creşterea gradului de conştientizare, la nivel naţional, în randul furnizorilor de servicii
medicale, a asociaţiilor profesionale şi a personalului de specialitate cu privire la importanţa
efectuării auditului clinic
- oferirea de resurse informaţionale specifice pentru instruirea personalului
102
Metodă
În vederea atingerii obiectivelor specifice stabilite s-au desfășurat urmatoarele activități,
conform planului strategic privind implementarea auditului clinic în practicile radiologice
medicale:
- analiza literaturii de specialitate privind modalităţile de efectuare a auditului clinic
- comunicarea cu autorităţile competente în vederea finalizarii cadrului legislativ de
implementare a auditului clinic în practicile radiologice medicale
- realizarea de instrumente specifice, utile în efectuarea auditurilor clinice (ex.: ghid privind
auditul clinic în radiologia de diagnostic si intervenţională, modele formulare de audit,
template raport anual de audit)
- elaborarea metodologiei de monitorizare a activităţii de audit clinic la nivel naţional
- diseminare informații
Rezultate și discuții
Ca urmare a comunicării cu autorităţile competente, în vederea finalizării cadrului legislativ de
implementare a auditului clinic în practicile radiologice medicale, s-au revizuit propunerile de:
- “Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile radiologice medicale” -
care transpune Articolul 58 (e) din Directiva 2013/59/Euratom și
- “Normele privind auditul clinic în practicile radiologice medicale” - care transpun
Recomandările Comisiei Europene privind auditul clinic pentru practicile medicale radiologice
(RP 159/2009).
Față de variantele inițiale, propunerea de ordin introduce activitatea de monitorizare la nivel
național a auditul clinic în practicile radiologice medicale ca responsabilitate a Institutului
Național de Sănătate Publică, iar propunerea de “Norme privind auditul clinic în practicile
radiologice medicale” conține în anexe:
- criterii generale minime prioritare de bună practică în practicile radiologice medicale - care
corespund cu cerințele cap VII privind expunerile medicale din Directiva 2013/59/Euratom și
- template-uri pentru principalele documente utilizate în activitățile de audit clinic: raport de
audit, plan de îmbunătățire, raport de progres, raport anual de audit.
Deoarece la momentul prezent nu există un organism de audit clinic recunoscut la nivel
național, noua propunere de norme doar definește auditurile clinice externe și cere efectuarea
lor cu o frecvență de minim cinci ani.
Proiectul revizuit de “Ordin pentru aprobarea Normelor privind auditul clinic în practicile
radiologice medicale”, împreună cu nota de fundamentare și tabelul cu concordanta dintre
articolele Directivei EURATOM 59/2013 și transpunerea lor în proiectul de ordin au fost
transmise spre consultare catre specialiștii INSP. S-au elaborat draft-uri pentru “Ghidul privind auditul clinic în practica de radiologie de
diagnostic si intervenţională” și “Metodologia de monitorizare a activităţii de audit clinic la
nivel național”, urmănd ca forma finală să fie stabilită după aprobarea Normelor privind auditul
clinic în practicile radiologice medicale, în scopul oferirii unor informații coerente și unitare.
Demersurile efectuate la nivel național privind implementarea auditului clinic în practicile
radiologice medicale au fost sintetizate în lucrarea “First Steps in Clinical Audit in Romania”
și prezentate la sectiunea The Voice of EPOSTM a Congresului European de Radiologie (ECR),
Viena 1-4 martie 2017.
103
Concluzii Activitățile desfășurate în cadrul prezentului proiect duc la creşterea capacităţilor furnizorilor
de servicii medicale de implementare a activitatilor de audit clinic în practicile radiologice
medicale in vederea monitorizarii lor la nivel naţional.
În vederea creării unui mediu adecvat la nivel naţional şi local, se impune implicarea atât a
societăților profesionale cât şi a organismelor de reglementare pentru:
- adoptarea ghidurilor de bună practică specifice pentru fiecare tip de procedura care implică
expunerea medical, general acceptate la nivel național;
- crearea unor structuri pentru pregătirea şi certificarea personalului implicat in activitățile de
audit clinic, atât intern cât și extern.
Toate acestea răspund necesităţii implementării în practică a recomandarilor Directivei
59/2013/Euratom privind audit clinic în practicile radiologice medicale și nevoii de
îmbunătăţire a calităţii serviciilor de sănătate din punctul de vedere al siguranţei, eficienţei,
eficacitaţii rentabilităţii şi orientării spre pacient, în vederea creşterii gradului de satisfacţie al
pacientului.
INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN
DOMENIUL RADIAŢIILOR IONIZANTE
Rita Burkhardt, Teodora Dan, Loredana Bogdan
Institutul de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj-Napoca
Introducere
Studiul “Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante” se
desfăşoară în cadrul Programului Naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul
de viaţă şi muncă - Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor
ionizante, începând cu anul 2010.
Obiectivele studiului sunt creşterea nivelului de cunoştinţe al populaţiei privind
sănătatea în raport cu radiaţiile ionizante, conştientizarea beneficiilor şi riscurilor pentru
sănătate asociate expunerilor la radiaţiilor ionizante, formarea şi dezvoltarea unor deprinderi
corecte care să promoveze sănătatea.
Activităţile desfăşurate în cadrul studiului s-au focalizat pe informarea populaţiei cu
privire la expunerea la radiaţiile ionizante în scop medical, la efectele radiaţiilor asupra
sănătăţii şi măsurile necesare de protecţie radiologică.
Metodologie
Pornind de la necesitatea promovării comportamentului favorabil sănătăţii prin
dezvoltarea cunoştinţelor privind sănătatea în relaţie cu radiaţiile ionizante, studiul a continuat,
în anul 2017, cu activităţi adresate unei categorii din populaţie cu risc crescut, femeile gravide
sau aflate la vârsta fertilă. Ȋn vederea atingerii obiectivelor specifice activităţii mentionate,
studiul s-a bazat pe următoarele etape:
- Analiza literaturii de specialitate şi a recomandărilor internaţionale privind expunerea
la radiaţii ionizante a femeilor gravide;
- Selectarea informaţiilor relevante în vederea elaborării materialelor informative privind
grupul tinta;
- Elaborarea materialului informativ sub forma de ghid adresat femeilor gravide.
104
Rezultate şi concluzii
Ȋn urma analizei literaturii de specialitate şi a recomandărilor internaţionale privind
expunerea la radiaţii ionizante a femeilor gravide sau aflate la vârsta fertilă, în anul 2017 au
fost selectate cele mai recente şi relevante informaţii specifice acestei categorii de populaţie, a
căror sursă este specificată în capitolul “Bibliografie” al materialului informativ elaborat.
S-a elaborat un material informativ sub formă de ghid - „Expunerea la radiații ionizante
a femeilor gravide sau aflate la vârsta fertilă”, care se regaseste pe pagina web a Institutului
Naţional de Sănătate Publică.
Materialul informativ a fost astfel elaborat încât să ducă la creşterea nivelului de
cunoştinţe privind sănătatea în raport cu radiaţiile ionizante a unei grupe populaţionale cu risc
crescut - femei gravide sau aflate la vârsta fertilă. De asemenea s-a urmarit conştientizarea
riscurilor şi beneficiilor pentru sănătate datorate expunerilor la radiaţii ionizante atit la femeile
gravide cit si la copilul inca nenăscut.
Diseminarea ghidului pe pagina web a Institutului Naţional de Sănătate Publică, la
adresa http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/ghiduri/ asigură accesul publicului la aceste
informaţii.
Materialul informativ adresat femeilor gravide sau aflate la vârsta fertilă, alături de
ghidul de educaţie pentru sănătate, intitulat „Ce este necesar să ştim despre radiaţiile ionizante
şi efectele lor asupra omului” asigură creşterea nivelului de cunoştinţe necesara în prevenţia
bolilor şi antrenarea întregii populaţii pentru a participa la consolidarea sănătăţii, atât personale,
cât şi publice, astfel educaţia pentru sănătate fiind o cale de realizare, de a lungul mai multor
generaţii, a unui comportament sanogen sănătos.
SUPRAVEGHEREA NIVELURILOR DE REFERINTA IN
DIAGNOSTIC IN EXPUNERILE MEDICALE LA RADIATII
IONIZANTE
Coordonator: Fiz. Dr. Olga Girjoaba, Dr. Alexandra Cucu
Institutul National de Sanatate Publica - Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti
Colaboratori: Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor de Sanatate
Publica teritoriale
INTRODUCERE
Sinteza nationala intitulata: “Supravegherea nivelurilor de referinta in diagnostic in expunerile
medicale la radiatii ionizante“ are drept scop stabilirea la nivel national a nivelurilor de referinta
in radiodiagnostic si medicina nucleara de diagnostic (DRL/NDR) si revizuirea acestora ori de
cate ori este cazul, in functie de evolutia cunostintelor si de nivelurile de referinta stabilite de
Comisia Europeana. Nivelurile de referinta constituie un set de valori pentru examinarile RX
standard, stabilite pentru grupuri de pacienti, care sunt aplicabile pentru procedurile de
diagnostic, atat in practicile de radiologie cat si de medicina nucleara. Nivelurile de referinta
in diagnostic impreuna cu rezultatele monitorizarii radioprotectiei pacientilor in expunerea
medicala sunt utilizate in optimizarea practicilor de radiologie si de medicina nucleara.
Obiectivul sintezei este estimarea valorilor de referinta pentru investigatiile RX standard
exprimate in termeni de produs doza-arie DAP (Gy x cm2) si kerma in aer la suprafata de intrare
ESAK (mGy) pentru investigatiile radiologice de grafie si fluoroscopie cu/fara DAP-metru,
produs doza-lungime scanata DLP (mGy x cm) pentru echipamentele de tomografie
computerizata, doza medie glandulara MGD (mGy) pentru echipamentele de mamografie si
105
activitate administrata de substanta radioactiva (MBq) in cazul investigatiilor de medicina
nucleara.
Cadrul legislativ national, armonizat cu prevederile comunitare in domeniu prevad
obligativitatea si responsabilitatea retelei de sanatate publica de a stabili si revizui nivelurile de
referinta in vederea asigurarii protectiei radiologice a pacientului in cazul expunerii medicale
la radiatii ionizante. In acest sens, in vederea stabilirii si revizuirii nivelurilor de referinta pentru
dozele primite de pacienti din expunerile medicale, a fost emis Ordinul MS nr.
1255/07.11.2016 privind aprobarea Normelor privind inregistrarea, centralizarea si raportarea
informatiilor privind expunerea medicala a populatiei la radiatii ionizante, publicat in M.O,
Partea I nr 916/15.11.2016, ordin care a intrat in vigoare la 01.01.2017. Conform prevederilor
ordinului MS mentionat mai sus, toate unitatile care furnizeaza servicii medicale de radiologie
de diagnostic, radiologie intervenţionala si medicina nucleara de diagnostic transmit anual
inregistrarile din Registrele parametrilor individuali de expunere, pentru cate 20 de pacienti
examinati in perioada februarie-martie a anului in curs, pentru fiecare tip de examinare de
radiodiagnostic si pentru fiecare echipament de radiologie sau medicina nucleara. INSP este
institutia abilitata cu supravegherea nivelurilor de referinta in diagnostic pentru expunerile
medicale la radiatii ionizante, activitate ce urmareste stabilirea si monitorizarea la nivel
national a nivelurilor de referinta in radiologia de diagnostic, radiologia interventionalǎ si
medicina nuclearǎ de diagnostic, pe baza datelor raportate de unitati.
Indicatorii analizați în cadrul sintezei se referǎ la:
- numarul de laboratoare participante, diferentiate in functie de fluxul de pacienti (flux foarte
mare de pacienti – spitale judetele, spitale de urgenta, spitale universitare, flux mediu-mare de
pacienti – spitale orasenesti/municipal, flux mic de pacienti – spitale de profil sau spitale rurale)
sau in functie de tipul finantarii (unitati sanitare de stat sau particulare), care indica gradul de
reprezentativitate a diferitelor tipuri de unitati sanitare;
- numarul de instalatii radiologice, pe tip de investigatie radiologica/medicina nucleara
(radiologie conventionala – radiografii, fluoroscopii, mamografii, dentare; tomografie
computerizata; radiologie interventionala – cardiologica si non-cardiologica; medicina
nucleara de diagnostic) si in functie de anul de fabricatie;
- numarul de pacienti pe grupa de varsta si gen (minim 10 pacienti), pentru fiecare tip de
examinare (radiologie conventionala – radiografii, fluoroscopii, mamografii, dentare;
tomografie computerizata; radiologie interventionala – cardiologica si non-cardiologica;
medicina nucleara de diagnostic);
- valorile de doza (produsul doza-arie DAP (Gy x cm2), kerma in aer la suprafata de intrare
ESAK (mGy), produsul doza-lungime scanata DLP (mGy x cm), doza medie glandulara MGD
(mGy) si activitatea administrata (MBq)) rezultate in urma prelucrarii curbelor de doza pe
fiecare tip de procedura, respectiv pentru nivelul de referinta in diagnostic (care reprezinta 75%
din curba valorilor de doza), mediana (care reprezinta 50% din curba valorilor de doza) si medie
aritmetica.
REZULTATE
In cadrul sintezei au participat unitati sanitare din 23 de judete (procentul de raportare pentru
fiecare judet participant variind mult in intervalul 10-85%), fiind prelucrate datele raportate
pentru un numar de 47851 de examinari RX: 28856 radiografii si fluoroscopii, 10590 examinari
CT, 551 proceduri interventionale cardiologice si 477 proceduri interventionale non-
cardiologice, 3760 mamografii, 2598 examinari dentare si 594 examinari de
osteodensitometrie, precum si 425 proceduri de medicina nucleara de diagnostic.
Numarul de echipamente care au participat la sinteza raportate la numarul total de echipamente
radiologice autorizate la nivelul intregii tari reprezinta 15% pentru radiologia conventionala
(456 echipamente participante), 28% pentru tomografia computerizata (84 de echipamente CT
106
participante), 16% pentru radiologia interventionala (45 echipamente participante) si 18%
pentru medicina nucleara (9 echipamente participante). Distributiile numarului de laboratoare
participante la sinteza, in functie de fluxul de pacienti (flux foarte mare de pacienti – spitale
judetele, spitale de urgenta, spitale universitare, flux mediu-mare de pacienti – spitale
orasenesti/municipal, flux mic de pacienti – spitale de profil sau spitale rurale) si in functie de
tipul finantarii (unitati sanitare de stat sau particulare), sunt prezentate in Fig. 2 si 3.
Principalele rezultate obtinute pentru indicatori in cazul radiologiei conventionale (grafie si
fluoroscopie) sunt prezentate in tabelele nr. 1 si 2. Valorile de doza pentru aceste examinari
sunt reprezentate de produsul doza-arie DAP (Gy x cm2) pentru instalatiile radiologice dotate
cu DAP-metru (Tabel 1) si respectiv kerma in aer la suprafata de intrare ESAK (mGy) pentru
instalatiile radiologice care nu au DAP-metru (Tabel 2). In tabelele nr. 3, 4 si 5 sunt prezentate
valorile obtinute pentru doza medie glandulara MGD (mGy) pentru examinarile mamografice
si respectiv indicatorii pentru examinarile de osteodensitometrie si cele dentare. Valorile de
doza obtinute pentru procedurile de tomografie computerizata (CT) reprezentate de produsul
doza-lungime scanata DLP (mGy x cm) sunt prezentate in tabelul nr. 6. Rezultatele obtinute
pentru indicatorii sintezei in cazul procedurilor de radiologie interventionala cardiologica si
non-cardiologica sunt prezentate in tabelele nr 7 si 8. Valorile de doza in aceste cazuri sunt
reprezentate de produsul doza-arie DAP (Gy x cm2). In cazul procedurilor de medicina nucleara
de diagnostic, valorile de doza sunt reprezentate de activitatea administrata de substanta
radioactiva exprimata in MBq, rezultatele obtinute fiind prezentate in tabelul nr 9.
Fig. 2. Numarul de echipamente participante in cadrul sintezei, diferentiate in functie de
fluxul de pacienti
Fig. 3. Numarul de echipamente participante in cadrul sintezei, diferentiate in functie de tipul
finantarii
Tabel 1. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru examinarile
radiologice conventionale efectuate cu instalatii radiologice dotate cu DAP-metru
97
25 242
217
59
21715
127
0
50
100
150
200
250
RADIOLOGIE CT INTERVENTIONALA MEDICINANUCLEARA
UNITATI FLUX FOARTE MARE
UNITATI FLUX MARE-MEDIU
UNITATI FLUX MIC
CABINETE DENTARE
252
38 304
204
4615 5
0
50
100
150
200
250
300
RADIOLOGIE CT INTERVENTIONALA MEDICINANUCLEARA
UNITATI DE STAT
CLINICI PARTICULARE
107
TIP EXAMINARE (REGIUNE ANATOMICA/PROIECTIE (AP/LAT) -
CODIFICARE
GRUPA DE VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME
MEDIE (CM) GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIANA DAP (Gy x
cm2)
VALOARE MEDIE DAP (Gy x cm2) F M
TORACE AP -T1
0-1 AN 42 39 62 8 0.06 0.04 0.05
1-4 ANI 57 98 86 15 0.10 0.07 0.09
5-9 ANI 21 34 122 24 0.14 0.10 0.12
10-14 ANI 15 39 154 47 0.23 0.14 0.21
>15 ANI 1543 1637 168 74 0.40 0.19 0.63
TORACE LAT - T2 >15 ANI 120 120 168 75 1.02 0.41 0.75
CAP AP - C1
0-1 AN 9 10 73 8 0.23 0.15 0.45
1-4 ANI 13 14 107 19 0.21 0.15 0.20
5-9 ANI 19 34 125 32 0.40 0.20 0.38
10-14 ANI 33 35 151 49 0.40 0.26 0.37
>15 ANI 548 458 166 72 0.68 0.35 0.59
CAP LAT - C2 0-1 AN 9 13 71 8 0.22 0.15 0.16
1-4 ANI 10 16 111 18 0.23 0.17 0.20
5-9 ANI 15 22 127 32 0.47 0.21 0.37
10-14 ANI 18 23 153 52 0.48 0.24 0.46
>15 ANI 264 229 168 73 0.57 0.33 0.53
SINUS- S1
1-4 ANI 6 3 98 20 0.21 0.13 0.25
5-9 ANI 15 20 135 37 0.35 0.23 0.28
10-14 ANI 32 33 153 51 0.48 0.27 0.41
>15 ANI 400 225 167 74 0.60 0.35 0.79
MEMBRE - M
0-1 AN 1 5 82 8 0.01 0.01 0.01
1-4 ANI 50 36 98 14 0.04 0.02 0.03
5-9 ANI 95 100 129 30 0.03 0.02 0.05
10-14 ANI 169 298 151 54 0.05 0.03 0.08
>15 ANI 1447 1196 168 75 0.27 0.10 0.31
COL CERVICALA AP - CC1 10-14 ANI 25 16 148 47 0.15 0.09 0.18
>15 ANI 719 402 167 74 0.40 0.22 0.32
COL CERVICALA LAT - CC2 10-14 ANI 24 15 145 47 0.28 0.12 0.22
>15 ANI 1286 655 167 74 0.43 0.26 0.70
COL TORACALA AP - CT1
5-9 ANI 11 14 121 25 0.45 0.27 0.36
10-14 ANI 52 45 152 48 0.92 0.45 0.68
>15 ANI 646 341 167 73 1.29 0.77 1.18
COL TORACALA LAT - CT2
5-9 ANI 12 15 122 28 0.55 0.37 0.40
10-14 ANI 28 35 154 50 0.67 0.49 0.70
>15 ANI 827 423 167 75 1.73 1.07 1.40
COL LOMBARA AP - CL1
5-9 ANI 13 12 131 29 0.55 0.40 0.41
10-14 ANI 31 28 154 49 0.67 0.43 0.71
>15 ANI 906 621 167 75 1.94 1.06 1.70
COL LOMBARA LAT - CL2
5-9 ANI 11 10 133 29 0.78 0.52 0.58
10-14 ANI 23 25 155 51 1.06 0.61 1.01
>15 ANI 1033 721 167 75 3.00 1.72 2.47
PELVIS - P
0-1 AN 16 14 64 7 0.15 0.10 0.12
1-4 ANI 14 20 85 13 0.14 0.09 0.16
5-9 ANI 5 13 130 32 0.62 0.28 0.37
108
TIP EXAMINARE (REGIUNE ANATOMICA/PROIECTIE (AP/LAT) -
CODIFICARE
GRUPA DE VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME
MEDIE (CM) GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIANA DAP (Gy x
cm2)
VALOARE MEDIE DAP (Gy x cm2) F M
10-14 ANI 15 14 151 48 0.63 0.45 0.47
>15 ANI 1314 842 167 75 2.08 1.25 1.73
ABDOMEN - A
0-1 AN 2 3 63 6 0.11 0.10 0.11
1-4 ANI 11 15 95 22 0.30 0.22 0.24
5-9 ANI 9 16 125 28 0.64 0.37 0.47
10-14 ANI 15 7 149 45 1.12 0.63 1.12
>15 ANI 488 504 167 74 2.10 1.11 1.62
TRACT GASTRODUODENAL - ESOFAG - TG1
>15 ANI 47 31 164 68 4.58 1.07 2.89
TRACT GASTRODUODENAL - STOMAC DUODEN - TG2 >15 ANI 157 158 167 71 2.98 1.42 3.73
EXPLORARE COLON - TG3 >15 ANI 50 40 164 71 6.29 3.25 4.09
RRVS >15 ANI 83 87 171 79 2.03 1.53 1.74
HISTEROSALPINGOGRAFIE - H >15 ANI 172 166 64 1.24 0.68 1.04
UROGRAFIE - U2 >15 ANI 240 173 168 75 4.70 3.06 3.51
TORACE FLUOROSCOPIE - T3 10-14 ANI 6 5 151 49 0.36 0.27 0.35
>15 ANI 332 265 166 73 1.17 0.44 0.88
TRACT GASTRODUODENAL FLUOROSCOPIE - TG4
10-14 ANI 9 5 148 48 1.72 0.55 1.43
>15 ANI 441 325 165 74 7.96 3.45 5.69
EXPLORARE COLON FLUOROSCOPIE - TG5 >15 ANI 109 71 166 74 6.09 1.61 5.35
INTESTIN SUBTIRE - PANSDORF - TG6 >15 ANI 22 7 167 71 12.00 6.66 7.82
109
Tabel 2. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru examinarile radiologice
conventionale efectuate cu instalatii radiologice care NU sunt dotate cu DAP-metru
TIP EXAMINARE (REGIUNE ANATOMICA/PROIECTIE (AP/LAT) -
CODIFICARE
GRUPA DE VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME
MEDIE (CM) GREUTATE MEDIE (KG)
DRL ESAK (mGy)
VALOARE MEDIANA ESAK
(mGy)
VALOARE MEDIE ESAK
(mGy) F M
TORACE AP -T1
0-1 AN 75 78 49 3 0.04 0.03 0.05
1-4 ANI 10 16 87 12 0.28 0.21 0.20
5-9 ANI 7 11 119 23 0.36 0.36 0.31
10-14 ANI 11 12 154 50 0.51 0.13 0.34
>15 ANI 408 397 167 75 0.60 0.22 0.45
TORACE LAT - T2 > 15 ANI 29 21 168 74 2.44 1.14 1.71
CAP AP - C1 10-14 ANI 4 14 125 40 1.19 0.78 0.95
>15 ANI 114 96 169 73 1.75 1.09 1.65
CAP LAT - C2 10-14 ANI 4 11 127 50 0.88 0.63 0.75
>15 ANI 59 54 169 76 1.38 0.87 1.08
SINUS- S1 10-14 ANI 14 4 148 44 3.22 2.42 2.08
>15 ANI 52 38 169 72 2.38 0.99 1.63
MEMBRE - M 10-14 ANI 11 18 154 49 0.62 0.13 0.44
>15 ANI 245 192 168 77 0.76 0.16 0.64
COL CERVICALA AP - CC1 >15 ANI 113 59 165 73 0.97 0.48 1.09
COL CERVICALA LAT - CC2 >15 ANI 224 103 165 72 1.31 0.57 1.09
COL TORACALA AP - CT1 10-14 ANI 7 5 146 51 1.76 0.85 1.22
>15 ANI 80 24 165 73 2.46 0.86 1.67
COL TORACALA LAT - CT2 10-14 ANI 5 5 151 47 3.53 2.72 3.04
>15 ANI 163 65 165 73 3.02 1.61 2.28
COL LOMBARA AP - CL1 10-14 ANI 4 2 146 61 1.63 0.85 1.02
>15 ANI 122 67 167 75 2.95 1.82 2.31
COL LOMBARA LAT - CL2 10-14 ANI 8 3 144 49 2.98 2.34 2.21
>15 ANI 201 96 167 75 5.73 3.43 4.54
REG SACRALA - CL3 > 15 ANI 22 7 162 65 3.72 2.72 4.36
PELVIS - P > 15 ANI 247 138 167 77 3.54 2.04 2.50
ABDOMEN - A 1-4 ANI 2 5 104 17.00 0.20 0.11 0.24
>15 ANI 101 88 167 73.00 3.63 2.42 2.64
Tabel 3. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru examinarile mamografice
TIP EXAMINARE / PROIECTIE GRUPA DE
VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME
MEDIE (CM) GREUTATE MEDIE (KG)
DRL -MGD (mGy)
VALOARE MEDIANA MGD (mGy)
VALOARE MEDIE MGD (mGy)
F M
MAMOGRAFIE UNILATERALA - CC > 15 ANI 1880 163 73 2.30 1.70 1.98
MAMOGRAFIE UNILATERALA - MLO >15 ANI 1880 163 73 2.62 1.98 2.08
Tabel 4. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru examinarile de
osteodensitometrie
TIP EXAMINARE GRUPA DE
VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL (mGy) VALOARE MEDIANA
(mGy) VALOARE MEDIE
(mGy) F M
OSTEODENSITOMETRIE >15 ANI 594 41 161 72 0.05 0.04 0.04
Tabel 5. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru DAP si doza efectiva
(µSv) corespunzatoare in cazul examinarilor dentare
110
TIP EXAMINARE- CODIFICARE
GRUPA DE VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - DAP (Gy x cm2)
DOZA EFECTIVA
(Sv)
VALOARE MEDIANA DAP (Gy x
cm2)
DOZA EFECTIVA
(Sv)
VALOARE MEDIE
DAP (Gy x cm2)
DOZA EFECTIVA
(Sv) F M
INTRAORAL - D1 >15 ANI 448 304 166 70 0.032 6 0.014 3 0.022 4
PANORAMIC - D2 10-15 ANI 47 29 145 42 0.102 18.2 0.079 14.4 0.092 16.4
PANORAMIC - D2 >15 ANI 761 641 166 70 0.139 25.1 0.120 21.5 0.119 21.2
3D/CBCT - D3 >15 ANI 151 131 167 71 0.680 122.4 0.384 69.3 0.453 78.5
Tabel 6. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru procedurile de tomografie
computerizate TIP EXAMINARE TOMOGRAFIE
COMPUTERIZATA GRUPA DE
VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL-DLP (mGy x cm)
VALOARE MEDIANA DLP
(mGy x cm)
VALOARE MEDIE DLP (mGy x cm) F M
CAP NATIV > 15 ANI 753 577 168 75 998 772 827
CAP CONTRAST > 15 ANI 160 159 167 74 2103 1592 1658
SINUS NATIV > 15 ANI 265 187 169 73 807 420 553
GAT PARTI MOI NATIV > 15 ANI 59 65 168 74 583 360 517
GAT PARTI MOI CONTRAST > 15 ANI 133 319 169 75 1314 766 1048
COL CERVICALA NATIV > 15 ANI 183 250 167 74 1110 516 761
COL TORACALA NATIV > 15 ANI 93 93 167 75 1134 615 820
COL LOMBARA NATIV > 15 ANI 293 206 168 76 788 546 664
TORACE NATIV > 15 ANI 251 292 167 76 425 294 372
TORACE CONTRAST > 15 ANI 351 500 169 74 1109 727 870
ABDOMEN NATIV > 15 ANI 120 112 168 75 491 340 456
ABDOMEN CONTRAST > 15 ANI 360 392 169 75 1837 1183 1351
PELVIS NATIV > 15 ANI 130 107 167 72 617 317 497
PELVIS CONTRAST > 15 ANI 105 79 168 73 2124 1113 1409
TORACE-ABDOMEN NATIV > 15 ANI 66 62 169 76 708 453 631
TORACE-ABDOMEN CONTRAST > 15 ANI 301 300 170 74 2193 1478 1647
ABDOMEN+PELVIS NATIV > 15 ANI 152 114 167 75 647 465 554
ABDOMEN+PELVIS CONTRAST > 15 ANI 565 452 167 76 2307 1447 1851
TRUNCHI NATIV > 15 ANI 75 71 167 73 872 563 730
TRUNCHI CONTRAST > 15 ANI 433 407 167 77 2892 1971 2134
CAP+TORACE+ABDOMEN NATIV > 15 ANI 26 26 168 79 1809 1447 1610
CAP+TORACE+ABDOMEN CONTRAST > 15 ANI 108 108 167 75 4146 2600 2976
CAP+TORACE+ABDOMEN+PELVIS NATIV > 15 ANI 21 32 168 71 2427 1804 2101
CAP+TORACE+ABDOMEN+PELVIS CONTRAST > 15 ANI 169 120 166 75 4920 3775 3861
EXTREMITATI NATIV > 15 ANI 107 119 169 76 365 221 318
Tabel 7. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru procedurile
interventionale cardiologice
TIP EXAMINARE GRUPA DE
VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIANA DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIE DAP (Gy x cm2)
F M
CORONAROGRAFIE > 15 ANI 76 110 168 81 46.85 30.72 36.88
ANGIOGRAFIE CAROTIDIANA > 15 ANI 6 18 169 79 56.30 34.56 39.34
ANGIOGRAFIE ABDOMINALA > 15 ANI 9 15 168 75 40.77 24.71 29.12
ANGIOGRAFIE MEMBRE INFERIOARE > 15 ANI 31 86 169 80 43.79 28.73 29.49
PTCA > 15 ANI 52 125 169 82 73.52 44.04 52.39
ANGIOPLASTIE PERIFERICA > 15 ANI 5 18 168 74 25.77 18.47 25.05
111
Tabel 8. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru procedurile
interventionale non-cardiologice
TIP EXAMINARE GRUPA DE
VARSTA
NUMAR PACIENTI INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIANA DAP (Gy x cm2)
VALOARE MEDIE DAP (Gy x cm2)
F M
UROGRAFIE - LITOTRIPTIE > 15 ANI 50 46 168 77 6.66 1.95 4.99
ORTOPEDICE > 15 ANI 156 156 167 72 3.63 1.50 3.61
Tabel 9. Nivelurile de referinta, valorile mediane si mediile aritmetice pentru procedurile de medicina
nucleara de diagnostic
TIP EXAMINARE - COD EXAMINARE
RADIO NUCLID
FORMA CHIMICA GRUPA
DE VARSTA
NUMAR PACIENTI
INALTIME MEDIE (CM)
GREUTATE MEDIE (KG)
DRL - ACTIVITATE
(MBq)
VALOARE MEDIANA
ACTIVITATE (MBq)
VALOARE MEDIE
ACTIVITATE (MBq) F M
SPECT CT - SCT1
Tc -99m HDF >15 ANI 15 9 169 84 600 600 593
Tc -99m MIBI >15 ANI 21 0 158 67 500 400 436
Tc -99m NANOCOLOID >15 ANI 25 0 167 70 20 20 20
LIMFOSCINTIGRAFIE - SL1 Tc -99m NANOCOLOID >15 ANI 26 164 77 20 20 37
SCINTIGRAFIE OSOASA - SO3 Tc -99m HDP >15 ANI 71 59 167 75 715 614 607
SCINTIGRAFIE PARATIROIDIANA - SPT3 Tc -99m SESTAMIBI >15 ANI 24 8 167 77 731 725 644
SCINTIGRAFIE RENALA - SR2 Tc -99m DTPA 0-1 AN 16 10 72 11 50 40 48
Tc -99m DTPA >15 ANI 34 19 165 74 222 185 196
SCINTIGRAFIE TIROIDIANA - ST1 Tc -99m PERTECHNETAT >15 ANI 43 5 164 80 116 105 111
SCINTIGRAFIE CARDIOVASCULARA Tc -99m SESTAMIBI >15 ANI 14 26 171 77 650 628 619
DISCUTII
Numarul examinarilor raportate pentru pacientii pediatrici a fost in general mic, iar valorile de doza
obtinute in aceste cazuri prezinta o incertitudine mai mare. In consecinta valorile obtinute pentru
pacientii pediatrici trebuie reevaluate in anii urmatori, poate chiar printr-o actiune de colectare,
prelucrare si analiza a datelor exclusiv pentru aceasta categorie de pacienti, astfel incat incertitudinile
implicate in procesul de stabilire a nivelurilor de referinta sa fie reduse.
Estimarea valorilor de doza ESAK pe baza parametrilor de expunere, in cazul echipamentelor care nu
au DAP-metru, implica mai multe surse de incertitudine si din acest motiv este recomandata dotarea
instalatiilor de radiologie cu DAP-metre, mai ales in cazul instalatiilor destinate pacientilor pediatrici.
In cazurile in care statistica a fost slaba (cu numar mic de examinari raportate), media aritmetica
calculata a fost influentata de valorile de doza mari raportate de unele unitati sanitare, valori care sunt
situate pe coada curbei de doza, existand chiar situatii in care media aritmetica a valorilor de doza sa
depaseasca valorile obtinute pentru nivelul de referinta. Pentru a evita astfel de situatii, valorile medii
de doza stabilite trimestrial in cadrul fiecarui laborator de radiologie conform prevederilor Ordinului
MS nr. 1255/2016, pentru fiecare tip de examinare efectuata, trebuie comparate cu nivelurile de
referinta in diagnostic stabilite pentru acele tipuri de examinari. Procedurile de examinare pentru care
valorile medii de doza stabilite trimestrial depasesc in mod constant nivelul de referinta (valoare stabilit
la 75% din curba de doza), trebuie optimizate. In cazul in care toate valorile medii de doza stabilite
trimestrial pentru o anumita instalatie radiologica depasesc permanent nivelurile de referinta in
diagnostic, in conditiile unor proceduri de expunere optimizate, atunci trebuie avuta in vedere starea
tehnica a instalatiei radiologice pentru care se constata o astfel de situatie si trebuie intreprinse masuri
de remediere a acesteia. Aceasta reprezinta monitorizarea radioprotectiei pacientilor in cazul
expunerilor medicale la radiatii ionizante.
In general, rezultatele obtinute pentru pacientii adulti sunt comparative cu nivelurile de referinta in
diagnostic stabilite in alte tari din UE. Pe baza datelor viabile obtinute in aceasta sinteza se va elabora
in perioada urmatoare o propunere de ordin MS pentru implementarea nivelurilor de referinta in
diagnostic in practica de radiologie.
112
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI
CONFORM CERINȚELOR EUROATOM
Coordonatori sinteza: Dr. Alexandra Cucu, Dr. fiz. Toro Laszlo
INTRODUCERE
Radioactivitatea naturală, componentă a mediului inconjurator, este determinată de prezenţa în sol, aer,
apa, vegetaţie, organisme animale, precum şi în om a substanţelor radioactive de origine terestră,
existente în mod natural din cele mai vechi timpuri. Radioactivitatea naturală terestră prezintă, în
ultimele 4-5 decenii, modificări semnificative, datorate activităţilor omului: aducerea la suprafaţă a
minereurilor radioactive, extracţia şi utilizarea cărbunelui şi apelor geotermale, utilizarea unor
îngrăşăminte minerale extrase din roci fosfatice etc.
Activitatea de monitorizare a radioactivității apei potabile și alimentelor, factori de mediu al căror
conținut radioactiv contribuie la expunerea la radiații a populației, asigură menținerea dozei efective
prin ingestie în limitele prevăzute de norme și face parte din responsabilitățile sistemului de sănătate
publică.
Obiectivul principal îl constituie evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin
ingestia alimentelor şi apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări
accidentale ale acestora. Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu
prevăd obligativitatea şi responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea
radiologică a apei potabile şi alimentului: Legea nr. 95, Legea nr. 111/1196, Ordinul MS 431/2004,
Recomandarile OMS/2004, Recomandarea Comisiei din 8 iunie 2000 în vederea aplicării articolului
36 a tratatului EURATOM.
MATERIAL ŞI METODĂ
Programul Naţional de Supraveghere a Radioactivităţii apei potabile şi alimentului prevede acţiuni la
nivelul întregului teritoriu al României, presupunând participarea laboratoarelor de igiena radiaţiilor
din DSP-urile teritoriale cu determinări ale radioactivităţii apei potabile si alimentului.
Rezultatele sintezei sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 18 Laboratoare de Igiena
Radiaţiilor din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene: Arges, Bacau, Bihor, Brasov, Caraş-
Severin, Cluj, Constanta, Dolj, Galati, Harghita, Iasi, Maramures, Mureş, Prahova, Sibiu, Suceava,
Timis şi a Municipiului Bucureşti care au desfăşurat această activitate în cadrul programului naţional
privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei unitar aplicate.
Au fost analizate 1235 probe, din care 1235 probe de apă, 68 probe de lapte şi 29 probe dietă mixtă.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Conţinutul radioactiv în apa potabilă
In figura 1 sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor: alfa global valoarea medie este de 0.025
Bq/l, beta global de 0.108 Bq/l, pentru H-3 este 5.56, Rn-222 este 5.64. Intervalul de valori al
concetraţiilor alfa global este situat între 0.0004 - 0.091 Bq/l, beta global 0.02 - 0.78 Bq/l. Nivelurile
valorilor rezultate din determinarile alfa şi beta global, considerate ca parametrii de screening, pentru
care există valori limite în legislaţia naţională, s-au situat sub valorile considerate a fi limite în
evaluarea calităţii apei potabile. In probele de apă potabilă au fost determinate concentraţiile
radionuclizilor artificiali Cs 137 şi Sr- 90 pentru care s-au obţinut următoarele valorii medii: 0.027 Bq/l
Cs 137 intervalul concentraţiilor este cuprins între 0,0053-0,049 Bq/l respectiv 0,021 Bq/l Sr-90,
intervalul concentraţiilor este cuprins între 0,0016-0,041 Bq/l.Pentru Ra-226 valorile concetraţiilor
sunt cuprinse între 0,002 - 0,097 Bq/l, cu valoarea medie de 0,022 Bq/l, valori aflate sub concentraţia
maxim admisă. Nu au fost evidenţiate depăşiri ale parametrilor indicatori de calitate de bază: doza
medie anuală de 0.1 mSv şi concentraţia de H-3 de 100 Bq/m3.
113
FIGURA 1. Valori medii ale radioactivităţii anaturale si artificiale în apa potabilă
Conţinutul radioactiv în aliment In figura 2, sunt reprezentate valorile medii ale concentraţiilor de radionuclizi naturali şi artificiali în
diferite tipuri de aliment din România.
Toate valorile concentraţiilor de radionuclizi naturali şi artificiali sunt situate sub nivelele de referinţă.
Prezenţa radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 sunt consecinţa depunerilor radioactive în România
în urma accidentului de la Cernobâl. Ei sunt în acelaşi timp şi radionuclizii urmariţi şi în zonele de
impact a centralelor nucleare CNE Cernavoda şi CNE Kozlodui.
Conţinutul radioactiv în laptele de consum şi produselor derivate din lapte
După cum se observă în figura 4, în nici una din probele de lapte nu au fost înregistrate depăşite nivelele
de raportare pentru radionuclizii artifciali. Prezenţa radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 sunt o
consecinţă a depunerilor radioactive în România în urma accidentului de la Cernobâl. Prin urmare se
urmăreşte evoluţia concentraţiilor acestor radionuclizi în timp, fiind evidentă descreşterea
concentraţiilor acestor radionuclizi în lapte, ajungând în 2016 să aibe concentratţii medii pe ţară sub
limita de raportare. In ceea ce priveşte concentraţiile pentru Cs-137 şi Sr-90 în lapte în zonele de impact
a centralelor nucleare CNE Cernavoda (Constanţa) şi CNE Kozlodui (Dolj, Olt) în 2016 sunt de
asemenea sub limita de raportare. Expunerea suplimentară a populaţiei datorată prezenţei în lapte a
radionuclizilor artificiali Cs-137 şi Sr-90 este de ordinul a 10-4 mSv/an, cu patru ordine de mărime mai
mică decât expunerea naturală de referinţă şi decât valoarea recomandată internaţional pentru
expunerea suplimentară la radiaţii a populaţiei.
114
FIGURA 2: Valorile concentraţiilor alfa şi beta global in lapte
FIGURA 3: Valorile concentraţiilor de radionuclizi artificiali în lapte
In figurile 3 şi 4 sunt reprezentate valorile concentraţiilor alfa şi beta global, Unat, Ra226, Po210,
Pb210 şi Th nat în lapte. In nici una din probele de lapte nu au fost înregistrate depăşite nivelele de
referinţă pentru radionuclizii naturali.
115
FIGURA 4: Valorile concentraţiilor Unat, Ra226, Po210, Pb201 în lapte
Conţinutul radioactiv în dieta mixtă Pentru a evalua cantitatea de radionuclizi ingerată, s-a determinat conţinutul radioactiv în dieta mixtă
zilnică în conformitate cu recomandarile CE. In figura 5 sunt reprezentate valorile concentraţiilor alfa
si beta global, în figura 6 valorile concentraţiilor de Cs137 şi Sr90., in figura 7 valorile concentraţiilor
radionuclizilor naturali, în dieta mixtă.
FIGURA 5: Valorile concentraţiilor alfa şi beta global în dieta mixtă
116
FIGURA 6: Valorile concentraţiilorde radionuclizi artificiali în dieta mixtă
FIGURA 7: Valorile concentraţiilorde radionuclizi naturali în dieta mixtă
In nici una din probele de dietă mixtă, nu au fost înregistrate depăşite nivelele de referinţă atât pentru
radionuclizii naturali cât şi pentru cei artificiali.
Estimarea dozelor din ingestie
Potrivit datelor colectate şi estimate de reţeaua de Igiena Radiaţiilor din cadrul Ministerului Sănătăţii,
valoarea dozei medii de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥ 18 ani este de 0,051mSv/an.
117
FIGURA 8. Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru aliment la categoria de vârstă ≥18 ani
Doza efectivă totală de referinţă datorată ingerării apei potabile este de 0.012 mSv/an.
FIGURA 9. Valorile dozei medii anuale de ingestie pentru apa potabila la categoria de vârstă ≥18 ani
CONCLUZII
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α şi β global care păstrându-se sub valorile
de 0.1 Bq/l şi 1 Bq/l respectiv, asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate,
doza totala de 0.1 msv pe an, stipulată în lege. Deasemeni valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de
impact a CNE Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l. Laptele, produsul cu ponderea cea mai mare în dieta
copilului 1-2 ani, categorie ce constituie de fapt şi grupul la risc în cazul unei contaminări a alimentului,
este alimentul indicat în mod special de Recomandarea 2000/473/Euratom, în a fi monitorizat şi
raportat.
Din determinările efectuate în anul 2017, în apa potabilă sau aliment, pe teritoriul Romaniei nu a fost
evidenţiată nici o contaminare care să conducă la o creştere semnificativă a dozei prin ingestie.
118
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI
EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE
Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita
Institutul Naţional de Sănătate Publică,Cluj-Napoca
Rezumatul raportului naţional pentru anul 2017
Introducere
Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al apelor
minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar. Activitatea de supraveghere a
radioactivităţii apelor minerale destinate consumului alimentar este necesară pentru menţinerea dozei
efective prin ingestie în limitele recomandate de norme şi face parte din responsabilităţile sistemului
de sănătate publică.
Apa minerală îmbuteliată a devenit un important element în alimentaţie, pentru unele zone
geografice şi pentru anumite categorii sociale apa minerală naturală devenind principala sursă de aport
de apă.
Cerinţele legislative naţionale referitoare la radioactivitatea apelor minerale conform Hotărârii
1020 din 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale
sunt: supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursă, doza efectivă anuală datorate ingestiei de
apă < 0,1 mSv/an.
Metodologie Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratoarelor de Igiena
Radiaţiilor Ionizante din cadrul DSP teritoriale acreditate (LIRI DSP Cluj, Galaţi, Harghita, Iaşi,
Prahova, Sibiu), centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator CRSP Cluj.
Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa şi beta globale a
apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul României; analiza
radiochimică pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau βglobală>1 Bq/L şi verificarea
realizării unei doze efective sub 0,1mSv/an.
Metodele de analiză de referinţă utilizate sunt: SR ISO 9696/2013 Calitatea apei. Măsurarea
activităţii alfa globale la apa nesalină, SR ISO 9697/2013 Calitatea apei. Măsurarea activităţii beta
globale la apa nesalină.
Rezultate şi concluzii
În anul 2017 au fost analizate 37 probe de ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative în
ceea ce priveste consumul alimentar. Pentru 3 ape minerale naturale carbogazoase puternic
mineralizate s-au efectuat comparări interlaboratoare pentru concentrațiile de activitate alfa, beta
globale şi s-a analizat concentrația de activitate a Ra-226 (Bq/l). Pentru apele care au prezentat valori
sub limita de detecţie s-a luat ȋn considerare valoarea activităţii minime detectabile. În cazul apelor
puternic mineralizate, metoda radiometrică a determinării concentrației de activitate alfa şi beta globală
are o sensibilitate redusă, incertitudinile experimentale asociate măsuratorilor radiometrice sunt relativ
mari deoarece valorile măsuratorilor probelor sunt foarte apropiate de cele de fond. În cazul în care
concentraţia de activitate α globala < 0,1 Bq/l şi concentraţia de activitate β globală < 1 Bq/l doza
efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă se estimează ca fiind inferioară valorii de referinţă de
0.1mSv/an. Valorile de referință 0,1 Bq/l pentru activitatea alfa globală şi respectiv 1Bq/l pentru
activitatea beta globală nu sult valori limitative, nu reprezintă concentrații de activitate maxim admise,
depăşirea acestor valori indică doar necesitatea determinării valorii dozei efective totale anuale ȋn urma
analizei radiochimice şi determinarea concentrației de activitate a radionuclizilor prezenți ȋn apa
minerală.
În graficul 1 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa globală (Bq/l) şi
concentrația de activitate a Ra-226 (Bq/l) a apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate.
119
Graficul 1.
În graficul 2 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea beta globală (Bq/l) a
apelor minerale naturale carbogazoase îmbuteliate analizate.
Graficul 2.
Reprezentarea grafică oferă informații despre: valoarea rezultatului şi a incertitudinii asociate
masurătorilor de radioactivitate, valoarea activității minim detectabile (Bq/l) pentru cazul rezultatelor
sub limita de detecție.
În graficul 3 sunt prezentate rezultatele obţinute pentru radioactivitatea alfa şi beta globale
(Bq/l) pentru apele minerale naturale decarbogazificate (plate).
activitate alfa globala ( Bq/l) concentratie de activitate Ra-226 (Bq/l)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
120
Graficul 3.
Rezultatele obţinute arată că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă activităţi ce
asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite condiţiile de potabilitate
pentru probele analizate.
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL
OBIECTIVELOR NUCLEARE
Coordonator: Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Regional de Sănătate Publică
Bucureşti, Laboratorul Igiena Radiatiilor
Dr. Cristina May, Dr. Alexandra Cucu
Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică judeţene - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante:
Argeş, Braşov, Constanţa, Dolj
Activităţile de supraveghere a sănătăţii în relaţie cu radiaţiile ionizante se realizează sub coordonarea
Laboratoarelor de Igiena Radiaţiilor Ionizante care funcţionează la nivelul Centrelor Regionale de
Sănătate Publică Bucureşti, Cluj şi Timişoara din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Metodologia de lucru include următoarele componente: analiza stării de sănătate a populaţiilor
supravegheate;
supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă ale obiectivelor
nucleare majore
Populaţie : Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din
vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră. Aceste zone sunt: Zona Bechet, aflata în aria de
influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui; Zona Cernavodă - în jurul centralei nuclearo-
electrice; Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R; Zona Mioveni - în aria de influenţă a FCN Piteşti
Analiza datelor
Sunt urmărite o serie de variabile: structura populaţiei pe grupe de vârsta şi sexe; mortalitatea generală
şi mortalitatea specifică prin tumori maligne solide şi mortalitatea specifică prin leucemii şi limfoame;
incidenţa tumorilor solide şi incidenţa leucemiilor.
Activitate alfa globala (Bq/l) Activitate beta globala (Bq/l)
121
Rezultate
Zona Cernavoda
Distribuţia populatiei pe grupe de vârstă si gen evidenţiază predominenţa grupelor de copii şi tineri faţă
de structura populaţiei pe întreaga ţară.
Rata standardizata de mortalitate generală pentru anul 2017 a fost de 7.37/1000 locuitori.
Rata standardizata a mortalităţii prin tumori solide în zona Cernavoda in anul 2017 a fost de
209.11/100.000 locuitori (în anul 2016, mortalitatea prin tumori în România a fost de
261.49/100.00014).
Rata standardizata a mortalitatii specifice prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si
hematoformatoare a fost de 2.05/100.000 (in anul 2016, rata mortalitatii prin leucemii/limfoame pentru
intreaga tara a fost de 12.83/100.000).
Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 122.36 cazuri noi/100.000 de locuitori (in
anul 2016, incidenta tumorilor solide pentru intreaga tara a fost de 249.16/100.000). Raportul
standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2017 în zona Cernavoda (cazuri noi observate/cazuri
noi aşteptate) este de 0,47 (cazuri noi observate 98/cazuri noi asteptate 206.57).
Fig. 1 Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Cernavoda si Romania, 1999-2017
La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost la nivel pulmonar, digestiv, uro-genital, ORL.La femei,
localizările cele mai frecvente au fost înregistrate la nivel digestiv, mamar, uro-genital, pulmonar.
Pentru anul 2017, rata standardizata a incidenţei leucemiilor si limfoamelor a fost 6.26 /100.000 de
locuitori (la nivelul intregii tari, incidenta leucemiilor a fost de 14.98/100.000 de locuitori); raportul
cazuri observate/cazuri asteptate a fost 0.39.
Fig. 2. Evolutia incidentei leucemiilor si limfoamelor in zona Cernavoda in perioada 1999-2017
Zona Bechet
Structura pe grupe de varsta a populatiei din zona supravegheata Bechet comparativ cu structura
populatiei generale din Romania, arata o populatie varstnica, cu predominenta varstelor peste 65 de ani
si cu deficit de populatie activa de 25-50 de ani.
14 Datele privind incidenta si mortalitatea specifice prin tumori solide si leucemii/limfoame pentru intreaga tara au fost furnizate de Centrul de
Statistica Sanitara din INSP
0
50
100
150
200
250
300
INCIDENTA TUMORILOR SOLIDE, /100.000
CERNAVODA
ROMANIA
0
2
4
6
8
10
12
14
16
INCIDENTA LEUCEMIILOR SI LIMFOAMELOR, CERNAVODA, /100.000
CERNAVODA
ROMANIA
122
Rata standardizata a mortalităţii prin toate cauzele de deces a fost de 10.67/1000 de locuitori, în timp
ce mortalitatea pe ţară în anul 2016 a fost de 13.22/1000.
Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de 173.84/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin
tumori pentru întreaga ţară a fost de 261.49/100.000. Raportul standardizat al mortalităţii prin tumori
solide în anul 2017 în zona Bechet este de 0.64 (decese observate 145/decese asteptate 226.41).
Rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si hematoformatoare a
fost de 9.36/100000 de locuitori. In anul 2016, rata mortalitatii prin leucemii/limfoame pentru intreaga
tara a fost de 12.82/100.000). Daca la populatia din zona Bechet s-ar fi aplicat mortalitatile specifice
pe grupe de varsta de la nivelul intregii tari, ar fi fost de asteptat sa apara un numar de 11.14 decese;
astfel, raportul decese observate/decese asteptate a fost 0,71.
Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 215.24/ 100.000 de locuitori. Raportul
standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2017 în zona Bechet este de 0.79 (cazuri noi
observate 170/cazuri noi asteptate 201.34).
Fig .3. Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Bechet comparativ cu Romania in anii 1999-2017
La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv, pulmonar, genito-urinar si ORL. La
femei cele mai frecvente localizari ale neoplasmelor sunt la nivelul digestiv, pulmonar , genito-urinar
si ORL.
Rata standardizata a incidenţei leucemiilor si limfoamellor a fost de 15.46/100.000 de locuitori;
raportul cazuri observate/cazuri asteptate a fost 1.01.
Fig. 4. Evolutia incidentei leucemiilor/limfoamelor în zona Bechet, 1999 - 2017
Zona Mioveni
Structura pe grupe de varsta a populatiei evidentiaza o predominanta a populatiei tinere active 20-50
de ani in zona supravegheata fata de valorile de la nivelul tarii.
Rata standardizata de mortalitate generală pentru zona Mioveni a fost de 6.52/1000 locuitori.
Rata standardizata a mortalităţii prin tumori a fost de 129.59/100.000 locuitori. Rata de mortalitate prin
tumori pentru întreaga ţară a fost de 261.49/100.000. Raportul standardizat al mortalităţii prin tumori
solide în anul 2017 în zona Mioveni (decese observate/decese aşteptate) este de 0.49 (decese observate
71/decese asteptate 144.05).
Rata standardizata a mortalităţii prin afectiuni maligne ale tesuturilor limfatice si hematoformatoare a
fost de 6.50/100000 de locuitori; raportul decese observate/decese asteptate a fost 0.41.
Rata standardizată a incidenţei tumorilor solide a fost de 165.87/100.000 de locuitori; raportul
standardizat al incidentei tumorilor solide în anul 2017 în zona Mioveni (cazuri noi observate/cazuri
noi aşteptate) este de 0.65 (cazuri noi observate 97/cazuri noi asteptate 147.14).
0
50
100
150
200
250
300
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
INCIDENTA TUMORILOR SOLIDE, BECHET./100.000
BECHET
ROMANIA
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
INCIDENTA LEUCEMIILOR/LIMFOAMELOR, BECHET, /100.000
BECHET
ROMANIA
123
Fig 5. Evolutia incidentei tumorilor solide in zona Mioveni comparativ cu Romania in anii 1999-
2017
La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost la nivel digestiv, pulmonar, genito-urinar. La femei cele mai
frecvente localizari ale neoplasmelor au fost la nivel genito-urinar, digestiv, mamar.
Rată standardizata a incidenţei leucemiilor/limfoamelor a fost de 11.26 /100.000 de locuitori; raportul
cazuri observate/cazuri asteptate a fost 0.55.
Fig. 6. Evolutia incidentei leucemiilor/limfoamelor in zona Mioveni, 1999–2017
Zona Feldioara
Populaţia supravegheată din zona Feldioara in anul 2017, include 13430 locuitori (6761 barbati si 6669
femei), cu domiciliul în Feldioara, Halchiu şi Măieruş trei localităţi situate pe o rază de 30 de km în jurul
obiectivului nuclear.
Pentru anul 2017 a fost raportat un numar de 62 de decese prin toate cauzele (35 la barbati si 27 la femei),
dintre care 11 decese prin tumori maligne solide (5 la barbati si 6 la femei) si 0 decese prin afectiuni maligne
ale sangelui. Au fost raportate 11 cazuri noi de tumori solide (fise validate 8: 2 la barbati si 6 la femei) si
un caz nou de leucemie/limfom (fise validate 0).
Datele de care am dispus pentru zona Feldioara pe anul 2017 nu au permis calcularea indicatorilor.
0
50
100
150
200
250
300
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
INCIDENTA TUMORI SOLIDE, MIOVENI
Mioveni
Romania
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
INCIDENTA LEUCEMII/LIMFOAME, MIOVENI
Mioveni
Romania
124
CRESTEREA INFORMARII SI CONSTIENTIZARII POPULATIEI PRIVIND
PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR ASOCIATE CU
EXPUNEREA LA RADON
Fizician principal, CS.III: Alina Dumitrescu
A. Radonul si sanatatea; relevanta sensibilizarii și informarii populatiei, privind riscurile pe
sanatate in relatie cu expunerea la radonul de interior
Comunicarea privind riscurile pentru sanatate reprezinta un interes comun, atat pentru programele de
sanatate cat si pentru populatie. Asa cum arata literatura de specialitate, comunicarea riscurilor privind
efectele expunerii la concentratii mari ale radonului de interior asupra sănătății întâmpină numeroase
provocări și necesită o varietate de strategii și abordări, pe termen lung si foarte lung. Mai ales că,
contrar percepţiei de risc legate de alte pericole tehnologice specifice radiaţiilor ionizante, cum ar fi
contaminarea radioactivă sau deşeurile, percepţia riscului legate de expunerea la radon este
caracterizată în general de apatia publicului, sau minimizarea riscului. Motivele pentru o astfel de
reacţie sunt multe. Expunerea la radon în interior este de obicei percepută că fiind exclusiv naturală.
Sursă radonului este într-adevăr geologică, şi deci naturală, dar nu este expunere de interior. Dacă în
exterior concentraţia de radon este mică, şi nu reprezintă un factor de risc pentru sănătate, concentraţia
de radon de interior este în mare parte influenţată de modul de proiectare, construcţie şi utilizare a
clădirilor şi de gradul de ventilaţie (aerisire). Deoarece este incolor, inodor şi nu pare să producă efecte
evidente vizibile asupra sănătăţii, radonul este scăzut pe scară îngrijorării pentru public. Monoxidul de
carbon este, de asemenea, incolor şi inodor, dar această expunere la gaze la niveluri ridicate poate duce
la o moarte aproape imediată. Astfel de decese sunt bine documentate în mass-media, ceea ce contribuie
la creşterea gradului de conştientizare a publicului şi acceptarea acestuia că acţiunea împotriva acestui
pericol este necesară. În cazul radonului, nu există "dovezi" atât de evidente iar cancerul pulmonar
provocat de expunerea la radon, dacă apare, se dezvoltă în perioade lungi de timp. Fără îndoială,
preocuparea privind expunerea la radon şi efectele sale asupra sănătăţii pot varia în funcţie de nivelul
de cunoştinţe şi de receptivitate al oamenilor.
Expunerea la radon are loc în primul rând în locuințe și, prin urmare, este responsabilitatea individuala
de a testa și de a mitiga radonul din interior. Natura acestei situații limiteaza semnificativ abordările de
reglementare convenționale care sunt utilizate în gestionarea altor surselor de risc pentru sanatate. Din
acest motiv, organismele de reglementare se orientează către programele de informare ca pe un mod
de comunicare și încurajare a reducerilor voluntare a riscului expunerii la radon.
Oportunitatea desfasurarii unor actiuni coordonate privind sensibilizarea și informarea populatiei,
privind riscurile pe sanatate in relatie cu expunerea la radonul de interior
Radonul este unul dintre cele mai studiate substanţe cancerigene. Carcinogenitatea, asociată cu dozele
de expunere, a fost demonstrată prin atât prin studii epidemiologice efectuate în anii 50-60 pe minerii
expuşi la radon cât, mai recent, prin studiile în populaţia generală. Rezultatele mai multor studii din
Europa, China şi America de Nord confirmă faptul căexpunerea la radonul de interior duce la un risc
crescut de îmbolnăvire de cancer pulmonar, în special în rândul fumătorilor, risc care este proporţional
cu concentraţia radonului dininterior (locuinţe, clădiri cu acces public). Studiul co-finanţat de Comisia
Europeană arată că radonul din interior este responsabil de 3-14% de decese cauzate de cancerul
pulmonar în Uniunea Europeană în fiecare an.
La data de 5 decembrie 2013, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Directiva 2013/59/Euratom de
stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor asociate cu expunerea
la radiatii ionizante. In cadrul acestei Directive, catre trebuie transpusa de statele membre pana in
februarie 2018, protectia împotriva expunerii atat la radonul din interiorul locuintelor cat si la locul de
munca sunt reglementate in mod explicit. Mai mult, sunt introduse si armonizate cerinte specifice
privind stabilirea un plan national de actiune care sa adreseze riscurile pe termen lung privind
125
expunerea la radon in locuinte, cladiri cu acces public si la locul de munca. Lista directiilor strategice
care trebuiesc abordate in cadrul acestui se regaseste si elaborarea unei strategia de comunicare care sa
adreseze problematica privind radonul. Asemeni celorlalte tari europene, Romania abordeaza strategia
de de sensibilizare și de informare a populatiei Romaniei, privind riscurile pe sanatate in relatie cu
expunerea la radonul de interior.
B. Scopul si obiectivul aplicarii metodologiei
Etapele premergatoare dezvoltarii acestei strategii abordeaza explicit modul în care problematica
referitoare la protecție impotriva expunerii la radonul de interior poate fi comunicata atat publicului
cat si altor factori interesati, iar persoanele pot fi motivate să ia măsuri: să efectueze un test de radon
si să atenueze sau să instaleze măsuri preventive în clădirile noi. Doar in urma analizei acestor tendinte
se vor putea identifica metode specifice in vederea senzibilizarii si informarii populatiei privind riscul
expunerii la radon, in special pentru grupele de varsta critice (copii si tineri adulti) si pentru grupele
populationale aflate la risc.
In etapa curentã aplicãrii metodologiei proiectului “Cresterea informarii si constientizarii populatiei
privind protejarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor asociate cu expunerea la radon” a avut va scop
elaborarea unui studiu specific care a urmărit să examineze empiric în rândul românilor percepţia
riscului radiologic, calitatea cunoștințelor de bază privind radonul şi riscul pentru sãnãtate asociat
expunerii la radon, şi sursele de informare utilizaţi de populaţia româniei privitor la factorii de risc
pentru sãnãtate şi nivelul de încredere în aceste surse de informare. Studiul, denumit “Radonul şi riscul
asociat pentru sãnãtate: cunoştinţe specifice, percepţie de risc şi surse de informare” a a investigat
nivelul și calitatea cunoștințelor despre riscul radiologic în rândul populației Romãniei prin utilizarea
datelor colectate într-un sondaj reprezentativ la nivel naţional. Adăugându-se la cercetările anterioare
privind percepția riscurilor pentru sãnãtate ca urmare a expunerii la radonul din locuinţe, clãdiri cu
acces public si locuri de muncã, și a cunoștințele specifice legate de radon şi de riscul pentru sãnãtate
asociat, studiul a avut ca scop şi examinarea relațiilor dintre nivelul şi calitatea cunoştintelor populaţiei,
percepția şi susceptibilitatea riscului și sursele de informaţii utilizate de români privind factorii de risc
pentru sãnãtate.
Grupul ţintă al acestui sontaj l-au reprezentat persoane fizice cu vârstă peste 18 ani, care locuiesc în
Romania, şi în ale cãror case există acces la internet. Marimea esantionului utilizat în analizã a fost de
793 de respondenţi, care au asigurat reprezentativitatea la nivel naţional, criteriile de stratificare
urmarite fiind apartenenţa la gen şi macroregiuni. Distributia chestionarului a fost fãcutã online,
utilizând modulul de administrare de chestionare online Kwiksurveys, utilizand metoda de
snowballing. Perioada de difuzare fiind iunie 2017 – octombrie 2017.
Datele au fost transferate si analizate utilizand SPSS Statistics. Efectele de design datorate stratificãrii
au fost examinate într-un eșantion aleatoriu și s-a constatat că sunt aproape de 1 (variind de la 99 până
la 1.00). Acest fapt indicã faptul că analiza datelor utilizând variante aleatorii simple ale eșantionului
ar fi adecvat. In cadrul analizei statistice s-au folosit factori de ponderare pentru ca esantionul sã fie
reprezentativ pentru populatia Romãniei. Cu anumite exceptii, care au fost specificate de-a lungul
analizei, valorile corespunzãtoare rãspunsurilor “nu stiu” si “prefer sã nu rãspund” au fost codificate
ca date lipsă și nu au fost incluse în analiză. Datele au fost analizate utilizând atât metode statistice
descriptive, cât și inferențiale. Statisticile descriptive au inclus frecvența și răspunsurile medii, după
caz. Corelațiile bivariate au fost calculate pentru a examina relațiile dintre variabilele demografice,
cunoștințele, percepția riscurilor și dorința de a se conforma. Variabilele demografice care s-au dovedit
a fi asociate în mod semnificativ cu nivelul de cunoştinţe şi percepția riscului au fost controlate în
analize ulterioare. Au fost efectuată o serie de analize a mediilor, utilizând pestru semnificatie testul t-
Student si ANOVA. serie de Analiza factorului explorator (Exploratory Factor Analysis) au fost
efectuate pentru a determina dacă dimensiunile latente ale diferitelor tipuri de cunoștințe ar putea fi
descoperite. Numărul de factori care trebuie extrași a fost ales pe baza valorilor proprii și a pauzelor
pe ecran. Principala tehnică de extracție a factoringului axei principale a fost utilizată cu rotația
126
varimaxului. Factorii scorurilor au fost apoi calculați pentru fiecare componentă identificată prin
utilizarea abordării Anderson-Rubin.
C. Rezultate partiale şi discuţii
Gradul de informare, sau nivelul cunoştintelor despre un factor de risc anume, au fost recunoscute ca
mediator între individ și efectul comunicării încă din anii 70 (Tichenor, Donohue, & Olien, 1970) și,
mai recent, între factorii de risc și percepția asupra riscului (Boholm, 1998; Visschers, Meertens,
Passchier și DeVries, 2007). Motivaţia testãrii cunoştinţelor în cadrul sondajului a fost identificarea
cantitãţii şi calitãţii termenilor specifici legat de radon, testare, efecte pe sãnãtate si comportament legat
de mitigarea riscului, termeni folosiţi in campanille de informare legate de radon. Mai mult, intenţia a
fost si identificarea cunoştintelor greşite şi a lipsei de cunoştinţe specifice.
Nivelul de cunoştinţe al românilor privind radonul din interiorul clãdirilor şi riscul pentru sãnãtate
asociat cu expunerea la radon, a fost măsurat prin douã metode: îniţial prin autoevaluare, apoi prin
întrebãri specifice referitoare la radon şi riscul pentru sãnãtate.
Rezultatele analizei statistice a evidenţiat faptul cã nivelul de cunoştinte (autoevaluat) al respondenţilor
în legãturã cu radonul si riscul pentru sãnãtate asociat cu expunerea la radon este relativ bun, mai ales
în comparaţie cu studii similare efectuate în alte tãri. Din analiza profilului sociodemografic al
respondentilor, reiese ca femeile declarã în medie cã ştiu mai putin atât despre radon cât şî despre
efectele pentru sãnãtate datorate expunerii la radon decât bãrbaţii, tinerii sub 30 de ani stiu mai puţin
decât respondenţii mai învârstã, iar respondenţii cu educaţie mai putinã au declarat ca au mai puţine
cunoştinţe comparativ cu respondenţii cu un nivel de educaţie crescut. Deşi radonul este un factor de
risc cu distribuţie geograficã variabilã, nivelul de cunoştinţe nu s-a dovedit a fi semnificativ mai ridicat
în regiunile cu risc crescut de expunere. Existã o corelaţie puternic invers semnificativã între nivelul
de cunoştinţe despre radon si educaţie şi venit, şi doar o corelaţie inversã moderatã cu vârsta. Corelaţii
puternice inversã existã între nivelul de cunoştinţe declarat legat de riscurile pentru sãnãtate ca urmare
a expunerii la radon si vârstã şi venit, dar nu cu educaţia.
Nivelul specific de cunoştinţe despre radon au fost investigate utilizând doua elemente: caracteristica
radiologicã a radonului şi disponibilitatea de a mãsura concentraţia de radon din interiorul locuinţelor.
Participanţii la sondaj au fost intrebaţi sã raspundã în ce mãsurã sunt sau nu de acord cu douã afirmaţii:
“Radonul este un gaz radioactiv”şi “Concentratia de radon dintr-o locuinţã se masoara foarte usor”.
Evaluarea s-a fãcut pe o Scala Likert de la 1 la 5, unde 1=total de acord, iar 5=nu sunt de loc de acord.
Respondenţii au avut posibilitatea sã opteze si pentru “nu ştiu” si “prefer sã nu rãspund”.
Analiza datelor a arãtat cã, deşi calitatea cunoştinţelor legate de radon este relativ bunã, românii nu
considerã cã nivelul de radon dintr-o locuinţã se mãsoarã foarte uşor. Deşi procentul celor care ştiu cã
riscul pentru sãnãtate ca urmare a expunerii la radon creşte riscul de îmbolnãvire de cancer pulmonar,
un procent semnificativ dintre respondenţi (>50%) nu ştiu cã expunerea la radon nu creşte riscul de
îmbolnãvire pentru alte boli, cum ar fi astm, alegii, boli de piele sau alte tipuri de cancere. Existã o
corelaţie directã la p<.001 între nivelul declarat al cunoştinţelor despre radon şi cele douã tipuri de
cunoştinţe specifice, dar si o corelaţie directã la p<.001 cu autoevaluarea cunoştintelor despre riscul
pentru sãnãtate. Cât despre autoevaluarea cunoştinţelor despre riscul pentru sãnãtate, se constatã o
corelaţie puternicã directã atât cu informaţii corecte, cât şi cu înformaţii gresite. Aceaste informaţii
sunt importante în mod particular in cadrul procesului comunicãrii de risc, constituind elemente şi
noţiunicare trebuiesc lãmurite şi/sau corectate.
Analizate pe apartenenţa la gen s-a observat cã în general bãrbaţii au un procentaj mai mare de
cunoştinţe corecte. In ceea ce priveste lipsa de cunoştinţe, bãrbaţii au un procentaj mai mare în ceea ce
priveşte uşurinţa mãsurãrii radonului, dar şi un numã mai mic de cunoştinţe greşite. Similar, au fost
identificate diferenţe semnificative în ceea ce priveşte procentul de cunoştinţe corecte, lipsã de
cunoştinţe şi cunoştinţe greşite pe grupe de vârstã şi nivel de educaţie.
127
Urmãtorul pas a fost evaluarea susceptibilitãtii la risc, care a fost mãsuratã din punctul de vedere al
respondenţilor, utilizând douã variabile: una privind locaţia, sau zona de rezidenţã “Radonul este o
problemă în zona în care locuiesc”, şi, cea de-a doua, legatã de incertitudinea privind riscul pentru
sãnãtate: “In comparatie cu alte riscuri pentru sanatatea mea, expunerea la radonul din locuinta nu
reprezinta un risc semnificativ”. Ambele variabile au fost mãsurate utilizând o scalã likert de la 1 la 5,
unde 1=sunt întru totul de acord si 5=nu sunt de loc de acord. Analiza mediilor aratã cã deşi existã o
variatie a felului în care bãrbaţii si femeile privesc cele douã situaţii privind susceptibilitatea riscului,
diferenţele nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
Cat depre percepţia de risc, aceasta a fost evaluatã de cãtre respondenţi atât ca perceptie de risc pentru
sãnãtatea proprie cât şi a românilor în general. Analiza mediilor a indicat faptul ca femeile tind sã
perceapã riscul pentru sãnãtatea proprie ca urmare a expunerii la radon mai mare decât bãrbaţii, însã
riscul pentru sãnãtatea romanilor este perceput în medie în general mai mic de femei decât de bãrbaţii.
Deşi nu existã diferente de percepţie de risc statistic semnificative pe grupe de vârstã, existã o diferenţe
semnificativã între perceptia de risc pentru sãnãtatea proprie între respondenţii absolvenţi de liceu si
ce cu studii medii şi post universitare.
Deşi nu existã nici o corelatie intre perceptia de risc pentru sãnãtatea proprie si cunostintele auto-
declarate ale respondentilor, existã o corelatie strânsã între perceptia de risc si susceptibilitatea de risc
datorata locatiei, evidentiind faptul cã, cu cât românii stiu ca radonul este o problemã în zona de
rezidentã, cu atât perceptia riscului pentru sãnãtatea proprie ca urmare a expunerii la radonul de interior
este mai mare. In acelasi timp existã o corelatie strânsã la p<.01 intre perceptia de risc si
susceptibilitatea riscului expunerii la radon relativ la alte riscuri pentru sãnãtate. Acest fapt aratã faptul
cã românii care au o perceptie de risc pentru sãnãtatea proprie ca urmare a expunerii la radon micã,
considerã de asemenea cã radonul nu reprezintã un risc semnificativ comparativ cu alte riscuri pentru
sãnãtate. Aceeasi relatie de corelatie a fost regãsitã si in cazul perceptiei de risc pentru sãnãtatea
romanilor în general ca urmare a expunerii la radonul de interior.
In concluzie, rezultatele analizei datelor a relevat cã cã percepţia riscului este diferențiată de nivelul şi
calitatea cunoștințelor, respectiv respondenții cu un nivel predominant de cunoștințe exacte au o
percepție semnificativ mai mică asupra riscului decât respondenții cu un nivel predominant de
concepții greșite pentru radon. Acest rezultat este în concordanţã cu rezultatele unor studii similare,
care au arãtat cã oamenii care sunt bine informaţi in legaturã cu diferite surse de radiaţii ionizante, cum
ar fi, radonul (Poortinga, Bronstering, & Lannon, 2011) deșeurile radioactive (Benford, Moore, &
Williams, 1993; Litmanen, 1999) , sau centralele nucleare (Perko et al., 2012; Sjoberg & Drottz-
Sjoberg, 1991) au o percepție a riscului mai mică decât indivizii mai puţin informaţi.
Ultima parte a studiului a investigat utilizarea şi nivelul de încredere în rândul româilor a opt surse de
informaţii care pot fi utilizate pentru a obtine informaţii privind riscurile pentru sãnãtate: internetul,
medicul de familie, televiziunea, institutele de sănătate publica, asp regionale sau locale, retele de
socializare, prieteni si/sau familie, radioul şi reviste/ziare. Chiar daca au fost gãsite diferenţe statistic
semnificative privind tilizarea sau nivelul de încredere pe gen, vârstã sau nivel de educatie, respondenţii
au declarat ca utilizeazã cel mai mult internetul iar apoi medicii de familie ca sursã de informatii privind
riscurile pentru sãnãtate, şi cel mai puţin radioul şi ziarele (revistele). In ceea ce priveste nivelul de
încredere, pe primele douã locuri se situeazã Institutele de Sănătate Publica şi ASP regionale sau locale,
iar pe ultimile douã locuri ziarele si reţelele de socializare.
În concluzie, analiza noastră privind cunoștințele publicului despre radon și, în mod specific, dacă
radonul este o cauză a cancerului pulmonar, indică faptul că, în comparaţie cu concluziile altor studii,
amploarea acestor cunoștințe este relativ bunã, și că percepțiile şi cunoştinţele greșite sunt un lucru
comun, care, insã trebuie corectate în cadrul campaniilor de comunicare de risc.
Literatura de comunicare a riscurilor indică în mod clar că modul în care este prezentată informația
afectează modul în care este primită (Glickman & Gough, 2013). Unele exemple de succes din diferite
zone de risc pentru sănătate, cum ar fi contaminarea apelor subterane (Fessenden-Raden, Fitchen, &
128
Heath, 1987) sau pesticidele (Salcedo, Read, Evans & Kong, 1974) împotriva radonului (Mazur, 1987;
ND Weinstein, Klotz și Sandman, 1989), sugerează trei factori cheie care ar putea crește probabilitatea
schimbărilor comportamentale (Renn, 1992): a) comunicarea informațiilor coerente și consensuale
(adică utilizarea informațiilor fără echivoc și date din sursele de informații relevante care trebuie
actualizate, dacă este necesar); b) întărirea continuă (adică transmiterea continuă a acelorași informații,
chiar și după ce s-au observat unele rezultate pozitive spre luarea acelei acțiuni); c) motivația socială
(adoptarea schimbărilor comportamentale de către grupuri de referință sau modele de mare valoare).
129
CAPITOLUL VI
PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCA
ELABORAREA MODELULUI DE RAPORT DE MEDICINA MUNCII CA INSTRUMENT
DE COLECTARE STANDARDIZATĂ A DATELOR PRIVIND SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR
Situația actuală
La nivel național nu există o situație unitară privind starea de sănătate a lucrătorilor în relație
cu factorii de risc profesionali, nu se cunoaște numărul lucrătorilor expuși la noxe specifice și
distribuția lor pe județe, nu se poate aprecia starea de sănătate și expunerea grupurilor cu risc special
cum sunt tinerii, femeile gravide, persoanele în vârstă, lucrătorii care lucrează la locuri de muncă
încadrate în condiții speciale și deosebite de muncă.
Există două cauze principale care determină această situație:
1. Lipsa unui model de raport standard de medicina muncii;
2. Lipsa unei prevederi legislative clare care să stabilească modul de raportare a acestor date de
către serviciile de medicina muncii către autoritățile competente (Direcții de Sănătate Publică
și Ministerul Sănătății).
Scopul activității
In vederea analizei periodice a starii de sănătate a populației active profesional din România
propunem colectarea sistematică și standardizată a datelor rezultate ca urmare a activității de
supraveghere a sănătății lucrătorilor de către serviciile de medicina muncii.
Activitatea răspunde unui obiectiv strategic major de sănătate și securitate în muncă formulat
de Uniunea Europeană pentru perioada 2014-20202 care face referire la îmbunătățirea colectării de
date pentru o evidență mai bună a situației și dezvoltarea de noi instrumente de monitorizare a sănătății
lucrătorilor.
Activități desfășurate în 2017
Am realizat o consultare a profesioniștilor din compartimentele de profil ale DSP utilizând un
chestionar de opinie in care participanții au fost invitați să își exprime părerea privind factorii de risc
profesional specifici județului, colaborarea cu medicii de medicina muncii care fac supravegherea
lucrătorilor și cu celelalte autorități responsabile, în vederea colectării de date.
Au fost analizate 38 de chestionare standard. A fost calculat un scor ponderat pentru fiecare
factor de risc evidentiat de respondenți și s-a obținut în final o listă a celor mai frecvente riscuri
profesionale/activități cu risc pentru care s-a considerat că este necesară colectarea de date la nivel
național. Stressul, solicitările locomotorii cu ortostatism prelungit și manipulare greutăți au fost pe
primele locuri.
A fost elaborată o primă versiune a modelului de raport standard de raportare date și specialiștii
din DSP au fost invitați să testeze acest model în unități economice aparținând sectoarelor sănătate și
asistență socială, construcții și industrie prelucrătoare.
130
Rezultate
Au fost primite răspunsuri de la 30 de DSP județene și a municipiului București.
S-au colectat date de la 159 unități economice (48 unități sanitare și de asistență socială, 101 unități
din industria prelucrătoare și 10 unități de construcții) totalizînd 111.261 lucrători supravegheați
medical, repartiția lor pe sectoare de activitate fiind redată în figura 1.
Figura 1. Număr lucrători supravegheați medical
Distribuția lucrătorilor expuși și neexpuși, pe fiecare tip de activitate, este redată în figura 2.
Figura 2 Situația lucrătorilor expuși/neexpuși pe domenii de activitate
Rezultate pe domenii de activitate
Unitățile de asistență medicală și socială – lucrătorii sunt expuși la unul (sau mai mulți) factori de risc
profesional sunt în proporție de 73,1%. Ponderea expunerilor este în ordine: agenți biologici(27214
lucători), suprasolicitare locomotorie (12650 lucrători), radiații ionizante (1605 lucrători).
Unități economice din industria prelucrătoare - au fost colectate date de la 101 unități; ponderea
lucrătorilor expuși la la unul (sau mai mulți) factori de risc profesional a fost de 78,9%. 15634 de
lucrători au fost examinați pentru suprasolicitări locomotorii, 8708 pentru zgomot, 1650 pentru
expunere la pulberi de lemn.
unitati sanitare, 51154
constructii, 1525
ind. prelucrare, 58582
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
asistență medicală și socială
construcții ind. prelucrătoare
expuși
neexpuși
131
Unități economice din domeniul construcțiilor
S-au obținut date pentru 1525 de lucrători din aceste unități. 27,6% au fost expuși la unul sau mai mulți
factori de risc, pe primul loc aflându-se zgomotul (543 persoane), vibrațiile (217), suprasolicitarea
locomotorie (182) și SiO2 (162).
Din observațiile punctuale privind modul de aplicare a raportului se reține că trei DSP din cele 30 au
semnalat că datele solicitate în raport se suprapun cu datele colectate prin sintezele CNSISP. De
asemenea, a fost formulata opinia ca trebuie continuata colectarea datelor prin intermediul birourilor
de statistica din DSP- CNSISP, dar pe baza unor formulare actualizate si a unei metodologii mai clare
și unitare.
Concluzii
Toți specialiștii din DSP care au implementat metodologia au apreciat ca fiind foarte utilă colectarea
sistematică de date privind sănătatea lucrătorilor pe baza unui raport standard anual completat de
serviciile de medicina muncii (publice sau private).
Pe baza datelor obtinute in anul 2017, pentru anul 2018 se stabilesc următoarele obiective principale:
1. elaborarea in colaborare cu CNSISP a instrumentelor de colectare a datelor (formulare) privind
expusii la noxe profesionale si indicatorii de activitate ai serviciilor de medicina muncii;
2. elaborarea in colaborare cu CNSISP a unei metodologii standard de colectare a datelor;
3. elaborarea propunerilor de modificare a legislatiei de securitate si sanatate in munca pentru
armonizare cu celelalte prevederi legale privind culegerea şi prelucrarea informaţiilor statistice
medicale primite de la unităţile sanitare publice sau private, în principal cu Legea 95/2006
privind reforma în domeniul sănătăţii
SUPRAVEGHEREA RESPECTARII CERINTELOR MINIME LEGISLATIVE PRIVIND
SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA A LUCRATORILOR EXPUSI LA RISCURI
GENERATE DE VIBRATII
Dr Eugenia Herlea
Au fost luate in studiu 153 de obiective economice care au provenit din 26 de judete, ceea ce
reprezinta 3/5 din judetele tarii si in 2/3 din totalul celor 153 de unitati economice. S-au desfasurat
activitati din domeniul constructiilor 43% (din care constructii civile, metalice, material de constructii
27% si constructii de masini 16%), industria de prelucrare a lemnului 17% si domeniul agro-alimentar
9%. Evaluarea riscului s-a realizat prin societati comerciale abilitate de tipul SA, SRL, PFA in 43%
din cazuri si 23% din cazuri prin serviciul intern de securitate a muncii; 37% nu au avut riscul evaluat
prin metode de masurare a acceleratiei vibratiilor, dar in 36% dintre acestea vibratiile au fost apreciate
dupa instructiunile din cartea tehnica si durata de functionare a aparatelor si utilajelor folosite de
lucratori in productie. Vibratiile care afecteaza sistemul mana-brat au fost identificate in 60% din
sectiile unitatilor studiate, vibratiile care afecteaza intregul corp apar in 55% din sectiile obiectivelor
luat in studiu, ceea ce arata ca in unele unitati sunt sectoare de activitate care afecteaza ambele categorii.
Comparand numarul de lucratori expusi la vibratii aplicate sistemului mana-brat (5m/s2 valoare limita
de expunere zilnica, calculate pe o perioada de referinta de 8 ore) cu cel al lucratorilor expusi la vibratii
aplicate intregului corp (1,15m/s2 valoare limita de expunere zilnica, calculate pe o perioada de
referinta de 8 ore) am constatat ca desi numarul sectiilor cu sectoare de activitate cu vibratii care
132
afecteaza sistemul mana-brat este mai mare, numarul de lucratori predominant este la sectiile cu
vibratii transmise intregului corp. Declansarea actiunii angajatorului privind securitatea si protectia
sanatatii lucratorilor conform HG nr.1876/2005, incepand cu nivelul de 2,5m/s2, pe o perioda de
referinta de 8h, pentru vibratii transmise sistemului mana-brat s-a realizat in proportie de 20%. Alte
riscuri fizice, sinergice in actiune pe organele tinta cu vibratiile, de exemplu microclimatul rece, au
contribuit in 28% din unitatile studiate la crearea unui mediu propice instalarii bolilor profesionale
induse de vibratii. In locurile care au constituit lotul de studiu nu au fost inregistrate accidente de munca
in perioada 2015 – 2017 si s-a declarat doar o boala profesionala in 2017, la un obiectiv din domeniul
constructiilor. Masurile tehnico-organizatorice cele mai folosite au fost: informarea si formarea
lucratorilor 70%, imbracaminte de protectie pentru frig si umezeala 62% si program de lucru adecvat
cu perioade adecvate de odihna 60% din unitati. Supravegerea medicala a angajatilor a fost realizata la
solicitarea angajatorului in 50% din cazuri, la sugestia medicului de medicina muncii care a sesizat
riscurile expunerii la vibratii cand a vizitat locurile de munca in 45% din cazuri. Numarul lucratorilor
expusi la vibratii care actioneaza pe intreg corpul a evoluat in perioada 2015 – 2016 diferit de cel al
lucratorilor la vibratii care actioneaza pe sistemul mana-brat, iar in intervalul 2016 – 2017 au evoluat
asemanator. Cei din categoria mana-brat au inregistrat o crestere in acest prim interval, fata de cei din
categoria actiunii pe intreg corpul unde numarul a ramas constant. In al doilea interval, 2016 – 2017 in
ambele categorii numarul lucratorilor a scazut. Numarul total de lucratori expusi la vibratii (cei la care
actioneaza pe tot corpul si cei la care actioneaza pe sistemul mana-brat) a inregistrat o crestere in primul
interval si o scadere in cel de-al doilea. Numarul lucratorilor cu fise de risc completate (inaintea
controlului medical periodic) a evoluat astfel: in primul interval a scazut si in cel de-al doilea a crescut,
evoluand invers cu numarul lucratorilor expusi in fiecare an. Numarul controalelor clinice pentru
expusii la vibratii aplicate sistemului mana-brat a crescut in perioada 2015 - 2016 si a scazut in
intervalul 2016 – 2017 spre deosebire de expusii la vibratii care afecteaza intreg corpul ale caror numar
de contoale clinice a fost asemanator in primul interval si a scazut in cel de-al doilea. Numarul
controalelor radiologice al expusilor la vibratii care afecteaza sistemul mana-brat a fost in general
scazut, de aproximativ de 1:100 de lucratori, fata de cel al investigatilor radiologic pentru vibratii
alicate intregului corp care a fost in general de 1:10. Numarul lucratorilor care si-au schimbat locul de
munca din cauza expunerii la vibratii care afecteaza sistemul mana-brat a evoluat asemanator cu aceia
afectati la nivelul intregului corp: in primul interval a crescut in ambele cazuri si in al doliea interval
la cei cu actiune pe sistemul mana-brat au avut aceeasi valoare, iar cei cu actiune pe intrg corpul au
inregistrat o scadere. Numarul total de boli profesional de boli profesionale in expunerea la vibratii,
fara alti factori cauzali, a fost mic, de ordinal unitatilor: 3 in 2015, reprezentand 0,35% din totalul
bolilor profesionale, 1 in 2016, reprezentand 0,16% din totalul bolilor profesionale si 6 in 2017
reprezentand 1,1% din totalul bolilor profesionale. Ramurile industriale sau domeniile de activitate in
care s-au concentrate cele mai multe boli profesionale declarate au fost constructii in 2015, metalurgie
in 2016 si metalurgie si produse si preparate farmaceutice de baza in 2017. Produsele si preparatele
farmaceutice de baza provin din domeniul silviculturii, clasificata de noi la industria prelucrarii
lemnului, situate pe locul al doilea al domeniilor de interes si obiectivele luate in studiu. In perioada
2015 – 2017 cele mai multe afectiuni profesionale cauzate de vibratii au fost declarate in judetele Bacau
si Salaj. Tipurile de afectiuni care au foat inregistrate ca afectiuni profesionale in perioada 2015 – 2017
au fost sindromul Raynaud 2 boli in 2015 si 4 in 2017, o artroza in 2015 si 3 discopatii lombare – 1 in
2016 si 2 in 2017. Ocupatia lucratorilor a variat de la un an la altul, niciun an neavand lucratori cu
aceleasi ocupatii ca in anii precedent. Lucratorii sunt toti de gen masculuin, cu varste cuprinse intre 42
si 55 de ani si vechime in munca care a variat de la 1-5ani pana la peste 25 de ani cu maximum in grupa
133
de 21-25 de ani, ceea ce corespunde perioadei adecvate de expunere pentru dobandirea unor boli
profesionale.
Masurarea si evaluarea deficitara a riscului a condus la o identificare deficitara a noxei la
locurile de munca concretizata in final printr-o subapreciere si in planul declararii bolilor
profesionale generate de vibratii.
“EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA TRICLOROETILENA SI
TETRACLOROETILENA (PERCLOROETILENA)”
Responsabili lucrare: Corneliu Neagu, Mihaela Negru
Au colaborat: Maria Voicu, Daniela Bălgrădean, Carmen Sava, DSP-urile judeţene
Lucrarea urmareşte cunoaşterea expunerilor profesionale la doua dintre cele mai utilizate
hidrocarburi alifatice clorurate ( tricloroetilena şi tetracloroetilena sau percloretilena).
Tricloroetilena este cunoscută ca fiind substantă cancerigena categoria C1B- poate provoca apariţia
cancerului, avand şi indicativul M2 – susceptibil de a provoca anomalii genetice
Tetracloroetilena este clasificata de IARC în grupa A2 de cancerogenitate, respectiv probabil
cancerigen la om.
Pentru cunoaşterea numarului de muncitori expuşi profesional la cele doua hidrocarburi clorurate, a
nivelurilor de expunere şi a posibilitaţii laboratoarelor de toxicologie industrială de a efectua
determinari în aerul zonelor de munca şi/ sau a indicatorilor biologici de expunere s-a transmis la DSP-
urile judetene un chestionar la care au raspuns 29 de DSP-uri.
Rezultate
Situatia repartiţiei procentuale a raspunsurilor primite de la DSP-urile judetene referitoare la expunerea
profesională la tricloroetilenă este prezentată în fig.de mai jos:
Legenda: 1 – procent judete in care exista expunere la tricloroetilena;
2 – procent judete care nu au raspuns;
3 – procent judete care au declarant ca nu au expunere la tricloroetilena
Activitaţile în care se utilizează tricloroetilena sunt urmatoarele:
1. curăţare şi degresare piese metalice;
2. industria textilă;
3. activitate de laborator;
121%
231%
348%
134
4. alte activitaţi ( fabricare, ambalare şi livrare tricloretilena, fabricarea articolelor din cauciuc).
Procentual, repartiţia pe cele 4 activitaţi în care se utilizează tricloroetilena este prezentată în figura
urmatoare:
Situatia repartiţiei procentuale a raspunsurilor primite de la DSP-urile judetene referitoare la
expunerea profesionala la tetracloroetilenă este prezentata în fig.de mai jos:
Legenda: 1 – procent judete in care exista expunere la tetracloroetilena;
2 – procent judete care nu au raspuns;
3 – procent judete care au declarant ca nu au expunere la tetracloroetilena
Activitaţile în care se utilizează tetracloroetilena sunt urmatoarele:
1. spălatorie/curaţătorie chimică;
2. curăţare şi degresare piese metalice;
3. activitate de laborator;
4. alte activitaţi (industria textilă).
136%
221%
329%
414%
155%
231%
314%
135
Procentual repartiţia pe cele 4 activitati în care se utilizeaza tetracloroetilena (percloretilena) este
prezentată în figura urmatoare:
In ceea ce priveşte evaluarea expunerii profesionale prin determinari în aerul zonelor de muncă din
cele 9 judete în care s-a declarat existenţa expunerii profesionale la tricloroetilenă, doar în 5 sunt date
şi intervalele de concentraţii găsite. In nici un judet nu au fost evidenţiate depaşiri ale valorilor limită .
Determinari în aerul zonelor de muncă pentru evaluarea expunerii profesionale la tetracloroetilena
(percloretilenă) au fost efectuate in 10 judete. Intr-un judeţ au fost evidenţiate depaşiri ale valorii
limita maxime pe termen scurt . Aceste valori au fost gasite în spălatorii/ curaţatorii chimice la operaţia
de scoatere a rufelor.
In cadrul laboratorului Toxicologie şi Medicina Muncii din CRSP Bucureşti s-au efectuat determinari
ale indicatorilor biologici de expunere (acid tricloracetic , tricloretanol respectiv compuşi triclortotali
) atat pentru un lot de expusi la amestec de hidrocarburi clorurate, cât şi la un lot de martori. Valorile
medii ale indicatorilor biologici pentru expuşi şi martori sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Indicator Valoare
medie
Deviaţie
standard
Valoare
maximă
Valoare
minimă
Acid tricloracetic Expuşi 4.01 ± 1.54 6.5 1.6
mg/g creatinină Martori 1.74 ± 0.51 2.4 1.1
Tricloretanol Expuşi 28.89 ± 12.16 47.4 13.0
mg/g creatinină Martori 9.97 ± 3.20 15.7 6.7
Compusi tricolor Expuşi 32.57 ± 12.45 47.4 16.6
totali mg/g c Martori 11.37 ± 3.48 17.0 6.7
100%50%
200%23%
300%15%
400%12%
136
Concluzii
1. Pe baza raspunsurilor la chestionar trimise de DSP-urile judeţene există expunere profesională
la tricloroetilenă în 9 judeţe şi la tetracloroetilenă în 23 de judeţe.
2. Din cele 41 de DSP-uri 13 nu au raspuns la chestionar ( 31%) .
3. Datele primite de la DSP-urile judeţe nu reflectă în totalitate expunerea profesională la aceşti
compuşi (numar de muncitori , activitaţi în care se utilizeaza , etc).
4. In cazul tricloroetilenei numarul de expusi de 77 + un numar neprecizat (DSP Bucureşti) este
mult mai mic decat numarul de expusi existenti in datele de la nivel European (expusi profesional la
tricloroetilena în România la nivelul anului 2011 - 2919 persoane).
5. In cazul tetracloroetilenei numarul de expusi de 312 + un numar neprecizat (DSP Bucureşti) se
poate considera că nu corespunde realitaţii, deoarece in fiecare judeţ există cel putin o
spalatorie/curatatorie chimică unde se poate utiliza acest agent chimic.
6. Determinarile concentratiilor celor doua substanţe în aerul zonelor de muncă (determinari
efectuate de laboratoarele din DSP-uri) au valori mai mici decat valoarea limita maximă – medie pe
termen scurt cu excepţia unora de tetracloroetilenă din 3 spalatorii chimice.
7. Considerăm, că ar fi trebuit efectuate determinari pe durata schimbului de lucru, mai ales pentru
tetracloroetilenă (la care s-au gasit şi valori care depaşesc valoarea medie pe 8 ore) , pentru a avea o
evaluare corectă a nivelului de expunere profesională.
8. In ceea ce priveşte indicatorii biologici de expunere (determinari efectuate de laboratorul din
CRSP- Bucureşti) au fost determinaţi: acid tricloracetic urinar, tricloretanol urinar şi respectiv, compuşi
triclortotali pentru doua loturi (un lot de expuşi la amestec de compusi cloruraţi şi un lot de martori).
Valoarea indicatorilor biologici determinati (acid tricloracetic + tricloretanol) a fost mult sub valoarea
limita biologică obligatorie.
9. Valoarea limita biologică comună din HG 1218/2006 (acid tricloracetic + tricloretanol 300
mg/ g creatinină ) nu reflectă procentele diferite de metabolizare a celor doua substanţe
(tricloroetilena se elimina în principal, sub forma de metaboliţi, pe când tetracloroetilena se elimina în
principal, nemodificata în aerul expirat). In aceste condiţii, considerăm că sunt necesare valori limită
biologice diferite pentru fiecare dintre cele doua substanţe.
Numarul relativ mic de personal de specialitate din cadrul DSP-urilor judetene ( medici de
medicina muncii, toxicologi industriali, personal mediu de specialitate) ingreuneaza mult
colaborarea cu aceste institutii, dar mai ales este ingreunata supravegherea, analiza expunerilor
profesionale si a efectelor acestora.
137
RISCUL CONTRACTĂRII TUBERCULOZEI PULMONARE (CA BOALĂ
PROFESIONALĂ) LA PERSONALUL ANGAJAT ÎN UNITĂŢILE MEDICALE DIN
ROMANIA
Micaela Mărgineanu, Ipate Mădălina, Carmen Cozmei, Carmen Croitoru - CRSP Iaşi
DSP judeţene
Oportunitate
În ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultimele decenii, tuberculoza continuă să fie
cel mai mare ucigaş infecţios din întreaga lume, determinând peste 4.500 decese pe zi. Cu 15.195 de
cazuri noi de tuberculoză în 2015, cu o rata de 76,5 cazuri %000 locuitori, (conform European TB
surveillance and monitoring report in Europe 2017 ECDC/WHO 2017), România rămâne una din ţările
europene cu cea mai mare incidenţă a cazurilor de tuberculoză activa, personalul angajat în unităţile
sanitare fiind in categoria grupurilor vulnerabile pentru TBC.
Scopul studiului este realizarea unei baze de date culese la nivel national cu angajaţii din sectorul
medical, expusi riscului de a contracta TBC.
Obiectiv principal protecţia personalului din sectorul medical in scopul de prevenire a bolilor
profesionale şi a bolilor legate de profesie.
Obiective specifice si pe termen lung: Instruirea şi formarea personalului direcţiilor de sănătate
publică în domeniul sănătăţii ocupaţionale, pentru aplicarea unitară a metodologiilor naţionale;
realizarea unei strategii de evaluare a riscului ocupaţional în unitaţile spitaliceşti şi distribuirea ei catre
structurile sanitare implicate în supravegherea stării de sănătate a personalului medical.
Rezultate de etapă: In anul 2017 a fost elaborat formularul de raportare care a fost transmis către toate
DSP judeţene. Din raspunsurile colectate de la 30 DSP judeţene (celelalte nu au transmis date) putem
deduce urmatoarele:
- în cursul anului 2017 au fost confirmaţi ca avand TBC un număr de 3330 pacienti internaţi în
spitalele din Romania;
- au fost diagnosticate un numar de 21 cazuri TBC la angajaţii din sectorul medical (doar 4 in
spitale de pneumoftiziologie/17 la alte specialitati) dintre care 6 cazuri au fost declarate ca fiind
TBC Profesională (doar 3 in spitale de pneumoftiziologie: 4 cazuri cu localizare pulmonara, 1
pleurala si 1 caz tuberculoza bronsica); un caz este în curs de declarare.;
- au fost testati IDR 156 angajati;
Concluzii: Personalul care lucrează în unităţile sanitare se regaseste în categoria grupurilor vulnerabile
pentru TBC, fiind necesar de a fi monitorizat cu o atentie speciala, in cadrul actiunilor de depistare
intensiva.
Deşi grupul tinta, care prezintă risc ocupaţional major de contaminare cu Mycobacterium tuberculosis,
este reprezentat de personalul medico-sanitar din unităţile de pneumoftiziologie, exista si riscul ca un
pacient sa circule prin diverse unitati sanitare pana la stabilirea diagnosticului de tuberculoza. Tot
demersul nostru are ca scop final identificarea gradului de risc şi, în consecinţă, propunerea unor măsuri
preventive, elaborarea de politici şi proceduri concrete de luptă şi evaluări periodice a măsurilor
necesare pentru limitarea riscului de transmitere a Mycobacterium tuberculosis în funcţie de priorităţile
stabilite la nivelul Ministerului Sănătăţii.
138
EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA RADIAŢII IONIZANTE SI NEIONIZANTE - 2017
Dr. Felicia Steliana Popescu, medic primar medicina muncii,
Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, medic primar medicina muncii
Fiz. Violeta Calota
Lucratorii expusi profesional la radiații ionizante constituie o categorie profesională heterogenă, cu
personal din variate domenii de activitate, de la medicină până la industria nucleară, cu niveluri diferite
de pregătire profesionala. Activitatea de supraveghere a stării de sănătate a lucratorilor expusi
profesional la radiaţii ionizante, este una specifica, interdisciplinara, la interfenţa medicinei muncii şi
a igienei radiaţiilor.
Scopul studiului este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel naţional
a urmatoarelor aspecte: evidenţa lucratorilor expusi profesional la radiații ionizante; analiza stării de
sănătate a lucratorilor expusi profesional la radiații ionizante; evidenţa datelor de dozimetrie
individuală în cazurile de supraexpunere, anchete şi raportari.
Radiatiile neionizante la care facem referire in aceasta metodologie sunt campurile
electromagnetice cu frecvente intre 0 si 300 GHz.
In Romania, expunerea profesionala la campuri electromagnetice este reglementata de Hotărârea
Nr. 520/2016 din 20 iulie 2016 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice. Aceasta Hotarare transpune
integral Directiva Europeana nr.35/2013.
In anul 2017 s-au raportat un număr total de obiective in evidenţă laboratoarelor de igiena
radiațiilor de 2105 (fata de 3799 in 2013, 3810 in 2014, 4022 in 2015, 3908 in 2016) din care 2049
autorizate sanitar, un număr total de expuși profesional la radiații ionizante de 13180 , din care 4996
bărbaţi si 6056 femei. Din totalul expușilor raportaţi doar 11052 (adica 83,85%) au fost clasificaţi pe
sexe. Din totalul expușilor raportaţi doar 12096 (adica 91,77%) au fost clasificaţi domenii de activitate
(8980, respectiv 68,1% - in domeniul medical si 3116 respectiv 31.9% domeniul nemedical).
S-au raportat 10761de fise de aptitudine incheiate (din care 10716 apt, 272 apt conditionat si
17 inapt sau inapt temporar). Din pacate nu apare peste tot motivul deciziilor din fisa de aptitudine, asa
cum cere metodologia de raportare.
Mai dificil este sa facem o apreciere privind sursele de radiatii ionizante. Raportarile sunt
incorecte de multe ori. In domeniul medical la nivel national s-au raportat 16 (fata de 25 in 2016) de
surse deschise si 1380 (fata de 1643 in 2016) de surse inchise. In domeniul nemedical ni s-au raportat
10 (fata de 11 in 2016) surse deschise si 147 (fata de 196 in 2016) de surse inchise.
In ceea ce priveşte supraexpunerile raportate am primit informari despre 4 cazuri, doar 2
insotite de fişa de ancheta epidemiologicã (tabelul nr.5) care se completeaza pentru persoanele la care
s-au constatat supraexpuneri reale sau au fost implicate într-un incident nuclear.
Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat: necesitatea completarii informatiilor
generale privind dimensiunile fenomenului, in acest sens metodologia de colectare a datelor a fost
reactualizata si reorientata astfel încăt sa evite raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice
privind caracteristicile si efectele expunerii profesionale; necesitatea cresterii numărului de medici
abilitați astfel încăt sa se asigure acoperirea intregii populatii de expuși profesional, cu precadere in
judetele in care nu se inregistreaza nici un medic abilitat; totodata trebuie sa interzicem incheierea
fiselor de aptitudine de catre medici neabilitați (conform cerintelor legale); slaba colaborare a medicilor
de medicina muncii abilitați cu specialistii din laboratoarele de igiena radiațiilor ionizante, precum si
lipsa de transmitere a informatiilor in ambele sensuri, mai ales in ceea ce privește numărul de fise de
139
aptitudine încheiate, a stării de sănătate a expușilor profesional la radiații ionizante pe care ii au in
evidențe, dar si a unităților avute in evidențe; ca se impune organizarea de instruiri ale personalului
implicat, deoarece numărul specialistilor din teritoriu a scazut si nu avem persoane clar desemnate care
sa adune si sa intocmeasca rapoarte.
In 2018 va trebui să ținem o evidență stricta a situatiilor de supraexpunere la radiații ionizante
raportate de către serviciile de dozimetrie individuala si a celor confirmate prin anchetele specifice.
Acest lucru este posibil deoarece in metodologie exista un formular de raportare in care se solicita
datele necesare, precum si trimiterea acestora imediat după completare.
Acest studiu ar trebui sa fie continuat pentru a avea o evidenţă clară la nivel naţional a
numărului de lucrători expuși profesional la radiații ionizante, a numărului total de obiective şi a celor
autorizate sanitar, a distribuţiei în diferitele domenii de activitate, a surselor de radiații ionizante și tipul
lor, a numărului şi distribuţiei în ţară a medicilor de medicina muncii abilitați în supravegherea
medicală specială, şi nu în ultimul rând al stării de sănătate la aceasta categorie de lucrători. Aceste
date vor fi solicitate pentru raportul naţional faţă de UNSCEAR (United Nations Scientific
Committee on the Effects of Atomic Radiation) prin raportorii nominalizaţi de către Ministerul
Sănătăţii.
Pentru o imagine completa va trebui sa colaboram si cu alte ministere care au directii de sanatate
proprii. In completare la metodologia prezenta propunem ca in anul 2018 coordonarea la nivelul DSP
sa fie facuta de catre DEPARTAMENTUL DE SUPRAVEGHERE ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ -
Compartimentul de evaluare a factorilor de risc din mediul de viata si de munca, pentru a evita
transmiterea incompleta a datelor solicitate prin completarea tabelelor 3, 4 si 6 din anexa 1 si pentru a
se realiza colaborarea intre specialistii din acest domeniu.
Pentru analiza datelor de expunere la RADIATII NEIONIZANTE au raspuns in total 25
judete, la ambele obiective sau doar la unul dintre acestea: Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud,
Botosani, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Dambovita, Dolj, Galati, Hunedoara, Ialomita, Iasi,
Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Valcea, Vrancea. Au fost
raportate 63 unitati medicale care au in dotare echipamente RMN. Sursele de date utilizate pentru
evaluarea riscului au fost datele tehnice furnizate de producator si buletinele de determinari. Valorile
masurate sunt mai mici decat AL(E) sau (B) sau mai mici decat ELV senzoriale. In consecinta, nici o
unitate din cele raportate nu solicita derogare de la limitele specificate in HG 520/2016. 17 judete nu
au raspuns si vor fi contactate in vederea raportarii in anul 2018, multe raspunsuri sunt incomplete sau
incorecte. Vor fi contactate Directiile de Sanatate Publica in vederea completarii informatiilor necesare.
Din rezultatele obtinute se observa ca cele mai multe masuratori s-au efectuat la unitatile in care,
conform Ghidului, nu era necesara o evaluare de acest tip. Mai mult, rezultatele masuratorilor au indicat
depasirea AL(E) sau AL(B). Subliniem importanta efectuarii corecte a masuratorilor, conform
standardelor in vigoare.
140
MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎN ROMÂNIA
ANUL 2017
Dr. Lavinia Delia Călugăreanu, medic primar Medicina muncii
Dr. Felicia Steliana Popescu, medic primar Medicina muncii
Lucrarea are drept scop evidenţierea tendinţelor evolutive ale morbidităţii profesionale în
România sub forma variaţiei incidenţei cazurilor de boli profesionale, interrelaţia acestora cu
expunerea la factorii de risc profesionali din mediul de muncă, dinamica modificărilor în timp ale
structurii clasice, precum şi preocupările medicilor de medicina muncii privind depistarea acestor boli.
Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, boala profesională este
definită ca fiind: afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată
de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
Conform HG 1425/2006 modificat cu HG 955/2010: ART. 165 (1) Bolile profesionale nou-
declarate se raportează în cursul lunii în care s-a produs declararea, de către direcţia de sănătate
publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de monitorizare a riscurilor
din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi mediul de muncă din cadrul
Institutului Naţional de Sănătate Publică, precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului
stabilite conform legii.
Aspecte generale ale morbidităţii profesionale în România
Morbiditatea profesională a cunoscut variaţii semnificative în ultimii ani:
Tabel nr.1. Evoluţia cazurilor de boli profesionale în perioada 2005-2017
Anul Număr de cazuri
noi
2005 1002
2006 910
2007 1353
2008 1286
2009 1380
2010 1065
2011 929
2012 879
2013 982
2014 1036
2015 854
2016 627
2017 553
Situaţia numărului de cazuri nou declarate, repartizate pe tipuri de diagnostic este
prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 2. Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale pe entităţi morbide
Boala 2005 200
6
200
7
200
8
200
9 2010 2011 2012 2013
2014 2015 2016 2017
141
Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au scăzut numeric
în comparaţie cu anul precedent (257 faţă de 313), situându-se însă, în concordanţă cu tendinţele
mondiale, pe primul loc ca şi pondere în morbiditatea generală. Problema suprasolicitării musculo-
TOTAL
CAZURI 1002 910 1353 1286 1366 1065 929 879 982 1036 854 627
553 BP prin
suprasolicit
are prof.
din care:
46 49 133 218 394 308 301 263 336 274 342 314
258
– ap.
locomotor 34 47 117 197 384 300 296 258 336 273 333 313
257 – alte
aparate/sist
eme 2 1 0 0 0 0 0 1 0
1
0 1 1
Silicoză si
silico-tbc 209 268 268 308 282 305 237 203 288
293 246 146 167
Bronşită
cronică si
BPOC 71 62 152 193 174 64 23 29 83 73 72 29
25
Astm
bronşic 98 105 119 90 149 43
32 26 29
17 30 20 24
BP
determinate
de zgomot 213 153 302 178 145 90 67 44 48 23 19 27
21
Intoxicaţii 200 146 122 87 58 16 16 12 16 16 35 13 2 Boli prof.
determinate
de vibraţii 56 32 35 43 30 28 5 4 7 5 3 5
5
Azbestoză 12 10 10 8 24 37 109 173 72 249 20 11 5 Boli
infecţioase,
parazitare 42 20 42 23 22 46 8 31 16 7 3 18
24
Afectiuni
dermatolog
ice 23 10 25 19 8 12 5 13 9 8 8 5
2
Rinita
alergică 0 3 4 3 8 3 4 9 8 4 9 5
0
Cancer
profesional 1 3 1 3 2 7 6 3 5 4 7 3
0
Afecţiuni
oculare 0 5 6 3 2 3 1 2 0 3 2 0
0
Ulcer,
perforaţie
de sept
nazal
(crom)
1 1 0 0 1 2 0 0 1 0 0 0
0
Alte
afectiuni
pulmonare
benigne
- - - - - - - - - - - 25
21
Alte boli
profesional
e 30 43 134 109 67 101 115 67 8 50 58 6
-
142
osteo-articulare este răspândită în domeniul profesional şi este o cauză importantă de absenteism
medical.Cele mai numeroase cazuri nou declarate au fost discopatiile, inclusiv hernia de disc (230 de
cazuri), urmate de periartrite (9 cazuri), sindromul de tunel carpian (8 cazuri), afectarea articulaţiilor
expuse efortului fizic la locul de muncă: artroze (5 cazuri), tendinite (4 cazuri), deformarea coloanei
vertebrale (1 caz). A fost declarat un caz de îmbolnăvire profesionala prin suprasolicitare vocală:
laringita, la un solist vocal cu 30 de ani vechime.
Silicoza înregistrează o uşoară creştere ca număr total de cazuri: 167 faţă de 146 în anul 2016
şi se situează pe locul doi în structura morbidităţii generale.
Patologia pulmonară, incluzând bronşita acută şi cronică, BPOC, astmul bronşic alergic
şi non-alergic, precum şi alte afecţiuni pulmonare benigne reprezintă 12,65% din total, cu un număr
de 70 de cazuri. O scădere semnificativă înregistrează cazurile de azbestoză, numai 5 cazuri in 2017
(de la 249 în 2014, 20 de cazuri în 2015 şi 11 cazuri în 2016).
In anul 2017, pentru prima oară pentru perioada luată în consideraţie, nu a fost declarat niciun
caz de cancer profesional.
Situaţia pe judeţe a bolilor profesionale arată faptul că în anul 2017, un număr de 4 judeţe au
declarat mai mult de jumătate (54%) dintre cazurile de boală profesională– Hunedoara (95 de cazuri),
Olt (86 de cazuri), Mureş (73 de cazuri) şi Maramureş (34 de cazuri) :
Tabel nr. 3. Situaţia pe judeţe a cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale
JUDET Nr. de boli
JUDET
Nr. de
boli
Hunedoara 95 Harghita 6
Olt 86 Braşov 5
Mureş 73 Călăraşi 4
Maramureş 34 Caraş 3
Suceava 31 Damboviţa 3
Dolj 29 Alba 2
Bucureşti 25 Bihor 2
Arad 18 Vâlcea 2
Sălaj 18 Botoşani 1
Bacău 17 Constanţa 1
Argeş 15 Galaţi 1
Buzău 15 Ilfov 1
Prahova 14 Mehedinţi 1
143
Sibiu 14 Neamţ 1
Cluj 12 Vaslui 1
Iaşi 12
Gorj 11
Un număr de 9 judeţe nu au declarat niciun caz de boală profesională: Brăila, Covasna, Giurgiu,
Ialomiţa, Satu-Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea şi Vrancea.
In unele dintre aceste judeţe nu există medic de medicina muncii în compartimentul de medicina
muncii al Direcţiilor de sănătate publică sau acesta lucrează numai în regim de colaborare, pe baza unui
contract de prestări servicii.
Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii evidenţiază faptul că primele
şapte profesii la care s-au înregistrat cele mai numeroase cazuri de boală profesională au fost
reprezentate de: miner în subteran (71 de cazuri), lăcătuş mecanic de întreţinere (29 de cazuri), turnător
formator (28 de cazuri), lăcătuş de mina (21 de cazuri), lăcătuş mecanic (18 cazuri), sudor(14 cazuri),
şofer de autobuz (13 cazuri), pe primele doua locuri menţinându-se aceleaşi ocupaţii ca si în anii
precedenţi.
Situaţia pe ramuri de activitate a bolilor profesionale nou declarate reiese din tabelul următor:
Tabel nr. 4. Repartiţia pe ramuri a bolilor profesionale
Ramura de activitate economica Nr de boli
05 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 99
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 88
24 Industria metalurgică 47
86 Activităţi referitoare la sănătatea umană 35
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 29
09 Activităţi de servicii anexe extracţiei 24
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 24
49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 24
27 Fabricarea echipamentelor electrice 17
25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje
şi instalaţii 16
31 Fabricarea de mobilă 15
07 Extracţia minereurilor metalifere 11
21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 11
30 Fabricarea altor mijloace de transport 10
43 Lucrări speciale de construcţii 10
Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România, în 2017,
cele mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura extracţiei cărbunelui superior şi
inferior (99), în domeniul fabricării produselor din minerale nemetalice (88), în industria metalurgică
(47), activităţi referitoare la sănătatea umană (35), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (29).
144
Se remarcă menţinerea, strict în aceeaşi ordine pe primele 5 locuri, a aceloraşi ramuri de activitate ca
şi în anul 2016.
Clasificarea în funcţie de agentul cauzal al îmbolnăvirilor profesionale nou înregistrate arată
faptul că în anul 2017, suprasolicitarea diferitelor aparate şi sisteme se menţine pe primul loc printre
cauze, urmată de expunerea la SiO2l.c.
Tabel nr. 5. Repartiţia cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale pe agenţi cauzali
AGENT CAUZAL Nr. de boli
Suprasolicitare 257
SiO2l.c. 167
Iritanti respiratori 37
Agenţi patogeni 24
Zgomot 21
Alte pulberi 17
Azbest 7
Vibraţii 5
Alergeni respiratori 4
Alţi solvenţi organici 4
Cărbune 4
Pulberi organice 4
Iritanţi/alergizanţi piele 1
Pulberi textile 1
7. Concluzii
Studiul actual oferă informaţii utile atât medicilor de medicina muncii, cât şi celorlalţi
specialişti care alcătuiesc echipa de sănătate şi securitate în muncă, şi constituie un instrument util de
identificare a relaţiei dintre factorii de risc din mediul de munca şi afectarea sănătăţii lucrătorilor.
Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de management al
riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă, participă ca membru al
comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria de a semnala şi comunica riscurile
profesionale, pentru luarea de către cei responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-
organizatorică şi medicală.
In această prezentare regăsim datele preluate şi prelucrate din fişele BP2 primite în cursul anului
2017. Numărul final de boli profesionale declarate în România în 2017 va fi modificat în funcţie de
modul de rezolvare a contestaţiilor, fie din partea angajatorului, sau a asiguratorului, sau a lucrătorului
însuşi.
145
Statistica europeană a bolilor profesionale (EODS), sistem la care participă şi România, are
drept scop crearea unei largi baze de date, comparabile la nivel european şi reprezintă un element
important în strategia Comisiei Europene, pentru a putea evalua eficienţa legislaţiei privind sănătatea
şi securitatea la locul de muncă. Cunoaşterea numărului de boli profesionale şi frecvenţa acestora în
diferite sectoare de activitate şi profesii, stă la baza monitorizării şi a implementării acţiunilor de
prevenire.
Considerăm, de asemenea, că rolul prezentului studiu este de a facilita introducerea şi
consolidarea în România a conceptului comun de „sănătate şi securitate în muncă” şi de a fi o poartă
deschisă de trecere de la conceptul de boală profesională la cel de „sănătate în muncă”.
Studiul morbidităţii prin boli profesionale oferă informaţii care permit identificarea punctelor
slabe din activitatea de management al securităţtii şi sănătăţii în muncă şi orientarea corectă a acţiunilor
preventive; monitorizarea dinamicii tabloului morbidităţii profesionale are rolul de a surprinde
grupurile ţintă expuse şi impactul pe care noile tehnologii îl au asupra organismului în mediul de
muncă.
Multitudinea factorilor de risc profesional la care este expus lucrătorul trebuie cunoscută de către
toţi specialiştii în domeniul de sănătate şi securitate în muncă ce compun echipa pluridisciplinară, în
scopul luării de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale pentru prevenirea apariţiei bolilor
profesionale.
Evidenţa bolilor profesionale, ca şi a bolilor multifactoriale, constituie documentaţia de bază în
evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor în raport cu factorii de risc, precum şi în vederea stabilirii
unor măsuri eficiente de profilaxie.
Datele sistematizate in lucrare sunt utile in stabilirea unor strategii pe termen lung in diferite
ramuri industriale, cum ar fi: strategia SSM 2014-2020, strategia miniera a Romaniei 2017-2035,
Strategia energetica a Romaniei pt perioada 2007-2020.
146
CAPITOLUL VII
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI
În cadrul Programului National de Monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi de
muncă, domeniul
“Protejarea sănătăţii publice şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari“ s-au
desfăşurat în anul 2017 următoarele activităţi la nivel naţional:
1. Evaluarea stării de nutriţie şi a tipului de alimentaţie a populaţiei: supravegherea stării de nutriţie şi
a alimentaţiei populaţiei, monitorizarea consumului de aditivi alimenatari.
2. Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor prin alimentaţie: monitorizarea nivelului de iod din
sarea iodată, reducerea numărului cazurilor de toxiinfecţii alimentare.
3. Evaluarea unor factori de risc (biologici, chimici) din alimente de tipul: alimente cu destinaţie
nutriţională specială, suplimente alimentare, ape minerale naturale îmbuteliate, alimente tratate cu
radiaţii sau alimente la care s-au adăugat vitamine, minerale şi alte substanţe; evaluarea aportului de
substanţe excitante la nivelul SNC din băuturile energizante.
4. Evaluarea factorilor de risc din materiale şi obiecte care vin în contact cu alimentele: verificarea
respectării limitelor de migrare pentru materialele care vin în contact cu alimentele.
În anul 2017, au fost iniţiate următoarele propuneri legislative în domeniul nutriţiei:
- Proiectul de Hotărâre de guvern privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi limitarea
efectelor consumului de bauturi energizante de catre populatie avand drept scop interzicerea
comercializării de băuturi energizante către minori, alături de informarea corectă a consumatorilor
privind conţinutul băuturilor energizante şi posibilele efecte în urma consumului acestor produse.
Un material informativ privind efectele consumului de băuturi energizante este disponibil pe site-ul
INSP: https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/informatii/Articol-bauturi-energizante.pdf.
- Proiectul de Hotărâre de guvern privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru
punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European și al Consiliului din
25 noiembrie 2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al
Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei precum
şi a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/456 al Comisiei privind etapele procedurale ale
procesului de consultare pentru stabilirea statutului de aliment nou în conformitate cu Regulamentul
(UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului privind alimentele noi. Proiectul de HG
se impune deoarece în cazul in care operatorii economici din sectorul alimentar nu sunt siguri că
produsul pe care doresc să-l pună pe piaţă se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului
regulament, aceştia se pot adresa autorităţii competente din statul membru, respectiv din România,
conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/456 al Comisiei din 19 martie 2018 privind
etapele procedurale ale procesului de consultare pentru stabilirea statutului de aliment nou.
147
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE NUTRIŢIE ŞI A ALIMENTAŢIEI POPULAŢIEI Coordonatori: Dr. Mariana Vlad, dr. Zăpîrţan Horaţiu
Introducere
Evaluarea la nivel naţional a stării de nutriţie a populaţiei, a obiceiurilor alimentare şi
cuantificarea lipsurilor și exceselor din alimentaţia populaţiei în legătură cu starea de sănătate se
impune cu scopul de a puncta riscurile determinate de dezechilibrele alimentare în vederea conturării
de măsuri profilactice, de limitare şi reducere a acestora. Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor care
o condiţionează reprezintă o etapă, obligatorie, în elaborarea oricărei strategii, identificarea
problemelor majore de sănătate şi ierarhizarea lor, a factorilor condiţionali şi a constrângerilor,
permiţând formularea de alternative politice, obiective strategice şi măsuri în vederea realizării lor.
Analiza stării de nutriţie a populaţiei, a obiceiurilor alimentare se realizează în fiecare an și este menită
să le ofere factorilor de decizie politică, grupurilor de interese și personalului din domeniul sănătății
informații și analize factuale, comparative, cu privire la sănătate și la sistemele de sănătate.
Conform profilului de țară, validat în iunie 2017 peste 40 % din povara generală a bolii în
România în anul 2015 (măsurată în DALY) ar putea fi atribuită factorilor de risc comportamentali,
inclusiv fumatul și consumul de alcool, dar și riscurilor alimentare și activității fizice scăzute (IHME,
2016).
Factorii nutriţionali sunt consideraţi actualmente, după agenţii infecţioşi, drept cei mai
importanţi determinanţi ai îmbolnăvirilor. Modul de alimentaţie, originea produselor, obiceiurile
alimentare în general au o importanţă majoră în echilibrul organismului.
Cunoaşterea nivelului şi structurii alimentaţiei populaţiei, a deprinderilor şi comportamentului
alimentar, pe zone teritoriale, pe mediu urban, rural, pe grupe de vârstă, pe ocupaţie, în scopul depistării
unor greşeli alimentare.
D.S.P-urilor judeţene le-a fost pus la dispoziţie, în format electronic un tabel în Excel şi s-
a folosit un program pentru calcularea cantităţilor de macronutrienţi şi micronutrienţi.
► Calcularea nivelului şi structurii raţiei reale a fiecărui subiect investigat a permis
aprofundarea suplimentară a alimentației care, limitată doar la obţinerea unor valori ,,de medie”, poate
include tendinţe nivelatoare de compensaţie.
► Analiza datelor privind alimentaţia şi starea de sănătate a permis caracterizarea stării de
sănătate și de nutriţie a populaţiei la nivel național
Activităţile la nivelul unităților implicate în derularea programului au fost : - Alcătuirea eşantionului inclus în studiu în raport cu particularităţile de reprezentativitate (50
subiecţi/an/judeţ - toate DSP-urile judeţene şi 100 subiecţi/an/CRSPCluj)
- Evaluarea stării de nutriţie prin examinări de laborator (în limita posibilităţilor existente din
teritoriu : Hb, colesterolemie (HDL-colesterol, LDL-colesterol), lipide serice, TG serice, electroliţi
serici - Ca, Mg, Fe), sau prelevarea datelor din fişele medicale ale subiecţilor.
- Evaluarea stilului de viaţă indicatori, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul
de suplimente alimentare, prin aplicarea chestionarelor
- Evaluarea aportului energetic şi de micro şi macronutrienţi în corelaţie cu recomandările
naţionale şi internaţionale
- Evaluarea unor factori determinanţi ai stării de sănătate ca supraponderea şi obezitatea
- Evaluarea obiceiurilor alimentare, la nivel naţional
- Întroducerea datele primare în format Excel
- Expedierea datelor primare - toate DSP-urile judeţene şi a municipiului Bucureşti
-Organizarea de acţiuni de promovare a unui stil de viaţă sănătos, la nivel judeţean şi naţional.
148
CONSIDERAŢII ASUPRA DATELOR PROVENITE DIN JUDEŢE
Pentru anul 2017 celor 41 DSP judeţene + municipiului Bucureşti le-a fost pusă la dispoziţie
metodologia de lucru a sintezei «Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei populaţiei». La
realizarea sintezei şi-au adus aportul 19 DSP-uri judeţene care ne-au furnizat date la care se adaugă
DSP a municipiului Bucureşti şi CRSP Cluj.
REZULTATE
Mărimea eşantionului investigat la nivel național a fost de 1104 subiecţi, faţă de 1437 subiecți
în anul 2016.
Analiza lotului pe grupe de vârstă, sex, efort fizic și rezidență
Anchetele alimentare s-au aplicat la nivel naţional la un eşantion populaţional de 1104 de subiecţi,
din care 656 au fost femei (59,4%) şi 448 bărbaţi (40,6%). Vârsta medie a lotului a fost de 51,45
± 17,7 ani. Persoanele incluse în studiu au fost structurate pe categorii de vârstă, sex (20-45 ani, 45-62
ani şi peste 62 ani la bărbaţi şi 20-45 ani, 45-60 ani şi peste 60 ani la femei) şi efort (uşor, mediu şi
mare).
Structura lotului pe categorii de vârstă a fost următoarea:
VÂRSTA DISTRIBUTIA
SEX MASCULIN FEMININ
număr
subiecţi
% număr
subiecţi
%
20-45 ani 155 34,6 248 37,8
45-62 ani / 45-60 ani 161 35,9 204 31,1
> 62 ani / >60 ani 132 29,5 204 31,1
TOTAL 448 656
În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 560 de persoane au fost din
mediul urban (50,7%), iar 544 au fost din mediul rural (49,3% ).
În funcție de categoriile de efort distribuția lotului a fost următoarea:
CATEGORIA DE
EFORT
DISTRIBUTIA
MASCULIN FEMININ
număr % număr %
MIC 186 41,7 307 46,9
MEDIU 198 44,4 315 48,2
MARE 62 13,9 32 4,9
Lotul investigat a avut în componenţa sa 433 pensionari, casnice, şomeri sau persoane fără
ocupație adică 39,2% din total.
Studiul antecedentelor personale patologice (declarate de subiecţi în Fişa de anchetă) în
special cele în care diferitele deficite sau excese alimentare pot să aibă rol principal în patologie, au
dezvăluit următoarele: hipertensiunea arterială a fost cea mai des întâlnită afecţiune (24,1%), urmată
de dislipidemii la (8,2%), de diabetul zaharat la (7,9%) şi de afecţiunile gastro-intestinale (3,4%).
Afecţiunile cronice hepato-biliare au fost prezente la 2,5% dintre subiecți. Dacă HTA și dislipidemiile
au avut un trend ascendent, diabetul zaharat a înregistrat un trend descendent față de 2016.
149
Antecedentele personale patologice (%) înregistrate în perioada 2015-2017
4,4 4,93,42,72,5
2,5
8,38,77,9
8,9
6,4
8,2
19,8
21,5
24,1
0
5
10
15
20
25
%
af. gastro-
intestinale
af.hepato-biliare diabet dislipidemii hipertensiune
2015 2016 2017
Valoarea tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg a fost depistată la 263 dintre subiecţi (24,7
% din total subiecti), la 29,2 % dintre bărbaţi şi la 20,1% dintre femei, în timp ce tensiunea diastolică
cu valori peste 80 mmHg a fost întâlnită la 323 de subiecţi (29,9 %) din care la 33% dintre bărbaţi şi
la 26,7% dintre femei.
Înălţimea medie la populaţia masculină investigată a fost de 174,1±7,2cm, iar la populaţia
feminină a fost de 162,9± 7,4cm. În ceea ce priveşte greutatea medie, aceasta a fost la lotul de bărbaţi
de 84,4±14,5 kg, iar la femei 70,9 ±13,9kg.
Pe baza IMC, la bărbați s-a înregistrat un procent de 45,8% supraponderali, 27,7% obezi, 25,9%
normoponderali și 0,7% subponderali.
În cazul femeilor 36,9 % din eşantionul studiat au fost supraponderale şi 22,6% obeze (cifre în
uşoară scădere faţă de anii precedenți), 38,4% normoponderale și 2,1% subponderale.
Variaţia Indicelui de Masă Corporală la populaţia luată în studiu (%)
Indicele abdomino-fesier (IAF) a fost de peste 0,9 la 79,8% dintre bărbaţi (N=355),
respectiv de peste 0,85 la 63,4% dintre femei ( N= 416), cu semnificaţie de sindrom metabolic.
Circumferinţa abdominală (CA) a fost mai mare de 102 cm la 41,3% dintre bărbaţi şi mai mare
de 88 cm la 60,4% dintre femei.
Analiza datelor biochimice
Doar o parte din subiecţii participanţi la studiu (62%) au avut efectuate analize de laborator,
motiv pentru care analiza rezultatelor s-a făcut procentual faţă de totalul subiecţilor pentru care s-au
raportat informaţii pentru fiecare parametru în parte.
Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi bărbaţi <
13g/dl) la 11,1% din total subiecţi, respectiv la 12% dintre femei şi la 10,2% dintre bărbaţi.
Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl) s-au observat la 13,7% din
populaţia generală investigată, la 10,3% dintre femei şi la 17% dintre bărbaţi.
2.1
38.4 36.9
22.6
0.7
25.9
45.8
27.7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
IMC <18,5 IMC 18,5-25 IMC 25-30 IMC>30
femei barbati
150
Distribuţia procentuală a subiecţilor ale căror valori ale hemoglobinei şi ale glicemiei nu se
încadrează în valorile de referinţă
Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut (peste
240mg/dl) la 21,6% din subiecţi, ( respectiv la 22,7% dintre bărbaţi şi 20,5% dintre femei), HDL-
colesterolul a fost sub 40mg/dl la 12,5% dintre subiecţi, ( la 16,1 % dintre bărbaţi şi la 8,9% dintre
femei), iar LDL colesterol a fost peste 130mg/dl la 41,7% dintre subiecţi (la 41% dintre bărbaţi si la
42,5% dintre femei).
Nivelul lipidelor serice totale peste 800mg/dl a fost înregistrat la 21,1% dintre bărbaţi şi la
14,4% dintre femei, respectiv la 17,7% din totalul populaţiei (la care s-a efectuat această determinare).
Valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute (peste limitele de 140 mg/dl) la 39,2% din
totalul subiecţilor (46,9% din bărbaţi şi la 39,2% din femei).
Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara valorilor de
referinţă
Electroliţii sanguini studiaţi au arătat câteva deficiențe în rândul populaţiei luate în studiu.
Nivelul calciului seric a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8mg/dl) la 56,8% dintre bărbaţi
şi la 7,6% dintre femei, respectiv la 7,2% dintre subiecţii lotului investigat.
Valorile magneziului seric sub 2mg/dl s-a notat la un procent de 33,7% dintre bărbaţi şi de 38,6%
dintre femei, respectiv la 36,2% din lotul total.
În cazul valorilor sideremiei se observă că valori sub limita valorilor recomandate de 100μg/dl au
fost notate la peste jumătate dintre subiecţi, în procent de 70,1% dintre femei şi 57,0% dintre bărbaţi
(respectiv 63,6% dintre subiecţii întregului lot).
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
hemoglobina
glicemie
10.2
17
12
10.3
11.1
13.7
total subiecti femei barbati
0
10
20
30
40
50
colesterol HDL col triglic. lipide tot. LDL col
22.7
16.1
46.9
21.1
41
20.5
8.9
31.6
14.4
42.5
21.6
12.5
39.2
17.7
41.7
%
barbati femei lot intreg
151
Subiecţii în % cu electroliţii sanguini sub valorile de referinţă
APORTUL ENERGETIC ŞI DE MACRONUTRIENŢII
Aportul energetic
Calculul aportului energetic a fost realizat ţinând cont de energia furnizată de fiecare gram din
fiecare macronutrient la fiecare subiect în parte. În final s-a făcut sumarea caloriilor, s-a calculat media
pe zi şi apoi media pe fiecare lot în parte.
La lotul de bărbaţi s-a constatat un consum alimentar dezechilibrat la toate categoriile de vârstă,
cu o medie pentru întreg lotul de bărbaţi luaţi în studiu de 2750 ± 961 kcal/zi.
Pe categorii de vârstă aportul caloric calculat a fost:
- la grupa de vârstă 20-45 ani - 2836 kcal/zi (cu 364 kcal /zi mai puţin decât valoarea recomandată
de 3200 kcal/zi ),
- la grupa de vârstă 45-62 ani - 2655 kcal/zi ( cu 345 kcal/zi mai puţin decât 3000 kcal/zi, valoare
recomandată) şi
-la grupa de vârstă peste 62 de ani - 2392 kcal/zi ( cu 92 kcal/zi peste 2300 kcal/zi valoare
recomandată).
Analiza aportului energetic arată că la categoriile de vârstă 20-45 ani şi 45-62 ani acesta a
fost insuficient (cu peste 10% din recomandări), iar la vârtnici a fost crescut cu peste 10 % față
de valorile recomandate.
La lotul de femei s-a observat că aportul energetic are o valoare medie de 2358 ± 834 kcal/zi.
Pe grupe de vârstă, aportul energetic a fost :
- la grupa 20-45 ani - 2442 kcal/zi (faţă de 2700kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă 45-60 ani - 2439 kcal/zi (faţă de 2500 kcal/zi – recomandări)
- la grupa de vârstă peste 60 de ani - 2348 kcal/zi (faţă de 2100kcal/zi – recomandări).
La lotul de femei din categoria de vârstă 20-45 ani aportul energetic a fost insuficient, la
grupa 45-60 de ani aportul a acoperit recomandările, iar la grupa de vârstă peste 60 de ani a fost
excedentar (11,8%).
În concluzie, din punct de vedere al aportului caloric, lotul luat în studiu are o raţie medie ușor
sub recomandările energetice din ţara noastră, singurele depăşiri faţă de recomandări
înregistrându-se atât la bărbaţi cât şi la femei, la categoriile de vârstă peste 62, respectiv 60 de
ani.
Aportul lipidic
Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la aproape tot lotul de
subiecţi investigaţi aportul de lipide totale în medie a fost crescut la 123 ± 56 g/zi la bărbaţi şi la
104,3 ± 49 g/zi în medie la femei. De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de aportul lipidic este foarte mare, ceea ce
înseamnă ca o mare parte din raţia energetică este acoperită de grăsimi. Ca valoare medie pe lot raţia
energetică acoperită de lipide reprezintă 41% la bărbaţi şi 40,4 % la femei, faţă de 15 - 30%
recomandat.
0
20
40
60
80
Calcemie Magneziemie Sideremie
5.4
35.8
53
7.3
39.2
66.3
6.3
37.5
59.6
%
barbati femei lot intreg
152
Din grăsimile totale consumate zilnic, la lotul de bărbaţi, cea mai mare parte au fost reprezentate
de grăsimile mononesaturate 46,7g (38%) şi de grăsimile saturate 43,8g (35,6%), în defavoarea
grăsimilor polinesaturate 23,8g (19,3%). La femei, din consumul mediu de grăsimi totale, cel de grăsimi saturate a fost de 36,6g
(35,1%), cel de grăsimi mononesaturate a fost de 39,2g/ zi (37,6%), iar cel de grăsimi
polinesaturate a fost de 21,4g/zi (20,5%). Şi în cazul lotului de femei consumul de grăsimi
polinesaturate a fost insuficient reprezentat în raţie. Aportul de colesterol total adus de
alimentele ingerate de subiecţii din lotul studiat a fost mult crescut, la bărbaţi fiind de 2,35 mai mare
faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţia omului (300mg/zi) iar la femei de 2,05 mai mare
faţă de această limită. În medie aportul de colesterol a fost de 705 mg/zi la bărbaţi şi de 615 mg/zi
la femei.
Aportul de proteine la lotul de bărbaţi din eşantionul investigat a fost de asemenea peste
recomandări, notându-se o valoare medie pe lot de 122,4 ± 52,1 g/zi. Aportul proteic s-a realizat într-
o măsură dublă pe seama proteinelor animale, care în medie pe lot au fost de 85 g/zi, faţă de aportul
de proteine vegetale care a avut o valoare medie pe lot de 37,5 g/zi. Raţia energetică acoperită de
proteine a fost mai mare decât recomandarea nutriţioniștilor, la lotul de bărbaţi înregistrându-se o
valoare medie de 18,7% din raţie faţă de 15% cât este recomandat iar la lotul de femei aportul de
proteine totale în raţie a fost de asemenea crescut, cu o valoare medie de 103 ± 44,9 g/zi.
Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de bărbaţi pe seama aportului de proteine
animale, care în medie pe lot a fost de 70,1 g/zi depăşind recomandările, în timp ce aportul de proteine
vegetale a fost scăzut la mai puțin 1/2a celor animale, înregistrând o valoare medie de 32,9 g/zi, ceea
ce arată un uşor deficit faţă de recomandări.
Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în proporţie de 18%, depăşind
recomandările.
Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu sub aspectul aportului de
carbohidraţi s-a observat că aceasta a avut un aport de 275,5 ± 111g glucide/zi.
Procentul din energie acoperit de glucide în raţia zilnică a fost în medie de 40,3%, mult sub
necesarul recomandat de 55%. La eşantionul de femei s-a observat ca şi la lotul de bărbaţi, un aport de glucide sub valorile
recomandate. Aportul mediu pentru toată populaţia feminină luată în studiu a fost de 254,5 ± 95,8
g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de glucide a fost în medie de 42,3% faţă de necesarul
recomandat de 55%.
Dezechilibrele semnalate în anii precedenți în alimentaţia subiecţilor luați în investigație se
păstreză și în 2017. Astfel deşi apare aportul crescut de grăsimi şi proteine totale, cu un raport crescut
dintre grăsimile saturate si mononesaturate faţă de cele polinesaturate, respectiv dintre proteinele
animale şi cele vegetale şi un aport insuficient de carbohidraţi, ele sunt într-o ușoară corecţie faţă de
anii trecuţi.
În studiul alimentaţiei lotului se poate observa că procentul de energie adus de lipide şi proteine
a fost mai mare decât cel recomandat şi implicit procentul de energie adus de carbohidraţi a fost sub
recomandări.
Aportul de fibre alimentare. Fibrele alimentare sunt acele poliglucide care nu sunt digerate de
către enzimele organismului uman şi ele nu degajă energie.
Se recomandă un aport de 14 g fibre pentru fiecare 1000 kcal ingerate, ceea ce corespunde unui
aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în cazul populaţiei luate în studiu a fost la o
treime din recomandări, atât la bărbaţi, (înregistrându-se un consum mediu de 10,9 g/zi), cât şi
la femei (media aportului a fost de 11,1 g/zi).
153
Aportul mediu procentual din energia totală adusă de macronutrienţii din alimentaţia
subiecţilor faţă de recomandări
Consumul de sare adaugată în alimentație faţă de cea existentă în produsele alimentare a fost
de 6,5 ± 4,5g/zi la bărbaţi şi de 5,4±4,5g/zi la femei, fiind în uşoară creştere faţă de anul 2016. Aceast
consum adăugat de sare ar duce la un consum total (împreună cu sarea din alimentele procesate) estimat
de peste 10g/zi, ceea ce ar fi dublu faţă de cel recomandat (5g/zi).
Aportul de micronutrienţi
Micronutrient Valori
recomandate/zi
Aportul alimentar lot
Bărbaţi Femei
Calciu mg/zi 800 730 687
Magneziu mg/zi 375 319 283
Fier mg/zi 14 22,9 20,3
Vitamina A mg/zi 0,8 2,13 2,12
Vitamina B1 mg/zi 1,1 1,98 1,51
Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,31 3,13
Vitamina C mg/zi 80 71,8 72,3
Seleniu µg/zi 55 69,3 60,1
Aportul mediu zilnic în grame al principalelor grupe de alimente din dieta zilnică
ALIMENT g/zi Bărbaţi Femei ALIMENT g/zi Bărbaţi Femei
CARNE PORC 95,8 53,2 LEG.10% 114 117,8
CARNE VITĂ 22,4 15,6 LEGUME US. 21,6 16,7
CARNE PASĂRE 75,2 83 FRUCTE 150,7 169,1
CARNE OAIE 10 2,6 FR.USC. 4,7 5,6
PREP. PROASPETE 31,6 24,6 PÂINE 225,2 187,6
PREP. SEMIAFUMATE 34,3 23,4 MĂLAI 24,5 20
PEŞTE + CONSERVE P. 33,3 34,4 DER. CEREAL 28,7 26,2
CONSERVE MIXTE 6,9 3,6 FR. OLEAGIN. 6,6 6,7
OUĂ 52,1 44,5 CONSERVE LEG. 26,5 16,4
LAPTE (ŞI PROD.) 106,4 116,6 ZAHĂR 12,5 13,5
BRÂNZET. (ŞI PROD.) 69,9 63,2 PROD. ZAH. 80% 8,2 8,4
UNT 8 8,3 PROD. ZAH. 60-80% 9,6 13,7
UNTURĂ 2,8 2,4 PROD. ZAH. 40-60% 16,3 18,4
ULEI 22,7 21,6 COMPOT 17,7 21,5
CARTOFI 122,6 106,9 SUCURI NAT. 14,1 14,2
LEG.5% 60,9 68 SARE adăug. 6,5 5,4
19.1
42.5
38.4
18
40.7
41.4
15
30
55
0
10
20
30
40
50
60
% energie proteine % energie lipide % energie glucide
lot masculin lot feminin recomandari
154
OBICEIURI ALIMENTARE – FRECVENŢA CONSUMULUI PE GRUPE DE
ALIMENTE
Studiul obiceiurilor alimentare la lotul luat în studiu s-a realizat prin cercetarea frecvenţelor
alimentelor folosite uzual în alimentaţie. Astfel s-au folosit chestionare cu liste de alimente (27 de
poziţii) şi cu un set de posibilităţi de frecvenţă a consumului de alimente. Frecvenţele investigate au
fost: rar, o dată pe săptămână, de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic.
Frecvenţa consumului la diferitele alimente in procente la lotul investigat a fost declarat
după cum urmează:
● carne de porc apare în raţie: la 36,3 % dintre subiecţi de 2-3 ori pe săptămână; la 31% o
dată pe săptămână; la 5,5% zilnic și la 27,2% rar.
● carne de pasăre este consumată: de 23,4% dintre subiecţi o dată pe săptămână; de 61,9%
de 2-3 ori pe săptămână și de 6,6% dintre subiecţi zilnic.
În ceea ce priveşte consumul de carne de vită şi oaie, acesta a fost menţionat in cele mai multe
cazuri ca fiind rar.
● preparatele de carne şi în mod deosebit cele proaspete sunt consumate de 2-3 ori pe
săptămână de 22,2% dintre subiecţi, de 31,9% o dată pe săptămână și de 3,9% subiecți zilnic.
Este de remarcat consumul redus de carne de peşte: rar la 50% din subiecti şi o dată pe
săptămână la 36,1%.
Preferinţa pentru carnea roşie şi în special pentru cea de porc este un obicei alimentar puternic
înrădăcinat în cultura noastră.
Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă scădere a consumului cărnii de porc şi o
înlocuire parţială a acesteia cu carnea de pasăre. Ce rămâne ca un obicei constant este consumul foarte
redus ca frecvenţă a cărnii de peşte (rar si o dată pe săpt.- 86,1% din subiecţi).
● consumul de untură: 76,2% dintre subiecţi rar ; 9,1% o dată pe săptămână; 10,4% de 2-3
ori pe săptămână şi 4,2% zilnic
● untul a apărut în raţia subiecţilor în procent de 10,5% zilnic; 25% de 2-3 ori pe săptămână
şi la 20,3% o dată pe săptămână.
● grăsimi vegetale şi uleiul sunt consumate zilnic de 61,9%subiecţi şi de 26,3 % de 2-3 ori pe
săptămână.
Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu arată la un procent relativ mic din populaţie
(14,7%) folosirea grăsimilor saturate (unt+untură) în mod zilnic şi consumul uleiurilor vegetale ce
conţin grăsimi mono şi polinesaturate cu o frecventă zilnică de către 62 % din subiecţi.
● lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte, la care s-a
sumat consumul de iaurt, sana şi alte produse similare şi consumul de brânzeturi unde s-au inclus
brânzeturile fermentate, proaspete, topite, etc).
Prezenţa ● lactatelor în raţia alimentară ne arată că acestea sunt alimente preferate de un număr
mare de subiecţi, astfel la 36,5% ele apar în de 2-3 ori pe săptămână şi la 27,3% zilnic
● brânzeturile sunt consumate de 50,9% de 2-3 ori pe săptămână şi de 32,2% zilnic
Frecvenţa consumului de ouă
Oul s-a dovedit a fi un alt aliment preferat de subiecţi. În calculele noastre s-a luat atât oul
consumat ca atare, dar s-a ţinut cont şi de folosirea acestuia la prepararea anumitor meniuri.
● ouă : 61,3% dintre subiecţi le consumă de 2-3 ori pe săptămână, 23,4% o dată pe săptămână
şi 8,6% zilnic.
Frecvenţa consumului de legume şi fructe
În studiul nostru s-a folosit plasarea legumelor şi fructelor în mai multe grupe folosite de
nutriţionişti şi anume: legume cu 5% hidraţi de carbon (HC), legume cu 10% HC, leguminoase uscate,
cartofi, fructe, fructe oleaginoase, conserve de legume, compoturi, bulion şi sucuri naturale de fructe
şi legume.
● Consumul de legume 5% HC: la 35,6% apar în raţie de 2-3 ori pe săptămână, la 24,8%
zilnic, la 22,3% o dată pe săptămână şi la 17,3% rar.
155
● Legumele cu 10% HC au fost consumate de 40,6% dintre subiecţi de 2-3 ori pe săptămână,
de 41,3% zilnic, de 12% o dată pe săptămână şi de 6,1% rar.
● Cartofii au fost consumaţi în proporţie de 61,7% cu frecvenţă de 2-3 ori pe săptămână şi de
14,5% zilnic
● Leguminoasele uscate (fasolea, mazărea, lintea, soia) au fost folosite în alimentaţia lotului
investigat în procent de 34,6% o dată pe săptămână, de 11,2% de 2-3 ori pe săptămână şi de 52,5%
rar.
Frecvenţa consumului de fructe a fost adecvată, lotul de subiecţi a avut un consum mai frecvent
de fructe, dar tot insuficient cantitativ.
● fructele sunt consumate de 54,5% dintre subiecţi zilnic, de 30,9% de 2-3 ori pe săptămână, şi de
6% dintre subiecţi rar .
Cu toate acestea, deşi la lotul de subiecţi am înregistrat un consum destul de frecvent de
legume şi fructe, cantităţile consumate au rămas însă sub cele recomandate.
● Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 89,6 % dintre subiecţi.
● Mălaiul a fost consumat de 2-3 ori pe săptămână de 25,2% dintre subiecţi şi o dată pe
săptămână în procent de 29,5%.
● Derivatele cerealiere au fost consumate de către 5,4% din subiecţi zilnic , de 22,2% de 2-3
ori pe săptămână, de 28,4% o dată pe săptămână şi de 43,8% rar
Ca şi frecvenţă, consumul de produse cerealiere se înscrie în recomandările nutriţioniştilor,
marea majoritate a subiecţilor consumă cereale şi derivate de mai multe ori pe săptămână.
Recomandările sunt pentru existenţa în dieta zilnică a cerealelor, dar a celor din făină de grâu integrală,
din ovăz sau din orez brun.
● Frecvenţa consumului de zahăr a fost: 58% zilnic; 15,6 % de 2-3 ori pe săptămână şi 19,7%
rar.
● produsele zaharoase au fost consumate zilnic în 20,3% din cazuri şi rar în 31,5%.
Consumul de băuturi alcoolice. La lotul luat în studiu s-a investigat frecvenţa consumului de
alcool pentru trei tipuri de băuturi alcoolice şi anume bere, vin şi băuturi distilate şi s-au considerat 3
tipuri de frecvenţe în consum: rar sau deloc, ocazional (săptămînal/lunar) şi zilnic. Consumul de
băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse. Astfel lotul a consumat băuturi
distilate la frecvenţele rar sau deloc în proporţie de 81,6%, vin în proporţie de 69,9%, iar bere în
proporţie de 66,3%. De menționat că pe langă consumatorii ocazionali care sunt marea majoritate există
și o proporţie variabilă în funcţie de preparatul alcoolic care consumă alcool zilnic, de 6,7 - 14,6 % din
numărul de bărbaţi şi de 0,8 - 2 % dintre femei.
Din păcate exact vinul care ar putea fi benefic pentru sănătate chiar în cazul unui consum zilnic
dar moderat este cel mai puţin preferat în alimentaţia românilor.
8.7
23.4
67.9
4.1
23.9
72
4
13.5
82.5
0
20
40
60
80
100
zilnic ocazional rar,deloc
%
Frecvenţa consumului de băuturi alcoolice
bere vin distilate
156
În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de sare, se observă că 8,1% din subiecţi adaugă rar
sare în mâncare, în schimb 80,5% dintre subiecţi o folosesc zilnic, frecvenţele cât și cantitatea de sare
consumată zilnic fiind în scădere faţă de anul trecut.
Din punct de vedere al suplimentelor alimentare se poate constata că 24,1 % din lotul total
folosesc suplimente alimentare, pe sexe procentul ar fi de 19,2% dintre bărbaţi și 29,1% dintre femei,
procente în creştere mare faţă de anii trecuţi.
Alţi indicatori ai stilului de viaţă
Fumatul
Dintre subiecţii care au răspuns în chestionar la acest nou indicator introdus (1360 subiecţi) un
procent de 24,4 % din total sunt fumători ( 32,3 % bărbaţi şi 16,5 % femei), procent în creştere evidentă
faţă de anul 2016.
Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea care se
adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict la activităţi sportive sau
alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.
În studiul nostru s-a constatat la lotul de bărbaţi (323 subiecţi) că 27,9% din repondenţi nu fac
nici o activitate fizică suplimentară, 25,4% depun o activitate fizică uşoară, 38,4% au o activitate fizică
medie și 8,3% au o activitate fizică intensă. Din punct de vedere al timpului alocat activităţii fizice
suplimentare subiecţii care au facut sport s-au defalcat astfel: sub 30 min./zi au facut sport 36,1% dintre
bărbaţi, între 30 şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de 38,3% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport
25,6% din subiecţi. La lotul de femei (802 subiecţi) am constatat următoarele preocupări pentru
activatea fizică suplimentară : 30,7% nu au deloc activitate fizică, 35,9% depun o activitate fizică
uşoară, 29,1% au o activitate fizică medie și 4,3% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere
al timpului alocat: 49,4% au făcut mişcare sub 30 min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 36,4%,
iar peste 1 oră/zi au făcut sport 14,1% dintre femei.
TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
A POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 6 ANI
Pentru a evidenţia tendinţele în comportamentul alimentar al populaţiei s-a realizat o comparare
a ingestei principalilor nutrienţi, a valorilor energetice aduse de alimente la loturile studiate și a
procentelor din energia furnizată de diferiţii nutrienţi faţă de recomandări, pe ultimii 6 ani, perioada
2012-2017.
Din punct de vedere al conţinutui caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii din
studiul nostru se poate observa că variaţia în timp este mică, uşor sub nivelurile recomandate de 3000
kcal/zi la bărbaţi si 2500 kcal/zi la femei.
Variaţia consumului energetic in kcal/zi în perioada 2012-2017
3000
2724 26422846 2767
28752705
23852500
2333 22922472 2447 2481
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbatifemei
157
Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi, cât şi la femei,
aportul alimentar de glucide este insuficient în cadrul raţiei subiecţilor şi acesta scade în mod aproape
constant în perioada studiată. În paralel, se înregistrează un aport mai crescut faţă de necesar de grăsimi
şi de proteine.
Variatia consumului de nutrienti la bărbati in perioada 2012-2017
105 110 115
276
128 126 123135
122122105 118127 125 133
440
300 288 295 287 276
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016 2017
GRĂSIMI TOTALE (g)
PROTEINE TOTALE (g)
CARBOHIDRAŢI (g)
Variatia consumului de nutrienti la femei in perioada 2012-2017
85 92 92103
255
108 108 112 1049485 98 104 104 109
360
273261 271 267 259
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016 2017
GRĂSIMI TOTALE (g) PROTEINE TOTALE (g) CARBOHIDRAŢI (g)
Variatia procentului acoperit din ratia energetica de nutrienti la
bărbati in perioada 2012-2017
30
37,339,3 40,4 41,0 42,5 41,2
18,8
40,2
19,118,718,518,415
18,2
38,440,341,142,344,6
55
0
10
20
30
40
50
60
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016 2017
ENERGIE DIN GRĂSIMI% ENERGIE DIN PROTEINE% ENERGIE DIN CARBOHID.%
158
La eșantionul investigat se observă că procentul de energie din rație acoperit din glucide scade
în timp, deşi ar trebui să crească pentru a asigura în mod corect raţia calorică, în timp ce procentele
acoperite de proteine şi mai ales de grăsimi au o tendinţă constant crescătore.
Tendinţa în consumul principalelor alimente în perioada 2012-2017
În intervalul evaluat consumul de carne roşie este mare, atât la bărbaţi cât şi la femei. Consumul
de carne de pasăre este aproape constant la ambele sexe. Îmbucurător este faptul că şi consumul de
peşte deşi este încă foarte mic creşte mai ales în rândul femeilor. Consumul de ouă este în creştere
relativ constantă atât la bărbaţi cât şi la femei. Consumul de lapte şi de brânzeturi este în uşoară scădere
mai ales la bărbaţi.
Variatia procentului acoperit din ratia energetica de nutrienti la femei in
perioada 2012-2017
30
35,638,0 39,3 39,4 40,7 39,7
42,3
18,016,615 17,5 17,3 17,3 18
55
47,844,4 43,4 43,3 41,4
0
10
20
30
40
50
60
Recomandat 2012 2013 2014 2015 2016 2017
ENERGIE DIN GRĂSIMI% ENERGIE DIN PROTEINE% ENERGIE DIN CARBOHID.%
Consumul mediu (g/zi) de carne roşie in perioada
2012-2017 la populaţia luată in studiu
92,7 90
103,1109,5
124,2118,2
51,156,6
66,471,5 72,9
68,8
0
20
40
60
80
100
120
140
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
Consumul mediu (g/zi) de carne de pasăre in perioada
2012-2017 la populaţia luată in studiu
84,3 8792,6
96,4 95,4
75,271,7
87,779,9
87,2 86,6 83
0
20
40
60
80
100
120
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
159
Consumul mediu (g/zi) de peşte in perioada
2012-2017 la populaţia luată in studiu
26,9
33,2
28,7 28,2
33,7
16,8
25,5
30,7 31,4 30,7
34,433,4
0
5
10
15
20
25
30
35
40
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
Consumul mediu (g/zi) de ouă in perioada
2012-2017 la populaţia luată in studiu
43,4 41,6
46,4
41,8
51,2 52,1
33,435,5
37,4 36,940,6
44,5
0
10
20
30
40
50
60
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
Consumul mediu (g/zi) de lapte şi preparate in
perioada 2012-2017 la populaţia luată in studiu
114,5119
106,2100,9 103,8 106,4
126 126
115,8 119,9 120 116,6
0
20
40
60
80
100
120
140
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
Consumul mediu (g/zi) de brânzeturi in perioada 2012-
2017 la populaţia luată in studiu
79,4
72,5 72,2
81,4
72,769,9
64,658,7
69,264,4
6863,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
2012 2013 2014 2015 2016 2017
barbati femei
160
Din păcate la ambele sexe, atât consumul de fructe, cât şi cel de legume, înregistrează un trend
descrescător.
Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul scăzut din
raţie al carbohidrţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la ambele sexe în tendinţă uşor
crescătoare pe toată perioada de timp.
Pentru anii 2012-2017 consumul de zahăr şi produse zaharoase (considerate de nutriţionişti a fi
cele mai catastrofale ingrediente pentru o alimentaţie sănătoasă) înregistrează un trend constant
crescător la lotul de femei, cu excepția anului 2017 iar la bărbaţi un trend ascendent până în 2014,
urmat de un trend descendent. Îmbucurător este faptul că în anul 2017 se observă o scădere a
consumului acestui grup de alimente la ambele sexe.
Consumul mediu de legume (5%HC,10%HC si leguminoase
uscate) in perioada 2012-2017 la populaţia luată in studiu
237223
197
223234
214203203
213 211221222
0
50
100
150
200
250
2012 2013 2014 2015 2016 2017
g/zi (medie)
barbati femei
Consumul mediu de fructe in perioada 2012-2017 la
populatia luata in studiu
186
153166
143 150 155
186 184
165175
181195
0
50
100
150
200
250
2012 2013 2014 2015 2016 2017
g/zi (medie)
barbati femei
Consumul mediu de pâine in perioada 2021-2017 la
populaţia luată in studiu 278,8
248233,5
245,1224,8 225,2
214,6195 186,8 191,1
170,5187,6
0
50
100
150
200
250
300
2012 2013 2014 2015 2016 2017
g/zi (medie)barbati
femei
161
Consumul de sare, deși a avut o tendinţă descrescătoare la mijlocul intervalului studiat, în
ultimii ani înregistrează un trend crescător la ambele sexe.
Aportul mediu de colesterol (mg/zi) la populatia luata in studiu in intervalul 2011-2015
Aportul de colesterol din alimentele ingerate, înregistrează un trend relativ ascendent.
Dinamica populaţiei în procente faţă de total cu IMC cuprins între 25-30 (supraponderali) şi peste
30 (obezi) în intervalul 2012-2017
Consumul mediu de zahăr si produse zaharoase in
perioada 2021-2017 la populaţia luată in studiu
37,6
43,7
52,3 50,245,9 46,6
4651,2
56 58,261,7
54
0
10
20
30
40
50
60
70
2012 2013 2014 2015 2016 2017
g/zi (medie)
barbati
femei
Consumul mediu de sare in perioada 2012-2017 la
populaţia luată in studiu
6,8
5,2 5,45,9 5,67
6,5
5,9
4,64,9
5,2 5,24 5,4
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2012 2013 2014 2015 2016 2017
g/zi (medie)
barbati
femei
585 590
641
622
685
660
520
540
560
580
600
620
640
660
680
700
2012 2013 2014 2015 2016 2017
colesterol mg/zi
26.328.2 27.3
30 31.2
27.7
48.846.4
43.1 43.1 44.245.8
28.725.9 24.7
27.229.2
22.6
31.833.6
31.734.2
32.4
36.9
0
10
20
30
40
50
60
2012 2013 2014 2015 2016 2017
obezi % supraponderali% obeze% supraponderale%
162
În 2017 procentul de supraponderali din totalul populaţiei (IMC între 25 şi 30) este în creștere la
bărbaţi și la femei faţă de anii 2014- 2016. Procentul de obezi (IMC> 30) a înregistrat o scădere
semnificativă atât la femei (2014-2017) cât și la bărbați ( 2015-2017).
Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara valorilor de
referinţă in intervalul 2012/2017
În mod destul de constant în tot intervalul studiat, procentul subiecţilor cu valori care nu se
înscriu în valorile de referinţă sunt mari şi foarte mari în cazul trigliceridelor.
Dinamica celor mai frecvente afecțiuni în intervalul 2012-2017 (%)
În perioada 2012-2017 se observă o constanţă în procentul populaţiei care suferă de diabet sau de
dislipidemii, şi de o creştere importantă a procentului (+3,5%) de subiecţi cu HTA.
CONCLUZII
● Lipsurile sau excesele din alimentaţia subiecţilor participanţi la acest studiu au determinat
desprinderea următoarelor observaţii la nivelul grupului:
- aportul caloric, raţia medie este ușor sub recomandările energetice din ţara noastră,
singurele depăşiri faţă de recomandări înregistrându-se atât la bărbaţi cât şi la femei, la categoriile
de vârstă peste 62, respectiv 60 de ani.
- aportul insuficient de carbohidraţi, doar 41,3% din raţia energetică este acoperită de
glucide faţă de 55% cât ar fi raţional.
- aportul de fibre alimentare de doar 11g/zi faţă de 25-30g/zi cât ar fi necesar.
- aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate şi colesterol, care face ca
procentul din raţia energetică acoperită de grăsimi să fie de 40,3% faţă de 15-30% recomandat, iar
20.318.5
23.4
17.620.3
21.6
11.58.9
6.4 5.5
12.4 12.5
15.7 18.514.1
17.6 18.8
21.6
3436.6
38.1
41.7 42.8
39.2
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2012 2013 2014 2015 2016 2017
%
Colesterol HDL-col Lipide totale Trigliceride
22 21.7 21.419.8 20.6
24.1
9 8 9.3 8.3 8.5 7.98 8
9 8.97.7 8.2
0
5
10
15
20
25
30
2012 2013 2014 2015 2016 2017
% HTA Diabet Dislipidemii
163
aportul de colesterol să fie mai mult de dublu (660g/zi) faţă de limita considerată tolerabilă în
alimentaţie (300 mg/zi).
- aport crecut de proteine faţă de recomandări, predominant de origine animală, cu raţia
energetică acoperită în procent de 18,35% de proteine, faţă de 15% recomandat.
- aport crecut de sare, peste 5,95 g/zi - sare adăugată- care conduce la un cosum total estimat
de peste 10g/zi consum total.
- aport insuficient de calciu, magneziu şi Vitamina C, din punct de vedere al micronutrieţilor.
Cu toate că s-au înregistrat aceleaşi dezechilibre în alimentaţie ca şi în anii precedenți se poate
observa totuşi o minimă ameliorare/corecție a aportului zilnic, în sensul scăderii uşoare a cantităţii de
grăsimi şi a colesterolului, o ușoară creştere a procentului de carbohidraţi, faţă de anul 2016. Trebuie
subliniat pe de altă parte creşterea aportului de sare din rație.
● Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele subiecţilor
pentru anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de carne, ouăle
şi produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele zaharoase, iar la polul opus pe cele pe care
le consumă rar şi anume: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale,
preferinţele rămînând in principal aceleaşi cu anii precedenţi.
● Toate aceste dezechilibre alimentare decelate şi anume o alimentaţie axată pe produse
bogate în grăsimi și proteine de origine animală, se transpun în indicii antropometrici studiaţi, cu
procente crescute de supraponderali (45,8% la bărbați, respectiv 36,9% la femei), faţă de anul 2016 şi
de obezi (27,7% la bărbaţi, respectiv 22,6% la femei), în scădere faţă de anul 2016. Diferenţa
procentuală a obezilor înregistraţi în 2017 faţă de 2016, îmbucurător, o regăsim în 2017 la
supraponderali și normoponderali.
● Aceste dezechilibre alimentare au afectat starea de sănătate, respectiv parametrii biochimici
ai subiecților investigați, înregistrându-se un procent crescut de hipertensivi ( 24,1%), şi de diabetici
(7,9%).
● Aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine prepoderent animală din
consumul alimentar a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecţilor, parametrii
metabolismului lipidic fiind la aproximativ o treime dintre subiecţi în afara limitele normale. Nivelul
colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în studiu a fost crescut la 21,6% din subiecţi, HDL-
colesterolul a fost scăzut la 12,5% dintre subiecţi, nivelul lipidelor serice totale crescut a fost înregistrat
la 17,7% din totalul populaţiei în studiu, iar valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute
la 39,2% din totalul subiecţilor.
● Aportul scăzut de minerale din alimentaţia lotului se transpune în procentaje de 36,2%
subiecţi cu hipomagnezemie şi de 63,6% subiecţi cu hiposideremie.
RECOMANDĂRI
O alimentaţie raţională care să corespundă cerinţelor nutriţionale şi să corecteze lipsurile sau
plusurile observate în studiul populaţional realizat ar trebui să cuprindă următoarele :
1. Hrana populaţiei trebuie să conţină toate principiile alimentare în cantităţi optime
(proteine vegetale şi animale, grăsimi saturate şi nesaturate, glucide complexe şi simple, vitamine,
minerale, fibre);
2. Formarea unei proporţii adecvate între principiile alimentare care să asigure 55%
glucide, 15-30% lipide, din care 1/3 saturate, 1/3 mononesaturate şi 1/3 polinesaturate şi 15 % proteine,
în proporții de 1/2 animale şi 1/2 vegetale;
3. Alcătuirea unei raţii alimentare complete şi echilibrate şi realizarea unei concordanțe
între nevoi şi aport;
4. Repartizarea raţională a raţiei alimentare în cursul zilei; în cadrul ritmului de trei mese
şi una sau două gustări pe zi.
5. Educarea populaţiei, mai ales la nivel şcolar pentru cunoaşterea valorii nutritive a
produselor alimentare, a necesităţilor nutriţionale ale organismului precum şi a gradului de utilizare
digestivă a hranei ingerate; Implementarea în şcoli şi facultăţi a unor cursuri legate de o nutriţie
sănatoasă.
164
Prezentăm câteva informaţii care ar trebui transmise populaţiei:
● înlocuiţi grăsimile saturate cu grăsimi polinesaturate. Pentru fiecare creştere cu 5% a grăsimilor
polinesaturate se obţine o reducere cu 10% a riscului de boli cardiovasculare
● reduceţi consumul de carne procesată.
● reduceţi consumul de carne roşie.
● creşteţi consumul de peşte. Peştele este o sursă de omega 3 superioară suplimentelor. Dacă nu
consumaţi peşte, ar trebui să luaţi suplimente cu ulei de peşte.
● consumaţi fructe, legume proaspete, cereale integrale, carne slabă, lapte şi produse lactate
degresate
● puteţi consuma până la 6 ouă săptămânal
● reduceţi consumul de zahăr
● consumaţi alimente cu indice glicemic mic
● puteţi consuma ciocolată cu moderaţie mai ales neagră
● consumaţi mai multe nuci.
● controlaţi-vă porţiile pentru menţinerea greutăţii
● consumaţi alcool cu moderaţie. Consumul a 30 de grame de alcool pe zi poate reduce riscul de
afecţiuni cardiovasculare cu 24,7%.
● faceţi mişcare cel puţin 30 de minute pe zi
6. Asigurarea unui mediu şi oportunităţi pentru activitate fizică de către şcoli, autorităţi locale
şi sectorul privat
7. Reorientarea sistemului de sănătate în vederea abordării prevenirii şi controlului bolilor
netransmisibile legate de dietă, subnutriţiei şi a deficienţelor de micronutriente prin servicii de asistenţă
medicală primară orientate spre populaţie .
8. Adoptarea de măsuri de reglementare a publicităţii comerciale a alimentelor şi băuturilor
nealcoolice bogate în calorii şi colaborarea tot mai largă cu partenerii publicitari, media şi din industria
de divertisment în vederea lansării unor mesaje sanogene clare şi lipsite de ambiguitate, adresate mai
ales generaţiilor tinere;
9. Dialogul susţinut cu reprezentanţii industriei alimentare, în vederea reducerii
disponibilităţii grăsimilor saturate, creşterii consumului de fructe şi legume, etichetării riguroase şi
eficiente a produselor alimentare, precum şi stimulării iniţiativelor de producţie şi comercializare a
unor produse alimentare sănătoase;
10. Campanii de comunicare reprezintă acțiuni cu scop informarea, convingerea, influențarea,
motivarea persoanelor pentru adoptarea unor schimbări comportamentale utile în menținerea și
îmbunătățirea stării de sănătate.
11. Îmbunătăţirea supravegherii, monitorizării, evaluării şi cercetării în domeniul sănătăţii
nutriţionale, statutului nutriţional şi a determinantelor care le influenţează, precum şi a tendinţelor lor.
12. Promovarea sănătăţii nutriţionale trebuie considerată o prioritate. Acţiunile de
informare a populaţiei referitor la consumul alimentar sănătos trebuie realizate constant şi profesionist.
Nutriţia trebuie sa devină parte componentă obligatorie a curriculei de educaţie în instituţiile de
învăţămînt.
165
MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI Coordonator: dr. med. Fárr Ana-Maria,
Colaboratori: DSP Judeţene şi a Municipiului Bucureşti
Fundamentare – Cadru legislativ
1. Reg. (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind aditivii alimentari.
2. Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 de modificare a anexei II la Reg. (CE) nr. 1333/2008 prin
stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari
3. Regulamentul CE nr. 1130/2011 de modificare a anexei III la Reg. (CE) nr. 1333/2008
4. Regulamentul CE nr. 1331/2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru
aditivii alimentari, enzimele alimentare şi aromele alimentare, şi prin Regulamentul UE nr.
234/2011 de punere în aplicare a Reg. Nr. 1331/2008.
5. Regulamentul UE nr. 257/2010 stabileşte programul de reevaluare al aditivilor alimentari
autorizaţi în conformitate cu Reg. CE nr. 1333/2008.
6. Directiva 79/112/CEE a Consiliului de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la
etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare destinate vânzării către
consumatorul final.
7. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie
2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare.
8. Regulamentul (UE) nr. 471/2012 al comisiei din 4 iunie 2012 de modificare a anexei II la
Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce
privește utilizarea lizozimului (E 1105) în bere.
9. HG nr. 1870/2005 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind
etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea
alimentelor şi HG nr. 1357/2006 pentru modificarea Normelor metodologice privind
etichetarea alimentelor, prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 106/2002 privind etichetarea
alimentelor.
Scopul sintezei
Scopul sintezei este introducerea mai largă în controlul oficial a monitorizării cantitative a
aditivilor utilizaţi în produsele alimentare, ca urmare protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate
consumului inadecvat de aditivi alimentari, depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de
risc pentru sănătatea populaţiei.
Obiectivul sintezei
Determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf – Sulfiţi” din bere.
Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă
Populaţia ţintă: populaţia generală
Activităţile proiectului - Metodologia de aplicare
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Organizarea şi pregătirea personalului pentru efectuarea metodologiei;
- Recoltarea probelor; Completarea chestionarelor referitoare la produs; Trimiterea probelor pentru
efectuarea analizelor şi trimiterea chestionarelor completate la CRSP Tg. Mureş pentru
centralizarea şi prelucrarea datelor;
- Transmiterea Buletinelor de analiză DSPJ; comunicarea de către inspectorii sanitari măsurile legale
care s-au impus producătorilor.
2. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş
- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti
166
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Efectuarea analizelor prin determinarea cantitativă a sulfiţilor din probele recoltate.
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Înregistrarea, centralizarea rezultatelor analizelor;
- Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei anuale
Recolatera probelor
Probele s-au recoltat din următoarea categorie de alimente (descriere din Codex Alimentarius): 14.2.1.
Bere şi băuturi pe bază de malţ definite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 - în ambalaje de
sticlă închise ermetic (îmbuteliate), în cutii de aluminiu, gata pentru comercializare.
Efectuarea analizelor
Analizele s-au efectuat prin metoda validată conform SR EN 1988:2-2003 – Partea 2 –
Metoda enzimatică.
Interpretarea rezultatelor
Interpretarea rezultatelor s-a realizat conform Regulamentului (UE) nr. 1129/2011 care modifică
anexa II al Reg. (CE) nr. 1333/2008.
Astfel, valoarea maximă admisă de sulfiţi totali în bere este:
i. Bere, inclusiv bere cu o concentraţie scăzută de alcool şi bere nealcoolică – 20
mg/l;
ii. Bere la a doua fermentaţie, în butoiaş – 50 mg/l;
iii. Un conţinut de SO2 până la 10 mg/l nu este semnificativ.
Rezultate
Au trimis raportări 34 DSP-uri din care 19 DSP-uri au raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează
producători de bere, 15 DSP-uri au trimis probe în vederea analizelor, fiind astfel înregistrate și
prelucrate 50 de probe de bere pentru determinarea sulfiților totali.
In anul 2017, nu au fost identificate probe neconforme din punct de vedere a aditivilor utilizați.
MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE Coordonator: Dr. Gabriela Gârban,
Colaboratori: Dr. Ioana Lupşa , Chim. Pr. Liliana Sîrb , As. I . Felicia Toartă,
DSP Judeţene şi a Municipiului Bucureşti
România, în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, trebuie să monitorizeze
comercializarea pe plan naţional a suplimentelor alimentare. Atât ingredientele active, adică nutrienţii
(vitamine, minerale) menţionaţi în Directiva CE/2002/46 cu completările ulterioare, precum şi alte
substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic prezintă interes. În ultima perioadă se pune accent şi pe
prezenţa aditivilor în suplimentele alimentare. Datorită faptului că producătorii de suplimente
alimentare realizează mai nou produse destinate anumitor grupe de populaţie (copii, gravide, persoane
de vârsta a treia, reprezentând populaţia ţintă vulnerabilă), monitorizarea acestora pe piaţa naţională
reprezintă o prioritate a Ministerului Sănătăţii. În metodologia elaborată şi difuzată specialiştilor de la
DSPJ-uri şi a DSP-ului Municipiului Bucureşti a fost prevăzută şi determinarea concentraţiei de Pb şi
167
Cd, metale considerate contaminanţi principali în suplimente alimentare. Rezultatele analizelor sunt
raportate anual cu specificarea numărului de probe conforme şi probe non-conforme, precum şi
măsurile luate în cazul probelor non-conforme.
Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare se bazează pe o metodologie elaborată în
vederea obţinerii de informaţii necesare pentru raportare la Comisia Europeană.
OBIECTIVE
Generale: informarea corectă a consumatorilor privind ingredientele prezente în compoziţia
suplimentelor alimentare în vederea achiziţionării acestora pentru optimizarea stării de sănătate;
etichetarea suplimentelor alimentare în conformitate cu legislaţia în vigoare – cu detalii în
vederea alegerii corespunzătoare; respectarea condiţiilor igienico-sanitare în procesarea,
transportul, depozitarea şi comercializarea suplimentelor alimentare; comercializarea de
suplimente alimentare conforme cu prevederile legislative, adică fără contaminanţi.
Specifice: catalogare suplimente alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie;
determinarea din suplimentele alimentare a cantităţii de Pb şi Cd pentru a verifica dacă
concentraţiile acestora nu depăşesc nivelul maxim admis.
CADRU LEGISLATIV
General
Sinteza naţională „Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare” s-a derulat în 2017 pe baza
HG nr. 155 / 2017 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 pe
baza căreia s-a emis Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 377 / 2017 privind aprobarea Normelor tehnice
de realizare a Programelor Naţionale de sănătate publică pentru anii 2017 şi 2018.
În acest sens, în conformitate cu Ordinul MS nr. 377 / 2017 s-a derulat: II. Programul naţional
de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă / Domenii
specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate
factorilor de risc alimentari şi de nutriţie – pct. 4.1. Activităţi - 4.1.2.1 Monitorizarea calităţii
suplimentelor alimentare; Unităţi de specialitate care implementează – INSP.
Specific: Acte legislative naţionale în vigoare; Acte legislative UE în vigoare.
Au fost catalogate suplimente alimentare cu precizarea ingredientelor active din compoziţie şi
ingredientele alimentare cu specific de aditivi şi cu atribute de arome utilizate în producerea
suplimentelor alimentare. În cadrul laboratorului de igiena alimentaţiei şi nutriţiei de la CRSP
Timişoara începând au fost efectuate analize toxicologice (Pb, Cd) pentru suplimente alimentare.
REZULTATE
Datele primite de la 41 DSP-uri judeţene şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost centralizate
şi prelucrate în vederea întocmirii raportului anual de implementare a metodologiei pentru
Monitorizarea calităţii suplimentele alimentare.
Catalogarea suplimentelor alimentare în funcţie de ingredientele din compoziţie s-a obţinut
de la 41 DSPJ-uri, precum şi de la DSP-ul Municipiul Bucureşti (detalii în tabel 1).
Tabel 1. Suplimente alimentare catalogate de DSPJ-urile judeţene
Nr.
crt Judetul
Suplimente
alimentare
(SA) cu vit.
şi/sau
minerale
SA cu
vitamine
şi/sau
minerale +
alte
substanţe cu
Suplimente
alimentare
cu alte
substanţe
cu rol şi/sau
nutriţional
Total
168
rol şi/sau
nutriţional
1 Alba 10 10 10 30
2 Arad 21 21 10 52
3 Argeş 6 25 36 67
4 Bacău 34 25 88 147
5 Bihor 11 10 7 28
6 Bistriţa
Năsăud 3 3 2 8
7 Botoşani 2 6 8 16
8 Braşov 5 8 9 22
9 Brăila 8 10 15 33
10 Buzău 3 3 3 9
11 Mun.
Bucureşti 6 8 10 24
12 Caraş
Severin 5 5 5 15
13 Călăraşi 4 0 0 4
14 Cluj 4 6 6 16
15 Constanţa 14 3 1 18
16 Covasna 4 3 4 11
17 Dâmboviţa 15 24 14 53
18 Dolj 12 34 14 60
19 Galaţi 10 12 23 45
20 Giurgiu 2 2 2 6
21 Gorj 15 11 20 46
22 Harghita 6 6 7 19
23 Hunedoara 21 12 24 57
24 Ialomiţa 2 4 2 8
25 Iasi 30 30 53 113
26 Ilfov 3 1 3 7
27 Maramureş 5 4 7 16
28 Mehedinţi 8 11 45 64
29 Mureş 8 17 19 44
30 Neamţ 15 13 24 52
31 Olt 2 6 2 10
32 Prahova 31 25 58 114
33 Sălaj 3 3 3 9
34 Satu Mare 9 15 12 36
35 Sibiu 10 26 37 73
36 Suceava 7 5 13 25
37 Teleorman 9 17 23 49
38 Timiş 10 10 14 34
39 Tulcea 7 8 4 19
40 Valcea 14 5 10 29
169
41 Vaslui 7 10 25 42
42 Vrancea 20 23 30 73
Total 421 480 702 1603
Cele mai multe suplimente alimentare au fost catalogate în judeţele: Bacău, Prahova, Iași şi
Vrancea.
După o iniţială centralizare au fost eliminate dublurile, situaţia reală fiind: 229 suplimente
alimentare cu vitamine şi minerale sau amestecul acestora (Ordin MS 1069/2007); 328 de suplimente
alimentare cu vitamine, minerale, vitamine/minerale în amestec cu alte substanţe (Ordin comun
1228/2005); 540 suplimente alimentare cu alte substanţe (Ordin comun 1228/2005).
Din datele centralizate reiese că majoritarea suplimentelor alimentare comercializate în
conformitate cu Ordin MS nr. 1069/2007 sunt cu amestec de vitamine și minerale (64%), urmate de
suplimente alimentare cu vitamine doar şi, în final, numărul cel mai redus de suplimente alimentare cu
ingrediente minerale.
În funcţie de provenienţa suplimentelor alimentare cu ingrediente de vitamine, minerale şi/sau
vitamine/minerale s-a constatat că majoritatea sunt din State Membre UE (45%), urmată de cele din
producția autohtonă (41%) şi în cea mai redusă măsură din ţări terţe (14%) - vezi grafic 1.
Grafic 1
Prezentarea numerică şi procentuală a provenienţei suplimentelor alimentare având ca
ingrediente vitamine şi / sau minerale şi / sau alte substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic este redată
şi graficul 2.
0
20
40
60
80
100
120
1
95103
31
Proveniența SA cu vitamine și / sau minerale
SA produse în România
SA produse în UE
SA produse în ţări terţe
170
Grafic 2
Suplimentele alimentare cu ingrediente reprezentate de alte substanţe cu rol nutriţional sau
fiziologic (extracte botanice, aminoacizi, diferite enzime, probiotice, substanţe biologic-active), din
totalul celor catalogate, sunt în mare parte produse în România. Situaţia provenienţei acestora, numeric
şi procentual este redată în graficul 3.
Grafic 3
Centralizând informaţiile referitoare la provenienţa suplimentelor alimentare indiferent de
ingredientele din compoziţie se poate observa că mai mult de jumătate din cele aflate pe piaţa din
România sunt de provenienţă autohtonă – detalii grafic 4.
SA produse în România, 154,
47%
SA produse în UE, 115, 35%
SA produse în ţări terţe, 59,
18%
Proveniența SA cu vitamine și / sau minerale și / sau alte subst.
SA produse în România, 375,
70%
SA produse în UE, 60, 11%
SA produse în ţări terţe, 105,
19%
Provenienţa SA cu alte subst. cu rol nutr. sau fiziol.
171
Grafic 4
Conform metodologiei revizuite în 2017 toate probele de suplimente alimentare prelevate de
către specialiştii DSP-urilor participante la acest program de sănătate au fost trimise la CRSP Timişoara
spre a fi analizate – determinarea contaminanţilor Pb şi Cd (Metoda SR 14082-2003 Metoda AAS
GF). Au fost planificate 84 de probe şi analizate un număr de 86 probe de suplimente alimentare. Nu
au existat depăşiri ale valorilor maxime admise pentru Pb și Cd în suplimentele alimentare analizate în
anul 2017.
Se menţionează că probele de suplimente alimentare prelevate pentru determinarea
concentraţiei de Cd şi Pb din compoziţie au provenit din producţia autohtonă, din import - state membre
UE, precum şi din ţări terţe. Repartiţia numerică şi procentuală a probelor de suplimente alimentare
analizate este redată în graficul 4.
Din datele prezentate mai sus reiese că majoritatea suplimentelor alimentare analizate sunt din
producţia autohtonă (78%) urmate de produsele importate din State Membre UE (11%) şi cele mai
puţine din ţări terţe (9%).
Datele confirmă faptul că la nivel naţional există numeroşi producători care respectă toate
prevederile legislative privind punerea pe piaţă a unor suplimente alimentare sigure.
CONCLUZII
1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare în 2017 s-a realizat pe baza informaţiilor
raportate de toate DSP-urile din ţară şi DSP-ul Municipiului Bucureşti.
2 Catalogarea suplimentelor alimentare a relevat faptul că, în funcţie de ingredientele din
compoziţie, majoritatea suplimentelor alimentare comercializate în România, conţin alte
substanţe cu rol nutriţional sau fiziologic.
3 Piaţa autohtonă a fost dominată de suplimentele alimentare cu alte substanţe, urmată de cele în
amestec de vitamine/minerale/alte substanţe. Suplimentele alimentare care au ca ingrediente doar
vitamine sau minerale au fost în număr redus.
4 Provenienţa suplimentelor alimentare comercializate în România şi catalogate în 2017, indiferent
de ingredientele din compoziţie este următoarea: ţări membre UE, România, şi ţări terţe.
5 S-a determinat concentraţia de Cd şi Pb din compoziţia unui număr de 86 suplimente alimentare
prelevate - rezultatele analizelor fiind conforme.
SA produse în România, 624,
57%
SA produse în UE, 278, 25%
SA produse în ţări terţe, 195,
18%
Proveniența SA toate categoriile
172
MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII Coordonator: dr. Cristina Otilia Cîmpeanu
1. SCOPUL SINTEZEI:
Supravegherea pieţei naţionale de desfacere a produselor /ingredientelor alimentare tratate cu
radiaţii ionizante, în vederea respectării legislaţiei comunitare şi naţionale din domeniu, având drept
scop final informarea şi protejarea sănătăţii consumatorilor.
2. OBIECTIVE:
1. Identificarea prezenţei pe piaţa naţională de desfacere a categoriilor de produse alimentare
permise a fi iradiate în Uniunea Europeană (condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale
uscate) şi verificarea respectării prevederilor legale în vigoare referitoare la etichetarea acestora;
2. Detectarea iradierii unor produse alimentare, importate din ţări terţe (în special asiatice, care
nu prezintă instalaţii de iradiere autorizate de către U.E.).
3. METODE FOLOSITE:
În anul 2017, metodologia de lucru a constat din verificarea etichetelor şi, după caz, a
documentelor însoţitoare la unele categorii de produse alimentare permise a fi tratate cu radiaţii
ionizante precum şi din detectarea iradierii la unele produse alimentare/ingrediente alimentare aflate
pe piaţa de desfacere românească, provenite din ţări terţe.
Verificarea etichetării - Au fost verificate prin sondaj, etichetele unor produse alimentare
(condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, prezente la raft fie ca atare fie
incluse în lista de ingrediente a unor suplimente alimentare vegetale), din unităţi de desfacere de tip
supermarket/hipermarket, magazine alimentare, unităţi de desfacere a produselor naturiste/farmacii,
precum şi din unele depozite, aflate la nivelul fiecărui judeţ.
Din cele 39 DSP participante la sinteză, 32 au efectuat această etapă, din care 30 DSP (96,77%)
au menţionat numărul unităţilor controlate, însumându-se 309 unităţi: 232 unităţi de desfacere produse
alimentare din care 113 de tip supermarket/hipermarket şi 119 magazine alimentare (75,10 %); 68
unităţi de desfacere produse naturiste şi farmacii (22,00 %) şi 9 depozite produse naturiste (2,90 %).
De asemenea, au fost menţionate categoria şi numărul produselor alimentare verificate, totalizându-se
4934 produse, indigene sau din import (state membre/nemembre UE): 2280 condimente, 1431 plante
aromatice uscate, 622 ingrediente vegetale uscate şi 601 suplimente alimentare vegetale.
Detecţia iradierii: La această etapă au participat toate cele 39 DSP judeţene, care au recoltat câte 2
probe/DSP, conform metodologiei, însumându-se 78 de probe, din care: 17 condimente, 10 plante
aromatice uscate, 3 ingrediente vegetale uscate şi 48 suplimente alimentare vegetale. Probele recoltate
reprezentând 92,86 % din numărul total propus pentru anul 2017 (84 probe), au fost analizate la
Serviciul Chimie şi Radioactivitate din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară,
Bucureşti (laborator acreditat RENAR).
Pentru analiza de detecţie s-a aplicat standardul: SR EN 13751: 2009- Produse alimentare. Detecţia
alimentelor iradiate prin fotoluminescenţă.
4. REZULTATE:
Controalele efectuate în unităţile de desfacere şi în unităţile de depozitare a produselor
alimentare/naturiste, având drept scop identificarea categoriilor de produse alimentare permise a fi
iradiate în U.E. (condimente, plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate) şi verificarea
modului de etichetare a acestora, nu au evidenţiat prezenţa menţiunii tratamentului cu radiaţii ionizante
la niciunul dintre produsele verificate (4934 produse).
Analiza de detecţie a iradierii, efectuată la cele 78 de probe, nu a identificat nicio probă iradiată (100
% probe conforme).
173
5. CONCLUZII:
- În anul 2017, pe piaţa naţională de desfacere, nu s-au identificat produse/ingrediente alimentare pe a
căror etichetă să fie menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante, ceea ce sugerează faptul că importul
unor astfel de produse, iradiate în mod legal, este redus în România;
- Analiza de detecţie a iradierii nu a identificat nicio probă iradiată, semnificând faptul că importatorii
de produse alimentare provenite din ţări terţe s-au conformat prevederilor legale într-o mai mare
măsură comparativ cu anii anteriori;
- Este necesară continuarea sintezei pentru supravegherea pieţei de desfacere în ce priveşte alimentele
iradiate, în vederea respectării prevederilor legale comunitare şi naţionale şi de asemenea, pentru a
putea răspunde solicitărilor Comisiei Europene, referitoare la acest domeniu.
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE
ŞI ALTE SUBSTANŢE Coordonator: Dr. Gabriela Gârban
Pentru a obţine date referitoare la: categoriile de alimente la care au fost adăugate vitamine,
minerale şi alte substanţe (numite şi alimente fortificate); cantităţile de vitamine, minerale şi alte
substanţe adăugate; evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe, a fost
concepută Metodologia pentru Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe în vederea cunoaşterii situaţiei la nivel naţional şi pentru raportare la Comisia Europeană.
Prin implementarea acestei metodologii operatorii economici din sectorul alimentar vor fi
monitorizaţi de către autorităţile competente să respecte legislaţia naţională în vigoare, adică
notificarea acestor alimente care urmează a fi comercializate pe piaţa autohtonă.
OBIECTIVE
1. Generale Informarea corectă a consumatorilor privind alimentele cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe oferite spre comercializare.
2. Specifice a) identificarea şi catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe
b) verificarea ingredientelor din compoziţie – să fie în conformitate cu cele menţionate în
Anexa din Regulamentul UE nr. 1925/2006 cu modificările şi completările ulteriore;
c) clasificarea acestor alimente pe categorii aşa cum este stabilită de “European Food Safety
Authority - The food classification and description system FoodEx 2 (draft-revision 1),
2011:215”
d) obligarea operatorilor economici din domeniul alimentar de a notifica această categorie de
alimente.
CADRU LEGISLATIV
General
Sinteza naţională „Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe”
s-a derulat în 2017 pe baza HG nr. 155 / 2017 privind aprobarea programelor naţionale de
sănătate pentru anii 2017 şi 2018 pe baza căreia s-a emis Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 377
/ 2017 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor Naţionale de sănătate
publică pentru anii 2017 şi 2018 cu modificările şi completările ulterioare.
În acest sens, în conformitate cu Ordinul MS nr. 377 / 2017 s-a derulat:
PN II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din
mediul de viaţă şi muncă / C. Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii
publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie – pct.
174
4.1. Activităţi – 4.1.2.3 Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte
substanţe; Unităţi de specialitate care implementează – INSP.
Specific: Legislaţia naţională în vigoare; Legislaţia în vigoare la nivelul Uniunii Europene
Vitaminele şi mineralele sunt adăugate în alimente de către producători pentru restabilirea
conţinutului în cazurile în care acesta a fost redus în cursul procesului de fabricaţie, de depozitare sau
de gestionare sau pentru a oferi o valoare nutritivă similară alimentelor pentru care sunt destinate ca
alternativă.
Vitaminele şi mineralele adăugate la alimente trebuie să fie prezente în acestea în cantitate
semnificativă (minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă - dacă este stabilită), pentru că un
adaos în cantităţi prea mici sau infime nu oferă nici un beneficiu consumatorilor.
REZULTATE
DSP-urile judeţene şi DSP-ul municipiului Bucureşti au catalogat un număr de 1201 alimente
cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe. Detalii se redau în Tabel 1.
Tabel 1. Alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe catalogate de DSP-uri
Nr.
crt. Judeţ
Nr. alimente identificate
cu adaos de vit.
Nr.
crt. Judeţ
Nr. alimente identificate cu
adaos de vit.
1 AB 12 22 HG 19
2 AR 42 23 HD 30
3 AG 28 24 IL 10
4 BC 94 25 IS 30
5 BH 22 26 IF 10
6 BN 10 27 MM 10
7 BV 15 28 MH 65
8 BR 20 29 M 45
9 BT 12 30 NT 48
10 B 80 31 OT 11
11 BZ 16 32 PH 135
12 CS 15 33 SM 20
13 CL 10 34 SJ 14
14 CJ 15 35 SB 45
15 CT 30 36 SV 30
16 CV 10 37 TR 34
17 DB 22 38 TM 15
18 DJ 41 39 TL 17
19 GL 12 40 VS 10
20 GR 10 41 VL 32
21 GJ 44 42 VN 11
Total - 1201
DSPJ-urile din Prahova, Bacău şi DSP-ul Municipiului București au catalogat cele mai multe
alimente cu adaos.
După centralizarea iniţială a datelor au fost excluse dublurile şi alte categorii de alimente (e.g.
suplimente alimentare, alimente cu destinaţie nutriţională specială ş.a.m.d.). Astfel, s-a ajuns la un total
de 590 alimente fortificate. În graficul 1 sunt prezentate numeric alimentele cu adaos identificate şi
catalogate, respectiv numărul real al alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe
comercializate la nivel naţional, iar în graficul 2 atât situaţia numerică, cât şi valoarea procentuală.
175
Grafic 1 Grafic 2
Cele 590 alimente cu adaos identificate au fost grupate în categoriile: Produse pe bază de
cereale – 216; Sucuri de fructe, legume, nectaruri – 153; Băuturi energizante - 88; Lapte şi produse
lactate – 44; Margarine – 29; Dulciuri - 28; Cafea, ceai, cacao – 12; Produse soia – 7; Sare – 6; Băuturi
carbogazoase – 4; Ulei – 3. În graficul 3 sunt redate numeric şi procentual categoriile de alimente
fortificate identificate şi catalogate în 2017.
Grafic 3
Analizând compoziţia alimentelor fortificate s-a constatat că: la majoritatea categoriilor de
astfel de alimente au fost adăugate vitamine, vitamine în amestec cu minerale, vitamine în amestec cu
alte substanţe având rol nutriţional sau fiziologic. În cea mai mică măsură se regăsesc mineralele în
amestec cu alte substanțe având rol nutrițional sau fiziologic ca şi adaos.
În tabelul 2 se prezintă nutrienţii adăugaţi la alimentele cu adaos, pe categorii. Detalii privind
tipurile de nutrienţi / categorie de produs fortificat sunt redate în graficele 4 –7.
Produse pe bază de cereale, 216, 37%
Băuturi energizante, 88, 15%
Sucuri fructe, legume, nectaruri,
153, 26%
Băuturi carbogazoase, 4, 1%
Dulciuri, 28, 5%
Margarine, 29, 5%
Lapte şi produse lactate, 44, 7%
Cafea, ceai, cacao, 12, 2%
Sare, 6, 1% Ulei, 3, 0%
Soia, 7, 1%
Categorii de alimente identificate
176
Grafic 4 Grafic 5
Grafic 6 Grafic 7
177
Tabel 2. Nutrienţi adăugaţi la alimente cu adaos pe categorii
Nr.
Crt
Nutrienti
adaugati
Produse
pe bază
de cereale
Băutu
ri
energi
zante
Sucuri
fructe,
legume,
nectaruri
Băuturi
carboga
zoase
Dulciuri Margar
ine
Lapte şi
produse
lactate
Cafea
, ceai,
cacao
Sare Ulei
Produ
se
SOIA
Total
1 Vitamine 66 3 135 0 23 26 9 5 0 3 0 270
2 Vitamine +
minerale 132 0 16 1 0 0 26 4 0 0 2 181
3
Vitamine +
minerale+alt
ele
3 4 0 3 0 0 0 0 0 0 1 11
4 Vitamine +
altele 4 80 1 0 4 3 0 2 0 0 0 94
5 Minerale 5 0 0 0 0 0 5 0 6 0 3 19
6 Minerale +
altele 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 3
7 Altele 5 1 1 0 1 0 3 1 0 0 0 12
Total 216 88 153 4 28 29 44 12 6 3 7 590
Referitor la sare se menţionează că fortificarea s-a realizat cu iod. Se reiterează faptul
că în conformitate cu legislaţia naţională, HG 568/2002 republicată în 2009 privind iodarea
universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării in industria
alimentară, Art. 4(2) Sarea iodată trebuie să conţină 30 mg iod / kg de sare, respectiv 50,6 mg
iodat de potasiu / kg de sare sau 39,2 iodură de potasiu / kg de sare. Se admite ca limită minimă
un conţinut de 25 mg iod / kg de sare, respectiv 42 mg iodat de potasiu / kg de sare sau 32,5
mg iodură de potasiu / kg de sare; iar în Art.10(2) prin derogare de la prevederile alin. (1) este
permisă comercializarea sării neiodate numai prin reţeaua de magazine PLAFAR, magazine
naturiste şi farmacii, în segmentul produselor care nu necesită reţete pentru achiziţionare,
ambalată în cantităţi ce nu depăşesc 0,5 kg.
Întrucât în metodologie a fost specificată şi raportarea de non-conformităţi, adică
comercializarea alimentelor fortificate fără notificare prealabilă la Ministerul Sănătăţii, după
finalizarea identificării acestora în diverse unităţi de desfacere alimente, numărul firmelor care
a solicitat în urgenţă notificarea acestor alimente a crescut semnificativ.
CONCLUZII
1. Participanţi la realizarea acestui raport anual au fost specialiştii tuturor DSPJ-urilor,
precum şi ai DSP-ului Municipiului Bucureşti, prin transmitere de date conform
calendarului menţionat în metodologie.
2. Din datele raportate de către specialiştii DSPJ-urilor a reieşit că unele alimente
fortificate identificate au fost în dubluri, deoarece unele alimente fortificate aparţinând
unor firme mari sunt distribuite pe întreg teritoriul ţării. Pentru a avea o imagine cât mai
corectă privind numărul şi categoria de alimente fortificate comercializate în România
dublurile au fost eliminate la întocmirea acestui raport.
178
3. Alimentele care s-au încadrat in prevederile Regulamentului (UE) 1925/2006 au avut
adăugate ca şi ingrediente vitamine şi amestec de vitamine cu minerale în cantităţi
semnificative – adică minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă.
4. Cele mai multe alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte subtanţe identificate au
fost acelea pe bază de cereale, urmate de sucuri de fructe, legume etc.
5. La categoria de alte substanţe adăugate se află aminoacizi, diverse extracte botanice
care se regăsesc pe lista plantelor pozitive din lista Europeană.
MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE Coordonator: Dr. Jeszenszky Klara
SCOPUL PROIECTULUI:
Monitorizarea şi supravegherea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate;
OBIECTIVE GENERALE:
Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din
mediu;
OBIECTIVE SPECIFICE:
Continuarea catagrafierii surselor, producătorilor şi sortimentelor de AMN;
Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la sursă;
Monitorizarea calităţii apei minerale naturale la după îmbuteliere;
Monitorizarea neconformităţilor constatate în anul 2017 şi rezolvarea acestora;
Completarea „Bazei de date naţionale – sursele de AMN” - privind calitatea
surselor şi a sortimentelor de AMN;
BENEFICIARI
Ministerul Sănătăţii: prin asigurarea calităţii apei minerale naturale îmbuteliate
comercializate;
Consumatorii de apă minerală naturală îmbuteliată, factor important în menţinerea
şi promovarea sănătăţii.
GRUPUL ŢINTĂ
Populaţia consumatoare de apă minerală naturală îmbuteliată.
REZULTATE:
Conform OAP 22/2016 a Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale în România sunt
recunoscute oficial 68 de sortimente de apă minerală naturală;
Conform ordinului cele 68 de sortimente de apă minerală naturală sunt îmbuteliate
din 73 de surse, localizate în 17 judeţe;
Conform raportărilor DSP în anul 2017 din cele 73 de surse au fost exploatate 35
de surse de apă minerală naturală, 38 surse fiind neexploatate sau în conservare;
Din cele 35 de surse exploatate au fost monitorizate 35 surse (100 %);
Din cele 35 de surse exploatate se îmbuteliază 51 sortimente de apă minerală de
către 25 unităţi de producţie;
179
Din cele 51 de sortimente s-a prelevat probă pentru analize din 51 sortimente
(100%);
Conform Metodologiei de lucru s-a prevăzut efectuarea a 8 parametri din cele 35
de surse (în total 280 analize) şi 17 parametri din cele 51 de sortimente prelevate
(867 analize), în total 1147 analize;
Au fost efectuate 276 analize din surse (98,57%) și 861 analize din sortimente
(99,30%), în total 1137 analize (99,12%), în laboratoarele acreditate ale DSP
județene, CRSP Mureș și CRSP Cluj, conform metodologiei de lucru;
Surse:
11 analize (3,98 %) din 276 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform
HG 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare
a apelor minerale naturale;
Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrii microbiologici din 4 surse
(NTG la 22oC, NTG la 37oC, Esherichia coli, enterococi intestinali);
Sortimente:
5 analize (0,58 %) din 861 au depăşit CMA, respectiv limitele admise, conform HG
1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale naturale;
Valori depăşite ale CMA s-au constatat la parametrii: bariu (3 sortimente), nichel
(1 sortiment), enterococi intestinali (1 sortiment);
5 sortimente au fost neconforme, prezentând valori depăşite ale CMA la parametrii
examinaţi.
CONCLUZII:
S-a monitorizat calitatea apelor minerale naturale la sursă şi după îmbuteliere;
Numărul analizelor neconforme prezintă o tendinţă de scădere faţă de anii anteriori;
Inspectorii Serviciului de Control in Sănătate Publică din cadrul DSP-urilor
judeţene au anunţat producătorii despre neconformităţile constate;
Producătorii au luat măsuri de remediere pentru rezolvarea neconformităţilor în
timp util;
Se recomandă continuarea sintezei, scopul principal fiind creşterea numărului
produselor controlate în cadrul programului naţional, creşterea eficacităţii
controlului oficial prin stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din
domeniul sănătăţii publice din partea DSPJ.
180
MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU
CONSUMUL UMAN Coordonator: Dr. Daniela Nuţă, Colaboratori: DSP Judeţene
Deficitul de iod reprezintă încă o problemă de sănătate publică în România, ca de altfel
în multe alte ţări europene şi din lume. Deoarece s-a dovedit că sarea este cel mai comod şi mai
eficient “vehicul” pentru aportul de iod în organism, iodarea universala a sării rămâne una din
metodele importante de prevenire a acestui deficit. Astfel, în momentul de faţă, trebuie
respectată Hotărârea Guvernului nr. 568/2002, republicată în 2009, privind iodarea universală
a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară, care
prevede că “pe teritoriul României este interzisă comercializarea cu amănuntul a sării neiodate,
atât pentru uzul personal, cât şi pentru utilizarea în alimentaţia publică şi colectivă” şi că “în
hrana animalelor şi în industria alimentară utilizarea sării iodate este opţională, cu excepţia
fabricării pâinii şi a produselor de panificaţie”. De asemenea, “sarea iodată trebuie să conţină
30 mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodură de
potasiu/kg de sare. Se admite ca limită minimă un conţinut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv
42 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodură de potasiu/kg de sare, iar ca limită
maximă un conţinut de 40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau
52 mg iodură de potasiu/kg de sare”. De asemenea, “inspecţia şi controlul aplicării prezentei
hotărâri se efectuează de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor
şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, conform competenţelor”.
Monitorizarea nivelului de iod din sarea iodată pentru consumul uman din anul 2017 s-
a efectuat după o metodologie stabilită de Institutul Naţional de Sănătate Publică şi difuzată
către toate direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Metodologia prevede recoltarea a 20 de probe de sare iodată din depozite de distribuţie,
unităţi comerciale, unităţi de ambalare provenită numai din import şi de la salina Slanic
Prahova, iar pentru judeţele care au pe teritoriul lor saline, recoltarea trimestrială a câte 10
probe de sare iodată provenite de la aceeaşi salină.
Rezultate
În anul 2017 au raportat rezultatele controlului sării iodate toate judeţele din ţară şi
Municipiul Bucureşti, cuprinzând un număr de 950 de probe, dintre care s-au prelucrat numai
924 deoarece s-au luat în calcul un minim de 4 probe de sare iodată pentru fiecare judeţ,
provenite de la aceeaşi salină. Sarea iodată analizată şi raportată în anul 2017 provine astfel:
63,37% import Ucraina, Belarus, Grecia, Bulgaria, Turcia, Austria, Italia, Pakistan, Israel,
Belgia; 25,06 % de la Salina Slanic Prahova; 4,10 % de la Salina Ocna Dej; 4,21 % de la Salina
Tg. Ocna şi 3,26 % de la Salina Cacica. Recoltarea probelor s-a facut în procent de 85 % din
depozite, unităţi comerciale şi unităţi de ambalare şi 15 % direct din saline. Direcţiile de
Sănătate Publica din judeţele Prahova, Bacău, Suceava şi Cluj au controlat modul de iodare a
sării din salinele de pe teritoriul lor.
S-a constatat că procentul de probe de sare iodată corespunzătoare conform Hotărârii
Guvernului nr. 568/2002 a fost de 73,24 % pentru probele provenite direct din saline şi de
74,30% pentru probele de sare iodată recoltate din depozite, unităţi comerciale şi unităţi de
ambalare.
Probele de sare iodată recoltate din depozite, unităţi comerciale, unităţi de ambalare de
la salina Slanic Prahova şi din import au fost în procent de 25,70 % necorespunzătoare, dintre
care 17,26 % subiodate şi 8,44 % supraiodate.
181
Pentru probele de sare provenite direct de la cele 4 saline, 26,76 % au fost
necorespunzătoare, dintre care 22,54 % subiodate şi 4,22 % supraiodate, un procent de aproape
2 ori mai mare faţă de anul 2016.
In ceea ce priveşte abaterile privind etichetarea probelor de sare iodată, în general, nu
s-au constatat neconformităţi. In schimb, pentru nerespectarea iodarii sării, au fost aplicate
următoarele măsuri:
- s-au transmis adrese de informare către DSP-urile din teritoriul cărora proveneau
salinele respective şi care aveau pe teritoriul lor producători, importatori, ambalatori şi
distribuitori de sare iodata;
- s-au emis avertismente şi s-au dat sancţiuni contravenţionale;
- s-au recontrolat unităţile în care s-au găsit probe necorespunzătoare;
- s-au blocat stocurile neconforme şi s-au notificat unităţile de desfacere;
- s-a scos din consum sarea neiodata/iodata necorespunzator;
- s-au retras de la comercializare stocurile neconforme.
În concluzie, iodarea universală a sării corelată cu consumul cantităţii de sare se
situează printre obiectivele prioritare atât ale UNICEF-ului, cât şi ale OMS-ului, obiective
prevăzute în Proiectul Planului de Alimentaţie şi Nutriţie pentru Europa pentru perioada 2014-
2020.
EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC
AL ALIMENTELOR CU DESTINAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ Coordonatori: Dr. Mariana Vlad, Dr. Cristina Viman
Colaboratori: Manuela Luminița Minea, Cristina Horga, Raluca Motioc, Călina Creța, Nicoleta
Muntean, Felicia Gradinariu
Sugarii și copiii mici sunt două grupuri particulare vulnerabile din punctual de vedere
al siguranței alimentare. Aceștia pot fi la risc de expunere la contaminanți (anorganici și
organici, pesticide, microorganisme) în stadii sensibile ale dezvoltării.
Promovarea la nivel mondial a formulelor pentru sugari și altor preparate alimentare
comerciale pentru sugari și copii mici a condus la o creștere a utilizării acestor produse, ridicând
totodată îngrijorări privind impactul lor asupra sănătății acestei categorii vulnerabile de
consumatori. Aceste produse sunt fabricate și comercializate într-un sistem global care se
extinde peste granițele națiunilor.
Numeroși poluanți din mediul industrial (ex. metale grele toxice – Pb, Cd, Hg și
bifenilii policloruraţi - PCB) pot cauza contaminarea alimentelor. Metalele grele pot epuiza
nutrienți specifici din organism, conducând la scăderea apărării imunologice, probleme psiho-
sociale, retard de creștere, malnutriție, creșterea ratei bolilor gastro-intestinale și cancer.
Expunerea la bifenili policloruraţi poate cauza afectarea dezvoltării neurologice și răspunsul
imun. Pesticidele în alimente au determinat implicații severe asupra sănătății: afectare neurală
și a rinichilor, boli congenitale, afectarea reproducerii și cancer. Prezența hidrocarburilor
policiclice aromatice (PAH) în preparatele alimentare pe bază de cereale este rezultatul
metodelor diferite de preparare (de ex. prăjire sau uscare) și al bioacumulării în semințele
oleaginoase. Activitatea carcinogenetică și mutagenică a PAH este cunoscută și limitarea
minimă legală a acestor compuși în alimentele pentru sugari este de importanță majoră
deoarece PAH pot avea un efect crescut la sugari.
Siguranța microbiologică a alimentelor pentru copii este extreme de important datorită
subdezvoltării relative a microflorei intestinale a sugarului și a sistemului imun. Intestinul
imatur și permeabil al sugarului este mult mai susceptibil la invazia bacteriilor patogene care
182
pot cauza îmbolnăviri severe. Pentru a asigura sănătatea și siguranța sugarilor și copiilor mici
Commisia Europeană a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile
microbiologice pentru produsele alimentare, cu completările și modificările ulterioare, care
solicită fabricanților să analizeze alimentele pentru Enterobacteriaceae, Bacillus
cereus, Salmonella și Enterobacter sakazakii (Cronobacter spp.). În plus teste pentru Listeria
monocytogenes trebuie completate pentru alimentele gata de consum.
De asemenea, printre contaminanții alimentari se găsesc și micotoxinele, între care
aflatoxinele (micotoxine produse de 2 specii de Aspergillus) despre care se cunoaște că sunt
genotoxice și carcinogenice.
Studii de cercetare au arătat o creștere a listei de substanțe potențial dăunătoare care au
fost determinate în formule și baby food și, totodată, o creștere a nivelurilor de contaminare a
formulelor cu arsen, aluminiu, metale toxice etc. In ianuarie 2017 Agenția de Protecție a
Mediului (EPA) din SUA a arătat că alimentația este o sursă important de expunere a copiilor
la plumb, iar FDA în studiul Total Diet Study (pe perioada 2003-2013) a determinat niveluri
de plumb în 20% din probele de baby food, cel mai frecvent în sucurile de fructe, rădăcinoase
și biscuiți.
O dată cu globalizarea industrializării a crescut nevoia de ghidare, monitorizare și
reglementare.
În Uniunea Europeană, pentru a fi asigurate compoziția nutrițională adecvată și
siguranța alimentelor destinate specific sugarilor și copiilor mici, Comisia a definit reguli
specifice pentru fiecare din aceste categorii de alimente: formule de început și de continuare,
preparate pe bază de cereal procesate și alimente pentru copii mici. Printre reglementările UE
la care se supun aceste produse sunt cele referitoare la igienă, utilizarea aditivilor alimentari,
prezența anumitor contaminanți, cele referitoare la utilizarea materialelor în contact cu
alimentul și cele care stabilesc prevederi specific privind prezența reziduurilor de pesticide și
interzicerea utilizării anumitor pesticide foarte toxice.
Alimentele destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, alimentele destinate unor
scopuri medicale speciale și înlocuitorilor unei diete totale pentru controlul greutății nu trebuie
să conţină substanţe chimice sau microorganisme în cantităţi care prezintă un risc inacceptabil
pentru sănătatea umană. Libera circulaţie a acestora, sigure şi sănătoase contribuie la sănătatea
şi bunăstarea cetăţenilor precum şi la interesele lor sociale şi economice motiv pentru care
restricţionarea pe cât posibil a contaminanților se face prin nivelurile stabilite de legislaţie, la
cel mai mic nivel rezonabil, în vederea realizării unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii
publice, deziderat al legislaţiei şi acţiunilor în domeniul produselor alimentare.
O evaluare detaliată cu privire la produsele alimentare care contribuie la expunere arată
că în cazul sugarilor și al copiilor de vârstă mică, alimentele care contribuie cel mai mult la
expunere sunt rădăcinoasele cu amidon și tuberculii, cerealele și produsele pe bază de cereale,
legumele și produsele pe bază de legume, laptele și produsele lactate, precum și alimentele
pentru sugari și copii de vârstă mică. Evaluarea detaliată a expunerii arată că expunerea totală
nu este datorată doar câtorva alimente principale, ci efectului combinat al mai multor alimente
aparținând unor grupe alimentare diferite.
O abordare corectă a siguranţei alimentare presupune, de fapt, coresponsabilizarea
tuturor verigilor implicate în obţinerea de produse de calitate şi sigure.
183
Definiţii
(a) „sugar” înseamnă un copil cu vârsta mai mică de 12 luni;
(b) „copil de vârstă mică” înseamnă un copil cu vârsta cuprinsă între un an și trei ani;
(c) „formulă de început” înseamnă produsele alimentare destinate să fie utilizate de sugari în
primele luni de viață și care îndeplinesc prin ele însele cerințele nutriționale ale acestora
până la introducerea unei alimentații complementare corespunzătoare;
(d) „formulă de continuare” înseamnă produsele alimentare destinate să fie utilizate de sugari
atunci când se introduce o alimentație complementară corespunzătoare și care constituie
principalul element lichid din alimentația diversificată progresiv a acestor sugari;
(e) „preparate pe bază de cereale” înseamnă alimentele:
- destinate să răspundă cerințelor speciale ale sugarilor sănătoși în perioada de înțărcare
și ale copiilor sănătoși de vârstă mică, ca supliment la alimentația pe care o primesc
și/sau pentru adaptarea lor progresivă la o alimentație obișnuită.
EVALUAREA RISCULUI CHIMIC AL ALIMENTELOR CU DESTINAŢIE
NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ (ADNS)
Pentru Sinteza națională privind „Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor
cu destinaţie nutriţională specială” au trimis date toate cele 42 DSP-uri (41 DSP judeţene şi
DSP a Municipiului Bucureşti, cu excepţia a 5 DSP care nu au trimis probe/rezultate pentru
nitraţi).
Tabel 1. Evidenţa pe judeţe a expedierii datelor şi probelor privind riscul chimic al alimentelor
cu destinaţie nutriţională specială în relație cu nivelurile metalelor grele și ale nitraților
(2017)
Pb şi Cd Sn Hg Al
Muntenia Argeş
Brăila
Buzău
Mun. Bucureşti nu
Călăraşi
Constanţa
Dâmboviţa nu
Dolj nu
Giurgiu
Gorj
Ialomiţa
Ilfov nu
Mehedinţi
Olt nu
Prahova
Teleorman
Tulcea
Vâlcea
Moldova Bacău
Botoşani
Galaţi
Iaşi
Neamţ
Suceava
Vaslui
Vrancea
Transilvania Alba
Bihor
Bistriţa-Năsăud
Braşov
Cluj
Covasna
Harghita
Maramureş
Mureş
Satu Mare
Sălaj
Sibiu
Banat Arad
Caraş-Severin
Hunedoara
Timiş
Regiunea Judeţul
Metale grele
Nitraţi
184
Numărul total de probe analizate în ceea ce priveşte concentraţiile de metale grele şi
nitraţi a fost 124. Determinarea metalelor grele s-a efectuat în cadrul laboratoarelor CRSP Cluj
din 87 probe. Conţinutul de nitraţi a fost determinat la nivelul laboratoarelor DSP-urilor
județene din 37 de probe.
Categoriile de ADNS analizate sunt prezentate mai jos.
NITRAŢI
Concentrația nitraţilor din alimentele cu destinaţie nutriţională specială a fost
determinată din 37 de probe prelevate, și analizate de către DSP-uri judeţene. 5 DSP-uri jud.
nu au respectat metodologia prin faptul că nu au analizat probele pentru determinarea
parametrului nitrați (mun. București și jud. Dâmbovița, Dolj, Ilfov și Olt). Din cele 37 probe
de alimente cu destinaţie nutriţională specială s-au analizat şi raportat concentrațiile nitraților
dintr- un număr de 1 (3%) formule de început şi de continuare, 32 (86%) alimente pe bază de
cereale prelucrate şi 4 (11%) alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.
A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 8%
CAlimente pe bază de cereale prelucrate pentru
sugari şi copii de vârstă mică58%
L LAPTE - Formule de început şi de continuare 34%
A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 11%
CAlimente pe bază de cereale prelucrate pentru
sugari şi copii de vârstă mică 86%
L LAPTE - Formule de început şi de continuare 3%
185
Nivelul maxim pentru nitraţi admis în preparatele pe bază de cereale prelucrate şi
alimentele pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică este prezentat mai jos.
Tabelul 2. Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din
produsele alimentare - pentru nitraţi (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI
de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 28 iulie
2017)
Toate cele 37 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi au avut
valori ale concentraţiei nitraţilor cu mult sub limita maximă admisă de 200 mg NO3/kg, fiind
conforme.
Valoare medie a concentrației de nitrați a fost de 27,85 mg NO3/kg.
Analiza pe regiuni arată că pentru cele 12 produse prelevate şi supuse analizei pentru
regiunea Transilvania, valoarea medie a nitraţilor a fost de 27,88 mg NO3/kg, cu valori
cuprinse între 0 și 180,19 mg NO3/kg.
Media concentraţiei nitraţilor pentru cele 8 produse prelevate pentru arealul Moldova
a fost de 59,75 mg NO3/kg, cu valori cuprinse între 0,06 şi 151,36 mg NO3/kg.
Valorile nitraților pentru cele 4 probe prelevate din regiunea Banat s-au înscris între
0,01 şi 3,11 mg NO3/kg, cu o valoare medie de 1,24 mg NO3/kg.
Media valorilor nitraţilor din cele 13 probe din Muntenia a fost de 16,39 mg NO3/kg,
cu valori cuprinse între 0 şi 66,50mg NO3/kg.
METALE GRELE: PLUMB, CADMIU, STANIU, ALUMINIU, ARSEN ŞI MERCUR
Determinarea metalelor grele plumb, cadmiu, aluminiu, arsen şi mercur s-a efectuat
din 87 probe trimise de cele 41+1 DSP-uri județene.
186
Analiza concentraţiei de metale grele din alimentele cu destinaţie nutriţională specială
s-a făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene din Muntenia (37 probe), 8 DSP-uri
judeţene din Moldova (16 probe), 12 DSP-uri judeţene din Transilvania (26 probe) şi 4 DSP-
uri judeţene din Banat (8 probe), totalizând un număr de 87 probe.
Cele 87 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială s-au analizat în cadrul
laboratorului acreditat RENAR, LIAN din CRSP Cluj. Analiza datelor arată că s-au prelevat,
analizat și raportat un număr de 41 (47%) formule de început şi de continuare, 40 (46%)
alimente pe bază de cereale prelucrate şi 6 (7%) alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.
Toate cele 87 de probe supuse analizei privind concentraţiile de Pb, Cd, și Sn
au fost CONFORME, ele situându-se sub limitele maxime admisibile (LMA) pentru
categoriile de produse, conform Anexei din Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al
COMISIEI forma consolidată din 28 iulie 2017.
În urma analizării celor 87 probe au fost calculate următoarele concentrații medii:
0,0030mg/kg pentru plumb, 0,0036mg/kg pentru cadmiu, 0,0218mg/kg pentru staniu și
0,1012mg/kg pentru aluminiu. Pentru toate probele concentrațiile de arsen și mercur s-au situat
sub limita de detecție.
Pentru parametrul plumb, nivelurile maxime admisibile diferă în funție de forma de
comercializare, conform tabelului următor.
A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 7%
CAlimente pe bază de cereale prelucrate pentru
sugari şi copii de vârstă mică 46%
L LAPTE - Formule de început şi de continuare 47%
187
Tabelul 3 Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din produsele
alimentare - pentru plumb (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI de stabilire a
nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 2017)
Concentraţia medie de plumb determinată din probele prelevate din Transilvania a
înregistrat cea mai mică valoare, de 0,0025 mg/kg, urmată de valoarea medie calculată pentru
probele din Muntenia de 0,0030 mg/kg. Valoarea medie notată pentru probele prelevate din
Moldova a fost de 0,0035 mg/kg, respectiv pentru Banat a fost de 0,0037 mg/kg. De menţionat
că valorile determinate pentru plumb s-au situat între sld şi 0,0200 mg/kg, cu limita de detecţie
de 0,00024 mg/kg.
Toate cele 87 probe analizate din punctul de vedere al concentrației de plumb au fost
conforme, fără a exista depășiri ale limitei maxime admisibile (0,050 mg/kg), cu mențiunea că
toate probele de formule de început și continuare au fost sub formă de praf.
188
Pentru parametrul cadmiu nivelurile maxime admisibile diferă în funție de
categoria de aliment cu destinație nutrițională specială, conform tabelului următor. De
menţionat că valorile determinate pentru cadmiu s-au situat între sld şi 0,0139 mg/kg, cu limita
de detecție de 0,000081 mg/kg).
Tabelul 4 Extras din ANEXA - Niveluri maxime pentru anumiţi agenţi contaminanţi din
produsele alimentare - pentru cadmiu (REGULAMENTUL (CE) nr. 1881/2006 al COMISIEI de
stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți, forma consolidată din 2017)
Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 41 de probe de
formule de început și formule de continuare a fost de 0,00209 mg/kg. În probele prelevate
din Moldova a fost înregistrată cea mai mică valoare, de 0,00158 mg/kg, urmată de valorile
medii calculate pentru probele din Banat de 0,00165 mg/kg, din Transilvania de 0,00171
mg/kg, respectiv din Muntenia de 0,00277 mg/kg.
189
Valoarea medie a concentraţiei de cadmiu determinată în cele 46 de probe de
alimente pe bază de cereale prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente
pentru sugari şi copii de vârstă mică a fost de 0,00492 mg/kg.
Pe regiuni valorile medii ale concentraţiilor de Cd în alimente pe bază de cereale
prelucrate pentru sugari şi copii de vârstă mică și alimente pentru sugari şi copii de vârstă
mică au înregistrat mici variații, după cum urmează: cea mai mică valoare 0,00439 mg/kg în
probele prelevate din Transilvania, urmată de valorile medii calculate pentru probele din Banat
de 0,00485 mg/kg, din Moldova de 0,00491 mg/kg, respectiv din Muntenia de 0,00527 mg/kg.
Determinarea aluminiului din cele 87 de produse încadrate în alimentele cu destinaţie
nutriţională specială (formule de început şi formule de continuare, alimente pe bază de cereale
prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică) indică o valoare medie a Al de
0,1012 mg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 0,1150 mg/kg (limita de detecţie pentru Al este
0,00252 mg/kg).
190
Nivelul aluminiului în cele 16 probe din Moldova analizate s-a situat între sld. şi
0,1734mg/kg, cu o valoare medie de 0,1029 mg/kg, respectiv în cele 8 probe din Banat
analizate s-a situat între sld. şi 0,1537 mg/kg, înregistrându-se o valoare medie a aluminiului
de 0,1150mg/kg.
Valoarea medie pentru Al în cele 26 probe din Transilvania analizate a fost de
0,0906mg/kg și în cele 37 de probe din Muntenia a fost de 0,1050 mg/kg, cu valoarea minimă
sld. şi valoarea maximă de 0,1825 mg/kg în Transilvania, respectiv 0,1933 mg/kg în Muntenia.
De precizat că pentru acest grup de alimente în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu
sunt prevăzute LMA pentru Al.
Nivelurile de mercur și arsen din alimentele cu destinaţie nutriţională specială au fost
sub limitele de detecţie (0,00085 mg/kg, respectiv 0,00096 mg/kg) în toate cele 87 de probe
analizate: 37 din Muntenia, 16 din Moldova, 26 din Transilvania și 8 din Banat. Pentru acest
grup de alimente nu au fost stabilite limite maxime admisibile pentru mercur și arsen.
191
Metalul greu staniu a fost determinat din toate cele 87 probe. Valoarea medie a
nivelului de staniu a fost de 0,0218 mg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 0,1500 mg/kg (limita
de detecţie pentru Sn este 0,01 mg/kg). Cea mai mare valoare medie s-a calculat pentru cele 26
probe analizate pentru regiunea Transilvania (0,0293 mg/kg). Pentru cele 37 probe din
Muntenia valoarea medie pentru Sn a fost 0,0241 mg/kg, iar pentru probele din Banat (N=8)
de 0,0175 mg/kg. Pentru Moldova (N=16) a fost calculată cea mai mică valoare medie a Sn din
alimentele cu destinaţie nutriţională specială (0,0138 mg/kg).
Toate valorile de Sn determinate se situează cu mult sub LMA de 50 mg/kg
prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, probele fiind conforme.
192
TENDINŢELE DE EVOLUŢIE A RISCULUI CHIMIC AL ALIMENTELOR CU
DESTINAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ ÎN PERIOADA 2015 – 2017
(INDICATORI MEDII PE REGIUNI)
Analiza tendinţelor concentraţiilor de metale grele Pb, Cd și nitrați, în intervalul 2015-
2017 din alimentele cu destinaţie nutriţională specială arată că cele mai mari niveluri medii s-
au înregistrat în produsele prelevate şi analizate în anul 2016, respectiv 2017 pentru nitrați, cu
precizarea că toate probele au fost conforme.
Din analiza valorilor medii ale concentrațiilor de Pb în anii 2015-2017 se constată în
2017 o scădere a valorilor medii față de anii 2015 și 2016 în toate regiunile, cu o scădere
importantă față de 2016.
Valorile medii ale concentrațiilor de Cd în anii 2015-2017 au un trend descrescător, în
2017 valorile medii fiind mai mici decât în 2015 și 2016. În Muntenia valorile medii din 2016
193
- 2017 sunt egale și mai mari decât în 2015, iar în Moldova tendința este crescătoare. În
Transilvania și Banat tendința pentru concentrația media a Cd este descrescătoare.
În intervalul analizat concentrațiile parametrului Hg determinat au fost sub limita de
detecție a metodei, de 0,00085mg/kg.
Analiza valorilor medii ale concentrațiilor parametrului Al ( 2015-2017) arată o
tendință descrescătoare raportat la total probe/an.
Pentru parametrul Sn variațiile valorilor medii arată un trend crescător. Valorile pentru
2017 sunt mai mari per total și în toate regiunile, cu excepția Moldovei, în care valoarea medie
mai ridicată a fost înregistrată în 2016. Oricum, aceste valori sunt foarte mici comparativ cu
limita maximă admisibilă pentru Sn, de 50 mg/kg.
194
I. EVALUAREA RISCULUI BACTERIOLOGIC
In perioada iulie-noiembrie 2017 au fost receptionate la CRSP Iasi 84 probe, recoltate
de reprezentantii DSPJ in cadrul metodologiei Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al
alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.
Metodele utilizate pentru determinarea Listeriei monocytogenes (SR EN ISO 11290-
1/AC/2006), Cronobacter sakazakii (SR ISO-TS-22964/2007) si Salmonella spp/SR EN ISO
6579-1/2017 au respectat cerintele prevazute de Regulamentele Nr. 2073/2005 si
1441/2007/CE.
Distributia teritorială privind selectarea probelor a fost următoarea:
41 judeţe au respectat cerinţele metodologiei (97,6%);
1 judeţ (DSP Dâmboviţa) nu s-a încadrat in cerintele metodologiei deoarece nu a
recoltat o probă de alimente cu destinatie nutritionala speciala;
In anul 2017, au fost analizate microbiologic 43 probe lapte praf, provenind de la 9
producători. Tabel 1 Repartitia procentuala a probelor in functie de categoria de aliment 2017
Nr.
crt.
Microbiologie
Lapte praf formula de
inceput (%)
produsele alimentare destinate unor
scopuri medicale speciale
1 18 (41,9%) 7 (17,1 %)
2 13 (30,5%) 28 (68,3 %)
3 1 (2,3%) -
4 1 (2,3%) -
5 2 (4,6%) -
6 4 (9,2%) 1 (2,4 %)
7 1 (2,3%) -
8 - 1 (2,4 %)
9 2 (4,6%) -
10 - 3 ( 7,2 %)
11 - 1 (2,4 %)
12 1 (2,3%) -
43 41
195
Peste 1/2 din alimentele cu destinaţie specială provin din Olanda (53,7%), in timp
ce Polonia şi Germania au dominat lista producatorilor de lapte praf (30,3%, respectiv,
20,9%) (fig. 1).
Fig. 1 Frecventa probelor analizate in functie de tara de origine/2017
Din punct de vedere al formulei, cele mai multe probe analizate din categoria
alimentelor destinate unor scopuri medicale speciale au fost cele destinate asigurarii regimului
sugarilor cu intoleranta la lactoza (46,3%), pentru dieta post-diaree (19,5 %) si laptele praf
hipoalergenic (17,1%) (tabel 2).
Tabel 2 Distributia alimentelor cu destinatie speciala in functie de indicatia terapeutica
Nr.
crt. Aliment cu destinatie speciala/ indicatie
Nr.probe analizate
(%)
1 Formula dietetica post -diaree 8 (19,5%)
2 Reflux gastro-esofagian 4 (9,8%)
3 Regim dietetic al sugarilor cu greutate mica la
nastere,
1 (2,4%)
4 Intoleranta gluten/ 2 (4,8%)
5 Intoleranta lactoza 19 (46,3%)
6 Lapte praf hipoalergenic 7 (17,1%)
TOTAL 41
Rezultatele analizelor efectuate nu au dovedit prezenta unei contaminari
microbiologice în probele testate.
DETERMINARI DE MICOTOXINE
2,2 %
20,9 %
30,3 %27,9 %
2,2 %
0
7 %
7 %
2,2%
0
0
26,8 %
12,3 %
53,7 %
2,4%
2,4 %
2,4%
0 10 20 30 40 50 60
Romania
Germania
Polonia
Olanda
Franta
Austria
Irlanda
Elvetia
Spania
Italia
Ungaria
aliment special
Lapte praf
196
In perioada iulie-noiembrie 2017, au fost receptionate la CRSP Iasi 42 probe, recoltate
de reprezentantii DSPJ in cadrul metodologiei Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al
alimentelor cu destinaţie nutriţională specială.
Pentru determinarea aflatoxinei M1 a fost utilizat standardul EN ISO 14501 2008- Milk
and milk powder — Determination of aflatoxin M1 content — Clean‐up by immunoaffinity
chromatography and determination by high‐performance liquid chromatography.
S-a efectuat extractia analitului, urmata de purificare prin coloane de imunoafinitate
AFLAPREP RM, producator R BIOPHARM RHONE LTD.
Analiza cantitativa s-a realizat cu un lichidcromatograf de inalta performanta, producator
Agilent 1100, prevazut cu detector de fluorescenta.
Rezultatele analizelor efectuate nu au detectat prezenta unei contaminari chimice în
cele 42 probe testate.
II. HIDROCARBURILE AROMATICE POLICICLICE (PAH)
Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) sunt substanţe organice nepolare constituite
din două sau mai multe nuclee benzenice fuzionate. Acestea se pot ȋmpărţi ȋn PAH “uşoare” şi
PAH “grele” după numărul nucleelor benzenice.
Benz(a)pirenul conform Regulamentului 1881/2006 este normat individual ȋn preparate
pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari și copii de vârstă mică) , preparate pentru
sugari și preparate de continuare, inclusiv lapte praf pentru sugari și lapte praf de continuare
cât şi ȋn prepartate dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor (1,0
µg/kg greutate umedă)
MATERIAL ŞI METODĂ
Analiza cromatografică a fost realizată pe un sistem HPLC Agilent 1100 (Agilent
Technologies Inc., Palo Alto, USA), constituit dintr-un degazor, o pompă cuaternară, un
injector automat, un termostat de coloane, un detector cu matrice de fotodiode şi un detector
de fluorescenţă; separările au fost realizate folosind o coloană Envirosep PP (125 x 4.6 mm),
faza mobilă fiind un amestec de acetonitril: apă (45:55 v/v). La un debit de 1,5 ml/ min,
utilizând un volum de injecţie de 20 µl, separarea a benz(a)pirenului din cele 16 PAH s-a
realizat în mai puţin de 30 min .
Cromatograma HPLC a amestecului de standarde utilizat pentru calibrarea
instrumentului:
Identificarea benz(a)pirenului s-a făcut pe baza timpilor de retenṭie, a proprietăṭilor
specifice de fluorescenṭă ṣi a spectrului de absorbṭie în UV (bibliotecă spectrală cu PAH).
197
REZULTATE
Pentru determinarea benz(a)pirenului în anul 2017 au trimis probe toate DSP-urile
judeţene (43 probe), mai puţin DSP Bucureşti.
Toate probele primite şi analizate au avut valori sub limta de detecţie a metodei, limită
care a fost stabilită la 0,236 µg/kg, valoare care se situează sub valoarea impusă de
Regulamentul 1881/2006 (1,0 µg /kg greutate umedă cât este permis).
III. MONITORIZAREA REZIDUURILOR DE PESTICIDE
Noțiunea de “pesticide” este adesea folosită ca sinonim cu produsele pentru protecţia
plantelor (plant protection products-PPP), care sunt utilizate, în principal, în agricultură pentru
a preveni şi combate îmbolnăvirea şi infestarea culturilor. Pesticidele utilizate la protecţia
culturilor, înainte şi după recoltare, pot fi regăsite ca reziduuri în produsele finale.
Este necesar ca aceste reziduuri de pesticide să nu se regasească în alimentele cu
destinaţie nutriţională specială pentru a evita riscul de îmbolnăvire pentru sugari şi copiii de
vârstă mică. În consecinţă Comisia Europeană a stabilit nivelurile maxime de reziduuri
(Maximum residue levels - MRLs) și un program de control multianual, de asigurare a
respectării acestor maxime, astfel încât să asigure protecţia consumatorului faţă de o expunere
la niveluri inacceptabile în alimente sau furaje.
Monitorizarea reziduurilor de pesticide în alimentele cu destinație nutrițională specială
a avut ca scop:
proteja populaţia împotriva efectelor datorate consumului inadecvat, printr-un control
eficient al riscului și o mai bună informare a consumatorului final,
pentru depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc care ar putea
modifica calitatea acestui tip de produse,
de a clasifica deficienţele ce ţin de depozitare, transport şi distribuţie a alimentelor cu
destinaţie nutriţională specială,
de a face publice situaţiile pe care monitorizarea eficientă a acestui grup de alimente le
consideră inacceptabile faţă de siguranţa şi securitatea consumatorilor,
de a raporta rezultatele unor organisme europene.
Obiectivele specifice
198
Monitorizarea reziduurilor de pesticide organoclorurate şi organofosforice în alimente
cu destinaţie nutriţională specială (ADNS) prin estimarea nivelurilor de reziduuri de
pesticide pe plan naţional şi riscul pentru sănătatea populaţiei.
Monitorizarea eficientă a reziduurilor de pesticide în alimente cu destinaţie nutriţională
specială care să stabilească nivelul de conformare a acestora cu legislaţia naţională şi
comunitară în vigoare.
Actualizarea bazelor de date privind această categorie de produse şi realizarea unei
raportări unitare a rezultatelor, către organismele competente de la nivel naţional şi
european (MS, EFSA)
METODE
Evoluţia tehnicilor de analiză permite detectarea din ce în ce mai uşoară a moleculelor
aflate în cantităţi infinitezimale. Analiza reziduurilor de pesticide s-a efectuat dupa metoda
standardizată, SR EN 15662/2009 - Alimente de origine vegetală. Determinarea reziduurilor
de pesticide prin GC-MS şi/sau LC-MS/MS după extracţie/partiţie cu acetonitril şi purificare
prin metoda dispersivă SPE-QuEChERS. Determinarea s-a efectuat prin metoda
gazcromatografică, folosind gaz cromatograful model Shimadzu GC 2010, prevăzut cu cu
detectori selectivi ECD și NPD, GCMS-QP2010 Ultra NCI, CI, EI, model Shimadzu. Tehnica
GC-MS este cea mai utilizată metodă în analiza pesticidelor, fiind preferată deoarece prin
intermediul acesteia se poate face simultan atât determinarea reziduurilor cât şi confirmarea
rezultatelor obţinute cu un singur instrument şi într-o singură injectare.
S- au fost folosite următoarele etaloane:
Organochlorine Pesticide Mix AB,
FAPAS Series 9 OP Pesticide Mix 1,
Pesticide Mix 154;
Pesticide Mix 155;
Pesticide Mix 168.
Tabel nr. 1. Parametri şi criteriile de validare, stabilite conform documentului SANTE/11813/2017
Parametru Criteriu de validare
Liniaritatea coeficientul de regresie liniara ≥ 0,99
RSD < ± 20%
Efectul matricei Evaluarea % a efectului de matrice
Limita minimă de cuantificare LOQ ≤ MRL Specificitate < 30% LR
Bias Recuperarea medie sa fie intre 70-120% Repetabilitate (precizia RSDr) ≤ 20%
Reproductibilitate (RSDwR) ≤ 20%
Robustetea SDi < SDR
Stabilitatea Rezultatele obţinute se încadrează în: media ±
2xSD.
Limita de detecţie (LOD) < MRL
Limita de raportare (LR) ≥ LOQ
Cel mai mic nivel de calibrare (LCL) ≤ LR
Incertitudinea de masurare ≤ 50%
Limite admise:
199
Alimente pe baza de cereale
prelucrate 71,11%
Formule de inceput si continuare
17,77%
Alte tipuri de alimente pt. sugari
(pireuri, sucuri), 11,11%
(1) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină
nici o substanţă în cantităţi ce ar putea pune în pericol sănătatea sugarilor şi a copiilor de vârstă
mică.
(2) Alimentele pe bază de cereale prelucrate şi alimentele pentru copii nu trebuie să conţină
reziduuri de pesticide individuale în concentraţii care depăşesc 0,01 mg/kg. Aceste
concentraţii se aplică alimentelor pe bază de cereale prelucrate şi alimentelor pentru copii gata
pentru consum sau reconstituite conform instrucţiunilor fabricantului.
REZULTATE În cadrul programului “Evaluarea riscului chimic şi bacteriologic al alimentelor cu
destinaţie nutriţională specială 2017” au participat toate Direcțiile de Sănătate Publică
județene și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului Bucuresti.
În anul 2017 au fost luate în studiu 45 de probe, din următoarele categorii de ADNS
(definite de Ordinul MSF nr. 387/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu
destinaţie nutriţională specială, cu modificările şi completările ulterioare) conform
metodologiei de monitorizare, dintre care: 32 ( 71,11%) probe alimente pe bază de cereale
prelucrate destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, 5 (11,11%) probe alte tipuri de alimente
pentru sugari şi copii de vârsta mică, sănătoşi (pireuri, sucuri) și 8 (17,77%) probe formule de
început şi de continuare.
Compuşi analizaţi: Au fost determinate un număr de 81 de pesticide (18 organoclorurate şi 63
organofosforice).
Tabel nr. 3 Compușii analizați în 2017, limita de cuantificare și valoarea maxima admisă (conform
Ord. 1764/2007)
PESTICIDE ORGANOCLORURATE Compus Limita de
cuantificare
(LOQ)
(mg/kg)
Valoare maxima
admisa conform
Ord. 1764/2007
(mg/kg)
Compus Limita de
cuantificare
(LOQ) (mg/kg)
Valoare maxima
admisa conform
Ord. 1764/2007
(mg/kg)
alfa HCH 0,004 0,01 4,4' DDE 0,007 0,01
gama HCH 0,006 0,01 dieldrin 0,003 0,003
delta HCH 0,009 0,01 endrin 0,003 0,003
heptaclor 0,003 0,003 4,4' DDD 0,007 0,01
aldrin 0,003 0,003 endosulfan II 0,008 0,01
heptaclorepoxid 0,003 0,003 beta HCH 0,007 0,01
trans-clordan 0,005 0,01 4,4`DDT 0,010 0,01
cis-clordan 0,005 0,01 Pentaclorbenzen 0,01 0,01
200
PESTICIDE ORGANOFOSFORICE
endosulfan I 0,003 0,01 Hexaclorbenzen 0,003 0,003
Compus Limita de
cuantificare
(LOQ) (mg/kg)
Valoare maxima
admisa conform
Ord. 1764/2007
(mg/kg)
Compus Limita de
cuantificare
(LOQ)
(mg/kg)
Valoare maxima
admisa conform
Ord. 1764/2007
(mg/kg)
diclorvos 0,005 0,01 Mevinphos 0,005 0,01 diazinon 0,005 0,01 Molinate 0,005 0,01 clorpirifos-metil 0,008 0,01 Monocrotophos 0,005 0,01 pirimifos-metil 0,007 0,01 Myclobutanil 0,005 0,01 clorpirifos 0,005 0,01 Omethoate 0,003 0,003 malation 0,005 0,01 Paraoxon ethyl 0,005 0,01 Dimefox 0,005 0,01 Parathion 0,005 0,01 Bifenthrin 0,005 0,01 Parathion ethyl 0,005 0,01 Chinomethionat 0,005 0,01 Parathion
methyl
0,005 0,01
Chlorothalonil 0,005 0,01 Phentoate 0,005 0,01 Demeton-S-
methyl-
sulfoxide
0,005 0,01 Phorate 0,005 0,01
Dicrotophos 0,005 0,01 Phosalone 0,005 0,01 Dimethoate 0,005 0,01 Phosmet 0,005 0,01 Disulfoton 0,003 0,003 Pirimicarb 0,005 0,01 Ethion 0,005 0,01 Procymidone 0,005 0,01 Etrimphos 0,005 0,01 Pyrazophos 0,005 0,01 Fenitrothion 0,005 0,01 Pyridaphenthion 0,005 0,01 Fensulfothion 0,003 0,003 Quinalphos 0,005 0,01 Fenthion 0,005 0,01 Simazine 0,005 0,01 Fonofos 0,005 0,01 Sulfotep 0,005 0,01 Formothion 0,005 0,01 Terbufos 0,003 0,003 Heptenophos 0,005 0,01 Terbufos-
sulfone
0,005 0,01
Iodofenphos 0,005 0,01 Terbutryn 0,005 0,01 Isofenphos 0,005 0,01 Tetrachlorvinphos 0,005 0,01 Lambda-
cyhalothrin
0,005 0,01 Thiometon 0,005 0,01
Malaoxon 0,005 0,01 Thiram 0,005 0,01 Mecarbam 0,005 0,01 Triadimefon 0,005 0,01 Metalaxyl 0,005 0,01 Triadimenol 0,005 0,01 Metamidophos 0,005 0,01 Triazophos 0,005 0,01 Methacriphos 0,005 0,01 Trichlorfon 0,005 0,01 Metribuzin 0,005 0,01 Trifluralin 0,005 0,01 Vamidothion 0,005 0,01
201
Exemple de cromatograme rezultate dintr-o secvenţa de analiză:
1. Etalon în solvent
2. proba de control
202
3. blank matrice
4. proba
Toate probele au fost evaluate în primul rând prin compararea şi suprapunerea lor cu
etaloanele utilizate şi cu probele de control. S-au facut determinări pentru eliminarea efectului
de matrice, analiza probe duble, probe martor şi probe de control.
În probele de alimente pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor
de vârstă mică (baby food) nu s-au detectat reziduuri de pesticide.
203
ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII
ALIMENTARE DIN ROMÂNIA Dr. Rodica-Irina Ferezan – CRSP Bucureşti, Dr. Mirela Nedelescu – CNMRMC
“Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România în anii 2017- 2018“
este o sinteză retrospectivă a datelor inregistrate in focarele de toxiinfecţii alimentare (TIA)
de Direcţiile de Sanatate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti si raportate către
Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti,
Compartimentul de Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei. In cadrul acestei sinteze se efectueaza un
raport anual al focarelor inregistrate in cursul anului 2017, al carui rezumat il prezentam in
cele ce urmeaza.
In conformitate cu Hotararea de Guvern nr.155/2017 privind aprobarea Programelor
Nationale de Sanatate pentru anii 2017 si 2018 si cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 377/2017
pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor Naţionale de Sănătate Publică
pentru anii 2017 şi 2018, metodologia de supraveghere a focarelor TIA are ca scop protejarea
sănătăţii populaţiei şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari.
Pentru menţinerea unei raportari unitare si coerente a focarelor TIA aparute in România, se
folosesc în continuare fişele de raportare tip OMS primite prin poştă, în care sunt utilizate
codurile de aliment incriminat, agent cauzal, mod de comercializare, loc al contaminarii, loc al
consumului, factori favorizanţi, etc. ca şi în anii precedenţi.
În anul 2017 au fost raportate la INSP 34 de focare TIA în care s-a comunicat un număr de
2176 consumatori de alimente suspecte a fi contaminate; dintre acestia 501 sunt bolnavi dintre
care 174 internaţi în spitalele de specialitate. Nu s-au raportat decese in fisele/2017 analizate.
Numărul foarte mare de consumatori raportaţi, comparativ cu numărul bolnavilor din aceleaşi
focare se datorează focarelor TIA – alimentaţie colectivă (detalii in textul raportului).
Prelucrarea datelor primite din focarele TIA raportate în anul 2017 ne indică următoarea
repartiţie pe Centre Regionale de Sănătate Publică (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara).
Din punct de vedere al repartitiei pe medii de provenienta, s-au raportat 55,9% focare in
mediul urban si 44,1% focare in mediul rural din totalul focarelor TIA/2017.
Repartiţia focarelor TIA/ luni evidenţiază un maxim de izbucniri în lunile calde: 32,35% din
totalul focarelor/2017 in luna august, 20,59% in luna mai, 14,71% raportate in luna iunie, etc.
946
10337
716
185
65
501
200
61 13 13 11
0
200
400
600
800
1000
CRSP
Bucuresti
CRSP Cluj CRSP Iasi CRSP
Timisoara
Nr. consumatori / bolnavi / internati in focarele TIA 2017
Consumatori
Bolnavi
Internati
204
Agenţii patogeni implicaţi în contaminarea alimentelor care au declanşat apariţia focarelor
TIA în anul 2017, sunt reprezentaţi de genurile: Staphylococcus Sp. (Aureus), Salmonella Sp.
(Enteritidis, Typhimurium), “asocierea de doi sau mai mulţi germeni” (Staphilococcus si
Escherichia Coli), Escherichia Coli, Trichinella.
Alimentele incriminate în izbucnirile TIA/2017 au fost reprezentate de urmatoarele grupe:
1 - laptele şi produsele din lapte (brânză, brânză telemea, brânză telemea vacă, brânză telemea
oaie, branza proaspata vaca, branza de burduf) au declanşat izbucnirile TIA în 23,53% din
totalul focarelor TIA/2017; în aceste focare au fost identificaţi germeni din genul
Staphylococcus (Aureus), iar in 37,5% dintre focare nu au fost identificaţi agentii cauzali.
Produsele lactate au fost achizitionate in principal de la producatori ambulanti (50%), de la
stana (12,5%), societati comerciale (12,5%), particulari cunoscuti (12,5%), necunoscuti
(12,5%).
Factorii favorizanţi în contaminarea laptelui şi produselor lactate au fost constituiţi de:
- alimente nesigure ca provenienţă (producători fără autorizaţie, vânzători ambulanţi in pieţe,
stâne neautorizate, etc);
- păstrarea neadecvată a alimentelor, depozitarea nepotrivită, refrigerarea neadecvată (alimente
expuse pe tarabă în piaţă, fără condiţii de refrigerare, expuse acţiunii soarelui şi vectorilor,
etc.);
- ingrediente contaminate (producători care nu respectă condiţiile de igienă în unitatea de
producţie, condiţii precare de igienă la stână, producători locali neautorizaţi);
Repartitia pe luni a focarelor TIA 2017
0
2
4
6
8
10
12
Ianu
arie
Febru
arie
Mar
tie
Apr
ilie
Mai
Iunie
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
Octom
brie
Noie
mbr
ie
Dece
mbr
ie
Grupe de alimente implicate in focarele TIA 2017
23%
20%
15%
12%
12%
9%6% 3% Lapte si produse lactate
Carne de porc si preparate
Oua si produse din oua
Carne de pasare si preparate
Prajituri
Mese gata pentru servit
Carne de vita si preparate
Alimentatie de tip familial
205
- existenţa persoanelor contaminate (operatori de alimente purtători nazali sau cu infecţii ale
mâinilor).
2 - carnea de porc şi preparatele din carne de porc (carne de porc, carne tocată, mici, perisoare,
cârnaţi, crenvursti, pulpa de porc la cuptor) au determinat apariţia a 20,59% dintre focarele
TIA/2017; în aceste focare au fost identificaţi germeni din genul: Salmonella (Typhimurium,
Enteritidis) - 57,14%, Staphylococcus – 14,28%, Trichinella – 14,28% din focare. În 14,28%
dintre focarele declansate de consumul de carne de porc nu au fost identificaţi agentii cauzali.
Produsele din carne de porc au fost achizitionate in majoritatea cazurilor de la producatori
ambulanti necunoscuti (57,14%), dar şi de la societăţi comerciale (28,57%) şi de la particulari
cunoscuţi (14,28%).
Factorii favorizanţi în contaminarea cărnii de porc şi a preparatelor din carne de porc au fost
constituiţi de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor, refrigerarea neadecvată (frigider defect; mezeluri, cârnaţi
şi mici păstraţi la temperatura camerei fără refrigerare corespunzătoare, carne gatita la cuptor
expusă vectorilor, etc.);
- existenţa persoanelor contaminate (manipularea produselor de către persoane care nu au
efectuat controlul medical periodic sau care nu respectă regulile elementare de igienă -
spălarea pe mâini cu apă caldă şi săpun în permanenţă şi mai ales după folosirea toaletei).
- gatire neadecvata (carne de porc din surse neautorizate, fara aviz sanitar-veterinar).
3 - ouăle şi produsele din ouă (ouă prăjite, ouă de rata prăjite, maioneză din ou, salata de vinete
cu maioneză din ouă de găină şi raţă) au declanşat izbucnirile TIA în 5 focare (14,71 % din
totalul focarelor TIA/2017); în aceste focare au fost identificaţi germeni din genul Salmonella
(Typhimurium).
Ouăle şi preparatele cu ouă au fost achiziţionate în majoritatea cazurilor de la producători
ambulanţi necunoscuţi (60%), dar şi din gospodăria proprie ( 40%).
Factorii favorizanţi în contaminarea oualor si preparatelor cu ouă au fost constituiţi de:
- gătire neadecvată (folosirea ouălor de raţă crude la prepararea maionezei);
- prepararea prealabilă a alimentelor (nu se curaţă / spală cojile de ou înaintea utilizării ouălor);
- folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă (ouă cumpărate de la vânzători ambulanţi,
expuse unor condiţii necorespunzătoare în pieţe, fără termen de valabilitate).
4 - carnea de pasăre şi preparatele din carne de pasăre (pulpe de pui, şniţel din pui, rulou de
pui, ciorba de pui) au dus la izbucnirea a 11,76% din focarele TIA/2017; în aceste focare au
fost identificaţi germeni din genul: Salmonella (Enteritidis) – 25%, Staphylococcus – 25%,
asocierea de doi sau mai mulţi germeni (Staphylococcus si Escherichia Coli) - 25 % din focare.
În 25% dintre focare nu au fost identificaţi agenţii cauzali.
Carnea de pasăre şi preparatele din carne de pasăre au fost achiziţionate de la producători
ambulanţi necunoscuţi (50%) şi din gospodăria proprie (50%).
Factorii favorizanţi în contaminarea cărnii de pasăre şi a preparatelor din carne de pasăre au
fost constituiţi de:
- folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă (păsări vândute în pieţe fără aviz sanitar, de la
vânzători ambulanţi);
- păstrarea neadecvată a alimentelor (carne de pasăre rămasă pe masa la discreţia vectorilor,
ruladă de pui şi şniţele păstrate la temperatura camerei, frigider defect, etc.);
- prepararea prealabilă a alimentelor;
- existenţa persoanelor contaminate.
5 - prăjiturile (ecler, prajitură cu cremă, prajitură cu frişcă, clătite cu gem şi cremă de ciocolată)
au dus la apariţia a 11,76% dintre focarele TIA din 2017; în 75% din focare au fost identificaţi
germeni din genul Salmonella (Enteritidis), iar în 25% dintre focare nu au fost identificaţi
agentii cauzali.
Prăjiturile au fost achiziţionate de la societăţi comerciale (50%), pregătite într-o clasă din
206
şcoală (25%) şi din sursă necunoscută (25%).
Factorii favorizanţi în contaminarea prăjiturilor au fost constituiţi de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor (prăjituri păstrate la cald, lipsa refrigerării adecvate, etc.);
- prepararea prealabilă a alimentelor (prăjituri pregătite la şcoală, fără cele mai elementare
condiţii de igienă);
- existenţa persoanelor contaminate.
6 - mese gata pentru servit (1- aperitive reci cu carne, brânză, maioneză şi sosuri; 2- pizza;
3- shaorma si hamburgeri cu maioneza) au declanşat izbucnirile TIA în 3 focare (8,82% din
totalul focarelor); în aceste focare au fost identificaţi germeni din genul: Salmonella
(Enteritidis) – 33,33% din focare, Staphylococcus (Aureus) – 33,33% din focare, asocierea
de doi sau mai mulţi germeni – 33,33 % din focarele declanşate de consumul de alimente gata
pentru servit.
Produsele au fost achiziţionate de la societăţi comerciale ( 66,66%) şi de la bucătăria sălii de
evenimente unde au fost consumate (33,33%).
Factorii favorizanţi în contaminarea alimentelor gata pentru servit au fost constituiţi de gătirea
neadecvată a alimentelor şi de existenţa persoanelor contaminate.
7 - carnea de vită şi preparatele din carne de vită (ciorbă de văcuţă) au declanşat izbucnirile
TIA în 2 focare (5,88% din totalul focarelor), în care au fost identificaţi germeni din genul:
Staphylococcus (Aureus) – 50% din focare si Escherichia Coli – 50 % din focare.
Preparatele din carne de vită au fost achiziţionate de la bucătăria hotelului / restaurantului unde
au fost consumate.
Factorul favorizant în contaminarea preparatelor din carne de vita a fost reprezentat de gătirea
neadecvată a alimentelor.
8 - alimentaţia de tip familial (piure de cartofi) a declanşat 1 focar TIA (2,94% din totalul
focarelor TIA/2017) în care s-au identificat germeni din genul Staphylococcus (Aureus).
Producatorul preparatului incriminat este necunoscut (cod necompletat pe fişă, dar presupus
bucătăria restaurantului), iar produsul a fost consumat la hotel / restaurant.
Factorii favorizanţi în contaminarea alimentelor au fost constituiţi de:
- folosirea ingredientelor contaminate (nu se respectă condiţiile de igienă în unitatea de
producţie, se utilizează ingrediente care nu au fost păstrate în conditii corespunzătoare);
- gătirea neadecvată a alimentelor.
Menţionam următoarele situaţii cu care ne-am confruntat la analizarea fişelor de raportare
TIA/2017:
- nu s-au completat corect din punct de vedere al codurilor anexate metodologiei unele fişe de
raportare a focarelor TIA (ex: tratamentul termic al alimentelor greşit completat; fişe
completate la rubrica agenţi cauzali: “alţi agenţi” alte grupe” ?!);
- au existat şi în acest an fişe incomplete.
Mulţumiri colegilor care au completat fişele de raportare tip OMS şi le-au trimis prin poştă
pentru a putea participa la realizarea acestui raport anual.
207
EVALUAREA APORTULUI DE SUBSTANŢE EXCITANTE DIN BĂUTURI
ENERGIZANTE Chim.pr.dr. Nicoleta Muntean, Dr. Mariana Vlad, Dr. Cristina Viman, colaboratori DSP Judeţene
Băuturile energizante sunt băuturi de obicei carbogazoase care conţin, ȋn mod
obişnuit cafeină şi alte ingrediente (taurină, L-carnitină, zahăr sau concentrate din plante)
destinate să mărească energia consumatorului.
Obiectivul sintezei a fost evaluarea conținutului de cafeină şi carnitină şi coloranţi
sintetici din băuturile energizante, pentru a putea susține propunerea unor acte normative de
restricționare a consumului de băuturi energizante sub vârsta de 18 ani.
Implementarea PN II, finanţat de la bugetul Ministerului Sănătăţii, s-a realizat prin
Institutul Naţional de Sănătate Publică Bucureşti / CRSP Cluj şi Direcţiile de sănătate publică
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Pentru determinarea cantitativă a cafeinei, carnitinei şi a coloranţilor sintetici s-a folosit
metoda cromatografiei de ȋnaltă performanţă (HPLC) utilizând un aparat HPLC Agilent 1100
cu detector DAD, pompa cuaternară, autosampler şi termostat de coloane.
Prelucrarea probelor s-a făcut ţinând cont de tipul probei folosind ca tehnice de extracţie
extracţia lichid-lichid, metoda cartuşelor de extracţie (SPE) sau filtrare prin filtre membrană de
0,4 µm.
S-au analizat 84 probe de băuturi energizante. Din totalul probelor analizate, unul din
sortimentele de băuturi energizante analizate a avut cel mai mare conţinut de cafeină, ȋn medie
33,78 mg/100ml.
L-carnitina s-a analizat dintr-un număr de 42 probe de băuturi energizante, valoarea medie
găsită fiind de 420,27 mg/l, cu excepţia băuturilor energizante destinate consumului la sălile
de fitness unde valoarea medie a fost de 2052,27 mg/l.
În ceea ce priveşte conţinutul de coloranţi sintetici, aceştia nu se regăsesc decât ȋn mică
măsură ȋn băuturile energizante şi anume s-au găsit azorubină E122, brilliant blue E133 sau
patent blue E131 ȋn concentraţii sub 10 mg/l.
Probele analizate au respectat conţinutul de cafeină şi carnitină menţionat pe etichetă,
precum şi legislaţia ȋn vigoare. Conform Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului
European si al Consiliului din 25 octombrie 2011 „Etichetele băuturilor care conţin cafeină în
proporţie mai mare de 150 mg/l trebuie să conţină menţiunea „Conţinut ridicat de cafeină”,
urmată de cantitatea de cafeină exprimată în mg/100 ml. Această menţiune trebuie să apară în
acelaşi câmp vizual cu denumirea băuturii”.
208
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE
VIN IN CONTACT CU ALIMENTELE Chim. dr. Gabriela Cilinca
Scopul: monitorizarea contaminanţilor din alimente (contaminanţi ce pot proveni de la
materiale ce vin în contact cu produsele alimentare) conform prevederilor legislaţiei naţionale
armonizate la Directivele EC în domeniu şi a Regulamentului Comisiei nr. 10/2011 din 14
ianuarie 2011 privind materialele şi obiectele din plastic destinate să vină în contact cu
produsele alimentare.
Obiective specifice:
1. Evaluarea migrării globale de componenţi pentru obiectele din material plastic care vin
în contact cu alimentele – 2 probe/judeţ
(1 proba de material plastic care se poate umple + 1 proba de material plastic flexibil)
2. Evaluarea migrării specifice de componenţi – formaldehida din obiectele de melamină
care vin în contact cu alimentele – 1 proba/judeţ
3. Monitorizarea obiectelor din ceramică tradiţională. Determinările de plumb, cadmiu,
cupru şi crom în urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi/sau
din import – 1 proba/judeţ
Monitorizarea obiectelor emailate sau din inox. Determinările de plumb, cadmiu, cupru,
crom şi zinc în urma extracţiilor acide din obiectele de emailate sau din inox fabricate
în ţară şi/sau din import – 1 proba/judeţ
4. Evaluarea obiectelor din hârtie şi/sau carton care vin în contact cu alimentele.
Determinarea migrării de metale grele şi a formaldehidei – 2 probe/judeţ.
Metode folosite:
1. SR EN 1186-15:2003 Materiale si articole in contact cu produsele alimentare.
MATERIALE PLASTICE Partea 15: Metode de incercare pentru migrarea in simulanti
grasi prin extractie rapida in izooctan si/sau etanol 95%;
2. SR EN 1186-3:2003 Materiale şi articole în contact cu produsele alimentare.
MATERIALE PLASTICE Partea 3: Metode de incercare pentru migrarea globală în
simulanţi apoşi prin imersie totală.
3. SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe
acoperite cu silicaţi. Partea 1: Determinarea emisiei de plumb şi de cadmiu de către
articolele de ceramică 4. SR EN 645:1996 – Hartie si carton destinate sa intre in contact cu produsele alimentare.
Prepararea unui extract apos la rece
5. SR EN 647:1996 – Hartie si carton destinate sa intre in contact cu produsele alimentare.
Prepararea unui extract apos la cald
6. SR EN 12498:2006 – Hartie si carton destinate sa intre in contact cu produsele
alimentare. Determinarea cadmiului si plumbului intr-un extract apos;
7. SR EN 1541:2002 – Hartie si carton destinate sa intre in contact cu produsele
alimentare. Determinarea formaldehidei dintr-un extract apos
1. Testarea materialelor plastice ce vin în contact cu alimentele
Principalul obiectiv al programului a fost verificarea respectării limitelor de migrare globală
pentru materialele şi obiectele din material plastic, a metalelor grele precum şi farmaldehidei
din obiectele tip melamină, care vin în contact cu alimentele.
209
Migrările globale de componenţi (mg/dm2) pentru materialele plastice ce vin în contact direct
cu produsele alimentare au fost testate în cadrul LNR-ului pentru materiale în contact cu
alimentul din cadrul Centrului Regional de Sănătate Publică Bucureşti, şi în cadrul
Laboratorului de diagnostic şi investigare în sănătate publică din cadrul Direcţiei de Sănătate
Publică a judeţului Ialomiţa.
Valoarea migrărilor globale de componenţi, înainte de contactul cu alimentele folosind ca
simulant alcool etilic 10% (A), solutie de acid acetic 3% (B) şi etanol/izooctan nu depăşeste
limitele impuse de legislaţie de 10 mg/dm2.
În figura 1 este reprezentată procentual distribuţia tipurilor materialelor flexibile utilizate
pentru contactul direct cu alimentele, materiale testate în anul 2017.
Din totalul de 84 probe de materiale plastice testate 36.9% au fost din polietilenă, 23.8% din
polipropilenă, 1.19% din poliamidă, 1.19% din pvc, 3.57% material multistrat, 9.52%
polistiren, 7.14% din PET şi 16.66% materiale necunoscute.
Se observă, că materialul cel mai des testat pentru contactul cu alimentele rămâne polietilena
alături de polipropilenă, în defavoarea materialelor multistrat cu sau fără barieră funcţională.
Figura 1 Distribuţia procentuala a tipurilor de materiale plastice utilizate pentru
contactul direct cu alimentele testate în anul 2017
Metale grele din masa plastică. Din extractul acid (acid acetic 3%) al maselor plastice au fost
determinate prin spectrofotmetrie cu absorbţie atomică metalele grele cedate din masa plastică.
Pentru anul 2017 au fost testate un număr de 21 mase plastice flexibile.
Testarea s-a efectuat în cadrul LNR-ului pentru materiale în contact cu alimentul din cadrul
Centrului Regional de Sănătate Publică Bucureşti.
REGULAMENTUL (UE) NR. 10/2011 AL COMISIEI din 14 ianuarie 2011 privind
materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare prevede
la Anexa II, urmatoarele:
“Materialele și obiectele din plastic nu eliberează următoarele substanțe în cantități care
depășesc limitele de migrare specifice următoare:
4%1%
1%
37%
7%24%
9%
17%
Distributia procentuala a tipurilor de materiale plastice testate in anul 2017
multistrat poliamida
PVC polietilena
polietilentereftalat polipropilena
polistiren xxxx
210
Bariu = 1 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Cobalt = 0,05 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Cupru = 5 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Fier = 48 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Litiu = 0,6 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Mangan = 0,6 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.
Zinc = 25 mg/kg de aliment sau simulant alimentar.”
Având în vedere limita de cupru de 5 mg/kg aliment, plasticele testate nu au înregistrat valori
depăşite.
e) Testarea formaldehidei din melamină
Formaldehida în simulantul alimentar s-a determinat prin spectrofotometrie. Formaldehida
reacţionează cu acidul cromotropic în prezenţa acidului sulfuric. Această soluţie a fost
analizată într-un spectrometru la o lungime de undă de 574 nm, cu celule cu o lungime de cale
optică de 10 mm. Cuantificarea se obţine cu ajutorul unui standard extern. Metoda a fost
prevalidată prin studiile colaborative ale două laboratoare.
Testarea s-a efectuat în cadrul LNR-ului pentru materiale în contact cu alimentul din cadrul
Centrului Regional de Sănătate Publică Bucureşti.
În cursul anului 2017 au fost testate un număr de 42 probe de melamină.
REGULAMENTUL (UE) NR. 10/2011 AL COMISIEI din 14 ianuarie 2011 privind
materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare
prevede la Anexa I, LMS (T) [mg/kg] = 15 pentru formaldehida.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de migrare specifică menţionată de legislaţie.
2. Testarea obiectelor de ceramică, inox si email ce vin în contact cu alimentele
Testarea s-a efectuat în cadrul LNR-ului pentru materiale în contact cu alimentul din cadrul
Centrului Regional de Sănătate Publică Bucureşti.
În cursul anului 2017 s-au analizat un număr de 43 probe de ceramică, 24 probe de inox şi 17
probe de vase emailate. Valorile metalelor grele cedate nu au înregistrat depăşiri.
3. Testarea obiectelor din hartie si carton
În conformitate cu prevederile articolului 3 din Regulamentul 1935/2004: "Materialele și
articolele, realizate din hârtie și carton, trebuie să fie fabricate în conformitate cu o bună
practică de fabricație, astfel încât, în condiții normale sau previzibile de utilizare, acestea sa nu
își transferă constituenții în produsele alimentare în cantități care ar putea:
• pune în pericol sănătatea umană sau
• să producă o schimbare inacceptabilă în compoziția alimentelor; sau
• să provoace o deteriorare a caracteristicilor organoleptice ale alimentelor."
Hârtia și cartonul pentru contactul cu alimentele sunt diferite faţă de materialele plastice pentru
care majoritatea legislației a fost concentrată până în prezent. De exemplu:
• Au o expunere scăzută la consumator datorită proporției reduse a tuturor produselor
alimentare ce vin in contact direct cu ambalajul, în cazul în care aplicația principală este
contactul cu alimentele uscate.
• Au un proces de fabricație complet diferit față de plastic.
• Polimerul de bază predominant este celuloza al cărei monomer, ß-glucoza, nu este
cunoscut ca fiind cu impact pe sănătate negativ.
• Metodele de testare standard de migrare utilizate pentru materialele plastice nu sunt
ușor de aplicat sau nu sunt potrivite pentru control.
211
În cursul anului 2017, analizele probelor de carton s-au efectuat numai în cadrul LNR- ului
pentru materiale in contact cu alimentul din cadrul Centrului Regional de Sănătate
Publică Bucureşti, urmărindu-se parametrii:
Formaldehida (mg/dm2) Plumb
(mg/kg)
Cadmiu
(mg/kg)
Limite 1.0 mg formaldehyde/dm2
(sursa - recomandari BFR
Germania XXXVI. Paper and
board for food contact)
3.0 mg/kg 0.5 mg/kg
Pentru cele 42 probe analizate (probe de carton ce vin în contact direct cu alimentele), valorile
migrărilor de plumb, cadmiu, şi formaldehida nu au inregistrat depasiri fata de limitele
mentionate in legislatiile specifice ale SM