Relaţiile România-BERD

1.1. BERD-prezentare generală

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost înfiinţată în 1991,

după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a

democraţiilor în 29 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală.  Banca este deţinută de 61

de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de

Investiţii). Scopul instituţiei este de a asista statele din Europa Centrală şi Asia Centrală în

dezvoltarea economiei de piaţă. De asemenea, mandatul atribuit BERD la înfiinţare stipulează

faptul că instituţia va colabora doar cu statele care adoptă principii de guvernare democratice.

Ţările de operare ale BERD sunt: Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia şi

Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, FYR-Macedonia, Estonia, Georgia, Ungaria, Kazakhstan,

Republica Kyrgză, Letonia, Lituania, Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă,

Serbia şi Muntenegru, Slovacia, Slovenia, Tajikistan, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria,

Uzbekistan.

BERD are un capital subscris de 20 mld. euro, cele mai semnificative contribuţii

aparţinând SUA – 2 mld. euro, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie – câte 1.7 mld.

euro, Federaţia Rusă – 800 mil. euro, Comunitatea Europeană şi Banca Europeană de Investiţii -

600 mil. euro, etc. Soliditatea financiară a Băncii este demonstrată şi de calificativul acordat de

principalele agenţii internaţionale de rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's. 

BERD este cel mai mare investitor instituţional în regiune şi mobilizează investiţii străine

directe semnificative, pe lângă propriile finanţări. Deşi acţionarii BERD sunt din sectorul public,

Banca investeşte în principal în întreprinderi private (minim 60% din valoarea operaţiunilor dintr-

un anumit stat), de obicei împreună cu parteneri comerciali. BERD are atributele unei bănci care

facilitează restructurarea, inclusiv financiară, premergătoare privatizării unor mari unităţi din

ţările în tranziţie. Pentru împrumuturile adresate sectorului de stat utilizează garanţii

guvernamentale, iar dobânda este la nivelul pieţei. 30% din resursele BERD sunt adresate

dezvoltării sectorului financiar şi a celui nebancar, precum şi îmbunătăţirii serviciilor municipale.

BERD acorda credite ţărilor care prezintă pentru proiecte de investiţii viabile. Pentru

finanţarea proiectelor şi pentru propriile nevoi operaţionale BERD nu utilizează direct capitalul

acţionarilor, ci, beneficiind de un rating înalt, contractează împrumuturi pe pieţele internaţionale

de capital prin emisiunea de obligaţiuni proprii şi altor instrumente de credit. Deoarece BERD

poate obţine fonduri în condiţii favorabile, poate să îşi structureze împrumuturile în aşa fel încât

să răspundă cerinţelor clienţilor săi. Titlurile emise de BERD sunt achiziţionate de investitori

diferiţi, cum ar fi băncile centrale, fondurile de pensii, companiile de asigurări, etc.

Forul cel mai înalt de decizie în cadrul Băncii este Consiliului Guvernatorilor în cadrul

căruia fiecare ţară membră are desemnat un guvernator, care este, de obicei, ministrul de finanţe.

Consiliul Guvernatorilor delegă majoritatea puterilor Consiliului Director, care este responsabil

de direcţia strategică a BERD. Preşedintele este ales de Consiliul Guvernatorilor şi este

reprezentantul legal al BERD. În prezent, preşedintele BERD este Thomas Mirrow (cetăţean

german), instalat oficial în funcţie pe 3 iulie 2008. Ca răspuns la criza financiară globală, BERD a

investit până la 8 miliarde de euro în 2009, o sumă cu 52% mai mare faţă de anul 2008.1

1.2. Relaţia România-BERD

România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii

fondatori ai acestei instituţii. În prezent, capitalul subscris şi vărsat de România are valoarea de

100,85 milioane euro, respectiv 10.850 acţiuni.

Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre.

Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii Naţionale

este guvernator supleant. Constituenţa din care face parte ţara noastră include Armenia, Georgia,

Moldova şi Ucraina.

Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată în aprilie 2008 şi

prevede sprijinirea sectorului întreprinderilor private, producerea, transmiterea şi distribuirea

energiei (atât sectorul public, cât şi cel privat), precum şi îmbunătăţirea infrastructurii, îndeosebi

în sectorul transporturilor. În perioada 1990-2009, BERD a acordat României un sprijin financiar

în sumă cumulată de 4,5 miliarde euro, în cadrul a 254 proiecte, din care 80% s-au îndreptat către

sectorul privat În 2010 BERD a semnat în România 7 proiecte de finanţare în valoare totală de

aproximativ 0,6 miliarde euro, 95% din această sumă fiind destinată sectorului privat.

Banca a jucat un rol major în promovarea şi susţinerea tranziţiei României către o

economie de piaţa funcţională. Banca a investit într-un număr considerabil de proiecte în scopul

sprijinirii dezvoltării sectorului privat şi al ISD, inclusiv în sectorul energetic, al eficienţei

energetice, al infrastructurii, în sectorul bancar, sectorul telecomunicaţiilor, precum şi în proiecte

1 http://old.mae.ro /index.php?unde=doc&id=5058&idlnk=1&cat=3

în domeniul proprietăţii imobiliare şi turismului, agriculturii şi industriei generale. Prin aceste

investiţii, şi prin implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de Administraţie ale

unor companii în care a investit, Banca a contribuit la îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă

corporativă şi la creşterea standardelor generale de afaceri şi a ajutat aceste companii să facă faţă

provocărilor asociate post-aderării. Banca va folosi această experienţă pentru a întări în

continuare cooperarea cu autoritaţile române şi comunitatea locală de afaceri. De asemenea, va

susţine tranziţia, prin luarea în consideraţie a unor investiţii mai inovatoare şi mai riscante,

inclusiv printr-un număr mai mare de produse legate de participaţii la capitalul social.

Agroindustria – Operaţiunile Băncii au inclus proiecte în diverse sectoare, inclusiv

producerea de băuturi răcoritoare, produse lactate, comerţ cu amănuntul, produse de cofetărie,

producerea de bere din malţ şi de ambalaje de sticlă. Banca a contribuit la dezvoltarea pieţei şi

creşterea concurenţei, în avantajul consumatorilor. În momentul de faţă sistemul de recipise de

depozitare este adoptat în mod legal, dar până în prezent nu a fost realizat decât un singur proiect.

Industria – Din anul 2000, Banca a realizat o serie de investiţii importante. Proiectul

Sidex a contribuit la privatizarea şi restructurarea cu succes a acestui combinat, în timp ce

investiţia realizată la Wienerberger a contribuit la construirea mai multor fabrici producătoare de

materiale de construcţii.

Sector imobiliar şi turism – Până în prezent, Banca a finanţat prima privatizare din

sectorul hotelier, un parc industrial, un program regional de dezvoltare a comerţului cu amănuntul

şi mai multe proiecte de construire de spaţii de birouri, fapt ce a dus la creşterea concurenţei în

acest sector şi la transferul de expertiză şi know-how. Participarea Băncii la fondurile de investiţii

în valori imobiliare sau participaţiile Băncii la holdinguri au permis finanţarea indirectă a diverse

proiecte de construcţii de locuinţe şi spaţii de birouri, precum şi proiecte de comerţ cu amănuntul

şi au asigurat implementarea unei guvernanţe corporative corespunzătoare şi realizarea şi

monitorizarea atentă a evoluţiilor complexe.

Telecomunicaţii – Banca a contribuit la privatizarea RomTelecom prin acordarea de

credite, asistenţă tehnică şi instruire profesională. Pe lângă aceasta, Banca a acordat credite în

favoarea Mobifon, operator de telefonie mobilă, şi Astral Telecom, operator de cablu, în scopul

creşterii concurenţei. Anul trecut, Banca a semnat primul său proiect în sectorul serviciilor

poştale şi a acordat un credit sindicalizat pe termen lung pentru modernizarea Poştei Române,

venind în sprijinul programului de restructurare al acesteia.

Programul BAS - TAM operează în România din 1993 şi a realizat 95 de proiecte pentru

care s-au utilizat peste 3,8 milioane Euro din fondurile Programului Phare al UE si ale diverşilor

donatori bilaterali, inclusiv Italia, Japonia, Luxembourg, Marea Britanie, Belgia, Franţa şi

Canada. Programul BAS care operează în România din iulie 2006 şi a fost susţinut de contribuţia

Austriei în valoare de 22 milioane de Euro, a realizat 44 de proiecte de consultanţă pentru

MIMM-uri dintr-o serie de sectoare de activitate, contribuind la dezvoltarea unei pieţe locale

prospere de consultanţă în România şi ajutând multe MIMM-uri să îndeplinească standardele

cerute de UE şi să devină mai competitive.

Energie – Prin creditele acordate anterior companiilor deţinute de stat, Termoelectrica şi

Transelectrica, Banca a stabilit ca cerinţa o mai bună disciplină a plăţilor, reforma tarifară şi

reforma structurală inclusiv liberalizarea. Pe lângă aceasta, Banca a ajutat la elaborarea cerinţelor

legale şi de reglementare. Drept urmare, a fost adoptat un cod al reţelelor electrice şi a fost

aprobată Legea Energiei în 2003. În 2007, Banca a sprijinit Strategia Energetică a României prin

furnizarea de comentarii, în cadrul procesului de consultare publică, precum şi prin dialog politic.

Resurse naturale – O operaţiune importanta realizată de Bancă în acest sector a fost

implicarea Băncii în compania de petrol şi gaze, deţinută de stat, Petrom. Petrom a devenit o

companie integrată pe verticală, cu standarde crescute de guvernanţă corporativă şi a fost

privatizată ulterior în 2004, prin preluarea de către compania austriacă de petrol şi gaze, OMV. În

decembrie 2007, Banca a realizat prima sa investiţie de participare la capitalul social al unei

companii locale şi a achiziţionat un mic pachet de acţiuni în Transgaz, la data cotării acesteia la

bursă, în scopul implementării monetizării creditelor sale carbon.

Eficienţa energetică – Programul de Finanţare a Concesionării Termoficării Urbane

(PFCTU) nu şi-a putut realiza obiectivul, respectiv elaborarea de proiecte de reabilitare prin

concesiuni municipale. Încercările au eşuat din cauza interesului scăzut al investitorilor, cauzat de

riscul legat de cadrul reglementativ, riscul legat de furnizarea agentului termic şi politica

guvernamentală privind subvenţiile.

Infrastructura municipală – Facilitatea de Credit Municipal (FCM) a jucat un rol major

în dezvoltarea cadrului pentru finanţarea fără garanţie de stat a infrastructurii locale. Prin aceste

credite, Banca a contribuit la lansarea de împrumuturi fără garanţie de stat care au evoluat în

credite fără recurs către companiile deţinute de municipalităţi în sectorul alimentării cu apa şi în

alte sectoare municipale. Prin aceste operaţiuni, Banca şi-a concentrat atenţia asupra importanţei

tarifelor de recuperare a costurilor şi a eficienţei operaţionale, care a contribuit la reforma

cadrului de reglementare. În ce priveşte creditele fără recurs, Banca a susţinut contractele de

servicii publice care prevăd plăţi pentru servicii condiţionate de cerinţele de performanţă. În plus,

Banca a acordat sprijin sectorului privat care activează în acest domeniu prin finanţarea

proiectului de Concesionare a serviciilor de furnizare de apă şi canalizare din Bucureşti către Apa

Nova. Banca a folosit experinţa dobandită în sectorul alimentării cu apă pentru introducerea

finanţării fără garanţie de stat pentru proiecte din domeniul termoficării urbane, transportului

urban şi al gestionării deşeurilor solide.

Transport – Banca a sprijinit dezvoltarea şi reabilitarea drumurilor, căilor ferate şi

porturilor. Realizările tranziţiei în sectorul rutier includ comercializarea Companiei Naţionale de

Autostrăzi şi Drumuri (CNADR), inclusiv privarea de funcţii de furnizor şi creşterea finanţării

disponibile pentru reţeaua rutieră. În sectorul feroviar, Banca a sprijinit (în decursul câtorva ani)

restructurarea sectorului feroviar într-o serie de societăţi independente pe acţiuni. În sectorul

portuar, Banca a acordat prima finanţare fără garanţie de stat din sectorul transporturilor din

Romania, care a susţinut şi creşterea nivelului de comercializare din acest sector.

Bancar – Banca a jucat un rol semnificativ în încurajarea proprietăţii private prin

achiziţionarea unui pachet minoritar de acţiuni la Banca Comercială Română (BCR), care i-a dat

acesteia posibilitatea să susţină o restructurare operaţională majoră. Procesul de privatizare a

BCR s-a finalizat când Erste Bank (Austria) a achiziţionat aproape 70% din capitalul societăţii. În

plus faţă de aceasta, Banca a investit alături de acţionari locali în Banca Transilvania. Prezenţa

Băncii a avut un impact mare asupra dezvoltării Băncii Transilvania, care este în momentul de

faţă cea mai mare banca locală de pe piaţă. Mai mult decât atât, primul credit subordonat acordat

Băncii Transilvania a avut drept rezultat diversificarea produselor financiare în conformitate cu

reglementările europene privind mărimea capitalului. De asemenea, Banca a asigurat acordarea

celui mai mare credit sindicalizat în favoarea BRD, prima mare tranzacţie de acest fel din

România.

În România, Banca şi-a creat cel mai mare portofoliu de credite ipotecare (din toate ţările

în care operează), care la sfârşitul lunii septembrie 2007 a ajuns la nivelul sumei de 176 milioane

Euro. Calitatea portofoliului de credite ipotecare din România este foarte bună, nivelul arieratelor

fiind sub 1,2%. Banca a fost unul din participanţii cei mai activi în acordarea asistenţei tehnice în

valoare de 1 milion USD oferită de USAID pentru redactarea legii creditului ipotecar şi a legii

securitizării creanţelor pentru România. Toate ipotecile BERD în România trebuie să aibă un

raport prudent dintre credit şi suma estimată a garanţiei, exprimată ca procent din valoarea

estimată de nu mai mult de 80%, ceea ce face improbabilă apariţia unei crize ipotecare (de tipul

celei care s-a produs în SUA în anul 2007) în condiţiile politicii ipotecare a Băncii din România.

Totodată, Banca a aplicat Lista Standardelor Minime pentru Activităţile Ipotecare din România

din anul 2004 şi a oferit instruire substanţială băncilor româneşti în cadrul a patru seminarii

organizate de Joint Vienna Institute vizând tematica din domeniul ipotecar. În pofida creşterii

rapide, studii recente ale pietei ipotecare din România indică faptul că există încă mult potenţial

de creştere continuă datorită lungii perioade de inactivitate pe această piaţă în anii 1990.

Institutii financiare nebancare (IFNB) – Proiectul Băncii privind societatea de credit

ipotecar Domenia Credit A.D. a facilitat dezvoltarea unei pieţe ipotecare secundare. În primul

trimestru din 2007, Banca a încheiat prima sa tranzacţie de factoring printr-un proiect semnat cu

Compania de Factoring din România. În decembrie 2006, a fost lansată o nouă Facilitate cadru de

Micro Credit pentru România în scopul creşterii volumului de credite acordate

microîntreprinderilor prin intermediul băncilor comerciale şi al instituţiilor nebancare de

microfinanţare.

IMM & MIMM – În cadrul Facilităţii UE/BERD pentru IMM-uri au fost acordate linii de

credit unui număr de opt bănci participante şi sase companii de leasing, care au fost suplimentate

prin fonduri de cooperare tehnică pentru constructia instituţională. Pe lângă aceasta, Banca a

înfiinţat o bancă specializată în microfinanţare, Procredit Bank Romania, şi a transferat expertiza

necesară către funcţionarii locali. În prima jumătate a anului 2007, a fost acordată Băncii Române

de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) prima facilitate rurală din România, pentru sprijinirea

dezvoltării zonelor rurale (cu până la 50.000 locuitori) prin credite acordate fermierilor şi IMM-

urilor locale. Aceasta a fost urmată de o a doua facilitate rurală acordată Băncii Transilvania. La

sfârşitul anului 2007, a fost stabilită o nouă relaţie cu banca israeliană Leumi Bank România

printr-o facilitate destinată IMM-urilor. În plus, Facilitatea de Micro Credit pentru România a

încheiat două contracte de finanţare în 2007, dintre care unul a fost un contract de împrumut

semnat cu o societate regională nebancară de microfinanţare, Express Finance, care deserveşte

întreprinzători foarte mici, mai ales din vestul României.

Fonduri de investiţii – Fondurile de investiţii au fost încurajate de Bancă să investească

în această regiune încă de la sfârşitul anilor 1990, inclusiv fondurile susţinute de donatori

(respectiv Fondul Român Post Privatizare, Fondul Bulgar Post Privatizare) sau alte fonduri de

investiţii în care Banca a jucat un rol important de catalizator (respectiv Fondul Marii Negre). Cu

toate acestea, în trecut, nivelul investiţiilor private în România a fost sub cel din alte state noi

membre UE, în special din cauza întârzierilor investiţiilor străine şi a lipsei de oportunităţi de

afaceri ca urmare a ritmului lent al reformei economice de dinainte de anul 2000. Totuşi, în

momentul de faţă ţara este percepută ca având unul din potenţialele cele mai mari din regiune

pentru investiţii private şi a atras interesul fondurilor de investiţii. Multe fonduri regionale au

birouri la Bucureşti (inclusiv Mideuropa Partners, Advent, Southeast Europe Fund, GED etc.). La

sfârşitul anului 2006, participaţiile la capital social din Romania au reprezentat 0,1% din PIB, mai

mult decât în Rusia, Croaţia şi Ucraina, dar mai puţin decât în Republica Cehă (0,4%), Ungaria

(0,6%), Polonia, Estonia, Kazakstan şi Bulgaria.

În 2008, BERD a investit în România 318 milioane euro în 25 de proiecte, inclusiv ca

împrumuturi către instituţii financiare: pentru sprijinirea IMM-urilor, pentru dezvoltarea

eficientei energetice, pentru Facilitatea pentru Sprijinire a Competitivităţii IMM-urilor şi pentru

întreprinderile micro si mici, inclusiv producătorii agricoli din zonele rurale.

În 2009, BERD a investit peste 700 milioane euro în România după cum urmează: 100

milioane euro către BCR Erste pentru sprijinirea IMM-urilor, 430 milioane euro pentru trei

proiecte din sectorul energetic - doua împrumuturi acordate Petrom (un împrumut de 150

milioane euro pentru creşterea performantei de mediu, parte a unui împrumut sindicalizat in

valoare de 300 milioane euro si un împrumut de 200 milioane euro pentru construirea unei

centrale independente de 860 MW de tip turbina cu gaz cu ciclu combinat) şi un împrumut de 80

milioane euro către Turceni pentru modernizarea si reabilitarea uneia dintre unităţile sale (ca

parte a unui împrumut sindicalizat de 150 milioane euro). 

BERD reprezintă un catalizator major pentru investiţii în România, cu un portofoliu

cumulat, până în decembrie 2009, în valoare de peste 4,692 miliarde euro (267 de proiecte

semnate cu România începând cu 1991). 74% din totalul investiţiilor au fost angajate în sectorul

privat. Pe lângă propria sa investiţie, BERD a ajutat la mobilizarea altor 7,9 miliarde euro,

reprezentând co-investiţii în perioada 1991- 2009.

În 2009, Banca a jucat un rol important in sprijinirea pachetului financiar de 19,95

milioane euro acordat de către FMI/EU. În cadrul acestui pachet, BERD a acceptat să mărească

până la 1 miliard de euro volumul investiţiilor proprii în România pentru 2009 si 2010. 

Prin aceste investiţii şi implicarea directă a reprezentanţilor băncii în Consiliile de

Administraţie ale unui număr mare de companii în care a investit, BERD a reuşit să

îmbunătăţească practicile de conducere corporativă şi să extindă dialogul politic. Portofoliul

Băncii s-a extins rapid în arii precum privatizarea la scară largă cu investitori strategici, investiţii

de tip greenfield în sectorul privat, dezvoltarea sectorului financiar şi a infrastructurii în

domeniile energetic, transporturi, comunicaţii şi a infrastructurii municipale. Banca susţine activ

dezvoltarea sectorului financiar non-bancar prin promovarea investiţiilor în societăţi de leasing şi

asigurare, precum şi în fonduri de capital, pensii şi ipoteci.2

Tot în 2009, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) participă

pentru prima dată la capitalul unei societăţi comerciale româneşti. Pehart Tec, din judetul Alba,

producător de articole din hartie tissue, sub brandul Pufina, a cedat un pachet de 25% din acţiuni

în schimbul unei investiţii de 6 mil. euro. Aceasta reprezentă primul pas din partea BERD de a

participa la capitalul unei societăţi comerciale româneşti. Colaborarea cu BERD nu a adus mari

modificări în programul şi planurile de afaceri ale fabricii. În schimb, sunt realizate analize

detaliate ale activităţii printr-o serie de rapoarte care sunt prezentate în Consiliul de

Administraţie, ce se întruneşte de minim 5 ori pe an.3

În 2010 BERD a crescut disponibilitatea finanţării economiei reale din România printr-o

linie de credit în valoare de 20 milioane EUR, acordată Millennium Bank pentru finanţarea

întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). Fondurile sunt folosite pentru finanţarea proiectelor de

investiţii pe termen mediu şi acordarea de credite pe termen scurt - inclusiv credite pentru capital

de lucru reutilizabil şi facilităţi de tip descoperit de cont. Împrumutul BERD, acordat în cadrul

Facilităţii de Finanţare UE/BERD pentru IMM-uri*, susţine creditarea sectorului întreprinderilor

mici şi mijlocii din România, într-o perioadă în care accesul la finanţare este limitat. Linia de

credit va fi completată cu grant-uri UE, incluzând fonduri destinate asistenţei tehnice pentru

implementarea facilităţii şi atragerea unui număr cât mai mare de IMM-uri.

Această tranzacţie oferă o finanţare suplimentară firmelor mici şi mijlocii din România,

susţinând dezvoltarea lor într-un moment în care accesul la finanţare rămâne limitat. Linia de

credit acordată de BERD va creşte competiţia în sectorul bancar şi va încuraja activitatea de

creditare. Facilitatea de Finanţare UE/BERD pentru IMM-uri este un program comun dezvoltat

2 http://www.mae.ro/node/1476?page=2 3 http://www.wall-street.ro/slideshow/Companii/92010/Cat-de-confortabil-este-BERD-ca-actionar-Cazul-producatorului-de-hartie-tissue-Pehart-Tec/2/Primii-pasi-in-relatia-cu-BERD.html

de către Comisia Europeană şi BERD, care susţine dezvoltarea întreprinzătorilor prin facilitarea

accesului la finanţare. Până în prezent, în cadrul acestei facilităţi, BERD a oferit finanţări în

valoare totală de 1.209,2 milioane EUR, susţinute de grant-uri puse la dispoziţie de către Comisia

Europeană prin Programul Phare în valoare de 180,75 milioane EUR. Programul Phare este

principalul canal de cooperare financiară şi tehnică pentru ţările care acced la UE.4

Banca Europeana pentru Reconstructie şi Dezvoltare (BERD) a sprijinit mai departe

promovarea energiei durabile în România în 2010, prin acordarea unui nou împrumut de 10

milioane euro Băncii Comerciale Române (BCR). Acesta va fi folosit de către BCR pentru

acordarea de împrumuturi companiilor private interesate să-şi îmbunătăţească eficienţa

energetică. Împrumutul completează o linie de credit similară de 20 milioane euro acordată BCR

de către BERD în anul 2008.

Împrumutul face parte din Programul UE/BERD de Finanţare a Eficienţei Energetice şi va

fi folosit pentru acordarea de credite pe termen lung de până la 2,5 milioane euro fiecare, pentru

întreprinderi româneşti care doresc să investească în îmbunătăţirea eficienţei energetice. Proiectul

oferă companiilor româneşti posibilitatea să-şi maximizeze economiile de energie, să diminueze

impactul creşterii preţurilor energiei şi să devină mai competitive.

Din contribuţiile nerambursabile puse la dispoziţie de către Uniunea Europeană, la

finalizarea lucrărilor, companiile care investesc în proiecte de energie durabila pot primi prin

intermediul BERD un stimulent în valoare de până la 15 la sută din valoarea totală a investiţiei,

dacă condiţiile aplicabile au fost respectate. Cu sprijinul împrumutului iniţial de la BERD, BCR

a finanţat 14 proiecte de eficientizare energetică, care au permis clienţilor săi să-şi micsoreze

facturile la energie, să-şi reducă emisiile cu pana la 60% pe an şi să-şi îmbunătăţească

productivitatea la nivel general.

Reducerea intensităţii energetice reprezintă o prioritate importantă pentru BERD în

România, ţară care are un potenţial semnificativ de creştere a eficienţei energetice.

Implementarea cu succes a primei facilităţi pentru eficienţa energetică s-a bazat pe eforturile

făcute de BCR în acest sens.

BERD poate investi câte 9 miliarde de euro în 2011 şi 2012 şi câte 8,5 miliarde de euro în

fiecare dintre următorii trei ani, ca urmare a intrării în vigoare a măririi cu 50% a capitalului

Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), aprobată anul trecut de acţionarii

4 http://www.ebrd.com/english/pages/news/press/2010/100805a.shtml

băncii, se arată într-un comunicat transmis marţi de BERD. Acţionarii BERD au aprobat în mai

2010 o mărire cu 50% a capitalului băncii, care a crescut de la 20 la 30 de miliarde de euro.

“Mărirea de capital va permite BERD să investească în următorii cinci ani în regiunea sa de

activitate, care iese din cea mai dură criză de la prăbuşirea comunismului”, afirmă oficialii băncii.

Aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor a majorării de capital a fost decisă la Reuniunea

Anuală de la Zagreb.

Creşterea de 10 miliarde de euro a capitalului băncii, din care 9 miliarde capital în acţiuni

răscumpărabile şi un miliard capital subscris, constituie un proces de majorare care va continua în

viitorul apropiat, se precizează în comunicatul băncii. Cu ocazia întrunirii de anul trecut a

Consiliului Guvernatorilor, preşedintele BERD, Thomas Mirow, a subliniat că aprobarea primită

nu semnifică “un plan de afaceri, ci un plafon maxim de investiţii pe care ni-l permite capitalul

băncii”, adăugând că “toţi guvernatorii au ţinut să îşi manifeste solidaritatea cu ţările emergente

din Europa şi Asia Centrală, să se angajeze în ameliorarea vieţii în cele 29 de ţări în care

acţionează BERD”.5

1.3. Strategii viitoare pentru România

Strategia BERD se axează pe următoarele direcţii prioritare: 

Sectorul privat – susţinerea întreprinderilor private autohtone, cu accent pe întărirea

competitivităţii şi pe sprijinirea accesului acestora pe pieţe externe, mai ales cele din regiune.

Banca va acorda sprijin sectorului privat local, axându-se îndeosebi pe concurenţă ca şi

dezvoltarea în România şi pe plan internaţional. Banca va acorda atenţie specială dezvoltării

activităţilor de afaceri în regiunile mai puţin dezvoltate din România în vederea promovării

integrării regionale. Piaţa unică a Uniunii Europene şi concurenţa Asiei reprezintă provocări

pentru sectorul privat din România. Banca va ajuta sectorul privat să le facă faţă prin intermediul

finanţării şi expertizei. Vor fi avute în vedere cerinţele de investiţii într-o serie de domenii,

inclusiv serviciile, producţia, tehnologia şi instruirea profesională.

Cerinţele de finanţare vor fi abordate în strânsă colaborare cu băncile locale şi fondurile

de investiţii. Banca va diversifica gama de produse de finanţare în sensul includerii mai multor

instrumente cu grad ridicat de risc (cum ar fi participaţii la capital, cvasi-capital şi împrumuturi

structurate) pentru sprijinirea restructurării, consolidării şi dezvoltării companiilor locale de pe

piaţa românească şi atragerea unui volum mai mare de ISD. Banca îşi va spori eforturile de

5 http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/berd-va-putea-investi-9-miliarde-de-euro-in-2011-146573.html

acordare de împrumuturi în moneda locală debitorilor care vor genera venituri în moneda locală.

Împrumuturile în monedă locală au o importanţă decisivă pentru diminuarea riscului valutar la

care pot fi expuşi debitorii ale căror venituri sunt exprimate în RON dar care nu au obligaţii

corespunzătoare în RON. Vor fi create instrumente financiare, cum ar fi linii de credit dedicate,

care utilizează fonduri UE post-aderare, pentru a veni în sprijinul activităţilor locale de afaceri.

Banca intenţionează să înfiinţeze un mecanism pentru a contribui la capitalul companiilor

mijlocii (cu 5 milioane Euro sau mai puţin) în vederea rezolvării problemei capitalizării

insuficiente a acestora, o nişă de piaţă care nu este acoperită de fondurile de investiţii private

existente. Acest mecanism va fi relevant îndeosebi pentru companiile locale din regiunile din

afara Bucureştiului şi va fi utilizat pentru creşterea competitivităţii acestora pe piaţa UE (mai ales

în domeniul producţiei, construcţiilor, agroindustriei, IT, comerţului cu ridicată şi cu amănuntul)

inclusiv pentru crearea de noi locuri de muncă şi extinderea activităţii acestor companii în alte

regiuni din România şi chiar pe plan internaţional.

Programul BAS va continua de asemenea să sprijine sectorul MIMM-urilor, în special în

regiuni rurale slab dezvoltate şi va ajuta aceste companii să îşi sporească competitivitatea şi

performanţa de piaţă pentru a putea concura pe pieţele din UE. Totodată, Banca intenţionează să

susţină în continuare investitori străini şi/sau companii locale care au sponsor străin şi să

promoveze proiecte de tip Greenfield iniţiate de sponsori locali sau străini.

Terenul arabil din România (39% din 237.500 km ) este printre cele mai fertile şi mai

productive în UE. Sectorul agroindustrial a cunoscut o creştere mai mare în ultimii câţiva ani,

dată fiind creşterea veniturilor şi în consecinţă, nivelurile mai mari de consum. Acest fapt a dus la

dezvoltarea câtorva întreprinderi locale de frunte şi a încurajat investiţii străine selective în

sectorul agroindustrial, mai ales în domeniul procesării (în scopul aducerii standardelor la

nivelurile UE) şi al comerţului cu amănuntul, în special în centrele urbane mai mari.

Banca intentioneaza să contribuie la reducerea în continuare a rolului de acţionar pe care

statul îl deţine încă asupra operatorilor de telecomunicaţii, să asigure finanţarea operatorilor

privaţi şi să susţină promovarea concurenţei de către reglementatorul independent al sectorului

comunicaţiilor.

Banca va investiga posibilitatea de a-i sprijini pe operatorii privaţi, autorizaţi de

municipalităţile locale, să creeze şi să opereze o infrastructură subterană comună de

telecomunicaţii pentru a elimina infrastructura excesivă de cabluri aeriene şi de a creşte

concurena. Un sprijin suplimentar din partea Băncii ar putea fi necesar în condiţiile în care

reglementatorul naţional român, ANRCTI, a făcut recent obiectul unor schimbări care au ca

rezultat limitarea independenţei acestuia.

Sectorul energetic – Banca va continua să investească în sectoarele public şi privat n

domeniul producerii, transmiterii şi distribuţiei energiei, şi va continua, totodată, dialogul politic

în scopul promovării reformei corespunzătoare a cadrului reglementativ şi instituţional în

concordanţă cu Directivele UE şi cu strategia energetică guvernamentală recent aprobată. În plus,

este necesar să se investească în modernizarea şi reabilitarea capacităţilor de producere a energiei

electrice, mai ales a centralelor electrice. În cadrul Iniţiativei Băncii privind Energia Durabilă,

vor fi promovate proiecte de eficienţă energetică şi energie regenerabilă. Banca va contribui la

rezolvarea problemei intensităţii energetice mari a României (care afectează negativ

competitivitatea economiei) prin promovarea proiectelor de eficienţă energetică pentru industrie

şi sectorul rezidenţial.

Până în prezent, Banca a investit 188 milioane Euro în 7 proiecte din domeniul energetic

(în valoare totală de 1.024 milioane Euro). Prin acordarea de credite şi participare la capitalul

social, Banca a sprijinit sectorul privat atât în sectorul de distribuţie a energiei electrice cât şi în

cel de distribuţie a gazelor naturale. Sectorul energetic din România este în momentul de faţă

unul dintre cele mai liberalizate din regiunea în care activează Banca. Cu toate acestea, anumite

domenii din cadrul acestui sector, inclusiv producţia de energie electrică, nu au aplicat cele mai

bune practici şi nu au fost deschise concurenţei. Drept urmare, investiţiile în sectorul producţiei

de energie electrica au fost lente şi acest sector continuă să sufere din cauza unei baze de active

ineficientă şi învechita. România are mai multe centrale electrice pe bază de carbune care sunt în

stare de deteriorare şi necesită investiţii semnificative.

Banca intentionează să susţină continuarea activităţii României în cadrul Comunităţii

Energetice din Europa de Sud-Est, care va oferi României prilejul de a juca un rol comercial

major în regiune şi va contribui la consolidarea liberalizării acestui sector. Banca a finanţat deja

linia de transport de energie electrică de înalta tensiune dintre România şi Ungaria şi va continua

să finanţeze şi alte interconexiuni de înaltă tensiune în România şi cu ţările vecine, în vederea

reducerii timpilor morţi în fluxul de producţie, creşterea economiilor de scară şi sprijinirea creării

unei piete energetice regionale, fapt ce va duce la îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Infrastructură – dezvoltarea infrastructurii naţionale (cu accent deosebit pe

infrastructura de transport) în vederea asigurării creşterii cooperării regionale şi a comerţului

pentru a putea beneficia la maximum de avantajele pieţei unice europene. De asemenea, banca va

continua implicarea în proiectele de infrastructură municipală pentru asigurarea cofinanţării

alături de fondurile structurale disponibile din partea UE. Banca intentioneaza sa sprijine

imbunatatirea infrastructurii in

România, în special în sectorul transporturilor, pentru a asigura o cooperare regională mai

intensă, amplificarea schimburilor comerciale şi utilizarea avantajelor Pieţei Unice. Aceasta

include creşterea capacităţii administrative de structurare a PPP-urilor şi susţinerea capitalului

sectorului privat în proiecte cheie de infrastructura de transport care vor duce la creşterea

dezvoltării economice. Pe lângă aceasta, Banca îşi va continua activităţile în sectorul municipal în

întreaga ţară, având în vedere în special oportunităţile oferite de fondurile europene structurale şi

de coeziune postaderare.

Restructurarea sectorului feroviar din România este de asemenea importantă. Banca îşi va

concentra sprijinul în domenii în care investiţiile în sectorul privat pot fi viabile, cum ar fi

transportul feroviar de marfă. Totodata, în cadrul reformei din sectorul feroviar vor continua şi

investiţiile selectate cu parteneri publici (cum ar fi reînnoirea parcului de vagoane pentru

transportul de călători). Banca este pregatită sa dea curs oportunităţilor de sprijinire a continuării

comercializării şi posibilei privatizări a aeroporturilor din România şi a infrastructurii asociate, de

exemplu, acordând finanţare pre-privatizare şi/sau asistenţă pentru pregătirea concesionarilor de

aeroporturi, în functie de modul de abordare adoptat de Guvern.

Se va acorda o atenţie deosebită municipalităţilor mai mici. Banca va continua să acorde

împrumuturi directe pe baza comercială companiilor regionale de alimentare cu apa şi tratare a

apelor uzate în vederea modernizării şi dezvoltării capacităţilor acestora, precum şi

municipalităţilor pentru tranzacţii privind transportul urban şi drumurile regionale, eficienţa

energetică şi deşeurile solide.

Sectorul bancar din Romania s-a dezvoltat rapid, cu sprijinul investitorilor străini care

operează într-un mediu foarte competitiv. Cu toate acestea, din cauza ritmului acestei dezvoltări

şi a creşterii extrem de rapide a creditului intern şi date fiind turbulentele actuale de pe piaţa

globală, este important că stabilitatea sistemului să fie atent monitorizată.

Banca va acorda o atenţie specială acordării de sprijin financiar şi susţinerii dezvoltării

băncilor, atât străine cât şi locale. Se va face un efort special pentru promovarea facilităţilor în

moneda locală. O prioritate a Băncii este utilizarea sectorului bancar ca intermediar în abordarea

provocărilor din sectorul agriculturii. Se fac presiuni considerabile pentru consolidarea şi

modernizarea acestui sector. Banca poate încuraja modernizarea sectorului agricol prin

explorarea, în colaborare cu băncile locale, a posibilităţilor de acordare a unor facilităţi de leasing

pentru echipamente agricole, de linii de credit dedicate zonelor rurale şi de creare a unor produse

de credit mai sofisticate pentru agricultură.

Banca va susţine dezvoltarea sectorului financiar nebancar, inclusiv a companiilor de

asigurare, instituţiilor de microfinanţare nebancare, companiilor de leasing, companiilor de

acordare de credite de consum, companiilor specializate în credite ipotecare şi factoring, precum

şi dezvoltarea schemelor de pensii din sectorul privat sub formă de acordare de credite,

participaţii la capital, cvasi-capital, precum şi produse structurate, cum ar fi obligaţiunile

ipotecare.

Pentru realizarea acestor obiective, BERD va contribui şi la întărirea capacităţii

administrative a autorităţilor locale şi a administraţiei publice de a absorbi atât fondurile de

preaderare, cât şi pe cele ulterioare aderării. Pe perioada strategiei, Banca va continua să

colaboreze strâns cu guvernul, UE şi BEI (inclusiv prin iniţiativa comună JASPERS) în vederea

facilitării şi utilizării corespunzătoare a Fondurilor Structurale şi de Coeziune în cadrul Agendei

UE. În conformitate cu prezenta Strategie, Banca va continua să asigure ca toate operaţiunile

BERD în România respectă principii bancare sănătoase, au impact asupra tranziţiei, sunt

complementare, sunt în conformitate cu procedurile de mediu ale Băncii şi încorporează, acolo

unde este cazul, Planuri de Acţiuni de Mediu pentru a ajuta totodată ţara să îndeplinească

obiectivele privind acquis-ul comunitar de mediu.6

Printr-un dialog politic activ cu autorităţile competente, Banca se va stradui să contribuie

la acţiunile guvernamentale în următoarele domenii:

- creşterea concurenţei în sectorul energetic şi promovarea unei reforme adecvate a

cadrului instituţional şi de reglementare în conformitate cu Directivele UE şi cu strategia

energetică aprobată de Guvern;

6 http://www.ebrd.com/downloads/country/strategy/romania_local_language_translation_mar.pdf

- sprijinirea Guvernului în identificarea şi prioritizarea acţiunilor corespunzătoare legate

de eficienţa energetică şi sursele regenerabile de energie;

- îmbunătăţirea capacităţii administrative de structurare a PPP-urilor în sectorul

transporturilor şi în sectorul municipal şi absorbţia eficientă a fondurilor UE;

- crearea unui vehicul care să asigure finanţarea şi sprijinirea implementării pentru oraşele

mai mici şi companiile utilitare care vor să obţină cofinanţare pentru fondurile UE structurale şi

de coeziune;

- continuarea colaborării cu organismele de reglementare în vederea dezvoltării

infrastructurii pieţei locale de capital care va permite emiterea unei obligaţiuni in RON, în plus

faţă de continuarea eforturilor de reformă a indexului pieţei monetare locale;

- explorarea posibilităţilor de stabilire a unui grup operativ comun cu Ministerul

Agriculturii în vederea soluţionării nevoilor de dezvoltare din acest sector;

- explorarea împreună cu Ministerul Transporturilor a posibilităţilor de soluţionare a

nevoilor de dezvoltare din sectorul transporturilor în ce priveşte asigurarea unei reţele logistice

eficiente şi a coridorului pentru piaţa internă şi internaţională, punându-se accent pe dezvoltarea

transportului intermodal şi a capabilităţilor logistice.

Concluzii

Banca a jucat un rol major în promovarea şi susţinerea tranziţiei României către o

economie de piaţa funcţională. Banca a investit într-un număr considerabil de proiecte în scopul

sprijinirii dezvoltării sectorului privat şi al ISD, inclusiv în sectorul energetic, al eficienţei

energetice, al infrastructurii, în sectorul bancar, sectorul telecomunicaţiilor, precum şi în proiecte

în domeniul proprietăţii imobiliare şi turismului, agriculturii şi industriei generale. Prin aceste

investiţii, şi prin implicarea directă a reprezentanţilor Băncii în Consiliile de Administraţie ale

unor companii în care a investit, Banca a contribuit la îmbunătăţirea practicilor de guvernanţă

corporativă şi la creşterea standardelor generale de afaceri şi a ajutat aceste companii să facă faţă

provocărilor asociate post-aderării.

Banca va folosi această experienta pentru a întări în continuare cooperarea cu autorităţile

române şi comunitatea locală de afaceri. De asemenea, va susţine tranziţia, prin luarea în

consideraţie a unor investiţii mai inovatoare şi mai riscante, inclusiv printr-un număr mai mare de

produse legate de participaţii la capitalul social.

Bibliografie:

1. http://www.capital.ro

2. http://www.ebrd.com

3. http://www.mae.ro

4. http://old.mae.ro

5. http://www.wall-street.ro