pentru sănătate şi mediu - cnmrmc.insp.gov.ro de rezumate_2017_final.pdf · această prezentare...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

A VII-a Conferinţă Naţională

pentru Sănătate şi Mediu

Cu mulțumiri pentru colaborarea specialiștilor

din Institutul Național de Sănătate Publică,

Ministerul Sănătății și

Direcțiile de Sănătăte Publică județene

27-28 SEPTEMBRIE 2017

CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR

Cuprins

Exercițiu pentru răspunsul autorităților de sănătate publică în cazul accidentelor chimice........... 4

Aspecte legislative privind expunerea la câmpuri electromagnetice în România…...................... 7

Evaluarea eficacităţii biocidelor TP2 cu aplicaţii în domeniul medical ........................................ 8

Registrul electronic national ReSanMed, prezent si viitor ……………………........................... 10

Prevenția cancerului prin optimizarea stilului de viață …………….…………............................ 11

Dispozitive si deseuri ce contin mercur rezultate din activitatile medicale. Proceduri de

interventie in cazul unei imprastieri cu mercur ………………………................................................. 12

Alergiile și factorii de risc asociați din mediul de viață și muncă …………………...................... 13

Rolul alimentului în izbucnirile de toxiinfecții alimentare din România 2015–2016................... 15

Nivelele de 2,5 hexandiona urinară în expunerea profesională la n-hexan ................................... 17

Influența expunerilor profesionale la n-hexan asupra sănătății neuropsihice……........................ 19

Tipuri de afecțiuni osteo-musculo-articulare (OMA) declarate ca boli profesionale în perioada

2013 – 2015……………………………………………………………….......................................... 21

Evaluarea calităţii apei potabile distribuite de 1108 sisteme de alimentare cu apă potabilă din

România care aprovizionează localităţi cu o populaţie mai mică sau egală cu 10.000 de locuitori, pe

baza rezultatelor screeningului efectuat în 2016........................................................................

22

Determinarea nivelurilor de trihalometani din apa potabilă a 70 de localități, din 7 județe din

Transilvania……………………………………………………........................................................... 24

Aspecte ale consumului de alcool la elevii din România într-un interval de 15 ani (2002-2016) 25

Cercetări privind conținutul de hidrocarburi policiclice aromatice din salata verde…….............. 26

Aspecte privind clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere ale României

în anul 2016...................................................................................................................................................... 28

Aspecte legate de depășirea valorilor nutritionale de referință la ingrediente vitaminice din

suplimente alimentare ……………………….…………………........................................................ 29

Optimizarea dotării laboratoarelor de igiena radiațiilor pentru aplicarea corecta a Legii

301/2015 privind radioactivitatea apei potabile ……………………………………….......................................... 30

Intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide în România (2013 – 2016)....................................... 31

Intoxicaţii acute cu băuturi alcoolice şi droguri la adolescenţi (spitalul clinic pentru copii” Gr.

Alexandrescu” Bucureşti, 2014 – 2016) ............................................................................................. 32

Monitorizarea alimentelor tratate cu radiații ionizante - 2016- ……................................................ 33

Particularităţi ale riscului biologic profesional în unităţi spitaliceşti ………................................. 35


Optimizarea activităţii de identificare şi monitorizare a riscurilor ocupaţionale în intreprinderile

mici şi mijlocii....................................................................................................................................... 36

Evoluția calității vinurilor din România în ultimii doi ani privind conținutul de dioxid de

sulf........................................................................................................................................................ 37

Aspecte privind monitorizarea calității apelor potabile imbuteliate din România în ultimii trei

ani……………………………………………………………............................................................. 38

Aspecte tehnice și legislative legate de măsurătorile de câmpuri electromagnetice și de zgomot 49

“Noi provocari in activitatea de medicina muncii din directiile de sanatate publica” ..................... 40

Analiza implementării la nivel naţional a Directivelor Europene privind calitatea apei potabile

distribuite în sistem centralizat ...................................................................................................... 44

Actualitati privind legislatia in domeniul alimentelor noi, aditivilor si suplimentelor alimentare 47


EXERCIŢIU PENTRU RĂSPUNSUL AUTORITĂŢILOR DE

SĂNĂTATE PUBLICĂ ÎN CAZUL ACCIDENTELOR CHIMICE Andra Neamţu, Irina Tănase, Anca Tudor, Cătălin Staicu, Angelica Voinoiu

Institutul Naţional de Sănătate Publică - CNMRMC

INTRODUCERE

România prin Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), a pus în aplicare Decizia Uniunii

Europene nr. 1082/20131 prin:

participarea în anii 2014, 2015 şi 2016 la două exerciţii comandate de Agenția

Executivă pentru Aliment, Consumatori, Sănătate, și Agricultură (CHAFEA), care

acționează prin mandatul Comisiei Europene;

crearea în cadrul Programului RO 19.052 a Registrului pentru Mediu şi Sănătate

(ReSanMed) ce cuprinde şi o machetă pentru notificarea accidentelor/ incidentelor de

poluare

În acest context, CNMRMC a luat initiaţiva organizării unui exerciţiu aplicabil de către toate

DSP teritoriale cu scopul testării funcţionalităţii sistemelor, proceselor și instrumentelor de

comunicare existente, în cazul unui eveniment chimic de poluare cu impact asupra sănătăţii

OBIECTIVELE EXERCIŢIULUI

testarea canalelor de comunicare și a procedurilor în vigoare pentru raportarea,

amenințărilor de natură chimică;

examinarea capacităților existente de evaluare a riscurilor și de comunicare a crizei;

investigarea capacităților de coordonare în vederea gestionării răspunsului

PROIECTAREA EXERCIŢIULUI

Exercițiul “EMC” – “Exercițiu Mediu Chimic” a fost primul exercițiu national pentru

verificarea funcționalităţii ReSanMed în cadrul evenimentelor de mediu. În acest scop,

CNMRMC a realizat o platformă electronică pe care să se poată desfăşura exerciţiul, a întocmit

scenariile exerciţiului şi informările ulterioare (sub formă de articole) astfel încât toată

suprafaţa ţării să poată participa activ la desfăşurarea exerciţiului. S-a urmărit ca scenariile să

fie cât mai apropiate de situaţia reală teritorială şi să fie asemanătoare cu anumite evenimente

care au avut loc în ţară sau în afara acesteia. Exerciţiul a avut un caracter strict confidenţial.

Scenariile exerciţiului

Echipa organizatoare a întocmit scenarii şi articole după cum urmează :

1. Scenariu de poluare a Dunării prin fisurarea zidului de la rezervorul Uzinei de

aluminiu Moldova Nouă– s-a adresat judetelor : Caraş Severin; Mehedinţi; Dolj; Olt;

Teleorman; Giurgiu; Calaraşi; Ialomiţa; Constanţa; Brăila; Tulcea ; Galaţi

2. Scenariul unui accident feroviar prin răsturnarea unor cisterne încărcate cu acrilonitril

şi butadienă în apropiere de Snagov – s-a adresat judetelor : Mun. Bucureşti; Ilfov;

Dâmboviţa; Prahova; Buzău; Vrancea; Covasna; Bacău; Vaslui; Neamţ; Iaşi; Suceava;

Botoşani

3. Scenariul unui incendiu de pădure la Rânca - s-a adresat judetelor : Gorj; Vâlcea Sibiu;

Hunedoara; Alba

1 DECIZIA NR. 1082/2013/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 22 octombrie

2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate și de abrogare a Deciziei nr. 2119/98/CE 2 Programul RO 19.05-Inițiative în sănătatea publică - Lărgirea gamei şi îmbunatatirea planificării serviciilor

acordate pacientului prin registre de boli îmbunătăţite” finanțat din Mecanismului Financiar Norvegian 2009-

2014


4. Scenariul unui accident la marginea oraşului Piteşti, datorat unei neglijenţe de

manipulare a butoaielor cu acid sulfuric şi acid nitric – care s-a adresat judeţelor

Argeş şi Braşov

5. Scenariul unor incendii de pădure în masivul Igniş - care s-a adresat judeţelor Harghita,

Mureş; Bistriţa Năsăud; Maramureş

6. Scenariul unei explozii în zona Platformei Industriale “Solventul” Timişoara - care s-a

adresat judeţelor Timiş, Arad; Hunedoara; Alba; Cluj; Bihor; Sălaj

Participanţi si roluri Pentru oprimizarea comunicării din timpul exerciţiului, au fost folosite două canale de

comunicare. Relaţia cu DSP-urile participante s-a realizat atât prin intermediul chat live

dezvoltat în cadrul platformei de comunicare, cât şi prin e-mail. La EMC au participat:

Institutul Naţional de Sănătate Publică prin:

o CNMRMC cu rolul de centru de comandă națională pentru gestionarea

răspunsului. Echipa a fost formata din specialişti cu atribuţii în organizarea

efectivă a exerciţiului (suport IT; suport logistic; organizare scenariu, etc)

o CRSP-uri şi BIT-RSI cu rol de observatori.

Direcţiile de Sănătate Publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cu rol de coordonare a

acţiunilor la nivel local, şi comunicare a situaţiei de criză. În componenta echipei au existat

specialişti din Departamentului de Supraveghere în Sănătate Publică si a Compartimentului

Evaluare Factori de Risc de Mediu, şi o persoană cu rolul de a comunica cu presa/informa

pulicul.

La nivelul fiecăreia dintre instituţiile sus-menţionate a existat câte un evaluator– cu rolul de a

supraveghea modul în care echipa participă la derularea exerciţiului şi de a completa o fisa de

evaluare a activităţii.

REZULTATELE EXERCIŢIULUI

Analiza cantitativă a răspunsurilor

Aproximativ 193 de persoane din 40 de DSP-uri (cu exceptia DSP Satu-Mare) au luat parte la

exercițiu, impreuna cu 7 persoane din INSP. În decurs de 6 ore (orele 9-15), evenimentele au

fost descrise cu ajutorul a 24 comunicate transmise în mod succesiv, la interval de 15-20

minute, prin intermediul platformei EMC, sub forma de buletine de ştiri (3) şi articole de

informare (21). Cele 6 scenarii au fost urmate de informări periodice (18) asupra situaţiei, faţă

de care DSP-urile au reacţionat în raport cu disponibilitatea si implicarea lor in eveniment. Au

existat 519 răspunsuri prin chat live, şi 101 răspunsuri prin email. Cea mai ridicată capacitate

de reacţie a existat în primul interval orar (ora 9-11), atunci când au fost comunicate către

DSP-uri scenariile exerciţiului. În ceea ce priveşte adresabilitatea participanţilor prin

intermediul emailurilor, comunicarea directă cu CNMRMC (66 emailuri) a fost selectată

preferenţial în raport cu transmiterea informaţiilor între DSP-uri (35 emailuri). Conform cu

construcţia aplicaţiei, platforma a permis exclusiv conversaţiile pe chat live dintre CNMRMC

şi utilizatorii aplicaţiei din DSP. Cu excepţia a 3 participanţi, toate celelalte DSP-uri au

formulat între 1 şi 4 mesaje adresate către populaţie sub formă de comunicate de presă


Analiza calitativă a răspunsurilor

Analiza punctelor tari

Exerciţiul a contribuit la dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a funcţionalitatii structurilor de

sănătate publică, a sistemelor de comunicare prin platforma tehnică utilizată, astfel:

- A existat o bună utilizare a surselor de date locale.

- Au fost înțelese rolurile și responsabilităților participanților, a existat muncă în echipă

și sprijin între DSP-urile participante.

- Aproximativ toţi participanţii au fost implicaţi activ în comunicarea cu cetățenii și

profesioniștii din domeniul sănătății și celelalte autoritati locale abilitate cu gestionarea

unui incident/accident. A fost oferita publicului consiliere sub formă de comunicate de

presă.

- Participanții au beneficiat de posibilitatea de a învăța despre diferite posibilităţi si forme

de alertare, coordonarea şi coerenţa răspunsurilor.

- Majoritatea participantilor au dovedit iniţiativă si rapiditate în luarea unor decizii care

priveau sănătatea publică

Analiza punctelor slabe

Există anumite aspecte care necesită o îmbunătățire, şi anume;

- perfectare în aplicarea procedurilor și protocoalelor formale; este necesară o mai bună

înțelegere a rolurilor și sarcinilor diferitilor participanţi și acest lucru ar putea fi realizat prin

exerciții suplimentare și oportunități de instruire.

- creşterea gradului de implicare proportional cu responsabilităţile pe care le incumba un

eveniment care afectează sănătatea publică a unui număr mare de locuitori.

CONCLUZII

Exercițiul a oferit o oportunitate pentru a demonstra comunicarea intersectorială, a construi și

a întări relațiile dintre autoritațile de sănătate publică în răspunsul la incidente chimice și de

mediu. Exerciţiul a urmarit printre altele, capacitatea de cuprindere a evenimentului, simultan

cu sporirea calităţii deciziilor luate. Majoritatea participantilor au luat măsuri de interventie

rapide şi proporţionale cu amploarea evenimentului, dar au existat participanţi care au ignorat

intervenţiile transmise de CNMRMC sau au dispus măsuri care nu erau relaţionate cu riscul de

mediu (precum monitorizarea altor parametri decât poluanţii specificaţi în scenariu) sau au

reacţionat cu întârziere la comunicate.

Urmare a experienţei accumulate în urma exerciţiului, s-au formulat următoarele recomandări:

- Ridicarea nivelului de conștientizare și înțelegere faţă de amenințările chimice grave

pentru sănătatea publică, prin instruiri periodice ale DSP-urilor şi organizarea de noi

exerciţii

- Utilizarea continuă a Registrului pentru Mediu şi Sănătate (ReSanMed) ca instrument

de comunicare pentru interoperabilitate şi coordonarea acţiunilor în cazul unui

eveniment chimic și de mediu

- stabilirea unor proceduri pentru consiliere şi schimb de informații tehnice

- stabilirea unor noi modalităţi de îmbunătățire a fluxului de informații între diferiţi

participanti

- stabilirea unui cadru legal pentru responsabilităţile şi atribuţiile de sănătate publică, în

cazul unui eveniment chimic


ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND EXPUNEREA LA CÂMPURI

ELECTROMAGNETICE ÎN ROMANIA Violeta Calotă1, Cristian Goiceanu2, Răzvan Dănulescu2, Eugenia Dănulescu2,

Cristina Bunghez1, Andra Neamțu1

1 Institutul Naţional de Sănătate Publică - CNMRMC 2 Institutul Naţional de Sănătate Publică - Centrul Regional de Sănătate Publică Iași

Expunerea la câmpuri electromagnetice cuprinde două tipuri de expunere: expunerea

rezidențială, care se referă la întreaga populație, și cea ocupațională, din mediul de muncă. În

această prezentare vor fi abordate ambele tipuri, fiecare cu legislația caracteristică, precum și

procedurile existente în România pentru evaluarea nivelului de expunere.

Expunerea rezidențială. Legislația în vigoare rămâne cea din 2006 – Ordinul MS 11931, care

transpune Recomandarea Consiliului UE nr.519/1999 și care acoperă întreg domeniul de

frecvențe, de la 0 Hz la 300 GHz. Cele mai multe solicitări de măsurători din partea cetățenilor

sunt în domeniul de frecvențe al telefoniei mobile. Vor fi prezentate condițiile pe care trebuie

să le îndeplinească operatorii de telefonie mobilă pentru a instala stații de telefonie mobilă și

procedurile pe care trebuie să le urmeze, în comparație cu cele stabilite în alte țări din UE. Vom

lua în considerare și expunerea în domeniul ELF (50 Hz) generată de liniile electrice aeriene și

de asemenea, vom face comparații cu proceduri întâlnite în alte țări.

Expunerea ocupațională. Noile norme de expunere a lucrătorilor la câmpuri electromagnetice

au fost adoptate prin HG nr. 520 din 16 iulie 2016 care transpune în legislaţia naţională

prevederile Directivei europene nr. 35/2013. Aceste norme sunt mai complexe în comparaţie

cu cele precedente, ceea ce conduce la un grad mai mare de dificultate la aplicarea lor în

practică.

Actualele norme aduc unele modificări ale limitelor de expunere, precum şi ale nivelurilor de

declanşare a acţiunii. De asemenea, s-a trecut la utilizarea a două tipuri de valori limită de

expunere: limite pentru efecte senzoriale şi limite pentru efecte asupra sănătăţii. Datorită

complexităţii şi a modificărilor aduse de noile norme, s-au constatat dificultăţi de înţelegere a

prevederilor normative şi de aplicare corectă a acestora în practică de către personalul din

laboratoarele de măsurări.

În anul scurs de la intrarea în vigoare a HG 520/2016, autorii au întâlnit diverse situaţii în care

unii dintre cei implicaţi în determinarea nivelurilor de expunere au aplicat în mod eronat sau

au ignorat unele prevederi ale normelor. S-au constatat greşeli referitoare la modul de măsurare

a nivelurilor de câmp electromagnetic, cât şi la prelucrarea datelor şi la prezentarea rezultatelor.

Toate aceste greşeli au condus la dificultăţi în interpretarea buletinelor de măsurări de către

Direcţiile de Sănătate Publică.

Pentru a veni în ajutorul Direcţiilor de Sănătate Publică, am oferit acestora explicaţii referitoare

la HG 520/20162 şi la principalele standarde care reglementează modalitatea de măsurare a

nivelurilor de câmp. De asemenea, am oferit o serie de indicaţii privind modalitatea de

interpretare a buletinelor de măsurare a câmpurilor electromagnetice în conformitate cu

prevederile normelor de expunere şi cu cerinţele standardelor de măsurare.

Bibliografie

1. Ordinul MS nr.1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populatiei

generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz

2. Hotărârea nr. 520/2016 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.


EVALUAREA EFICACITĂŢII BIOCIDELOR DIN CATEGORIA TP2 Manuela Minea1, Liliana Neagu2, Cătălina Luncă1, Teodora Vremeră1,Georgeta

Dobre3, Mariana Iosif3, Chirilă Ioan1, Florescu Nicoleta1, Andra Neamţu2 1 INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi,

2 Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNMRMC-CRSPB,

3Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa

INTRODUCERE Biocidele joacă un rol esenţial în prevenirea sau limitarea răspândirii bolilor infecţioase,

devenind o componentă fundamentală a vieţii cotidiene, cu o varietate de aplicaţii în sectorul

casnic, industrial sau medical. Pentru asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie, actuala

legislaţie europeană impune ca autorizarea unui produs să fie acordată numai dacă este dovedit

a fi ”..suficient de eficace, nu prezintă riscuri pentru oameni, animale sau mediu şi nu dezvoltă

alte efecte inacceptabile ..” (Directiva 98/8/EC, art. 5 alin. 1, litera b).

SCOP

Metodologia ,, Evaluarea activității bactericide, fungicide și micobactericide a antisepticelor

și dezinfectantelor chimice din categoria TP 2ˮ şi-a propus să demonstreze prin teste de

eficacitate “cidă” că substanţele active incluse în compoziţia biocidelor sunt capabile să inhibe

dezvoltarea microorganismelor-ţintă, în condiţiile specifice de utilizare indicate pe etichetă şi

la nivelurile de concentraţie pentru care a fost obţinută autorizaţia de plasare pe piaţa

românească. Concomitent, s-a urmărit evidenţierea unor elemente comune, dar şi particularităţi

distinctive ale distribuţiei teritoriale în funcţie de principalele clasele de compuşi chimici şi

provenienţa produselor biocide pentru conturarea colectivităţilor cu risc.

MATERIAL SI METODA În perioada 08.2016-05.2017, în laboratoarele din cadrul INSP Bucuresti, INSP/CRSP Iaşi şi

DSP Ialomiţa s-a analizat din punct de vedere a activităţii bactericide, fungicide şi

micobactericide 42 de probe de biocide din categoria TP2. Aplicarea cerinţelor SR EN ISO

14885/2015, reglementată prin Ordinul MS Nr. 910/1657/99/2016, impune evaluarea

eficacităţii bactericide, fungicide şi micobactericide a biocidelor TP2 (produse gata de utilizare

şi/sau diluate în apă dură) cu standarde de faza 2, etapa 1 (SR EN ISO 12764/2010, SR EN ISO

13624/2014 şi SR EN ISO 14348/2005) care permit testarea cantitativă a suspensiilor

microbiene, cu concentraţii variind între 1,5 x 108 şi 5 x 108 UFC/ml (Escherichia coli ATCC

10536, Pseudomonas aeruginosa ATCC 15442, Staphylococcus aureus ATCC 6538,

Enterococcus hirae ATCC 10541, ASPERGILLUS BRASILIENSIS ATCC 16404 şi CANDIDA

ALBICANS ATCC 10231), respectiv, 1,5 x 109 şi 5 x 109 UFC/ml (MYCOBACTERIUM AVIUM

ATCC 15769, MYCOBACTERIUM TERRAE ATCC 15755), în prezenţa unei substanţe de

interferenţă (albumină bovină) care reproduce in vitro condiţiile din practica curentă

(curat/murdar). După menţinerea amestecului la timpul de contact specificat în standardul de

metoda, activitatea inhibitorie a fost suprimată cu o metodă (diluţie - neutralizare sau metoda

filtrării prin membrană) ce a fost validată în funcţie de condiţiile experimentale alese (timp,

concentraţie probă, neutralizant, lichid de clătire).

REZULTATE

Rezultatul principal al metodologiei privind evaluarea eficacități produselor biocide este

implementarea metodelor de testare pentru analiza din punct de vedere a activității bactericide,

fungicide şi micobactericide a produselor biocide, comercializate pe teritoriul țării și ulterior

acreditarea laboratoarelor din cadrul DSPJ și a INSP. Acreditarea laboratoarelor care testează

aceste produse biocide, va reprezenta unul dintre instrumentele necesare efectuării unui control

oficial corespunzător al acestor produse.


CONCLUZIE

Rezultatele evaluării eficacităţii bactericide, fungicide şi micobactericide a biocidelor TP2

formează o bază informaţională actualizată ce se poate constitui într-un suport de decizie în

funcţie de care poate fi elaborat şi implementat un program eficient de prevenire si control a

evenimentelor epidemiologice cauzate de circulaţia unui potenţial agresional microbian divers,

cu impact asupra sănătăţii populaţiei.


REGISTRUL RISCURI DE MEDIU – RESANMED

PREZENT ȘI VIITOR Staicu Cătălin Alexandru, Angelica Voinoiu, Mădălina Constantin, Botin Georgeta, Andra Neamțu

Institutul Național de Sănătate Publică – CNMRMC

INTRODUCERE

ReSanMed a apărut în urma derulării programului RO 19.05 “Inițiative în sănătatea publică –

Lărgirea gamei și îmbunătățirea planificării serviciilor acordate pacientului prin registre de boli

îmbunătățite” ce cuprinde cinci registre electronice reprezentate sub forma unor sisteme

informatice de raportare a datelor. Prin ReSanMed se raportează și se analizează informații cu

privire la rolul factorilor de mediu în declanșarea sau agravarea unor boli în rândul populației

generale, în vederea aplicării unor măsuri de profilaxie și luării celor mai bune decizii pentru

îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

OBIECTIVE

Crearea celor patru baze de date și administrarea acestora cu informații

referitoare la: “Methemoglobinemie acută infantilă”, “Gușa endemică prin

carența de Iod în organism”, “Schimbări climatice globale și evenimente

extreme meteorologice” și “Notificare accidente/incidente de mediu”

Informarea și luarea unor decizii în timp real atunci când se produce un

accident/incident de mediu

Crearea unor hărți geografice cu ajutorul cărora se vor ilustra și identifica zonele

vulnerabile referitoare la cele patru categorii de informații.

Crearea rapoartelor pentru toate modulele componente registrului ReSanmed

Interconectarea cu alte platforme electronice (GIS, SPSS.etc.)

METODA

Centralizarea și raportarea trimestrială a informațiilor pentru modulele

“Methemoglobinemie acută infantilă“, “Gușa endemică prin carența de Iod în

organism” și “Schimbări climatice globale și evenimente extreme

meteorologice” respectiv raportarea în timp real a informațiilor referitoare la

“Notificare accidente/incidente de mediu” . Toate aceste informații sunt

transmise în sistemul ReSanMed de către Direcțiile de Sănătate Publică

Județene.

Crearea hărțiilor geografice în urma analizei conținutului bazei de date respectiv

ilustrarea punctelor vulnerabile pe hartă.

CONCLUZII

Registrul electronic ReSanMed reprezintă prima platformă online, creată la nivel național de

administrare/gestionare a informațiilor referitoare la impactul factorilor de mediu asupra

sănătății populației.


PREVENŢIA CANCERULUI PRIN OPTIMIZAREA

STILULUI DE VIAŢĂ

Ioan Chirila1, Oana Iacob1, Nicoleta Florescu1, Vasile L. Drug2, 1 INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi; 2Universitatea de Medicină şi Farmacie

"Grigore T. Popa" - Iaşi.

Studiul european privind cercetarea prospectivă în domeniul cancerului şi al nutriţiei (EPIC,

The European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition) este unul dintre cele mai

mari studii de cohortă din lume, cu peste jumătate de milion (521.000) de participanţi recrutaţi

în 10 ţări europene şi urmăriţi timp de aproape 15 ani.

EPIC a fost conceput pentru a investiga relaţia dintre dietă, starea nutriţională, stilul de viaţă şi

factorii de mediu şi incidenţa cancerului şi a altor boli cronice.

Domeniile majore de cercetare includ epidemiologia nutriţională care utilizează analiza

biomarkerilor şi informaţiile din chestionare, precum şi investigaţiile genetice şi de stil de viaţă.

Dintre reperele importante ale acestei ample investigaţii reţinem următoarele:

- adipozitatea generală şi abdominală au fost în mod independent legate de riscul de

deces,

- utilizarea dietei mediteraneene este asociată cu o mortalitate generală redusă, precum

şi cu incidenţa şi mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare şi a cancerului;

- o proporţie importantă de cazuri de cancer poate fi atribuită consumului crescut de

alcool (10 % la bărbaţi şi 3 % la femei),

- concentraţia crescută a vitaminei D din sânge a arătat o asociere inversă, puternică

cu riscul de cancer colorectal la bărbaţi şi femei.

Rapoartele despre alimentaţie, nutriţie, activitate fizica si prevenirea cancerului publicate de

Institutul american pentru cercetarea cancerului (AICR) şi Fundaţia mondială pentru cercetarea

cancerului (WCRF) stabilesc o relaţie indubitabilă între diferite forme de cancer şi nutriţie.

Aceste studii demonstrează importanţa informării publicului şi a factorilor de decizie privind

priorităţile în prevenirea cancerului.

Principalele recomandări pentru prevenirea cancerului vizează un stil de viaţă activ (incluzând

activitatea fizică intensă), o alimentaţie preponderent vegetariană, bazată în special pe legume

si fructe, cereale integrale si leguminoase, cu limitarea / eliminarea alimentelor sărate sau cu

mult zahăr, a celor cu densitate energetică mare, a cărnii roşii, şi a alcolului.

O multitudine de factori protectivi sau anti-tumorali sunt prezenţi în special în alimentele de

origine vegetală. Antioxidanţii sunt prezenţi ca vitamine, minerale, carotenoizi, polifenoli, etc.

în alimentele colorate în rosu (cirese, rosii), portocaliu (portocale, morcovi), galben (porumb,

mango, sofran), albastru (fructele de padure, struguri), verde (salata, spanac, brocoli).


DISPOZITIVE ŞI DEŞEURI CE CONȚIN MERCUR REZULATE DIN

ACTIVITĂȚILE MEDICALE. PROCEDURI DE INTERVENȚIE ÎN

CAZUL UNEI ÎMPRĂȘTIERI CU MERCUR

Ana-Maria Bratu, Oana Curea, Mădălina Constantin


INTRODUCERE

România a aderat la Convenţia de la Minamata (Mercury Convention) în 2013 unde ca

obiectiv principal este protecţia sănătăţii umane şi a mediului faţă de emisiile de mercur de

origine antropică şi eliberarea mercurului şi a componentelor de mercur. Convenţia mai

cuprinde obligaţii şi termene privind interzicerea/reducerea/eliminarea unor procese de

producţie în care se utilizează Hg/compuşi Hg, inventarierea şi monitorizarea surselor de

emisie de Hg/compuşi Hg în aer, apa, sol, managementul deşeurilor cu Hg, managementul

cosmeticelor cu Hg, al produselor medicale cu Hg (dezinfectanţi, amalgam dentar).

Cadrul legislativ

În acest sens s-a elaborat Legea nr 176/2014 ce face referire la ratificarea Convenţiei Minamata

cu privire la mercur, deschis spre semnare şi semnată de Romania la Kumamoto.

Categorii de dispozitive utilizate în actul medical, ce conţin mercur

În actul medical se utilizează următoarele dispozitive medicale care conţin mercur, cum ar fi:

termometre cu mercur, tensiometre cu mercur, tensiometre cu manometru, sfingomanometre,

termostate, lampi fluorescente, baterii, anumite produse care conţin mercur.

Deşeurile de amalgan de la tratamentele stomatologice

Amalgamul dentar este unul dintre cele mai controversate materiale de restaurare, deoarece

este un aliaj care conţine 43 –57% mercur lichid. Persoanele care sunt expuse sunt atât pacienţii

care au obturaţii de amalgam, cât şi medicii stomatologi.

În conformitate cu HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzand deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completările ulterioare, deşeurile de

amalgam de la tratamentele stomatologice se codifică cu 18 01 10*. Principalele riscuri privind

expunerea la amalgamul dentar pot afecta sistemul imunitar, creează infertilitate şi dereglări

hormonale, inclusiv tulburări neurogenerative şi rezistenţă scăzută a dinţilor.

Proceduri de intervenţie în cazul unei împrăştieri cu mercur

În cazul spargerii unui termometru se vor lua următoarele proceduri de intervenţie:

minimizarea vaporilor de mercur, ventilarea camerei, neutillizare atât a aspiratorului cât şi a

măturii, procurarea de materiale necesare îndepărtarii mercurului, înlăturarea bijuteriilor sau a

ceasului de pe mâna dumneavoastră, utilizarea mănuşilor, utilizarea luminii pentru a localiza

mercurul, folosirea picurătorului de ochi pentru succţiunea picăturilor de mercur rămase,

aşezarea mercurului cu grijă într-un container cu o deschidere corespunzătoare, aruncarea

mănuşilor folosite şi a picurătorului contaminat, punerea articolelor utilizate în pungă şi

sigilarea celei de-a doua pungi, etichetarea cu "Deşeu de mercur", utilizarea pulberii de sulf

pentru neutralizarea mercurului.

MĂSURI DE MINIMIZARE A CANTITĂŢILOR DEŞEURILOR DE MERCUR:

înlăturarea şi înlocuirea instrumentelor care conţin mercur şi colectarea deşeurilor de mercur

de către operatori economici autorizaţi, în vederea reciclării.


ALERGIILE ŞI FACTORII DE RISC ASOCIAŢI DIN MEDIUL DE

VIAŢĂ ŞI MUNCĂ Doina Lupulescu1,2, Felicia Stroe3, Mihaela Fulga1

Institutul Naţional de Sănătate Publică-CNMRMC1, Universitatea de Medicina şi Farmacie ”Carol

Davila”2, Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti,

3Direcţiile de Sănătate Publică - judeţene

INTRODUCERE

Termenul de alergie, iniţial era echivalent cu termenul de hipersensibilitate. Ulterior, pe măsura

progresului cunoștințelor științifice din domeniul imunologiei, termenul de alergie a suferit modificări

în sens restrictiv. S-au diferențiat hipersensibilitatea imunologică și non-imunologică. În cadrul

hipersensibilității imunologice s-au diferențiat hipersensibilitatea imunologică de tip alergic (față de

antigenele exogene, numite alergeni) și hipersensibilitatea imunologică de tip auto-imun (față de

antigenele endogene, numite auto-antigene, care sunt structuri proprii ale organismului, percepute în

mod patologic ca antigene , de către sistemul imunitar). Astăzi, termenul de alergie este restrâns la

hipersensibilitatea imunologică de tip alergic.

Manifestarile de tip alergic reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, cu cea mai mare

frecvenţă fiind implicaţi alergeni naturali, cât şi compuşi fizico-chimici, factori biologici , de origine

antropogenă, prezenţi în aerul atmosferic, aerul interior din clădiri, apă, alimente, cosmetice, etc. În

mediul interior, acarienii: Dermatophagoides pteronyssinus, farinae şi fungi din speciile:

Cladosporium, Aspergillus, Penicillium, Alternaria, emit compuşi organici volatili, realizează spori,

produc micotoxine.

METODOLOGIE

În perioada, 2015- 2016 au fost aplicate 3924 chestionare, în cadrul PN II, pentru identificarea

manifestărilor de tip alergic, declarate, diagnosticate medical, şi a alergenilor implicaţi, pe baza testelor

specifice.

Metoda folosită a fost cea caracteristică anchetelor epidemiologice transversale, tip cohortă în rândul

populaţiei cu vârsta cuprinsă între 10 şi peste 60 ani. Au fost incluse în studiu localităţile selectate pe

baza indicatorilor de morbiditate prin afecţiuni alergice, la populaţia cu rezidenţă în 38 localităţi

urbane.

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Grafic nr.1 - Surse de poluare/ infestare în mediul interior din clădiri

Grafic nr.2- Frecvenţa numerică a factorilor la care pot aparea manifestări alergice


COD FACTORI

Factorii la care pot apărea manifestări alergice au fost notaţi astfel şi au următoarea

frecvenţă: (Grafic nr.2)

1. Cu cea mai mare frecvenţă sunt alergiile la praf de casa, semnalate cu o frecvenţă de 20%

pe total esantion. Praful de casă cu componentă organică, conţine dejecţii şi fragmente de

acarieni, prezenţi la temperatură şi umiditate crescută. Ei nu inţeapă, dar se hrănesc cu

celule tegumentare dscuamate de pe perne, saltele, covoare. Sunt persoane care dezvoltă o

hipersensibilitate pulmonară la exoschelet sau dejecţiile lor.

2. Pe locul doi cu o frecvenţă de 12% sunt alergiile alimentare, care declanşează pe langă

simptome digestive şi cutanate, chiar manifestări alergice la nivel respirator.

3. Alergiile alimentare trebuie disociate de manifestările digestive nonimune ca: intoleranţa

la lactoză, colon iritabil, gastroenterita infecţioasă. La copilul mic frecvent incriminate sunt

alimentele pe bază de: lapte, soia, ouă, arahide, iar la copiii mari şi adulţi la nuci, fructe de

mare. Pacienţii alergici la latex frecvent au şi alergie la banane, kiwi, avocado.

4. Alergia la mucegaiuri deţine locul trei ca frecvenţă de 11,6%

5. Alergia la medicamente are o frecvenţa de 10,7%. Este foarte bine cunoscuta alergia la

peniciline cu reacţii imediate, inclusiv anafilaxia, care poate determina deces in cateva

minute, urticaria, edem angioneurotic.

CONCLUZIILE acestui studiu pot sta la baza elaborării unor recomandări / ghid, privind protecţia

individuală dar şi la nivel colectiv, pentru reducerea factorilor de risc alergogeni, din mediul de viaţă

şi cel ocupaţional, printr-un stil de viaţă şi comportament eco- sanogen, cu scăderea indicatorilor de

morbiditate prin boli alergice.


ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII

ALIMENTARE 2015 - 2016 Rodica - Irina Ferezan1, Mirela Nedelescu2

1 Institutul Naţional de Sănătate Publică – CRSPB, 2Institutul Naţional de Sănătate Publică – CNMRMC

INTRODUCERE

Toxiinfecţiile alimentare (TIA) reprezintă un grup de afecţiuni acute cu simptomatologie

variată - predominant digestivă - dar care apar în urma consumului unor alimente contaminate

cu microorganisme sau toxine ale acestora. Ingestia de către un număr foarte mare de

consumatori a aceluiaşi aliment contaminat (ex. alimentaţia colectivă) explică folosirea

expresiei de “izbucnire de toxiinfecţie alimentară”.

OBIECTIVE

Monitorizarea incidenţei şi caracteristicilor focarelor de toxiinfecţii alimentare (TIA) apărute

pe teritoriul României în perioada 2015-2016 are drept scop identificarea cauzelor focarelor

TIA, respectiv evidenţierea grupelor de alimente şi rolul alimentelor contaminate, a agenţilor

etiologici implicaţi în contaminarea alimentului. Monitorizarea TIA tinde să prevină apariţia

altor focare, îmbunătăţind astfel starea de sănătate a populaţiei, evidenţiază practicile

neigienice în unităţile de alimentaţie publică sau în familie (privind achiziţionarea, păstrarea,

pregătirea, consumul şi depozitarea alimentelor) în scopul elaborării unor programe de educaţie

sanitară eficiente.

MATERIAL ŞI METODĂ

Analiza focarelor TIA se realizează în cadrul unei sinteze retrospective a datelor efectuată în

conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 386/2015 privind aprobarea Normelor tehnice

de realizare a Programelor Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2015 şi 2016; în cadrul

acestor Programe Naţionale se derulează şi „Programul Naţional de Monitorizare a factorilor

determinanţi din mediul de viaţă şi muncă”, domeniul privind protejarea sănătăţii publice prin

prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie.

Datele din focarele TIA sunt înregistrate prin ancheta epidemiologică de către specialiştii din

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi comunicate Institutului

Naţional de Sănătate Publică, Centrul Regional de Sănătate Publică Bucureşti –

Compartimentul de Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei, prin intermediul fişelor de raportare a

focarului TIA (fişe tip OMS care folosesc anual aceleaşi coduri: de aliment, agent cauzal, mod

de comercializare, mod de consum, loc al contaminării, loc al achiziţiei alimentului, factori

favorizanţi, etc).

REZULTATE

În perioada 2015-2016 au fost comunicate 133 focare TIA, în care s-au înregistrat 10286

consumatori de alimente suspecte a fi contaminate; dintre aceştia s-au raportat 1457 bolnavi,

iar 962 au fost internaţi în spitale de specialitate, fără a se înregistra nici un deces în fişele

analizate.

Numărul mare de consumatori (la risc) raportaţi în perioada analizată se datorează focarelor

TIA - alimentaţie colectivă; de exemplu în cele 21 de focare colective detaliate în textul sintezei

s-au înregistrat 81,57% din totalul consumatorilor raportaţi în perioada 2015-2016, dintre care

doar 6,74% bolnavi, iar 3,76% internaţi.


Alimentele incriminate în focarele TIA 2015-2016 au fost reprezentate de:

- lapte şi produse din lapte (35,34%)

- ouă şi preparate din ou (18,05%)

- mese gata pentru servit (15,79%)

- carne de pasăre şi preparate din carne de pasăre (9,77%)

- carne de porc şi preparate din carne de porc (9,77%)

- prăjituri (6,02%)

- peşte şi preparate din peşte (3,01%)

- aliment necunoscut (2,25%).

Agenţii etiologici care au contaminat alimentele depistate în focarele TIA/2015-2016 sunt

reprezentaţi de: Salmonella (29,32%), Staphylococcus (27,82%), asociere de 2 sau mai multe

bacterii (6,01%), Escherichia coli (3%), Clostridium Botulinum (0,75%). Intr-un număr foarte

mare de focare TIA (44 focare) nu au fost depistaţi germenii cauzali (33,08%).

Repartiţia focarelor TIA / medii de provenienţă în 2015-2016 ne indică apariţia a 72 focare

TIA în mediul urban (54,14%) şi 61 focare TIA în mediul rural (45,86%).

Repartiţia focarelor TIA / luni evidenţiază un maxim de izbucniri în lunile calde: lunile mai şi

iulie (câte 20 de focare), lunile iunie şi august (câte 17 focare), luna septembrie (15 focare),

etc.

În majoritatea focarelor TIA analizate, contaminarea alimentelor a fost favorizată de “păstrarea

neadecvată a alimentelor după preparare”, urmată de “prezenţa persoanelor contaminate”, apoi

“folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă” şi “prepararea prealabilă a alimentelor“.

CONCLUZII

În perioada 2015-2016 au fost comunicate 133 focare TIA, înregistrând 1457 bolnavi.

Repartiţia focarelor TIA / medii de provenienţă indică maximum de apariţie a focarelor

în mediul urban (54,14%).

Vârful izbucnirilor TIA s-a înregistrat în lunile mai şi iulie (30,08% din totalul

focarelor TIA).

Alimentul cel mai frecvent incriminat în TIA 2015-2016 a fost laptele (inclusiv

produsele lactate) care au determinat apariţia a 47 focare TIA.

Agentul patogen cel mai frecvent identificat în contaminarea alimentelor a fost

reprezentat de genul Salmonella – 39 de focare TIA.

Factorul favorizant cel mai frecvent implicat în contaminarea alimentului a fost

reprezentat în 42,1% din focare de “păstrarea neadecvată a alimentelor după

preparare”.


NIVELELE DE 2,5 HEXANDIONĂ URINARĂ INDICATOR IN

EXPUNEREA PROFESIONALĂ LA N-HEXAN Mihaela Negru, Corneliu Neagu, Maria Voicu, Daniela Balgradean, Carmen Sava

Institutul Naţional de Sănătate Publică - CRSPB

INTRODUCERE

N- hexanul este un solvent organic obţinut în procesul de distilare fracţionată a petrolului ,cu

o largă utilizare industrială : marochinărie , confecţionarea încălţamintei, în lacuri, cerneluri

şi vopsele precum şi în procesul de obţinere a uleiurilor vegetale rafinate. Acest lucru implică

existenţa unui numar semnificativ de muncitori expuşi.


S-a determinat 2,5 hexandiona în 280 de probe provenite din 17 judeţe , probe care au fost

prelevate de la personal muncitor expus la n-hexan in principal, din domeniile: marochinărie,

confecţionarea încălţămintei şi rafinarea uleiurilor vegetale.

Principiul metodei de determinare: 2,5 hexandiona din urină hidrolizată în mediu acid (pH 0.5

) se condensează la temperatură cu (NH4)2CO3 cu formare de 2,5 – dimetilpirol. Produsul extras

în acetat de etil reactionează cu p- dimetilbenzaldehida ( reactiv Ehrlich modificat) cu formarea

unui compus de culoare roşie , colorimetrabil la 525 nm.

REZULTATE

Numărul de probe cu valori ale 2,5 – hexandionei peste limita de cuantificare a metodei ( 0.52

mg/l) a fost de 163 , ceea ce reprezintă 58.2% din totalul probelor analizate.

Concentraţiile 2,5 hexandionei urinare au variat între ˂ 0.52 mg/l şi 5.76 mg/l, respectiv sub

limita de cuantificare şi 2.88 mg/g creatinină.

Valorile medii ale concentraţiilor de 2,5 hexandionă pe loturi de personal expus au fost

cuprinse între 0.712 şi 1.697 mg/l şi respectiv între 0.510 şi 1.010 mg/g creatinină.

Fig. Valorile medii ale concentraţiilor 2,5 hexandionei (exprimate în mg/l, respectiv în mg/g

creatinină) în cazul expuşilor din principalele activitatii în care se utilizeaza n-hexanul


Limita biologică tolerabilă: 5 mg/ g creatinină - la sfarşitul schimbului de lucru (conform

anexei 2 – HG 1218/2006)

Limită biologică (Germania): 5mg/l

CONCLUZII SI RECOMANDARI

Această metodă de determinare a 2,5 hexandionei prin conversia în 2,5 dimetilpirol

este o metodă cu bune rezultate în evaluarea biotoxicologică a expunerilor profesionale la n-

hexan.

Se recomandă atat monitorizarea mediului de muncă prin determinari de n-hexan în

aerul zonelor de muncă, cât şi monitorizarea biotoxicologică a muncitorilor expuşi la n-hexan.

In cazul controalelor medicale periodice este necesar să se acordare o atenţie deosebite

afecţiunilor sistemului nervos periferic, stiindu-se că n-hexanul acţionează asupra SNC şi în

special asupra sistemului nervos periferic producând polineuropatii periferice motorii şi

sensitive, cu scaderea marcată a vitezei de conducere la nivelul nervilor senzitivi şi motori.


INFLUENŢA EXPUNERII PROFESIONALE LA N-HEXAN ASUPRA

SĂNĂTĂŢII NEUROPSIHICE Maria Voicu, Corneliu Neagu, Mihaela Negru, Simona Dragoiu,

Mihaela Pribu, Mihaela Tacu

Institutul Naţional de Sănătate Publică - CRSPB

INTRODUCERE

Sinteza de faţă urmareşte evaluarea expunerii la n-hexan, sustanţă cu efect neuropatic.

Hexanul este utilizat în adezivii folosiţi în marochinarie şi industria încălţămintei, în lacuri,

cerneluri şi vopsele, solvent de polimerizare la obţinerea polipropilenei şi polietilenei de înaltă

densitate, precum şi în procesul de obţinere a uleiurilor vegetale rafinate.

Este dovedit faptul că expunerea îndelungată la solvenţi organici determină modificari

neurocomportamentale ale indivizilor, cu impact asupra calitaţii vieţii acestora. Simptomele

acute sunt anestezie moderată, la concentratii mari produce euforie, somnolenţă, cefalee,

greţuri. Simptomele cronice sunt parestezie, astenie, oboseala membrelor, mers nesigur,

anevoios, atrofie musculară, dar şi afectarea nervului optic cu ingustarea campului vizual.

METODA

Rezultatele acestui studiu sunt bazate pe prelucrarea datelor transmise de catre Direcțiile de

Sănătate Publică județene: Arad, Argeş, Botoşani, Calaraşi, Cluj, Damboviţa, Dolj, Galaţi,

Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Sibiu, Vaslui, de la unitati unde specificul

activitaţii il reprezintă expunerea la n-hexan.

Studiul a fost realizat prin completarea a doua chestionare de catre persoanele investigate, şi

anume: chestionarul de simptome neurotoxice Euroquest şi chestionarului PDE(Profile of

Emotional Distress) .

REZULTATE

In ţara noastră chestionarul de simptome Euroquest a mai fost aplicat în cateva cercetari dar,

nu a fost realizat un studiu la nivelul intregii ţări. Lucrarea de faţă este un studiu în care s-a

urmărit impactul solvenţilor organici din mediul de muncă al subiecţilor incluşi în studiu asupra

sistemului nervos central şi periferic şi determinarea metabolitul principal al n-hexanului, 2,5-

hexandiona.

Fig. Structura subiecţilor expuşi în funcţie de apartenenţa profesională


Fig. Reprezentarea scalelor chestionarului Euroquest la nivelul fiecarui judeţ

Rezultatele chestionarului PDE in functie de apartenenta profesionala

Domeniul de

activitate

PDE minor

(FS, S)

PDE mediu PDE major

(R, FR)

Marochinarie 68% 23% 9%

Confecţii

încălţăminte

45% 35% 20%

Ulei rafinat 73% 24% 2%

Laborator 62% 29% 10%

Staţii de benzină 83% 17% -

DISCUTII

Din tabelele prezentate mai sus, analizand şi comparând scala de anxietate din chestionarul

Euroquest şi rezultatele din chestionarul PDE se constată că, indiferent de domeniul de

activitate, varstă, sex, vechime în muncă acestea se corelează.

Atat pentru femei, cât şi pentru barbaţi, problemele de memorie şi tulburările de somn au

crescut semnificativ odata cu varsta.

Ar fi necesar studii longitudinale, în care să se urmarească persoanele expuse pe parcursul mai

multor ani, şi compararea rezultatelor obţinute.

In prezent, sunt puţine cazuri declarate de intoxicaţie cu solvenţi organici care să prezinte o

simptomatologie tipică. De regula, apar forme de afectare cu manifestari mai puţin specifice,

subclinice, manifestandu-se cu precadere prin tulburari de comportament, posibil de a fi puse

în evidenta prin testari psihologice.

Scopul studiului urmareste prevenţia, aceasta realizandu-se prin monitorizarea expuşilor la

solvenţi organici (n-hexan) în vederea depistarii precoce a simptomatologiei specifice.

Rolul medicinei muncii este de a ne stradui să facem ca locurile de muncă să devină mai sigure,

mai sanatoase şi mai productive spre binele unitaţilor angajatoare şi al salariatilor; de a

promova o cultură de prevenire a riscurilor pentru a imbunataţi condiţiile de muncă.

Recuperarea în neurointoxicaţii presupune un proces complex, atât la nivel individual cât şi

social, atât din punct de vedere economic, cât si psiho-emoţional.


TIPURI DE AFECŢIUNI OSTEO-MUSCULO-ARTICULARE (OMA)

DECLARATE CA BOLI PROFESIONALE ÎN PERIOADA 2013 – 2015 Eugenia Herlea

Institutul Naţional de Sănătate Publică- CRSPB

INTRODUCERE: Activităţile cu efort mare, în poziţii fixe sau vicioase, cu sedentarism sau

ortostatism prelungit, însoţite sau nu de mişcări repetitive au contribuit la apariţia afecţiunilor

profesionale ale aparatului locomotor, afectând lucrători din diverse domenii de activitate, de

la construcţii şi minerit până la administraţie publică, învăţămănt şi artă.

MATERIAL ŞI METODA: Având în vedere că aceste afecţiuni sunt profesionale am

investigat expunerea, prin întrebări legate de securitatea muncii (fişa-chestionar 1),

supravegherea sănătăţii lucrătorilor prin examinările medicale din cabinetele de medicina

muncii (fişa-chestionar 2) şi declararea lor ca boli profesionale de către medicii de medicina

muncii din DSP (fişa-chestionar 3). Din datele obţinute în sinteza ”Bolile profesionale în

activităţi care conduc la suprasolicitare musculoscheletală” şi din tendinţa de evoluţie a

acestora comparativ cu anii anteriori am obţinut informaţiile legate de tipurile de afecţiuni pe

domenii de activitate.

REZULTATE: Numărul total al afecţiunilor OMA declarate între 2013 – 2015 a scăzut în

primul interval (2013 – 2014) şi a revenit la o valoare comparabilă cu cea din 2013 în intervalul

următor (2014 – 2015) având pe locul întai în 2013 judeţul Dolj, Hunedoara în 2014 şi 2015.

Discopatiile şi herniile de disc ocupă primul loc, cu 75% din totalul afecţiunilor OMA declarate

în 2013, 90% în 2014 şi 89% în 2015, urmate de artroze reprezentând 18% din totalul

afecţiunilor musculoscheletale în 2013, şi 3% în 2014 şi 2015. Pe regiuni geografice

discopatiile şi herniile de disc au dominat procentual în perioada 2013 – 2015, mai puţin în

2013, în nord-est 40%, centru 48% şi sud-est 25% şi în 2015,când în regiunile nord-est şi nord-

vest artrozele le-au luat locul. In regiunea nord-vest în anul 2015 artrozele au fost pe primul

loc.

CONCLUZII: Manipularea maselor şi efortul fizic excesiv au un efect negativ în funcţionarea

articulaţiilor mari, generând predominant discopatiile şi herniile de disc în detrimentul afectării

articulaţiilor mici unde pot apărea periartrite, tendinite, tenosinovite, caracterizând afectarea

OMA din sfera “serviciilor” din domeniul comercial, din activităţile sanitare, alimentaţie

publică, cazare-turism, servicii recreative, artistice, activităţi şi servicii din tehnologia

informaţiilor, finanţe, administraţie publică.

0

50

100

150

200

250

300

350

DISTRIBUŢIA BOLILOR PROFESIONALE MUSCULOSCHELETALE

DECLARATE, în perioada 2013 - 2015, PE TIPURI DE AFECŢIUNI

0

10

20

30

40

50

60

tara C NE NV SE S SV V B

EVOLUŢIA COMPARATIVĂ PROCENTUALĂ A

NUMĂRULUI DE AFECŢIUNI OMA DIFERITE DE

DISCOPATII /ARTROZE DECLARATE ÎN PERIOADA 2013 -

2015

2013 2014 2015

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

tara C NE NV SE S SV V B

EVOLUŢIA COMPARATIVĂ PROCENTUALĂ A

NUMĂRULUI DE DISCOPATII, HERNII DE DISC ŞI

ARTROZE DECLARATE ÎN PERIOADA 2013 - 2015

2013 2014 2015


EVALUAREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE DE 1108

SISTEME DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ DIN ROMÂNIA

CARE APROVIZIONEAZĂ LOCALITĂŢI CU O POPULAŢIE MAI

MICĂ SAU EGALĂ CU 10.000 DE LOCUITORI, PE BAZA

REZULTATELOR SCREENINGULUI EFECTUAT ÎN 2016 Marta Bajureanu, Edit Vartic, Mariana Vlad

Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

Colaboratori colectivele laboratoarelor de la CRSP Bucureşti, CRSP Cluj, CRSP Iaşi, CRSP Timişoara

şi CRSP Târgu Mureş şi colectivele de Igiena mediului din cadrul DSP judeţene : Alba, Arad, Argeş,

Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin,Cluj,

Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi,

Ilfov, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava,

Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui,Vrancea.

INTRODUCERE

Starea de sănătate a populaţiei este direct influenţată de calitatea apei potabile.

La nivel european, calitatea apei potabile este reglementată prin Directiva 98/83/EC privind

“Calitatea apei destinate consumului uman”. Statele membre ale UE trebuie să ia toate

măsurile necesare pentru respectarea cerinţelor din Directiva CE 98/83 referitoare la valorile

parametrilor menţionaţi şi frecvenţa de monitorizare.

Lucrarea de faţă îşi propune să facă o evaluare a calităţii apei potabile distribuite în sistem

centralizat în 1108 localităţi cu o populaţie mai mică sau egală cu 10.000 de locuitori pe baza

rezultatelor screeningului realizat prin determinarea parametrilor: oxidabilitate, turbiditate,

amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, mangan, cadmiu, plumb şi pesticide în anul 2016.


Recoltarea probelor de apă potabilă a fost efectuată de către reprezentanţii celor 41 Direcţii de

Sănătate Publică județene de pe teritoriul României. Au fost selecţionate sisteme de alimentare

cu apă aparţinând unor localităţi cu o populaţie mai mică sau egală cu 10.000 de locuitori unde

nu a fost efectuată monitorizarea pentru unul sau mai mulţi parametrii prevăzuţi în metodologie

în perioada 2013– 2015 sau în care prin monitorizarea anuală au fost constatate neconformări

pentru cel puţin 10% din probe/parametru. Numărul probelor prelevate din fiecare judeţ a fost

cuprins între 15 şi 50.

Au fost analizaţi următorii parametrii: oxidabilitate, turbiditate, amoniu, nitraţi, aluminiu, fier,

mangan, cadmiu, plumb şi pesticide.

Analiza probelor s-a realizat în laboratoarele Centrelor Regionale de Sănătate Publică

Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş conform arondării teritoriale stabilite.

Determinarea anionilor şi cationilor s-a efectuat prin Ioncromatografie, a metalelor prin

Spectrofotometrie de Absorbţie Atomică şi a pesticidelor prin Gazcromatografie.


Din datele obţinute reiese că cele mai mari procente de rezultate neconforme s-au înregistrat la

analiza parametrilor: mangan (27,52%), fier (17,87%), amoniu (13,8%) şi nitraţi (11,19%).

Procente mai mici de neconformare s-au înregistrat la analiza parametrilor: turbiditate (5,32%),

oxidabilitate (2,98%) şi aluminiu (2,25%). Pentru parametrii plumb şi cadmiu, procentele de

rezultate neconforme obţinute au fost foarte mici, ponderea lor fiind de 0,72% respectiv 0,63%.


Toate valorile obţinute la analiza parametrului pesticide totale, s-au situat sub nivelul

concentraţiei maxime admise.

În figura 1 sunt reprezentate procentele de analize cu rezultate neconforme raportate la numărul

total de analize efectuate, pentru parametrii determinaţi.

Fig. 1

Judeţele care au înregistrat cel mai mare număr de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă cu

neconformare pentru parametrii: amoniu, fier, mangan şi nitraţi sunt reperezentate în tabelul

nr. 1

Tab. 1 Judeţe cu număr mare de probe neconforme pentru parametrii: amoniu, nitraţi, fier şi

mangan

AMONIU NITRAŢI FIER MANGAN

Judeţ Nr. pr. Judeţ Nr. pr. Judeţ Nr. pr. Judeţ Nr. pr.

Brăila 21 Constanţa 35 Brăila 21 Ialomiţa 29

Călăraşi 19 Tulcea 31 Buzău 20 Buzău 28

Olt 12 Prahova 17 Brăila 18

Galaţi 16

CONCLUZII

Screeningul realizat prin determinarea parametrilor: oxidabilitate, turbiditate, amoniu, nitraţi,

aluminiu, fier, mangan, cadmiu, plumb şi pesticide din apa potabilă a 1108 localităţi din

România cu populaţie sub 10.000 de locuitori, a relevat procente semnificative de rezultate

neconforme înregistrate la analiza parametrilor: mangan (27,52%), fier (17,87%), amoniu

(13,8%) şi nitraţi (11,19%). Judeţele care s-au evidenţiat prin numărul mare de sisteme de

aprovizionare cu apă potabilă care au prezentat neconformare pentru unul sau mai mulţi dintre

parametrii analizaţi au fost: Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Călăraşi, Olt, Prahova

şi Galaţi.

In toate cazurile au fost demarate actiuni corective de catre DSP Judetene.

Se impune monitorizării cât mai corecte a sistemelor de alimentare cu apă potabilă care au

înregistrat situaţii de neconformare, identificarea deficienţelor şi aplicarea măsurilor de

remediere adecvate.

Procente de analize cu rezultate neconforme raportate

la totalul de 1108 analize

Nitraţi: 11,19%

Turbiditate:

5,32%

Fier: 17,87%

Amoniu: 13,8%

Oxidabilitate:

2,98%Pesticide: 0%

Aluminiu:2,25%

Plumb: 0,72%

Cadmiu: 0,54%

Mangan: 27,52%


DETERMINAREA NIVELURILOR DE TRIHALOMETANI DIN APA

POTABILĂ A 70 DE LOCALITĂŢI DIN 7 JUDEŢE DIN

TRANSILVANIA Motioc Raluca, Nagy Cristina, Păuşan Daniela INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

Colaboratori colectivele de Igiena mediului din cadrul Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene: Alba,

Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj şi Satu-Mare

INTRODUCERE

Din punctul de vedere al sănătăţii publice contaminarea apei cu diferiţi agenţi poluanţi trebuie

analizată în termenii impactului acestora asupra stării de sănătate şi ca urmare apa menită

consumului uman nu trebuie să conţină microorganisme sau substanţe care să constituie un risc

pentru sănătatea populaţiei (Directiva 98/83/CE, privind “Calitatea apei destinate consumului

uman” şi Legea nr. 458(rl)/2002, privind “Calitatea apei potabile”).

Trihalometanii (THM) din apa potabilă sunt compuşi secundari ai clorinării apei, care rezultă

din interacţiunea materiei organice prezente în apă şi clorul utilizat la dezinfecţia acesteia.

Aceştia se formează atât la nivelul staţiilor de tratare, cât şi în sistemele de distribuţie a apei

fiind influenţaţi de tipul şi doza de dezinfectant, caracteristicile şi concentraţia precursorilor,

temperatura şi pH-ul apei, precum şi de timpul de contact.

Cele mai des întâlnite şi studiate forme de THM sunt: cloroformul (CHCl3),

bromdiclorometanul (CHCl2Br), dibromoclormetanul (CHClBr2) şi tribromometanul

(CHBr3), conform ISO 10301/1997.


S-a determinat nivelul de trihalometani din apa potabilă din 7 judeţe din Transilvania. Din

ficare judeţ au fost analizate câte 10 probe din diferite localităţi, cu o populaţie sub 5.000 de

locuitori.

Probele de apă potabilă au fost recoltate de către reprezentanţii DSPurilor juteţelor: Maramureş,

Cluj, Alba, Satu Mare, Bihor, Bistriţa-Năsăud, şi Sălaj în cadrul PNII „Supravegherea calităţii

apei potabile distribuite în sistem centralizat în zonele de aprovizionare mici”.

Analiza probelor s-a realizat în laboratorul LIM din CRSP Cluj, prin metoda gaz-

cromatografică, conform SR EN ISO 10301/200.


Rezultatele obţinute prin analizarea celor 70 de probe de apă arată că, concentraţia

trihalometanilor în probele studiate nu depăşeşte CMA de 100 µg/l prevăzută în Legea

458/2002, aceasta variind în intervalul 16,08–78,55 µg/l pentru 40 de probe. Concentraţia

trihalometanilor într-un un număr de 30 de probe a fost sub limita de detecţie (LOD).

Cel mai frecvent detectat THM a fost cloroformul cu concentraţii maxime cuprinse între

16,6µg/l-59,92µg/l, urmat de bromdiclormetan (3,89µg/l-20,91µg/l) şi dibromclormetan

(1,57µg/l-11,66 µg/l).

CONCLUZII

Trihalometanii au fost detectaţi în 40 din 70 probe analizate, fără a se înregistra depăşiri ale

CMA, toate probele fiind conforme.

Specia predominantă identificată în cele mai mari concentraţii în toate probele de apă analizate,

a fost cloroformul, substanţă clasificată de IARC în categoria 2B, posibil cancerigenă, şi

inclusă în lista substanţelor prioritar periculoase a Comunităţii Europene,

Prezenţa speciilor de THM nu a fost identificată constant în toate probele de apă analizate.

Se impune monitorizarea trihalometanilor în apa potabilă pentru a se asigura o apă de calitate,

în vederea protejării sănătăţii populaţiei.


ASPECTE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL LA ELEVII DIN

ROMÂNIA ÎNTR-UN INTERVAL DE 15 ANI (2002-2016) Ileana Maria Mireştean, Sorina Irimie, Anda Ioana Curta, Petru Sandu, Cosmina Samoilă,

Ioana Beldean Galea INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj

REZUMAT

Studiul a avut ca scop evaluarea comportamentelor cu risc la elevii din România din perspectiva

determinanților stării de sănătate. Examinările s-au realizat pe un eșantion reprezentativ

național de elevi cu vârste cuprinse între 15 – 19 ani (N=7953) prin metoda chestionarului,

instrumentul folosit fiind chestionarul YRBSS (Youth Risk Behaviour Surveillance System) al

Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA. Analiza consumului de alcool

a vizat următoarele variabile: consumul ocazional de alcool, plasarea României în context

european din punctul de vedere al acestui indicator; vârsta inițierii consumului, mai ales in

contextul comparațiilor europene, precum și consumul frecvent de alcool. Rezultatele

monitorizării pe termen lung au relevat scăderea frecvenței consumatorilor ocazionali în

intervalul studiat, cele mai multe cazuri înregistrându/se predominant la elevii din clasele

terminale. De remarcat procentul ridicat al elevilor cu vârste mai mici de 13 ani care au început

să consume alcool, fapt care plasează România printre țările cu cele mai ridicate valori ale

acestui indicator. În intervalul monitorizat, consumul frecvent de alcool a avut o evoluție

diferențiată. Dacă în primii ani ai intervalului, trendul a fost descendent, în ultimii 5 ani se

înregistrează procente în creștere de la un an la altul. În aceste condiții, activitatea profilactică

trebuie orientată cu precădere spre trei domenii de interes: stoparea consumului experimental

la vârste mici; prevenirea trecerii de la consumul experimental la consumul frecvent;

prevenirea instalării dependenței la elevii care consumă frecvent alcool. În concluzie, pentru

rezultate pozitive, se impune intensificarea activităților profilactice și, în mod particular,

diversificarea acestora.

Cuvinte cheie: comportamente cu risc, consum de alcool, comparații europene, profilaxie.


CERCETĂRI PRIVIND CONȚINUTUL DE HIDROCARBURI

POLICICLICE AROMATICE DIN SALATA VERDE Nicoleta Muntean1, Muntean Edward2, Marcel Duda2

1 INSP - Centrul Regional de Sănăta Publică Cluj 2Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca

Poluarea mediului cu hidrocarburi policiclice aromatice (PAH) este cauzată de procese de

ardere incompletă a substanţelor organice: activitatea industrială, transporturi sau de diferite

alte activităţi umane (ex. incinerarea deşeurilor, arderea combustibililor fosili în termocentrale

etc.). Cercetările vizȃnd conţinutul de PAH din produse alimentare au luat amploare ȋn ultimii

ani datorită faptului că unele se remarcă prin proprietăţile mutagene şi prin potenţialul toxic şi

cancerigen, la acestea adăugȃndu-se persistenţa lor în mediu şi tendinţa de bioacumulare.

Expunerela la PAH poate reprezenta un potenţial risc pentru sănătatea umană, în special în

cazul zonelor urbane şi periurbane industrializate, ca urmare a consumului legumelor, fructelor

şi cerealelor produse pe suprafeţele contaminate şi implicit a alimentelor rezultate prin

procesarea acestor materii prime.

Dintre cele câteva sute de PAH, 16 au fost identificate ca poluanţi prioritari de către Agenţia

de Protecţie a Mediului din Statele Unite ale Americii: naftalina, acenaften, acenaftilen,

fluoren, antracen, fenantren, piren, benzo(a)antracen, crisen, benzo(b)fluoranten,

benzo(k)fluoranten, benzo(a)piren, dibenzo(a,h)antracen, benzo(g,h,i)perilen, indeno(1,2,3-

c,d)piren, coronen. Cercetările ale căror rezultate sunt raportate ȋn această lucrare au vizat

conţinutul acestor PAH prioritare din salata verde în condiţiile unor culturi experimentale

realizate în decursul a trei ani (2012-2014), în trei locaţii cu poluare diferită: un teren-martor,

situat în vestul localităţii Jucu de Jos (câmpul experimental al USAMV Cluj-Napoca, la

46°52’16” N/ 23°45’32” E), o suprafaţă contaminată din surse difuze (grădină particulară ȋn

vecinătatea unei artere intens circulate din municipiul Cluj-Napoca, la 46°45’57’’ N/

23°34’01” E) şi un teren cu contaminare istorică cauzată de SC Carbosin SA Copşa Mică, situat

în Şeica Mare (grădină particulară la 46°01’51” N/ 24°09’38” E). Materialul vegetal selectat

este salata verde (Lactuca sativa var. capitata) - o plantă cu frunze de culoare verde deschis,

compacte, cu ciclu de cultură rapid (perioada de vegetaţie de 55-60 zile), o varietate preferată

pentru consumul în stare proaspătă.

Analiza PAH s-a realizat prin cromatografie de lichide de ȋnaltă performanţă, constituit dintr-

un degazor, o pompă cuaternară, un injector automat, un termostat de coloane, un detector cu

matrice de fotodiode şi un detector de fluorescenţă, echipat cu o coloană Envirosep PP (125 x

4.6 mm), faza mobilă fiind un amestec de acetonitril : apă (45:55 v/v). La un debit de 1,5 ml/

min, utilizând un volum de injecţie de 20 l, separarea a 16 PAH s-a realizat în mai puţin de

30 min. (fig.1)


Fig.1 Cromatograma HPLC a amestecului de standarde utilizat pentru calibrarea sistemului

cromatografic

Rezultatele obţinute au evidenţiat ponderea mare a PAH cu masă moleculară mică, în principal

a naftalinei şi fluorenului; dintre PAH cu masă moleculară mare se evidenţiază indeno(1,2,3-

c,d)pirenul şi dibenzo(a,h)antracenul. Conţinutul maxim de PAH s-a ȋnregistrat ȋn salata

cultivată în municipiul Cluj-Napoca; conţinutul de PAH în probele de salată din Şeica Mare

este cel mai redus (tabel 1).

Tabel 1. Conţinutul mediu de PAH [ g/kg] din probele de salată din cele 3 locatii PAH Cluj- Napoca

Jucu

Şeica Mare

Naftalina 3,71 1,90 0,76

Acenaften 0,28 0,07 0,03

Fluoren 1,73 1,44 0,11

Antracen 0,17 0,06 s.l.d.

Benzo(a)antracen 0,31 0,18 s.l.d.

Benzo(b)fluoranten 0,12 0,04 s.l.d.

Benzo(k)fluoranten 0,29 0,12 s.l.d.

Benzo(a)piren 0,19 0,20 s.l.d.

Dibenzo(a,h)antracen 0,42 s.l.d. s.l.d.

Benzo(g,h,i)perilen 0,06 0,02 0,18

Indeno(1,2,3-c,d)piren 0,64 0,44 s.l.d.

T O T A L 7,91 4,47 1,10 Notă: s.l.d. – sub limitat de detecţie

Aceste valori susţin contribuţia principală a depunerilor atmosferice, împreună cu translocarea

din sol, ca mecanisme principale de contaminare cu PAH ale plantei studiate.

Concentraţiile reduse de PAH din probele recoltate din Şeica Mare pot fi atribuite lipsei unor

surse majore de contaminare din zonă; traficul auto este foarte redus iar activitatea industrială

lipseşte, singurele surse generatoare de PAH ȋn zonă fiind gospodăriile individuale (arderea

lemnelor în vederea încălzirii locuinţelor şi preparării alimentelor, respectiv practica încă

frecvent utilizată de ardere a deşeurilor vegetale şi menajere).Valorile sensibil mai mari ale

concentraţiilor de PAH din probele provenite din locaţia Jucu faţă de locaţia Şeica Mică pot fi

atribuite utilizărea maşinilor agricole ȋn zonă, la care se adaugă practicile ocazionale de

incendiere a miriştilor din vecinătate. Ȋn cazul locaţiei din mun.Cluj Napoca, depunerile

atmosferice încărcate cu produşi de ardere a combustibililor (traficul auto din municipiul Cluj-

Napoca, arderea combustibililor în scopul încălzirii, incinerarea deşeurilor) sunt principalele

cauze care au dus la concentraţiile mai mari ȋnregistrate.


ASPECTE PRIVIND CLASIFICAREA APELOR DE ÎMBĂIERE DIN

ZONELE NATURALE DE ÎMBĂIERE ALE ROMÂNIEI ÎN ANUL 2016 Ioana-Rodica Lupşa, Ofelia Cătănescu, Daniela Tulhină, Gabriela Gârban, Mihaela Coman,

Direcţiile de Sănătate Publică Constanţa şi Tulcea

INTRODUCERE

Conform HG nr. 546/2008, document care transpune în legislaţia din România Directiva

2006/7/CE a PARLAMENTULUI EUROPEAN şi a CONSILIULUI, din 15 februarie 2006,

privind gestionarea calității apei pentru scăldat și de abrogare a Directivei 76/160/CEE, prevede

la Art. 24 (1) clasificarea apele de îmbăiere din zonele natural de îmbăiere, în vederea asigurării

unor condiţii sanogene de îmbăiere pentru populaţia care le frecventează.

METODOLOGIE

Clasificarea apelor s-a efectuat pe baza rezultatelor evaluării efectuate în conformitate cu

prevederile HG nr. 546/2008, art. 18-23, şi a dispozitiilor anexei nr. 2 - Proceduri privind

evaluarea și clasificarea apelor de îmbăiere, ca fiind de calitate: a) nesatisfacatoare; b)

satisfacatoare; c) bună; d) excelentă.

REZULTATE

A doua clasificare efectuată în conformitate cu prevederile HG nr. 546/2008 s-a realizat la

sfârșitul sezonului de îmbăiere al anului 2016.

În România clasificarea apelor de îmbăiere s-a realizat pentru 49 din zonele naturale de

îmbăiere din categoria „ape costiere şi de tranziţie” (judeţele Constanţa şi Tulcea), respectiv

pentru o zonă din categoria ”ape interioare” (județul Tulcea), pentru care în perioada 2013-

2016 s-au efectuat monitorizări ale calităţii lor referitor la valorile E. Coli şi enterococi

intestinali. În această perioadă din zonele de îmbăiere monitorizate au fost recoltate 36 probe

pentru analiza E. Coli şi enterococi intestinali.

Pe baza evaluării percentilei 95 şi a percentilei 90, conform HG nr. 546/2008 Anexa nr. 2 -

Proceduri privind evaluarea și clasificarea apelor de îmbăiere, apele de îmbăiere monitorizate

se clasifică ca fiind de calitate excelentă pentru 22 de zone (44,0%), respectiv de calitate bună

pentru 28 de zone (56,0%).

CONCLUZII

Calitatea apele de îmbăiere din zonele naturale din România evaluate pentru a doua clasificare

se încadrează toate la categoriile "excelentă" sau "bună", respectând cerințele HG nr. 546/2008,

respectiv ale Directivei 2006/7/CE.


ASPECTE LEGATE DE DEPĂŞIREA VALORILOR NUTRIŢIONALE

DE REFERINŢĂ LA INGREDIENTE VITAMINICE DIN

SUPLIMENTE ALIMENTARE Gabriela Gârban, Ioana-Rodica Lupşa, Constantin Neniu, Camelia Lungu,

Alina Bratan, Bianca Sîrb INSP – Centrul Regional de Sănătate Publică

În ultimii ani, aşa cum se precizează în Regulamentul (UE) Nr. 1169/2011 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 25 Octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire

la produsele alimentare, "publicul larg manifestă interes pentru relaţia dintre alimentaţie şi

sănătate, precum şi pentru alegerea unei alimentaţii adecvate, adaptate necesităţii fiecăruia." Pe

piaţa din România şi din alte state membre ale Uniunii Europene au apărut în număr tot mai

mare produse alimentare diferite de cele clasice, fiind constituite din nutrienţi (VITAMINE ŞI

MINERALE) şi alte substanţe cu efect nutritiv şi fiziologic (aminoacizi, acizi graşi esenţiali,

enzime, fibre, pre-şi probiotice, diverse plante şi extracte vegetale). Această categorie este

denumită SUPLIMENTE ALIMENTARE.

Vitaminele, mineralele şi formele chimice ale acestora acceptate în suplimente alimentare se

regăsesc în Regulamentul (CE) Nr. 1170/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009. La nivel

naţional notificarea suplimentelor alimentare care conţin numai vitamine şi minerale în formele

prevăzute în legislaţie se realizează la Ministerul Sănătăţii. Regulamentul (UE) Nr. 1169/2011

al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 Octombrie 2011, anexa XIII cuprinde

vitaminele şi mineralele care pot fi declarate şi VNR (Valorile Nutriţionale de Referinţă) ale

acestora pentru ADULŢI. Cantităţile maxime de vitamine şi minerale prezente în suplimentele

alimentare, în porţia zilnică de consum recomandată de producător se stabilesc în funcţie de:

a) aportul de vitamine şi minerale din alte surse alimentare şi b) nivelurile superioare sigure de

vitamine şi minerale stabilite prin evaluare ştiinţifică.

În ultima perioadă tot mai multe firme cu profil de producere, import şi distribuţie de

suplimente alimentare solicită notificări care depăşesc nu numai VNR ci şi nivelul superior

sigur pentru vitamine şi minerale.

Referitor la nivelurile superioare sigure de vitamine se remarcă creşteri ale acestora în cazul

vitaminelor: A, D, E, B12.


OPTIMIZAREA DOTĂRII LABORATOARELOR DE IGIENA

RADIAŢIILOR PENTRU APLICAREA CORECTĂ A LEGII 301/2015

PRIVIND RADIOACTIVITATEA APEI POTABILE L. Toro1, A. Cucu2, L. Podariu1

1INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Timisoara,

2Centrul Regional de Sănătate Publică Bucuresti

Legea 301/2015 impune niste condiţii de performanţă pentru laboratoarele autorizate pentru

efectuarea analizelor de radioactivitate a apei potabile prin maximalizarea limitei de detecţie

pentru fiecare radionuclid de interes. Aceasta condiţie impune o atenţie deosebită pentru

alegerea aparaturii radiometrice din dotarea laboratorului.

Prezenta lucrare, în prima faza se trece în revistă instalaţiile de măsurare utilizabile în

determinările de radioactivitate:

Instalaţie de măsurare radioactivitate alfa si beta global (A/B)

Instalaţie de măsurare prin scintilatie lichida (LSC)

Instalaţie de măsurare prin spectrometrie alfa (Aspec)

Instalaţie de măsurare prin spectrometrie gamma (Gspec)

Instalaţie de măsurare pentru determinarea radonului în apa (Rn)

În faza a doua se face o analiza pentru fiecare instalaţie de măsurare pe baza următoarelor

criterii:

Parametrii (radionuclizii) măsurati

Limita de detecţie corespunzatoare pentru timpi de măsurare cuprinse intre 2-6 ore

Dificultatea de operare (software si hardware)

Gradul de prelucrare a probei

Materiale suplimentare fara care instalaţia nu poate fi utilizată

Pret estimat

În urma analizei rezulta o ierarhizare a instalaţiilor.

În faza a treia sunt prezentate propuneri de strategii pentru dotarea unui laborator de igiena

radiatiilor în urmatoarele scenarii:

ZAP în zona de influenţă a unui obiectiv nuclear ce poate genera elemente radioactive

artificiale (reactor nuclear generatoare de energie sau de cercetare

ZAP în zona de influent influenţă a unui obiectiv nuclear ce poate genera elemente

radioactive naturale (zona de minerit sau prelucrare minereu uranifer)

ZAP fără influenţă unor obiective ce pot creste fondul radioactiv natural

o Doar surse de apă de profunzime

o Surse de apă de profunzime şi de suprafaţă


INTOXICAŢII ACUTE NEPROFESIONALE CU PESTICIDE ÎN

ROMÂNIA (2013 – 2016) Albu Gabriela, Papadopol Victoria – INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

INTODUCERE Produsele pesticide sunt destinate combaterii dăunătorilor (insecte, rozătoare) în spaţiul casnic

şi în spaţiul public pentru protejarea bunurilor şi pentru a preveni răspândirea unor boli dar şi

în domeniul agricol pentru protecţia plantelor (PPP) şi a produselor agricole. Populaţia poate

fi expusă la intoxicaţii dacă nu se respectă restricţiile privind furnizarea şi utilizarea acestor

produse care conţin substanţe active potenţial periculoase. Legislaţia europeană şi naţională

obligă autorităţile competente să monitorizeze cazurile de intoxicaţii acute, inclusiv

profesionale cu pesticide, pentru a se lua măsuri de protecţie corespunzătoare a populaţiei şi a

mediului.

OBIECTIVE Cunoaşterea numărului de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide la nivel naţional,

cunoaşterea produselor care generează frecvent intoxicaţii, identificarea factorilor determinanţi

şi a grupurilor vulnerabile de populaţie.

METODA

Datele au fost colectate în cadrul PN II, de către Direcţiile de Sănătate Publică judeţene,

conform metodologiei întocmite de către specialiştii INSP şi transmise pe baza unui formular

tip la CRSP Iaşi pentru a fi centralizate, analizate şi comunicate autorităţilor.

REZULTATE Tabelul alăturat prezintă numărul de cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu produse

pesticide (inclusiv decese) în perioada 2013-2016.

Anul 2013 2014 2015 2016

Pesticide agricole (PPP)

Pesticide neagricole

201

162

194

184

152

221

144

166

După circumstanţele de expunere, intoxicaţiile acute neprofesionale accidentale cu pesticide

neagricole au fost în număr de 103 în 2014, 155 în 2015 şi 92 în 2016 iar cele cu pesticide

agricole (PPP) au fost în număr de 83, 68 şi respectiv 54. Intoxicaţiile voluntare cu pesticide

neagricole au fost în număr de 77, 65 şi 72 în 2014, 2015 şi respectiv 2016 iar cu pesticide

agricole în număr de 107, 80 şi 90 în aceleaşi perioade. Numărul de cazuri cu pesticide

neagricole în urban şi rural a fost comparabil în 2014 şi 2015 iar în 2016 a fost cu 43 % mai

mare în rural, iar numărul intoxicaţiilor acute cu pesticide agricole a fost de trei ori mai mare

în zona rurală în toţi aceşti ani. Numărul deceselor cu PPP a crescut de la 9 şi 10 cazuri în 2014

şi 2015 la 19 în 2016, cele mai multe fiind voluntare. Cea mai frecventă cale de expunere a fost

cea orală urmată de o frecvenţă de aproximativ 10 ori mai mică de calea inhalatorie, existând

şi câteva cazuri în fiecare an de pătrundere a toxicului pe cale dermică şi oculară. În general,

cele mai multe cazuri de intoxicaţie au avut o severitate redusă. In Romania nu au fost raportate

intoxicaţii colective cu PPP, şi nici intoxicaţii profesionale.

CONCLUZII: In perioada 2013-2016 în Romania au fost înregistrate între 300 şi 400

intoxicaţii acute neprofesionale pe an cu pesticide dintre care aproximativ jumătate au fost

voluntare. Cazurile de intoxicaţii cu pesticide agricole sunt mai frecvente în zona rurală. Aceste

cazuri trebuie să fie prevenite prin informarea mai bună şi educaţia populaţiei pentru a citi cu

atenţie măsurile de precauţie de pe etichete. Utilizarea şi depozitarea incorectă a produselor

pesticide în spaţiul casnic generează cele mai multe intoxicaţii accidentale prin ingestie.


INTOXICAŢII ACUTE CU ALCOOL ŞI DROGURI LA

ADOLESCENŢI

(Spitalul Clinic pentru copii” Gr. Alexandrescu” Bucureşti, 2014 – 2016)

Albu Gabriela, Florea Margareta INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

INTRODUCERE

Alcoolul (etilic) este substanţa care produce cele mai multe intoxicaţii acute în rândul tinerilor.

Consecinţele consumului excesiv de alcool asupra individului sunt dintre cele mai grave pe

termen scurt (intoxicaţii, comă, accidente, acte antisociale, violenţă, omor) şi pe termen lung

(boli grave, dependenţă, depresie, suicid).

In perioada 2014 – 2016, în cadrul monitorizării intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse

chimice, DSP Bucureşti a raportat şi cazurile de intoxicaţii cu alcool şi droguri la adolescenţi,

care au fost înregistrate şi semnalate de către Spitalul Clinic pentru copii” Gr. Alexandrescu”.

SCOP

Protejarea sănătăţii tinerilor faţă de efectele nocive ale alcoolului şi drogurilor.

OBIECTIVE

Diminuarea consecinţelor asociate abuzului de alcool şi consumului de droguri în rândul

adolescenţilor – comunicarea datelor către autorităţi pentru promovarea unui stil de viaţă

sănătos la copii, adolescenţi şi la adulţi.

REZULTATE

În tabelul alăturat este prezentat numărul cazurilor de intoxicaţii acute la copii/adolescenţi cu

alcool şi droguri, semnalate în anii 2014-2016, de către DSP Bucureşti.

Anul Intoxicaţii cu băuturi alcoolice cu droguri / adezivi

2014 46 29 / 12

2015 101 47 / 20

2016 77 41 / 11

Total

DSP Bucureşti 225 117 / 43

Celelalte DSP-uri judeţene nu au monitorizat/raportat astfel de cazuri, nefiind vizate expres de

metodologia privind chimicalele.

CONCLUZIE

Situaţia privind consumul excesiv de alcool în România necesită o analiză mai atentă şi

implicarea autorităţilor în educarea copiilor şi tinerilor cu privire la aceste riscuri, pentru

promovarea unui stil de viaţă şi de petrecere a timpului liber în mod sănătos.


MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII

IONIZANTE- 2016

Cristina Cîmpeanu INSP- Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

SCOPUL LUCRĂRII

Supravegherea desfacerii pe piaţa naţională a produselor alimentare/ingredientelor alimentare

tratate cu radiaţii ionizante, în vederea respectării prevederilor legislaţiei Uniunii Europene şi

a celei naţionale din domeniu.

MATERIAL SI METODĂ

În anul 2016, sinteza a fost realizată în colaborare cu specialiştii din 41 Direcţii de Sănătate

Publică (40 DSP judeţene şi DSP a municipiului Bucureşti).

Metodologia de lucru constat din identificarea prezenţei pe piaţa naţională de desfacere a

categoriilor de produse/ingrediente alimentare permise a fi iradiate pe teritoriul U.E.

(condimente, plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate), respectiv verificarea

modului de etichetare şi a documentelor însoţitoare ale acestora precum şi din detectarea

iradierii la unele produse/ingrediente alimentare, importate din ţări terţe.

VERIFICAREA ETICHETĂRII

La nivelul fiecărui judeţ, au fost verificate prin sondaj, etichetele unor produse alimentare

(condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, suplimente alimentare

vegetale- ce pot conţine ingrediente permise a fi iradiate), aflate în unităţi de desfacere de tip

supermarket/hypermarket, magazine mici, unităţi de desfacere a produselor naturiste precum

şi în unele unităţi de depozitare/ambalare. Din cele 41 DSP participante la sinteză, 35 au

efectuat această etapă, din acestea 33 (94,28%) menţionând numărul unităţilor controlate,

însumându-se 383 unităţi: 292 unităţi de desfacere produse alimentare din care 165 unităţi de

tip supermarket/hypermarket şi 127 unităţi mici (76,24%); 75 unităţi de desfacere produse

naturiste şi farmacii (19,58%) şi 16 unităţi de depozitare/ambalare produse alimentare/naturiste

(4,18%). 31 DSP (88,57 %) au menţionat categoria şi numărul produselor alimentare verificate,

totalizându-se 4464 produse, indigene sau din import (state membre/nemembre UE). Detecţia

iradierii- 41 DSP au participat la etapă (cu menţiunea că DSP Satu Mare nu a transmis

rezultatele). Au fost recoltate 82 de probe (cel puţin câte două probe/DSP, cu excepţia DSP

Covasna şi DSP Sălaj care au analizat câte o singură probă), din care: 48 probe de condimente,

18 plante aromatice uscate, 7 probe de ingrediente vegetale uscate şi 9 probe de suplimente

alimentare vegetale. Pentru analiza de detecţie s-a aplicat standardul: SR EN 13751: 2009-

Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate prin fotoluminescenţă;

REZULTATE

Controalele efectuate în diferite tipuri de unităţi, pentru verificarea modului de etichetare a

categoriilor de produse alimentare permise a fi iradiate în Uniunea Europeană (condimente,

plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate), nu au evidenţiat prezenţa menţiunii

privind tratamentul cu radiaţii ionizante la niciunul dintre produsele verificate.

Analiza de detecţie a iradierii nu a identificat în anul 2016 nicio probă iradiată (100 % probe

conforme).


CONCLUZII

Controalele oficiale efectuate în anul 2016 pe piaţa naţională de desfacere, nu au

identificat prezenţa de produse/ingrediente alimentare pe ale căror etichete să fie

menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante;

Analiza de detecţie a iradierii efectuate la cele 82 de probe, nu a identificat nicio probă

iradiată, ceea ce sugerează faptul că importatorii de produse/ingrediente alimentare

provenite din ţări terţe s-au conformat prevederilor legale;

Este necesară continuarea sintezei pentru supravegherea în continuare a pieţei de

desfacere în ce priveşte alimentele iradiate, în vederea respectării prevederilor legale

comunitare şi naţionale şi de asemenea, pentru a putea răspunde solicitărilor Comisiei

Europene, referitoare la acest domeniu.

Cuvinte cheie: produse/ingrediente alimentare, radiaţii ionizante, legislaţie comunitară, ţări

terţe.


PARTICULARITĂŢI ALE RISCULUI BIOLOGIC PROFESIONAL ÎN

UNITĂŢI SPITALICEŞTI

Eugenia Dănulescu, Carmen Croitoru, Felicia Grădinariu, Micaela Mărgineanu, Mădălina

Ipate, Răzvan Dănulescu - INSP- Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

MOTIVAŢIE Organizaţia Mondială a Sănătăţii a subliniat că riscul biologic reprezintă o

problemă vitală la nivel internaţional. În prezent în România există insuficiente date pentru a

evalua riscul de expunere şi a estima incidenţa infecţiilor post-expunere la sânge şi produse

biologice la personalul care lucrează în sistemul sanitar. Accidentele prin expunere la sânge

(AES) reprezentând o problemă de stringentă actualitate.

SCOP ŞI OBIECTIVE GENERALE Protejarea sănătăţii în relaţie cu munca la personalul din

sectorul medical, prin identificarea riscurilor de la locul de muncă şi aprecierea impactului

acestora asupra sănătăţii, în vederea stabilirii de măsuri adecvate şi eficiente de profilaxie.

METODOLOGIE.Conform formularelor transmise la DSP-urile din teritoriu, la un număr de

41 de spitale din cele 8 judeţe arondate, au fost culese date din anii 2014 şi 2015, referitoare la:

total angajaţi, examinaţi la angajare şi periodic, diagnostic, boli profesionale, hepatită B acută

sau cronică, prezenţa AgHBS, hepatită C acută sau cronică, prezenţa Ac HCV, prezenţa Ac

HIV. Au fost analizate cazurile de AES survenite la personalul medical din unităţile spitaliceşti

din judeţul Iaşi, în anii 2014 şi 2015 pe baza Fişei de supraveghere a accidentului post-

expunere la produse biologice a personalului sanitar, cuprinsă în Ordinul MS 916/2006.

REZULTATE Compararea valorilor procentuale cu ajutorul testului „t” Student, a evidenţiat

următoarele: frecvenţa examinaţilor la angajare a crescut semnificativ de la 6,24% în 2014, la

7,95% în 2015 (p=0,03); frecvenţa cazurilor cu diagnostic de „apt”, a scăzut semnificativ de la

90,89% în 2014, la 89,84% în 2015 (p=0,01); frecvenţa cazurilor cu diagnostic de „apt

condiţionat” a crescut de la 9,09% în 2014, la 10,13% în 2015 (p=0,01). Considerăm că, deşi

fără semnificaţie statistică (p=0,08), merită menţionată şi creşterea incidenţei bolilor

profesionale, de la 0,02% în 2014, la 0,08% în 2015.

Trecând în revistă frecvenţa accidentelor care au avut loc în ultimii doi ani în spitalele ieşene

şi constatând că apar diferenţe importante în ceea ce priveşte frecvenţa accidentelor în

trimestrul I 2014 comparativ cu trimestrul I 2015, au fost luate în studiu cazurile de accidentare

la locul de muncă produse în cursul trimestrului I ale anilor 2014 şi 2015. S-a investigat un lot

de 70 de cazuri de accidentare înregistrate în trimestrul I 2014 comparativ cu un lot de 56 de

cazuri înregistrate în trimestrul I 2015. Frecvenţa AES a fost analizată în funcţie de mai multe

variabile: vârstă, sex, vechime profesională, profesie, specialităţi medicale, dificultatea sarcinii

executate în momentul producerii AES, ziua din săptămână, intervalul orar în care s a produs

AES şi numărul de ore lucrate înainte. Se poate constata că frecvenţa cazurilor de accidentare

a scăzut semnificativ în trimestrul I al anului 2015, comparativ cu trimestrul I al anului anterior

(de la 31,67% la 19,72%, p=0,001). Cea mai mare frecvenţă a AES s a înregistrat în serviciile

chirurgicale, urmate de serviciile ATI.

CONCLUZII Studiul pezentat în lucrarea de față demonstrează faptul că riscul biologic

ocupaţional reprezintă o reală ameninţare pentru sănătate la ora actuală. Riscul de accidentare

în sectorul medical este cât se poate de real, el depinzând în mare măsură de volumul de muncă,

precum şi de urgenţa aplicării manevrelor medicale, de implicarea emoţională a personalului,

toate fiind componente ale stresului ocupațional. Stresul este un factor de risc prin el însuşi

având un impact deosebit, care amplifică riscul de accidentare post-expunere la produse

biologice a personalului sanitar. De aceea, nu este întâmplător faptul că The European Agency

for Safety and Health at Work (EU OSHA) a stabilit printre cele patru arii prioritare de

cercetare în domeniul sănătăţii ocupaţionale până în 2020 şi cercetarea privind expunerea la

agenţi biologici. Studiile noastre desfăşurate pe parcursul ultimilor 2 ani sunt în acord cu aceste

direcții prioritare de cercetare de la nivel european.


OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢII DE IDENTIFICARE ŞI

MONITORIZARE A RISCURILOR OCUPAŢIONALE ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII Felicia Grădinariu, Carmen Croitoru, Micaela Mărgineanu, Mădălina Ipate, Răzvan

Dănulescu, Eugenia Dănulescu INSP- Centrul Regional de Sănătate Publică Iaşi

INTRODUCERE. Dinamica ascendentă pe plan national şi European a dezvoltarii

întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) aduce din nou în discuție necesitatea unei mai atente

supravegheri a stării de sănătate a salariaților care muncesc în aceste unități economice, unități

care au cele mai diferite profiluri de activitate. Problema este cu atât mai stringentă şi delicată,

deoarece examenul medical la angajare şi examenele periodice anuale, efectuate conform

legislaţiei în vigoare, nu par să fie suficente pentru a preîntâmpina apariţia de îmbolnăviri legate

de profesie. Este necesară şi o evaluare atentă şi corectă a tuturor factorilor de risc ocupaţionali

existenţi la fiecare loc de muncă în parte. De asemenea este de dorit monitorizarea permanentă

a acestora şi luarea celor mai adecvate măsuri de respectare a limitelor de expunere admise ale

diferitelor noxe.

MATERIAL ŞI METODĂ. S-a creat o bază de date cu informaţiile privind evoluţia dezvoltării

IMM-urilor din ultimii 5 ani din Europa şi din ţara noastră. Cadrul legislativ naţional actual

este de natură să favorizeze atât apariţia de noi unităţi economice de mici dimensiuni, cât şi

dezvoltarea celor existente. Creşterea numărului start-up-urilor este încurajată pe de o parte

prin întărirea suportului financiar acordat şi de asemenea prin simplificarea procedurilor de

înregistrare. Nu sunt de neglijat nici facilităţile fiscale oferite micilor întreprinzători la

angajarea tinerilor absolvenţi ale diferitelor trepte de invăţământ, a şomerilor sau a persoanelor

cu dizabilităţi. Reducerea fiscalităţii şi a impozitelor aferente acestor unităţi economice nou

create sunt de asemenea factori acceleratori ai creşterii numărului de IMM-uri.

REZULTATE ŞI DISCUŢII. Datele statistice centralizate la nivel european arată că în anul

2015, 2/3 din forţa de muncă activă a statelor din UE era concentrată în IMM-uri. Aceste unităţi

economice au contribuit în acelaşi an cu aproape 3/5 din valoarea adăugată la bugetul

comunitar, (excluzând partea bancară a acestuia). În ţara noastră dinamica performanţelor

IMM-urilor a dovedit faptul că cele mai mari creşteri economice in anul 2015 faţă de 2014 s-

au inregistrat preponderent în zona de Nord Est, iar pe întreaga ţară, cele mai mari creşteri s-

au inregistrat în domeniul turismului. Un factor semnificativ în dimensiunea ritmului de

creştere al IMM-ului s-a dovedit a fi şi nivelui de instruire al factorilor de conducere din unităţi,

mai performante fiind cele conduse de personal cu studii superioare.

CONCLUZII. Experienţa colectivului nostru în supravegherea stării de sănătate a personalului

din IMM-uri a demonstrat necesitatea identificării de noi riscuri precum şi a monitorizării celor

existente, deoarece multe dintre acestea scapă monitorizării din cauza nedeclarării lor. Se

impune cu necesitate informarea şi sensibilizarea factorilor de decizie în legătură cu necesitatea

cunoaşterii şi aplicării normelor de bune practici în organizarea şi supravegherea activităţii. De

asemenea este imperios necesară colaborarea nemijlocită cu conducerea unităţilor pe probleme

de sănătate şi securitate în muncă; prin organizarea de instruiri, mese rotunde simpozioane, cu

participarea reprezentanţilor cu diverse specialităţi. Un rol la fel de important îl are şi instruirea

nemijlocită a personalului muncitor în legătură cu riscurile de la locul de muncă. O mai bună

colaborare între DSP, ITM şi CRSP-uri ar fi imperios necesară. In acest sens intenţionăm să

propunem lansarea unei acţiuni la nivel naţional în vederea unei mai bune colaborări între toţi

factorii de decizie la nivelul fiecărui palier. De asemenea, ar fi necesară şi deosebit de utilă

îmbunătăţirea cadrului legislativ care să susţină o astfel de acţiune concertată.


EVOLUȚIA CALITĂȚII VINURILOR DIN ROMÂNIA ÎN ULTIMII

DOI ANI PRIVIND CONȚINUTUL DE DIOXID DE SULF Orban Antonia, Csiszér Attila, Demeter Eszter, Szász Andrea,

Jeszenszky Klara,Tarcea Monica INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Mureș

INTRODUCERE

Respectarea normelor ce reglementează aditivii alimentari destinați produselor alimentare de

consum uman, este importantă și necesară în supravegherea calității alimentelor/băuturilor și

prevenirea riscurilor pentru sănătate. Printre acești aditivi menționăm și sulfiții din vinuri,

componente de care depinde direct calitatea vinurilor de pe piață.

SCOP

Evaluarea calității vinurilor produse pe piața românească privind conținutul de dioxid de sulf

total, evolutiv în perioada anilor 2015-2016.

MATERIAL ȘI METODE

Din 2015 s-a elaborat o metodologie de monitorizare a conținutului de aditivi alimentari din

produsele alimentare, printre care și sulfiții din vinuri. Această metodologie include recoltarea

de probe de către DSP din țară și completarea chestionarelor specifice, trimiterea probelor la

CRSP Mureș pentru analiză, completarea buletinelor de analiză la nivel de CRSPM și anunțul

neconformităților către DSP pentru intervenție, centralizarea datelor și întocmirea sintezei

naționale.

REZULTATE

Pe parcursul celor doi ani de monitorizare, au fost evaluate 22 de județe care aveau producători

de vinuri. Numărul de analize a crescut de la 97 la 103, iar numărul producătorilor de la 34 la

35 (comparativ 2015-2016). S-au înregistrat depășiri de concentrații peste cele permise la

sulfiții totali cu un trend în scădere, astfel în 2015 de la o pondere de 3,09% (3 probe din 97,

de la 3 societăți comerciale) au ajuns în 2016 la 1,94% (2 depășiri din 103 probe).

Neconformități de etichetare au fost înregistrate la 6,18% în 2015, respectiv la 1,94% în 2016,

din probele analizate. Toate neconformitățile au fost remediate.

CONCLUZII

Pentru întărirea capacității de supraveghere în acest domeniu este necesară introducerea

controlului sistematic și permanent a sulfiților din vinuri, urmărirea etichetării corecte, precum

și asigurarea accesibilității la nivelul laboratoarelor acreditate, în vederea creșterii calității

băuturilor de pe piață și implicit asigurarea protecției populației.

Cuvinte cheie: vinuri, dioxid de sulf, monitorizare


ASPECTE PRIVIND MONITORIZAREA CALITĂȚII APELOR

POTABILE IMBUTELIATE DIN ROMÂNIA ÎN ULTIMII TREI ANI Csiszér Attila, Tarcea Monica, Orban Antonia, Szász Andrea,

Jeszenszky Klara, Neamțu Andra INSP - Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureș


INTRODUCERE

Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate consumului de apă potabilă

îmbuteliată, constituie un domeniu de permanent interes, având in vedere tendința crescătoare

de consum a populației.

SCOP

Monitorizarea calității apelor de masă prelevate din cadrul unităților catagrafiate de pe teritoriul

României în 2014-2016, cu predilecție privind conținutul de metale.

METODOLOGIE

Evaluarea noastră se bazează pe rezultatele analizelor efectuate in anii 2014-2016, în cadrul

monitorizării de control raportate de DSP din țară și a monitorizării efectuate de INSP în

vederea depistării unei posibile contaminări, prin determinarea concentrației de metale din

sortimentele de apă de masă îmbuteliată conform STAS-urilor în vigoare.

REZULTATE

Pe parcursul celor 3 ani, calitatea apelor potabile îmbuteliate a arătat o ușoară tendință de

creștere, cu mici excepții la unele sortimente. Astfel, numărul analizelor neconforme arată o

scădere în 2015 față de 2014, urmată de o creștere în 2016. Rezultatele analizelor privind

depistarea unei posibile contaminări cu metale, prezintă o tendință constantă, numărul de probe

neconforme fiind 1,75% în 2014 și 1,44 % în 2016. Controlul calității apelor de masă prin

determinarea conținutului de metale a condus la depistarea unor elemente (precum Arsen)

prezente în anumite sortimente, urmate de remedierea situației și protecția consumatorului.

CONCLUZII Având în vedere prezența în continuare a deficiențelor în implementarea legislației în domeniu,

este necesară conștientizarea operatorilor economici privind obligativitatea și importanța

monitorizării calității apelor potabile îmbuteliate.

Cuvinte cheie: apă potabilă, apă îmbuteliată, metale, monitorizare


MASA ROTUNDA

ASPECTE TEHNICE ȘI LEGISLATIVE LEGATE DE

MĂSURĂTORILE DE CÂMPURI ELECTROMAGNETICE ȘI DE

ZGOMOT

Violeta Calotă1, Cristian Goiceanu2, Cezar Tazlaoanu3

1 Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar 2 Centrul Regional de Sănătate Publică Iași

3 Centrul Regional de Sănătate Publică București

Pentru a putea fi interpretate conform normelor in vigoare, buletinele de măsurători

(zgomot, câmpuri electromagnetice) trebuie să îndeplinească cerințtele din standardele

specifice.

Ne propunem trecerea in revistă a acestor cerințe/condiții și prezentarea unor exemple de

buletine care nu le îndeplinesc.

Considerăm binevenită această masă rotundă, in condițiile în care în România sunt foarte

puține laboratoare care pot să efectueze măsurători și să elaboreze Buletine valide din punct de

vedere tehnic și legislativ.

Bibliografie

1. Ordinul MS nr.1193/2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii

populatiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz

2. Hotărârea nr. 520/2016 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la

expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice

3.SR EN 50499: “Procedura pentru evaluarea expunerii lucratorilor la campuri

electromagnetice”

4.SR EN 50413: “Standard de baza pentru procedurile de masurare si calcul privind

expunerea corpului uman la campuri electrice, magnetice si electromagnetice (0 Hz-300 GHz)

5. Ghidul facultativ de bune practici pentru punerea în aplicare a Directivei 2013/35/UE

6. Hotărâre nr. 321/2005 din 14/04/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului

ambiant consolidata cu HG 1260/2012

7. Hotarare nr. 493 din 12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

8. Hotărâre nr. 601 din 13 iunie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative

din domeniul securitătii si sănătății în muncă


MASA ROTUNDA

“NOI PROVOCARI IN ACTIVITATEA DE MEDICINA MUNCII DIN

DIRECTIILE DE SANATATE PUBLICA” Felicia Steliana Popescu, Lavinia delia Calugareanu - INSP – CNMRMC

Dana Mates, Corneliu Neagu, Eugnia Herlea – INSP – CRSP Bucuresti

Cadrul legislativ al domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă a fost construit urmărind

integrarea sistemului românesc în principiile cadrului european de securitate şi sănătate în

muncă. Pornind de la dreptul garantat constituţional la securitate si sanatate în muncă3,

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este guvernat de prevederile Codului Muncii ale legii

reformei în domeniul sănătăţii, a securităţii şi sănătăţii în muncă, a statutului medicului de

medicina muncii, a asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi de

strategia naţională de sănătate 2014-2020 si de acte normative care asigura supravegherea starii

de sanatate a lucratorilor de mecanisme de asigurare a calității şi acreditarea furnizorilor.

BOLI PROFESIONALE

Numărul bolilor profesionale nou declarate în România continuă să fie mic, sub nivelul cifrelor

declarate de celelalte state ale Uniunii Europene. În perioada 20012-2017 numărul cazurilor

noi de boli profesionale a avut o tendinţă de scădere;

Anul Număr de cazuri noi

2005 1002

2006 910

2007 1353

2008 1286

2009 1380

2010 1065

2011 929

2012 879

2013 982

2014 1036

2015 854

2016 627

Situaţia numărului de cazuri de boli profesionale nou declarate, repartizate pe tipuri de

diagnostic, în perioada 2005-2016.


2012 2013 2014 2015 2016

boli profesionale

Boli musculo-osteo-articulare 264 328 684 336 293

Afectiuni pulmonare 483 459 269 396 238

boli cu afectare neurologica 5 21 10 5 9

boli cu afectare neurosenzoriala 44 48 23 19 27

afectiuni dermatologice 13 9 8 8 5

boli infectioase 21 0 1 6 11

2012 2013 2014 2015 2016

GEN BARBATI 550 673 683 650 451

FEMEI 329 308 353 204 175

2012 2013 2014 2015 2016

PROFESII

MINER 45 87 84 92 92

LACATUS 109 132 147 163 68

TURNATOR 75 116 87 41 34

2012 2013 2014 2015 2016

RAMURA

INDUSTRIALA

industrie metalurgica 159 238 297 278 135

Fabricarea autovehiculelor de

transport rutier, a remorcilor şi

semiremorcilor 148 85 222 57

Fabricarea echipamentelor electrice 99

industrie extractiva 66 120 120 199 134

2012 2013 2014 2015 2016

AGENT

CAUZAL

SUPRASOLICITARE 263 338 276 342 131

BIOXID DE SILICIU LIBER

CRISTALIN 203 292 297 253 148

AZBEST 173 80 267

ZGOMOT 44 48 22 19 20

AGENTI IRITANTI 49 128 72 85 37


Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor s-au situat la un

nivel ridicat, pe primul loc în structura morbidităţii in anii 2014 si 2016 în concordanţă cu

tendinţele mondiale. Afectiunile pulmonare înregistrează o scădere (ca număr total de cazuri)

dar se situează in continuare pe primul loc (2012, 2013 si 2015) în structura morbidităţii. In

Romania se inregistreaza un numar mic de boli profesionale din grupele cu afectare

neurologica, neurosenzoriala, dermatologica , precum si a bolilor infectioase. Acest aspect nu

corespunde tendintelor la nivel european unde conform EODS acestea sunt ca numar imediat

urmatoare afectiunilor osteo-musculo-articulare si pulmonare.

Tabelele de mai sus confirma ca in Romania, ca si in Uniunea Europeana, bolile

profesionale declarate sunt mai frecvente la genul masculin, in ramuri si sectoare de productie

(constructii, manufacturare, metalurgie, industrie extractiva) si ca agentul cauzal cel mai

frecvent inregistrat este suprasolicitarea diferitelor aparate si sisteme ale organismului. Analiza

repartiţiei numerice a cazurilor pe ocupaţii arata ca sunt mai afectati minerii, lăcătuşii si

turnatorii.

In Romania exista o lista de boli profesionale declarabile (HG 955/2010) care va trebui

revizuita si actualizata, actiune imperios necesara la nivel European. In Romania exista o

evidenta subdeclarare a cancerului profesional, o lipsa a evidentelor expusilor profesional la

factori de risc cancerigeni si substante periculoase. De asemenea nu avem instrumente de

evaluare si diagnosticare a afectiunilor produse de factorii psiho-sociali nocivi. Riscurile

psihosociale și stresul asociat muncii se numără printre cele mai provocatoare și în creștere

probleme de medicina muncii.

Subdeclararea bolilor profesionale se datoreaza colaborarii deficitare la nivel

interdisciplinar, precum si lipsei corelarii dintre boala/profesie/factori de risc profesionali la

momentul diagnosticarii unei boli.

ASPECTE DEFICITARE:

- Deficienţe privind implementarea legislaţiei SSM la nivelul angajatorilor,in special IMM-

uri, datorată în special insuficientei dezvoltări a culturii de prevenire în domeniul securităţii

şi sănătăţii în muncă;

- Necorelarea prevederilor legislative în domeniul SSM cu schimbările și evoluțiile de pe

piața muncii;

- Insuficienta colaborare cu partenerii sociali;

- Prestaţii necorespunzătoare în raport cu prevederile legale de securitate şi sănătate în

muncă oferite de unele servicii externe de prevenire şi protecţie

- Informaţii insuficiente pentru abordarea corectă a gestionării riscurilor noi și emergente

- Finanţarea insuficientă pentru studii de impact şi analize de specialitate efectuate de

institutele de cercetare-dezvoltare, în vederea fundamentării proiectelor de acte normative

- Nivelul scăzut al conştientizării de către angajatori a responsabilităţilor în domeniu

- Limitarea serviciilor medicale preponderent către acțiuni de evaluare a stării de sănătate, în

detrimentul programelor de prevenire și promovare a sănătății

- Sub-diagnosticarea și sub-raportarea bolilor profesionale și a celor legate de profesie

- Schimbările demografice, în care se remarcă îmbătrânirea populației și prelungirea

perioadei de activitate profesională a forţei de muncă, cu apariția unor riscuri și provocări

noi, care impun o atenție sporită pentru lucrătorii vârstnici

- Dificultăți în colaborarea, la nivelul angajatorilor, între lucrătorii cu atribuţii SSM și

medicii de medicina muncii

- Absența unor instrumente eficiente în raportare și monitorizare a activității de supraveghere

medicală a lucrătorilor

- Dificultăți în colectarea datelor statistice şi crearea bazelor de date privind bolile

profesionale


- Colaborarie deficitare la nivel interdisciplinar

- Numărul insuficient de medici de medicina muncii din Direcţiile de Sănătate Publica

- Migrarea forței de muncă, a medicilor în specialitatea medicina muncii, către alte state

membre.

PROPUNERI DE DISCUTII:

1. Îmbunătăţirea şi simplificarea cadrului legislativ privind serviciile de sănătate în

muncă, simplificarea procedurii de semnalare şi declarare a bolilor profesionale şi

actualizarea periodică a tabelului bolilor profesionale cu declarare obligatorie şi al

tabelului bolilor legate de profesie

2. Îmbunătăţirea cadrului metodologic privind activitatea medicului de medicina muncii

3. Imbunatatirea cunostintelor legate de promovarea sanatatii si aplicarea legislatiei in

domeniul medicinei muncii prin organizarea de instruiri adresate personalului din

domeniul medicinei muncii

4. Asigurarea şi monitorizarea calităţii serviciilor de medicina muncii, publice şi private -

Cadru de reglementare privind evaluarea serviciilor medicale

5. Ghiduri practice, protocoale şi proceduri de lucru (diagnostic, tratament şi prevenţie a

bolilor profesionale)

6. Acțiuni de conștientizare a fenomenului îmbătrânirii forţei de muncă, riscurilor noi şi

emergente şi prevenirii bolilor profesionale

7. Analiza şi revizuirea responsabilităţilor şi atribuţiilor instituţiilor publice din domeniul

sănătăţii în muncă

8. Asigurarea colaborării dintre medicul de medicina muncii şi celelalte specialităţi

medicale.


ATELIER DE LUCRU

ANALIZA IMPLEMENTĂRII LA NIVEL NAŢIONAL A

DIRECTIVELOR EUROPENE PRIVIND CALITATEA APEI

POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT

ORGANIZATORI: Dr. Anca Tudor, Dr. chim. Dana Rusea, Oana Copoiu chimist

principal, Liliana Neagu Biolog principal, Cătălin Staicu Analist IT, colectivul LNRSCA-

CRSP Bucureşti.

Participanţi: reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, reprezentanţi ai CRSP Iaşi, Timişoara,

Cluj, Târgu Mureş, reprezentanţi ai DSP Judeţene- personalul implicat în aplicarea legislaţiei

din domeniul apei potabile distribuite în sistem centralizat

1. OBIECTIV GENERAL

Obiectivul general este reprezentat de evaluarea armonizării legislatiei naţionale cu

prevederile Directivelor Europene din domeniul calităţii apei potabile distribuite în sistem

centralizat.

Noua Directivă 1787/2015 a Comisiei Europene din 6 octombrie 2015, care modifică

Anexele II şi III ale Directivei 98/83/CE, pune accent pe integrarea informaţiilor din planurile

de management ale bazinelor hidrografice în evaluarea riscului pentru sănătatea populaţiei

consumatoare de apa potabilă. În acest sens, apare ca noutate abordarea într-un singur act

legislativ a informaţiilor ce sunt colectate în baza Directivei Cadru privind Apa 2000/60/CE.

Directiva apei potabile 98/83/CE reprezintă un act derivat din Directiva Cadru. Directiva

98/83/CE a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea calitaăţii apei potabile 458/2002

R1.

Directiva 1787/2015 a fost transpusă în legislaţia naţională prin OG 22/2017.

Dat fiind că este necesar să se atingă o calitate corespunzătoare a apei destinate

consumului uman, prin toate măsurile impuse de Directivele menţionate anterior şi actele

legislative naţionale, stabilirea programelor/calendarelor de monitorizare, efectuarea analizelor

din cadrul monitorizărilor la nivelul tuturor zonelor de aprovizionare cu apă în sistem

centralizat, trebuie să se bazeze şi pe considerente de sănătate publică precum şi pe o metodă

de evaluare a riscurilor pentru sănătatea consumatorului.

În sensul celor menţionate anterior, programele de monitorizare pentru apa potabilă

distribuită în sistem centralizat trebuie:

(a) să verifice dacă măsurile instituite pentru a controla riscurile la adresa sănătăţii umane pe

tot parcursul lanţului de alimentare cu apă din bazinul hidrografic, trecând prin captare, tratare

şi depozitare, până la distribuţia către consumator, sunt eficace, şi dacă la punctul de

conformitate apa este sanogenă şi curată;

(b) să furnizeze informaţii cu privire la calitatea apei destinate consumului uman pentru a

demonstra că sunt respectate obligaţiile prevăzute în actele legislative;

(c) să identifice mijloacele cele mai adecvate de diminuare/eliminare a riscului pentru

sănătatea umană.

Pe cale de consecinţă, Programele de monitorizare a calităţii apei potabile trebuie să

fie formulate ţinând cont de caracteristicilor zonelor de aprovizionare cu apă potabilă, să

respecte prevederile legislative privind frecvenţa de prelevare a probelor şi punctele relevante

de prelevare, şi să fie adaptate în funcţie de anumiţi factori, ca de exemplu:


- presiunile cu un impact semnificativ asupra corpurilor de apă: sursele de poluare

punctiforme şi difuze, inclusiv utilizarea terenurilor și alterările hidromorfologice. Sursele

difuze de poluare semnificative sunt reprezentate de: aglomerările umane care nu au

sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme corespunzatoare de colectare şi eliminare a

nămolului din staţiile de epurare; fermele agrozootehnice care nu au sisteme

corespunzătoare de stocare/utilizare a dejectiilor; localităţile identificate ca fiind zone

vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole; depozitele industriale; sistemele de

stocare de deşeuri neconforme; siturile industriale abandonate, etc.

Atât sursele de poluare punctiforme, cât şi cele difuze, contribuie la poluarea chimică

şi microbiologică, presiunile principale fiind reprezentate de aglomerările umane,

industrie, agricultură și modul de utilizare a terenurilor.

- proiectele viitoare de infrastructură ce pot constitui surse cu risc potențial ridicat de

poluare accidental.

- activităţile de piscicultură/acvacultură, extracția de nisip și balast din albiile râurilor și

exploatările forestiere ce au fost identificate de către instituţiile subordonate Ministerului

Apelor şi Pădurilor ca fiind alte tipuri de presiuni care ar putea avea un impact asupra

corpurilor de apă.

- apariţia în bazinul hidrografic al sursei de captare, în imediata vecinătate, de elemente noi

biologice sau chimice cu potenţial toxic.

- starea/structura/vechimea sistemelor de distribuţie a apei către consumatorul final.

De asemenea, programele de monitorizare ar trebui să depindă de relevanţa elementelor de

monitorizare constatate anterior anului pentru care se întocmeşte programul/calendarul de

monitorizare, precum şi de apariţia de noi tipuri de presiune asociate captărilor de apă supuse

potabilizării sau necesităţii de modificare a procedeelor de tratarea apei date spre consumul

populaţiei.

Stabilirea punctelor de prelevare din cadrul monitorizarilor trebuie sa fie în conformitate

cu prevederile legale din domeniu şi să ţină permanent cont de elementele noi apărute, ce pot

modifica calitatea sursei de apă. De asemenea, probele trebuie să fie prelevate astfel încât să

fie reprezentative pentru calitatea apei consumate pe întreg parcursul unui an calendaristic.

Monitorizarea calităţii apei potabile este un instrument care poate demonstra în timp

tendinţele de menţinere sau nu a calitătii de potabilitate. În acest sens, conform prevederilor

legale din domeniu, pe baza rezultatelor monitorizărilor anterioare, şi ţinând cont de apariţia

sau nu, în sursa apei supuse potabilizării sau în sistemul de distribuţie a apei potablie, de

modificări calitative sau cantitative, se pot adăuga noi parametrii care sa fie monitorizaţi.

Ţinând cont de cele menţionate anterior există posibilitatea ca anumiţi parametrii să fie

eliminaţi din viitoarele programe de monitorizare, conform prevederilor legislative.

În documentele Ministerului Apelor şi Pădurilor, transmise CE, au fost identificaţi drept

poluanţi specifici bazinelor hidrografice, următoarele substanţe: Acenaften, Arsen şi compusi

ai acestuia, Crom şi compuşi ai acestuia, Cupru şi compuşi ai acestuia, Fenoli, Azot total,

Fosfor total, Zinc şi compuşi ai acestuia. Selectarea parametrilor de calitate ai apei potabile ce se impun a fi monitorizaţi ar trebui să

fie corelată cu informaţiile furnizate de către structurile judeţene/regionale ale Ministerului

Apelor şi Pădurilor privind poluanţii specifici bazinelor hidrografice în cauză, luând, de

asemenea, în considerare şi profilul toxicologic al fiecarui poluant în parte.


2. SCOPUL ATELIERULUI:

- Identificarea de bune practici in vederea dezvoltarii unei intelegeri unitare pentru

realizarea calendarului de monitorizare a calitatii apei potabile distribuite in sistem

centralizat, conform prevederilor legislative in vigoare.

- Schimb de experienta in implementarea legislatiei actuale privind monitorizarea

calitatii apei potabile distribuite in sistem centralizat – evidentierea punctelor slabe.

- Identificarea cauzelor ce conduc la completarea incorecta a machetei de raportare a

calitatii apei potabile distribuite in sistem centralizat.

- Stabilirea rolului si responsabilitatilor din cadrul structurii Directiei de Sanatate

Publica in aplicarea legislatiei actuale din domeniul apei potabile distribuite in

sistem centralizat.

- Ca urmare a transpunerii la nivel national a Directivei 1787/2015, prin OG 22/2017,

se contureaza necesitatea imbunatatii/adaptarii/modificarii cadrului legislativ

national reprezentat de legislatia secundara.

- Necesitatea imbunatatirii cadrului legislativ privind Inregistrarea laboratoarelor

care efectueaza Controlul oficial al apei potabile.

3. STRUCTURA ATELIERULUI

- Prezentarea prevederilor Directivei 1787/2015 transpusă în legislaţia naţională prin

OG 22/2017.

- Discuţii şi propuneri pentru stabilirea unui calendar de reevaluare a cadrului

legislativ secundar din domeniul apei potabile şi, eventual,

modificarea/completarea acestuia, pentru toate actele legislative din domeniu.

- Prezentarea aspectelor necesare a fi îmbunătăţite în completarea corectă a

machetelor de raportare a calităţii apei potabile distribuite în sistem centralizat.

- Stabilirea calendarului de monitorizare a apei potabile, a punctelor de prelevare a

probelor – puncte slabe identificate în teritoriu – discuţii.

- Prezentarea unui buletin de analiză fizico-chimică a apei potabile.

- Prezentarea unui buletin de analiză microbiologică a apei potabile.

- Fluxul informaţional existent între departamentele Direcţiei de Sănătate Publică în

domeniul apei potabile distribuite în sistem centralizat, precum şi cel dintre DSP

teritorial şi INSP, în vederea optimizării aplicării corecte a prevederilor legislative.

Discuţii şi propuneri de îmbunătăţire a comunicării.

- Prezentarea aspectelor relevante rezultate în urma analizei activităţii de Înregistrare

a Laboratoarelor care efectuează Controlul Oficial al apei potabile.

- Discuţii pe marginea altor subiecte abordate în cadrul Atelierului.

- Concluzii.


ATELIER DE LUCRU

ACTUALITATI PRIVIND LEGISLATIA IN DOMENIUL

ALIMENTELOR NOI, ADITIVILOR SI SUPLIMENTELOR

ALIMENTARE

ORGANIZATORI: Dr. Corina Zugravu, Dr. Daniela Nuta, Dr Gabriela Garban

Participanti: reprezentanti ai MS, reprezentanti ai CRSP Iasi, Timisoara, Cluj, Targu

Mures, reprezentanti ai DSP Judetene- personal implicat in aplicarea legislatiei din domeniul

alimentar

1. OBIECTIV GENERAL

Obiectivul general consta in armonizarea legislatiei nationale, cu prevederile

Directivelor si regulamentelor europene in domeniul alimentelor noi, aditivilor si

suplimentelor alimentare.

Domeniul aditivilor alimentari, priviti ca agenti de ameliorare a calitatii produselor, a fost

legiferat in detaliu si foarte strict in ultimul deceniu. Directive care stabileau linii generale si

care nu obligau statele membre din Comunitate sa se alinieze imediat au fost inlocuite cu

Regulamente, care prevaleaza asupra legilor nationale si care trebuie puse in aplicare de orice

tara UE. Regulamentul de baza in domeniul aditivilor alimentari este Reg 1333/2008. Anexele

II si III ale acestuia reprezinta ele insele regulamente de sine statatoare si ele poarta numere

proprii, respectiv regulamentul 1129/2011 si regulamentul 1130/2011. Din momentul intrarii

lor in vigoare, regulamentele au fost amendate de foarte multe ori, pe masura ce noi utilizari

ale sau dozaje ale aditivilor au fost cerute de catre producatori sau odata cu punerea la punct a

unor aditivi noi. In fiecare trimestru, cel putin 3 amendamente sunt votate in comisiile de

specialitate. De aceea, forma consolidata a regulamentelor este exclusiv cea care poate fi

accesata pe siteul Eur-lex, unde sunt dipsonibile si traduceri pentru tarile membre. O realizare

deosebita a expertilor din domeniul aditivilor este punerea la punct a unei baze de date ce

oglindeste indeaproape prevederile regulamentelor 1129 si 1130

(https://webgate.ec.europa.eu/foods_system/main/?sector=FAD&auth=SANCAS). Accesul

este facil si cautarea se face fie in functie de aditiv, fie in functie de grupa de alimente, in asa

fel incat orice individ, de la cei implicati in aplicarea si controlul aplicarii regulamentelor, pana

la consumator interesat de utilizarea aditivilor in alimente, poate obtine informatii pretioase.

In cazul fiecarui aditiv sunt prezentate grupele de alimente in care poate fi folosit, eventualele

limitari cantitative sau exceptii, date similare putand fi accesate in mod direct si pentru cele 18

grupe de alimente din legislatia aditivilor.De subliniat ca, datorita complexitatii domeniului si

al dificultatii intelegerii lui atat de catre industruie, cat si de catre autoritati, Comisia, prin

grupurile de specialitate, elaboreaza in ultimii ani si ghiduri. Acestea nu au rol legislator, de

reglementare, dar indruma si lamuresc. Legislatia aditivilor functioneaza in corelatie cu alte

regulamente europene, de aceea pentru aplicarea corecta a regulamentelor aditivilor, trebuie

avute in vedere si regulamente care au intrat in vigoare ulterior (de exemplu, pentru etichetare,

regulamentul 1169/2011).

Pana in prezent, punerea pe piata Uniunii Europene a alimentelor si ingredientelor

alimentare noi s-a facut respectand cerintele Regulamentului (CE) nr. 258/97 al Parlamentului

European și al Consiliului din 27 ianuarie 1997 privind alimentele și ingredientele alimentare

noi si bineinteles ale legislatiei privind alimentul, in general. Deoarece legislatia avea nevoie


sa fie actualizata avand in vedere dezvoltarea stiintifica si tehnologica in acest domeniu, in anul

2008 a fost inaintata pentru prima data de catre Comisia Europeana propunerea de modificare

a Regulamentului CE nr. 258/97. Aceasta prima incercare de modificare a regulamentului

mentionat mai sus a fost respinsa de catre Parlamentul European datorita unui punct deosebit

de sensibil referitor la incadrarea ca alimente noi a alimentelor provenite din animale clonate.

Din acest motiv subiectul a fost reluat in anul 2013 cu revizuirea primei propuneri, de acesta

data demersul finalizandu-se cu aprobarea actului respectiv, si anume Regulamentul nr.

2283/2015 privind alimentele noi, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1169/2011 al

Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 258/97 al

Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1852/2001 al Comisiei,

cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2018. Pana la aceasta data se aplica inca cerintele

Regulamentului nr. 258/97.

Conform regulamentului mentionat, se impune monitorizarea si inspectia alimentelor noi

care sunt comercializate pe piata din Romania, indiferent de provenienta acestora.

Problema armonizării legislaţiei naţionale privind suplimentele alimentare cu Directivele

si Regulamenele europene, incepand din 2007, a fost o permanentă preocupare a specialiştilor

din cadrul Ministerului Sănătăţii care lucrat la notificarea acestora inainte de comercializare.

In prezent suplimentele alimentare comercializate in Romania sunt notificate de catre

specialistii din doua ministere: agriculturii si sanatatii. Astfel, suplimentele alimentare care

contin doar plante sunt notificate la Ministerul Agriculturii, cele care contin vitamine si

minerale doar la Ministerul Sanatatii, iar cele care contin extracte de plante in amestec cu

vitamin si minerale si alte substante cu efect fiziologic sau nutritional atat la Ministerul

Agriculturii (prin Institutul de Bioresurse Alimentare) cat si la Ministerul Sanatatii (prin

Centrele Regionale de Sanatate Publica din cadrul INSP/MS). Dintre cele 3 acte legislative

cunoscute, doar Ordinul MS nr.1069/2007 privind vitaminele si mineralele din suplimente

alimentare a preluat prevederile din Directiva CE nr 46/2002.

In ultima perioada apar tot mai multe non-conformitati privind suplimentele alimentare

comercializte in Romania. Aceste se refera, in special, la concentratiile de vitamine si minerale

din suplimentele alimentare – depasiri ale nivelurile superioare sigure, desi exista prevederi

privind maximele admise. De asemenea, apar in compozitia suplimentelor alimentare

ingredient nepermise (exemplu, vanadiu, argint, aur etc), ingredient novel food neaprobate de

Comisie etc.

Pentru reglementarea acestor neajunsuri Ministerul Sanatatii prin reprezentantii sai a

depus la Parlament un Proiect de lege privind suplimentele alimentare inca din 2010. Prin acest

proiect s-a dorit eliminarea dualitatii de notificare a suplimentelor alimentare, armonizarea

legislatiei nationale cu legislatia UE in vigoare, recunoasterea mutual a notificarilor efectuate

intr-un alt Stat Membru UE, stabilirea unei liste cu maxime admise pentru vitamine si minerale

s.a.m.d.

2. SCOPUL ATELIERULUI:

- Prezentarea aspectelor legale privitoare la folosirea aditivilor alimentari si sursele

de informare pentru organele de control

- Prezentarea conexiunilor cu alte regulamente, ca de exemplu, a celor care se refera

la etichetarea corecta a aditivilor alimentari

- Prezentarea aspectelor legate de punerea pe piata a alimentelor noi prevazute in noul

regulament, in special a imbunatatirilor aduse de acesta;


- Stabilirea rolului si responsabilitatilor din cadrul structurii Directiei de Sanatate

Publica in aplicarea legislatiei actuale din domeniul alimentelor noi;

- Necesitatea modificarii cadrului legislativ national

- Prezentarea aspectelor legate de non-conformitati privind: compozitia

suplimentelor alimentare; etichetarea suplimentelor alimentare; mentiunile de

sanatate, mentiuni nutritionale

- Eliminarea dualitatii de notificare a suplimentelor alimentare

- Armonizarea legislatiei nationale privind suplimentele alimentare cu legislatia UE

in vigoare

- Recunoasterea mutuala a notificarilor pentru suplimente alimentare emise de

autoritatile unui alt Stat Membru UE

3. STRUCTURA ATELIERULUI

- Prezentarea legislatiei in vigoare cu privire la aditivii alimentari

- Aplicatie practica : folosirea bazei de date a aditvilor permisi in Uniunea Europeana

(discutie, intrebari, studii de caz)

- Prezentarea prevederilor Regulamentului nr. 2283/2015 privind alimentele noi

- Discutii si propuneri in vederea aplicarii prevederilor respectivului regulament;

- Exemplificarea unor tipuri de alimente noi care sunt autorizate in prezent pe piata

europeana;

- Se va prezenta si discuta ultima varianta a textului de proiect depus. Se doreste a

afla parerea participanteilor, celor care lucreaza la sintezele nationale

- Concluzii

pentru sănătate şi mediu - cnmrmc.insp.gov.ro de rezumate_2017_final.pdf · această prezentare...

Documents