situatie dec vs legi 2014 final

DECIZII DE NECONSTITUŢIONALITATE pronunţate în anul 2014 - stadiul de implementare în legislaţie -

I. Controlul anterior promulgării legii [art.146 lit.a) teza întâi din Constituţia României]

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării

Actul normativ supus controlului

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale

Soluţie în reexaminare:

Prima Cameră sesizată

Camera decizională

1. Decizia nr.1 din 10.01.2014, M.Of. nr.123 din 19.02.2014

Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competențe exercitate de unele ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administrația publică

Legea, în ansamblu Camera Deputaţilor + Senatul: [PL-x 497/2013 + L638/2013]

01.04.2014

- prezentare în Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - trimis pentru raport suplimentar comun la Comisiile juridice ale celor două Camere

2.

Decizia nr.2 din 15.01.2014, M.Of. nr.71 din 29.01.2014

Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (a Codului penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare)

— Art.I pct.5: I. Codul penal al României (...) se modifică şi se completează după cum urmează: 5. „După alineatul (2) al articolului 147 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins: «Sunt exceptați de la dispozițiile art.147 Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea dispozițiilor prezentului alineat.»”; — Art.II pct.3: II. Legea nr.286/2009 privind Codul penal (...) se modifică şi se completează după cum urmează: 3. „La articolul 175, după alineatul (2) se introduce alineatul (3), cu următorul cuprins: „Sunt exceptați de la dispozițiile art.175 Președintele României, deputații și senatorii, precum și persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțați de la bugetul de stat, aceștia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispozițiile legilor speciale în baza cărora își desfășoară activitatea, precum și cu dispozițiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat.»”

Senat: [L589/2011]

18.03.2014

respinge legea

Camera Deputaţilor [PL-x 680/2011]

25.03.2014

trimis pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.co?idc=11&leg=2012&cam=2&pag=comp20140401


2

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării





Camera decizională

Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal

Articol unic: „Articolul 2531 se modifică și va avea următorul cuprins: «Conflictul de interese Art.2531. — Fapta persoanei care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă și o fișă a postului semnate cu o instituție dintre cele prevăzute la art.145, îndeplinește un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea dreptului de a ocupa funcția publică de care s-a folosit la săvârșirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârșirii faptei. Dispozițiile alin.1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum și în cazul încheierii unui act sau al luării unei hotărâri care să privească creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară, profesională.»”

Senat: [L296/2012]

18.03.2014

respinge legea


25.03.2014



Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (a Codului penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare)

— Art.I pct.2. — Codul penal al României (...) se modifică și se completează după cum urmează: 2. Articolul 741 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art.741. — În cazul săvârșirii infracțiunilor prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. Dispozițiile prevăzute la alin.1 și 2 nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de același gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin.1 și 2. Dispozițiile alin.1 și 2 se aplică și în cazul tentativei.”

Senat: [L589/2011]

18.03.2014

respinge legea


25.03.2014






3

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării





Camera decizională

— Art.II. pct.5 — Legea nr.286/2009 privind Codul penal (...) se modifică și se completează după cum urmează: 5. După articolul 309 se introduce un nou articol, articolul 3091, cu următorul cuprins: „Art.3091. — (1) În cazul săvârșirii infracțiunilor prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani, dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. (2) Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar. (3) Dispozițiile prevăzute la alin.(1) și (2) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune de același gen, prevăzută de prezentul cod, într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin.(1) și (2). (4) Dispozițiile alin.(1) și (2) se aplică și în cazul tentativei.”


Legea privind aprobarea O.U.G. nr.77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor

Legea, în ansamblu Devine Legea nr.92/2014 privind respingerea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi si reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor


Legea privind parteneriatul public-privat

Art.38 alin.(1): „Din motive excepționale legate de interesul național sau local, după caz, partenerul public poate, cu notificarea prealabilă a partenerului privat și a societății de proiect: a) modifica unilateral anumite prevederi ale contractului de parteneriat public-privat, dacă această posibilitate a fost inclusă în documentația de atribuire într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, și fără a se altera natura generică a contractului inițial sau în orice

Senat: [L499/2013]

09.09.2014

trimis pentru raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări





4

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării





Camera decizională

altă situație de modificare unilaterală a contractului prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător; b) denunța unilateral contractul de parteneriat public-privat, în condițiile legii.”;


Legea pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.111/2011 privind comunicațiile electronice

Legea, în ansamblu Senat: [L240/2014]

05.02.2015

respinge legea

Camera Deputaţilor [PL-x 277/2014] 04.03.2015

respinge definitiv 7. Decizia nr.761

din 17.12.2014, M.Of. nr.46 din 20.01.2015

Legea privind aprobarea O.U.G. nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală

Legea, în ansamblu Camera Deputaţilor [PL-x 392/2014] 25.02.2015

adoptă Legea privind respingerea O.U.G. nr.55/2014

Senat: [L617/2014]

02.03.2015

trimis pentru raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări




5

II. Controlul iniţiativelor de revizuire a Constituţiei [art.146 lit.a) teza a doua din Constituţia României]

Nr. crt.

Decizia CCR / Data publicării

Iniţiativa de revizuire supusă controlului


Procedura parlamentară


A doua Cameră sesizată


Propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei României

(...) II. Întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 din Constituție: 1. completarea art.3 din Constituție cu un nou alineat, alin.(31), referitor la posibilitatea recunoașterii de zone tradiționale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor; 2. completarea art.6 din Constituție cu un nou alineat, alin.(11), privitor la instituirea posibilității reprezentanților legali ai minorităților naționale de a înființa, potrivit statutului minorităților naționale adoptat prin lege, organe proprii de decizie și executive; 3. completarea art.12 din Constituție cu un nou alineat, alin.(41), referitor la utilizarea simbolurilor proprii ale minorităților naționale; 4. modificarea adusă art.15 alin.(1) din Constituție, referitor la introducerea sintagmei „cetățenii români se nasc și trăiesc liberi”; 5. modificarea adusă art.21 alin.(4) din Constituție, referitor la eliminarea caracterului facultativ al jurisdicțiilor administrative speciale; 6. completarea adusă art.23 din Constituție cu un nou alineat, alin. (131), referitor la folosirea probelor obținute în mod ilegal; 7. modificarea adusă art.26 alin.(2) din Constituție, referitor la eliminarea sintagmei „bunele moravuri”; 8. modificarea adusă art.28 din Constituție, referitor la secretul corespondenței; 9. completarea adusă art.32 alin.(8) din Constituție, referitor la definirea autonomiei universitare; 10. completarea art.37 din Constituție cu un nou alineat, alin.(21), referitor la condiția domiciliului în România cu cel puțin 6 luni înainte de data alegerilor pentru Senat, Camera Deputaților sau pentru funcția de Președinte al României; 11. eliminarea actualei teze a doua a art.44 alin.(1) din Constituție, referitor la condițiile și limitele dreptului de proprietate; 12. modificarea adusă art.50 din Constituție, referitor la suprimarea protecției speciale de care se bucură persoanele cu handicap; 13. modificarea adusă art.52 alin.(1) din Constituție, referitor la eliminarea reparării integrale a pagubei suferite de către persoana vătămată de o autoritate publică; 14. înlocuirea sintagmei „persoanelor fizice” cu termenul „cetățenilor” în cuprinsul art.58 alin.(1) din Constituție; 15. completarea art.58 alin.(1) din Constituție cu sintagma „în raporturile acestora cu autoritățile publice”; 16. completarea art.64 cu un nou alineat, alin.(41), referitoare la obligația persoanelor de drept public, persoanelor juridice private și persoanelor fizice de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în fața unei comisii parlamentare; 17. completarea art.70 alin.(2) lit.e) referitoare la încetarea calității de deputat sau de senator la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii

Senat: [L233/2014]

07.04.2014

trimis pentru raport la Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei

6

Nr. crt.







acestuia într-un alt partid sau într-o altă formațiune politică; 18. eliminarea tezelor a doua și a treia ale alin.(2) al art.72 referitoare la competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de urmărire și trimitere în judecată, respectiv la competența de judecată a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la senatori și deputați; 19. modificarea adusă art.103 alin.(1) și (3) din Constituție, precum și a completării art.103 din Constituție cu trei noi alineate, alin.(31)—(33), referitoare la modalitatea de desemnare de către Președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru; 20. modificarea adusă art.110 alin.(1) din Constituție, referitor la durata mandatului Guvernului; 21. introducerea alin.(2) în cuprinsul art.119 din Constituție, referitor la obligativitatea hotărârilor Consiliului Național de Securitate; 22. modificarea părții introductive și a lit.b) ale alin.(2) al art.133, referitoare la creșterea numărului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanți ai societății civile; 23. modificarea art.135 alin.(2) lit.d), referitoare la exploatarea resurselor de producție în condiții de maximă eficiență economică și cu acordarea accesului nediscriminatoriu tuturor celor interesați; 24. modificarea art.135 alin.(2) lit.e), referitoare la dezvoltarea economică în condițiile ocrotirii mediului înconjurător și menținerii echilibrului ecologic; 25. abrogarea lit.l) a art.146 din Constituție, în măsura în care aceasta nu este însoțită de constituționalizarea, în mod corespunzător, a atribuțiilor Curții Constituționale de control al legii de revizuire a Constituției adoptate de Parlament și, respectiv, de control al constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional; 26. modificarea art.148 alin.(2), potrivit căruia România asigură respectarea, în cadrul ordinii juridice naționale, a dreptului Uniunii Europene, conform obligațiilor asumate prin actul de aderare și prin celelalte tratate semnate în cadrul Uniunii.

III. Supune atenției Parlamentului observațiile privind: 1. eliminarea: — alin.(21), propus a fi introdus la art.2; — modificării propuse la art.21 alin.(3); — modificării propuse în privința introducerii tezei a doua la art.23 alin.(4); — modificării propuse la art.27 alin.(3); — modificării propuse la art.49 alin.(1); — tezei a treia din alin.(11), propus a fi introdus în art.58; — modificării art.62 alin.(3); — modificării propuse la art.76 alin.(1); — alin.(3), propus a fi introdus la art.90;

7

Nr. crt.







— art.95 alin.(31) teza a doua; — art.(41), propus a fi introdus la art.133; — art.151 alin.(3) teza a doua; 2. Reformularea propunerilor de modificare a: art.23 alin.(4) în privința introducerii tezei întâi, art.23 alin.(8), art.24 alin. (2) și (21), art.31 alin.(5), titlului marginal al art.32, art.32 alin.(2) și (4), art.40 alin.(2), art.511, art.52 alin.(3), art.65 alin. (2), art.73 alin.(3), art.74 alin.(1), art.75, art.78 alin.(11), art.85 alin.(31), art.89 alin.(1), art.90 alin.(1), art.91 alin.(11), art.95 alin.(31) teza întâi, art.102 alin.(31), art.114 alin.(1), art.119 alin.(1), art.122 alin.(1) și (2), art.133 alin.(3) și (4), art.1371, art. 138 alin.(1) și (2), art.140 alin.(3), (4) și (6), art.146 lit.b) și art.148 alin.(1); 3. reconsiderarea așezării: — alin.(2) al art.10 în structura titlului VI din Constituție; — alin.(21) al art.24 în structura art.21 din Constituție; — alin.(1) și (3) ale art.32 în structura unui nou articol din Constituție; — alin.(31) al art.55 în structura titlului VI din Constituție; — alin.(2), (3) și (4) ale art.75 în structura unui nou articol din Constituție; 4. reconsiderarea soluției legislative cu privire la modificarea art.126 alin.(4) și art.134 alin.(1) din Constituție.

IV. Supune atenției Parlamentului observațiile privind: 1. eliminarea: — alin.(11), propus a fi introdus la art.1; — alin.(21), propus a fi introdus la art.6; — tezei a doua din alin.(5) al art.1191, ce se propune a fi introdus în Constituție; 2. reformularea completării art.35 cu un nou alineat, alin.(31), și a modificării art.44 alin.(1) teza a doua din Constituție.

V. Supune atenției Parlamentului observațiile privind completarea art.155 din Constituție în sensul introducerii unor norme tranzitorii cu privire la mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

8

III. Controlul posterior, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate [art.146 lit.d) din Constituţia României]

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării


Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sau

[constituţionale* cu rezervă de interpretare]

Soluţie adoptată în cadrul procedurii de legiferare sau

*Soluţie transpusă într-un nou act normativ


Codul penal din 1969 Art.1182 alin.2 lit.a): „Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit;”

[dispoziţiile sunt constituționale*, în măsura în care permit aplicarea legii penale mai favorabile].


Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Art.4 teza a doua: „Dispozițiile prezentei legi se aplică [...], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor [...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care termenele prevăzute la art.33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii].


Legea educației naționale nr.1/2011

Art.253 alin.(1) lit.a) și b): „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul național unic de titularizare, care au obținut cel puțin nota/media 7 și au ocupat un post/o catedră, devin titulare în sistemul de învățământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții generale: a) se certifică viabilitatea postului/catedrei; b) consiliul de administrație al unității de învățământ respective este de acord.”

*O.U.G. nr.12/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2014:

Articol unic 1. Articolul 253 se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Cadrele didactice calificate, care au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi care sunt angajate cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pot fi repartizate, în şedinţă publică organizată de inspectoratul şcolar, pe perioadă nedeterminată în unităţile de învăţământ în care sunt angajate, dacă postul didactic/catedra este vacant(ă) şi are viabilitate. [...]”

2. La anexă, după punctul 59 se introduce un nou punct, punctul 60, cu următorul cuprins: "60. Viabilitatea unui/unei post didactic/catedre presupune existenţa acestuia/acesteia pe durata unui nivel de învăţământ şi se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în funcţie de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local."

9

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







O.U.G. nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității

Art.10 alin.(1): „Notele de constatare și adeverințele emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se comunică persoanelor verificate, precum și persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.”


Legea nr.643/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale

Articolul unic pct.1 și pct.9: „Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.78 din 13 iunie 2002 privind asigurarea condițiilor de funcționare a centralelor termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale (...), cu următoarele modificări și completări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: «ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind asigurarea condițiilor de funcționare a unor centrale termice și electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor județene sau locale. » [...] 9. După articolul 7 se introduce articolul 8 cu următorul cuprins: «Art.8. — Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică în mod corespunzător și altor centrale termice și electrice de termoficare, precum și altor sisteme centralizate de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice transferate în condițiile legii în proprietatea consiliilor județene sau locale.»”

[prin înlocuirea sintagmei "centralelor termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi a consiliilor locale" din cuprinsul O.U.G. nr.78/2002 cu sintagma "a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale"].


Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Art.50 alin.(2): „La calcularea vechimii prevăzute la alin.(1) se ia în considerare și perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.”

10

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr.368/2013

Dispoziţiile art.4 teza a doua raportate la cele ale art.1 alin.(2): — Art.4 teza a doua: „Dispozițiile prezentei legi se aplică [...], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor [...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”; — Art.1 alin.(2): „În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzută în cap.III.”


Codul penal Art.5: „(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. (2) Dispozițiile alin.(1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.”

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.]

Senat: [L158/2014] 25.08.2014 - adoptă (tacit) Proiectul de Lege pentru

modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea Legii nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal

Art.II. - După articolul 4 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal (...) se introduce un articol nou, art.41, cu următorul cuprins:

„Art.41. – (1) În aplicarea prevederilor art.5 din Codul penal, se stabilesc şi se aplică, pentru fiecare instituţie de drept penal autonomă, dispoziţiile mai favorabile din legile penale succesive. (...)”

Camera Deputaţilor: [PL-x 391/2014] 02.09.2014 - trimis pentru raport la Comisia juridică, de

disciplină şi imunităţi


Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator

— Art.2 alin.(1): „Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la ședința de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, în vederea soluționării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de lege.”; — Art.2 alin.(12): „Instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligației de a participa la ședința de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanșarea procesului până la termenul dat de instanță în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art.601 alin.(1) lit.a)—f).”



11

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării








Art.4 teza a doua: „Dispozițiile prezentei legi se aplică [...], cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor [...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care termenele prevăzute la art.34 alin.(1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii].


O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr.126/2011

Art.114 alin.(6): „Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data plății, sub sancțiunea decăderii.”

Obs.: Soluţia legislativă fusese deja amendată de Legea nr.126/2011 (Articol unic, pct.1): «Cererea poate fi depusă în termen de 5 ani, sub sancţiunea decăderii. Termenul începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a efectuat plata.»


Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Art.25 alin.(2): „În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei.” [sintagma „care trebuie rezolvată în termenul de două luni de la emiterea deciziei”]


Codul de procedură civilă Art.650 alin.(1): „Instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”;

Legea nr.138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă

Art. I, pct.21 şi 22: 21. La articolul 650, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 650 (1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

22. La articolul 650, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: "(11) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare."

12

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Codul penal din 1969

Art.1182 alin.2 lit.a): „Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit;”

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.63/2012 pentru modificarea și completarea Codului penal al României și a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.]


Legea nr.360/2002 privind Statutul poliţistului

— Art.59 alin.(2): „Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului de interne.”; — Art.60 alin.(1): „Aplicarea sancțiunilor disciplinare se face potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art.61 alin.(1).”; — Art.62 alin.(3): „Consiliile de disciplină își desfășoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului de interne.”

Senat: [L590/2014]

05.02.2015

adoptă Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art.7 alin.(2) din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare

Camera Deputaţilor: [PL-x 39/2015] 02.03.2015

înscris pe Ordinea de zi a plenului


Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Art.47 alin.(1) lit.b): „În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art.45 alin.(2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată: (...) b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situației de fapt care a determinat sesizarea, precum și în cazul prevăzut la art.45 alin.(4) lit.b); rezoluția de clasare este definitivă;”

[sintagma „rezoluția de clasare este definitivă” este neconstituțională în ipoteza prevăzută de art.45 alin.(4) lit.b) din aceeași lege].

[Obs: Art.45 alin.(4) lit.b) prevede: „Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare: [...]

13

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






b) sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare, dacă Inspecția Judiciară a fost sesizată în condițiile alin.(2).”]


O.U.G. nr.79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

Art.82 alin.(3) teza finală: „Organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice prin aparatul propriu și/sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală sunt abilitate să constate contravențiile de la alin.(1) și să aplice sancțiunea prevăzută la alin.(2) conducătorilor operatorilor economici nominalizați la art.1.”

Obs.: Dispoziţiile O.U.G. nr.79/2008 fuseseră deja abrogate de O.G. nr.26/2013 [art.15 lit.a)], fiind înlocuite prin art.13 alin.(5): „Organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice, prin aparatul propriu și/sau al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, sunt abilitate să constate contravențiile de la alin.(1) și să aplice sancțiunile prevăzute la alin.(2)-(4) operatorilor economici prevăzuți la art.1, după caz, urmând ca aceștia să recupereze atât contravaloarea amenzii, cât și eventualele prejudicii, în condițiile legii”.

18. Decizia nr.418 din 03.07.2014, M.Of. nr. 563 din 30.07.2014

Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative

Art.25 alin.(2) teza a doua: Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

[dispoziţiile sunt constituţionale* în măsura în care sintagma “aceeaşi funcţie” se referă la toate funcţiile eligibile prevăzute de art.1 din aceeaşi lege].

Senat:

Cele două propuneri legislative [L635/2014; L39/2015] pentru modificarea art.25 alin.(2) din Legea nr.176/2010 au primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ.


Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Art.52 alin.(3): „Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii și procurorii care au cel puțin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani funcția de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au obținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancționați disciplinar și au o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 15 ani.”

[sintagma „nu au fost niciodată sancționați disciplinar” este constituțională* în măsura în care dispune numai cu privire la abaterile disciplinare săvârșite după intrarea în vigoare a Legii nr.303/2004.]

14

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Legea nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice

Legea, în ansamblu Senat: [L508/2014]

25.02.2015: respinge Propunerea legislativă pentru abrogarea

Legii nr.82/2012 Camera Deputaţilor: [PL-x 142/2015]

02.03.2015: trimite pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi


Legea contenciosului administrativ nr.554/2004

Dispozițiile art.8 alin.(1) raportate la art.2 alin.(1) lit.c) teza întâi: — Art.2 alin.(1) lit.c) teza întâi: „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: […] c) act administrativ — actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice; (..)”;. — Art.8 alin.(1): „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art.2 alin.(1) lit.h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.”

[sunt constituționale* în măsura în care se interpretează în sensul că decretele Președintelui privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională sunt excluse din sfera controlului judecătoresc sub aspectul verificării îndeplinirii condiției „înaltei competențe profesionale”].

15

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Codul de procedură civilă — Art.13 alin.(2) teza a doua: „În recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia, soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept.”; — Art.83 alin.(3): „La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art.13 alin.(2).”; — Art.486 alin.(3): „Mențiunile prevăzute la alin.(1) lit.a) și c)—e), precum și cerințele menționate la alin.(2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art.82 alin.(1), art.83 alin. (3) și ale art.87 alin.(2) rămân aplicabile”.

[cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat].


O.U.G. nr.1/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Art.IV alin.(3): „Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecție prevăzuți la alin.(1), se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013.”

*O.U.G. nr.68/2014 privind modificarea şi completarea unor acte normative:

Art. IX 1. Alineatul (3) al articolului IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, aprobată prin Legea nr.3/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin.(1), se cuvin începând cu data de 1 ianuarie 2013, în situaţia persoanelor prevăzute la alin.(1) lit. a) şi b), respectiv de la data deschiderii drepturilor de pensie, în cazul persoanelor prevăzute la alin.(1) lit.c)."


Codul penal Art.159 alin.(3): „Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței.”

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care se aplică tuturor inculpaților trimiși în judecată înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal și pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare fusese depășit.]

16

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Codul de procedură civilă — Art.142 alin.(1) teza întâi: „Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. (...)”

— Art.145 alin.(1) teza întâi: „În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre judecată unei alte instanțe de același grad din circumscripția sa. (...).”

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți.]


Legea nr.216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acțiuni deținute de stat la Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” — S.A. Constanța, reprezentând 20% din capitalul social, către Consiliul Local al Municipiului Constanța

Legea, în ansamblu


Codul de procedură penală Art.341 alin.(5): „Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților. ”

[soluția legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului și a intimaților”].


Codul de procedură penală — Art.344 alin.(4) : "La expirarea termenelor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare.";

— Art.345 alin.(1): "Dacă s-au formulat cereri şi excepţii ori a ridicat din oficiu excepţii, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra acestora, prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului, la expirarea termenului prevăzut la art.344 alin.(4).";

17

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






— Art.346 alin.(1): "Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a inculpatului. (...).";

[soluția legislativă cuprinsă în art.345 alin.(1) şi în art.346 alin.(1), potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului"].

— Art. 347 alin.(3): "Dispoziţiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător." [dispoziţii raportate la cele ale art.344 alin.(4), art.345 alin.(1) şi art.346 alin.(1).]


Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

Art.771 alin.(6) teza finală: „(...) Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin.(1) și (3) și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.”

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care legea nu îl obligă pe cumpărătorul adjudecatar să facă dovada plății impozitului datorat de înstrăinătorul debitor pentru a-și putea înscrie în cartea funciară dreptul său de proprietate].


Codul de procedură penală Art.341 alin.(10): „Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casație și Justiție, completului competent potrivit legii, care se pronunță prin încheiere motivată, fără participarea procurorului și a inculpatului (...)”

[soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunță „fără participarea procurorului și a inculpatului”].

18

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Legea învățământului nr.84/1995

Art.9 alin.(2) teza întâi: „La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.”

Camera Deputaţilor: [PL-x 353/2014] 19.11.2014

adoptă (tacit) Propunerea legislativă pentru modificarea art.18 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011

Senat: [L692/2014] 11.02.2015

înscris pe Ordinea de zi a plenului

Alte două propuneri legislative pentru modificarea art.18 alin.(2) [înregistrate la Camera Deputaţilor ca PL-x 65/2015 şi PL-x 168/2015] se află în lucru la comisii.

Legea educației naționale nr.1/2011

Art.18 alin.(2) teza întâi: „La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.”


Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

Art.55 alin.(4) lit. k1): „Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile, în înțelesul impozitului pe venit: «k1) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;»”

[sunt constituționale* în măsura în care se interpretează că nu sunt venituri impozabile, în înțelesul impozitului pe venit, veniturile realizate în mod individual din exercitarea unei profesii libere de către persoanele cu handicap grav sau accentuat.]

*O.G. nr.4/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal:

Art. I 3. După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 461, cu următorul cuprins: "Art. 461: Venituri scutite Veniturile din activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit."

4. La articolul 55 alin. (4), litera k1) se abrogă. 5. După articolul 55 se introduce un nou articol, articolul 551, cu următorul cuprins:

"Art. 551: Venituri scutite Veniturile din salarii prevăzute la art. 55 alin. (1)-(3) realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit."


Legea nr.45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare

Prevederile din Anexa nr. 2.5 cuprinzând mențiuni referitoare la suprafața de 0,8100 ha situată în comuna Silivașul de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud

[sunt constituționale* în măsura în care această suprafață nu se suprapune cu cea asupra căreia a fost reconstituit dreptul de proprietate al autorilor excepției de neconstituționalitate, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.]



— Art.17 alin.(1) lit.a): „(1) În vederea finalizării procesului de restituire în natură sau, după caz, în echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, se constituie Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, denumită în continuare Comisia Națională, care funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru și are, în principal, următoarele atribuții:

19

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






a) validează/invalidează în tot sau în parte deciziile emise de entitățile învestite de lege care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii;”; — Art.21 alin.(5) şi (8): „(5) Secretariatul Comisiei Naționale, în baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei Naționale poate solicita documente în completare entităților învestite de lege, titularilor dosarelor și oricăror altor instituții care ar putea deține documente relevante.[...] (8) Ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin.(7).”;

[dispoziţiile sunt constituționale* în măsura în care nu se aplică deciziilor/dispozițiilor entităților învestite cu soluționarea notificărilor, emise în executarea unor hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au pronunțat irevocabil/definitiv asupra calității de persoane îndreptățite și asupra întinderii dreptului de proprietate].


Codul de procedură penală — Art.211: Condiții generale „(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.(1). (2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin.(1).”; — Art.212: Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror „(1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reținere. (2) Inculpatului prezent i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, infracțiunea de care este suspectat și motivele luării măsurii controlului judiciar. (3) Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezența avocatului ales ori numit din oficiu. Dispozițiile art.209 alin.(6)—(9) se aplică în mod corespunzător. (4) Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanță motivată, care se comunică inculpatului.”;

*O.U.G. nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

Art. I Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 207, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins: "(7) Judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară, verifică, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile alin.(2)-(5) se aplică în mod corespunzător."

2. La articolul 208, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins: "(5) În tot cursul judecăţii, instanţa verifică prin încheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cauţiune sau dacă au

20

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






— Art.213: Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror „(1) Împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. (2) Judecătorul de drepturi și libertăți sesizat conform alin.(1) fixează termen de soluționare în camera de consiliu și dispune citarea inculpatului. (3) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi și libertăți să dispună asupra măsurii luate de procuror. (4) Judecătorul de drepturi și libertăți îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent. (5) Asistența juridică a inculpatului și participarea procurorului sunt obligatorii. (6) Judecătorul de drepturi și libertăți poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează condițiile de luare a acesteia. (7) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunțarea încheierii.”; — Art.214: Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată „(1) Judecătorul de cameră preliminară în fața căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar sau instanța de judecată față de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu. (2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată sesizat potrivit alin.(1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat. (3) Prezența avocatului inculpatului și participarea procurorului sunt obligatorii.”; — Art.215: Conținutul controlului judiciar „(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței; c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat. (2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligații:

apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestei măsuri. Dispoziţiile art.207 alin.(3)-(5) se aplică în mod corespunzător."

3. După articolul 215, se introduce un nou articol, articolul 2151, cu următorul cuprins: "Art. 2151: Durata controlului judiciar

(1) În cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar se poate dispune de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi pe o durată de cel mult 60 de zile. (2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile şi în cazul în care măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. (4) Ordonanţa procurorului prin care, în condiţiile alin.(2) sau (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar se comunică în aceeaşi zi inculpatului. (5) Împotriva ordonanţei procurorului prin care, în condiţiile prevăzute de alin.(2) şi (3), s-a prelungit măsura controlului judiciar, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, dispoziţiile art.213 aplicându-se în mod corespunzător. (6) În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar nu poate să depăşească un an, dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani. (7) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile. (8) În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată. (9) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (8), instanţa de judecată poate dispune luarea unei alte măsuri preventive, în condiţiile legii."

4. La articolul 216, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Dispoziţiile art.212-2151 se aplică în mod corespunzător."

21

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






a) să nu depășească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviințarea prealabilă a acestuia; b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta; c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; d) să nu revină în locuința familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alți participanți la comiterea infracțiunii, de martori ori experți sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale; e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta; f) să comunice periodic informații relevante despre mijloacele sale de existență; g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării; h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; j) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme; k) să nu emită cecuri. (3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligațiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia și i se atrage atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. (4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituția, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condițiile legii. (5) Dacă, în cadrul obligației prevăzute la alin.(2) lit.a), s-a impus inculpatului interdicția de a părăsi țara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanței procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanței sau a pronunțării încheierii, inculpatului, unității de poliție în a cărei circumscripție locuiește, precum și celei în a cărei circumscripție are interdicția de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidență a persoanelor, Poliției de Frontieră Române și Inspectoratului General pentru Imigrări, în situația celui care nu este cetățean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligației care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei. (6) Instituția, organul sau autoritatea prevăzute la alin.(4)

Obs.: Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr.82/2014 [L752/2014] - înscris pe ordinea de zi la Senat, în 18.03.2015

22

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






verifică periodic respectarea obligațiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanța de judecată, în cursul judecății. (7) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credință, obligațiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege. (8) În cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanță, impunerea unor noi obligații pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului. (9) Dispozițiile alin.(8) se aplică în mod corespunzător și în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecății, când judecătorul de cameră preliminară ori instanța de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.” — Art.216: Condiţii generale [controlul judiciar pe cauţiune] „(1) În cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art.223 alin. (1) şi (2), luarea acestei măsuri este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art.202 alin.(1), iar inculpatul depune o cauţiune a cărei valoare este stabilită de către organul judiciar. "(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune faţă de inculpat, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin.(1). (3) Dispoziţiile art. 212-215 se aplică în mod corespunzător." — Art.217: Conținutul cauţiunii „(1) Consemnarea cauţiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate la dispoziţia organului judiciar ori prin constituirea unei garanţii reale, mobiliare ori imobiliare, în limita unei sume de bani determinate, în favoarea aceluiaşi organ judiciar. (2) Valoarea cauţiunii este de cel puţin 1.000 lei şi se determină în raport cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, situaţia materială şi obligaţiile legale ale acestuia.

23

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării






(3) Pe perioada măsurii, inculpatul trebuie să respecte obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) şi i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (2). Dispoziţiile art. 215 alin. (3)-(9) se aplică în mod corespunzător. (4) Cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la alin.(3). (5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (9). (6) În celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii. (7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii. (8) În cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul dispune şi restituirea cauţiunii. (9) În cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege."


Legea nr.115/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator

Art. III: „Dispozițiile art.17 alin.(4) și ale art.18 alin.(1) din Legea nr.192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se aplică și mandatelor în exercițiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.”


Codul penal Art.336 alin.(1): „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.” [sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice”]

24

Nr. crt.

Decizia CCR /

Data publicării







Legea nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului

Art.20 alin.(1): „(1) Prevederile prezentei legi nu se aplică antecontractelor (...) care au fost autentificate la notariat anterior intrării în vigoare a acesteia.”

Întocmit: Ruxandra Săbăreanu Secretar general R.S. 19.03.2015

situatie dec vs legi 2014 final

Documents