retezat vs plitvice

40
MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea: Economia comerţului, turismului si serviciilor Anul III ECOTURISMUL ÎN ARIILE PROTEJATE Comparatie intre Parcul National Retezat si Parcul National Plitvice „Oamenii nu înţeleg că natura care îi înconjoară poate deveni o sursă de venituri foarte importantă, atâta vreme cât rămâne aşa cum e.” Prefesor indrumator: Ionica Soare

Upload: laurlau14

Post on 16-Nov-2015

72 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Ecoturism

TRANSCRIPT

PAGE 16ECOTURISMUL N ARIILE PROTEJATE

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Universitatea Dunrea de Jos, Galai

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Economia comerului, turismului si serviciilor

Anul III

Comparatie intre Parcul National RetezatOamenii nu neleg c natura care i nconjoar

atta vreme ct rmne aa cum e.Prefesor indrumator:

Ionica Soare

-2011-

C U P R I N S

I. Ecoturismul in ariile protejate1.1. Conceptul de arie protejata 1.2. Turismul n arii protejate n lume 1.3. Turismul n ariile protejate din Romnia II. Comparatie intre Parcul National Retezat si Parcul National Plitvice2.1. Localizare2.2. Istoric

2.3. Potential Natural

2.4. Spatii de cazare 2.5. Obiective turistice

2.6. Trasee turistice

2.7. Turism, reguli de vizitare

ConcluziiBibliografie

1. 1. Conceptul de arie protejata

Forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN The World Conservation Union). IUCN ncearca sa influenteze, sa ncurajeze si sa asiste organizatiile de profil din toata lumea in vederea conservarii integritatii si diversitatii naturii dar si asigurarii utilizarii resurselor naturale intr-un mod echitabil si durabil. Rezultatul acestui proces l-a constituit elaborarea unui sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate. In prezent, categoriile de managemant IUCN. sunt:

Arie Naturala Salbatica - Arie mare terestra si/sau acvatica nemodificata sau slab afectata, care retine caracterul si influenta naturala, fara o habitare permananta sau semnificativa, care este protejata si gestionata pentru pastrarea conditiilor naturale. Monument Natural - zona care contine una sau mai multe trasaturi naturale/culturale specifice, care este de o valoare deosebita sau unica datorita raritati proprii, calitatii reprezentative sau estetice sau semnificatiei culturale.Peisaj Terestru/Marin Protejat - O arie terestra, cu zona costiera si marina, dupa caz, unde interactiunea oamenilor cu natura de a lungul timpului a generat o suprafata cu trasaturi distincte, cu valori semnificative estetice, ecologice si/sau culturale si adesea cu o diversitatea biologica mare.

Parcurile nationale si alte arii protejate ale lumii au fost ntotdeauna destinatiile preferate pentru acei turisti care cauta contactul cu natura. Odata cu nfiintarea Parcului National Yellowstone n 1872, aceste tipuri de arii protejate au fost, prin definitie, deschise publicului vizitator. Conform U.S. National Public Service Act (1916), care a avut o contributie fundamentala n modelarea cadrului conceptual pentru nfiintarea ariilor protejate, parcurile nationale nu sunt doar pentru "conservarea peisajului si a obiectivelor naturale, culturale si a vietii salbatice", ci si pentru "a ntretine satisfactia vizitatorilor n asemenea mod si prin asemenea metode care sa le lase intacte pentru generatiile viitoare". De-a lungul anilor si alte categorii de arii protejate au fost adaugate, aproape toate, chiar si cele cu multiple ntrebuintari, permitnd anumite forme de vizitare.1. 2. Turismul n arii protejate n lume

Valorificarea lor turistica mbraca forme diferite, complexe. Ea trebuie sa tina cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc. Sistematizarea acestor areale variaza de la o tara la alta, asa cum difera si echipamentele turistice de la un parc la altul.Se considera ca activitatile recreationale ce pot fi dezvoltate n interiorul ariilor protejate sunt: fotografierea, pictura peisajelor; alpinism; practicarea scufundarilor; ciclism si canotaj; cunoasterea si nvatarea unor mestesuguri traditionale; vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, stiintifice despre zonele protejate n cadrul centrelor de primire a turistilor.Experienta turismului n ariile protejate este deja vasta, ncepnd cu anul 1872, cnd a fost creat primul parc national din lume si anume Yellowstone, n SUA, creat ca "loc de destindere n folosul si spre bucuria poporului".Baza de date a ariilor protejate realizata de catre World Conservation Monitoring Centre contine 30.361 de nregistrari de arii protejate recunoscute de catre UICN, 13.915 de nregistrari ale unor arii care nu sunt recunoscute de catre UICN si alte 16.288 de arii protejate care au un statut incert. Baza de date se actualizeaza periodic, la aproximativ fiecare trei ani, pentru a asigura realizarea unei noi editii a Listei cu Arii Protejate a Natiunilor Unite.Sursa: Puiu Nistoreanu, Gabriela Tigu, Delia Popescu, Mihaela Padurean, Adela Talpes, Madalina Tala, Cristina Condulescu - Ecoturism si turism rural, editura Tehnica, Bucuresti, 2009Ariile protejate sunt considerate adesea insule naturale ntr-un ocean al dezvoltarii, astfel ca, cu ct acestea au o suprafata mai mare, cu att ele sunt mai protejate de presiunile exterioare. Situatia actuala releva faptul ca 17.892 (59%) arii protejate au o suprafata mai mica de 1.000 ha, care totalizeaza o suprafata de 28.713 km2, nsemnnd doar 0,2% din suprafata totala a ariilor protejate, n schimb, doar 1.673 (6%) arii protejate depasesc 1.000 km2, dar ele totalizeaza 11.56 mii. km2 , adica 87% din suprafata totala a ariilor protejate.

Romnia are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datoreaza n parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, cmpii, retele hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romniei, flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre sud si componente continental europene dinspre nord-vest. n sfrsit, relativa stabilitate a populatiei n ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii n sectorul forestier si dezvoltarea economica lenta au determinat o exploatare mai redusa a resurselor dect n majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta n diversitatea florei si faunei, inclusiv n existenta unor populatii de lupi, ursi, capre negre si rsi, care sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din Europa, precum si n existenta unor extinse habitate forestiere si alpine nealterate, asociate lantului muntos al Carpatilor.

Sursa: MAPM, 2001

extinderea intravilanului n zonele din imediata apropiere sau chiar n interiorul ariilor protejate, cu scopul dezvoltarii si realizarii ulterioare a unor constructii sau chiar statiuni turistice;administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente n interiorul acestor arii naturale, genernd mai ales cantitati impresionante de deseuri;Alte actiuni demarate care merita mentionate se refera la Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontaliere "Delta Dunarii si zona inferioara a rului Prut", ncheiat de catre tara noastra cu Ucraina si Republica Moldova, precum si la crearea "Coridorului verde al Dunarii" alaturi de Bulgaria, Ucraina si Republica Moldova, n fapt o retea ecologica de nivel regional n Lunca Dunarii. o evaluare corecta a capitalului natural al tarii; administrarea eficienta a ariilor protejate pe baza unor planuri de management si prin intermediul unor administratii ale ariilor protejate.2.1. LocalizareParcul are o suprafata de 38.047 ha si este delimitat n trei zone: rezervatia stiintifica Gemenele (cca. 1600 ha), o zona centrala - parcul propriu-zis si o zona tampon. Valoarea universala a parcului a fost recunoscuta prin programul Omul si Biosfera (MAB) al UNESCO n 1979, prin includerea sa n reteaua internationala a rezervatiilor biosferei.

Dimensiunea Parcului National al Lacurilor Plitvice este de 29.685,15 ha si se intinde pe platoul cu acelasi nume, platou ce este inconjurat de catre trei masive muntoase: Pljeevica (1640m), Mala Kapela (1280m) si Medveak (884m). Coordonatele acestuia sunt: 4451`N si 1537`E.

Retezat: nainte de nfiinarea Parcului Naional Retezat (1935), zona era rezervaie de vntoare pentru capre negre aparinnd Casei Majestii Sale Regelui, fiind administrat de Direcia Vntorilor Regale, "care i-a luat angajamentul celei mai mari ocrotiri." Tot la nceputul secolului se experimentez pentru prima oar punatul cu vite mari, ncepnd cu punea Slvei.

n perioada 1986 1990 punile alpine sunt administrate de ocoalele silvice. n aceast perioad se elaboreaz amenajamentele silvo-pastorale, n baza crora se reglementeaz punatul.

La nceputul secolului pe Valea Lpunicului Mare s-au efectuat exploatri de mas lemnoas, butenii fiind evacuai prin plutrit.Gospodrirea pdurilor aflate n afara zonei incluse n 1935 n Parcul Naional, dar care dup 1990 au fost incluse n suprafaa Parcului, s-a fcut n conformitate cu normele silvice n vigoare n perioada respectiv.

Turismul s-a practicat n Masivul Retezat nc din anii 30, dup cum o dovedete i harta elaborat de Touring - Clubul Romniei n anul 1936, pe care este figurat Casa Pietrele, aflat n proprietatea Clubului i avnd rol de caban turistic. In anii 20, profesorul Ivo Pevaleka a observat la Plitvice un complex biodinamic de travertine (tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura, folosit in constructii), care influentau atat cresterea plantelor ca si procesul dezvoltarii unei bariere de travertine, care putea fi inca de pe atunci usor distrusa in urma activitatii umane intense din zona.

Organizaia Naiunilor Unite, de fapt, sediul UNESCO a observat unicitatea naturii excepionale din acest parc naional i a nscris Lacurile Plitvice din 1979 pe lista motenirii culturale i naturale din lume, ca o valoare deosebit nu numai pentru noi, dar pentru ntreaga omenire. Relieful Retezat: Relieful predominant glaciar cu vai, lacuri si circuite glaciare, dar si calcare impanzite de chei, pesteri si avene- adapostind peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai adnc (Zanoaga, 29m) si cel mai ntins (Bucura, 8.86 ha) - atrage an de an numerosi turisti, n special n sezonul de vara. Altitudinea variaza ntre 765m la Gura Zlata si 2509m n vrful Peleaga, alte 19 vrfuri avnd peste 2000m. In peisajul muntilor Retezat, circurile (caldarile) si vaile glaciare ocupa un loc deosebit de insemnat. Multimea caldarilor glaciare, unele din acestea adapostind lacuri, au imprimat acestor munti un pitoresc rar intalnit in Carpati. Caldarile sau circurile glaciare, numite de localnici zanoage, reprezinta depresiuni circulare formate din eroziunea ghetarilor montani, la obarsia vailor glaciare sau pe versantii acestora, adesea suspendate deasupra vailor glciare principale. Ele sunt un rezultat al activitatii ghetarilor cuaternar care s-a intiparit adanc in relieful Masivului Retezat.Plitvice: Relieful este unul carstic, avand in componenta calcar si dolomita asociate cu lacuri si pesteri, acest lucru dand nastere la o trasatura dinstictiva a parcului. Lacurile sunt separate prin baraje naturale de travertin, formate in special prin depuneri de muschi, alge si bacterii. Aceste baraje naturale de travertin formate din plante si bacterii cresc cu o rata de aproximativ 1 cm pe an.Cele 16 lacuri ce se compun intr-o salba sunt separate in doua grupuri dinstincte: grupul de sus format din 12 lacuri si grupul de jos avand in componenta 4 lacuri. Lacurile sunt formate din scurgerile de apa din cei trei masivi muntosi ce le inconjoara, fiind la o altitudine ce variaza intre 636 m si 503 m si avand o lungime de aproximativ 8 km, orientate in directia sud-nord.

Lacurile sunt renumite pentru culorile lor distinctive, variind de la un fond de azur la verde, gri sau albastru. Culorile se schimba constant in functie de cantitatea de minerale si organisme din apa si unghiul de incidenta a razelor de soare pe suprafata lacurilor.Depunerile de muschi in locul cazaturilor de apa determina aparitia in spatele cascadei a unor acoperisuri de materiale organice, acoperisuri ce se maresc constant formand spatii largi din ce in ce mai mari, pe alocuri pesteri in adevaratul sens al cuvantului. In incinta rezervatiei exista de asemenea si pesteri carstice.ClimaRetezat: Clima este caracteristica reliefului montan, aspra si umeda. Temperatura medie anuala in zonele ce depasesc 2000m este de -2C. Temperatura medie in iulie in zonele la peste 2000m este de cca. 6C. Temperatura medie in ianuarie in zonele de peste 2000m este de cca. -10C. Temperatura minima coboara in ianuarie uneori pana la -35C, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata. Temperatura maxima urca in iulie pana la 30C, mai ales in Retezatul calcaros.Precipitatiile sunt bogate si se manifesta atat sub forma de ploaie cat si de ninsoare.Numarul zilelor cu inghet este de cca. 250. In sezonul estival apare inghetul nocturn, sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m. Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 anual in zonele de peste 1400m altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza anual peste 160 zile. Topirea zapezii in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au inca intinse suprafete de zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite.Plitvice: Primavara incepe tarziu, e frig i ploaie. U travnju dnevno Sunevo zraenje u prosjeku prijee 1,4 kJ cm 2 , ali je srednja dnevna temperatura zraka jo uvijek nia od 8C. n aprilie, radiatia solara zilnica este, n medie, mai mare de 1.4 kJ/cm, dar zilnic temperatura medie a aerului este nc mai mic de 8C. Jutarnja temperatura ispod nitice moe se pojaviti iu lipnju.n timpul verii, suma medie zilnica a radiatiei solare este de aproximativ 2 kJ/cm, temperatura medie la prnz 24C, iar cea mai mare nu depete 36C chiar i n cele mai calde zile. ZVruih dana, s temperaturom viom od 30C, ima samo jedan ili dva u mjesecu.ile calduroase cu temperatura de peste 30C, sunt doar o data sau de doua ori pe lun. Prevladava sunano vrijeme pa bude mjeseno oko 10 dana bez oblaka, a onih kad je cijeli dan oblaan ima samo tri ili etiri.Cea mai mare parte a timpului este nsorit n cursul lunii i sunt aproximativ 10 zile fr nori. Chiar i n iulie i august, temperatura medie minim este de aproximativ 9C. Vjetar je slab, osim u dane s kiom, a smjer mu je najee jugozapadni. Vntul este slab, cu excepia cazului n zilele cu ploaie. Media timpului cu ploaie este de opt zile ntr-o lun care se manifesta prin furtun si precipitatii abundente, dar nu pentru mult timp.La nceput toamna este o foarte placuta. In septembrie, radiatia solara zilnica este de aproximativ 1,5 kJ/cm, temperatura medie a aerului este de 13C, la amiaza 20C si dimineata in jur de 6C. Zile insorite are cel putin 5 iar cele neinsorite in jur de 7. Toamna este de obicei scurta deoarece in noiembrie iarna isi intra in drepturi.

Noiembrie este luna norilor multi i ceaei.Zato se sunana energija od 0,4 kJ cm 2 praktiki ne razlikuje od one koju tlo prima u prosincu, kad su dani najkrai. Deoarece energie solar este de 0,4kJ/cm practic nu difer de cea din luna decembrie, cand zilele sunt mai scurte. Srednja temperatura zraka je 5C. Temperatura medie este de 5C. U prosincu bude samo jedan ili dva vedra dana, a potpuno oblanih ima prosjeno 18. U cjelini uzevi najhladniji je mjesec obino sijeanj (-3C u prosjeku), ali je najnia temperatura izmjerena u veljai (-23C).Pe ansamblu, luna cea mai rece este de obicei ianuarie -3C n medie, dar cea mai scazuta temperatur msurat n februarie este de -23C. No, u ta dva mjeseca ima manje oblaka nego krajem godine i dani postaju dulji, svjetlije je, a primljena sunana energija sve je vea. Iarna precipitaiile sunt n mare parte de zpad, ploaie mai puin. Najvie je ima u studenom (oko 200 mm prosjeno), a najmanje u veljai (oko 80 mm).Cea mai mare parte a precipitatiilor cade n noiembrie (aproximativ 200 mm medie), cea mai sczuta n luna februarie (aproximativ 80 mm). Fauna si floraParcul National Retezat adaposteste 55 de specii de mamifere (dintre care 22 sunt ocrotite de lege) si ofera conditii bune pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari ale Europei (lupi si rasi). Caprele negre, cerbii si capriorii sunt si ei bine protejati de munte. Portiunea calcaroasa a masivului este si acum folosita de ursi ca adapost pe timp de iarna.Pisicile salbatice fac si ele parte din bogatia faunistica a zonei la care, recent, s-au adaugat si marmotele (20 de exemplare de marmota alpina din Alpii Austrieci au fost introduse in Parc in urma unei actiuni a Academiei Romane, in zona Lacului Gemenele. Acum, marmote se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare importante ale masivului). Numarul total al speciilor de animale care traiesc in Parcul National Retezat este de ordinul miilor.Plitvice: Parcul National Plitvice este o zona puternic impadurita, mai ales cu fag, molizi si brazi. Dispune de un amestec de vegetatie alpina cu vegetatie mediteraneana.Prostor Parka obiluje endeminim vrstama ueg i ireg rasprostranjenja (72 vrste). From that point of view, important species of the Plitvice Lakes National Park flora are: uskolisno zvonce ( Edraianthus tenuifolius ), locus clasiccus is in the area of Vilina draga at Korenica, frog - flower ( Rannuculus scutatus ) - locus classicus is in the area of Krbava: Mrslin at Korenica and livadni procjepak ( Scilla litardierei ) with locus classicus in Lika at KorenParcul este foarte bogat in specii endemice avand un numar de 72 de specii. Din acest punct de vedere, specii importante ale Parcului National Plitvice sunt: tenuifolius Edraianthus, prezenta n zona Draga Vilina la Korenica, Rannuculus scutatus se afl n zona Krbava: Mrslin la Korenica i Scilla litardierei n Lika la Korenica. This species is widely spread on damp, valley meadows in the Park.O atractie deosebita a Parcului sunt plantele carnivore. Dintre acestea amintim: Except already mentioned species which are located not far from the Park, there are 25 more species of the Park flora belonging to this group (all together 28 species). Na cretnom, (tresetnom) stanitu na podruju Parka raste okruglolisna rosika (Drosera rotundifolia).Drosera rotundifolia, Zbog rijetkosti ovakvih stanita spada u rijetku biljku flore Hrvatske. Pinguicula vulgaris, Utricularia minore.Zona este casa si pentru o mare varietate de specii de animale si pasari. Specii rare in Europa, ca ursul brun, lupul, o specie de vultur, bufnita, rasul, pisica salbatica si cocosul de munte pot fi gasiti aici. In parc se regasesc 321 de specii de insecte dintre care 76 de specii de fluturi i 245 de specii de molii, 12 specii de amfibieni in timp ce reptilele sunt reprezentate de un numar mic, Pretpostavka je znanstvenika da ovaj broj ini samo 40-50% ukupne potencijalne faune Lepidoptera.157 de specii de pasari dintre care 70 se reproduc aici, mai mult de 50 de specii de mamifere (arici, jder, mistret, jder de piatra), 20 de specii de lilieci.

2.4. Spatii de cazareRetezat: n parc i n apropierea lui gsim condiii de cazare pentru toate gusturile i toate buzunarele.Existcldiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevraii montaniarzi se simt n largul lor, departe de nebunia i stresul oraelor, dar sunt i pensiuni i cabane de trei stele, unde cei pretenioi pot gsi toate facilitile.Pensiuni certificate:Codrin**, Iancu**, Dumbravita**, Anita***, Iris***, Mara**

Alte cabane (c)si pensiuni (p) in zona Retezatului: p. Sarmis***, c. Cascada*, c. Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c. Pietrele* sau Vila Stanisoara**, c. Gentiana, p. Retezat**.Camparea este permis: n zona cabanelor Pietrele, Gura-Zlata, Rotunda, Baleia, Buta, Cmpuel, n locurile amenajate de deintorii de terenuri i la Poiana Pelegii i Stna de Ru. n zona central a Parcului este permis camparea n: cldarea Bucurei, lng refugiul Salvamont.n regim special, respectiv pentru o singur noapte este permis camparea n: cldarea lacului Znoaga, lng punctul de permanen Salvamont.Plitvice: n zona central a parcului exist trei hoteluri: Hotelul Jezero***, hotel "Plitvice" , Hotelul Plitvice**i hotel "Bellevue" i hotelul Bellevue**, a na samo 10 km od centra turistike zone Plitvikih jezera hotel "Grabovac" i la doar 10 km de centrul turistic al zonei hotelul Grabovac***.. Hoteli nude smjetaj u komfornim sobama, restorane s bogatom gastronomskom ponudom, kao i posebne ponude tijekom cijele godine.Hotelurile ofer cazare in camere confortabile, un restaurant cu o gastronomie bogat, precum i oferte speciale pe tot parcursul anului. n plus fa de beneficiile si serviciile mentionate anterior, hotelul Jezero i hotelul Plitvice organizeaza confetinte mari si mici , intalniri de afaceri, seminarii. Complexul Sport din cadrul hotelului, precum i facilitile de la hotel ofer conditii la fel de bune si recreere, precum i o oaz de linite.

.Pentru cei care cauta o alta locatie si au preferinte diferite pentru petrecrea timpului liber este disponibil Campingul Coran si Campingul Borje.Oba kampa smjetena su u iznimno lijepom prirodnom okruenju; kamp "Korana" nalazi se samo 6 km od sjevernoga ulaza, a kamp "Borje" Ambele campinguri sunt situate ntr-un mediul natural deosebit de frumos; Campingul Coran este situat la doar 6 km de intrarea de nord i camping Borje***na samo 15 km udaljenosti od junoga ulaza u Nacionalni park. la numai 15 km de intrarea sudic din Parcul Naional. In taberele din Parcul National Plitvice se poate ajunge cu maina sau cu autobuzul, care functioneaza la liniile de autobuz regulate de la Zagreb la toate marile orae din Dalmatia (Zadar, Sibenik, Split, Dubrovnik). Najblii aerodrom nalazi se u Zagrebu i udaljen je oko 140 km, a najblia eljeznika stanica nalazi se u Karlovcu i od Plitvikih jezera udaljena je oko 90 km.Cel mai apropiat aeroport este la Zagreb, i este localizat la aproximativ 140 km i cea mai apropiat gar este situata n Karlovac i Lacurile Plitvice sunt situate la aproximativ 90 km.2.5. Obiective turistice Rezervaii naturale paleontologice: Depozitele continentale de dinosaurieni de la Snpetru, Depozitele continentale cu ou de dinosaurieni Tutea, Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului Rezervaii naturale botanice: Fneele cu narcise de la Nucoara, Mlatina de la Peteana, Calcarele de la Faa Fetei, Vrful Poienii, Pdurea Slivu, Cheile Crivadiei, Dealul i Petera Bolii, Castanii comestibili de la Suseni

Servicii incluse in taxa de intrare:- Plimbri cu vaporaul electric, disponibile la lacul Koyjak. Se execut la fiecare 15 minute sau jumtate de or. Plimbarea dureaz cam 20 minute. - Plimbri cu autobuzul panoramic de transfer. Pleac la fiecare 15, 20 minute.Prvi snijeg padne obino u studenom, a posljednji poetkom travnja, ali moe ga biti iu svibnju.Concluzii Valorificarea turistic a ariilor protejate mbrac forme diferite, complexe. Ea trebuie s in cont de structura ariei protejate, de obiectivele de management, de varietatea resurselor etc. Sistematizarea acestor areale variaz de la o ar la alta, aa cum difer i echipamen-tele turistice de la un parc la altul . Se consider c activitile recreaionale ce pot fi dezvoltate n interiorul ariilor protejate sunt: studierea naturii, florei i faunei; fotografierea, pictura peisajelor; drumeii montane; alpinism; speologie; practicarea scufundrilor; plimbri pe jos sau, iarna, cu schiurile; ciclism i canotaj; vizite la obiective culturale, istorice i etnografice; cunoaterea i nvarea unor meteuguri tradiionale; vizitarea ecomuzeelor din incinta zonelor protejate; vizionarea de filme, consultarea de materiale documentare, tiinifice despre zonele protejate n cadrul centrelor de primire a turitilor. Fiecare arie protejat destinat recreerii i stabilete propriile reguli de comportament pentru vizitatori. In Romnia, ariile naturale protejate dein doar 5% din suprafaa rii; dintre toate ariileprotejate, numai trei au administraii proprii funcionale, iar turismul se poate spune c este organizat corespunztor doar n R.B. Delta Dunrii i n PN Retezat .Parcul Naional Retezat

Elemente de atrac tie

Peisaje deosebite, relief glaciar, diversitate floristic i faunistic.

Optiuni strategice

Cu o ndelungat tradiie n domeniu (parc naional nc din 1935 i parte a reelei internaionale Pan Parks), Retezatul i zona limitrof acestuia se poate dezvolta ca destinaie ecoturistic de importan internaional. La nivelul destinaiei funcioneaz deja o asociaie de turism (Asociaia de Turism Retezat) - condiie esenial pentru dezvoltarea integrat a zonei. n plus, este nevoie imperioas de ntrirea capacitilor administrative, att a administraiei parcului, dar mai ales a asociaiei de turism, de o mai bun valorificare n turism a atraciilor existente n zona limitrof parcului (ara Haegului, Valea Jiului) i de integrarea acestora ntr-un produs turistic unitar.1.TIGU, G.,

PADUREAN, M.,

TALA, M.,

2.BRAN, F.,