SUBIECTEpentru evaluare la disciplina Sisteme politice comparate1. Conceptul de sistem politic. Abordri teoretice a sistemului politic Sistemul politic - reprezint un subsistem al sistemului social i cuprinde relaiile politice, instituiilepolitice i concepiile politice, sistemul care asigur organizarea i conducerea de ansamblu a societii,funcionalitatea ei.Diferitelecomuniti umane, ajunselaoanumittreaptde dezvoltare, numai pot existaifuncionafrsfieorganizatentr-unsistempolitic, aceastaconstituindonecesitate, olegegeneralaprogresului istoric. Constituindu-se ca un sistem de organizare i conducere n ansamblu a societii, sistemul politicslujete i trebuie s slujeasc attsocietatea n ntregul ei, ct i fiecare subsistem n parte, interesele generalale societii, ct i cele individuale.!xperienaistoricadovedit i dovedetecnumai organul comunitilorumanensistemepolitice puternice, bine structurate, le-asigurat acestora viabilitatea. Majoritateapolitologilor lumii contemporanenelegprinsistempolitic ansamblul relaiilorpolitice, al instituiilorpolitice, al concepiilorpoliticei al raporturilor dintreele, existentelaunmoment dat ntr-o societate . Definiia conceptului de sistem politic s-a emis relativ trziu nliteratura despecialitate, nspedupal doilearzboi mondial, att n literaturaoccidental, ct i nceadin!uropa de !st. "n legtur cu conceptul de sistem politic, se mai fac unele confuzii, dintre care cel mai desntlnitesunt celecareidentificsistemul politiccusistemul social global.!steadevrat csistemulpoliticare ca principal menireasigurareafuncionrii societii n ansamblu, dar aceasta nu nseamnc el poate fi identificat cu sistemul social global.#rintre primii autori care s-au preocupat de problematica sistemului politic se remarc David !aston,care, n mai multe lucrri $prima aprut n %&'( i intitulat )*istemul politic), alta n %&'+, avnd ca titlu ),analiz sistemic a vieii politice)-, avanseaz elemente valoroase pentru nelegerea conceptului menionat,printrecareacelacsistemul politicesteunsistem desc.is cuautoreglare. Cevamai trziu, /. 0.1apierre n lucrarea )2naliza sistemelor politice) definete sistemul politic drept )ansamblulproceselorde decizie care privesc totalitatea unei societi globale3. 4enionm faptul c pn n prezent nu exist odefiniie unanim acceptat a sistemului politic, dup cum am vzut c nu exist o asemenea definiienicipentru conceptul de sistem global, precum i faptul c sfera noiunii sistem i c.iar demersul sistemic diferde la un autor la altul. De pild, 4. 5urla6i nelege prin sistemul politic )un sistem relativ nc.is,careasigur integrarea tuturor elementelor societii i a nsi existenei acesteia ca organism integrat, condus nmod centralizat de puterea politic al crei pivot l constituie statul. !l include n sine7 instituiile politice - statul, dreptul, partidele i organizaiile politice8 sistemul comunicaiilor care leag membrii societii i grupurile sociale cucentrul 9putereapolitic3.:. #arsons, nlegturcusistemul politic, afirm7 )Conceptul nostruc.eiedeorientareestepolitica definit ca un subsistem primar funcional al societii, strict paralel cu statutul teoretic, cu economia).Dup cum apreciaz mai muli politologi, pentru definireaconceptuluidesistem politictrebuieavutenvedereatt perspectivastructural,ct i cea funcional.Din perspectiva structural,sistemulpolitic reprezint unsubsistemal sistemului social global, fiindalctuit dinrelaiile politice,instituiile politice, concepiile politice, precum i forme i mijloace ale aciunii politice, normele i valorilepolitice corespunztoare.#rivit ns n perspectiv funcional, sistemul politic asigur organizarea iconducereasocietii, asistemului social nansamblu. Capartecomponentasistemului social global,sistemul politic reprezint ansamblul structural derelaii specializate, de laturi care se condiioneazreciproc, asigurnd funcionarea, n raport cu exigenele ce decurg din relaiile sale cu sistemulcu celelaltesubsisteme, ca i din propriul mecanism de autoreglare, sistemului politic, natura i configuraia relaiilor,instituiilor, concepiilor politice, formelor deaciune, normelor i valorilor politicedeterminrolulspecific n viaa social, concretizat n funcii adecvate cerinelor asigurrii stabilitii i prosperitiisocietii n fiecare etap istoric dat. 2. Nivelurile sistemului politic!xistomultitudinedetipologii asistemelorpolitice, ndependendecriteriilenbazacroraseefectueaz clasificarea. ;u vom insista asupra expunerii tuturor variantelor i opiniilor, menionndu-le doarpe cele mai importante.4ax 0eberstructureaz sistemele politice dupnaturaputerii i leitimitateaacesteia, criterii nconformitate cu care el deosebete trei tipuri7Sisteme politice raionale, n care puterea aparine guvernului i numai n mod legitim. !xercitarea ei intrn sfera obiectiv, stabilit de lege. Sisteme politice tradiionale, n cadrul crora puterea se bazeaz pe caracterul sacru al tradiiilor.1egile i legitimitatea puterii nu pot fi contestate de populaie.Sisteme politice charismatice. #uterea este deinut de un lider c.arismatic, care convinge populaian calitile sale excepionale. !l i imagineaz c i s-a permis s ndeplineasc o misiune 9de excepie3 n istoriei c este ndreptit s impun cea mai bun dintre ordinele politice, de aceea cere de la mase susinere i supunereabsolut.#rimul tip poate fi atribuit regimurilor democratice $fie republici, fie monar.ii parlamentare-8 cel de-aldoilea este caracteristic monar.iilor absolute $,man, abriel 2lmond, axat pe valorile culturii politice, evideniind7Sisteme politice anglo-americane. *unt atribuite 4arii 5ritanii, *?2, Canadei, 2ustraliei i ;oiiAelande. !leseaxeazpeprincipiilei valorileliberal-democratice. !xistoculturpoliticomogen$valorile mprtite de elit i mase sunt aceleai-, fiind asigurate drepturile i libertile fundamentale. !sterespectat principiul pluralismului politic i al separrii puterilor n stat. !voluia sistemelor nu a cunoscutperturbaii sau modificri substaniale, prin urmare au un nivel sporit de stabilitate.Sisteme european-continentale. "ncludasemenea state europene ca Brana, >ermania, "talia,*pania, #ortugalia, etc. *unt sisteme democratice, ns evoluia lor nu a fost rectilinie, nregistrnd devieriradicale $instaurarea regimului totalitar n >ermania i "talia, autoritar n *pania i #ortugalia-. Cn cadrul lorcoexist elementele culturii politice anglo-americane cu vec.ile culturi.Sistemele politice preindustriale sau parial industrializate. #ot fi atribuite unor state din 2sia,2frica, 2merica latin, precum i !uropa de !st. Cn cadrul sistemelor, exist un grad avansat de difereniereainstituiilor i valorilor politice. Culturapoliticestefragmentati deseori areoformrudimentar.>uvernareaderegul esteautocrat i tinde spreautoritarism. ;userespect drepturile i libertilefundamentale, nici principiul separrii puterilor n stat. Sisteme politice totalitare. *e caracterizeazprin monopolizarea puterii de ctre un partid politic,ideologia cruia devine a statului. *tatul exercit controlul asupra tuturor sferelor vieii sociale7 economie,cultur, religie, familie, etc. Cultura politic este una de subordonare i nu se respect drepturile i libertileomului. !xemple7 >ermania nazist, "talia fascist, ?@**, Coreea de ;ord, Cuba, C.ina $pn n anii D&E-.Conform criteriilor social!economice distingem urmtoarele tipuri7Sisteme politice ale societilor postindustriale. *e refer la rile occidentale, care au implementatprincipiile statului de drept, axndu-se pe valorile neoliberale i cele social-democrate.2u edificat statulbunstrii sociale, bazat pe societatea de consum. *istemul economic este unul prosper i dinamic, care apermis depirea antagonismului de clas.Sistemele politice alesocietilor industrializate.!ste atribuit statelor ceaurealizat reformareasistemului economic n anii FE-GE ai secolului HH, nregistrnd o cretere economic rectilinie i stabil$=on6ong, *ingapore, Coreea de *ud-. 5aza economiei naionale o constituie industria i nu agricultura.Dei formele organizrii vieii politice difer, gradul de democratizare este nalt. :otodat, se atest prezenaa unor categorii de populaie marginalizat.Sistemele politice ale societilor n tranziie. Caracterizeaz statele ce tergiverseaz procesul detreceredelaeconomiaplanificatlaunacapitalist. Dei sunt adoptateprincipiileeconomiei depia,mecanismele existente nu permit asigurarea unui nivel general de bunstare. Cn multe cazuri baza economieio constituie agricultura. 1a fel continue s coexiste vec.ile i noile culturi i valori. Sistemele politice ale societilor preindustriale. *unt atribuite societilor agrare. *e caracterizeazprintr-un nivel nalt al inec.itii sociale i un grad sporit de difereniere a instituiilor i valorilor politice.*rcia cuprinde majoritatea populaiei, care duce lips de alimente, servicii i asisten.Conform criteriilor politico!na"ionale evideniem7Sisteme politice liberal-democratice. *e refer la societile contemporane,care s-au realizat castate naionale. Drepturile ceteneti sunt considerate valoarea politic suprem. #roblema naional a fostsoluionat, societateanefiinddivizatconformclivajeloretno-lingvisticesaureligioase. *istemul politicpoartuncaracterpluralist inon-discriminatoriu, oricedecizieexprimndintereseletuturorcategoriilorsociale. 2cest sistem evolueaz spre un stat post-naional.Sistemepoliticenaional-democratice.*untatribuitesocietilorcaresuferdedeficit identitar.Dei exist instituii statale democratice, ele nu au reuit s integreze ntreaga societate, care continue s fiedispersatconformcriteriilor etnice, lingvisticesaureligioase. *unt puternicesentimentelenaionaliste,statul prezentndu-se ca una din valorile politice supreme. Conform criteriilor partidismului, sistemele politice se pot clasifica astfel7 Sistem politic pluralist. *e caracterizeaz prin funcionarea mai multor partide politice, alternana laputerefiindasiguratfrcavreunul dintreelesrealizezeodominaiedurabil. *istemelepluraliste,dependente de fragmentarea votului, se definesc i prin structura policrom a guvernului, regula constituind-o coaliiile guvernamentale. Ca subtip, menionm sistemul politic bipartidist unde, prin tradiie, doar dou dintre partidele existentealterneaz la putere $rotativa guvernamental-, aa cum o arat, spre exemplu, experiena politic american. Sistemul politic cu partid dominant. !ste definit prin distanarea categoric i de durat a unui partidpolitic fa de celelalte, puterea politic avnd aceeai structur i componen timp ndelungat. 4onopolulpartidului dominant se realizeaz n baza funcionrii unui sistem electoral corect i a respectrii celorlalteprincipii ale democraiei. !xemplu7 /aponia. Sistemul politic partid-stat.*e caracterizeaz prin monopolul nelegitim al unui singur partid, prinsupunerea statului de ctre partidul unic $ex. statelor comuniste-. Cn acest caz, realizarea funciile vitale alesistemului politicserealizeazprinconstrngereviolenti birocraieexcesiv. !steunsistempoliticnedemocratic, care promoveaz interesul de grup sau de clas, care n raport cu societatea sunt n minoritate,excluznd opiunile i voina majoritii, interesele i aspiraiile acestora.!vident c fiecare abordare se axeaz pe propriile principii i nu poate exista o clasificare general asistemelor politice. 4ai mult c.iar, nu poate exista o form pur, deseori n cadrul unui sistem politic suntprezente unele criterii i lipsesc altele. 1a fel, pot exista i forme intermediare, de evoluie de la un tip desistemlaaltul. #rocesul deglobalizareatragepractic toatestatele, determinndu-lesadoptesistemedemocratice.#. Institu"iile uvernrii i problemele separa"iei puterilorInstituiileguernrii."ncadrul oricrei societi ocomponentimportantasistemului politicoconstituie instituiile politice. !le asigura derularea si realizarea efectiva a vieii si practicii politice.#rincipala lor caracteristic este aceea ca au ca obiect de activitate puterea politica, organizarea,transmiterea, exercitarea, conducerea si legitimarea ei.Cn cadrul oricrui sistem politic se ntlnesc dou tipuri distincte de instituii politice7 a- instituii politice statale care au in centrul lor statul, cea mai important si cea mai vec.e instituie asocietii i care n funcie de natura puterii exercitate se mpart in7 - instituia politic executiv I guvernul8 - instituia legislativ I parlamentul8- instituia efului statului. b- instituii politice extrastatale din care fac parte partidele politice.Guvernul. #rin coninutul, trasaturilorsi atributele sale guvernul reprezint una dintre cele mai importante i distincte instituii ale statului. "mportana acestei puteri decurge din faptul ca ea este ceacare organizeaz i conduce efectiv societatea. Drept urmare, ea se afla cel mai mult si cel mai direct nlegtur cu ceteanul. Din aceasta cauza, guvernul sau executivul i intereseaz n cea mai mare msura peceteni, ntruct deactivitatea i eficiena acestuia seleag nmare msur realizarea aspiraiilor siintereselor lor.Cncontiinai practicapoliticcurent, aceastinstituieestecunoscutsubnumeledeguvern, ncelemai multecazuri, consiliul deminitri, cabinet etc. Denumireasaesteinmaremsurdeterminat de sistemul constituional, de structura sa, sau de anumite tradiii istorice."n cele mai multe cazuri, guvernul este constituit din doua componente distincte7 a- eful guvernului, care poart diferitedenumiri7 prim-ministru, eful cabinetului, premier8 b- guvernul propriu-zis, format din minitri, secretari de stat, etc. !ipuri deguernecontemporane. Cntiinapolitologictipologizareaguvernelor,areinvedere, inprincipal doua criterii eseniale7 2. Calitatea membrilor in guvern. 5. ;umrul partidelor politice ce formeaz guvernul. 2. Dup calitatea pe care o au n guvern membrii acestuia, pot fi7 a- guverne politice b- guverne te.nocratice c- guverne militare 2%- >uvernul politic. "n desemnarea membrilor unui asemenea guvern primeaz componena politic,acetia fiind membri ai partidului sau formaiunii politice aflate la putere.!i sunt prin excelen oamenipolitici, fiind numii minitri. Calitatea de membru ntr-un asemenea guvern nseamn o dublaresponsabilitate7 una profesional, ce decurge din gestionarea i administrarea treburilor ministerului si aguvernului8 cealalt politic, ea fiind n legtur direct cu partidul sau formaiunea politic crei i aparinei oreprezint. "nmulte situaii responsabilitatea politic estemai pregnant, dect cea profesional.*usinereapoliticaunui asemeneaguvernestefoarteclar, eavinenumai dinparteapartidului sauaforelor care dein majoritatea n parlament, deci a puterii. !ste o susinere prin excelen politic. 2J->uvernul te.nocratic. *unt tipuri de guverne relativ noi aprute inpractica politica. !le seconstituie in situaii deosebite cum ar fi7 o criz politic prelungit i acuta care face imposibil susinerea incontinuare a unui guvern politic. "n aceast situaie se apeleaz la un guvern de specialiti, nenregimentaipolitic, fie pentru a continua guvernarea in vec.ea structur politic, fie in cele mai multe cazuri pentru agestiona treburile politice pn la constituirea noului guverni apregti si realiza alegerile generaleanticipate saula termen. 2semenea guverne se numesc te.nocrate, iar membrii lor specialiti sau te.nocrai.2stzi, intr-o lume dominat de politic si mai ales de interese politice, durabilitatea, viabilitatea unorasemenea guverne este foarte mic. 2(- >uvernele militare sunt instalate de grupuri ale armatei. De regula acestea se impun prin for, nurma unei lovituri de stat. Keful guvernului si membrii acestuia sunt ofieri, ei dein si exercit puterea nnumele armatei."n cele mai multe cazuri se instaureaz un regim nedemocratic,dictatorial.Constituia,activitateapartidelorpoliticesialtorinstituii democraticeestesuspendat.2relocogravlimitaresaulic.idareadrepturilorsilibertilorceteneti. >uvernareaserealizeazprinmijloacemilitare, decrete,ordonane, instituii. "nistorieaufost nssi cazuri cnduneleguvernemilitareauntreprins masuridemocratice7 naionalizare, reforme agrare, limitri ale capitalului strin, ncurajri ale celui auto.ton, etc. 5. Dup numrul partidelor politice care participa la formarea guvernului, acesta poate mbrcaurmtoarele tipuri7 5%- "uern monocolor format din reprezentanii unui singur partid politic, cel care deine majoritatea inparlament i puterea. De regula aceste guverne sunt caracteristice regimurilor totalitare dar nu puine au fostcazurile cnd asemenea guverne s-au constituit in anumite perioade si in societile democratice. 5J- "uernele de coaliie sunt constituite din reprezentanii mai multor partide politice, care fie ca auformat o coaliie electoral i au ctigat alegerile sau pentru a obine majoritatea in parlament i a formaguvernul sunt nevoite sa se alieze. #entru buna si eficienta funcionare a guvernelor de coaliie, este nevoiede o apropiere doctrinara si pragmatica. "n caz contrar, acolo unde se ntlnesc si se ntreptrund opiuni,intereseideologice ipoliticediferite, aredesuferitprogramuldeguvernare simaiales realizareasa npractic. 5(- "uerne de uniune naional. 2semenea guverne se formeaz n situaii cu totul deosebite7- o criza politic acut care nu da posibilitate la constituireaunui alt tip de guvern8 - stare de rzboi, mari tensiuni si conflicte sociale, calamiti naturale etc. >uvernele de uniune naional se formeaz din reprezentanii celor mai importante partide si formaiunipolitice ale societii. Durata mandatului unor asemenea guverne este n legtur direct cu perioada crizeicare a generat necesitatea instaurrii lor. *unt guverne impuse de situaii si stri excepionale, ele nu suntcaracteristice unei dezvoltri normale si democratice. #ormarea guernului. 2cest proces este specific fiecrei societi in parte, dar el se aflasub aciuneaunor factori, cum ar fi 7 - natura regimului politic i a sistemului constituional8 - forma de guvernmnt8 - locul si rolul, atribuiile si prerogativele celorlalte instituii ale puterii de stat in sistemul vieii politice,in principiu al parlamentului si instituiei efului statului. "n cazul regimurilor totalitare, guvernul este principalul instrument de executare a puterii si de aceea,att formarea, cat si activitatea sa este total dependent de cei care dein puterea. "nsocietiledemocratice, dei guvernul esteexpresiaindirectavoinei electoratului, amajoritiiacestuia, acest fapt trebuierelevat c.iardinmomentul constituirii sale. "ncadrul acestui proces, unrolimportant l joaca forma de guvernmnt7 monar.ic, prezidenial sau parlamentar.eful statului."nstituiaefului statului constituieunadintrecelemai vec.i autoriti politice, eaaprndodatcustatul, cunoscndoevoluiecontinu, att nceeacepriveteforma, structura, ct siprerogativele si atribuiile. 2stzi aceasta instituie, sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative esteprezent in societate.2naliza instituiei efului statului impune precizarea categoriei de putere creia i aparine. "ncludereaacestei instituii in cadrul puterii executive sau legislative ine n mare msur de principiul pe care aceastase fundamenteaz, al separaiei ei sau al unicitii. Dac puterea se fundamenteaz pe principiul separaiei, instituia efului statului aparine sfereiexecutivului, de aceea ea apare sub numele de Leful puterii executive3 sau Leful executivului3. 2colo undensstatulestentemeiat peprincipiul unicitii, aceeai instituieesteaparintoarecategoriei deputeresimilar cu cea a parlamentului, adic a legislativului. "n decursul vremii, instituia efului statului a mbrcat dou forme de organizare si manifestare7 uni-personal $rege, mprat, sultan, domn, principe sau preedinte-, de regul numit, dar in vremurile modernei aleas8 colegialaIaceastaapurtat si poartadiversedenumiri7 #rezidiu, Consiliul destat, Consiliulprezidenial. $esemnarea, alegerea e%ului statului.Desemnarea sau alegerea efului statului, atribuiile siprerogativele acestei instituii in de o serie de factori7 - natura sistemului politic8 - sistemul constituional si forma de guvernmnt8 - anumite tradiii istorice si naionale. ;u in toate cazurile si in mod automat modul de desemnare al efului statului determin locul si rolulacestuia in societate n stat. Cuantumul si extensiunea acestei funcii este in raport cu celelalte puteri, inprincipiu cu executivul si legislativul, dar si de categoria puterii n care este ncadrat.#ractica social-istoric de pn astzi a relevat patru ci de desemnare a efului statului7a- Cale ereditar. !ste prima si cea mai vec.e modalitate de desemnare a efului statului. !a a fost siestecaracteristicregimurilormonar.ice, constituionale. Dupanumitereguli constituionale, monar.ulaccede la funcia de ef al statului pe cale ereditar ca n 2nglia,,landa,*uedia sau el nsui i poatedesemna un succesor din cadrul casei regale, ca in *pania, 5elgia,4aroc, "ordania. #rin aceast modalitatede desemnare a efului statului, parlamentul sau alt instituie nu au nici un rol sau unul minor, cel mult de aveg.ea la respectarea regulilor constituionale de desemnare a acestuia, sau in caz de stingere a dinastiei, lanumirea unui succesor la tron sau participa la alegerea acestuia. b- 2legerea de ctre parlament. 2ceast modalitate de desemnare a efului statului este o consecin, unrezultat al revoluiei burg.eze, al luptei acesteia mpotriva absolutismului, fiind in acelai timp si un modeficient de control al parlamentului asupra acestei instituii."n practica politica aceasta modalitate cunoatedoua forme7 - parlamentul desemneaz direct prin votul membrilor si pe eful statului, de regul pe preedinte, aacum este situaia in >recia, "srael, @epublica *ud 2frican. "n acest caz, instituia efului statului mbracforma uni-personala8 - parlamentul alege organe colegiale, ca efi de stat, situaii ntlnite in fostele ri socialiste, dar si instate ca !lveia. c-Desemnareaefului destat dectreuncolegiuelectoral. "nprincipiu, parlamentul i adunrilelandurilor in >ermania,adunrile legislative ale statelor federale in "ndia, si adunrile regionale in "taliadesemneaz membrii care mpreuna formeaz colegiul electoral si care vor desemna pe eful statului. , situaie mai aparte se petrece in *.?.2. si Coreea de *ud unde membrii colegiului electoral care l voralege pe preedinte, sunt desemnai prin vot universal. d-2legerea efului statului prin vot universal. 2ceasta modalitate de alegere a efului statului este oconsecinaadncirii democratismului vieii politice, dar i omsurdeasigurareaec.ilibrului ntreexecutiv i legislativ. 2legerea efului statului prin vot universal i confer acestuia o sporita autoritate irespect, care se pot materializa prin atribuii i prerogative. , asemenea situaie ntlnim in @omnia, @usia,Brana, "ndonezia, etc. &tributele si prerogatiele e%ului statului. #roblemele rolului i ale atribuiilor efului statului au fost sisunt si astzi viu disputate, ele cuprinznd variate opinii si preri, acestea mergnd de la conferirea efuluistatului unrol pur decorativ, reprezentativ, pnlaacordareaunor importanteprerogativeexecutivesilegislative. 2ceast mare diversitate de roluri ce sunt atribuite efului statului sunt determinate de o serie defactori7 - modul de desemnare a efului statului8 - raportul dintre instituiile fundamentale ale statului, in principiu dintre executiv si legislativ8 - existena sau nu a unor tendine si opiuni pentru asigurarea unui ec.ilibru intre principalele instituiiale statului, guvern-parlament8 - unele tradiii naionale. "nfunciedemodul cumseexprimisemanifestinpracticrolul iatribuiileinstituiei efuluistatului, se pot distinge trei mari orientri7 a- *isteme constituionale unde efii de state dein si exercit roluri pur decorative, doar de reprezentare.2semeneafuncii sentlnescderegulinmonar.iileconstituionaleundeefii statului sunt desemnaiereditar cain*uedia, 2nglia, /aponia, 5elgia. Bunciilelor sunt eminamentereprezentativei acestealimitate. Bunciadereprezentareastatului ontlnimsi insistemeleconstituionale, undeinstituiaefuluistatului este exercitat de preedinte. 2a este situaia in "talia, "srael, >recia, >ermania, de regul acolounde preedinii sunt desemnai fie de parlament, fie de colegiile electorale. "n aceste cazuri, ei seafla subun permanent control al legislativului avnd un rol strict de reprezentare a statului. b-*isteme constituionale unde instituia efului statului se afla la intersecia executivului silegislativului, rolul acestuia fiind de a asigura un ec.ilibru intre cele dou instituii ale statului, de a limitatendina uneia dintre ele de a acumula un surplus de funcii si de atribuii in detrimentul celeilalte. *unt aanumitelesisteme semiprezidentiale-parlamentare. Dinacesteconsiderente, eful statului afost nzestrat cuatribuii si prerogativeatt indomeniulexecutivului, ct iallegislativului. $executie'reprezentareastatului8desemnareaprimului-ministrusi aaltor demnitari8 prezidarea edinelor guvernului8 legislatie7 promulgarea legii8 dizolvarea parlamentului-. "ns toate aceste prerogative si atribute sunt controlate, mprite fie cu executivul, fie cu legislativul,depinde, de domeniul aparintor funciei. 2semenea situaii se ntlnesc in 4aroc, 2lgeria, dar mai ales nfostele ri comuniste din !uropa centrala i rsritean. c-*isteme constituionale unde eful statului deine multiple si diverse prerogative executive silegislative, fapt ce-l situeaz pe o poziie privilegiata in stat si societate, egal sau aproape egal cu cea ainstituiei parlamentare. Cele mai relevante asemenea sisteme sunt din *.?.2., @usia, Brana, "ndonezia, etc.$uratamandatului e%ului statului. Duratamandatului efului statului estespecificafiecrui sistemconstituional in parte, ea innd n mare msur de forma de guvernare. "n situaia monar.ilor constituionali, durata mandatului efului statului este pe via. "n cazulrepublicilor prezidenialesauparlamentare, duratamandatului instituiei efului statului estederegulcorelat cu cea a executivului i legislativului7 M,' ani sau c.iar mai mult +,F ani ca n Brana. "n unele sisteme constituionale *.?.2., Brana, @usia i c.iar @omnia in cazuri excepionale duratamandatului efului statului poate fi prelungit printr-o lege votat de parlament.$arlamentul.2lturi de instituia efului statului si guvern, parlamentul constituie, in cadrul oricreisocieti democratice, instituia politica cu rol major in structurarea si funcionarea acesteia. !a reflect aplicarea in practic a principiilor separaiei puterii si al reprezentativitii.Constituirea parlamentului.#ractica social-politica a pus in eviden existena a trei ci, moduri deconstituire a parlamentului7 a- numirea parial sau total a membrilor parlamentului8 b- constituirea sa pe calea electorilor, a censului8 c- votul universal. a-;umirea pariala membrilor parlamentului este caracteristic perioadei moderne, atunci cndmonar.ul saupreedintele incalitatea sa de ef al statului i rezerv dreptul de a numi oparte alegislativului, dindorina dea-l controla si c.iar subordona. !ste oprelungire ntrziat a vec.iuluiabsolutism, o ncercare de meninere intr-un fel sau altul a acestuia. *i astzi, ntr-un anumit fel destul de multe sisteme constituionale, ndeosebi sistemele bicamerale maipstreaz formula numirii unor senatori de drept sau pe via. 2a este cazul in *.?.2., "ordania, "talia. !aprivete pe fotii preedini, prim-minitri, lideri religioi, personaliti politice, culturale, artistice. Cel maiconcludent exemplu este "talia, unde preedintele prin prerogativele constituionale poate numi cinci cetenicu o prestaie deosebit, ca senatori pe via. ,asemeneasituaieparemai mult caorecompensaanaiunii fadeactivitateadepusadeacestepersonaliti, ca o recunoatere a meritelor lor. !a nu este n msura sa modifice sau sa influeneze structurasi activitatea parlamentului, s-i confere o alta orientare politic. *unt ns i sisteme constituionale,unde, n baza unor dispoziii legale anumite categorii sociale inspecial minoritile naionale care, dei nuntrunesc numrul devoturi necesare mandatului, primescreprezentare in parlament.b-2legerea membrilor parlamentului prinelectori, pe baza de cens. !ste oform caracteristicperioadei moderne care ncerca s lege dreptul de vot al cetenilor de cens. 2cesta a mbrcat mai multeforme7 censul de avere, de sex, de vrst, de tiin de carte sau de capacitate. Cetenii care nu ndeplineaucondiia de cens nu puteau sa fie alegatori direci, ci ei delegau un reprezentant care participa direct la vot. Censul de avere lega participarea directa la vot sau alegerea de un venit al ceteanului. Censul de sex a fost cel mai discriminatoriu, el excludea de la vot un mare si important grup social, celal femeilor. Censul de vrsta excludea de la viaa social-politic tineretul prin impunerea unei vrste ridicate, J'-(Ede ani, att pentru exercitarea dreptului de vot, cat si pentru cei ce urmau s fie alei. ?n asemenea sistem de desemnare a parlamentului era restrictiv, votul cenzitor sub diferitele sale formeconstituie o limitareserioasa a exercitrii unui drept fundamental al ceteanului si a generat o reprezentarerestrictiva si elitist a grupurilor si categoriilor sociale. #arlamentul constituit pe principiulvotului cenzitornu exprima voina,interesele ntregii naiuni,ci a unei pri a acesteia,structura sa fiind determinata deponderea formei de cens, avere, vrsta, sex, instrucie. c- Notul universal. Notul universal este dreptul cetenilor de a participa direct si egal indiferent de sex,rasa, religie, naionalitate, nivel de pregtire, stare material, la alegerea si constituirea instituiilor centralesi locale ale puterii de stat, dar si de a fi ales. Notul universal conine trei elemente eseniale, distincte attsub aspectul coninutului, cat si al condiiilor ce trebuie sa le ntruneasc. %. $reptul de a alege. #articiparea la exprimarea votului universal este condiionata doar de ndeplinireaunei limite minime de vrste, in cele mai multe cazuri %G ani, precum si delipsa unor interdicii juridice,cum ar fi decderea din drepturile civile si politice proprii celor condamnai definitiv pe perioada ispiriipedepsei si a perioadei stabilite de justiie. J.$reptul de a %i alesimpune ndeplinirea unor condiii in vederea realizrii mandatului ncredinat,cum ar fi7 - sa dispun de drept de vot8 - cetenia statului i domiciliul n ara8 - pregtirea intelectual si aptitudini morale care s-l fac apt pentru exercitarea mandatului. (.$reptul de reocarenu este prevzut n toate sistemele constituionale, totui in unele, ca cele din"ndonezia, !lveia, 1ic.einsteinel estenscris.2cest drept i aretemeiul infaptul cparlamentul esterezultatul unei comuniti i el trebuie sa acioneze in conformitate cu interesele si obligaiile asumate fade alegtori i n consecin, acestea l pot revoca.*tructura constitutiv a parlamentului."n reprezentarea, funcionarea i eficiena activitiiparlamentului un rol major l are structura acestuia. Din aceast perspectiv constatm astzi parlamenteconstituite dintr-o singura adunare numite parlamente unicamerale si din dou adunri I parlamentebicamerale.2ctualastructuraparlamentului esterezultatul aciunii sicombinrii amai multorfactori7structurastatala, sistemul constituional, necesitateamodernizrii i creterii eficienei, factori naional-istorici, tradiii. *tructuraunitaraastatului adeterminat incelemai multecazuri, dar nuinmodobligatoriu, unparlament unicameral. "n cazul statelor federale necesitatea reprezentrii si promovrii intereselor componentelor acesteia aimpus parlamentul bicameral. "n situaia parlamentelor bicamerale, rolul si funciile celor doua camere suntmprite7 una dintre camere reprezint si promoveaz interesele statului federal, cealalt camer se prezintsi acioneazcapromotoareaintereselor popoarelor, naiunilor membre. !xempledestatefederalecuparlament bicameral7 *.?.2., 5razilia, >ermania, !lveia, "ndia, 4area 5ritanie. *unt insa numeroase cazuricnd statele unitare au un parlament bicameral ca7 @omnia, #olonia, #ortugalia, ,landa, dar si situaii destate federale cu parlament unicameral, de exemplu @usia. #arlamentele poarta diferite nume, Congres-*.?.2, Duma in @usia, *tatele generale in ,landa,2dunarea ;aional in Brana, etc. *tructurapoliticaparlamentului. "ndiferent demodul sudeconstituire, denumrul camerelor,incadrul oricrui sistem parlamentar democrat se constituie dou tipuri de fore social-politice7majoritateaparlamentarformat din partidul sau coaliia deforte politice care au ctigat alegerile si care mpreunaformeaz majoritatea simpla de peste 'EOcat si cea absoluta adic JP( din numrul membrilorparlamentului, majoritate necesara votriiguvernului,aproiectelor delegi ordinare si organice8opoziiepolitica care ntrunete sub 'EO din numrultotal al voturilor parlamentarilor. Deosebirea dintre cele doua structuri politice este evident. 4ajoritatea parlamentara este cea care prinvotul su d natere guvernului, i acord votul de investitur i i susine activitatea. !a are rolul esenial inactivitatea legislativ, impunnd, prin sistemul votului, programul politic al partidului sau coaliiei pe care oreprezint. ,poziia parlamentar estenecesar i obligatorie in cadrul unui sistem politic democratic, a unui statde drept. "n raport cu majoritatea parlamentar, opoziia are un rol mult mai mic in dezbaterea si adoptarealegilor,sideaiciin orientarea si conducerea societii."n societiletotalitare,ncelemai multecazuriopoziia politic lipsete sau este formal.4ecanismul de funcionare a parlamentului. #arlamentul i desfoar activitatea in sesiuni. *e cunoscdoua tipuri de sesiuni7sesiunea ordinara si sesiunea extraordinara. *esiunea ordinara este perioada obligatorie de activitate a parlamentului. !a este de regula convocata dedoua ori pe an, primavra-vara, toamna-iarna. *unt si excepii de la regul, n!lveia parlamentulconvocndu-se de patru ori pe an. *esiunea extraordinara se convoac la iniiativaa cel putin %P(din membrii parlamentului, in situaiideosebite, stare tensionat n ara, stare de rzboi, nc.eierea pcii, adoptarea unor legi importante ce nu auputut fi realizate in sesiunea ordinara. #erioada de timp a activitii sale este limitata. Kedina este cea mai uzual form de lucru a parlamentului. "n funcie de structura parlamentului, sepot distinge7 edineinplen, specificeparlamentului unicameral i bicameral, edineproprii fiecreicamere caracteristice parlamentului bicameral. De asemenea, parlamentul lucreaz i in edine de comisiepe specialitate. , edin este legal constituit i poate funciona numai cnd este ntrunit cvorumul necesaradoptrii de decizii, de vot, etc. Durata mandatului parlamentuluiBiecare sistem constituional fixeaz durata mandatului defuncionare a propriilor sale instituii. "n general, mandatul parlamentului este de M sau ' ani, el fiind corelatcu cel al guvernului si al efului statului. *unt si unele cazuri unde mandatul legislativului este mai mare de+ ani sau c.iar F ani, ca n *.?.2. sau in Brana, sau cnd la o anumit perioada de timp J sau ( ani, o partedin membrii parlamentului, circa %P(, sunt reinvestii, ca n cazul *enatului din *.?.2. *unt si situaii, cain@usia sauBrana, cndeful statului, prinunele prerogative poate dizolvaparlamentul. "n urma dizolvrii parlamentului se organizeaz noi alegeri generale pentru parlament, numiteanticipate, care vor da natere la un nou parlament cu o noua structura politica si deci, cu o noua majoritatesi opoziie parlamentar.Separarea puterilor n stat. Constituiile care au pus la baza lor principiul separrii puterilor statului, aufost preocupatesgseasc nu numaimodaliti demeninereaunui ec.ilibruntreacesteputeri daridiverse frne i contragreuti c.emate s nlture pericolul unei alunecri spre adoptarea de msuri tiranice. In regimurile prezideniale, al cror model l constituie *?2, printre frnele i contragreutile care-ipermit executivului sinfluenezeliniadeaciunealegislativului pot fi menionatenspecial dou7 -dreptul de veto legislativ al preedintelui republicii, adic dreptul de a mpiedica, printr-o manifestare devoina, intrarea n vigoare a unei legi adoptate de Congres. Ce-i drept, veto-ul preedintelui nu mai opereazncazul ncareCongresul adoptaulterior dinnoulegeacuomajoritatededoutreimi, nsaceastamajoritate este greu de obinut. 2l doilea ar fi dreptul preedintelui de a adresa Congresului mesaje in scopulde a recomanda s examineze orice msura pe care ar socoti-o util i oportun. "nvers exist i frne sicontragreuti care dau legislativului posibilitatea de a exercita oinfluen asupra executivului. *preexempluCongresul voteazbugetul frdecareoriceactivitateaexecutivului esteparalizat. 1afelnumirea minitrilor i aaltor categorii defuncionari ai statului sefacecuavizul si consimmntul*enatului. *istemuldefrne si contragreutiapare i maibineconturatnregimurileparlamentare.2stfel, nrile structurate pe coordonatele acestui regim,puterea executiv are o puternic arm mpotriva puteriilegislative, constndndreptul efului statului deadizolvaparlamentul saucel puincameraaleasaacestuia. *ubinfluenaunei ameninri cudizolvareaparlamentului acestaar puteafi determinat siaanumite msuri legislative dorite de guvern. #e de alta parte parlamentul dispune la rndul su de o armec.ivalent ca eficien mpotriva executivului. !l poate anume s provoace demisia guvernului fie printr-unvot de nencredere expres, fie prin refuzul de a vota bugetul sau o alt lege propus de guvern. Cn prezenaunui asemenea vot, eful statului are dou soluii posibile7 fie primete aceast demisie i formeaz un nouguvern, caressebucuredencredereaparlamentului, fiedizolvparlamentul, urmndcaguvernul srmn la putere dac alegerile ce vor urma i vor fi favorabile iar in caz contrar s se formeze un nouguvern. Diferite frne si contragreuti opereaz i in regimurile semiprezideniale, caracterizate prin faptul cimplanteaz n structurile regimului parlamentar unele instituii specifice regimului prezidenial. ?nasemenea regimsemiprezidenial cunoate astzi Brana. Cn aceast ara exist ca i in regimurileparlamentare un executiv bifurcat7 preedintele republicii si consiliul de minitrii. De asemenea preedintelearedreptul deadizolvaparlamentul, iar parlamentul poatesprovoacedemisiaguvernului. @egimulsemiprezidenial al Branei se difereniaz ns prin faptul c atribuie preedintelui republicii unele puteri pecare aceste regimuri nu i le recunosc cum ar fi c unele acte ale preedintelui nu trebuie contrasemnate de unministrupentruafivalabile, eletrebuiesfieemisecurespectareacondiiilorprevzutedeconstituie.:otodatunnumr defrnesunt instituitecumarfi7 preedintelerepublicii i numetei i revocpemembrii guvernului la propunerea primului-ministru, iar nula libera lui alegere. *emnarea de ctrepreedinte a ordonanelor i decretelor se face pe baza .otrrilor consiliului de minitrii, pe care-lprezideaz. %. &orme de uvernm'nt#orma de guernm(nt I desemneaz modul de exercitare i manifestare a puterii de stat, constituirea ifuncionarea organelor acesteia.2ltfel spus, ea exprim modul n care se exercit puterea de stat. 2stzintlnim urmtoarele forme7%.Monarhiile constituionaleI 4area 5ritanie, *uedia, ,landa, 5elgia, /aponia I principiul 9regeledomnete, dar nu guverneaz3, avnd o simpl funcie de reprezentare a statului82.Republici parlamentareI acele state n care #arlamentul, n raport cu restul instituiilor, are un rol.otrtor norganizarea, direcionarea i conducerea societii, dispunndnraport cuexecutivul sauinstituia efului statului de unsurplus de atribute i prerogative. Cnaceast form de guvernmnt,preedintele, ca ef al statului, are numai un rol reprezentativ, foarte apropiat de cel al monar.ilorconstituionali. !xemple7 >ermania, "talia, >recia, 2frica de *ud.(.Republici prezidenialeICnacestestate, preedinteledeinei exercitimportanteprerogativelegislative i executive, punndu-l ntr-o situaie cel puin egal cu cea a #arlamentului sau a guvernului. Cn*?2, preedintele este eful executivului $ndeplinete i funcia de prim-ministru-.(. Sistemul politic al SUA5azele sistemului politic din *tatele ?nite ale 2mericii au fost puse in urma cu mai bine de JEE de ani,practic odata cu constituirea statului nord-american,fiind forma de oraganizarepoliticcu cea mai marestabilitate in timp si totodat, un model pentru alte state.Din perspectivele tipologiei bazate pe criteriul raporturilor dintre puterile statului,sistemulpolitical*?2 apartine tipului prezidential clasic, insa particularitatile sale fac din sistemul politic american un modelde referin pentru studiile din domeniu, dar si un etalon pentru practica politica a altor state. 2stfel, pe de-oparte, autoritatile statului, Congresul $puterea legislativa-, #resedintele $puterea executiva- si Curtea*uprema$putereajudecatoreasca- sunt practicindependentefunctional, fiecareinpartereglementandofractiune din puterea politica. #e de alta parte, #resedintele, ale carui atributii au sporit de la an la an, sebucura de o larga autonomie in domenii majore ale guvernarii, situandu-se in varful ierar.iei administratieide stat.Din punct de vedere al structurii sale, statul american este o federatie, acest caracter fiind exprimat prinJ principii constitutionale7 principiul participarii, conform caruia fiecare stat al uniunii este reprezentat in*enat prinJsenatori si prinprincipiul organizarii federaticvecarestipuleazacaputerilecarenusuntdelegate *tatelor ?nite de catre Constitutie si nici nu sunt interzise de aceasta statelor, sunt rezervate statelorrespective sau poporului.Ca in orice stat federal, in *?2 functioneaza principiul autonomiei juridice si politice, administrative siinstitutionale.Biecarestatal federatieibeneficiaza deo Constitutieproprie,de norme juridicelocale,dedreptul de a-si infiinta institutii publice ca si de buget local propriu. #e de alta parte, institutiile si legilefederale au intaietate in raport cu cele locale, avand dreptul de a intervene in zona de competenta a acestorapentru a asigura solutionarea problemelor de interes national. De la data elaborarii Constitutiei si pana astazi, autonomia locala a statelor ei componente s-a diminuattreptat prin intarirea autoritatii centrale, prin concentrarea ei la 0as.ington, iar raporturile dintre puteri auevoluat in directia cresterii fortei puterii executive. 4odalitatea prin care regimul constitutional s-a adaptatpermanent a reprezentat-o te.nica amendamentelor $celor F articole ale Constitutiei si s-au adaugat JF deamendamente adoptate intre %F&% si %&&J- care furnizeaza si una dintre explicaiile longevitii construcieiconstituionale americane.Federalismul.Cn prezent, coninutul federalismului american poate fi caracterizat prin urmtoareletrsturi7 a- autonomia constituional a %iecrui stat.Cn cadrul organizrii federale, fiecare stat beneficiazdeoConstituieproprie-otranspunerelanivellocal aConstituiei ?niunii. Cnfrunteaierar.ieiadministrative a fiecrui stat se afl un guvernator ales prin sufragiu direct $cu excepia statului4ississippi-pentruunmandatdedoi sau,dupcaz,depatruanipotrivitreglementrilorlocale. b-larga mani%estare a iniiatiei populare. "niiativa popular constituie o form a democraieisemidirecte $democraiei participative-. Democraia participativ sepoate manifesta prindiferiteiniiativedeintereslocalsauc.iarnaionalsauprin referendumpopular,organizatpentruaprobareasaurespingereauneilegi votatedeparlament. "niiativaorganizrii referendumului opotaveaorganizaiiceteneti sauc.iarcorpullegiuitor.c-descentralizareaadministrati. Descentralizareaadministrativareuncaracter tradiional n*tatele ?nite - consecin a guvernrii locale din perioada colonial.#otrivit principiului autonomieilocale,fiecarestatbeneficiazdepropriasaadministraie.2ceasta nseamncpoatenfiinafunciipublicede interes local, servicii publice,reeajudiciar, de poliie, s.a. De asemenea, statele au bugetlocal propriu. ,rganismelefederale$centrale-asigur soluionarea problemelor de interes naional, putnd intervenipeplanlocalnndeplinireaatribuiilorcelesuntconferite.Partidele politice. DeinConstituienusefacenici o referire la partidelepolitice,acestease aflla baza funcionrii sistemului politic american. 2stfel,attCongresul,cti #reedintele exprim girulacordat de alegtori candidailor propui de partidele politice principale7 #artidul @epublican i #artidulDemocrat.#oziiapredominantaacestordou partidenviaapolitic,ec.ilibruldeforestabilitntre ele,ndeosebi, n ceea ce privete baza lor social,sunt factori determinani ai sistemuluibipartidismului american.Cn afar de cele dou partide politice principale $le-am putea numi partide istorice-, n *?2 mai exist#artidul "ndependent 2merican, #artidul Comunist, #artidul *ocialist al 4uncii, #artidul *ocialist, s.a.,precum i alteformaiunipolitice minore,practic,frnicioaderen electoral. Conresul. Congresul este format din dou Camere legislative7 *enatul i Camera @eprezentaniloriare,n principal, dou funcii7votarealegilor8controlulasupraactivitii !xecutivului.2ceastultimfuncie, n regimuripolitice contemporaneestelimitatnraportcufunciadecontrol exercitatdeorganullegislativnregimurileparlamentare. )amera *eprezentaniloreste format din M(' de membri $deputai-, dar numrul fotoliilorparlamentare nu este fix, ci corespunde mrimii populaiei din fiecare stat. Din %En %E ani se stabilete unnou raport ntre efectivulpopulaieiinumrulreprezentanilornfuncie de creterea demografic i demigraia populaiei de la un stat la altul. 4embriiCamerei@eprezentanilorsuntaleiprinvot universal,egal,secretidirect,potrivitlegilorelectoraleale fiecrui stat. Camoddescrutin,s-aoptatpentrusistemul majoritar, uninominali cu un singur tur de scrutin. 2ceasta nseamn c,pentru fiecaremandat, partidele depun ntr-o circumscripie electoral o singur candidatur, fiind ales candidatulcare va ntruni majoritatea voturilor exprimate ntr-o singur operaiune de votare. Cntoate cele 'E destatesuntstabilitetrei principii de eligibilitate a candidailor7 a- candidaii s aib vrsta de J' de ani8 b- s fie ceteni americani de cel puin F ani8 c- slocuiascnstatulncarei-adepus candidatura. DuratamandatuluiestedeJani.Senatulestecompusdintr-osutdesenatori -reprezentani aistatelor.Biecarestat estereprezentat prin J senatori.2legerea senatorilor se face prin acelai mod de scrutin folosit pentrudesemnareamembrilorCamerei@eprezentanilor.4andatul lorestede+ani.,treimedinnumrulsenatoriloreste rennoitdinJnJani,evitndu-seca mandatulcelordoi senatoricereprezintunanumit statssesfreasclaaceeai dat. "ncazul ncareunuldintresenatori decedeazsaudemisioneaz, >uvernatorulreprezentatorganizeaz alegerispecialedacnuesteautorizat de Congresullocals numeasc un succesor pn la viitoarele alegeri. Candidaii trebuie7 a- s aib vrsta de (E ani8 b- s fie ceteni americani de & ani8 c- slocuiascnstatulpentrucarei-adepus candidatura. "niial,senatoriieraudesemnaiprinvotindirect.#rin 2mendamentul %F, adoptat n anul %&%(, s-aintrodus votul direct.Pre!edinteleS"#.ConformConstitutiei*?2, putereaexecutivlanivel naional estencredinat#resendintelui *?2 $articolul "", sectiunea J-.#reedintele american este ales in baza unui sistem electoral majoritar relativ, pentru un mandat de patruani, printr-un procedeu mixt, care combina metoda votului popular cu cea a votului exercitat de ctre unColegiu de mari electori alei, la rndul lor, prin vot universal. Colegiul electoral este format din '(G de marielectori, fiecrui stat revenindu-i un numr de mari electori egal cu cel al congresmenilor statului respectiv,plus(mari electori din 0as.ingtonD.C. 4arii electori sunt alei prinvot universal direct prinscrutinmajoritar.#resedinteleamericanesteLdublat3deunvicepresedinte, insaacestanuarenici unrolpoliticinsistemulpoliticamerican, atta vreme ct preedintele ales i exercita mandatul. De altfel, pentruvicepresedinte nu se organizeaza alegeri separate. !xplicaia acestei Ldublari3 a postului de presedinte rezidatot in spiritul pragmatic american. ?tilitatea vicepresedintelui devine evident n condiiile vacaneipreedintelui ales. Cand acesta nu-si mai poate indeplini atributiile constituionale, vicepreedintele devine;umber ,ne pana la incetarea mandatului, asigurandu-se in acest fel continuitatea administratiei. Ceamai importantconsecinpoliticaacestui tipdeorganizareaputerii executiveoreprezintaevitarea crizelor politice. "n *?2 nu se poate vorbi de potenialitatea crizei guvernamentale datorita faptuluica eful executivului este ales prin vot universal de catre ceteni, si nu numit de reprezentana naionala.:otodata, alegerile anticipate prezidentiale sunt evitate prin Lactivarea3 vicepresedintelui in cazul vacanteipostului de presedinte. "n acest sens, sistemul politic american probeaza o funcionalitate maxim.?n rol important in desemnarea presedintelui statului american il joaca partidele politice. Biecare partidi desemneaza candiadatul in cadrul unei proceduri respectate cu rigoare, in care sunt angajai mai muliaspirani si care se ntinde practic pe durata unui an. Din combinarea celor dou proceduri $n cadrul fiecrui partid pentru constituirea Conveniei;aionale i, respectiv, pentru formarea Colegiului de electori-, rezult patru faze ale campanieiprezideniale7 a- alegerile locale de partid pentru desemnarea delegailor la Convenia ;aional a partidului respectiv8b- alegereacandidatuluilafunciadepreedinteal*?2dectreConvenia ;aional a fiecruipartid8 c- alegerile locale pentru desemnarea marilor electori ce formeaz Colegiul8 d- nvestireaoficiala#reedinteluincadrulColegiului. 4andatul #reedintelui *tatelor ?nite este de M ani i ncepe n modoficiallaJEianuarienanulurmtoralegerilor,prinprestareadectre preedintele ales a jurmntului prevzut de Constituie. #reedintele i desemneaz un anumit numr de secretari ai unor departamente ale 2dministraieicarepractic i sunt consilieri.2cetia rspund pentru activitatea pe care o desfoar doar n faa#reedintelui. #reedintele *tatelor ?nite deine i prerogativele specifice unui ef de guvern, dei oasemenea instituie nu exist n sistemul politic american.#unciile +reedintelui Statelor ,nite. *e consider a fi funcii tradiionale ale #reedintelui7 a- funcia de ef al statului8 b- funcia de ef al puterii executive8 c- funcia de comandant ef al forelor armate8 d- funcia de ef al diplomaiei8 e- funcia de legiuitor8 f- funcia de informare a poporului american cu privire la starea ?niunii8 g- funciadeefalpartiduluicare%-apropuscandidatlapreedinie.2ceast funcienuesteprevzutdeConstituie.Sistemul oraniz$rii instanelor %udec$tore!ti. Cn prezent, sistemul instanelor judectoreti este formatdin7 a- Curtea *uprem8 b- Curi de 2pel8 c- Curile de district8 d- Curi cu jurisdicie special. /udectorii sunt numii de #reedinte i confirmai n funcie de *enat. )urteaSupremesteinstanadevrf.Cnprezentesteformatdin&judectori dintre care unulocup funcia suprem $9c.iefjustice)-. #rin definiie, Curtea *uprem este o instan de recurs. Cu toateacestea, potrivit art. ( parag. J clauza J, Curtea *uprem judec n prim instan n toate cazurile privitoarela ambasadori, minitri i consuli i n cazurile n care este implicat un stat al ?niunii. )urilede&pelaufost createn%&G%. Cnprezent sunt %%Curi. Biecareasemeneainstanesteformatdin%'judectori. CompetenaCurilor de 2pel constnprincipal njudecarearecursurilormpotrivasentinelorpronunatenpriminstandeCurile districtuale. )urile de district sunt formate din JF de judectori. Circumscripiile lor se stabilesc nfunciedeariadistrictualfixat,larndulei,de Congresul*tatelor ?nite. Cele'Ede state,suntmpritenG&dedistricte n funcie de mrime, populaie, complexitatea activitii economico-sociale i administrativeetc. 1orli seadaug Districtul Columbiai #orto @ico. Cn acest fel, numrul Curilor districtuale se ridicla &%. Curile districtuale judec n complet format dintr-un singur judectorasistat n anumite cazuri expresprevzute, de un juriu. !xist anumite situaii n care o Curte districtual judecncompletformat din (judectori. !ste vorba de cazuri avnd o importan public deosebit i de ordin general. @ecursulmpotriva sentinelor pronunate de completul format din ( judectori se face direct la Curtea *uprem. Cnafarasistemului federal al organizrii judectoreti, n*tatele?nitefuncioneazcurilecreatespecial de Congres. !le sunt create de Congresul federal potrivit prerogativelor salelegislative. /udectoriiacestor instane sunt numii pe via de ctre #reedintele *tatelor ?nite cu avizul *enatului. 2stfel de instane sunt7 Court of Claims creat n %G'', competent s soluioneze plngerile fcute de persoaneleparticulare mpotriva >uvernului cu privire la pagube decurgnd din contracte, sau cauzate din culpa unorfuncionari guvernamentali8 Court ofCustomsand#atent2ppealscreatn%&E&, competentssoluionezeplngerilempotriva deciziilor luate de :ribunalul pentru taxe vamale Q9Customs Court)-, de ,ficiul pentru brevete ide Comisia pentru tarife8 Court of 4ilitarR 2ppeals creat n %&'E, competent s soluioneze deciziile Curii 4ariale.). Sistemul politic din *area Britanie:rstura caracteristic a sistemului constituional britanic este absena unei constituii n sens formal inu n sens material, ntruct la ansamblul coerent de cutume se adaug texte juridice adoptate de parlament,de o importan deosebit pentru dezvoltarea instituiilor politice din aceast ar, ca i pentru raporturiledintre guvernani i guvernai, amintimaici7 L4agna C.arta 1ibertatum3 dinanul %J%', L#etitionof@ig.ts3din anul%+JG, L=abeas Corpus 2ct3 dinanul %+F&, L5ill of @ig.ts3 dinanul %+G&, L2ct of*ettlement3 din %FE%, L@eform 2ct3 din anul %G(J, L#arliament 2ct3 din anul %&%%, L*tatutorR "nstruments2ct3 din anul %&M+, nu n ultimul rnd L#arliament 2ct3 din anul %&'&. 2lturi deacesteacteseaplici unmarenumr detradiii i cutumeconstituionalecuunrolfuncional bine stabilit, de a cror existen i obligativitate este contient ntreaga naiune englez, acestesimboluri constituionale cu un caracter tradiional fiind respectate cu rigurozitate, fr a se simi nevoia uneicodificri.4ainti, s-aformat Coroana casimbolalautoritiipublice.#arlamentulaprndmai trziu, ca oreacie a burg.eziei mpotriva absolutismului regalitii, manifestat deseori n forme violente.Constituia 4arii 5ritanii este format,aadar, dintr-un ansamblu disparat de texte juridice,legi,.otrrijudectoretipronunatede-alungulsecolelorde ctre curin anumite cazurii acceptatenmod unitar, precumi din convenii, cutume i practici . Bicameralismul tradi"ional.#arlamentul britanic, unadintreinstituiilecelemai vec.i aleedificiului constituional englez, este compus din@egin,Camera1orziloriCamera Comunelor.Camera&orzilorestecondusde 1ordul Cancelar, membrual guvernului i preedinte al Curii*upreme de 2pel. Camera 1orzilor poate numi comisii speciale cu caracter temporar $select committees-nsrcinate cu soluionarea unor probleme concrete ale activitii Camerei. De asemenea, Camera 1orzilorservete monar.ul s-i fac cunoscut poziia fa de programul >uvernului prin mesajul :ronului. Camera1orzilor, simbol al dezvoltrii constituionale a 4arii 5ritanii i factor decisiv al ntririi ncrederii naiuniiengleze n instituiile sale politice, rmane o constant a vieii politice, fiind pstrat nu numai n sistemul deguvernare, ca o institutie politica adnc nrdcinat, ci i n contiina public.CameraComuneloresteorganismul careconcentreazntreagaputerelegislativaparlamentului.4embrii Camerei Comunelor sunt desemnai prin alegeri generale, prin vot universal.Camera Comunelor este prezidata de L*pea6er3, el insui parlamentar ales n aceast funcie de ctremembrii Camerei. !l are sarcina de a conduce dezbaterile din Camera i de a veg.ea larespectarea regulilorde procedur parlamentar ale Camerei. Cn Camer se formeaz dou grupuri parlamentare, fiecare cuprinznd deputai aparinnd unuia dintrecele dou partide principale. Biecare grup parlamentar este condus de un lider. #artidele politice britanicesunt constituitepeprincipii strictededisciplin, astfel cadeputaii sprijinactivprogramul politicalpartidului care i-a propus la candidatura. Cn cadrul Camerei Comunelor, opoziiei i se asigur toate condiiilepentru a criticaprogramul guvernamental, primul-ministru ca i pe ceilali membri ai Cabinetului.4ajoritatea parlamentar este o susintoare a cererilor >uvernului adresate Camerei.Dreptul de dizolvare al Camerei l deine 4onar.ul dar de fapt acest drept al @egelui este un dreptpur formal, n realitateprimul ministru este cel ce solicit acestuia dizolvarea, iar acesta se conformeaz. Camera are att o funcie legislativ, ct i funcii nelegislative, cum este controlul exercitat asupra>uvernului. Ct privete funcia legislativ a Camerei Comunelor, aceasta este dirijat din umbr de ctreguvern, care utilizeaz prg.iile parlamentare i normele stricte ale disciplinei de partid. !xist i situaii nd#arlamentul abiliteazexpres>uvernulsadoptenormecuputeredelege, ins#arlamentul iirezervadreptul de a controla activitatea normativ a >uvernului, att prin comisiile sale, ct i prin crearea cadruluilegislativncareoricepersoan, fizicsaumoral, sepoateplngedacprinactele>uvernului i s-auprodus n mod nejustificat pagube.Ca funcii nelegislative ale Camerei se poate reine responsabilitatea minitrilor n faa #arlamentuluidar i puterea bugetar a acestuia, cu toate c n sistemul constituional britanic activitatea bugetar poate firedussc.ematic laurmtoarea formul7 >uvernul solicit fonduri, Camera Comunelor leacord, iarCamera 1orzilor aprob aceasta atribuire.#arlamentul britanic se difereniaz de alte adunri legislative europene prin faptul c, tradiional, a avutun rol mai puin important n procesul decizional dect >uvernul. 2ceast poziie a #arlamentului se explicprin tipul de sistem electoral care favorizeaz formarea unei majoriti parlamentare care va susine frrezerveunguvernmonocolor . !stedejaacceptat, catradiie, ca>uvernul s-i impunnprincipiu,programeleexecutiveprinlegi votatenCameraComunelori acceptate, caatare, deCamera1orzilor,ntruct grupul parlamentar majoritar a instituit o strictdisciplindepartid. :eoriasuveranitii#arlamentului,pecarese ntemeiazc.iarconcepiadeguvernarebritanicicareesteabilfolositn strategiile de guvernareelaborate de >uvern,afcut dininstituialegislativun forcarearetreifunciiprincipale,ianume7elaborarealegislaiei,impunerea populaieilaplataimpozitelor i taxelor, dezbaterea politicilor de guvernare $9government policR)-,precum i a altorprobleme de interes general. Structura de stat . @egatul?nital 4arii 5ritaniii"rlandeide;ordesteconsideratunstat unitarcomplex,nformaunei9uniunincorporate). >uvernul 5lairaacordat, ns,*coiei,Srii>alilori"rlandeide;ord,dreptuldea-ialegeadunri reprezentative i dea-iconstituiguvernelocale.#rinaceste msuri, provinciile respective au cptat dreptul de a beneficia de o autonomie mai larg, desigur,sub controlul >uvernului central. Sistemul de drept.Cu toate c 4area 5ritanie este un stat unitar, #arlamentul adopt, n afara uneilegislaii unice pentru ntregul teritoriu, legi operabile diferitelor zone geografice. 2stfel, 2nglia,*coia, Sara>alilor i "rlandade;ordausistemededrept distincte. ,ricum, difereneledereglementare normativ nu sunt foarte mari. Cn cazulconflictelorntrelegile diferitelor provincii,reglementndaceleairelaii sociale,revineCamerei1orzilorcompetenadeasepronunaideasoluiona conflictulrespectiv.Difereneledereglementaresuntapoidedusedezbateriin #arlament n vederea modificrii dispoziiilor legale aflate nconflict.!xplicaiaunuiasemeneaevantailegislativesteistoric, @egatul ?nital 4arii5ritaniii"rlandeide ;ord fiind rezultatul cuceririi de ctre 2nglia a teritoriilor respective.@ezistena populaieiauto.tonefadecuceritor,tradiiile juridice ale acesteiai condiiile diferite de via politic,religioas,economic i cultural au contribuit, alturi de ali factori, la pstrarea unui specific juridic alfiecrei provincii. "zvoarele dreptului britanic sunt7 legile adoptate de #arlament, $9statute laT)-, dreptul comun$9common laT)- i legislaia Comunitii !uropene. 1egile adoptate de #arlament pot fi interpretate de ctre judectori n cadrul proceselor. "nterpretareaunei dispoziii legale se face prin sentina pronunat, fiind deaicinaintegeneralobligatorielafelcaoricealtdispoziiedinlegea interpretat. Dreptul comun const n ansamblul normelor juridice deduse din cutuma strvec.e, adaptate lacerineleactualealevieiisocialeiinterpretatedectre judectorin procesul denfptuire ajustiiei.Cnafardedreptul comun, seaplicunansambludesentinepronunatedeinstaneledejudecatdinvremuri strvec.i, de care se ine seama i n prezent $9case laT) sau 9judicial precedent)-. Dreptul Comunitii !uropene este convenitn cadrul acesteia i vizeazn specialdomeniialevieiieconomiceisocialedeinterescomunitar.*untsituaii cnddreptulcomunitarprevaleazc.iarfade dispoziiile legale naionale. Competena de a pune n aplicare dreptul cutumiar revine instanelorenglezeti. Cu toate acestea, deciziile pronunate de Curtea de /ustiie a Comunitii !uropene au o autoritatede necontestat pe ntreg cuprinsul regatului. $rimul *inistru."nstituia primului ministru a aprut i evoluat ca o consecin a renunriimonar.ului la dreptul de a conduce personal edinele cabinetului."nstituiamodernaprimului ministruesteprodusul textului legislativintitulat L@eform 2ct3dela%G(J, cea consacrat obligaia numirii primului ministru n persoana liderului partidului majoritar n CameraComunelor.#rim ministrul are o poziie dominant n cadrul guvernului britanic ct i n viaa politic a rii. #oziiaacestuia este bazat mai mult pe o nelegere nescris dect pe o convenie n adevratul sens al cuvntului. #rintreatribuiileprimului ministruamintim7 !stelideral partidului supetot cuprinsul rii i nparlament8 este spea6-erul Camerei Comunelor8 este responsabil cu desemnarea minitrilor, ce sunt numiide regin cu avizul su8 selecteaz acei minitrii ce urmeaz s constituie cabinetul8 prezideaz edinelecabinetului i coordoneaz n mod direct ntreaga politic, dezvoltnd i preciznd orientrile de principiu pecare le stabilete propriul su partid etc. #rimul ministru este cel ce comunic suveranului .otrrile guvernului, este responsabil pentru o marevarietate de numiri i exercit un patronaj considerabil.*onar+ia. 4onar.ul 2ngliei este un simbol al tradiiei, doar aparent implicat in viaa politic, statutulsu corespunznd maximei7 3@egele domnete, dar nu guverneaz3.!l esteconsiderat iresponsabil dinpunctdevederepoliticisebucurdeoadevaratimunitateinmaterie penal si civil. 2a- numitul rol politic al monar.ului este pur formal, intruct acesta seconformeaz, fie dorinei guvernului, fie unor cutume n favoarea acestuia. 2stfel, 4onar.ul are urmtoarele atribuii7%. $esemnarea primului ministru. #rin aceasta prerogativ a sa, 4onar.ul desemneaz n modobligatoriu liderul partidului nvingtor in alegeri8J. Sancionarea legilor. Cutuma i recunoate acest drept de veto, dar de fapt @egele nu a mai utilizataceast prerogativ a sa de al nceputul sec. al HN"""-lea8(. +rezint -Mesajul !ronului3. 1a desc.iderea fiecrei sesiuni parlamentare este prezentat L4esajul:ronului3 de fapt acest obicei are un rol simbolic fiind o pledoarie n favoarea programului guvernamental alpartidului aflat la putere8M. .nm(narea ordinelor i distinciilor. '. $izolarea )amerei )omunelor. 2ceast prerogativ a @egelui are un rol formal, practic iniiativaaparine primului ministru, 4onar.ul conformndu-se cererii acestuia, Camera 1orzilor ne putnd fidizolvat8+. $eclararea strii de rzboi i ncheierea pcii. #rin aceast prerogativ a sa 4onar.ul este abilitat sdeclare stare de rzboi i s nc.eie pacea.F. .ncheierea tratatelor. @egele are posibilitatea de a nc.eia tratate cu alte state, att n calitatea sa de*uveran, ct i ca reprezentant al #arlamentului.G. *ecunoaterea altor state i guerne.@egele pstreaz rolul necontestat de ef al 5isericii anglicane, fiind de asemenea, ef alCommonTealt.-ului britanic.,po-i"ia. *pre deosebire de alte state n 4area 5ritanie opoziia are un rol instituionalizat la fel ca iguvernul. 2ceasta joac un rol foarte important n sistemul de guvernmnt, fiind o instituie ce ndeplineten mod esenial atribuii pozitive. @eferitor la atribuiile opoziiei menionam urmtorele7 ,poziia asigurresponsabilitatea continu cu privire la cile prin care puterile guvernului sunt exercitate8 acceptresponsabilitatea guvernrii cnd electoratul dorete sc.imbarea politic8 coopereaz cu guvernul ndezbaterea problemelor supuse parlamentului8 exprima principiul liberii cuvntului n 4area 5ritanie.Administra"ia .ocal. *tructura modern a administraiei locale dateaz din sec. H"H, ea reprezentndn foarte mare msur un produs al noilor condiii create de revoluii industriale i agrare. 2utoritile localecuprind consiliile alese pe trei ani, din rndul crora o treime se renoiete anual. #rimarul este ales de ctreconsilierii municipali. 2cesta i ndeplinete atribuiile timp de un an, putnd fii reales.Deciziile consiliului local sunt puse n practic de ctre diferii oficiali i funcionari guvernamentalilocali.2cetiadinurmtrebuie saib ocalificare profesional8toto dat acetia nupotfiguraprintrecandidaii propui pentru alegerea consiliului, trebuie sa fie apolitici i impariali n exercitarea activitii lor.Botii consilieri locali nu pot deveni funcionari dect dup %J luni de la expirarea mandatului. Consiliilelocale trebuie s se reuneasc de cel puin patru ori pe an, dei de fapt numrul edinelor acestui consiliueste mult mai mare. Kedinele consiliului local au forma unor dezbateri pe marginea propunerilor fcute decomitetele consiliului./. Sistemul politic din &ran"aDup insurecia din %( mai %&'G din 2lgeria, care pe atunci era colonie francez, generalul De >aulle afost solicitat s formeze un guvern. 1a % iunie %&'G, cu (J& voturi contra JJM, generalul De >aulle a fostinvestit n calitate de prim ministru al unui guvern care avea s fie cel din urm al celei de a patra republici.1a J iunie acelai an, generalul De >aulle a obinut depline puteri, n aceast privin 2dunarea ;aionaldndsatisfacie solicitrii sale de adeine puteri depline spre aputea face fa situaiei noucreate.@ecurgnd la aceast msur, #arlamentul a efectuat o derogare de la prevederile art. &E din Constituia din%&M+cuprivirelarevizuireaConstituiei, acceptndoprocedurderevizuirepentruatransferaputerileconstituante generalului De >aulle, sau mai curnd >uvernului.Ca urmare a msurilor ce au fost adoptate, s-a trecut la elaborarea unei noi Constituii, care diferea Isub o serie de aspecte I n mod fundamental de Constituia din %&M+.$arlamentul.Constituiadin%&'Gapstrat regimul parlamentar,darantrit foartemult puterileprezideniale. 2dunarea ;aional, prima dintre cele dou Camere ale #arlamentului francez, se compunedin JFF de deputai. !a se constituie prin sufragiu universal direct, pe durata unui mandat de ' ani. *enatulcuprinde (J% senatori, care sunt alei pe timp de & ani, de ctre un colegiu electoral compus n principal dinconsilierii alei n fiecare departament.Cea de 9a treia Camer3 a #arlamentului,cum este ea numit nliteratura de specialitate, Consiliul !conomic i *ocial, cuprinde J(E de reprezentani ai unor variate grupuri,sindicate, uniuni ale muncitorilor, ale fermierilor exercitnd un rol consultativ pentru programele pe termenlung, n deosebi.*enatul are o situaie cu totul special, prin aceea c nu poate fi dizolvat8 mandatul membrilor si estede & ani, pe baza unei rennoiri la fiecare trei ani8 el poate bloca, ns, o propunere de revizuireconstituional, ceea ce face din el unul din garanii Constituiei. Cn ceea ce privete cele dou Camere ale parlamentului francez, ele prezint o serie de reguli comune.2stfel n rndul acestor reguli o poziie dintre cele mai importante o ocup acelea care se refer la statutulparlamentarului.#arlamentul lucreaz n sesiuni, care pot fi ordinare sau extraordinare. "niiativa convocrii unei sesiuniextraordinare a #arlamentului aparine primului ministru sau 2dunrii ;aionale, dar nu *enatului. Cn cazuln care iniiativa aparine primuluiministruduratasesiunii nuestelimitat. Cn cazuliniiativei 2dunrii,msura este adoptat de majoritate,iar sesiunea nu poate dura mai mult de %J zile, urmnd s fie nc.eiatnainte de acest termen dac ordinea de zi este epuizat.CeledouCamereauregulamentelelor, carestabilescregimul organizrii interne i desfurareaactivitii lor. 2ctivitatea parlamentar se desfoar sub conducerea preedinilor celor dou 2dunri, avndca form de organizare birourile, grupurile parlamentare, alturi de care mai exist un alt organ de lucru IConferina preedinilor -, o reuniune a preedinilor i a vicepreedinilor celor dou 2dunri, precum i apreedinilor comisiilor permanente. 2ceast conferin decide n legtur cu ordinea de zi. ,rdinea de zieste prioritar i cuprinde n special proiectele de legi a cror urgen este stabilit de guvern i o ordinecomplementar, care este aprobat de conferina preedinilor, iar apoi de Camer. 2tribuiile #arlamentului constau, nprimul rnd, nelaborarea legilor, existnddomenii ncarelegislatorul determin principiile fundamentale, domenii n care acesta fixeaz regulile i domenii nu existo asemenea prevedere. Cn ceea ce privete iniiativa legislativ aceasta poate aparine primului ministru sau parlamentarilor, darexist unele limitri cu privire la domeniile n care pot fi ntreprinse iniiative parlamentare. 2stfel, iniiativaparlamentar nu se poate referi dect la acele domenii care sunt rezervate legiuitorului de ctre Constituie.Deasemenea,iniiativa deputailornu poatefi exercitat n materie de c.eltuieli, iar nBrana,nc din%&G%, urmndu-se practica britanic, a fost acceptat o asemenea msur.$reedintele 0epublicii. "nstituia prezidenial ocup un loc important n sistemul instituiilor politiceale Branei. Cu privire la alegerea preedintelui republicii, dup modificarea constituional din %&+J aceastase face n mod direct de ctre ntreaga populaie. @eforma din %&+J a dat un surplus de autoritate instituieiprezideniale,stabilind c preedintele republicii este ales pe o perioad de F ani prin sufragiu universaldirect. #reedintele este ales cu majoritatea absolut din sufragiile exprimate. Dac o asemenea majoritate nueste obinut la primul tur de scrutin, se procedeaz la al doilea, n a doua duminic. 1a acest al doilea tur descrutin se pot prezenta numai cei doi candidai care au obinut cel mai mare numr de voturi dup primul turde scrutin. *crutinul este desc.is la convocarea >uvernului, iar alegerea noului preedinte are loc la cel puinJE i cel mult (E de zile nainte de expirarea mandatului preedintelui n exerciiu.Cncazdevacanapreediniei, indiferent decauz, sauncazul unei incapaciti constatatedeConsiliul Constituional, sesizat de >uvern i .otrt cu majoritatea absolut a membrilor si, funciilepreedintelui republicii sunt exercitate provizoriu de preedintele *enatului, iar dac acesta nu arecapacitatea de a exercita aceste funcii, de ctre >uvern.Cn caz de vacan sau de incapacitate definitiv, declarat de ctre Consiliul Constituional, scrutinulpentru alegerea unui nou preedinte are loc, cu excepia unor situaii de for major constatate de ctreConsiliul Constituional, la cel puin JE de zile i la cel mult (' de zile de la declararea vacanei.#reedintele este responsabil politic n faa poporului,iar mijlocul cel mai clar prin care poporul iexprim dezaprobarea este nerealegerea unei persoane n funcia de preedinte al statului8 darresponsabilitatea preedintelui poate s intervin n anumite momente,cum este cazul rspunderii pentrunalt trdare, cnd preedintele este judecat de o Cnalt Curte de /ustiie. Cn principiu preedintele nu esteresponsabil nici penal, nici civil pentruactelecomisentimpul exerciiului funciilorsale. @spundereapreedintelui pentru nalt trdare este de competena unei Cnalte Curi, care se compune din %J persoane.#rocedura n faa Cnaltei Curi este declanat printr-o sesizare, printr-o rezoluie care este votat de fiecareCamer cu majoritate absolut.Cuprivirelaatribuiilepecarepreedinteleleexercitfadenaiune, lalocdefruntesenscrie,desigur, conducerea relaiilor internaionale, calitatea sa de comandant al armatei i recurgerea la prevederileart. %+ din Constituie $dizolvarea 2dunrii ;aionale-.1uvernul.Cnceeaceprivetenumireaprimului ministru, aceastareprezintoatribuieproprieapreedintelui republicii. Decretul preedintelui republicii, n acest caz, nu are nevoie s fie contrasemnat deprimul ministru care iese din activitate. #e de alt parte, preedintele este liber s desemneze pe cine doretepentru funcia de prim ministru i nu este obligat s procedeze ca n timpul celei de-a patra @epublici la oconsultarecugrupurilepoliticeparlamentare. Cutoateacestea, el trebuiesinseamadecerinacapersoana ce va fi desemnat s se bucure de ncrederea majoritii parlamentare.Cnceea ce privetedesemnarea minitrilor,acetiasunt numiidepreedinte la propunereaprimuluiministru. :ot preedintele este cel care are dreptul s accepte revocarea pe care o face 2dunarea ;aional. @eferitor la statutul membrilor >uvernului, trebuie precizat c exist diferite categorii de membrii ai>uvernului. Baptul cnsistemul francezpreedintelerepublicii prezideazdeliberrileConsiliului deminitrii nu-l transform pe preedinte n membru al >uvernului. #e de alt parte, alturi de prim ministru,n Cabinet mai exist minitrii de stat, titlu care este dat de autoriti n considerarea unor personaliti pecare le au n cadrul partidelor din care fac parte8 de asemenea >uvernul cuprinde uneori minitrii delegai pelng primul ministru, dar categoria cea mai larg o reprezint minitrii deintori ai unor portofolii - J+ nprezent nCabinetul francez. 4ai exist, nsistemul guvernamental francez, minitrii delegai pelngminitrii8 minitrii delegai carenusuntarondai pelngunministerisecretari destat, autonomi saudesemnai pe lng un anumit ministru.2. Sistemul politic din 1ermania#rocesuldeformare a sistemuluiconstituionalpostbelic al>ermaniei Bederale are unspecificaparteIeaavndcalitateadearnvins-fade#uterile 2liatenal doilearzboi mondial.2stfel,>ermaniei i s-a 9oferit) modeledeguvernare,fraseasigurapoporuluirespectivlibertateadeplinde opiune pentru un sistem de guvernare sau pentru altul.,piunea pentru parlamentarism se explic n parte prin teama aliailor fa de o eventualconcentrarea puterii executive - specific prezidenialis-mului - n minile unui singur lider, care ar fifostmaitrziutentatsguvernezedup modelul9Bu.rerului), precum i prin preocuparea Constituanteloralese n cele dou ri de a da satisfacie popoarelorrespective,careaspiraula un model deguvernarencarereprezentanii poporului s exercite un control ct mai eficient asupra puterii executive. "nanul%&M&s-aprodusdezmembrarea>ermanieindoustateavnd regimuri politice i sistemeconstituionale distincte7 @epublica Bederal >ermania i @epublica Democrat >erman.1a ( octombrie %&&E a avut loc reunificarea @epublicii Bederale >ermania i a @epubliciiDemocrate>ermane.Constituia adoptat n %&M& a fost extins dup unificarea celor dou >ermanii,pe teritoriulfostei@.D.>., suferindrevizuirinesemnificativedinacest punct de vedere. 'ranizarea federativ$ a statului.>ermaniaareprintradiieoorganizarestatalfederal.2rticolul(Edin1egeafundamentalprevedeautonomialandurilor,n cadrulautonomiei decarese bucur,landurileau o organizare proprien domeniul activitiilegislative, executive ijudectoreti.Cutoate acestea,legislaia adoptat lanivelfederalareprioritatefadelegislaialocal. Dealtfel,art.FMdin1egea fundamentalinterziceexpresorice modificareaorganizriifederative,caiceaaprincipiului participrii landurilor la procesul legislativ. 1a nivelul #arlamentului federal se reglementeaz, din punct de vedere legislativ, cele maiimportantedomenii alevieii sociale, cumarfi securitateastatului8 aprareanaional8 relaiileinternaionale8 problema ceteniei etc. #otrivit art. FE din 1egea fundamental, landurile au dreptul de a legifera n domeniiale vieiisocialecareirevinncompetenexclusiv,frasesuprapune puterilor legislative conferite federaiei. Cn afar de statutul de autonomie,landurile beneficiaz de dreptul deafi reprezentaten#arlamentprin5undesrat. 4embrii5undesra-tuluisuntnumiide guvernele locale, care pot,totodat, s-i revoce.Cn concordan cu dispoziiile constituionale, fiecrui land i revine, din oficiu, ( mandate n5undesrat. ;umrul mandatelor crete n raport cu mrimea populaiei landului respectiv pn la 'mandate. Cn %&M& existau %Jlanduri, dar, prin comasarea unora dintre ele, numrul acestora a sczut la %E. #rinreunificarea >ermaniei n %&&E, landurilor existente li s-au adugat nc ' noi landuri provenind dinfosta >ermanie Democrat, precumi oraul 5erlin. ,rganizarea administrativ a @epublicii federale este dispus pe ' niveluri7 -primul nivel7 federaia8 -al doilea nivel7 landurile $%+-8 -al treilea nivel7 circumscripiile administrative $(J-8 -al patrulea nivel7 districtele $arondismentele- plus %%F orae $total MJ+-8 -al cincilea nivel7 colectivitile locale $comunele- $total %+.E+G-. 'ranizareaParlamentului. Constituia>ermaniei din%&M&nuprevedenmodexpres principiulseparaiei puterilor.Cutoateacestea, celetrei puteri suntorganizatei exercitateseparat unadealta,organismele constituionale prin care se nfptuiete o putere sau alta fiind bine individualizate . "nstituia #arlamentului are o organizarebicameral75undestagi 5undesrat. @epartizarea mandatelorsefaceprincombinareasistemului reprezentrii proporionalecusistemul descrutinmajoritar$9reprezentareaproporional personalizat)-.Cualtecuvinte,mandateleseatribuieproporionalcunumrul voturilorobinute de fiecarepartid$reprezentareproporional-,daresteales candidatul care antrunit majoritatea relativ a voturilor. 5undesratul este compus din membri ai guvernelor landurilor pe care acestea i numesc i irevoc. BiecareCamer estecondusdeunpreedintei vicepreedinii asistai desecretari. #reedintele5undestagului se alege pe durata mandatului legislativ, iar cel al 5undesratului este desemnat anual. Cn cadrul Camerelor, se constituie comisii permanente.5undestagul poate institui i comisii deanc.et asupra unor probleme bine determinate. #entru examinarea textelor divergente se instituie ocomisiecomunformatdindeputai i membri ai 5undesratului.2cetiadinurmreprezint%P(dincomponena nominal a comisiei.4andatul deputailor 5undestagului dureaz M ani. Constituia nu precizeaz durata mandatuluimembrilor 5undesratului. 4embrii5undestaguluireprezintntregulpoporisesupun,n ndeplinireamandatului primit, propriei contiine..Pre!edintele Republicii. #reedintele federal este ales pentru un mandatde ' ani de ctre 2dunareaBederal, organismcompusdinmembrii 5udestagului i dintr-unnumr demembri egal cucel aldeputailor alei, potrivit principiului reprezentrii proporionale, nadunrilereprezentativealelandurilor. Condiiile de eligibilitate ale candidatului sunt urmtoarele7 cetenia german i vrsta de ME ani.!ste declarat ales candidatul care a ntrunit majoritatea voturilor membrilor 2dunrii federale.Dacniciunuldintrecandidainuaobinut majoritateancursuladou tururi,seorganizeazunaltreileatur,lacareestedeclaratctigtorcelceobine majoritatea relativ a voturilor. Cn caz de incapacitate a #reedintelui federal de a-i exercita funciile sau de expirare a mandatuluisu, prerogativele prezideniale sunt preluate de preedintele 5undesratului. Cn regimurile parlamentare, eful statului, nvestit cu o parte din puterea executiv, are, printradiie, funcii decorative, reala putere executiv fiind exercitat de #rimul-ministru. Cn concordan cuaceasttradiie,#reedintelefederaldeine urmtoarele prerogative7 a-reprezentarea >ermaniei pe plan internaional8 b-nc.eierea tratatelor internaionale8 c-acreditarea i primirea reprezentanilor diplomatici8 d-numirea i revocarea judectorilor8 e-exercitarea dreptului de graiere8 f- promulgarea legilor8 g-atribuii n ceea ce privete formarea >uvernului.Guvernul. >uvernul federal se compune din Cancelarul federal i din minitri. Cn principiu, #reedintelefederal propuneuncandidat care trebuie sntruneasc acordul 5undestagului. 5undestagul vaalege#rimul-ministru cu majoritatea absolut de voturi, dar fr dezbateri, iar #reedintele l va numi nfuncie automat. "ncazulncarecelpropusde#reedintelefederalnuobine majoritatea cerut, 5undestagul poatealege pe Cancelar cu o majoritate absolut a membrilor si, n%Mziledelaprimulscrutin.Cnacestcaz,iniiativadeapropuneuncandidat aparine 5undestagului. 4initriifederalisuntnumiiirevocaideefulstatuluilacererea #rimului-ministru. 1a intrarean funcie, Cancelarul federal i membrii >uvernului depun n faa 5undestagului un jurmnt. 2adar, doarCancelarulfederaltrebuiesntruneasc votul dencredere al Camereiinferioare a #arlamentului. Cncadrul>uvernului,Cancelarulfederaldeineoputereconsiderabil, fixndliniiledirectoarealepoliticii guvernamentalei asumndu-i rspundereapentrunfptuirealor.Cancelarul esteprincipalulfactordedeciziepoliticdin sistemul puterii. >uvernul, care este reflectarea majoritii deinute de un partid n alegerile generale, nu poate fi nlocuitdect pe aceeai cale. Ca atare, 5undestagul nu i poate exprima nencrederea fa de Cancelarul federaldect prin alegerea, cu o majoritate absolut, a unui succesor al acestuia i prin cererea adresat#reedintelui de a-% elibera din funcie pe cancelarul n cauz. #reedintele are doar un rol formal nacestraportntre#arlamenti #remier, deoarece va trebui doar s se conformeze cerinei adresate de forullegislativ i s numeasc un alt #rim-ministru.(ribunalul Constituional Federal.#n n anul %&M&, n >ermania nu a existat o jurisdicieconstituionalcucaracter special. 2rticolul &Jal 1egii fundamentaleaprevzut :ribunalulConstituional Bederal caunorganismautonomi independent fadetoatecelelalteautoriti publice.2cestaestecompusdin%+judectorialeide celedoucorpurilegislative.BiecareCamer alegecte G judectorinceeace priveteorganizarea :ribunalului,legeasa organicprevedecacestasecompune dindou Camere,fiecaredintreelefiindcompusdinGjudectori.#rinlegesunt stabiliteatribuii proprii fiecrei Camere. 2tribuiile principale ale :ribunalului Constituional Bederal constau n controlulconstituionalitii legilor i al actelor de aplicare a legilor, soluionarea litigiilor referitoare lafuncionareaautoritilorpublicefederaleilocale,aprarea drepturilor omului etc. :ribunalul aredublugraddejurisdicie$judecnpriminultiminstan-.:otodat,jurisdiciasaseextindeiasupradeciziilortribunalelorobinuite, croraleanuleazsentineleaflatencontradicie cu 1egea fundamental. :ribunaluluiirevine, de asemenea, competena de ajudeca acuzaiilece se aduc #reedintelui federal.3. Sistemul politic din Italia"talia contemporan a trecut, nu fr convulsii, de la un regim politic totalitar, de la o dictatur de tipfascist la un regim politic parlamentar democratic. :recerea s-a produs dup nc.eierea celui de-al doilearzboi mondial i a durat pnla adoptarea actualei Constituii n decembrie %&MF.Constituia a fost promulgat la JF decembrie %&MF i a intrat n vigoare la % ianuarie %&MG. Cn %&+( i%&+F Constituia a suferit modificri nesemnificative.Structura de stat. "taliaesteunstatunitarcarerecunoateiaplicprincipiileregionalismuluipolitic. @egiunile se bucur de o larg autonomie local. 4otivul constituirii regiunilor a fost dezamorsareancercrilor separatiste ale *iciliei i *ardiniei,ca i a altor regiuni n care exist importanteminoritUilingvistice. ;uestevorbade minoritUinaUionale,cidoarde deosebiri de dialect. n cadrulfiecrei regiuni, electoratul alege un Consiliu regional, care, la rndulsu,desemneazunpreedinteiunorganismexecutiv. 2tt preedintele, ct i organismul executivlocal rspundpoliticpentruactivitatealornfaUa Consiliuluiregional. ;utoateregiunilebeneficiazdeacelai graddeautonomielocal. Consiliul regional adoptactenormative$legi- carenupot aduceatingereordinii juridicestabilitelanivel central, cai principiilorconstituionalendomeniul economici social. ?neleregiuni beneficiazdeunstatut special $*icilia,*ardinia etc-, iar altele de un statut de drept comun. 'ranizareaParlamentului. #otrivit primului articol dinConstituie, "taliaesteorepublicdemocratic, fundamentat pe munc. *uveranitatea aparine poporului, care o exercit sub formele i nlimitele fixate de Constituie. #arlamentulitalian este organismul constituional n care se exprim cel maifidel principiulreprezentriinaionale.4embrii#arlamentuluinvestiicuprerogativadea exercitaputerea suveran a poporului sunt alei prin vot universal i direct. Biecare membru al #arlamentului estereprezentant al naiunii i i exercitfunciilefraaveaunmandat imperativ. #arlamentul estebicameral format din Camera Deputailor i *enat al cror mandat este de ' ani. 4andatul poate fi prelungitnumai n caz de rzboi i prinlege special.DreptuldevotpentruCamera Deputailor se acordceteniloritalienila mplinireavrsteide%Gani. Camera Deputailoresteformatdin +(E de deputai. *unt eligibili ca deputai cetenii care se bucurde drepturile civile i politice i au vrsta de J' de ani. *enatulestecompusdin(%'senatorialei,lacareseadaugsenatoriidedrepticei numii. Candidaiipentru mandatuldesenatortrebuiesaibvrstadeMEdeani i ssebucurededrepturilecivilepolitice. #entru*enat, vrstaminimaalegtorilor este de J' de ani.Cn%&&(,sistemuldevotpentruceledouCameres-asc.imbat.#otrivit1egii electorale nr. JFFdin M august %&&( privind alegerea Camerei Deputailor, cea mai mare parte adeputailor$F'O-sealegprinscrutin majoritar uninominal, iar restulde J'O $%''deputai- suntdesemnaiprinscrutinproporional, pe baza listelor electorale. Candidaturile uninominale se depun n cele MF' de colegiielectoraleitrebuie nsoite de liste de susintori. #ragulelectoral pentrucandidaturiledepusepotrivitscrutinuluiesteMOdin voturile valabil exprimate. #entru *enat, 1egea electoral nr. JF+ din M august %&&(prevede, de asemenea, utilizarea a dou feluri de scrutin7 scrutinul majoritar uninominal $pentru F'O dintresenatori-J(Gsenatori-iscrutinulproporionalpentrurestul mandatelor."ncazul *enatului,singuradiferenesenial,fadealegerile pentru Camera Deputailor, este c, pentru atribuirea mandatelor prinscrutinul proporional, baza de calcul este raportat la nivel regional i nu la nivel naional. 4ixarea celordou sisteme de scrutin a urmrit i asigurarea uneistabilitiguvernamentale,c.iarcuriscultreceriipeunplansecundaidentitii partidelor politiceprinfixarealaJ'Oamandatelor disputatenconsiderareaprogramelor acestora. Dei #arlamentul este organizat potrivit unui bicameralism perfect, cele dou camere avndputeri identice, ct privete reprezentarea populaiei, sunt cteva diferene datorate regionalismuluicarestlabazaorganizriiteritoriale. 2stfel,art. ''alin.$J-din Constituie prevede c nici o regiunenu poate avea un numr de senatori mai mic de apte. *unt admise doar dou excepii. 2celai text prevedec regiunea 4alise este reprezentat de doi senatori, iar regiunea Nalle dV2osta de un singur senator.@eprezentareamandatelor desenator se efectueaz proporional cupopulaia regiunilor,aacumrezultdinultimul recensmnt naional.Cntre cele dou Camere exist egalitate din punct de vedere al prerogativelor constituionale.Camerelebeneficiazdeautonomieorganizatorici funcionalpotrivit regulamentelor proprii.Constituia prevede doar cfiecare Cameri alege dintre membrii sipreedinteleibiroulexecutiv.Dac#arlamentulsentrunetenedincomun, preedintele Camerei Deputailor i biroul executiv alacesteia sunt considerate organele de conducere ale forului legislativ. #arlamentul se ntrunete n edincomun pentru alegerea #reedintelui @epublicii, alegerea unei treimi din numrul membrilor Consiliului*uperior al 4agistraturii,pentru punerea sub acuzare a #reedintelui @epublicii,a #rimului-ministru i aminitrilor.CeledouCamereexercitctevafuncii sauprerogativeprincipale7 funcialegislativ8prerogativendomeniul financiar8 funciadecontrol aputerii executive8 atribuii ndomeniul relaiilorinternaionale etc.14. Sistemul politic din "rile Europei de Nord 56anemarca7 Norveia7 Suedia86anemarcaConform Constituiei adoptate in %GM& si revizuita in %&'(, Danemarca este monar.ie constitutionala.#uterea legislativa este exercitata de monar.ul ereditar si un #arlament unicameral, format din %F& membrii,alesi prin vot direct, pentru un mandat de M ani.#utereaexecutivesteexercitatindirect demonar., printr-unCabinet condusde#rimul 4inistru.Cabinetul este raspunztor in faa #arlamentului. #otrivit Constituiei din %&'(, exista separarea autoritatii executive, legislative si juridice fiindexercitate de ministere, #arlament $Bol6eting- si Curtile de justitie."n Constitutie se prevede ca7- #arlamentul poate fora demisia unui ministru, dar, pe de alta parte, primul ministru poate s dizolve#arlamentul8- 4initrii aplic legislaia #arlamentului pe baza unei interpretri proprii, ns #arlamentul are diferitemodaliti de a controla ministerele8- Curile sunt mputernicite ca n baza unui cadru legislativ existent, s decid n orice probleme caretin de modul de exercitare a autoritii executive.- /udectorii sunt numii de 4inistrul /ustiiei i nu pot fi demii dect la curtea de judecat..eislativ. 2utoritatea legislativ este reprezentat de #arlament $Bol6eting- potrivit Constitutiei din%&'( i reunete %F& de membrii alei direct pentru o perioad de M ani.Dintre acetia J sunt alei n >roenlanda i J n "nsulele Beroe. ?neori au loc noi alegeri dup J sau (ani. 2lturi de #arlament i desfaoar activitatea Comisiile #ermanente sau :emporare $ad-.oc-. Cele maimulte sunt din aceast ultim categorie. 2genda ntlnirilor membrilor Comisiilor #ermanente este mprtiain doua7- *edine ,rdinare8- *edine *peciale."n acest cadru se contureaz variantele de legi si alte acte normative n urma unor dezbateri pe domeniisi problemespecifice. Kedinteleconstauntr-undialogpermanent caredecelemai multeori nseamnntocmirea unor rapoarte ctre ministere pentru primirea unui raspuns. 2stfel de dezbateri au loc de foartremulte ori pe an.:rei dintre cele JJ de Comisii *peciale se disting prin specificul activitilor desfurate in domeniidistincte. E9ecutiv. 2utoritatea executiv este exercitat de membrii Consiliului de *tat, respectiv de minitri ieste supervizat de @egin. 4initrii au responsabilitate politic in executatrea regulamentelor din sectoarelein care i defoar activitatea. !i pot delega sarcini, competente i responsabiliti ctre directoriipermaneni ai ageniilor, n special atunci cnd minitrii sunt i membrii ai #arlamentului.4inisterele mpreun formeaz Cabinetul condus de un ef de Cabinet care este #rimul 4inistru. 2cestaeste numit de catre @egin, n urma derularii urmatoarei proceduri specifice. 2stfel, fostul #rim 4inistrusftuiete @egina s consulte separat efii partidelor solicitndu-le un punct de vedere in legtur cu numireaunui politician care s acioneze ca Linvestigator regal3 implicat in toate procesele de negociere politic.@ezultatul negocierilor la care acesta particip este sintetizat ntr-un raport naintat @eginei.#rimul 4inistruesteopersoanacaredecidedefapt structuraCabinetului, iar fiecare4inistruarecompetena s fundamenteze decizii n propriul sector de activitatre i n foarte puine cazuri unele problemesunt decise formal de ntregul Cabinet. "n exercitarea functiei sale, #rimul 4inistru, este asistat de un birou numit 5iroul #rimului 4inistru,mult mai redus de numr de funcionari $%'-, dect cele existente in 4area 5r