PROIECTpentru absolvirea examenului pentru certificarea competenelor profesionaleSpecializarea : ElectrotehnicCalificarea : TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICENivelul 3 de calificare

2012

TEMA PROIECTULUI:

SISTEME ANTIEFRACTIE

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul I Sisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale

1.1 Definitie

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractie

1.3 Detectia antiefractie

1.4 Arhitectura sistemelor de securitate

1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si centrala

Capitolul II- PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului

2.2 Programarea propriu-zisa

2.3 Reguli privind realizarea calcului energetic

2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Norme de securitate si sanatate a muncii in exploatarea si intretinerea sistemelor antiefractie

ARGUMENT

Securitatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din modalitatile de asigurare a functiilor continute de conceptual generic de securitate este oferita de sistemele electronice de securitate. Ca functionalitate primara, un sistem de securitate poate fi definit ca un ansamblu de dispozitive ce detecteaza sisemnalizeaza o intruziune sau o stare de pericol asociata intrarii neautorizate in spatiul protejat. Dezvoltarea capacitatii deprelucrare a informatiilor precum si a tehnologiilor de comunicatie au extins functiunile primare ale sistemului de securitate astfelincat, in prezent, pot fi monitorizate mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol (ex. alarmele de tiptehnic sau medical). Domeniul de aplicatie este extrem de vast: de la aplicatii rezidentiale la sisteme profesionale de inalta securitate. Infunctie de particularitatile obiectivului protejat ( cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate alunui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeauna aceleasi.Asigurarea securitatii nu este apanajul exclusiv al sistemelor de securitate electronica; pentru realizarea acestui deziderateste necesara imbinarea urmatoarelor elemente: Realizarea detectiei Evaluarea alarmei Intarzierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecanice Asigurarea interventiei (raspuns)

Acest ansamblu contine sisteme tehnice si umane. Pentru o eficienta corespunzatoare a intregului lant este necesar capersonalul care exploateaza sistemele precum si cel de interventie sa fie corespunzator pregatit pentru a putea opera corect si alua decizii rapide in conditii extreme de stres produse de aparitia unui eveniment

In atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati: Stabilirea procedurilor de instalare rezultate din particularitatile obiectivului in conformitate cu proiectul de executie Controlul executiei si coordonarea activitatii de punere in functiune Identificarea necesitatilor clientului referitoare la procedurile de operare a sistemului si definirea corespunzatoare afunctiilor sistemului Programarea sistemelor pe baza informatiilor rezultate din proiectul de executie si din analiza efectuata la punctul c. Elaborarea sintetica a procedurilor de exploatare specifice obiectivului conform programarii sistemului de securitate Instruirea personalului de exploatare si verificarea insusirii informatiilor prezentate prin efectuarea unor teste defunctionare Supervizarea activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.

CAPITOLUL ISisteme Antiefractie Caracteristici Tehnice si Functionale

Definitie

Sistemul de securitate fost proiectat pentru a asigura. cel mai mare grad de flexibilitate accesibilitate.Sistemul de securitate are in componenta sa centrala , una sau mai multe tastaturi si diversi detectori si sireneUn sistem de securitate este prevazut cu zone de detectie. Pentru fiecare zona se va aloca un singur detector radio (de miscare, de geam spart, contact magnetic, etc.). Cind un detector intra in alarma, aceasta stare va fi indicata la toate tastaturile LCD din sistem prin afisarea unui mesaj de alarma corespunzator zonei respective la display-ul LCD .

1.2 Componentele de baza a unui sistem antiefractiePanoul de control si comanda (centrala antiefractie): este creierul sistemului dumneavoastra de securitate. Acest panou inteligent determina starea detectoarelor, senzorior si contactelor conectate la el. Mai mult, panoul poate activa diverse contacte in vederea declansarii sirenelor, aprinderii luminilor sau controlului altor echipamente din locuinta ( aer conditionat, etc)Panoul de control este prevazut cu transformator de alimetare a sistemului de securitate si cu baterie de rezerva in cazul in care tensiunea de alimentare este intrerupta ( accidental sau intentionat)Unele panouri sunt prevazute cu asa numitul comunicator circuit care permite conectarea panoului de alarama la liniile telefonice, in vederea anuntarii la distanta a alarmelorTastatura: Acest echipament constituie interfata intre utilizator is sistemul antiefractie. De obicei tastaturile, prevazute cu LED-uri sau afisaje cu cristale lichide, arata starea sistemului, indicand zona aflata in alarma, istoricul alarmelor aparute, diverse eventuale conditii de defect in sistem. Totodata, tastatura permita controlul sistemul antiefractie: introducerea codului de activare /dezactivare a sistemului de alarma ( armare/dezarmare) si a programarii sistemului. De obicei la un panou de alarmare se pot cupla mai multe tastaturi ce pot fi instalate prin casa in scopul unei mai usoare utilizariSirene/lampa stroboscopica: Sunt echipamente periferice de iesire care sunt utilizate in alertarea locala atunci cand sistemul intra in stare de alarma. Contacte magnetice: Aceste echipamente sunt de diferite forme, marimi si functiuni. Ele se instaleaza la ferestre, usi si in orice obiect care poate fi mutat.Contactele magentice sunt formate din 2 componente: magentul care se instaleaza pe partea mobila a geamului sau usii si contactul trestie ( reed) propriuzis care se instaleaza in rama geamului sau usii.Din punct de vedere al instalarii se pot deosebi doua tipuri de contacte: cu montaj ingropata in rama sau cu montaj aparent ( la suprafata ramei)

Detectoare de miscare: Echipamente care constau intr-un senzor de infrarosu ( in general) asupra caruia radiatia infrarosie ( caldura) este concentrata cu ajutorul unor lentile speciale montate pe detector ( asa precum lupa concentreaza razele soarelui). Detectorul seiszeaza schimbarea de caldura din incaperea in care este montat. In acel moment el deschide un contact aflat in supravegherea unei intrari electrice din panoul de alarmare. Se genreaza alarma.

Detectoarele de geam spart: Sunt multe tehnologii utilizate in sesizarea spargerii unui geam. Totusi, una din cele mai populare sunt cele care aud spargerea geamului, spargere care are o anumita gama de frecvente , specifice, sesizate de detector. Nu va faceti griji, detectoarele furnizate de Rolf sesizeaza si spargerea geamurilor laminate si cele prevazute cu folie cu ranforsari sau alte tipuri de geamuri utilizate.

Barierele cu infrarosu sunt formate din doua parti: un emitator si un receptor. Emitatorul emite un fascicul de radiatie infrarosie, receptionata de receptor. Atunci cand bariera de radiatie este intrerupta de vreun intrus, receptorul, care nu mai primeste semnal, sesizeaza panoul de alarmare. Acesta declanseaza sirena de alarmare.

DETECTIA ANTIEFRACTIERealizarea detectiei unui eveniment se bazeaza pe identificarea si masurarea unor parametrii din mediu asociatievenimentului respectiv. In general, operatiunea de masurare presupune o interactiune intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmeaza a fi masurat iar celalalt fiind cel care realizeaza operatia de masurare. Interactiunea se realizeaza fie princontact direct, fie prin intermediul unui camp. Aplicatiile din domeniul sistemelor de securitate utilizeaza in prezent undeelectromagnetice si unde elastice dar nu este exclus ca in viitor sa se dezvolte si tehnologii bazate pe alte principii.

In domeniul undelor mecanice sunt utilizate urmatoarele domenii de frecventa-4-6 Hz - detectoare geofonice sau seismice (termenul seismic este utilizat in mod fortat deoarece domeniul defrecventa al unei unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz)-Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii1- 10 Khz - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart40-80 Khz - detectoarele de miscare ultrasoniceIn domeniul undelor electromagnetice:-Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde-Domeniul de lungimi de unda 8-14m (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4m)

In domeniul undelor electromagnetice:

Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicroundeDomeniul de lungimi de unda 8-14m (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4m)

1.4 ARHITECTURA SISTEMELOR DE SECURITATE

Elementele constitutiveale unui sistem de securitate sunt: senzorii, centrala, echipamentele periferice ale centralei,dispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta.Senzoriisunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare de alarma.

Centrala este o unitate de automatizare ce proceseaza informatiile preluate de la senzori in functie de starea sistemului(activat,dezactivat etc.). Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta )detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.Centrala este un automat programabil: starea iesirilor depinde de starea intrarilor+starea sistemului. Iesirile pot fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive.

Echipamentele perifericeale centralei sunt modulele de expandare si interfetele de comanda.Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari si/sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate sporita.Interfetele de comanda (MMI - men machine interface), numite in literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de apermite utilizatorilor sa comande diferite functiuni ale sistemului. Aceste interfete pot fi contacte cu cheia speciala desecuritate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc.

Dispozitivele de avertizare localapot fi optice, acustica sau opto-acustice (mixte). Rolul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma.Dispozitivele de avertizare la distantasunt comunicatoare care utilizeaza canale de comunicatie pentru a semnaliza o alarma laun dispecerat de monitorizare si interventie. Multe din echipamentele existente pe piata includ in centrala un port decomunicatie, de regula pe linie telefonica. Un alt tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru transmisiape suport internet.

Terminologie de specialitat

a) Conceptul de zonaConceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte: din punct de vedere electric si d.p.d.v al arhitecturii sistemului desecuritate.Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma semnalata ca entitate pe dispozitivele deafisare.Din punct de vedere sistemic, zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva efractiei.Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipullogic al zonei. Centralele existente pe piata au fie tipuri de zona predefinite fie permit configurarea de catre programator acomportamentului sistemului in functie de necesitati. Cateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate: Zona instantanee - este o zina care declanseaza instantaneu o alarma. Zonele de 24 de ore declanseaza alarma indiferentde faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in timp ce zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazulin care partitia ce le contine este armata. Zona temporizata - este o zona a carei activare genereaza o temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in careacesta nu este dezactivat, declanseaza automat o alarma. Din zonele temporizate fac parte zonele de intrare/iesire(entry/exit zone) care declanseaza temporizarea si zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in cazulin care aceasta a fost initiata de o zona de intrare/iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inaintede a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare/iesire. Aceste doua tipuri de zone temporizate se gasescamplasate pe caile de acces catre MMI-urile sistemului.

Zone de panica-atac sunt zone instantanee de 24 de ore. De regula in sistemele de securitate monitorizate, aceste zonedeclanseaza o alarma silentioasa

Zona de sabotaj/ defectiune tehnica - sunt zone de 24 de ore utilizate pentru monitorizarea securitatii sistemului(contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele de anti-masking etc)

b) Conceptul departitie (arie)Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate sau dezactivate simultan. Evident, si conceptul de arie/partitiereprezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona: din punct de vedere electric o arie reprezinta o multime de zone fiziceconectate electric la centrala (intrari) care sunt operate simultan de catre utilizatori, iar din punct de vedere sistemic opartitie este o suprafata mai mare protejata de sistemul de securitate a carei functionare/utilizare are caracteristicicomune pentru toate zonele.

c) CoduriCodurile sunt cheile sistemului. Codurile permit identificare utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi:

Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate) Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei zone in mod exceptional Recunoastere/resetare alarme

Programare coduri utilizatori - programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce trebuie executata depersonalul care exploateaza sistemul de securitate

Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu: Codul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de programare ale sistemului. In majoritatea cazurilor, codul deinstalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din memoria centralei.

Codul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc

Cod user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zone

Cod constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesaj de constrangere (atac) si este in folosit incazul in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de securitate.

Cod cu drepturi limitate (numai in activare sistem) - codul persoanelor care fac mentenanta si trebuie sa activeze sistemul esecuritate la terminarea activitatii1.5 Comunicatie intre componentele sistemului si centralUn sistem de securitate are in general urmatoarea arhitectura:

Exista mai multe tipuri de comunicatie in interiorul sistemului:a. comunicatie intre senzori si centrala sau unitatile de expandare. Dupa cum am aratat, decizia referitoare la starea dealarm se ia la nivel de detector, ceea ce presupune o informatie pe 1 bit.Exista urmatoarele tipuri de conexiuni zonei:contact normal deschis (NO)contact normal inchis (NC)contact normal inchis cu rezistenta de cap de linie (EOL)contact normal inchi cu doua rezistente de cap de linie (DEOL)

Din punct de vedere al securitatii conexiunii, in sistemele de securitate nu se utilizeaza contacte normal deschise intrucat acestea sunt cele mai usor de sabotat prin taierea unui singur conductor.Pentru asigurarea unei securitati sporite antisabotaj se utilizeaza conexiunea cu cap de linie: REZISTENTA SEMONTEAZA FIZIC IN SENZORI

Pentru utilizarea ergonomica a intrarilor in centrala se utilizeaza conexiunea cu doua rezistente de cap de linie.Aceasta conexiune permite monitorizarea simultana atat a contactului de alarma (AL) cat si a contactului antisabotaj (T= tamper)existent in carcasa senzorului.Comunicatia intre centrala si expandoare sau MMI-uri este realizata prin intermediul unei magistrale de date (BUS).Aceasta comunicatie presupune transmiterea unei cantitati mai mare de informatie. Centrala interogheaza ciclic dispozitivele aflatepe magistrala (expandoare sau tastaturi) printr-un protocol de comunicatie seriala.

CAPITOLUL II PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE

Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru o aplicatie specifica. Instalarea sistemelor de securitateeste o activitate de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori unicate sau, in cel mai fericita caz, produse de seriemica. De aceea, fiecare sistem in parte va avea particularitatile sale, in ceea ce priveste programarea. Exista 2 etape distincte inactivitatea complexa de programare a unui system: elaborarea procedurilor de functionare si utilizare b) programarea propriu-zisa.

2.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientuluiElaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul tehnic de executie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv. Aceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze exploatarea sistemului de securitate.Dintre informatiile specifice care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara : timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor ; numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia ; eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele principale de acces catre tastaturi ;

2.2 Programarea propriu-zisaProgramarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametilor de programare in memoria centralei. In timpul operatiunilor deprogramre, inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce trebuiesc programate: Optiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi: afisarea orei, modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc. Tipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona; Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma ; Partitionarea (alocarea zonelor la partitii) ; Programarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare ; exclus programarea propriu-zisa a codurilor deutilizator ! Programarea tastaturilor ; Programarea iesirilor sistemului : iesirile utilizate pentru semnalizarile de alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului; Programarea utilizatorului digital al centraleiLa finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie

2.3 Reguli privind realizarea calcului energeticSistemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de caderile accidentale ale retelei primare de alimentare cuenergie electrica. Calculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe baza legii conservarii sarcinii electrice, fie pe bazaconservarii energiei, tinand cont de randamentul real al surselor de alimentare. Evident, nu se poate asigura o autonomienelimitata pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar fi: De regula durata maxima a unei pene de curent este de 4-6 ore; Autonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie maxim admis in cazul aparitiei unei avarii In cazuri speciale, autonomia maxima trebuie sa acopere durata unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesulla partile importante ale sistemului nu este permis

Pentru calculul numarului de acumulatoare tampon necesare pentru un sistem de securitate se utilizeaza urmatoarea formula:N=[n]+1

N numarul de acumulatoare;

[n] partea intreaga a nr.

n rezultat din expresia:

n=(Isb*Tsb+Ial*Tal)/Cac

unde:

Isb este curentul total absorbit in stand-by;Tsb este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in stand-by;

Ial este curentul total absorbit in starea de alarma;

Tal este timpul necesar de asigurare a autonomiei sistemului in starea de alarma;

Cac este capacitatea acumulatorulu

2.4 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari

Contactul magneticCel mai vechi sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic. Acesta a fost utilizatpentru sesizarea pozitiei elementelor de acces in spatiile protejate: usi si ferestre. Conform definitiei, contactul mecanic este unsenzor pasiv, starea sa fiind dictata de elementele din mediu supravegheat. Ca dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usorsabotabil iar montarea si reglajul sunt dificile in cele mai multe cazuri. El este in continuare intalnit in dispozitive electromecanicede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de productie al acestuia.Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet.

Fig.1 Ansamblu contact magneticCa ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ; magnetul genereaza campul supravegheat. Prin modificareapozitiei acestuia, campul magnetic care actioneaza releul reed si il tine in pozitia inchis scade in intensitate pana cand contactulse deschide, semnalizand o stare de alarma.Exista o varietate mare de tipuri constructive, toate avand acelasi principiu de functionare. Pentru aplicatii destinateusilor metalice se poate utilize varianta constructive numita heavy duty care prin modalitatea de instalare creaza un intrefier intredispozitiv si usa metalica, permitand functionarea corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utilize versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate prezenta abateri deordinal milimetrilor.Contactul magnetic poate fi sabotat relativ usor, prin utilizarea unui magnet exterior puternic in cazul in care estecunoscuta pozitia in care acesta este instalat. Exista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la sabotarea cu magnet extern,la care magnetul se pozitioneaza intr-o plaja limitata a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact genereaza alarma).De asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al accesului pentruactivarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar de control.Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR)Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 10-15cm/s a unui corp cu diferentade temperatura fata de mediu de minim 3-5C. Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din spectrultermic(8-14m) numit piroelement.

Fig.2. Schema de principiu a unui senzor pasiv in infrarosu

Pentru concentrarea radiatiei infrarosii se utilizeaza un ansamblu special de lentile Fresnell. Modul de amplasaresi dimensiunile acestora determina caracteristica de detectie a senzorului. Exista senzori volumetrici, senzori cortina, senzori cuspot lung, senzori de tavan.O alta modalitate de concentrare a radiatiei este data de utilizarea unei oglinzi concentratoare de formaparabolica, piroelementul situandu-se in focarul parabolei. PIR-urile cu oglinda sunt senzori volumetrici in adevaratul inteles alcuvantului.Senzorul PIR prezinta doua avantaje:i.Elementele de delimitare a spatiilor (pereti,geamuri,usi) sunt opace la radiatia IR, astfel incat senzorul nu detecteazamiscare in exteriorul spatiului protejat.ii.Datorita flexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate larga de aplicatii Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la podeaua incaperii si au un unghi de detectie de 90-105. Se instaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza de detectie pe spoturile centrale este ingeneral de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita. Dezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad element) au permis fabricarea de senzori PIR imuni la corpuri de dimensiune redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru cresterea imunitatii la alarme false . Senzorul PIR este un sensor mascabil - el functioneaza numai in raza de vizibilitate. Vopselurile, hartia, sticla obisnuita sunt opace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat. Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire a miscarii accidentale a corpurilor din incaperi (ex. hartia termica de fax) precum si a curentilor de aer calzi sau reci (ferestre deschise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare de caldura ). Cu toate acestelimitari, senzorul PIR este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului scazutal dispoziivului.

Senzorul de vibratii

Detectoarele de vibratii sau socuri sunt destinate in general unor aplicatii speciale, cum ar fi protectia peretilortezaurelor, dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traductor care transforma semnale de tip acustic insemnale electrice. In general, traductorul este de tip piezo dar exista si alte tipuri de traductoare.Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele protejat. Majoritatea producatorilorasigura o raza de acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de beton. Aceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie limitata din cauza acestor factori.La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atat materialul de baza (beton, caramida, lemn etc.)cat si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu, instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu unstrat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui,inainte de acoperirea acestuia cu polistiren. De asemenea, trebuie luat in calcul un coeficient mult mai mare de absortie asunetelor.Reglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu trebuie sa fie extrem de sensibil pntru a elimina pecat posibil alarmele datorate zgomotului de mediu.

Senzorul de geam spart

Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei spectrale sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si 5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea ceface ca sunetul sa poata fi distins de alte zgomote din mediu. Acest tip de senzori este mult mai indicat pentru protejareasuprafetelor vitrate decat senzorii de vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de joasa frecventa).Senzorul se monteaza la o distanta de pana la 5 m de suprafata vitrata si are o acoperire de aprox. 6 m

Fig.3 Instalarea tipica a unui detector de geam spart, exemplu de detector de geam spartDatorita diversitatii materialelor din care se fac in prezent suprafetele vitrate anumiti producatori de echipamentcalibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.Testarea si reglajul se fac cu dispozitive speciale (testere simulatoare). Implicit, producatorii care au o gama mai larga dedetectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector.Principala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul specific de spargere. Se recomanda ca atatdetectoarele de socuri cat si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in conjunctie cu elemente de detectie volumetrica.Senzorul geofonic (seismic)

Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o functie similara senzorilor de vibratii. Diferentamajora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat. Asa cum aratam in paragraful principii dedetectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz. Acest tip de senzor este foarte indicat pentrudetectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, ATM-urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.Raza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii.Aceste tipuri de detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in cazul in care trebuie protejati pereti exterioriaflati in zone cu trafic greu.

Detectoare dubla tehnologieNecesitatea cresterii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt douamodule independente ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite cum ar fi:

1.detectorul dual PIR+MW2.detectorul dual PIR+ geam spart3.detectorul dual PIR + ultrasonic

Unele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in logica SI cat si in logica SAU, ceea ce permite, infunctie de necesitati, maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a acestuia. De exemplu, utilizand in logica SIun detector dual PIR+MW dispunem de toate avantajele cumulate ale celor doua tehnologii in obtinearea unui senzor cu o rataredusa a alarmelor false deoarce in cazul sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperiiiar partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.Ca aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate functiona intr-o gama extinsade temperatura. Este un detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria protejata exista corpuri in miscare.Ca aplicatie de securitate in conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spatii in care se desfasoara in mod curentactivitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala.

Detectoare anti-maskingDetectoarele anti-masking sunt detectoare speciale, de regula cu dubla tehnologie, care sesizeaza obturarea zoneisupravegheate cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza obturarea utilizand un contact separat. Acestedetectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme false cat si pentru siguranta in exploatareoferita de functia anti-mascare

NORME DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII SPECIFICE SISTEMELOR ANTIEFRACTIE

Pentru reducerea riscurilor in caz de incendiu, scurtcircuite electrice si /sau alte daune: Nu lasati sa se scurga lichide in echipamentele de securitate. Nu efectuati dumneavastra service-ul. Deschiderea si indepartarea capacului va poate expune la tensiune inalta si alte riscuri. Apelati intotdeauna la personal instalator autorizat..Nu interveniti niciodata in interiorul echipamentelor. Nu atingeti echipamentele sau cablurile in timpul unei furtuni. Este probabil sa exista riscul unui soc electric datorat descarcarilor electrice.

Nu utilizati un Sistem de Alarma pentru a raporta o scurgere de gaz daca sistemul este situate in imediata aproapiere fata de scurgerea de gaz..

BIBLIOGRAFIE

Anexa 1DENUMIRE ANEXA

Anexa 2